Definitie:
Planningul familial si contraceptia reprezinta consilierea unor persoane inclusiv a cuplului, in
ceea ce priveste ajutarea acestora sa-si identifice nevoile legate de sanatatea reproducerii , in a-si
planifica sarcinile in anumite momentele dorite din viata, in a-i ajuta sa aleaga metoda cea mai potrivita
in ceea ce priveste contraceptia ; acest domeniu include si consilierea in timpul sarcinii, precum si
consilierea cu privire la evitarea bolilor cu transmitere sexuala (BTS).
Contraceptia are un istoric indelungat; controlul voluntar al fertilitatii detine un rol major in
societatea moderna. Controlul eficient al reproducerii este esential pentru capacitatea femeii de a-si
indeplini obiectivele personale dincolo de abilitatea de a procrea. Este de la sine inteles ca, cresterea
rapida a populatiei umane in acest secol pune in pericol supravietuirea. Daca se mentine rata actuala de
natalitate, populatia globului se va dubla in 40 de ani, iar populatia tarilor subdezvoltate se va dubla in
mai putin de 20 de ani.
Pentru individ si pentru intreaga planeta, se impune utilizarea mijloacelor eficiente de prevenire a
sarcinii, implicit asigurandu-se si preventia bolilor cu transmitere sexuala.
Scopul principal al planificarii familiale este imbunatatirea calitatii vietii, planificarea familiala
incadrandu-se astfel in preventia primara care este specifica medicului de familie, fiind de fapt preventia
unei sarcini nedorite.
Pacientii se prezinta intr-un serviciu de planning familial si contraceptie , din diverse motive ca de
exemplu:
- evitarea unei sarcini nedorite
- doresc protectie impotriva bolilor cu transmitere sexuala.
- spatierea intre sarcini.
- investigatii suplimentare in cazul prezentei sterilitatii.
- tratamentul disfunctiilor sexuale din cadrul cuplului.
- punerea diagnosticului de sarcina.
Consilierea in cadrul unui cabinet de planning familial si contraceptie trebuie sa cuprinda:
- sfaturi cu privire la metodele contraceptive: preferinte, posibilitati, alternative.
- invatarea modului de utilizare a metodei alese.
- sfaturi legate de bolile cu transmitere sexuala.
- Rezolvarea problemelor aparute in cadrul cuplului
- Educatia sexuala a pacientilor.
- Ingrijirile prenatale, intranatale si postnatale( urmarirea lehuzei), sau recomandari catre specialistul
ginecolog.
Atitudinea si tactica abordata de catre medicul de familie in cadrul consilierii:
- atitudinea fata de pacient este diferita dupa cum acesta are deja cunostinte sau nu despre
contraceptie, consilierea fiind mult mai usoara si necesitand mult mai putin timp pentru pacientii
educati in acest sens.
- consilierea trebuie sa aiba loc intr-un cadru intim , fara alte persoane de fata.
- se pot utiliza mijloace vizuale, pentru a inlesni intelegerea metodelor prezentate.
- pacientul trebuie sa se simta relaxat si sa aiba incredere in medic.
- medicul va intimpina pacientul cu caldura, se va prezenta ( nume, specialitate, grad) si-l va trata cu
respect.
- pacientului i se va vorbi pe intelesul sau, si la nevoie i se va repeta ce nu a inteles.
- in astfel de probleme cel mai util este ca, consilierea sa se faca cadrul cuplului.
- i se va explica pacientului ca discutia va ramane confidentiala.
- pacientii trebuie ascultati cu atentie putand fi intrerupti numai pentru a le pune intrebari incurajindu-i
in acelasi timp sa puna si ei intrebari pentru a-si lamuri problemele.
- daca le prescrieti anumite teste , explicati pacientilor ce valoare au acestea si modalitatea de
efectuare.
- daca consultatia este cu plata , acesta va fi informat de la inceput .
- in ceea ce priveste alegerea metodei contraceptive, aceasta se alege in functie de preferinta
cuplului, insa trebuie analizata de catre medic din punct de vedere al sigurantei, disponibilitatii
metodei etc.
- discutati cu pacientul avantajele si dezavantajele metodei alese oferindu-i in acelasi timp alternative
contraceptive.
- niciodata nu trebuie impusa o metoda impotriva vointei pacientilor.
- in cazul in care s-a decis sa utilizeze o anumita metoda prezentati-i obligatoriu urmatoarele:
Modul de actiune al metodei
Eficienta metodei
Reactii adverse
Contraindicatii absolute si relative
Avantaje si dezavantaje
- in finalul consilierii se stabileste cand va avea loc vizita urmatoare , precum si modul de
aprovizionare cu contraceptive. Trebuie sa explicati importanta revenirii la medic in caz de aparitie
a unor efecte
- secundare sau a unei posibile sarcini.
De la pubertate si pina la menopauza, femeile se confrunta cu probleme legate de sarcina sau de
evitare a acesteia. Singurele optiuni ale femeilor sint: abstinenta sexuala, contraceptia sau sarcina
urmata de nastere sau avort.
De retinut ca o proportie semnificativa de cupluri active sexual nu utilizeaza contraceptia( acestea
fiind in special in rindul adolescentelor).
Se estimeaza ca chiar in tarile cu istoric indelungat in ceea ce priveste contraceptia aproape jumatate
din nasteri sunt sarcini neplanificate.
Un indicator major al sarcinilor neplanificate este prevalenta avortului indus, care are frecventa
maxima la femeile foarte tinere. Contraceptia inregistreaza cele mai frecvente esecuri la populatia tinara,
deoarece fertilitatea este mai mare la acest grup de virsta, iar contactul sexual in absenta contraceptiei
este mult mai frecvent.
Criteriile utilizate pentru alegerea contraceptivelor sunt reprezentate de :
- eficacitate( toate metodele in afara de abstinenta totala pot esua la un moment dat)
- siguranta( prezenta reactiilor adverse)
- accesibilitate( cost)
- acceptabilitate
- reversibilitate
Analiza risc - beneficiu poate fi facuta pentru fiecare metoda in parte, utilizind aceste criterii.
In ceea ce priveste eficacitatea contraceptiei este de mentionat: ca exista factori care influenteaza
aparitia sarcinii si care includ: fertilitatea ambilor parteneri, momentul contactului sexual in raport cu
momentul ovulatiei, metoda contraceptiva utilizata, eficacitatea intrinseca a metodei contraceptive , si
utilizarea corecta a metodei. Este aproape imposibil de determinat eficacitatea metodei contraceptive in
mod izolat de ceilalti factori.
Cea mai buna metoda de determinare a eficacitatii este: evaluarea pe termen lung a unui grup de
femei active sexual, care folosesc o anumita metoda contraceptiva intr-o perioada de timp data si
determinarea frecventei de aparitie a sarcinii.
Cea mai eficienta metoda contraceptiva consta in sterilizarea permanenta si anume sterilizarea
tubara la femei, sau vasectomie la barbati. Amindoua metodele sunt considerate ireversibile, dar in
anumite situatii poate deveni reversibile.
In ceea ce priveste siguranta contraceptiei: unele metode contraceptive sunt asociate cu riscuri
pentru starea de sanatate. Ceea ce este comun tuturor metodelor este ca toate metodele sunt mai
sigure decit alternativa sarcina urmata de avort.
Pe de alta parte o serie de metode contraceptive ofera aditional beneficii non-contraceptive pentru
starea de sanatate, ca de exemplu: contraceptivele orale reduc riscul cancerului ovarian si endometrial
precum si pe cel al sarcinii ectopice. Metodele contraceptive de bariera si spermicidele ofera un anume
grad de protectie impotriva BTS, cancerului cervical si infertilitatii tubare.
In ceea ce priveste costul, anumite metode, ca de exemplu: dispozitivele intrauterine si implantele
subcutanate, necesita investitii initiale costisitoare, dar ofera protectie indelungata la un cost anual redus.
In general sterilizarea si metodele cu actiune indelungata sunt cel mai putin costisitoare pe termen lung.
Recomandari privind stabilirea diagnosticului de sarcina:
Cabinetele de planificare familiala trebuie sa ofere mijloace de stabilire a diagnosticului de
sarcina oricarei femei care solicita aceasta, chiar daca ea nu este pacienta inregistrata in cabinetul
respectiv.
Stabilirea diagnosticului de sarcina se poate face prin mai multe metode:
semne si simptome care suspicioneaza sarcina:
Greturi si varsaturi, mai ales matinale.
Mastodina( senzatie de tensiune la nivelul sanilor cu cresterea de
volum a acestora care devin durerosi)
Modificari ale apetitului si ale obiceiurilor alimentare.
Somnolenta si oboseala aparent nejustificata
Amenoreea este unul din cele mai valoroase semne de sarcina mai ales
daca apare la o femeie tanara normal menstruata, in plina perioada
fertila si fara o alta cauza de amenoree.
Examenele paraclinice:
1. Ecografia abdominala :
Metoda neinvaziva , la indemana, si inofensiva pentru fat, care permite punerea diagnosticului
precoce de sarcina( de la sfarsitul saptamanii a 4-a, calculata de la data primei zi a ultimei
menstruatii).
Daca exista dubiu cu privire la localizarea acesteia, ecografia transeaza rapid diagnosticul de sarcina
extrauterina sau intrauterina.
Ecografia raspunde dintr-o data si la cea de-a doua intrebare importanta care apare dupa stabilirea
diagnosticului de sarcina: precizarea varstei gestationale.
Mai exista un avantaj de necontestat: viitoarea mama, se confrunta direct pe ecranul ecografului cu
viitoarea fiinta umana, astfel incat problemele legate de prezenta sarcinii in anumite cazuri sunt mult
mai bine receptate de pacienta, iar orientarea ei catre pastrarea sarcinii este pozitiva.
Ecografia permite nu numai punerea diagnosticului de sarcina ci permite ca in caz de hemoragie
datorita unui avort incipient sau incomplet, sa stabileasca daca sarcina este in evolutie sau daca este
vorba de moarte intrauterina a fatului, permitand interventia prompta din punct de vedere terapeutic.
Dezavantajele metodei:
(1) practicarea ei implica o puternica motivatie
(2) nu intodeauna este dorita sau acceptata
(2) eficacitatea este variabila in acord cu motivatia individuala, si cu o serie de variabile
fiziologice si patologice (masurarea temperaturii nu se practica matinal sau dupa
cateva ore de repaus, fiind incalcate astfel conditiile bazale, stress, consumul de
alcool, boala infectioasa, etc.)
(3) Abstinenta sexuala este necesara pe perioada destul de lunga, fiind deseori
neacceptata de cuplu – determinand probleme maritale.
(4) Nu se poate practica pe durata cat femeia alapteaza.
(5) Eficienta metodei este mai mica decat a celor mai multe metode contraceptive.
(6) Este necesara deseori o lunga perioada de invatare a metodei.
(7) La adolescente sunt frecvente ciclurile anovulatorii, ceea ce poate face dificila
invatarea si practicarea metodei.
(8) La femeile in premenopauza care au cicluri neregulate sau anovulatorii pot exista
confuzii in evaluarea semnelor de fertilitate.
Metoda calendarului:
Necesita inregistrarea lungimii ciclurilor menstruale( si nu durata menstruatiei) pe parcursul a 6 luni
(dupa unii chiar 12 luni) inainte de a incepe practicarea metodei.
Cu ajutorul metodei se calculeaza;
- prima zi fertila = ciclul cel mai scurt – 18
- ultima zi fertila = ciclul cel mai lung - 11
Aceasta metoda prezinta o rata mare de esec, deoarece lungimea ciclului care va urma este estimativa.
Metoda simptotermica: reprezinta o combinatie a celor 3 metode, care in acest caz sunt folosite
simultan, cu scopul de a permite o eficacitate mai mare planificarii familiale naturale.
2. Coitus interruptus:
Reprezinta retragerea penisului din vagin inainte de ejaculare. Aceasta metoda, impreuna cu
inducerea avortului (avortul provocat) si mariajul tarziu, sunt considerate a fi responsabile de cel mai
mare declin al fertilitatii in Europa preindustriala.
Metoda ramine cea mai importanta metoda de control a fertilitatii in tarile lumii a treia.
Aceasta metoda are avantaje evidente: disponibilitate imediata, si absenta costului.
Exista o rata considerabila a esecurilor cu aceasta metoda deoarece penisul trebuie sa fie complet
retras din vagin si de la nivelul organelor genitale externe, deoarece sarcina se poate produce prin
ejacularea la nivelul organelor genitale externe in absenta penetratiei.
3. Amenoreea de lactatie:
Cel putin teoretic, ovulatia este suprimata in timpul lactatiei. Alaptarea la san creste concentratia
prolactinei si scade eliberarea de GnRH ( hormon eliberator de gonadotropine) din hipotalamus, scazind
eliberarea hormonului luteinizant( LH), astfel incit maturarea foliculara este inhibata.
Durata acestei supresii este variabila, si este influentata de durata si frecventa alaptatului, de
timpul scurs de la nastere si probabil de status-ul nutritional matern.
Chiar si in cazul in care alaptarea continua, ovulatia poate reapare, dar este putin probabil ca
aceasta sa se produca inainte de 6 luni, in special daca femeia este amenoreica si alimentatia nou
nascutului se realizeaza exclusiv la san.
Daca femeia nu mai doreste o sarcina imediat, trebuie utilizata o alta metoda de contraceptie
dupa 6 luni de la nastere, cand menstruatia se reinstaleaza, sau imediat dupa initierea diversificarii
alimentare.
Aceasta metoda nu este de incredere deoarece nu toate femeile pot alapta suficient nou
nascutul, precum si datorita faptului ca exista femei care pot avea ovulatie si deci pot concepe chiar pe
durata alaptatului timpuriu cand cel putin teoretic protectia este considerata a fi prezenta.
In general, contraceptivele orale nu sunt recomandate in timpul lactatiei, deoarece reduc cantitatea de
lapte la unele femei. Pot fi utilizate metodele hormonale fara estrogeni. Acestea include contraceptivele
orale care contin numai progesteron: Norplant si Depo Provera, deoarece nici unul din acestia nu
scade productia de lapte. Metodele de bariera, spermicidele si dispozitivele intrauterine sunt alternative
potrivite pentru mamele ce alapteaza.
3. Prezervativele
Masculin
Prezervativele moderne sunt confectionate din latex natural. Prezervativul confectionat din
intestin de animal( cec de miel) sunt inca vandute si preferate de cei ce considera ca acestea ofera o
senzatie mai placuta. Exista si prezervative din poliuretan.
Prezervativul capteaza si retine fluidul seminal, prevenind astfel intrarea spermatozoizilor in
vagin. Actual prezervativele au un perete subtire de 0,02 mm, si sunt prelubrifiate cu spermicid:
nonoxinol 9 (marea majoritate) si sunt mai eficiente decat cele nelubrifiate.
Se vand rulate si ambalate fiecare separat, si se deruleaza pe penisul in erectie.
Nu se reutilizeaza, folosindu-se unul nou pentru fiecare contact sexual.
Prezervativele se dau fara reteta medicala, oricaror persoane care le solicita, ele protejand
impotriva unei sarcini nedorite si impotriva STDs, mai ales SIDA (ultima fiind asigurata numai de cele
din latex).
Riscul de rupere al prezervativului exista, si asta se datoreaza frictiunii, mai ales daca vaginul nu
este suficient lubrifiat.
Lubrifiantii al caror constituent principal este apa pot reduce riscul ruperii. De asemenea
prezervativele foarte subtiri au un mare risc de rupere comparativ cu cele standard.
Produsii pe baza uleioasa precum uleiul mineral trebuie evitati, deoarece acestia reduc rezistenta
prezervativului in mod marcat.
De recomandat verificarea produsului inainte de utilizare, lasarea unui spatiu proximal care se va
umple cu lichid seminal, si retragerea penisului din vagin inainte de incetarea erectiei. Se poate
utiliza suplimentar o substanta spermicida introdusa in vagin crescand astfel eficacitatea utilizarii
prezervativului.
Daca prezervativul se rupe in timpul contactului sexual, se poate folosi spuma sau gel spermicid
introdusa rapid in vagin, sau mai sigur se utilizeaza o metoda de contraceptie postcoitala de
urgenta.
Nu se folosesc niciodata in scopul prevenirii ruperii unui prezervativ doua prezervative suprapuse.
Manipularea lui de catre persoanele cu unghii lungi determina riscul de rupere al acestuia.
Instructiunile de folosire vor fi oferite de catre medic, iar pacientul va fi intrebat si totodata pus sa
repete daca a inteles modul de utilizare.
Prezervativul trebuie sa aiba pe ambalaj data fabricatiei si data expirarii; se pastreaza in loc racoros
si uscat.
b. feminin
Se mai numesc pungi vaginale si sunt confectionate din poliuretan. De recomandat:
- a se utiliza un prezervativ nou pentru fiecare contact sexual
- se insera adecvat astfel incit inelul intern sa se afle in vagin si cel extern la nivelul
vulvei
- se asigura introducerea penisului in interiorul invelisului
- dupa contactul sexual se indeparteaza prezervativul cu precautie pentru a nu
imprastia lichidul seminal.
- Sunt mult mai scumpe decat cele masculine, si de asemenea mult mai putin solicitate
de catre paciente.
4. Metode de bariera:
Exista 4 tipuri de bariere vaginale: diafragma vaginala, pesarul cervical, capisonul cervical si
vimula.
Diafragma vaginala:
Consta dintr-o membrana de cauciuc fin (latex) ce acopera un dispozitiv circular, flexibil.
Exista mai multe tipuri de diafragme in functie de forma pe care o are marginea dispozitivului: spirala,
plata, sau arcuata (in cupola). Diafragmele spiralate si plate devin ovale atunci cand sunt comprimate
pentru insertie. Diafragmele arcuate formeaza un arc sau iau forma de semiluna atunci cind sunt
comprimate; ele sunt mai usor de inserat corect.
- medicul trebuie sa recomande diafragma potrivita pentru pacienta: se utilizeaza
dimensiunea maxima care poate fi inserata fara disconfort si distorsiune.
- Adaptarea dupa ce femeia a nascut sau daca greutatea corporala s-a modificat cu
mai mult de 10%( 7-10 Kg).
- Este contraindicata in prolapsul uterin semnificativ, la femeile care au nascut de
curand, la cele care nu-si pot palpa corect colul uterin, sau cele care au avut infectii
urinare repetate in antecedente.
- Medicul trebuie sa instruiasca pacienta asupra modului de insertie si sa verifice prin
examinare inserarea corecta a diafragmei de catre pacienta, care trebuie sa acopere
cervixul si vaginul superior.
- Pentru a introduce corect o diafragma, este indicata efectuarea initiala a unei
examinari vaginale. Cu primul si al doilea deget in fundul de sac vaginal posterior;
policele mainii examinatoare se opune indexului, pentru a marca locul unde indexul
atinge osul pubian. Distanta de la varful degetului mijlociu la varful policelui reprezinta
diametrul diafragmei ce trebuie incercata initial.
- Se utilizeaza initial un set de diafragme test de dimensiuni variate. Diafragma test este
inserata si verificata prin palpare. Diafragma trebuie sa se deschida usor in vagin si
sa umple fundurile de sac vaginale fara tensiune. Trebuie aleasa cea mai larga
diafragma care se potriveste confortabil. Diafragmele cu masura 65, 70, sau 75( ele
exista de la dimensiunea de 50 la 90) sunt utilizate de majoritatea femeilor.
- Diafragma trebuie utilizata in asociere cu un spermicid( acest lucru nu este esential
pentru eficacitatea contraceptiva a diafragmei).
- Femeile care au utilizat diafragma in mod constant, prin indepartarea, spalarea si
reinserarea zilnica a diafragmei, fara a utiliza un spermicid, au avut o frecventa mai
scazuta a sarcinilor decit femeile care au utilizat diafragma in mod conventional,
folosind un spermicid numai la nevoie.
- Daca se foloseste un spermicid, inainte de insertia diafragmei, se adauga o lingurita
de gel sau de crema spermicida, hidrosolubila in domul diafragmei si se lubrifiaza
complet marginea diafragmei cu acest gel. Diafragma este inserata cu domul orientat
in jos, astfel incit cervixul se va situa in bazinul de spermicid.
- Se insera diafragma si se verifica pozitionarea corecta. Diafragma poate fi inserata cu
cateva ore inainte de contactul sexual.
- Se lasa pe loc cel putin 8 ore dupa contactul sexual( niciodata mai mult de 24 de ore)
pentru a permite imobilizarea spermatozoizilor apoi se indeparteaza si se curata cu
apa si sapun, lasata la uscat si pastrata intr-un loc ferit de caldura. Este contraindicata
aplicarea de talc pe suprafata diafragmei, deoarece expunerea genitala la talc poate
predispune la cancer ovarian. Dupa indepartare se verifica integritatea diafragmei.
- Daca se repeta contactul sexual inainte de 8 ore, se introduce suplimentar gel sau
crema spermicida in vagin, fara modificarea pozitiei diafragmei.
- Diafragma se inlocuieste cu una noua o data la 2 ani( in cazul in care nu s-a deteriorat
in acest timp, caz in care trebuie schimbata la acel moment).
Riscuri: - Utilizarea diafragmei, in special utilizarea indelungata in timpul multiplelor contactelor
sexuale, pare sa creasca riscul infectiilor vezicale. Daca cistita recurenta constituie o problema,
se poate utiliza o diafragma cu dimensiune mai mica, care asigura o protectie ferma sau un
pesar cervical. Problema poate fi datorata atit obstructiei mecanice, cat si alterarilor florei
vaginale produse de catre spermicid( vaginita).
- iritatiile locale datorita alergiei la spermicid sau latex.
- leucoree urat mirositoare poate apare daca diafragma este lasata mai mult de 24 de ore
in vagin - in acest caz se indeparteaza diafragma si se face tratament specific pentru
infectia vaginala.
Pesarul anticonceptional:
- sau calota anticonceptionala cervicala este mult mai mic decat diafragma, nu contine un dispozitiv
circular marginal si acopera numai cervixul.
- Este utilizat in asociere cu spermicide si este mentinut timp de 48 de ore.
- Selectarea pesarelor cervicale:
dimensiunea cervicala este estimata prin inspectie si palpare. Femeile nulipare necesita de
obicei masura 22, in timp ce femeile multipare necesita masura 25.
Pesarul este inserat prin comprimarea acestuia intre index si police, prin introducerea acestuia
prin introitus cu domul orientat spre exterior. Pesarul este apoi impins cu blindete in sus,
pentru a se fixa pe cervix. Pesarul este introdus cu ajutorul degetului examinator pentru a
crea o presiune negativa la nivelul cervixului. Pentru o buna fixare domul trebuie sa ramana
comprimat cateva secunde iar exercitarea unei presiuni laterale usoare asupra marginii nu
trebuie sa deplaseze pesarul. Cel mai mic pesar Prentiff( 22mm) este prea mare pentru
multe femei nulipare, iar o buna fixare nu poate fi obtinuta.
c. Inainte de utilizare o treime a calotei este umpluta cu gel sau crema spermicida. Poate fi
mentinuta in situ timp de 72 de ore. Pacienta este instruita sa verifice deplasarea pesarului dupa
contactul sexual, si este sfatuita sa utilizeze o metoda contraceptiva aditionala precum
prezervativul, pana cind este certa absenta deplasarii pesarului.
Riscuri: Femeile ce utilizeaza pesare cervicale sunt protejate impotriva dezvoltarii displaziei cervicale. In
studiul Famcap, rezultatele citologiei cervicale cervicale a sugerat o ameliorare in timpul utilizarii lor.
Utilizarea pesarului cervical nu a fost asociata cu cistita.
5. Spermicidele vaginale:
(i) Combina un spermicid chimic, fie nonoxinol-9, fie octoxinol, cu o baza de crema, gel, spuma aerosol,
tablete spumante, pelicula sau supozitor.
(a) Spermicidele sunt detergenti activi de suprafata neionici ce imobilizeaza spermatozoizii.
(b) Spuma aerosol produce o dispersie rapida la nivelul intregului vagin, oferind cea mai buna protectie.
(c) Gelurile si supozitoarele ce se topesc prezinta o distributie redusa, si necesita un interval de 10-15
minute de asteptare, timp in care acestea se dizolva.
(d) Utilizarea exclusiva a spermicidelor are eficienta considerabil redusa in comparatie cu prezervativele
sau diafragmele cu spermicide, astfel incat ele se utilizeaza in marea majoritate a cazurilor in
combinatie cu alte metode.
(e) Folosite singure sunt de preferat la femeile la care fertilitatea este scazuta datorita varstei sau
lactatiei.
(f) Nonoxinol-9 nu este absorbit din vaginul uman, iar studiile efectuate nu au evidentiat un risc crescut
pentru pierderea sarcinii, defecte congenitale, sau greutate redusa la nastere, la femeile ce utilizeaza
spermicide in comparatie cu alte femei.
(g) Alegerea spermicidului depinde de preferintele pacientei si de sensibilizarea locala la substantele
bazice. Spumele si cremele sunt de preferat deoarece se disperseaza adecvat. Supozitoarele sau
tabletele necesita o dizolvare initiala, ceea ce face ca dispersia acestora sa nu poate fi apreciata.
(h) Nonoxinol-9 este toxic pentru lactobacilii care colonizeaza in mod normal vaginul. Femeile ce
utilizeaza spermicidele in mod regulat prezinta o crestere a colonizarii vaginale cu bacteria
Escherichia coli, si pot fi predispuse la bacteriurie cu E. coli dupa contactul sexual.
Metodele de bariera si prezervativul din latex reduc riscul bolilor cu transmitere sexuala( BTS).
- Utilizarea consecventa a metodelor de bariera determina reducerea frecventei gonoreei,
infectiilor cu ureaplasma, si a bolilor inflamatorii pelviene precum si a sechelelor acestora( infertilitatea
tubara).
- Cel mai mare beneficiu este inregistrat in urma combinarii metodelor de bariera cu
spermicidele.
- Utilizarea singulara a spermicidelor nu este eficienta , riscul aparitiei unei sarcini fiind destul de
mare.
- Chlamydia trachomatis, virusul herpetic tip 2, virusul imunodeficientei umane( HIV), si virusul
hepatitei B nu penetreaza prezervativele din latex, dar traverseaza prezervativele confectionate din
intestin animal. O protectie suplimentara este asigurata de asocierea spermicidului nonoxinol-9.
- prezervativul ofera de asemenea o protectie relativa impotriva neoplaziei cervicale.
6. Dispozitivele intrauterine (DIU)
Sunt niste piese flexibile facute din metal sau plastic, acestea din urma fiind mult mai putin utilizate
astazi.
Actual exista si DIU care elibereaza progesteron( levonorgestrel).
Sunt foarte importante in intreaga lume, dar joaca un rol minor in contraceptia populatiei din SUA,
deoarece exista o teama de a dezvolta infectie, care nu mai este insa justificata.
DIU sunt disponibile in 2 variante:
- Progestasert – eliberator de hormoni( de progesteron) si care necesita inlocuire
anuala.
- Paraguard- constituie tipul din cupru T380 care ofera siguranta si contraceptie pe
termen lung(10 ani), cu eficienta echivalenta sterilizarii tubare. Acesta are benzi de
cupru pe bratele laterale ale T- ului aditional sarmei de cupru din jurul tulpinei,
asigurind o suprafata totala de 380 mm de cupru, aproape dublu fata de suprafata de
cupru a primelor dispozitive din cupru.
Mecanism de actiune:
DIU determina formarea unei spume biologice in interiorul cavitatii uterine ce contine filamente de
fibrina, celule fagocitare si enzime proteolitice. DIU elibereaza continuu o anumita cantitate de metal,
producand un raspuns inflamator mai accentuat.
Toate DIU stimuleaza formarea de prostaglandine in interiorul uterului, in concordanta cu contractia
musculaturii netede si inflamatia.
Studii de microscopie electronica ale endometrului efectuate la femei ce utilizeaza DIU evidentiaza
alterari in morfologia suprafetei celulelor, in special la nivelul microvililor celulelor ciliate.
Se produc alterarii majore in compozitia proteinelor din interiorul cavitatii uterine. In lichidul obtinut prin
irigatia cavitatii uterine se gasesc noi proteine si inhibitori ai proteinazelor. Climatul intrauterin alterat
interfera cu pasajul spermatozoizilor prin uter, impiedicind astfel fertilizarea.
DIU nu determina avortul.
Eficacitatea contraceptiva nu depinde de interferenta cu implantarea, desi acest fenomen apare de
asemenea si sta la baza utilizarii DIU de cupru in contraceptia de urgenta.
Spermatozoizii pot fi obtinuti prin mediere laparoscopica din lichidul de irigatie recoltat de la nivelul
tubelor uterine la femeile martor la mijlocul ciclului, in timp ce in lichidul obtinut de la femeile care
utilizeaza DIU nu s-au gasit spermatozoizi.
Ovulul eliminat din tube, observat in sterilizarea tubara, nu a aratat nici o evidenta a fertilizarii la femeile
ce utilizeaza DIU.
Studii ale gonadotropinei corionice umane (hCG) serice nu au indicat prezenta sarcinii la femeile ce
utilizeaza DIU.
Progestasert
- contine progesteron natural in interiorul unei capsule polimerice, care permite
eliberarea sustinuta, lenta a hormonului.
- Acesta produce o mucoasa endometriala atrofica.
- In Europa este disponibil un dispozitiv ce elibereaza un compus progesteronic cu
potenta crescuta – NORGESTREL. Acesta produce concentratii intrauterine mai mari
de progesteron, realizind jumatate din nivelurile sanguine realizate de implantul cu
LEVONORGESTREL, niveluri ce sunt suficiente pentru a inhiba ovulatia la unele
femei.
Eficienta:
- Ambele dispozitive au un procent scazut al ratei sarcinilor.
- Progestasert determina o frecventa mai mare a esecurilor.
Infectia:
- un studiu prospectiv efectuat de OMS a evidentiat ca BIP( boala inflamatorie pelviana) creste numai in
primele 20 de zile dupa insertie.
Expunerea la agenti patogeni transmisi pe cale sexuala este un factor determinant mai important al BIP
decat utilizarea DIU ; Femeile care au un singur partener sexual nu au prezentat o crestere a BIP,
comparativ cu femeile celibatare sau cu parteneri sexuali multipli.
- Actinomicoza este unica infectie pelviana care a fost asociata cu DIU. Aceasta asociere intre BIP si
actinomicoza a fost raportata numai la femeile ce utilizeaza DIU. Frecventa colonizarii cu actinomyces
creste odata cu durata utilizarii dispozitivelor din plastic, fiind mai scazuta pentru cele eliberatoare de
cupru.
- Cand o femeie purtatoare de DIU este suspectata de prezenta BIP sau salpingita, acesta trebuie
inlaturat imediat, se efectueaza culturi si se instituie tratament antibiotic in doze mari; cand actinomyces
este detectata prin cultura cervicala este indicata indepartarea DIU si tratament oral cu penicilina.
- Prezenta abcesului pelvian trebuie suspectata si exclusa prin examen ecografic.
Sarcina ectopica:
- Daca sarcina apare la femei ce utilizeaza un DIU aceasta este ectopica la 5% din cazuri. Aceasta este
consecinta faptului ca tubele uterine sunt mai putin protejate impotriva sarcinii decat uterul.
- Progestasertul creste usor riscul de sarcina ectopica datorita faptului ca progesteronul afecteaza
motilitatea tubara fara a inhiba ovulatia.
Fertilitatea:
- In general dupa indepartarea DIU femeile obtin sarcina imediat. Cazurile de infertilitate tubara sunt in
prezent atribuite expunerii la agenti patogeni transmisi pe cale sexuala care confera un anume risc de
infertilitate. DIU moderne ofera un grad mult mai scazut de infertilitate.
Contraindicatiile utilizarii DIU:
Sarcina
Istoricul de BIP actuala sau in antecedente
Orice infectie serioasa la nivelul tractului genital inferior( cervicita, vaginita), inclusiv TBC cu localizare la
acest nivel.
DIU cu progesteron nu se vor insera femeilor cu afectiuni hepatice acute sau cronice.
Sangerarile genitale nediagnosticate
Cancerul de corp sau col uterin, cancerul ovarian, iar pentru DIU cu progesteron: cancerul de san.
Anomaliile uterine( desi o femeie cu cavitati uterine separate trebuie sa poarte 2 DIU)
Fibroamele uterine mari
La femeile nulipare si la cele cu parteneri sexuali multipli datorita riscului de BIP
La femeile cu menstre abundente
Alergia la cupru sau boala Wilson pentru DIU cu cupru
Supresia imuna cronica
Femeile cu aceste conditii sunt considerate a fi predispuse unui risc mai mare pentru BIP, dar aditional
eficacitatea DIU poate fi compromisa. Un numar de sarcini au survenit la paciente cu transplant renal la
scurt timp dupa insertia DIU.
Insertia DIU:
In cadrul primei vizite se face anamneza( antecedentele pacientei: atat fiziologice cat si patologice,
acestea din urma incluzand: antecedentele obstetricale si ginecologice, boli prezente: diabet zaharat,
anemie, imunosupresie,BTS in antecedente sau actuale inclusiv SIDA , existenta partenerilor sexuali
multipli, etc.).
Se efectueaza examenul fizic si genital
Se fac culturi cervicale pentru Neisseria gonorrhea, Chlamydia trachomatis.
Se furnizeaza pacientei informatii detaliate despre riscuri si alternative (acestea incluzand posibilitatea
aparitiei unor menstruatii abundente si dureroase), momentul insertie si al extragerii, cand trebuie sa
vina la control, precum si costurile.
Pacienta trebuie sa evite activitatea sexuala pana la revenirea pentru insertia DIU.
Este recomandata premedicatia orala cu inhibitori de prostaglandine- ibuprofen
Trebuie luata in considerare profilaxia antibiotica cu tetraciclina.
Efectuarea insertiei trebuie realizata de un medic cu experienta in domeniu.
Se insera in timpul menstrelor pentru a exclude posibilitatea unei sarcin prexistente, insa pot fi introduce
in orice moment al ciclului.
Insertia este precedata de un test urinar de sarcina si de o examinare pelviana pentru a determina
pozitia si marimea uterului.
Atentionati femeia sa vina la control daca prezinta amenoree, daca nu mai palpeaza firele DIU (exista
posibilitatea expulziei spontane a dispozitivului dupa insertie mai ales in primele 6 saptamani sau in
timpul menstrelor), sau daca are febra, frison, secretii vaginale purulente, dureri pelviene (care sunt
simptome de infectie pelviana), sangerare anormala. In acest din urma caz se extrage DIU dupa
inceperea tratamentului cu antibiotice cu spectrul larg (pentru germeni aerobi si anaerobi).
La femeile cu DIU si amenoree este indicata efectuarea unui test de sarcina si a unei examinari
genitale.Daca DIU este prezent exista 3 optiuni:
Indepartarea DIU cat mai repede pentru a preveni avortul septic ulterior, ruptura prematura de
membrane si nasterea prematura, aceasta in cazul in care femeia doreste sa pastreze sarcina;
aceasta se realizeaza sub vizualizare ecografica.
Continuarea sarcinii cu mentinerea dispozitivului in cazul in care acesta nu se poate indeparta
datorita pozitiei ; in acest caz este necesar avertizarea pacientei asupra simptomelor de infectie
intrauterina precum si necesitatea consultului medical imediat ce apar: febra, simptome gripale,
crampe abdominale sau sangerari. La aparitia primului semn de infectie este indicata institituirea
terapiei antibiotice intravenos in doze mari, iar sarcina trebuie evacuata prompt.
Avort terapeutic.
Alegerea DIU:
Din cele 2 tipuri de DIU cel din cupru( tipul T 380A) este preferat de majoritatea femeilor ce
doresc contraceptie intrauterina. Acesta asigura o protectie pe o durata de 10 ani, are o frecventa a
sarcinilor destul de redusa, si scade riscul de sarcina ectopica.
Tipul Progestasert trebuie inlocuit anual si prin aceasta expune teoretic pacienta la riscul
infectiei cu fiecare insertie, iar costul este marcat crescut. Este mai putin eficient si creste usor riscul de
aparitie al sarcinii ectopice, deoarece progesteronul intervine asupra motilitatii tubare si asupra
mucusului cervical, neinfluentand prea mult ovulatia. Totusi, acesta reduce cantitatea de sange
menstrual si dismenoreea, in timp ce tipul T380A din cupru creste sangerarea menstruala si durerea
asociata.
De retinut ca per total, toate tipurile de DIU protejeaza mai mult impotriva unei sarcini
intrauterine decat impotriva celei ectopice; astfel incat daca o femeie care poarta DIU ramane gravida
aceasta sarcina mai curand este ectopica. Intre cele 2 tipuri de DIU exista diferente in ceea ce priveste
sarcina ectopica, diferente expuse mai sus, daramandoua cresc usor riscul de sarcina ectopica.
Controlul femeilor purtatoare de DIU:
- revine la control la 3 luni dupa insertie, si nu mai devreme de prima menstruatie( in
cazul in care nu exista alte probleme enumerate mai sus).
- Apoi urmarirea de rutina se face anual.
- Se rezolva problemele aprute pe parcurs, se efectueaza examinarea sanilor, se face
citologie Pap, se efectueaza Hb si hematocritul, si se trateaza orice infectie genitala
aparuta( cervicita, vulvovaginita).
- Daca femeia are anemie, se poate administra fier oral.
- Daca in primele zile dupa insertia DIU apar dureri in etajul abdominal inferior,
prescrieti: aspirina, ibuprofen sau paracetamol.
METODE CONTRACEPTIVE HORMONALE
- contraceptivele hormonale sunt constituite din steroizi sexuali feminini, din estrogeni sintetici si
progesteron sintetic sau numai dintr-un compus progesteronic.
- acestea pot fi administrate sub forma de contraceptive orale, implante si preparate injectabile.
- contraceptivele hormonale cel mai frecvent utilizate sunt cele orale combinate (OC)
A. Beneficii certe:
Reducere de durata si importanta a riscului cancerului endometrial si ovarian
Reducerea cu 50% a bolii inflamatorii pelviene: colonizarea cervixului cu chlamydia pare a fi
mai frecventa la femeile ce utilizeaza CO decat la celelalate femei, dar in ciuda acestui fapt
exista o reducere cu 50% a riscului pentru BIP cu chlamydia.
Reducerea frecventei sarcinii ectopice, desi CO care contin numai compusi progesteronici
par sa creasca acest risc.
Reducerea afectiunilor mamare benigne
Reducerea chisturilor ovariene functionale
Reducerea fibroamelor uterine
Reducerea dismenoreei
Reducerea anemiei secundare pierderii sangvine menstruale.
Ciclul menstrual regulat
Compusii progesteronici au un real efect protector impotriva cancerului mamar, ca si
implantele cu levonorgestrel.
B. Beneficii mai putin certe:
Scaderea numarului de cazuri noi de poliartrita reumatoida
Reducerea osteopeniei
Reducerea endometriozei
Reducerea aterosclerozei