FARMACOLOGIA GENERALĂ

FARMACODINAMIA

Conf.univ. E.Bodrug
 FARMACODINAMIA
FARMACODINAMIA - ramură a
farmacologiei generale ce studiază
locul şi mecanismul de acţiune,
efectele biologice ale medicamentelor
(ce face medicamentul cu
organismul).
Acţiune farmacodinamică
Acţiune primară
Efect farmacodinamic global
rezultatul interacţiunii medicament – organism,
care se manifestă prin fenomene fizice, chimice,
biochimice şi fiziologice, caracterizate prin
modificarea unor funcţii fiziologice sau/şi
dimunuarea sau înlăturarea unor tulburări ale
acestor funcţii.
interacţiunea iniţială la nivel molecular, de ordin
chimic, fizico-chimic sau biochimic dintre
moleculele de medicament şi moleculele compo-
nente ale materiei vii.
Rezultatul complexului de reacţii declanşate în
organism de acţiunea primară, al reflectării
acesteia într-o formă integrată la nivelul sistemelor
(răspunsul organismului la medicament).
FD = M+R =MR + Ef
 PARAMETII ACŢIUNII FARMACODINAMICE
Parametrul Caracterizarea
Sensul Este determinat de calitatea (structura chimică) şi cantitatea (doze,
concentraţia). El poate fi :
- stimulator;
- inhibitor;
- bisens (stimulator sau inhibitor în funcţie de doză).
Selectivitatea Proprietatea unei substanţe de a influenţa un teritoriu cât mai limitat din
organism şi de a avea un număr cât mai mic de acţiuni farmacodinamice.
De exemplu:
• 1-adrenoblocantele (atenolol, talinolol);
• 2-adrenomimeticele (terbutalină, fenoterol);
• M1-colinolitice (pirenzepină);
• Inhibitorii MAO-B (selegilină).
Ea poate fi consecinţa:
 existenţei de subtipuri de receptori cu localizare preponderentă în
anumite organe şi ţesuturi;
 realizării unei concentraţii mai mari în ţesutul sau organul respectiv
datorită afinităţii deosebite;
 permeabilităţii crescute a membranelor ţesutului respectiv.
Selectivitatea deseori este dependentă de doza preparatului (efectul
antiagregant al acidului acetilsalicilic la doze mici şi cel antiinflamator
la doze mari).
 PARAMETII ACŢIUNII FARMACODINAMICE
Parametrul Caracterizarea

Eficacitatea Capacitatea unei substanţe medicamentoase de a avea activitate

maximă biologică cu un anumit efect maxim.
(intensitatea) Este dependentă de:
- proprietăţile farmacocinetice şi farmacodinamice (în deosebi de
activitatea intrinsecă);
- organism.
După activitatea intrinsecă preparatele se clasifică în:
- agonişti totali sau parţiali;
- antagonişti totali sau parţiali.
Agoniştii totali au efect maxim datorită activităţii intrinseci maxime,
iar cei parţiali – submaximale.
Antagoniştii totali sunt substanţe cu activitate intrinsecă zero.
Eficacitatea maximă poate fi diferită şi la medicamente ce acţionează pe:
- receptori diferiţi;
- locuri diferite;
- mecanisme diferite având acelaşi efect (diuretice).
Din punct de vedere clinic pentru a obţine un efect terapeutic necesar se
folosesc dozele respective (echivalente) de medicamente.
PARAMETII ACŢIUNII FARMACODINAMICE
Parametrul Caracterizarea
Potenţa Capacitatea unei substanţe de a avea activitate
biologică. Punctul de reper al ei sunt dozele eficace
(DE). Cu cât acestea sunt mai mici, cu atât potenţa
este mai mare. Pentru a compara potenţa unui şir de
substanţe cu efecte similare se foloseşte noţiunea de
potenţa relativă – raportul dintre dozele eficace medii
(DE50):
DE50 A
P rel = –––––––
DE50 B
Este dependentă de:
- proprietăţile farmacocinetice şi farmacodinamice
ale substanţei medicamentoase (în special de
afinitatea pentru substrat);
- organism (reactivitatea individuală, polimorfismul
enzimatic şi biotransformarea lentă sau rapidă).
 PARAMETII ACŢIUNII FARMACODINAMICE
Parametrul Caracterizarea
Latenţa
(timpul de
debut al
efectului) Este timpul scurs de la administrarea medicamentului
până la apariţia efectului şi se exprimă prin formula:
L = A + T + D + B.
A – timpul de absorbţie;
T – timpul de transport;
D – timpul de distribuţie;
B – timpul de apariţie a efectelor biologice.
Factorii care determină latenţa:
- calea de administrare;
- biofarmaceutici;
- farmacocinetici;
- farmacodinamici (mecanismul intim de acţiune).
 PARAMETII ACŢIUNII FARMACODINAMICE
Parametru Caracterizarea
l
Latenţa
(timpul de
debut al Dacă se administrează intravenos – L=T + D + B (A=0)
efectului) Formele farmaceutice retard au o latenţă mai mare decât
cele cu eliberare rapidă.
Preparatele ce se cuplează mai intens cu proteinele
plasmatice au un timp de transport mai mare.
Pentru medicamentele ce acţionează prin metaboliţi
activi (promedicamente) au o latenţă mai mare fiindcă se
sumează şi timpul de metabolizare (M)
L = A + T + D + M + B.
Substanţele cu mecanism indirect au o latenţă mai mare,
fiindcă şi B este mai mare. Latenţa este deseori folosită
ca un criteriu de clasificare a preparatelor.
 PARAMETII ACŢIUNII FARMACODINAMICE
Parametrul Caracterizarea

Timpul
efectului Este influenţat de aceeaşi factori ca şi latenţa. El
maxim este important pentru cazurile de urgenţă.
Durata Intervalul de timp în care se menţine efectul.
acţiunii Factorii ce determină durata sunt:
farmacodina - calea de administrare
mice (D)
- biofarmaceutici
- farmacodinamici (afinitatea pentru substrat şi
timpul de legătură).
Durata acţiunii se exprimă prin T1/2, care serveşte
deasemenea ca criteriu de clasificare a peparatelor.
Totodată T1/2 în majoritatea cazurilor determină
regimul de dozare.
 I. După utilitatea
terapeutică şi intensitate

Acţiune Acţiune farmacodinamică

farmacodinamică secundară
principală Are de obicei intensitate
Cea mai utilă în mai mică (dar poate fi şi
terapeutică şi care în mai mare), deseori poate fi
majoritatea cazurilor are nedorită, iar uneori utilă
potenţă mai mare, terapeutic din care cauză
realizându-se la doze devine principală (atropina
mai mici ca celelalte  hiposecreţia).
acţiuni.
 II. După modul de
manifestare

Sistemică Locală (topică)

(generală)
Manifestată la
Ce se manifestă
locul administrării
după absorbţie
 III. După durată
(reversibilitate)

Reversibilă (cu durată Ireversibilă (cu durată

limitată) nelimitată)

IV. După mecanismul de

acţiune

Directă Indirectă
Acţiune asupra
metabolismului
Acţiune pe receptori substanţelor fiziologice
active
 V. După nivelul acţiunii

Organelor şi Celular Molecular

sistemelor (membranelor) (enzime, organite)
 VI. După selectivitate

Selectivă (specifică) Neselectivă (nespecifică)

VII. După tipul de receptori

Colinergică Adrenergică Dopaminergică Serotoninergică

Histaminergică GABA- Purinergică

ergică
 VIII. După sensul acţiunii

Stimulatoare Inhibitoare (blocantă)

(mimetică)

IX. După criteriul farmacoterapeutic

Etiotropă Fiziopatologică Simptomatică De substituţie

(cauzală) (patogenică)
 Locul acţiunii
farmacodinamice

Microorganism Macroorganism

Molecular Celular Molecular Celular Tisular Organe Sisteme

(proteine,     
enzime etc.) (membrană
etc.)
- farmacorecepto
ri;
- membrana - ţesutul - inimă; - sistemul
- enzime; celulară; nervos; - plămâni nervos;
- mediatori - vezicule - ţesutul ; - sistemul
chimici; glandul - ficat; endocrin;
- mesageri presinaptic ar; - rinichi - sistemul imun;
celulari; e; - ţesutul - SCV;
- granule muscul etc. -
- alte substanţe tubul digestiv;
(vitamine, mas- ar. - sistemul
metabolţi, tocitare; reproducător
compuşi - organite etc.
macroergici). celulare;
- nucleu;
- citoplasmă
.

Organism
integru
 Mecanismele acţiunii farmacodinamice asupra
organismului

Nespecifice Specifice
(biochimice)

Fizice şi biofizice Chimice Directe Indirecte

   
- absorbţia; - neutralizarea; - asupra - asupra enzimelor
- osmoza; - formarea de farmacorecep membranare, citoplasmatice
- precipitarea chelaţi; şi nucleare;
torilor - asupra mediatorilor sinaptici
proteinelor - reacţia de celulari.
membranare şi tampon. şi extrasinaptici (autacoide);
- asupra mesagerilor celulari
citoplasmatice; secundari (AMPc, GMPc,
- modificarea
polarizării de repaus Ca++, IP3 etc.);
- asupra mesagerilor genetici
a membranei; (ADN, ARN);
- modificarea - asupra altor substrate
permeabilităţii (vitamine, metaboliţii,
membranare. radicali liberi ai oxigenului).
 Mecanismele acţiunii farmacodinamice
Nespecifice (fizice, chimice,
biofizice)
- acţiune farmacodinamică
nespecifică;
- nu are loc fixarea cu un substrat
receptor;
- acţionează în baza unor
proprietăţi fizico-chimice comune,
deşi poate să difere după structură
(nu au o grupă structurală
specifică);
- acţiunea se manifestă, de regulă,
la doze relativ mari.
Specifice (biochimice)
- acţiune farmacodinamică specifică;
- interacţionează cu un substrat receptor
specific, de regulă, prin grupe
structurale specifice;
- acţionează ca semnal prin aportul de
informaţie;
- efectul se manifestă la doze relativ
mici;
- substanţele cu structuri chimice
asemănătoare dezvoltă acţiune
farmacodinamică similară.
 FACTORII CE INFLUENŢEAZĂ ACŢIUNEA
FARMACODINAMICĂ
Dependenţi de Dependenţi de Asocieri de
Alte condiţii
medicament organism medicamente
l. factori fizico-chimici: 1.calea de 1.interactiuni în 1.alimentaţia;
- structura chimică; administrare; vitro: 2.factori de mediu
- coeficientul de repartiţie 2.specia; (imcompatibilităţi). (temperatura, presiunea,
lipide/apă. 3.sexul; 2.interacţiuni in lumina, altitudinea,
2. farmacocinetici: 4.tipul vivo: etc.)
- timpul de absorbţie; fiziologic; - farmacodinamice; 3.viaţa socială;
- rata 5.starea - farmacocinetice; 4.stresul;
absorbţie/eliminare. fiziologică; - 5.momentul
3. farmacografici: 6.strarea farmacotoxicologice administrării în
- doza; patologică; . dependenţă de mese,
- parametrii de securitate; 7.starea bioritmuri.
- ritmul administrării; sistemelor
- concentratia plasmatică. enzimatice;
4. farmacodinamici: 8.starea
- locul acţiunii; substratului
- mecanismul acţiunii. receptor.
 Acţiunea farmacodinamică la nivel
molecular

Farmacoreceptori Enzime Mesageri Mediatori

celulari

Influenţa asupra Membranare Citoplasmati Nucleare Secunzi Neuromediato

canalelor ionice ce citoplasmatici ri (Ac-colina,
(AMPc; GMPc;
membranare Adr, Noradr,
DAG; IP3; Ca++)
(Na+; Ca++, Cl-; GABA etc).
K+)

Modificarea activi-
tăţii unor enzime Umorali
Activarea Inhibiţia Genetici
membranare (ARN) “autacoide”
cuplate cu proteina
G (adenilatciclaza; - specifică;
fosfolipaza C) - nespecifică;
- competitivă;
- necompetitivă;
- reversibilă;
- ireversibilă.
FARMACORECEPTORII — macromolecule proteice
capabile să lege specific substanţe active cu moleculă
relativ mică, formând complexe care comandă anumite
efecte biologice.

Tipuri – după agonistul endogen, fiziologic, specific

(mediatorul chimic):
(M, N, D, alfa, beta, 5-HT, H etc.)

Subtipuri – după substanţele exogene, agoniste şi

antagoniste, elective
 Farmacoreceptorii

Membranari Citoplasmatici Intracelulari

Simpli Cuplaţi

- hormoni tiroidieni; - hormoni

- pentru insulină; Cu canale ionice Cu proteina G - pentru hormoni tiroidieni;
- pentru N-colinergici, steroizi. - steroizi:
hormonul GABA, a) hormoni:
de glutamat (cortirosteroizi,
creştere; Ca efectori androgeni,
- pentru progestative),
citokine; b) vitamina D.
- pentru LDH.
Sinaptici Extrasinaptici Canale ionice Sisteme enzimatice
membranare

Postsinaptici Presinaptici

Autoreceptori Heteroreceptori
 Clasificarea farmacoreceptorilor
În dependenţă de natura 1. Adrenergici: 1A, 1B, 1c; 2A, 2B, 2c, 2D; 1, 2
receptorilor 2.Colinergici:muscarinosensibili: M1, M2, M3, M4, M5; nicotinosensibili:
Nm, Nn, Nc.
2. Opioizi: 1, 2,, , , .
3. Dopaminergici: D1, D2, D3, D4, D5.
4. Histaminergici: H1, H2.
5. Purinergici: P1, P2.
6. Vasopresinici: V1, V2.
7. GABA – ergici.
presinaptici: 2, 2, D1, D2.
După repartiţia
în sinapse postsinaptici – restul.

- centrali;
După localizare
- periferici.
- specifici – ce interacţionează cu medicamentul şi se produce efect
farmacologic;
După specifitate
- nespecifici – la fel interacţionează cu medicamentul, dar nu se produce
efect farmacologic
- ce constau dintr-o proteină ce include un canal membranar;
În funcţie de organizarea
- ce conţin o proteină transmembranară care are activitate enzimatică;
structurală şi sistemele
- cuplaţi cu proteina G sau receptori în serpantină;
conectate
- ce se găsesc intracelular - numiţi nucleari.
 DOZA
Cantitatea de substanţă medicamentoasă
care produce un anumit efect biologic.

I. După durata II. După intensitatea III. După modalitatea

tratamentului: efectelor biologice: şi viteza de realizare
a stării de echilibru:
1. doza pentru o 1 . doze eficace:
dată (priză); - minimă (DE25); 1. doza de atac (de
2. doza pentru 24 încărcare);
ore (nictemerală); - medie (DE50); 2. doza de
3. doza pentru o - maximă (DM sau menţinere (de
cură. DE99) întreţinere).
2 . doze toxice;
3 . doze letale:
- minimă (DL25);
- medie (DL50);
- maximă (DL ).
 PARAMETRII DE SECURITATE
Parametrul Caracterizarea

IT = DL50/DE50 (în condiţii experimentale)

Dacă IT > 10 – SM poate fi folosită în
terapeutică
1. Indicele terapeutic (IT)
IT < 10 – SM poate fi utilizată numai dacă
nu sunt altele cu IT mai mare
IT = DE50 /DT50 (în terapeutică)

2. Factorul de securitate cert (Fs) Fs = DL1/DE99

DL1 – DE99
3. Limita de securitate standard
LSS = ––––––––––– x 100
(LSS)
DE99

4. Zona manuabilă terapeutic intervalul dintre DE25 şi DM

(diapazonul terapeutic)
 CALCULAREA DOZELOR ÎN FUNCŢIE DE:
Suprafaţa
Vârstă Greutate
corpului

S(m2)
Dcopil = –––––––  Dadult
1,73m2
La copii 1-12 ani: Formula Hamburgen: S – suprafaţa corpului
A G
Formula Dilling: Dcopil = –––  Dadult Dcopil = ––––  Dadult
20 70
A G – masa corpului
Formula Young: Dcopil = ––––––  Dadult În obezitate:
A+12
A - la greutatea reală în cazul
Formula Cowlling: Dcopil = ––––  Dadult medicamentelor liposlubile;
24 - greutatea ideală în cazul
La vârstnici (peste 70 ani): medicamentelor
Dvârst = 1/2–2/3–3/4 Dadult hidrosolubile.
 Calcularea dozelor la copii după
Raportul faţă de
“dozis-factor” doza adultului Tabele speciale

“dozis-factor” raportul Dacă Dadult =1,0, atunci Îndeosebi până la 1 ani

dintre suprafaţă şi până la 1 an – 1/40-1/12 şi pentru preparatele cu
greutate – Dadult; un indice terapeutic mic.
6 luni = 1,8; 2 ani – 1/10;
1-6 ani = 1,6; 3 ani – 1/8;
6-10 ani=1,4; 4 ani – 1/6;
10-12 ani=1,2. 5 ani – 1/5;
Mai întâi Dadult/70kg, 6 ani – 1/4;
apoi se înmulţeşte cu 8-10 ani – 1/3;
“dozis-factor” şi cu 11-14 ani – 1/2;
greutatea copilului la
15-16 ani – 2/3.
vârsta respectivă.
 Efectele remediilor medicamentoase la
administrarea
repetată
Fenome
Particularităţile
nul
Materială – diminuarea metabolismului şi
eliminării preparatului în rezultatul patologiei
ficatului şi rinichilor sau supradozării în
cumulaţ raport cu viteza epurării lui din organism (de
exemplu – barbituricele, anticoagulantele
ia indirecte, glicozidele cardiace etc.).
Funcţională – când majorarea efectului
curativ şi apariţia efectelor toxice precedă
acumularea materială a preparatului.
Micşorarea treptată sau dispariţia completă a
efectului substanţei datorită: micşorării
toleranţ reactivităţii receptorilor; sporirii
a metabolismului; declanşării mecanismelor
reglatoare homeostatice, ce compensează
efectele provocate de preparat.
depende Psihică sau/şi fizică caracterizată prin
manifestări de compartiment şi alte reacţii,
nţa
care necesită nevoia de a utiliza substanţa
medica continuu sau periodic pentru a căpăta efecte
mentoas
psihice benefice sau a evita suferinţele
ă privaţiunii.
asociată
Fenom
Particularităţile
enul
Sumaţie – la administrarea concomitentă a
sinergi două preparate efectul lor se sumează.
sm Potenţare – când efectul la administrarea a
două preparate e mai mare decât suma lor.
antagon Micşorarea efectului la administrarea
ism concomitentă a preparatelor:
-direct – acţionează asupra aceloraşi receptori;
-indirect – acţionează asupra diferitor
receptori;
-chimic – substanţele conţin grupe chimice cu
proprietăţi opuse;
-fiziologic – acţiunea asupra aceloraşi sau
diferiţi receptori cu efecte opuse;
-unidirecţional – când un preparat înlătură
efectul altuia, iar cel din urmă nu înlătură
efectul primului;
-bidirecţional – când preparatele concomitent
înlătură efectul unul altuia la mărirea dozei sau
concentraţiei.
Când efectele preparatelor nu se modifică la
indifer administrarea concomitentă.
enţă
 Efectele remediilor medicamentoase la
administrarea

repetată

Materială – diminuarea metabolismului şi eliminării preparatului

în rezultatul patologiei ficatului şi rinichilor sau supradozării în
cumulaţia raport cu viteza epurării lui din organism (de exemplu –
barbituricele, anticoagulantele indirecte, glicozidele cardiace etc.).
Funcţională – când majorarea efectului curativ şi apariţia efectelor
toxice precedă acumularea materială a preparatului.
Micşorarea treptată sau dispariţia completă a efectului substanţei
toleranţa datorită: micşorării reactivităţii receptorilor; sporirii
metabolismului; declanşării mecanismelor reglatoare
homeostatice, ce compensează efectele provocate de preparat.
dependenţa Psihică sau/şi fizică caracterizată prin manifestări de compartiment
medicamen şi alte reacţii, care necesită nevoia de a utiliza substanţa continuu
sau periodic pentru a căpăta efecte psihice benefice sau a evita
toasă
suferinţele privaţiunii.
 Efectele remediilor medicamentoase la
administrarea

asociată

Sumaţie – la administrarea concomitentă a două preparate efectul

sinergism lor se sumează.
Potenţare – când efectul la administrarea a două preparate e mai
mare decât suma lor.
antagonism Micşorarea efectului la administrarea concomitentă a
preparatelor:
-direct – acţionează asupra aceloraşi receptori;
-indirect – acţionează asupra diferitor receptori;
-chimic – substanţele conţin grupe chimice cu proprietăţi opuse;
-fiziologic – acţiunea asupra aceloraşi sau diferiţi receptori cu
efecte opuse;
-unidirecţional – când un preparat înlătură efectul altuia, iar cel din
urmă nu înlătură efectul primului;
-bidirecţional – când preparatele concomitent înlătură efectul unul
altuia la mărirea dozei sau concentraţiei.

indiferenţă Când efectele preparatelor nu se modifică la administrarea

concomitentă.
 Dependenţa medicamentoasă

Psihică
Necesită administrarea drogului
pentru a căpăta o senzaţie de bine
(euforie) sau pentru înlăturarea
discomfortului psihic în pofida
faptului că indivizii ştiu că le
dăunează sănătăţii, situaţiei familiale
şi sociale şi se expun la riscuri pentru
dobândirea drogului.
Fizică
Stare patologică care se manifestă numai la
întreruperea utilizării sau reducerii importante a
dozelor. În aceste cazuri survine sindromul de
abstinenţă sau de retragere cu manifestări
caracteristice psihice, vegetative şi somatice,
opuse efectelor farmacodinamice ale substanţei.
Mecanismul instalării se datorează sensibilizării
unui sistem a cărui activitate este modulată de
sistemul asupra căruia acţionează drogul.

Toxicomania
Stare de intoxicaţie cronică ce se caracterizează prin:
dependenţa psihică, dependenţa fizică şi toleranţa

Monotoxicomanii Politoxicomanii Majore (morfină, Minore

heroină, LSD) (barbiturice,
hipnotice, alcool)
 Toleranţa
Sensibilitate redusă sau absentă la unele acţiuni ale unui
medicament

Congenitală Dobândită

De specie De grup Acută (tahifilaxie) Cronică (obişnuinţa)

(iepurii la
atropină) hidroxilatori se instalează repede; 1. Diminuarea treptată a unor
rapizi la - este reversibilă; efecte în urma administrării
anticoagulante; - poate merge până la repetate;
- acetilatori dispariţia efectului; 2. Obţinerea aceluiaşi efect
- de scurtă durată cu doze majore;
rapizi după suspendarea 3. Caracteristicele:
(izoniazidă, tratamentului; - se instalează lent şi nu
hidralazină - mecanismele de este completă;
etc.) - este reversibilă după un
instalare se timp variabil de la
datorează: suspendare;
a) desensibilizării - este diferită pentru diverse
receptorilor; efecte ale preparatului.
b) săturării sau 4. Mecanismele:
epuizării unor receptori - farmacocinetic
sau factori (micşorarea absorbţiei,
intermediari. creşterea metabolismului şi
eliminării);
- farmacodinamic
(“desensibilizarea”
celulelor sau receptorilor)
 Intoleranţa
Răspuns anormal cantitativ şi/sau calitativ la un
medicament, deviat de la efectele farmacodinamice
ce survine numai la o parte din pacienţi.

Dobândită
Congenitală Hipersensibilitate sau
sensibilitate
De specie De grup
(idiosincrazie)
Reacţiile alergice

Cantitativă Calitativă
Efecte de Imediate Întârziate
Reacţie anormală
supradozare sau diferită de acţiunea - tip. IV-
ineficienţă farmacodinamică - tip.I- mediat celular
anafilactic;
- tip.II-
Cu manifestări citotoxic;
farmacodinamice - tip.III-prin
- deficit de glucoză-6- Cu manifestări farmacocinetice complexe
fosfat-dehidrogenază; - deficit de pseudocolinesterază; imune.
- hemoglobinopatii; - polimorfismul N-
- acatalazia; acetitransferazei;
- deficit de glucuronil- - polimorfismul oxidazelor
transferază; microzomiale.
- deficit de
methemoglobin-reductază
eritrocitară.
 REACŢIILE ADVERSE LA ÎNTRERUPEREA
BRUSCĂ A TRATAMENTULUI
Tipul de reacţie adversă
Param
etrii Efect “rebound” Insuficienţă
Sindrom de retragere
(de ricoşeu) funcţională

Se declanşează la
întreruperea unui
tratament de Se declanşează la
Se declanşează la
lungă durată cu întreruperea unui
întreruperea bruscă a unui
tratament de durată cu
Tipul antagonişti tratament cu agonişti
farmacologici: un hormon normal sau
de farmacologici dintr-un sistem
de sinteză utilizaţi ca
medica - H2- modulator sau inhibitor:
medicaţie
ment antihistaminice; - opioide de tip morfină;
fiziopatologică, la doze
- - - barbiturice;
farmacologice:
adrenoblocante; - benzodiazepine.
- glucocorticoizii.
- colinoblocante
centrale.
 Mecanism hetero “up-
La blocarea
regulation” caracterizat prin
receptorilor sistemul
deprimarea eliberării
se adaptează
mediatorului chimic la nivelul
compensator prin
heterosinapsei unui sistem Feed-back
creşterea numărului
activator cuplat (sistemul hipotalamo-hipofizar
de receptori. La
adrenergic cu cel opioid). negativ prin
întreruperea bruscă
Compensator creşte numărul de diminuarea secreţiei
agonistul fiziologic
receptori, iar la suspendarea de hormon
va influenţa asupra
agonistului farmacologic hipotalamic şi ACTH.
sistemului receptor
mediatorul sistemului activator
Me sensibilizat cu
dezvoltarea efectelor
(NoAdr) va fi eliberat normal şi
can exagerate.
va excita receptorii sensibilizaţi
cu efecte majore.
ism
 Simptome psihice şi somatice
opuse sau complementare
acţiunilor farmacodinamice ale
Revenirea bolii medicamentului. Ele reprezintă
Simptomatologia
Manif tratate cu o manifestare a hiperfuncţiei
caracteristică
estări manifestarea unui sistem activator modulat
hipofuncţiei
clinice exagerată a de sistemul în care a activat
glandei endocrine.
simptomelor. preparatul suspendat.
Sindromul poate varia după
simptomatologie, intensitate şi
durată în funcţie de grupă.
PREPARATELE RESPONSABILE DE REACŢIILE ADVERSE
LA ÎNTRERUPEREA BRUSCĂ A TRATAMENTULUI
Preparatele la care e
Preparatele ce provoacă frecvent Preparatele ce ocazional
posibilă apariţia reacţiilor
reacţii adverse provoacă reacţii adverse
adverse

- antihipertensive (clonidină, - anticoagulantele orale;

- tranchilizante - anorexigene.
-metildopă, -AB); (benzodiazepine);
- antianginoase (-AB); - hipnotice (cloralhidrat,
- antiulceroase (H2- glutetimidă);
histaminolitice); - neuroleptice;
- antiastmatice (- - sedative (sărurile de
adrenomimetice); brom);
- analgezice opioide; - 2-adrenomimeticele
- glucocorticoizi; periferice (ca
- antiepileptice (barbiturice, decongestionante);
benzodiazepine); - nitraţii;
- antiparkinsoniene; - BCC.
- anticolinergice centrale. Suspendarea e preferabilă,
Suspendarea tratamentului se în cazul unor doze mari, cu
efectuează prin reducerea reducerea treptată a dozelor.
treptată a dozelor.
 ACŢIUNEA NEGATIVĂ A REMEDIILOR
MEDICAMENTOASE ÎN TIMPUL SARCINII
Termenul
Acţiunea Remediile medicamentoase
gravidităţii
Embriotoxică (acţiune
Estrogeni, progestative, dezoxicorticosteron,
asupra zigotei şi 1-3
antimetaboliţi (mercaptopurina, fluoruracilul),
blastocitului până la săptămâni
salicilaţi, barbiturice, sulfamide etc.
implantare).
I grup – foarte periculoase (absolut contraindicate
gravidelor): talidomid, metotrexat, trimetoprim,
androgeni, anticoncepţionale.
II grup – periculoase: antiepileptice, dopan,
Teratogenă (acţiune în 4-10
sarcolizină, antidiabeticele orale, alcool etilic,
perioada organogenezei) săptămâni
progesteron.
III grup – mai puţin periculoase: salicilaţi,
cloramfenicol, teetracicline, antituberculoase,
neuroleptice, propranolol.
Indometacina – provoacă închiderea ductului
Fetotoxică (acţiune
Mai des în arterial înainte de naştere.
asupra fătului
ultimele Aminoglicoziele – efect ototoxic.
caracteristică substanţei
săptămâni  - adrenomimeticele – dereglează metabolismul
date)
glucidic.