Farmacodinamie generala

Farmacodinamia generala studiaza faza farmacodinamica si rezultatul

aceste faze: actiunea farmacodinamica.

Actiunea farmacodinamica este rezultatul contactului medicament-organism

(MR).

Etapele fazei farmacodinamice – se desfasoara la locul de actiune si au ca

rezultat aparitia actiunii farmacodinamice.

Aceste etape sunt :

- legarea medicamentului de receptori cu formarea complexului MR –

desfasurata la locul actiunii;

- aparitia unor modificari locale declansate de prezenta complexului MR la locul

de actiune (actiune primara).

Tipuri de actiune farmacodinamica

1.Dupa utilitatea terapeutica :

- actiune farmacodinamica principala este cea utilizata in terapeutica.

- actiune farmacodinamica secundara sau nedorita – unele genereaza efecte

adverse secundare (atropina-uscaciunea gurii ),unele pot fi utile terapeutic
(atropina-midriaza este utilizata in oftalmologie);

2.Dupa modul de utilizare :

- actiune farmacodinamica generala (sistemica),ce se manifesta dupa

absorbtie;

- actiune locala (topica) la locul administrarii (ex.actiunea anestezica locala-

procaina,lidocaina);

3.Dupa durata de actiune (reversibilitate) :

- actiune farmacodinamica reversibila (cu durata limitata),majoritatea;

- actiune farmacodinamica ireversibila (cu durata nelimitata),rare

1
4.Dupa mecanismul de actiune :

- actiune farmacodinamica directa (pe

receptori) :ex.adrenergicele(noradrenalina,etc) pe receptorii
adrenergici,colinergicele(acetilcolina) pe receptorii colinergici;

- actiune farmacodinamica indirecta (asupra metabolismului substantelor

fiziologic active)

5.Dupa nivelul actiunii :

- la nivelul aparatelor si sistemelor (ex.actiunea centrala,cardiovasculara);

- la nivelul celular;

- la nivel molecular.

6.Dupa selectivitate :

- actiune farmacodinamica selectiva (specifica),asupra unui sistem fiziologic sau

organ;

- actiune farmacodinamica neselectiva (nespecifica)

7.Dupa sensul actiunii :

- stimulatoare si inhibitoare;

- mimetica si litica (ex.actiunea adrenomimetica si adrenolitica).Medicamentele

mimetice sunt agonisti (substanta care ce combina cu receptorii pentru a
produce o reactie tipica) ai receptorilor iar medicamentele litice sunt
antagonisti (produsi chimici care se opune sau reduce actiunea)ai receptorilor.

8.Dupa tipul de receptori : ex.actiune

adrenergica,colinergica,histaminergica,etc

9.Dupa criteriul farmacoterapeutic :

- actiune farmacodinamica etiotropa (cauzala),combate cauza bolii,ex:actiunile

antimicrobiana,antimicotica,antihelmintica.

2
- actiune farmacodinamica fiziopatologica,se adreseaza mecanismului
fiziopatogenic al bolii.De ex. actiunea cardiotonica in insuficienta
cardiaca,actiunea antihipertensiva in HTA

- actiunea farmacodinamica simptomatica (patogenica), trateaza un simptom al

bolii,ex. actiunea analgezica trateaza durerea,actiunea antipiretica trateaza
febra,etc.

- actiunea farmacodinamica de substitutie,este utilizata in deficitul unei

substante endogene(care se datoreaza unor cauze din interiorul
organismului).De ex. vitamine,hormoni,enzime.

Locul actiunii farmacodinamice

Substantele farmacodinamice actioneaza in organism la diferite niveluri,si
anume:

- Molecular
- Celular
- La nivel de organ,tesut,aparat,sistem sau la scara intregului organism

1. Actiunea substantei medicamentoase la nivel molecular

La nivel molecular,substantele medicamentoase actioneaza prin doua

mecanisme:

a) Mecanisme nespecifice (neseclective) – care implica procese de ordin fizic sau

fizico-chimic,ca de exemplu:

- efectul antiacidelor in gastrite hiperacide;

- sau a substantelor utilizate in corectarea dezechilibrului acido-bazic.

b) Mecanisme specifice (selective) –cand substanta actioneaza in mod specific

asupra unor structuri biologice sau intervin in diferite procese biologice.

In functie de modul specific de actiune,avem urmatoarele situatii ,cand :

Substantele medicamentoase intervin in anumite procese biochimice care pot

avea loc la diferite niveluri, si anume:

3
- la nivelul canalelor ionice (blocanti ai canalelor de calciu);

- prin stimularea activitatii unor enzime membranare;

- prin cresterea sau scaderea biosintezei mediatorilor.

Substanta medicamentoasa interactioneaza cu anumite structuri

biologice,numite receptori.Rceptorii sunt macromolecule proteice care au
aanumite situsuri,structuri care leaga specific un mediator fiziologic sau o
substanta medicamentoasa prin legaturi de tipul: legaturi ionice,legaturi de
hidrogen,Van der Waals,etc.

Etape ale interactiunii medicament – receptor :

- legarea substantei medicamentoase de receptor;

- activarea receptorului-receptorul sufera o modificarea a structurii capabila sa

transmita semnal;

- amplificarea semnalului biologic,care poate fi realizat de mesagerii

secunzi,carfe pot fi diferite enzime sau ioni rezultand reactii metabolice de tip
cascada;

- obtinerea efectului farmacodinamic,care poate fi : stimulant

(contractie,hipersecretie,stimularea proceselor metabolice) sau inhibitor
(relaxare,hiposecretie,inhibarea proceselor metabolice).

Substantele medicamentoase care stimuleaza receptorii se numesc agonisti iar

cele care blocheaza receptorii se numesc antagonisti.

Capacitatea substantei medicamentoase de a se lega de o structura se numeste

afinitate.

Receptorii pot fi :

- receptori membranari (cu structura glicoproteica);

- receptori cu alte localizari (nucleu,citoplasma,etc).

2.Actiunea substantei medicamentoase la nivel celular

a) La nivelul membranei celulare – unde se gasesc receptori sau enzime care au

rol important in starea membranei.Membrana este polarizata pozitiv pe fata

4
exterioara si negativ pe cea interioara.Ca urmare a actiunii substantei la nivelul
membranei,pot rezulta diferite efecte :

- modificari de permeabilitate;

- translocatii ionice prin intermediul canalelor ionice;

- traversarea ionilor prin mecanisme transportoare specifice,de exemplu

pompe ionice(protonica,calcica,ionica).

b) La nivel citoplasmatic sau la nivelul organitelor citoplasmatice.In acest mod

actioneaza:

- unele antibiotice (macrolide,tetraciclina,cloramfenicol) care influenteaza

sinteza proteica la nivel ribozomal;

- corticosteroizi care stabilizeaza membrana celulara,protejand celula de

autoagresiune.

c) La nivel nuclear unde se gaseste materialul genetic ADN si ARN,actioneaza

substante ca :

- medicamente anticanceroase;

- hormoni steroizi;

- hormoni tiroidieni.

3. Actiunea medicamentelor la nivelul aparatelor ,sisteme sau la scara

intregului organism – actiunile de la nivel molecular si celular sunt transmise si
la niveluri superioare,la nivelul unui organ,sistem sau aparat,ca de exemplu :

- SNV;

- SNC;

- la nicelul mecanismelor cu reglare hormonala;

- la nivelul unor organe efectoare.

Parametrii definitorii ai actiunii farmacodinamice

1.Sensul actiunii farmacodinamice poate fi :

5
- Stimulator (excitant) – rezulta prin stimularea unei functii,dar si prin
deprimarea unei functii antagoniste.Exemplu:tahicardie si midriaza
produc adrenalina (stimulator SNV simpatic) dar si atropina (blocant al
SNV parasimpatic),deoarece SNV parasimpatic este antagonistul
fiziologic al SNV simpatic.
- Inhibitor – apare prin inhibitia unei functii sau prin stimularea excesiva a
functiei respective pana la epuizarea ei.Exemplu; deprimarea SNC
(narcotice,hipnotice),dar si prin excitante SNC (cofeina,nicotina la doze
foarte mari).

2.Selectivitatea – este proprietatea unei substante medicamentoase de a

influenta un teritoriu cat mai limitat din organism si de a avea un numar cat
mai limitat de actiuni farmacodinamice.

Exemplu : blocantele canalului de calciu sunt utilizate in terapeutica drept

antihipertensive,antiaritmice si antianginoase.

Pentru selectivitate un factor important il reprezinta doza de medicament.

Exemplu : acidul acetilsalicilic la doze mici este antiagregant plachetar iar la

doze mari este antiinflamator.

3.Potenta – este capacitatea unei substante de a avea activitate biologica.Se

exprima prin doze eficace (DE).Cu cat DE sunt mai mici,cu atat potenta este
mai mare.

4.Eficacitatea maxima – este capacitatea unei substante medicamentoase

de a avea activitate biologica cu un anumit efect maxim posibil.Ea este
dependenta de proprietatile substantei si de organism.

Exemplu: analgezicele de tip morfina au eficacitate mai mare decat

analgezicele antipiretice (aspirina).

5.Latenta – este timpul de la administrarea substantei pana la aparitia

efectului (la administrarea i.v timpul este mai mic).Latenta este dependenta
de mai multi factori :

- substanta medicamentoasa;

-forma farmaceutica

6
 - profilul farmacocinetic al substantei medicamentoase

- calea de administrare

6.Timpul efectului maxim – este influentat ca si latenta ,de calea de

administrare,factori farmacocinetici su farmacodinamici.Acest parametru
este foarte important pentru a se evalua in mod corect valoarea prescrierii
unei anumite doze.

7.Durata actiunii farmacodinamice – este intervalul de timp in care se

mentine efectul.Durata actiunii este dependenta de semiviata substantei
medicamentoase in organism,adica de timpul de injumatatire.

Durata actiunii este dependenta de mai multi factori L

- constanta de afinitate a substantei fata de receptor – Ka;

- tipul de legatura (covalenta,Van der Waals);

- forma farmaceutica;

- calea de administrare.

Factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica

Sunt factori dependenti de :

- Medicament : structura chimica,doza,ritmul administrarii,locul

actiunii,mecanismul actiunii;
- Organism : sex,calea de administrare,stare fiziologica,stare patologica,
varsta;
- Dependent de mediu si alte conditii :
alimentatia,temperatura,lumina,altitudinea,presiunea,stres,timpul
meselor;
- Asocierea de medicamente : - in vitro (in seringa); - in vivo (in organism)

Interactiunile pot fi soldate cu diminuarea actiunii farmacodinamice si aparitia

de compusi toxici.Aceste interactiuni in vitro reprezinta incompatibilitati.

Exemple de incompatibilitati :

7
 - Unele medicamente ca solutia injectabila i.v nu se amesteca cu nici un alt
medicament ;ampicilina,gentamicina,insulina.
- Heparina nu se asociaza cu gentamicina,insulina,morfina
- Aminoglicozidele nu se asociaza cu peniciline,cefalospori

Asocierile in vivo sunt utile pentru tratarea concomitenta a mai multor boli si
simptome.

Interactiuni de ordin farmacodinamic

- Sinergice : actioneaza pe acelasi tip de receptor
- Antagoniste : actioneaza in sensuri opuse

Sinergismul – consta in intensificarea unor efecte farmacodinamice ca urmare a

asocierii a doua sau mai multe medicamente.

Antagonismul – este fenomenul prin care ,in urma administrarii concomitente a

doua medicamente, unul din ele reduce sau anuleaza efectul celui de al 2-lea
medicament.ex.carbunele medicinal absoarbe anumite substante.

Interactiuni de ordin farmacocinetic

1.La nivelul caii de administrare, cum este calea digestiva,avem :

- interactiuni medicament-medicament: tetraciclina cu ionii de calciu sau

magneziu

- interactiuni medicament-aliment: tetraciclina cu produse lactate

- competii la nivelul proceselor de transfer activ

- influente datorate administrarii concomitente a unor medicamente

2. La nivelul distributiei :

- deplasarea unor medicamente de pe proteinele plasmatice ca de

exemplu:fenilbutazona deplaseaza de pe proteinele plasmatice substante
medicamentoase ca anticoagulantele cumarinice,antidiabeticele orale marindu-
le concentratia plasmatica si crescand riscurile de reactii adverse

8
- deplasari de pe locurile tisulare ca de exemplu amiodarona si verapamilul
deplaseza digoxina,marindu-i conc.plasmatica crescand riscul de reactii
adverse.

3.La nivelul procesului de metabolizare:

- inductia enzimatica

- inhibitia enzimatica

- autoinductia enzimatica

4.La nivelul procesului de eliminare :

- competitie la nivelul procesului de transport activ,exemplu ;probenicidul

inhiba eliminarea penicilinei.

- prin modificarea ph-ului renal se poate influenta eliminarea unor substante

prin stimularea sau inhibarea reabsorbtiei tubulare

Tipuri de afectiuni
Afectiunea acuta caracteristici :
- boala cu debut rapid si/sau curs scurt

- simptomele apar brusc

- durata simptomelor este de la cateva zile pana la o saptamana chiar doua

- natura durerii incepe brusc ca o reactie la o accidentare sau altceva

Exemple de afectiuni acute :

- Raceala si gripa
- Ruperea unui os
- Arsuri
- Atac de astmă
- Arsuri la stomac

Afectiunea cronica caracteristici :

9
 - Boala a sanatatii care persista
- Efectele sunt de lunga durata
- Cursul bolii dureaza mai mult de trei luni
- Simptomele sunt de obicei graduale
- Perioada de timp este extinsa,pana la ani
- Durerea se dezvolta treptat si continua peste perioada de recuperare
preconizata

Exemple de afectiuni cronice :

- Osteoporoza
- Astm
- Migrene frecvente
- Boli de inima
- Boli renale

Afectiunea subacuta – boala in care semnele sunt mai putin pronuntate,insa

dureaza perioade mai indelungate decat in cazul unei boli acute;este un tip
intermediar intre boala acuta si cronica.

Localizarea afectiunilor poate fi :

- la nivel de organ : inima,ficat,rinichi

- la nivel de aparat : digestiv,respirator,reproducator,etc.

- la nivel de sistem : SNC,SNV.

10