LEZIUNI PRIN ARMA DE FOC

A EXTREMITATILOR
CATEDRA MEDICINA MILITARA SI A CALAMITATILOR
SIRGHI GRIGORE
TIFOI IURII
TIFOI MIHAELA
NOŢIUNI ELEMENTARE DE BALISTICĂ

• Arma de foc este definita ca un dispozitiv la care, prin aprinderea unui

material explozibil, se realizează fie proiectarea propriului înveliş (grenade,
mine, bombe, etc.), fie proiectarea printr-o teava a unuia sau mai multor
proiectile (pistolete, revolvere, pistoale mitraliera, carabine, mitraliere,
tunuri, etc.).
NOŢIUNI ELEMENTARE DE BALISTICĂ
• După utilizare si modul de construcţie se disting doua mari categorii de arme de foc:
arme de foc staţionare (tunuri, obuziere etc.);
arme de foc portabile sau de mâna (revolvere, pistoale, carabine, pistoale, mitraliera,
mitraliere etc.).
• În practica curenta in perioada pasnica se întâlnesc mai frecvent leziuni produse de
armele de foc portabile.
• Cartuşul reprezintă încărcătura armelor de foc portabile. El este format din: tub, capsa,
încărcătura de pulbere și proiectil.
 LEZIUNILE PRODUSE PRIN ARME DE FOC SE
CLASIFICA ÎN:
• leziuni primare, determinate de proiectil (factorul primar al împuscarii);
• modificari secundare determinate de factorii secundari sau suplimentari ai
împuscarii.

TIPURI DE PLAGA ÎMPUSCATA:

• • transfixianta, când proiectilul strabate corpul sau un segment anatomic,
formându-se un orificiu de intrare, un canal si un orificiu de iesire;
• • oarba, când proiectilul patrunde în corp si dupa un traiect variabil se
opreste, existând orificiul de intrare si canalul;
• • contuza, când proiectilul nu patrunde în corp.
CLASIFICAREA PLĂGILOR PRIN ARME DE FOC
În raport de numărul lor la un traumatizat În raport la factorul traumatizant
Singulare Gloanţe
Multiple Schije
Asociate Bile
Combinate Săgeţi
În raport la regiunile traumatizate Explozii (unda de şoc)
Capul
Alte
Gâtul
Toracele
Abdomenul
Bazinul
Extremităţile
ZONELE PLAGII

• Zona I - canalul propriu-zis a plăgii, ce prezintă un defect de ţesuturi format

de glonte sau schijă şi conţine chiaguri de sânge, exudat, corpi străini (glonte,
schijă, fragmente de amuniţie, etc).
• Zona II - necroza primară, care formează peretele canalului şi prezintă
ţesuturi neviabile.
• Zona III - comoţie moleculară sau zona de necroză secundară cu dereglări de
microcirculaţie
 PARTICULARITĂŢILE PLĂGILOR
PRIN ARMĂ DE FOC
• 1.Prezenţa defectelor însemnate de tegumente şi
• ţesuturi moi, care apar în urma acţiunii
• proiectilului, schijelor, undei de explozie, etc;

• 2. Formarea focarelor noi de necroză în orele, zilele

• apropiate (zona de comoţie moleculară);

• 3. Zonele de lezare a ţesuturilor la diferite niveluri

• a plăgii - au diferite dimensiuni;

• 4. Contaminarea bacteriană a plăgilor pe toată

• suprafaţa lor.
LEZIUNI DESCHISE A ARTICULATIILOR
• Clasificare
• Nepenetrante: se lezeaza doar tesuturile ce acopera articulatiile, cavitatea articulatiilor ramine
intacta.
• Penetrante: cu leziunea integritatii membranei sinoviale.
 
• Lezarea tesuturilor moi ale articulatiilor:
• 1-lezarea neinsemnata a tasuturilor moi de-a lungul canalului ranii (rani “punctiforme”).
• 2-leziuni insemnate a tesuturilor moi (leziuni “largi”)
• 3-leziuni cu defect intins a tesuturilor moi.
• 
• Dupa gravitate, leziunile penetrante se clasifica:
• I ranirea izolata a capsulei si leziunea totala a articulatiei cu afectarea moderata a epifizelor.
• II raniri oarbe penetrante, cu afectarea limitata a epifizei.
• III fracturi intra-articulare.
LEZIUNI DESCHISE A ARTICULATIILOR
• Dupa caracterul leziunii
• - transfixiate
• - oarbe
• - tangentiale
• 
• Dupa afectarea oaselor:
• fara leziunea osului
• leziune neinsemnata
• leziune insemnata
• 
• Lezarea altor tesuturi:
• cu leziunea vaselor
• cu leziunea nervilor
 TRATAMENT PE ETAPE CU EVACUARE

• Primul ajutor (Pe cimpul de lupta in focarul de pierderi sanitare)

(Autoajutor, ajutor reciproc, sanitari, instructor sanitari) optimal primele 30 min. dupa
ranire
Aplicarea pansamentului pe plaga
Hemostaza provizorie prin pansament compresiv sau prin garou
Imobilizarea provizorie a fracturilor
Calmarea durerii
• Ajutorul medical (acordat de felserul medical al batalionului la punctul
medical al batalionului) – Scop de corijare si completare a primului ajutor
Optimal primele 2 -3 ore dupa ranire
Controlul aplicarii garoului
Corectarea si refacerea pansamentelor
Calmarea durerii
Corectarea imobilizarii fracturilor
Tratarea sanitara (dupa necesitate)
• Primul ajutor medical medici cu pregatire generala la punctele medicale ale
regimentelor, brigazilor, detasamentului medical independent
• Scop 1.de a preveni infectarea plagilor 2.de a preveni si combate socul 3. oprirea
hemoragiilor
• Poate fi urgent si aminat
• 1Urgent – masuri antisoc (refacerea volumului circulator, blocade, analgezice)
• 2 Amînate – blocade, antibiotic, corectarea si refacerea pansamentelor
• Ajutorul medical calificat medici chirurgi generaliști in detașamentul medical
independent sau spital militar. Primele 10-12 ore.
• 1.Masuri urgente hemostaza definitivă, tratamentul complex al șocului traumatic,
intervenții chirurgicale și tratamentul complex al infectiei anaerobe, amputarea
membrului zdrobit, prelucrarea chirurgicala a fracturilor deschise.
• 2.Masuri aminate( urgența II) necrectomia, amputarea membrului, prelucrarea
plagilor contaminate cu substanțe toxice si a celor cu lezarea masiva a țesuturilor
moi.
• 2.Masuri aminate( urgența III) prelucrarea primara chirurgicală, hemotransfuzii,
antibiotice cu scop profilactic, proceduri fizioterapeutice.
• Ajutor medical specializat – Ramura superioara de
ajutor medical acordat de catre specialiștii
supraspecializați
ABORDAREA PACIENTULUI SI
TRATAMENTUL
• – Prelucrarea Chirurgicală Primară a plăgilor prin armă de foc, calitativă cu o
osteosinteză stabilă, nu poate fi înlocuită cu tratament medicamentos. Este o
operaţie atipică, efectuată de urgenţă. Are scopul de a crea condiţii favorabile
pentru profilaxia dezvoltării proceselor infecţioase în rană.
• În conformitate cu Doctrina Chirurgiei de Campanie suturile primare, după
prelucrarea chirurgicală primară a plăgilor prin armă de foc, NU SE
APLICĂ.
( Excepţe: Plăgile feţei, capului; Organelor genitale; Plăgile toracelui cu
pneumotorace deschis pentru închiderea cavităţii pleurale. )
DEBRIDAREA CHIRURGICALĂ A PLĂGILOR
INCLUDE URMĂTOARELE ETAPE:

• Pregătirea câmpului operator prin spălare, la necesitate berberire şi prelucrarea cu antiseptic;

• Anestezia (generală, trunculară sau locală);
• Spalarea abundentă a plăgii cu substanţe destinate acestei proceduri şi înlăturarea corpilor
străini;
• Incizia de lărgire a plăgii pentru a putea vizualiza amploarea leziunilor (procedeul este efectuat
la necesitate);
• Excizia (împrospătarea) planurilor plăgii;
• Osteosinteza
• Hemostaza minuţioasă;
• Suturarea cu restabilirea structurilor anatomice lezate;
• Drenarea.
CLASIFICAREA TIPURILOR DE SUTURARE A PLĂGILOR

Suturi primare
Care se aplică pentru prima dată pe plagă, imediat după prelucrarea chirurgicală a plăgii pentru restabilirea integrităţii
tegumentului lezat. Ele sunt etapa finală a debridării chirurgicale.
Suturi primare provizorii

Se aplică pe plagă la finalizarea prelucrării chirurgicale, dar se ligaturează la 4 – 5 zile mai târziu.
Suturi primare amânate

Se aplică pentru prima dată pe această plagă la 5 – 7 zile de la debridarea chirurgicală.

Suturi secundare precoce

Se aplică la 10 – 13 zile de la debridarea chirurgicală a plăgii

Suturi secundare tardive

Se aplică la 20 – 30 zile de la debridarea chirurgicală
• DATE REFERITOARE LA ISTORIC
• Distanţa şi direcţia trăgătorului
• Viteza glonţului (înaltă sau categorie joasă)
• Calibrul glonţului
• Numărul de focuri trase
• Starea imunizării antitetanice
• Alergiile la antibiotice
• Altă traumă consecutivă

• STUDII PREOPERATORII SPECIALE

• Pentru multiple împuşcături la nivelul membrelor inferioare - arteriografie
• L.P.A.F. a membrelor - se monitorizează presiunile în compartimente
• CONTAMINARE
• Gloanţele trase nu sunt sterile pentru că nu este suficient de multă căldură
generată
• Gloanţele introduc proiectile secundare în corp (haine, piele, păr, etc.) care
sunt contaminate
• GLOANŢE VĂZUTE PE RADIOGRAFII
• Dacă glonţul este aproape de suprafaţa corpului, nu există o diferenţă
esenţială între mărimea glonţului din realitate şi cel văzut pe radiografie
• Dacă glonţul este departe de filmul radiologic, efectul de mărire poate fi de
25 %
• Sunt tratate fără intervenţie chirurgicală:Plăgile prin armă de foc cu orificiu
mic de intrare şi ieşire fără interesarea articulaţiilor, oaselor, nervilor, vaselor
şi cavităţilor;

• 1. INCIZIA PLĂGII – transformarea ei într-un crater pentru a deschide

traiectul canalului şi a avea acces la toate focarele lezate;
• 2. EXCIZIA – înlăturarea tuturor ţesuturilor neviabile, ce sunt substratul de
răspîndire a focarelor de necroză secundară pe perimetrul canalului propriu-zis;
• - hemostază minuţioasă cu înlăturarea hematomelor masive intratisulare şi
subfasciale;
• - înlăturarea corpilor străini şi fragmentelor osoase libere;
• - drenarea adecvată a tuturor buzunarelor canalului plăgii;
• 3. RECONSTRUCŢIA ŞI RESTABILIREA formaţiunilor anatomice lezate;
PATRU REGULI CARDINALE:

• Toate plagile necesita explorare sub anestezie generala pentru a repara sau a
exclude leziunile structurilor profunde (si pentru debridare).
• Chiar leziunile minime de suprafata pot ascunde leziuni profunde majore, in
functie de arma utilizata, mecanismul leziunii si teza glontului.
• Majoritatea victimelor sunt tinere, in stare fizica buna si cu rezerve biologice
intacte. Deci decompensarea cardiorespiratorie indica leziuni grave.
• Daca arma (de ex. cutit) este inca in situ, nu o extrage pana cand pacientul nu se
afla pe masa de operatie - pericolul este exsanguinarea.
• Presiunea directa va opri sangerarea. Nu folosi garoul: poate amplifica leziunile
ischemice.
L.P.A.F. - PROBLEME TARDIVE
• Embolie cu glonţ ( arterial sau pulmonar)
• majoritatea apar precoce după producerea leziunii
• aproape toate apar în < de 2 săptămâni
• Intoxicaţie cu plumb
• simptomele pot fi tardive luni sau ani (anemie, colică, crampe, pierdere de greutate)
• gloanţele care vin în contact cu burse, ţesut pulmonar, os, lichid articular sunt la risc
• majoritatea gloanţelor vor fi “îmbrăcate” în ţesut fibros şi nu trebuiesc scoase doar
profilactic
 COMPLICATII CU INFECTII AEROBE SI ANAEROBE:

• In inflamatie purulenta (empiem)- starea generala relativ satisfacatoare,

temperatura usor crescuta, manifestari inflamatorii locale (cresterea volumului
articulatiilor, durere, pozitie fortata, la punctie- puroi)
• In flegmon capsular – starea generala se agraveaza, temperatura creste. Creste
volumul articulatiei pe baza edemului rapid progresat al tesutului inconjurator,
rezulta cresterea contracturii flexorii. De obicei cavitatea articulatiei contine putin
puroi, cresc leucocitele, Creste VSH.
• Osteoartrita (osteomielita epifizei) – stare grava, temperatura creste, cresc semnele
intoxicarii, dureri taietoare in regiunea articulatiei. In cavitatea articulatiei- mult
puroi. Are loc infiltrarea substantei spongioase cu puroi.
• Panatrita putrida – intoxicare grava, suprafata ranii se acopera cu depuneri galbene-
murdare, miros putred.
L.P.A.F. - SUMAR
• Se evaluează întâi ABC-ul
• Se determină dacă viteza joasă sau înaltă afectează tratamentul chirurgical
• A nu se uita profilaxia antitetanică şi antibioterapia
• În toate cazurile - se face explorarea chirurgicală a plăgii şi îndepărtarea corpilor
străini (haine, etc.)
• Pentru împuşcături cu viteză joasă - se poate face închiderea primară (cel cu 22 cal.
poate chiar să nu necesite închidere)
• Pentru împuşcături cu viteză înaltă - se face debridare şi închidere mai tardivă la
5-7 zile după
• Antibioterapie (cefalosporine de prima generaţie)
• Anunţaţi oficialităţile (chiar dacă s-a produs accidental)
• Medicii trebuie să fie implicaţi în eforturile de prevenire ale L.P.A.F