I.

Diabetul zaharat tip 1 (distrucie de celule beta ce duce la deficit absolut de

insulin)
A. Autoimun
B. Idiopatic
II. Diabet zaharat de tip 2 (n care predomin fie insulinorezistena, fie deficitul
secreiei de insulin, dup caz)
III. Alte tipuri specifice
A. Defect genetic al funciei celulei beta = diabetul de tip adult al tnrului
(MODY = maturity onset diabetes of the young).
B. Defecte genetice ale aciunii insulinei: insulinorezisten tip A etc.
C. Boli ale pancreasului exocrin: pancreatit cronic, pancreatectomie,
fibroz chistic, hemocromatoz, pancreatopatie fibrocalculoas, altele.
D. Endocrinopatii: acromegalie, sindrom Cushing, hipertiroidism, altele.
E. Diabet indus de droguri i substane chimice: glucocorticoizi, hormoni
tiroidieni, diazoxid, diuretice tiazidice, -interferon, altele.
F. Infecii: rubeol congenital, citomegalovirus, altele.
G. Forme rare de diabet imun indus: sindromul brbatului rigid (stiffman
syndrome), anticorpi antireceptori de insulin, altele.
H. Alte sindroame genetice asociate cu diabetul zaharat: sindrom Down,
sindrom Klinefelter, sindrom Turner etc.
IV. Diabetul zaharat gestaional
V. Scderea toleranei la glucoz (STG=IGT=impaired glucose tolerance):
glicemia jeun <126 mg% + glicemia la dou ore (TTGO) ntre 140 i 200 mg%.
VI. Alterarea sau modificarea toleranei la glucoz jeun (AGJ sau MGJ=IFG=
impaired fasting glucose): glicemia jeun ntre 110 i 125 mg%.
108
De menionat, c toate cifrele se refer la dozarea glucozei din plasm
venoas, cu glucozoxidaz. n sngele capilar i venos, glicemia jeun este mai
redus cu aproximativ 11-15% dect cea dozat n plasma venoas, pe cnd
glicemiile postprandiale nu difer semnificativ.