MODULUL-NUTRITIE SI DIETETICA

Pentru efectuarea funciilor vitale, organismul are nevoie de energie i

elemente nutritive.Acestea i sunt furnizate de alimente. Dar principiile nutritive
(factorii nutritivi) se gsesc sub forma unor combinaii complexe, care nu pot fi
utilizate ca atare. Este deci nevoie de transformri pn la elemente simple, pe care
organismul le folosete ca surs energetic i plastic.
Educatia nutritionala isi poate propune in primul rand sa atraga atentia asupra
modului cum mananca, asupra a ce mananca si asupra momentului din zi la care
trebuie sa manance, ca raspuns la tendinta tot mai accentuata a copiilor de a neglija
importanta unei nutritii corecte si de a adopta obiceiuri alimentare nocive consum
excesiv de produse de patiserie, bauturi carbogazoase, snacks-uri, alimente
semipreparate precum si de a sari peste mese. Un alt punct important vizat de
aceasta noua educatie este cunoasterea alimentelor si a substantelor nutritive, precum
si a rolului lor in organism. Trebuie tratat si rolul alimentatiei in mentinerea greutatii
corporale, precum si tulburari nutritionale ca bulimia si anorexia, care apar fie in
urma neglijentei, fie in urma copierii unor comportamente gresite promovate de
mass-media.
Un alt aspect important de tratat este rolul igienei alimentare in mentinerea
sanatatii sistemului digestiv si in evitarea tulburarilor digestive care influenteaza
negativ starea de sanatate a copiilor, pofta de mancare si in cele din urma si
performantele scolare. De asemenea trebuie mentionat si efectul profund negativ pe
termen lung al excesului de substante alimentare (sare, zahar, grasimi, alcool), dar si
efectul benefic al consumului de legume si fructe proaspete, care trebuie incurajat ca
factor care contribuie la mentinerea hidratarii si sanatatii organismului. Nu in ultimul
rand se cuvine a fi tratata si legatura dintre nutritie corecta, activitate fizica si odihna
ca factori esentiali pentru pastrarea sanatatii copilului, care se constituie ca premiza
pentru imbunatatirea rezultatelor scolare.
O nutriie adecvat este esenial pentru starea de snatate i pentru tratamentul
multor afeciuni.Problema in stabilirea alimentatiei echilibrate, este c, desi se poate
fixa un model de baz, acesta trebuie intotdeauna sa fie adaptat nevoilor fiecarui
individ in parte.Varsta, modul de viata, chiar i clima, pot influena echilibrul de
substane nutritive necesare fiecarei persoane in orice moment. Foarte important,
ns, este s consumam intotdeauna alimente bune, bogate n substane nutritive,
pentru a rmane sanatosi, mai ales in timpul copilriei i adolescentei, cand
organismul este in curs de crestere si dezvoltare.
Necesarul caloric variaz cu: varsta,sexul,tipul de activitate,starea
fiziologica(ex.alptare,sarcina,btrnee),boli.Desi alimentarea este intermitent,
nevoile energetice sunt continue.Pentru fiecare principiu alimentar exista aport,
digestie, absorbtie, stocare, utilizare.Echilibrul dintre aport-consum are ca rezultat

mentinerea greutii.Desi structura organic a corpului uman este complex sunt

eseniali:
-9 aminoacizi
-1 acid gras : acidul linoleic
-13 vitamine
-apa,minerale Ca, P, K; Na; Cl, Mg Fe,Zn,Cu, Cr, Mn, Se, la care se adaug
aportul caloric.
Aceste elemente sunt denumite esentiale deoarece organismul uman nu are
capacitatea de a le sintetiza, fiind absolut necesar aportul lor exogen, pe calea
alimentatiei.
Aspectul energetic al alimentatiei trebuie judicios corelat cu varsta
persoanei, cu sexul, activitatea pe care o depune, starea fiziologica, clima in care
traieste. Modalitatea de a calcula NECESARUL ENERGETIC este in raport cu
caloriile necesare sau cu joulii.Caloria nutritionala este egal cu cantitatea de caldura
necesara pentru a ridica temperatura unui litru de ap cu 1grad(C).In sistemele
internationale 1calorie = 4,184 jouli
Necesarul caloric se poate calcula prin formula:
Nr calorii/zi = Gideala x consumul de calorii/kgcorp/zi, in functie de activitatea
depusa
Consumul caloric este de fapt o expresie a energiei bazale folosite pentru
desfasurarea proceselor metabolice la care se adauga energia consumata pentru
diferite activitati.
Energia bazal reprezint energia necesar functionarii organismului i derulrii
proceselor metabolice.Energia bazal (EB) din punct de vedera fiziologic se
calculelaz cu ecuaia Harris-Benedict, masurata in Kcal/zi.
EBFEMEI=655+ (9,5 x G ) + (1,8x I) (4,7x V)
EBBARBATI= 66,47+ (13,7 x G) + (5xI) - (6,8 x V)
In care G reprezinta greutatea(in Kg), I inlimea (cm) i V vrsta(ani).
Pentru calculul necesarului energetic la aceasta se mai adaug
+ 30%-40% in sedentarism (Inmultind cu 1.31.4)
+50% n activitatea moderat
+100% activitatate sustinu, efort fizic mare, sportivi, etc
Calculul necesarului caloric in functie de activitatea depusa si greutatea
corporala.
Un om are nevoie, daca efectueaz o munca medie, de 30-35 cal./ kilocorp/ zi, iar in
cazul unei munci grele are nevoie 45-55 cal./ kilocorp/zi .
Legat de starea fiziologica, o femeie nsarcinat necesit in aceleai condiii de
activitate cu 450 calorii mai mult pe zi.
OMS recomanda
femeilor nsrcinate o cretere a aportului caloric cu
aproximativ 150 kcal/zi n cursul primului trimestru i cu 350 kcal/zi n restul
perioadei de sarcin. Aceste recomandri nu iau n considerare variaiile activitii
fizice sau ale greutii corporale care nu se datoreaz strii fiziologice de sarcin.
Deoarece activitatea fizic a femeii nsrcinate n societatea modern este de cele mai
multe ori redus, unii autori recomand n trimestrele 2 i 3 de sarcin o cretere a
aportului caloric cu doar 300 kcal/zi.

Legat de clima, la frig sunt necesare mai multe calorii, n aceast situaie procesul de
termogenez fiind mult mai activ.
Termogeneza apare ca rspuns la stimuli precum: ingestia de alimente, expunerea la
variaii de temperatur, fric, stress sau ca rezultat al administrrii unor medicamente
sau hormoni. Din aceste motive, unii autori utilizeaz termenul de termogenez
adaptativ.
Efectul termic al alimentelor prezint dou componente:
- termogeneza obligatorieenergia necesar digestiei, absorbiei, metabolizrii
i stocrii nutrienilor;
- termogeneza facultativ consumul energetic suplimentar, care pare
a fi mediat de activarea sistemului nervos simpatic (SNS) (prin intermediul
receptorilor ); este datorat efortului de adaptare la variaiilede diet, la variaiile
temperaturii mediului ambiant, stress-ului emoional i altor factori;
O alt component a procedulul general de termogenez este termogeneza
termoreglatorie, n cadrul creia organismul ncearc s-i menin structurile la o
temperatur normal de funcionare. Acest proces are loc atunci cnd organismul este
expus la temperaturi joase i are loc producerea de cldur ca mecanism adaptativ
(cold induced thermogenesis).
CALCULUL NECESARULUI CALORIC. n practic, este dificil a cuantifica
exact aportul de energie ct i consumurile. Aportul de energie se poate calcula n
urma anchetelor nutriionale (pe baz de chestionare sau jurnal alimentar) valoarea
total a energiei ingerate rezultnd din insumarea caloriilor aduse de fiecare aliment.
Cele trei grupe de macronutrieni (glucide, lipide si proteine) nu sunt echivalente n
ceea ce privete asigurarea necesarului energetic; fiecare dintre aceste grupe este ns
necesar, n anumite limite destul de largi, compatibile cu supravieuirea.