Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Inginerie Electrica

Sistemul expert pentru diagnoza
transformatoarelor trifazate si monofazate


Profesor:Razvan Popovici






Studenti 141SE:


Tataru-Pricopie George Popescu Iulian
Craciun Andrei Paraschivescu Cristian


Sistemul expert pentru diagnoza transformatoarelor trifazate si
monofazate


1.Sisteme Expert. Diagnoza.


Un sistem expert (SE) poate fi definit ca un program inteligent care imit
comportamentul unui expert uman,scris, n general, ntr-un limbaj special destinat procesrii
simbolice, cum ar fi PROLOG. SE este capabil s ofere,pentru un subiect precis, un sfat calitativ
egal cu cel care ar fi fost dat de un expert uman, desigur, mpreun cu raionamentul folosit n
gsirea soluiei. Performana sistemului expert, depinde n mod decisiv de calitatea bazei de
cunotine pe care le posed. Prile componente ale unui SE sunt:
a) Baza de cunotine - o structur care cuprinde ansamblul cunotinelor specializate
furnizate de expertul uman;aceste date sunt organizate, codificate i introduse de ctre inginerul
de cunotine, folosind n acest scop modulul de achiziie a cunotinelor.
b) Maina de inferen - componenta principal, activ, a SE care realizeaz procesul de
raionament artificial prin deducerea unei noi cunotine din cele existente la un moment dat i
genereaz rspunsurile la ntrebrile puse de utilizator. Maina de inferen accede la baza de
cunotine i face asociaiile i legturile necesare pentru a oferi o concluzie la problema pus
de utilizator.
c) Interfaa de comunicare componenta care asigur dialogul SE cu utilizatorul i
inginerul de cunotine, transfernd ntrebrile i rspunsurile n dublu sens. Maina de inferen
mpreun cu interfaa de comunicare formeaz scheletul sau nucleul SE. Este interesant de
menionat, c SE destinate pentru domenii de activitate diferite pot avea acelai nucleu, ele
diferind doar prin baza de cunotine pe care o exploateaz. Partea de achiziie de cunotine
pentru dezvoltarea unui SE poate fi partea cea mai dificil din ntregul proces de realizare a lui.
n plus, verificarea informaiei n ce privete corectitudinea, concizia i minuiozitatea, cu alte
cuvinte dificil n funcie de sursa de cunotine. De exemplu, sursa de cunotine poate fi o
mulime de manuale de specialitate n domeniu, un singur expert uman sau mai muli experi
umani. Verificarea cunotinelor euristice, n aceste trei cazuri, sunt procese cu totul diferite.
Metodele obinuite de reprezentare a cunotinelor sunt cadrele, reele semantice, regulile etc.,
care se bazeaz pe elemente de logic matematic .
Evaluarea optimizarea legturii dintre domeniul de aplicaie al SE i metoda de
reprezentare a cunotinelor este o problem complex. Alegerea metodei de reprezentare a
cunotinelor poate avea un efect nsemnat asupra timpului de realizare a SE, costului acestuia,
performane i proiectarea SE.





Sistemele expert constituie o clasa particulara de sisteme informatice bazate pe
inteligenta artificiala, avand ca scop reproducerea cu ajutorul calculatorului a cunostintelor si
rationamentului expertilor umani.
Sistemele Expert reprezinta o subclasa a sistemelor bazate pe cunostiinte.

Un sistem expert este un program care urmareste cunostintele, rationeaza pentru
obtinerea rezultatelor ntr-o activitate dificila ntreprinsa uzual doar de experti umani. Daca un
expert uman are cunostinte ntr-un domeniu specific, un sistem expert utilizeaza cunostintele ce
sunt stocate ntr-o baza de cunostinte, baza formata din cunostintele asociate domeniului
respectiv. Expertii umani rationeaza si ajung la concluzii pe baza cunostintelor ce le poseda,
sistemele expert rationeaza utiliznd cunostintele stocate n baza de date mpreun cu un
algoritm de cutare specific metodei de raionare.



Folosirea sistemelor expert in diagnoza
Mediu de
dezvoltare
Inginer de
cunostiinte
M
o
d
u
l

d
e

a
c
h
i
z
i
t
i
e

d
e

c
u
n
o
s
t
i
i
n
t
e
Memorie de lucru
Fapte dinamice
Baza de
cunostiinte
Reguli
Fapte
Motor de inferenta
Selectare de
reguli si fapte
Baza de
date
Expert in
domeniu
Utilizator

Structura unui Sistem Expert

Baza de cunotine a unui sistem expert const n mod obinuit dintr-o mulime de aa-
numite reguli de producie (sau reguli simple). n mod similar unei clauze, acestea sunt formate
dintr-o mulime de premize i concluzii. Aceste reguli de producie respect urmatorul principiu:
atunci cnd premizele sunt adevarate i concluzia va fi adevarat.
Baza de cunostiinte poate fi realizata sub diverse forme:
- Regulile de productie. La baza sistemului de productie sta conceptul de regula de
productie a carei structura este:

<parte de conditie> <parte de actiune>
care poate fi interpretata de maniera ca:
DACA <partea de conditie> este indeplinita
ATUNCI se poate executa <partea de actiune>

Principalele avantaje ale reprezentarii cunostiintelor sub forma de reguli de productie
sunt urmatoarele:
- Modularitatea proprie fiecarei reguli.
- Modularitate in realizarea formalismului de rezolvare a problemei. Regulile pot fi
asimilate cu un ansamblu de constituenti elementari, care se combina pentru a forma un
raspuns la problema studiata. Ordinea in care sunt introduse in baza de cunostiinte nu este
importanta.
- Caracterul natural de exprimare, expertii formuland in general cunostiintele in acesta
maniera.
-Accesibilitatea bazei de reguli care este data de facilitatea si uniformitatea structurii
utilizate.
O clasificare general a tipurilor de defecte pe baza unor criterii, de asemenea generale,
este prezentat n cele ce urmeaza. Pentru o bun aplicabilitate, urmtoarele aspecte trebuie luate
n considerare:

Criteriul de
clasificare
Tipul defectului Caracteristici
Mod de
manifestare
Total sau critic ncetarea funcionrii produsului industrial
De deriv Funcionarea n afara limitelor admisibile prescrise
Perioada de
apariie
Precoce (infantile)
Defecte ascunse care apar n prima perioad de punere n
funciune
De maturitate Defect aleator produs n timpul unei exploatri normale
De uzur Defect care nsoete uzura (poate fi total sau de deriv)
Viteza de
apariie
Brusc Modificare brusc a caracteristicilor
Progresiv, degradare
(treptat)
Degradare lent a caracteristicilor
Reducerea
capacitii de
funcionare
Total Pierderea total a capacitii de funcionare
Parial La produse complexe defectul de deriv a unor componente
Durata
defectrii
Temporar Poate s dispar fr intervenia exterioar i fr s revin
Intermitent Dispare fr intervenie exterioar i reapare
Permanent O dat aprut rmne definitiv
Consecinele
defectrii
Critice Consecine grave. Produce reclamaii.
Majore Consecine sesizabile. Poate produce reclamaii.
Minore Uneori sesizabile. Nu produce reclamaii.
Secundare Nu sunt sesizabile. Un specialist le-ar putea detecta.
Legatura
cauzal
Primare Apare fr a fi provocat de alt defect.
Secundare Este consecina altui defect.
Legtura
probabilistic cu
alte defecte
Independente. Probabilitatea nu este influenat de apariia altui defect.
Dependente
Probabilitatea este influenat de apariia sau neapariia
altui defect.
Cauzele
producerii
defectelor
Utilizare
necorespunztoare
Durata de via scurt.
Manevrare incorect Se produce n timpul unor manevre, comenzi.
Concepie
necorespunztoare
Defectare prematur
Sistematic Poate fi eliminat numai prin modificarea concepiei.




Criterii de clasificare defecte
Sistemul expert supervizeaz i supravegheaz comenzile i efectele acestora asupra
echipamentelor de for i auxiliare ale vehiculelor electrice iar prin intermediul unui display
inteligent comunic operatorului printr-un limbaj cu termeni simpli, pe inelesul oricui, care este
situaia regimurilor de lucru, normale sau de defect dnd sugestii asupra aciunilor corective ce
trebuiesc luate.
Dezvoltarea sistemelor expert, facand abstractie de complexitatea problemei de rezolvat,
confera numeroase avantaje fata de un expert uman. Principalul argument fiind performanta
continuta intr-un Sistem Expert: expertiza nu este influentata de starea fizica sau de psihologia
expertului uman (expertul uman poate lua decizii diferite, spre exemplu in conditii de stres) si
rationamentele unui astfel de sistem sunt mai consistente si reproductibile decat ale expertului
uman.
Expertiza Artificiala Expertiza umana
A
v
a
n
t
a
j
e

- Permanenta (cunostiintele pot fi mentinute
timp nelimitat)
- Disponibilitate crescuta (se transfera cu
usurinta pe orice calculator)
- Facilitati de explicare (poate urmari sirul
rationamentelor ce conduc la o concluzie)
- Consistenta (cuprinde cunostiintele mai
multor experti)
- Rapiditate in raspuns

- Creativitate (reorganizarea informatiei si
producerea unei noi cunoasteri)
- Adaptabilitate (la situatii noi sau
evenimente imprevizibile)
- Utilizarea capacitatii senzoriale (vizuala,
auditiva, tactila)
D
e
z
a
v
a
n
t
a
j
e

- Lipsa de imaginatie
- Dificultati de adaptare
- Foloseste date simbolice
- Trecatoare
- Greu de transmis
- Dificultati in documentare
- Imprevizibila
- Scumpa


Nu exist nc o strategie general valabil; fiecare sistem expert care se dezvolt fiind
actualmente orientat pe specificul domeniului respectiv.
Sistemele expert reprezinta o realitate a societatii informationale si pot fi
implementate oriunde exista un sistem programabil cu microprocesor.
In diagnoza produselor complexe utilizarea unor sisteme expert este naturala,
intrucit sistemele avansate de comanda si control bazate pe microprocesoare impun si tehnici de
autocontrol.
Consecin a cerinei justificate de continuitate i siguran n functionare a
echipamentelor electrice, apare necesitatea tot mai mare de mbuntire a fiabilitii i siguranei
n funcionare a echipamentelor. Una din soluiile cu potenial ridicat n rezolvarea cerinei de
mai sus este implementarea sistemelor de monitorizare i utilizare a tehnicilor de diagnoz
automat a echipamentelor.
In cazul unor avarii sau deranjamente sau alte evenimente aparute, sistemul de reglare si
comanda de tip Sistem Expert actioneaza in consecinta si afiseza tipul evenimentului, avariei sau
a deranjamentului. Sistemul este capabil de a lua decizii, in functie de problema aparuta, cum ar
fi: blocarea puntii, oprirea echipamentului, etc.

Scopul lucrarii
Realizarea unui sistem expert de diagnoza, predictie inteligenta si activa dedicat
echipamentului electric studiat care permite anticiparea si/sau detectia corecta a starilor de
defect.
Prezentare generala (a echipamentului electric studiat)

Definitie: Transformatorul electric este un aparat static cu doua sau mai multe infasurari
cuplate magnetic, cu ajutorul caruia se schimba valorile marimilor electrice ale puterilor in
curent alternativ (tensiune si curentul ) frecventa ramanand constanta.
Functionarea transformatorului are la baza fenomenul de inductie electromanetica. Pentru
realizarea unui cuplaj magnetic cat mai strans, infasurarile sunt asezate pe miez feromagnetic .
La frecvente mai mari de 10 kHz transformatorul se realizeaza fara miez magnetic.
Transformatorul trifazat se realizeaza ca o unitate separata, avand miezul feromagnetic
de o constructie proprie . La puteri foarte mari, transformatorul trifazat este construit din trei
transformatoare monofazat, ale caror infasurari primare sunt legate in stea (Y) sau in triunghi
(D).
Cele mai importante elemnte constructive ale transformatoarelor sunt :
- miezul feromagnetic ;
- infasurarile ;
- schela ;
- constructia metalica ;
- accesoriile.
Miezul feromagnetic denumit in unele lucrari prescurtat miezul magnetic, reprezina calea
de inchidere a fluxului magnetic principal al transformatorului, flux produs de solenatia de
magnetizare a infasuraii primare care se alimenteaza de la o tensiune alternativa.
Miezul feromagnetic se construieste din 0.35 mm grosime taiate din tabla silicioasa
puternic aliata, laminata la cald sau texturata, tolele sunt izolate intre ele cu hartie, lac sau oxizi
ceramici (carlit). Miezul feromagnetic este format din coloane si juguri, pe coloane se aseaza
infasurarile. Deoarece infasurarile se executa in afara miezului si ulterior se monteaza pe
coloanele transformatorului ; miezul feromagnetic se construieste dindoua parti separbile, sau se
executa din tole cu jug separabil
- la transformatoarele de puteri (mai mici 1kVA) sectiunea miezului este patrata sau
dreptunghiulara ;
- la transformatoarele de puteri mari (mai mari sau egale 1kVA), miezul feromagnetic are
sectiunea realizata cu doua sau mai multe trepte pentru a sporii factorul de umplere al sectiunii
transversale a bobinei.
Jugul este realizat de asemenea in trepte, de sectiune corespunzatoare, pentru a asigura
inchiderea fluxului in directia axiala de la o treapta a coloanei la treapta corespunzatoare a
jugului evitandu-se astfel inchiderea campului transversala pe pachetul de tole, ceea ce ar avea ca
urmare aparitia unor pierderi suplimentare in zona de bobinare a jugului cu coloane.
Imbinarea miezurilor

a) jug suprapus ;
b) jug intretesut cu coloana la unghi de 90
0
;
c) jug intretesut cu coloana la unghi de 30
0
/60
0
;
d) jug intretesut cu coloana la unghi de 95
0
.

Tipuri de miez

Miezurile feromagnetice ale transformatoarelor se pot clasifica dupa mai multe criterii.
Dupa forma constructiva a coloanei se deosebesc :

- miezuri cu sectiunea dreptunghiulara sau patrata ;
- miezuri cu sectiunea in trepte urmarindu-se inscrierea sectiunii coloanei intr-un cerc,
astfel incat coeficientul de umplere cu fier al cercului sa fie cat mai mare.


Dupa modul de racire al miezului exista :

- miezuri compacte - fara canale ;
- miezuri divizate - cu canale folosite la transformatoarele mari, prin canale circuland
uleiul de racire.

Dupa forma tolei utilizate se intalnesc :
- miezuri impachetate din tole simple ;
- miezuri impachetate din tole profil ;
- miezuri magnetice spiralizate ;

Dupa numarul de coloane se deosebesc :
- miezuri cu doua coloane ;
- miezuri cu trei coloane ;
- miezuri cu cinci coloane, intalnite, de regula, la transformatorul trifazat in manta ;
- miezuri in manta.
-
Dupa felul strangerii miezului se intalnesc :
- miezuri cu strangere mecanica (cu buloane, cu tije etc) ;
- miezuri lipite (cu lac de incleiere).

Infasurarile se clasifica in doua tipuri pincipale:
- infasurari concentrice - bobinele de inalta respectiv joasa tensiune cu inaltimi
aproximativ egale, infasurarea de inalta tensiune avand in mod obisnuit, diametrul mai
mare, deoarece este asezata pe cea de joasa tensiune, iar infasurarea de joasa tensiune,
diametrul mai mic asezata in imediata apropiere a coloanei miezului feromagnetic ;
- infasurari alternante - diametrele bobinelor de inalta respectiv joasa tensiune sunt egale,
in schimb pe inaltimea coloanei transformatorului, bobinele de inalta alterneaza cu cele
de joasa.

Construirea schelei
Prin schela se intelege ansamblul constructiei care indeplineste urmatoarele roluri :
- strangerea jugurilor miezului magnetic ;
- consolidarea axiala a infasurarilor ;
- consolidarea conexiunilor dintre infasurari ; a celor ale comutatorul dereglaj si de la
izolatoarele de trecere ;
- ridicarea intregii parti decuvabile a transformatorului.

Schela unui transformator cuprinde :
- profiluri de otel (denumite console) pentru strangerea jugurilor ;
- profiluri de otel cu sectiune mai mica, care servesc la sprijinirea partii decuvabile de
fundul cuvei (in partea inferioara) si la adaptarea tirantilor de suspensie (in partea
superioara) ;
- tirantii fixati intre console, care servesc la strangerea axiala a infasurarilor ;
- tirantii de suspensie care servesc la fixarea schelei de capac si la ridicarea partii
decuvabile.
-
Aceasta constructie a schelei este adapatata in general la transformatoarele cu putere pana la
5000 kVA.
La puteri mai mari se foloseste un alt sistem constructiv, in care transformatorul se reazema
pe fundul cuvei.
Constructia metalica se executa numai pentru transformatoarele cu racire in ulei si se refera
la cuva, capac si conservator.


Clasificarea transformatoarelor
Dupa modelul de utilizare :
a) transformatoare de putere ;
b) autotransformatoare ;
c) transformatoare de masura ;
d) transformatoare de putere cu caracteristici speciale ;
e) transformatoare deputere mica .
Dupa modul de racire :
a) uscate (cu racire in aer) ;
b) cu racire in ulei ;
Dupa numarul de faze :
a) monofazate ;
b) polifazate



Descrierea echipamentului. Sistemul de diagnoza on-line folosind sisteme
expert
Descrierea echipamentului (descriere constructive, descriere functional, schema
electrica, elementele componente, caracteristici, etc). Se evidentiaza marimile monitorizate,
precum si tipurile de senzori si traductoare folosite.
Schema electrica generala a echipamentului, iar detaliile partii de forta.
In acesata parte este tratata descrierea functionala a echipamentului studiat.

Schema functionala a echipamentului este formata din:
- Schema de forta
- Surse de alimentare
- Automatul programabil (AP, PLC)
- Bloc de masura
- Circuit de masura a curentului continuu
- Circuit de masura tensiunii continue
- Bloc de reglare si formare impulsuri de aprindere a tiristoarelor
- Blocul de amplificare a impulsurilor de aprindere
- Circuit de supraveghere a sigurantelor fuzibile
- Circuit de commanda
- Senzori si traductoare
- Aparate de masura
- Lampi de semnalizare pe echipament
- Pupitru de operare local
- Optional, Sistem SCADA (Supervisory Control And Data Acquisition - Supraveghere, Control
si Achizitie de Date)
2.Descrierea simptomelor, defectelor si cauzelor la diagnoza
transformatorului trifazat
Defecte minore sau avarii aprute la transformator pot avea efecte devastatoare asupra
ntregului sistem energetic.
Transformatoarele de putere in ulei sunt supuse unor solicitri mecanice si
electrice pe ntreaga perioada de functionare, solicitri care reduc rigiditatea dielectric a
izolatiei din interiorul transformatorului. Aceasta evolueaz n defecte termice si electrice
incipiente care, eventual, pot duce la avarii si distrugerea transformatoarele de putere in ulei.
nc din timpul defectelor incipiente, n ulei si in izolatia solida a transformatoarele de putere in
ulei apar schimbri fizice si chimice, care pot fi analizate pentru a avea un semnal de alarma
asupra tipului de defect care evolueaz n transformator, astfel putndu-se lua masuri nainte ca
situatia sa se agraveze.
La transformatoarele de putere in ulei, hrtia are rolul de a oferi rezistenta
mecanica la strngea bobinajului si pentru a oferi rigiditate si spatiu dielectric. Formula chimica
restrnsa a celulozei este de forma [C12H14O4(OH)6]n cu n avnd valori ntre 300 si 700.
Timpul de mbtrnire a izolatiei depinde de temperatura de operare, de tipul hrtiei si de nivelul
de umiditate si aciditate a uleiului. n general, exista trei moduri de degradare a hrtiei: ruperea
legaturilor glucozice datorata supranclzirii, este hidroliza care presupune dezlipirea legaturilor
glucozice datorate apei si acizilor, oxidarea care presupune oxidarea gruprilor hidroxil, formnd
grupri carbonil si carboxil care slbesc legtura glucozic urmnd reactii secundare care duc la
sciziuni n lant avnd ca rezultat degajare de bioxid de carbon, monoxid de carbon, apa, acizi
organici si glucoza.Uleiul de transformator este folosit att ca dielectric ct si pentru a asigura
rcirea bobinajului pe perioada functionarii transformatoarele de putere in ulei.
Este compus n principal din hidrocarburi saturate numite parafine, cu urmtoarea
formula restrnsa CnH2n+2 cu n avnd valori ntre 20 si 40. Operarea ndelungata la temperaturi
mai mari de 75oC cauzeaz oxidarea uleiului. Cresterea cu 6 grade a temperaturii va dubla rata
de mbtrnire a hrtiei impregnate cu ulei. Aceasta mbtrnire va fi accelerata de un continut
ridicat de umiditate. Supranclzirile si descrcrile electrice deterioreaz uleiul cauznd rupturi
n moleculele uleiului parafinic care duc la aparitia hidrogenului si a hidrocarburilor ionice.
Aceste se combina formnd urmtoarele hidrocarburi gazoase: metan (CH4), etan
(C2H6), etilena (C2H4) si acetilena (C2H2). Concentratiile lor depind de natura materialului
izolant dar si de natura defectului.
Prin urmare, hidrogenul este produs ntr-o mai mare sau mai mic msur n toate
cazurile de defect (n special la defectele de natur electric descrcri partiale sau arc electric),
n cazul defectelor periculoase acesta apare brusc si n cantitti mari.
De asemenea, solubilitatea sczut n ulei si gradul de difuzie mare fac din hidrogen un
indicator fidel al defectelor existente sau n stare incipient din TPU si faciliteaz detectia lui la
concentratii mici.O posibilitate de detectie a defectelor n stare incipienta este monitorizarea on-
line a continutului unuia sau mai multor gaze de defect, dizolvate n uleiul de transformator. Cele
mai ntlnite echipamente de monitorizare sunt monitoarele de hidrogen, datorita faptului ca
acest gaz apare n cantitti mai mari sau mai mici la toate defectele transformatoarele de putere
in ulei.
Localizarea defectiunii poate oferi informatii importante pentru mentinerea
transformatoarelor de putere, investigarea esecurilor si mentenant. n acord cu zonele posibile
de defectiune, un plan de investigare detaliat al defectiunii poate fi realizat cu mult nainte de
oprirea programat. Ca urmare resursele materiale destinate mentenantei pot fi pregtite adecvat.
Rezultatul ar putea fi, o cdere a transformatorului redus n timp considerabil, care este
esential pentru un furnizor de energie electric performant. Investigarea functional a
defectiunii este o esential pentru disponibilitatea transformatoarelor de putere. Avnd n vedere
constructia si functionarea transformatoarelor de putere(TP), printr-un studiu de tip AMDE al
acestora, se evidentiaz modul de manifestare al defectelor posibile, punct de plecare al
modelelor de DT.
Subsistemul de izolare fiind cel mai vulnerabil din structura unui EPE, inclusiv a TP,
metodele de diagnoz se axeaz, n bun parte, asupra acestuia, parametrii controlati fiind, n
principal: curentul de fug, descrcri partiale, concentratia de gaze n ulei. Pe lng analiza
direct sau indirect a strii izolatiei (inclusiv uleiul de transformator), metodele de DT vizeaz
si alte componente ale TP care au valori semnificative ale intensittii de defectare: comutatorul
de ploturi, zone de contact electric, circuitul magnetic, subsistemul de rcire si rezervorul (n
spet garniturile, filtrele si robinetii).
Pentru monitorizarea comutatorului de ploturi se utilizeaz: msurarea temperaturii
diferentiale dintre rezervor si comutator, msurarea consumului propriu, date care - comparate cu
amprenta (valorile normale, n acelasi conditiide solicitare) pot evidentia starea comutatorului.
Msurarea descrcrilor partiale on-line, cu ajutorul unor senzori bazati pe efectul
piezoelectric [(50 350) kHz] nu se aplic, actualmente, pe scar larg ntruct sensibilitatea
obtinut este relativ redus si numrul senzorilor este mare. Analiza electric a descrcrilor
partiale pe band larg (~10 MHz), combinat cu utilizarea unor filter pentru suprimarea
zgomotelor, este indicat pentru a localiza sursa descrcrilor.
Exist sapte gaze cheie care sunt folosite pentru a determina tipul avariilor ce au avut loc
ntr-un transformator:
-Hidrogen (H2)
-Metan (CH4)
-Monoxid de carbon (CO)
-Bioxid de carbon (CO2)
-Etilen (C2H4)
-Etan (C2H6)
-Acetilen (C2H2)
Strpungerea uleiului mineral este cauzat de trei conditii majore:
Arcul electric produce cantitti mari de hidrogen si acetilen, si cantitti minore de
metan si acetilen.
Descrcri partiale Aceste descrcri produc n principal hidrogen si metan, si mici
cantitti de etan si etilen. Cantitti comparabile de monoxid de de carbon si bioxid de carbon
pot rezulta n urma descrcrilor n hrtie.
Uleiul supranclzit duce prin descompunere la urmtoarele produse ce includ etilen si
metan, mpreun cu cantitti mici de hidrogen si etan. Se mai pot ntlni urme de acetilen dac
avaria a implicat si contact electric.
Hrtia supranclzit degaj mari cantitti de bioxid de carbon, monoxid de carbon,
precum si hidrogen.
Hidrocarburile, cum ar fi metanul si etilena se vor forma dac avaria implic o structur
impregnat cu ulei.
Trebuie observat c toate avariile comune ale tranformatorului de putere in ulei implic
prezenta hidrogenului. Acesta este primul si cel mai important gaz de defect. Prezenta
hidrogenului n gazul dizolvat n ulei, va furniza primul avertisment despre o avarie incipient a
transformatorului.
n conditiile unui transformator obisnuit, totdeauna exist o evolutie a gazelor de defect si
de aceea un singur test va furniza relativ putine informatii despre un anumit transformator. Ideea
de baz este s se refac analizele ori de cte ori este necesar pentru a determina rata de
modificare a concentratiilor acestor gaze. Detectarea unei concentratii mrite de gaz ntr-o
perioad scurt de timp poate constitui o avarie iminent si impune luarea de msuri, diagnoz si
evaluare.




Diagnoza TP prin msurarea descrcrilor partiale (DP)

Metoda cea mai folosit n prezent pentru determinarea strii izolatiei n regim on-line
foloseste monitorizarea descrcrilor partiale, care se produc n interiorul echipamentelor si
masinilor electrice.
Teoria descrcrilor partiale implic analiza materialelor, cmpurilor electrice,
caracteristicilor arcului electric, propagrii si atenurii undelor, sensibilittii senzorilor spatiali,
rspunsului n frecvent si interpretrii datelor n conditii de semnale perturbatoare (zgomote)
puternice.
Descrcarea partial poate fi descris ca un impuls electric, sau ntr-o alveol umplut cu
un gaz, sau pe suprafata unui sistem izolant solid sau lichid. Aceste impulsuri sau descrcri
sunteaz partial golurile din izolatia dintre faz si pmnt sau dintre faze. Aceste descrcri apar
n alveolele care pot fi localizate ntre conductorul de cupru si suprafata izolatiei, n interiorul
izolatiei nssi, sau ntre suprafata izolatiei si masa metalic a echipamentului legat la pmnt.
Un sistem actual de detectare a DP permite, pe lng determinarea sarcinii vizibile o
localizare a originii DP. Principiul acestui sistem este destul de simplu. Mai multi senzori sunt
montati pe suprafata nfsurrilor TP pentru a detecta radiatia electromagnetic cauzat de DP. O
localizare devine posibil pentru c pe senzorii care sunt aproape de sursa de DP apare un semnal
mai puternic care poate fi transmis senzorilor are sunt amplasati mai departe.




Automatul programabil (PLC)
In cadrul acestui proiect s-a facut o simulare, in sensul ca s-a utilizat un PLC
(Programabil Logic) de la Moeler, care prin rutina implenentata monitorizeaza functionarea unui
transformator, iar in momentul cand acesta depisteaza o neregula, va afisa pe ecran o eroare.
Semnalele de intrare sunt analog ceea ce determina ca dispozitivele de intrare ale PLC-
ului sa fie tot de tip analog iar semnalele de iesire vor fi de tip digital urmand sa se conecteze la
un display.
Valorile tensiunii si a curentilor electrici ai elementului de executie nu trebuie sa le
depaseasca pe cele ale iesirii PLC.
Valorile si semnalizarile care se afiseaza pe display nu necesita alocarea de iesiri fizice
ale PLC-ului.

Diagnoza on-line folosind sisteme expert
Cu ajutorul sistemului de diagnoza on-line a echipamentului poate testa prezenta avariilor
interne, avariilor externe sau deranjamentelor. In functie de natura si implicatiile defectului,
sistemul de tip expert poate decide oprirea functionarii, continuarea functionarii in stare de
deranjament, oprirea echipamentului, etc.

Starile de defecte se impart in:

Avaria externa sau interna, reprezinta o defectare a echipamentelor exterioare
echipamentului electric monitorizat, respectiv a echipamentului electric monitorizat, care duce la
imposibilitatea pornirii echipamentului, daca acesta se afla in faza de pornire sau initiaza
procedurile de oprire, in cazul in care acesta este in functionare.

Deranjamentul reprezinta defectarea echipamentului electric, acesta fiind capabil sa
funcioneze n continuare. Functionarea in regim de deranjament este semnalizata operatorului.
In cazul aparitiei oricarui deranjament este imperios necesara eliminarea acestuia in cel mai scurt
timp.
Detectia defectelor, analiza acestora, luarea deciziilor de continuare a functionarii
echipamentului sau de oprire, atentionarea explicita sub forma de cod, text si grafica sunt actiuni
ale sistemului de diagnoza on-line detinut de echipamentul electric.






Nr.
Defe
ct
Tip
def
ect
Defect Intrare/iesire
Cauze
posibile
Mesaj alarma
1.
D
e
r
a
n
j
a
m
e
n
t
e

e
c
h
i
p
a
m
e
n
t


Lipsa
tensiunii la
intrarea
transforma
torului


IN02 /D01


alimentare si cablul de alimentare nu sunt
bine fixate sau sunt deteriorate;
conectat corespunzator;
intreruperi;



Alarma S1:
Verificati cablul de
alimentare
2.

Lipsa
tensiunii,
pe una din
faze, la
iesirea
transforma
torului


IN03/D02; D03;
D04

C121 Una din infasurarile fazei fara
tensiune s-a defectat;
Unul din condensatoarele fazei fara
tensiune s-a defectat;
Una dintre diondele fazei fara tensiune nu
mai functioneaza;
Una din legaturile ce unesc piesele
transformatorului s-a deteriorat sau s-a
distrus;
Una dintre lipiturile prin care au fost prinse
elementele semiconductoare sau
electronice s-a dezlipit.
Unul elementele invertorului nua fost
conectat corect sau nu face contact cu
conductorul de legatura;
Dispozitivul de comanda a tiristorului
functioneaza eronat;

Alarma S2: Lipsa
tensiune pe faza
R; S; T
3.

Lipsa
tensiunii la
iesirea
transforma
torului

I03/D05

Dispozitivul de comanda a tiristoarelor nu
functioneaza;
Tiristoarele invertorului s-au defectat;
O parte din circuit s-a distrus;
Producerea unui scurtcircuit, care a condus

Alarma S3: Lipsa
tensiune iesire
Lista defecte
la arderea sigurantelor fuzibile ce asigura
protectia transformatorului

4.

Parametrii
eronati la
iesire
transformat
or
I12; I7;I8/D6;
D7;D8

Sursa de alimentare functioneaza defectuos
Cablurile de legatura dintre sursa de alimentare
si transformator nu sunt adecvate
Conexiunea dintre sursa de alimentare si
transformator nu a fost realizata cum trebuie
Trasformatorul nu este ecranat;
Exista o sursa perturbatoare in zona;
Poluarea elecrtromagnetica din zona de lucru
depaseste limitele specificate de producator;
Ecranul de protectie (electromagnetica) al
trasformatorului s-a deteriorat sau distrus local;


Alarma S4:
Suprasarcina la
iesire; Tensiune
gresita la iesire;
Frecventa eronata
la iesire
5.
Supraincalzi
re excesiva

I6/D9
Izolatia cablului de legatura s-a deteriorat;
Una din legaturile interioare alea
transformatorului nu face bine contact cu mufa
de conectare (legatura);
Curentul care strabate circuitul respectiv este
mai mare decat curentul nominal
Sursa de racire s-a defectat;
Aparitia unui curent marit datorat unui
scurcircuit intre spire;
Uleiul transformatorului s-a saponificat;
Curentul cerut de consumator este mai mare
decat curentul nominal de functionare al
transformatorului;
Producerea unui scurtcircuit pe linia de
alimentare a consunatorului, cau chiar in cadrul
consumatorului montat la bornele
transformatorului;
Contactele sunt slabite.
Contacte imperfecte;
Contacte uzate (depilizate);
Depnerea prafului.

Alarma S5:
Dispozitivul s-a
incalzit excesiv
Organigrama pentru verificarea defectelor. Aceasta este intocmita in functie de baza de
reguli realizata anterior.

OUTxy=z
RESET/PORNIRE
VERIFICARE EXISTENTA
AVARII EXTERNE
VERIFICARE EXISTENTA
AVARII INTERNE
VERIFICARE
DERANJAMENTE
PERMISIE START/
FUNCTIONARE
NU
NU
NU
STOP
STOP
FUNCT. CU
DERANJAMENT
DA
DA
DA

Organigrama verificare defecte




Concluzii:

Forma n care sunt scrise regulile ajut un operator s rspund la ntrebri ca:
care sunt modificrile survenite n urma evenimentelor petrecute n staie ?
care cauze au determinat comportarea observat a staiei?
Avnd n vedere c la crearea bazei de reguli s-a inut cont de faptul c la producerea
unei avarii, fie pe barele staiei fie pe un circuit racordat la acestea, dispare tensiunea, se poate
considera c s-au luat n considerare toate defectele posibile.
Acest lucru este confirmat i de studiile de caz analizate n , unde:
Toate situaiile de incidente i avarii plauzibile furnizate sistemului expert au condus la
stabilirea unei diagnoze corecte a situaiei existente.
Toate situaiile de incidente i avarii neplauzibile furnizate sistemului expert DIASE au
condus la un refuz de a stabilii o diagnoza