PROTOZOARE

ENTAMOEBA HISTOLYTICA – DISPAR

INCADRAREA PARAZITULUI

● Ingrengatura: PROTOZOARE
o Clasa: RIZOPODE
▪ Gen: ENAMOEBA
- Specie: ENTAMOEBA HISTOLYTICA

MORFOLOGIE

FORMA VEGETATIVA (TROFOZOIT) FORMA CHISTICA

1 Nucleu 4 nuclei
Nu are membrana celulara Membrana cu contur dublu
Emite pseudopode Forma rotunda
20-40 µm 8-15 µm
Poate fagocita hematii (doar histolytica) Se elimina cu materiile fecale
Prezenta la bolnavi si la purtatori sanatosi Reprezinta stadiul infectant
Citoplasma:
● Endoplasma: 1 nucleu
● Ectoplasma: poate emite pseudopode

HABITAT
 ● Intestinul gros

CICLUL BIOLOGIC

A. NEPATOGEN
B. PATOGEN:
E. Histolytica
↓
↓ [scaderea imunitatii (afectiuni, subnutritie, alcoolism, dizenterie)]
↓
Ingerare
↓
Patrunde in Peretele intestinului gros:
● Fagociteaza hematiile
● Se inmultesc rapid
● Produc lizine ⇒ necrozeaza tesutul
↓
Absces (buton de camasa)
↓
Ulceratii ⇒ sange in scaun
↓
Parazitii in torent circulator → creier
→ plamani
→ ficat (abces hepatic amibian)

DIAGNOSTIC

a) Parazitologic:
 ● Examenul CPZ – LUGOL (chisti -trofozoiti)
● Coprocultura
b) Imunologic (diagnostic diferential intre E. Hystolitica si E. Dispar)
● ELISA
● PCR
● Atg: materii fecale (diagnostic diferential intre formele patogene si nepatogene)
● Atc: sange (amebioza intestinala)
c) Invasiv
● Rectosigmoidoscopie cu biopsie

EPIDEMOLOGIE

A. REZERVORUL DE INFECTIE
● Oameni bolnavi
● Purtatori sanatosi asimptomatici
B. CAILE DE TRANSMITERE
● Prin ingerarea de chisti tetranucleati
o Direct: calea fecal-orala
o Indirect: prin intermediul apei, alimentelor contaminate
o Sexuala (rar)

BOALA LA OM (AMIBIOZA)

A. ASIMPTOMATICE
o In 90% din cazuri
o La examen CPZ
▪ Trofozoiti (apar in scaune diareice)
▪ Chisti
B. SIMPTOMATICE
o In 10% din cazuri
o Pot fi:
1. AMIBIOZA INTESTINALA
● Dureri abdominale
● Tenesme SINDROMUL DIZENTERIC
● Scune diareice cu sange
● Astenie,inapetenta → debut
COMPLICATII
● Megacolon toxic
● Amibom (pseudotumora)
● Perforatii intesinale (cu peritonita)
● Hemoragii intestinale
● Ocluzii intestinale (prin cicatrici stenozante)
2. AMIBIOZA EXTRAINTESTINALA
● Leziuni ulcerate ⇒ sange ⇒ Ficat (cel mai frecvent)
⇒ Plamani
⇒ Creier

ENTAMOEBA COLI
INCADRAREA PARAZITULUI

● Ingrengatura: PROTOZOARE
o Clasa: RIZOPODE
▪ Gen: ENAMOEBA
- Specie: ENTAMOEBA COLI

MORFOLOGIE

TROFOZOIT (forma vegetativa) CHIST

1 nucleu: 8 nuclei
● Rotund sau usor ovalar
● Cariozom mare, excentric
25-30 µm 15-20 µm
Pseudopode foarte mici (ectoplasma in Rotunda
cantitati scazute)
Nu fagociteaza hematii Invelis relativ gros
CITOPLASMA: CITOPLASMA: granulara
● Omogena
● Contine granulatii cromatice
● Ectoplasma - Endoplasma
(nu se poate face diferenta intre ele)

HABITAT

INTESTINUL GROS AL OMULUI (rar: maimute, sobolani, cobai,iepuri)

CICLUL BIOLOGIC

Nivelul colonului (parazitul se poate inchista)

↓
Se elimina cu fecalele
↓
Chistii ajung pe calea fecal-orala la noi gazde
↓
Dechistarea/divizarea (imature)
↓
In cecul si colonul devin mature

BOALA LA OM

● Tulburari digestive (usoare)

● Enterocolite

DIAGNOSTIC

a) Parazitologic:
o Examenul CPZ (metoda cu LUGOL) ⇒ chisti cu 8 nuclei

EPIDEMOLOGIE

A. REZERVORUL DE INFECTIE
● Purtatori sanatori
B. CALEA DE TRANSMITERE
● FECAL-ORALA
o Apa, maini, alimente contaminate
TRICHOMONAS VAGINALIS
INCADRAREA PARAZITULUI

● Ingrengatura: PROTOZOARE
o Clasa: FLAGELATA (POLIFLAGELATA-CAVITARE)
▪ Gen: TRICHOMONAS
- Specie: TRICHOMONAS VAGINALIS

MORFOLOGIE

FORMA VEGETATIVA CHIST

Forma:
● piriforma
● globulara
15-20 µm
Axostil
NUCLEUL:
● situat la extremitatea ant NU EXISTA
● deasupra de el exista un grup de
blefaroplast de la care pleaca mai muli
flageli
o 4 devin liberi
o 1 devine recurent: intareste la baza
membrana ondulanta formand costa

HABITAT

● Caile urogenitale (in special: prostata, uretra, vagina)

 ● Nu se poate inchista
↓
nu rezista in mediul extern
↓
rare imbolnaviri de pe lenjerie, toaleta, apa de piscina
↓
TRANSMITEREA prin CONTACT SEXUAL
● N° PARAZITILOR ↑ odata cu:
o pH alcalin vaginal
o cantitatea mare de glicogen (produs de celule epiteliale)
o cantitatea de Hormoni Estrogeni
● Infectia este:
o exacerbata: pre/post menstruale
o atenuata: perioada de ovulatie

CICLUL BIOLOGIC

DIAGNOSTIC

a) Examenul sectretii: VAGINALE-URETRALE (F) – PROSTATICA- URETRALE (B):

● Recoltarea secretii
● Preparatul proaspat
 ● Frotiul coloratia MGG:
o Infectia acuta ⇒ paraziti + / leucocite +++
o Infectia cronica ⇒ paraziti +++ / leucocite +
● Culturile pe mediul SIMIC
● ELISA
● Teste rapide: Imunocromatografie de decalare a Antigeni
b) Evidentierea eventualelor infectii asociate (candidoza, infectia gonococica)

EPIDEMOLOGIE

A. REZERVORUL DE INFECTIE
● Omul
B. CAILE DE TRANSMITERE
● Contact sexual
Mai rare:
● Bai in bazine cu apa calda
● Lenjeriea de pat
● Obiecte de toaleta (proaspat contaminate)
● Instumentarul ginecologic

GIARDIA LAMBLIA
INCADRAREA PARAZITULUI

● Ingrengatura: PROTOZOARE
o Clasa: FLAGELATA (POLIFLAGELATA-CAVITARA)
▪ Gen: GIARDIA
- Specie: GIARDIA LAMBLIA

MORFOLOGIE

TROFOZOIT (forma vegetativa) CHIST

15-20 µm
2 nuclei simetrici
8 flageli (dispusi in 4 perechi)
● 1 ANT
● 2 LAT
● 1 POST
CORPUL CELULAR: piriform
EXTREMITATEA ANT: rotunjita
EXTREMITATEA POST: ascutita
Catre extrem. Ant prezinta o adancitura
numita: disc adeziv (permite fixarea pe
mucoasa intestinala)
10-12 µm
2-4 nuclei
Resturi de flageli in interiorul citoplasmei
CORPUL CELULAR: ovalar
MEMBRANA: prezinta un dublu contur
Rexista in mediul extern: 1-2 luni
(in conditii de umiditate, frig)
Pot supravietui Inghietului

HABITAT
• Intestin subtire (duoden, jejun)
• Caile biliare intra-extrahepatice
 CICLUL BIOLOGIC

• TROFOZOITI
→ traiesc la nivelul duodenului si jejunului unde se pot inmulti prin diviziune binara
→ dupa un timp: unele se inchisteaza si se elibereaza in mediul extern (unde rezista un timp)
→ pot ajunge:
o in Apa
o pe Alimente
o pe Legume si Fructe nespalate
→ pot fi vehiculati si de catre muste
→ ajunsi in tubul digestiv al unei noi gazde la nivelul intestinului subtire dintr-un chist tetranucleat vor rezulta
2 forme vegetative:
↓
se vor localiza printre vilozitatile intestinale
apoi se vor inmulti

DIAGNOSTIC

a) Parazitologic:
● Examenul CPZ - LUGOL (minim 3 probe, 1 proba/die pt ca emisia chistilor este intermitenta) →
evidentiaza chisti (formele vegetative rare in diaree)
b) Examenul lichidului duodenal → trofozoiti in sedimentul (obtinut prin centrifugare)
c) Invaziv
● Biopsia intestinala (prima parte a intestinului subtire)
d) Alte
● Enterotest = capsula gelatinosa enterosolubila:
o Contine un fir de nylon
o In intestin gelatina se dizolva
o Trofozoiti se fixeaza pe firul de nylon
o Dupa 2 ore se extrage
o Capatul firului de nylon care a stat in intestin se depune pe o lama
o Se examineaza la M.O.

EPIDEMOLOGIE

A. REZERVORUL DE INFECTIE
● Omul:
o Bolnav
o Purtator sanatos
B. CAILE DE TRANSMITERE
● Prin intermediul chistilor:
o Calea fecal-orala
o Alimente contaminate (fructe, zarzavaturi)
o Apa potabila poluata de ape reziduale
o Rolul mustelor de vectori mecanici
o Utilizarea in colectivitatile de copii a unor obiecte in comun (termometre, jucarii)

BALANTIDIUM COLI
INCADRAREA PARAZITULUI

● Ingrengatura: PROTOZOARE
o Clasa: CILIATA
▪ Gen: BALANTIDIUM
- Specie: BALANTIDIUM COLI

MORFOLOGIE

FORMA VEGETATIVA (TROFOZOITI) FORMA CHISTICA

40-150 µm 40-80 µm
FORMA: ovalara FORMA: rotunda sau ovoidala
2 nuclei: 2 nuclei:
• micronucleul: sferic • micronucleul
• macronucleul: reniform • macronucleul
Prezinta pe suprafata corpului numerosi cili NU are cili
MEMBRANA: groasa (cu dublu contur)

HABITAT
• Intestinul gros la:
o PORC (gazda preferata)
o Cai
o Bovine
 o Caprine
o Capre
o Sobolani
o Om
• localizat in:
o lumenul colonului
o la nivelul unor leziuni ale mucoasei (COLON)
o la nivelul unor leziuni ale submucoasei (COLON)

CICLUL BIOLOGIC

• Forme vegetative traiesc in intestinul gros

↓
Se inmultesc prin diviziune directa

• dupa un timp: unii trofozoiti se inchiesteaza

↓
Ajung in mediul extern odata cu materiile fecale

NB: in intestinul omolui se produce mai rar fenomenul de inchistare → se vor elimina in majoritate forme
vegetative prin fecale

• prin:
o nerespectarea regulilor de igiena
o intermediul mainilor murdare calea fecal-orala
o consumul de fructe si legume nespalate
↓
chisti pot ajunge la tubul digestiv al unei noi gazde (Porc, Om, etc)
↓
Ajunse la nivelul intestinului gros se transforma in forma vegetativa
DIAGNOSTIC

a) Parazitologic:
● Examenul CPZ - LUGOL → forme vegetative:TROFOZOITII (mai rar chisti)
● Preparatul proaspat intre lama si lamela din scaunul diareic (forme vegetative)
▪ Sigmoidoscopie cu biopsie (Sangerarii, Ulceratii, Semne de inflamatie)
BOALA LA OM

• mai frecvent: asimptomatic/oligosimptomatic

• se poate prezenta 2 forme principale:
o Balantioza (parazitul nu afecteaza mucoasa colonului)
▪ Enterocolita:
● dureri abdominale
● scaune diareice, apoase, bogate in mucus si resturi alimentare nedigerate
o Dizenteria balantidiana: leziuni ulcerative ale peretelui colonului

EPIDEMOLOGIE

A. REZERVORUL DE INFECTIE
● Gazda principala = porc
● Cabaline, caprine, bovine, maimute (rar)
● Omul (elimina putine forme chistice)
B. CAILE DE TRANSMITERE
● Fecal-orala
● Hidrica (contaminarea apei cu fecale de porcine)
 TOXOPLASMA GONDII

INCADRAREA PARAZITULUI

● Ingrengatura: PROTOZOARE
o Clasa: SPOROZOA
▪ Gen: TOXOPLASMA
- Specie: TOXOPLASMA GONDII

MORFOLOGIE

Se poate prezenta sub 3 FORME:

A. TROFOZOIT (Tahizoit)

● Reprezinta FORMA VEGETATIVA

● Dimesiune: 3-6/1-3 µm
● EXTREMITATII:
o una mai alungita
o una mai rotungita
● NUCLEUL:
o central
o dispus spre polul rotungit
● MEMBRANA CELULARA: dubla
● Se inmultesc intodeauna intr-o celula gazda (niciodata Extracelular)

B. CHISTUL TISULAR (pseudochist)

● Dimesiune: 15-100 µm
● FORMA:
o Usor SFERICA
o ALUNGITA
● Poate contine sute sau chiar mii de BRADIZOITI
● MEMBRANA CELULARA
● Se poate intalni in diferite organe (mai ales in formele cronice sau latente de boala)

C. OOCHIST

● Poate fi prezent numai in fecalele PISICII (singura gazda definitiva)

● DIMENSIUNI: 10-13 µm
● FORMA: sferica
● MEMBRANA EXTERNA: inchide 2 SPOROCISTI (in interiorul carora exista cate 4 SPOROZOITI)

LOCALIZARE

● Orice TESUT (in special: NERVOS, MUSCHI, FICAT)

● Predilectie:
o MACROFAGE
o FIBROBLASTI
o CELULE RETICULARE
o CELULE ALVEOLARE
o CELULE CARDIACE
o CELULE NEURONALE
o CELULE MICROGLIALE
CICLUL BIOLOGIC

I. CICLUL ASEXUAT (schizogonic)

o se produce in corpul GAZDELOR INTERMEDIARE
o paraziti pot patrunde prin:
▪ ingerare de oochisti cu sporozoiti (eliminati de pisica)
▪ intermediul Artropodelor hematofage (forme vegetative)
▪ calea transplacentara (formele vegetative)
▪ transfuzii/transplante de organe
▪ ingerare de psudochisti (prin consum de carne nepreparata)
o Sunt lezate initial celulele de la porta de intrare:
▪ FARINGE
▪ MUCOASA INTESTINALA

TROFOZOITI
↓ (patrund in celula epiteliala)
SCHIZONT
↓ (Nucleul se divide in 4-6, pana la 20-30 fragmente)
MEROZOITI
↓ (se maturizeaza, celula parazitata este distrusa, ies merozoitii)
INVAZIUNE DE NOI CELULE
↓
PROCES LOCAL
↓ (Parazitii ajung pe calea LIMFATICA) ↓ (pe calea LIMFATICA sau HEMATOGENA)
GANGLIONI SATELITI Alte ORGANE si TESUTURI
o Dupa productia de anticorpi → PARAZITEMIA inceteaza
→ incepe formarea de PSEUDOCHISTI
(in special: muschi, creier, ficat)

II. CICLUL SEXUAT (sporogonic)

o PISICA INFECTATA (prin ingerarea CARNII care contine PSEODUCHISTI)
o In CELULE EPITELIULUI INTESTINAL AL PISICII se formeaza:
Microgametociti (masculi) & Macrogametociti (femele)
↓
OOCHISTI
↓ (matureaza in 3-5 zile; in conditi favorabile)
2 SPOROCISTI
(forma infectanta la toate vertebratele receptive)
unu din fiecare OOCHIST
fiecare contine 4 SPOROZOITI

DIAGNOSTIC

a) Parazitologic:
● Tahizoitii (+) in:
o LCR
o Sange
o Saliva
● Biopsia de organ → chisturi tisulare (+)
b) Imunologic
● ELISA
● Reactia Sabin-Feldman (reactia de culoare, masoara in special IgG)
● Reactia de Hemaglutinare
● R.I.F. (IgG, IgM, IgA)
● TEST DE AVIDITATE AL IgG
NB:
- Ac tip IgM (↑) → primo-infectia in timpul sarcinii (problema tratamentului/interuperea sarcinii)
(INFECTIA ACUTA)
- Ac tip IgG (↓) → doar prezenta infectiei
- Ac tip IgG (↑) → infectii recente (cu prezenta Ac tip IgM) (INFECTIA CRONICA)
- ELISA/RIF (neg) → NU TOXOPLASMOZA

c) Determinarea antigenelor parazitare (permite depistarea infectiei inca in primele momente ale producerii
acesteia)

d) Metode genetice (permite identificarea acidului nucleic parazitar)

● PCR

EPIDEMOLOGIE
A. REZERVORUL DE INFECTIE
● GAZDA DEFINITIVA: Pisica (excreta oochisti prin fecale)
● GAZDE INTERMEDIARE (prezinta pseudochisti in diferite tesuturi: creier, muschi):
o Porcine
o Bovine
o Ovine
o Rozatoare
o OM
B. CAILE DE TRANSMITERE
● Calea digestiva
● Transplacentar
● Tranfuzie de sange
● Transplant de organe
● Infectie de laborator
CRIPTOSPORIDIUM PARVUM
INCADRAREA PARAZITULUI

● Ingrengatura: PROTOZOARE
o Clasa: SPOROZOA
▪ Gen: CRYPTOSPORIDIUM
- Specie: CRYPTOSPORIDIUM PARVUM

MORFOLOGIE

2 FORME:
● TROFOZOIT:
o DIAMETRUL: 2-5 µm
o LOCALIZAREA: intracelulara (Eritrocite, celule ale epit. Intest. Subtire-in marginea in perie)
o Izolat intr-o Vacuola parazitara (intracelular, dar extracitoplasmatic: separat de citoplasma celulei)

● OOCHIST:

o DIAMETRUL: 4-5 µm
o FORMA: rotunda
o MEMBRANA: groasa
o Contine 2 Sporocisti si fiecare contine 4 Sporozoiti
o Este forma de rezistenta si FORMA INFECTANTA

HABITAT

• Celule epiteliale intestinale (duoden, jejun)

• Mucoasa intregului tub digestiv, cu diseminare si la alte organe (la imunodeprimati)
CICLUL BIOLOGIC

• Infectia gazdei se produce in urma ingerarii de OOCHISTI (contin Sporozoiti)

• In tubul digestiv: se elibereaza SPOROZOITI
• SPOROZOITII patrund in Enterocit (in vacuola parazitara) → devin TROFOZOITI

I. CICLUL ASEXUAT (schizogonic)

o In epiteliul intestinal
o TROFOZOITI se inmultesc in celula-gazda
↓
o MEROZOITI
▪ Distrug celula-gazda
▪ Patrund in lumenul intestinal
▪ Patrund in alte celule

II. CICLUL SEXUAT (sporogonic)

o In epiteliul intestinal
o Unii MEROZOITI se transforma in MACRO/MICRO GAMETOCITI
o MACRO/MICRO GAMETOCITI se unesc → ZIGOT
o ZIGOT → OOCHISTI (transmit infectia de la gazda la alta)

DIAGNOSTIC
a) Parazitologic:
● Examenul CPZ pe frotiurilr colorate prin Metoda ZIEHL-NEELSEN MODIFICATA → OOCHISTI
● Examenul histopatologic al biopsiei intestinale:
o STRUCTURI SFERICE, MICI, asezate de-a lungul marginii in perie a enterocitelor
b) Imunologic
● ELISA
● R.I.F.
c) Metode genetice
● Sonde nucleare (ADN-ul parazitar)

EPIDEMOLOGIE

A. REZERVORUL DE INFECTIE
● Om
● Vitei
● Purcei
● Rozatoare
● Caini
● Pisici

B. CAILE DE TRANSMITERE
● Aerogena (parazitul poate infecta arborele traheobronsic al unor animale)
● Hidrica (rezista la clorinarea apei)
● Interumana (in colectivitati, spitale)

PLASMODIILE MALARIEI

INCADRAREA PARAZITULUI

● Ingrengatura: PROTOZOARE
o Clasa: SPOROZOA
▪ Gen: PLASMODIUM
- Specie: PLASMODIUM VIVAX, MALARIAE, FALCIPARUM, OVALE
 ● Boala = MALARIE sau PALUDISM
→ TRANSMITEREA: de la OM la OM prin intermediul unor tantari (F) din genul ANOPHELES
→ se caracterizeaza prin aparitia unor ACCESE FEBRILE CARACTERISTICE care se repeta la intervale regulate
de timp → apar in momentul in care se distruge hematia parazitata si se elibereaza merozoiti
↓
a) Pl. Vivax: se repeta din 3 in 3 zile (“febra terza benigna”)
b) Pl. Malariae si Pl. Ovale: se repeta din 4 in 4 zile (febra cuarta”)
c) Pl. Falciparum: poata aparea zilnic (“febra cotidiana”) sau din 3 in 3 zile (“febra terza benigna”)
d) Pl. Knowlesi (febra apare zilnic – nu are caracter regulat)

CICLUL BIOLOGIC
● Sunt necesare 2 GAZDE:
1. Omul – (GAZDA INTERMEDIARA) in corpul caruia are loc CICLUL ASEXUAT (schizogonic)
2. Tantarul anofel – (GAZDA DEFINITIVA) cu rol de vector, in corpul caruia are loc CICLUL SEXUAT
(sporogonic)

I. CICLUL ASEXUAT (schizogonic)

- Inceput: tantarul anofel infectat inteapa Omul Sanatos si inoculeaza niste celule mici de forma aciculara
numite sporozoiti.
Prezinta 2 SUBETAPE:
a) Ciclul exoeritrocitar:

- Sporozoiti ajunsi in sange raman in circulatie circa 30 minute

- Apoi migreaza catre celulele parenchimului hepatic (celule Kupfer)
- 1 parazit patrunde intr-o celula Kupfer
 - Incepe sa creasca si prin- diviziuni repetate ale nucleului se transforma intr-o “masa
plasmoidala” care contine 800-1000 nuclei
- Dupa un timp in jurul fiecarui nucleu se depune citoplasma, astfel incat masa plasmoidala se
trasforma intr-o punga (schizont) care va contine sute de celule mici numite merozoiti
- Ulterior punga se rupe si elibereaza merozoiti
↓
▪ parte din acestia - micromerozoitii - trec in circulatie, patruzand in hematii
▪ Ceilalti – macromerozoitii – raman in tesutul hepatic si patrund in alte celule Kupfer
formand alte mase plasmodiale (raman in stare latenta – se numesc si Hipnozoiti –
si se pot reactiva la distanta de luni sau de ani de zile de la prima infectare)
(ciclul exoeritrocitar secundar)
↓
Se produce la Pl. Vivax si la Pl. Ovale.
Este cauza RECADERILOR DE BOALA dupa un timp de la atacul primar
NU se produc RECADERI la Pl. Falciparum (neexistand ciclul exoeritrocitar secundar)

b) Ciclul eritrocitar:
- Aspectele morfologice → pe frotiuri de sange, colorate May-Grunwald-Giemsa ⇒ Hematiile
– caramiziu
Nucleul parazitului – rosu
Citoplasma parazitului - albastru
- Incepe in momentul in care merozoitii invadeaza sangele si patrund in hematii.
- 1 merozoit patrunde intr-o singura hematie sanatoasa si incepe sa se dezvolte, hranindu-se cu
Hemoglobina din hematie.
- In cursul evolutiei va trece prin mai multe etape: (PE CDC cum sunt decrise)
▪ Faza de inel
▪ Faza de inel deformat????
▪ Faza de amoeba
▪ Faza de schizont adult
▪ Faza de pre-rozeta
▪ Faza de roseta
▪ Faza de schizont (tanar) = prerozeta
▪ Faza de schizont (matur) = rozeta

Exista variatii morfologice ale acestor faze la cele 4 specii:

Plasmodium vivax: (hematiile apar marite in dimensione; normal 7,5)
▪ Faza de inel
- Forma rotunda
- Nucleul periferic aspect de “inel cu pecete”
- Vacuola mare
▪ Faza de inel deformat
- Citoplasma creste
- Vacuola scade in dimensiune
▪ Faza de amoeba
- Vacuola dispare
- Citoplasma creste si emite prelungiri multidirectional ⇒ aspect stelat
- Hematia Hipertrofiata
- Granulatiile lui SHUFFNER (mici, numeroase, culoare brun-caramizie)
▪ Faza de schizont adult
- Citoplasma ocupa intreaga hematie
▪ Faza de pre-rozeta
- Nucelul se divide in fragmente nucleare (2-10)
▪ Faza de rozeta
- 12-24 (CDC) merozoiti dipusi pe mai multe planuri (aspect muriform)
- Hematia se rupe
- Merozoiti eliberati patrund in alte hematii
o Dupa 8-10 cicluri eritorcitare (dureaza 48 de ore) apar GAMETOCITI:
(NU POT EVOLUA IN CORPUL UMAN)
(SUPRAVETUIESC ± 30 de zile)
• Macrogametocit (F)
- Forma rotunda
- Citoplasma intens colorata (Albastru)
- Nucleul mic triunghiular (Rosu), situat la periferie
- Hematia Hipertrofiata
• Microgametocit (M)
- Forma rotunda
- Citoplasma (Roz-Violet)
- Nucleul mare cu margini slab delimitate (Roz)
Plasmodium malarie:
▪ Faza de inel
- Forma rotunda
▪ Faza de inel deformat
▪ Faza de amoeba
- Citoplasma emite prelungiri intr-o singura directie (initial: piriform; apoi: BANDA
ECUATORIALA)
- Hematia cu dimensiuni normale/retractata
- Granulatiile lui ZIEMANN (rosii,nu apar la MGG)
▪ Faza de schizont adult
▪ Faza de pre-rozeta
▪ Faza de rozeta
- 8-12 merozoiti dipusi radiari pe 1 singur plan (aspect de floare de margareta)
- Hematia se rupe
- Merozoiti eliberati patrund in alte hematii
o Dupa 8-10 cicluri eritorcitare apar GAMETOCITI:
(NU POT EVOLUA IN CORPUL UMAN)
(SUPRAVETUIESC ± 30 de zile)
• Macrogametocit (F)
- Forma rotunda
- Citoplasma intens colorata (Albastru)
- Nucelul mic triunghiular (Rosu), bine delimitat, situat la periferie
- Hematia cu dimensiuni normale
• Microgametocit (M)
- Forma rotunda
- Citoplasma (Roz-Violet)
- Nucleul mare cu margini slab delimitate (Roz)

Plasmodium falciparum (in sangele periferic: NUMAI 3 STADII) (cea mai grava)
▪ Faza de inel
- Inel foarte mic (1/5-1/6 din hematie, foate subtire ⇒ fir de matase)
- Nucleul mic
- Pot exista 2-3 INELE intr-o hematie (forma de casti)
▪ Faza de inel deformat
- Pot aparea PETELE LUI MAURER (granulatii mari, inegale, triunghiulare)
▪ Faza de rozeta
- Spre deosebire de Pl. Malarie: prezinta 24-32 de merozoiti (in sangele visceral)
o Dupa 8-10 cicluri eritorcitare apar GAMETOCITI:
(NU POT EVOLUA IN CORPUL UMAN)
(SUPRAVETUIESC ± 30 de zile)
(au forma caracteristica de bastonas incurbat)
• Macrogametocit (F)
- Este mai alungit
- Extremitati ascutite
- Nucleul central (inconjurat de pigment melanic)
• Microgametocit (M)
- Mai mic decat macrogametocitul
- Rotungit la extremitati (cu aspect de butoias)
- Nucleul mare (slab colorat), cu pigment malaric difuz distribuit in citoplasma

Plasmodium ovale (asemanator cu Pl. Vivax)

 ▪ Faza de inel
- Granulatiile lui SHUFFNER (mici, numeroase, culoare brun-caramizie)
- Hematia ia o FORMA OVALARA sau ovalara franjurata la un pol sau la ambele
extremitatii
▪ Faza de inel deformat
▪ Faza de amoeba
- Hematia Hipertrofiata
▪ Faza de schizont adult
▪ Faza de pre-rozeta
▪ Faza de rozeta
- 12 merozoiti
o Dupa 8-10 cicluri eritorcitare apar GAMETOCITI:
(NU POT EVOLUA IN CORPUL UMAN)
(SUPRAVETUIESC ± 30 de zile)
• Macrogametocit (F)
- Forma ovalara franjurata la un pol
- Citoplasma intens colorata (Albastru)
- Nucelul mic triunghiular (Rosu)
- Hematia Hipertrofiata
• Microgametocit (M)
- Forma ovalara
- Citoplasma (Roz-Violet)
- Nucleul mare cu margini slab delimitate (Roz)

II. CICLUL SEXUAT (sporogonic)

- Conditia obbligatorie a inceperii: aparitia Gametocitilor in sangele persoanelor bolnave
- Unii dintre merozoiti patrunsi in hematii nu vor parcurge ciclul eritrocitar obisnuit, nucleul lor nu se va
divide si vor evolua diferit, trasformandu-se in gametociti
- Se desfasoara numai in corpul tantarului anofel femel
 - Inceputul: cand tantarul inteapa omul bolnav si suge sange cu gametociti
- In stomacul tantrului sunt digerate toate hematiile cu exceptia celor care contin gametociti (acestia vor
evolua trecand printr-o serie de transformarii) →
o MACROGAMETOCITUL (F):
▪ Se fragmenteaza in 4-6 microgameti (M) (forma alungita, filiformi, miscari vii)
▪ Macrogamet + microgamet (prin fecundatie) ⇒ OOKINET (forma alungita, vermiforma)
- OOKINETUL:
o Patrunde in peretele stomacului intre: Stratul epitelial
Stratul musculo-elastic
o isi pierde mobilitatea si devine OOCIST:
▪ va creste
▪ nucleul sau se va divide in numeroase alte fragmente nucleate (in jurul carora se va individualiza
citoplasma) ⇒ evolueaza catre SPOROBLAST si SPOROCIST
o SPOROCISTUL: Vezicula plina de celule aciculare numite SPOROZOITI
o SPOROZOITII: dupa spargerea sporocistului migreaza spre GLANDELE SALIVARE ALE TANTARULUI
NB: daca tantarul respectiv va intepa un om sanatos si inoculeaza sporozoiti, va incepe din nou ciclul asexuat
la noua gazda

DIAGNOSTIC

● Examen parazitologic al sangelui

- Frotiu colorat M.G.G.
o Pt diagnosticul de specie
o Evidentiaza Etapele ciclului asexuat eritrocitar
- Examenul picaturii groase (eficient cand densitate parazitilor e redusa) (IN PUSEU FEBRIL)
● Diagnosticul imunologic
- Anticorpi anti-plasmoidali
- ELISA
- R.I.F. (cea mai folosita, pt Ac detestabili dupa cateva zile de parazitemie)
● Diagnosticul genetic
- PCR (pt Knowlesi)

REZERVORUL DE INFECTIE

● Omul purtator de gametociti

CAI DE TRANSMITERE

● Tantarul Anofel Femel

● Transfusie de sange
● Cale congenitala
● Cale iatrogena (malaria drogatilor)
 PARAZITOZE TROPICALE
(PROTOZOARE)

FLAGELATE SANGUINE SI TISULARE (MONOFLAGELATE)

CARACTERE GENERALE

● Monoflagelate
● LOCALIZARE: sange / tesuturi
● Flagelul:
o Liber
o Organizat intr-o membrane ondulanta
● 1 Nucleu
● 1 Blefaroplast
● Se transmit prin Intepatura unor vectori hematofagi
● Produc Boli grave (parazitoze tropicale)
● Diagnosticul dificil
FORME:

A. AMASTIGOTA (forma Leishmania)

o Forma de localizare INTRACELULARA
o Corpul OVALAR
o 1 NUCLEU
o FLAGELUL:
▪ Scurt
▪ Nu depaseste membrane celulara
B. PROMASTIGOTA (forma leptomonas)
o Corpul ALUNGIT
o NUCLEUL CENTRAL
o BLEFAROPLASTUL: in vecinatatea ext. ant.
o FLAGELUL: devine LIBER (fara a forma Membrana Ondulanta)
C. EPIMASTIGOTA (forma crithidia)
o Corpul ALUNGIT
o BLEFAROPLASTUL: in vecinatatea nucleul
o FLAGELUL: formeaza o MEMBRANA ONDULANTA SCURTA (dupa care devine LIBER)
D. TRIPOMASTIGOTA (forma tripanosoma)
o Forma cea mai EVOLUTA
o Corpul:
▪ LUNG
▪ SUBTIRE
▪ ONDULAT
o NUCLEUL:
▪ CENTRAL
o BLEFAROPLASTUL: situate in vecinatatea ext. post.
o FLAGELUL:
▪ LUNG
▪ Formeaza MEMBRANA ONDULANTA
▪ Dupa ce depaseste polul ant. devine LIBER
 LEISHMANIA DONOVANI
“Leismanioza Viscerala – Boala KALA-AZAR”

INCADRAREA PARAZITULUI

● Ingrengatura: PROTOZOARE
o Clasa: FLAGELATE (MONOFLAGELATE-SANGUINE/TISULARE)
▪ Gen: LEISHMANIA
- Specie: LEISHMANIA DONOVANI

MORFOLOGIE

● Se presinta sub 2 FORME:

1. FORMA AMASTIGOTA (leishmania)
▪ In organismul uman - in macrophage (INTRACELULAR)
2. FORMA PROMASTIGOTA (leptomonas)
▪ In corpul FLEBOTOMULUI (vector); In lumenul intestinal (EXTRACELULAR)
▪ Pe MEDII DE CULTURA (N.N.N.)

CICLUL BIOLOGIC

● FLEBOTOMUL se infecteaza intepand omul sau animalul bolnav (caini, rozatoare salbat.)
↓ suge sange cu MONOCITE PARAZITATE (cu FORMA AMASTIGOTA-leishmania)
↓ in INTESTINUL INSECTEI se transforma in FORMA PROMASTIGOTA-leptomonas
↓ blocheaza Esofagul
↓ la un nou pranz SANGELE REFLUEAZA IN PLAGA
↓ FORMELE PROMASTIGOTE patrund in macrofage sau polinucleare
↓ unde se transforma in FORMELE AMASTIGOTE
↓ se inmultesc
↓ celula gazda se distruge
 ↓ se duc in alte organe (SPLINA, FICAT, GANGL. LIMF., MADUVA OSOASA)
BOALA: LEISHMANIOZA VISCERA sau BOALA KALA-AZAR

● LA ADULT TANAR (mai frecvent in INDIA):

o incubatie 2-3 luni (pana la 18 luni)
o debut:
▪ febra neregulata
▪ transpiratii
▪ astenie
▪ cefalee
▪ tulburări dispeptice
o perioada de stare:
▪ febra, anemie
▪ sindromul hepato-spleno-adenomegalic
▪ sindromul cutanat:
● piele in special la nivelul fetei si membrelor:
o Hiperpigmentata
o Cu Pete depigmentate sau hiperpigmentate (BOALA NEAGRA)
o diaree de tip dizenteriform
o hemoragii digestive, eruptii purpurice
● LA COPIL (Zona mediteranei, in special Nord-Africa; varsta 2-3 ani):
o INCUBATIE: 1-2 luni
o DEBUT:
▪ Lent
▪ Insidious
o PERIOADA DE STARE:
▪ sindromul hepato-spleno-adenomegalic (mult mai intens)
▪ Manifestarile cutanate absente
● EVOLUTIE (in ambele situatii):
o casexie progresiva
o sindrom hemoragic
o suprainfectii bacteriene
o forma fulminanta (la bolnavii de SIDA)

DIAGNOSTIC

● CLINIC (semne la un copil sau adult tanar):

o Splenomegalie
o Febra cronica neregulata
o Leucopenia
● DE LABORATOR:
a) PARAZITOLOGIC:
▪ Punctie medulara Hepatica sau Splenica
▪ Frotiuri colorate MGG → FORMA AMASTIGOTA in monocite
▪ Insamantari pe medii de cultura (N.N.N.) → FORMA PROMASTIGOTA
▪ Inoculare pe Hamster
b) IMUNOLOGIC
▪ Test de disproteineimie (Gate- Papacostas),
▪ Elisa
▪ I.I.F.
 ▪ R. de aglutinare directa: IgG specifice

EPIDEMIOLOGIE

● REZERVOR DE INFECTIE:
o Omul (FOCARUL INDIAN)
o Cainele (FOCARUL MEDITEREAN si AMERICAN)
o Rozatoarele mici (FOCARUL AFRICAN)
● CAI DE TRANSMITERE:
o Intepatura flebotomilor
o Transfuzii de sange
● POPULATIA RECEPTIVA:
o Adulti tineri (focarul indian)
o Adolescenti (focarul african şi american)
o Copii mici (focarul mediteraneean)
 TRIPANOSOMIOZE
● GENUL TRIPANOSOMA:
o Monoflagelate
o flagelate sanguine şi tisulare
o Specii:
A. TRIPANOSOMA BRUCEI (TRIPANOSOMIOZA AFRICANA – BOALA SOMNULUI)
a. Tripanosoma brucei gambiensae
b. Tripanosoma brucei rhodesiensae
B. TRIPANOSOMA CRUZI (TRIPANOSOMIOZA AMERICANA – BOALA LUI CHAGAS)

MORFOLOGIE

● Se presinta sub 2 FORME:

o FORMA EPIMASTIGOTA (chirtidia)
▪ In corpul VECTORULUI GLOSSINA spp.
o FORMA TRIPOMASTIGOTA (tripanosoma)
▪ In organismul uman:
● Sange
● Limfa
● LCR
 TRIPANOSOMA BRUCEI
T. brucei gambiensae – T. brucei rhodesiensae
TRIPANOSOMIOZA AFRICANA

TRIPANOSOMA BRUCEI TRIPANOSOMA BRUCEI

GAMBIENSE RHODESIENSE
Vector = Glossina palpalis Vector = Glossina morsitans

AFRICA TROPICALA – zone umede din jungla AFRICA TROPICALA – zone uscate din savanna
Boala = TRIPANOSOMIOZA AFRICANA Boala = TRIPANOSOMIOZA AFRICANA

ASPECTE PARTICULARE ALE INFECTIEI CU T. BRUCEI

● fenomenul de variatie antigenic

● anticorpii existenţi devin ineficienţi faţă de paraziţii care şi-au schimbat structura antigenic
● ca rezultat apar infecţii microbiene şi virale cu evoluţie gravă

CICLUL BIOLOGIC
● (2 gazde):
A. DEFINITIVA - VERTEBRATA:
▪ Omul
▪ Antilopa
▪ Cainele
▪ Rozatoarele
▪ Girafa
▪ Zebra
B. NEVERTEBRATA:
▪ Vectorul Glossina spp. (musca tse-tse)
● Glossina palpalis (T. gambiensiae)
● Glossina morsitans (T. rhodesiensae)
● Glossina inteapa gazda vertebrata (ETAPE IN VECTOR)
↓ suge sange cu FORMA TRIPOMASTIGOTA
↓ in tubul digestiv al Vectorului se transforma in FORMA EPIMASTIGOTA
↓ se multiplica in GLANDA SALIVARA a vectorului
↓ revine la FORMA TRIPOMASTIGOTA
● Glossina inteapa gazda vertebrata (ETAPE IN OM)
↓ inocula FORME TRIPOMASTIGOTE (forma infectanta)
↓ se multiplica pe plan local la nivelul tesutului conjunctiv
↓ invadeaza torentul sanguine si spatial intercellular al unor organe si tesuturi (Gang. Limf.)

TRIPANOSOMIOZA AFRICANĂ (BOALA SOMNULUI) - TRIPANOSOMA BRUCEI GAMBIENSAE

• incubaţia: 5-10 zile

 • tripanom – şancru de inoculare, apare la europenii veniţi în zonele endemice, nodulul eritematos
înconjurat de o zonă hiperemică dispare în câteva zile.
• faza de diseminare hematogenă
febră, adenopatie cervicală posterioară şi occipitală (semnul Winterbottom), hepatosplenomegalie, placarde
eritematoase pe corp şi la rădăcina membrelor. Poate dura luni sau ani.
• faza de localizare cerebrală (boala somnului)
meningoencefalită, tulb. senz. (parestezii, hiperstezii, semnul cheii – imposibilitatea bolnavului de a răsuci
cheia în broască datorită durerilor pronunţate) şi motorii (paralizii, crize convulsive), tulb. de somn
(somnolenţă diurnă şi insomnie nocturnă, apoi somnolenţă permanentă), comă.
• fără tratament urmează o encefalită demielinizantă, ireversibilă cu caşexie terminală

TRIPANOSOMIAZA AFRICANA CU TRIPANOSOMA RHODESIENSAE

• incubaţie mai scurtă

• debut brutal: febră, edeme, alterarea stării generale, tulburări miocardice şi hepatice
• faza de diseminare hematogenă este mai scurtă: 3-6 luni
• afectarea precoce a SNC (4-5 luni de la debut)

DIAGNOSTIC PARAZITOLOGIC

• recoltare şi examinare secreţie tripanom

• ex sânge - se evidenţiază paraziţii aflaţi între hematii
• xenodiagnostic (glosinele sunt hrănite cu sângele bolnavului iar după 3 zile se caută paraziţii în
intestinul vectorilor)
• ex LCR (creşterea proteinorahiei şi a IgM)

• T. b. g.
– om
– porc, câine
– antilopa - purtător
• T. b. r.
– om
– rozătoare
– girafa
– zebra
– antilopa – purtător

Căi de transmitere
• vector
• transfuzie
• congenital Profilaxie
• controale în rândul populaţiei băştinaşe – se caută adenopatia occipitală
• chimioprofilaxie cu pentamidină la vizitatorii veniti din Europa
• haine de culoare deschisă
• pulverizări cu insecticide

TRIPANOSOMA CRUZI
BOALA LUI CHAGAS
“TRIPANOSOMIOZA AMERICANA”

• boala lui Chagas

 • tripanosomioza sud-americană
• vectori - ploşniţe Ciclul evolutiv
• În corpul vectorului, paraziţii se găsesc iniţial în forma tripanosoma, apoi trec în chritidia şi revin în
final la forma tripomastigotă infectantă pentru gazda intermediară (omul, câinele, pisica, porcul,
rozătoarele).
• Din sânge paraziţii ajung în diferite ţesuturi, macrofage (forma leishmania) după ce au trecut prin
fomele intermediare chritidia şi leptomonas.
• În celula afectată parazitul se înmulţeşte şi evoluează după un timp înapoi în forma tripanosoma.
Celulele parazitate sunt distruse, ajung în circulaţia sanguină şi invadează alte celule (miocard,
musculatura scheletică şi netedă, sistemul nervos) sau ajung in corpul altui vector după un prânz
sanguin.

Boala lui Chagas

• formă acută - afectează copiii mici (1-5 ani)

• formă cronică – afectează adolescenţii şi adulţii tineri
• debut - şancru de inoculare (Chogom) – apare la nivelul feţei unde atacă vectorii
• edem palpebral unilateral + conjunctivită (semnul Romana)
• in perioada de stare are loc afectarea miocardului şi a sist. nervos (meningoencefalita)
• megaorgane (dilatarea esofagului, a colonului – este distrus plexul mezenteric şi este alterată
motilitatea tubului digestiv)

Prognostic

rezervat: insuficienţă cardiacă şi meningoencefalită Diagnostic de laborator

• ex sânge
• însămânţare mediu NNN
• inoculări pe şoareci şi cobai
• imunologic - imunoflurescenţă indirectă
• xenodiagnostic Tratament
• Lampit 10 mg/kgc/zi (3-4 luni) NIFURTIMOX

• Randanil 5-7 mg/zi (1 lună) BENZNIDAZOL Epidemiologie

• boala este răspândită în America Latină

• rezervorul de infecţie: animale sălbatice (vulpea, rozătoare, armadilo), domestice (cîinele, pisica,
porcul) şi mai rar omul.