EPIDEMIOLOGIA ANALITICA SI

DESCRIPTIVA IN CANCER.
FACTORI DE RISC PENTRU
CANCER
Dr. Cornelia Nitipir
EPIDEMIOLOGIE-DEFINITIE
 Epidemiologia presupune

 Studiul distributiei si determinantilor diferitelor boli in

populatii specifice sau in populatia generala
 Aplicarea rezultatelor in vederea controlului problemelor
de sanatate publica
EPIDEMIOLOGIE
 Principile epidemiologice sunt aplicate de mult timp in
cercetarea in domeniu oncologic
 S-a plecat de la presupunerea ca bolile oncologice nu
apar aleator, s-a dorit demonstrarea cu argumente
statistic valabile a acestui fapt

 Ex: 1950: Doll and Hill- legatura dintre fumat si carncer

pulmonar
1930- FUMAT- INCURAJAT PRIN TOATE
CAILE MEDIA
FUMAT-CANCER PULMONAR
FUMAT-CANCER PULMONAR
FUMAT-CANCER PULMONAR
 648 barbati si 60 femei cu neoplasm pulmonar au fost
introdusi in studiu
 Doar 0.3% dintre barbati si 30.4% femei erau nefumatori

 S-a tras un important semnal de alarma

 In 1964, raportul Surgeon General avertizeaza ca

fumatul creste mortalitatea in primul rand prin cancer
pulmonar si impune restrangerea comercializarii
tigaretelor si plasarea de avertismente pe pachet
EPIDEMIOLOGIA-CLASIFICARE
EPIDEMIOLOGIE OBSERVATIONALA-
ANALITICA
 Nu implica manipularea activa a subiectilor studiului
 Studiile observationale analitice se concentreaza pe ce
elemente determina aparitia unei conditii medicale
 Se concentreaza pe testarea diferitelor ipoteze

 2 designuri principale de studii observationale analitice

 COHORT
 CASE-CONTROL
STUDII COHORT
 Ex: O populatie fara conditia medicala care se doreste
studiata este clasificata in functie de diversi factori care
se banuiesc a fi legati de aceasta (in cohorte)
 Populatia este urmarita o perioada de timp

 Se determina daca incidenta conditiei medicale este

asociata cu respectivii factori
 Poate fi prospectiv/retrospectiv/ ambidirectional

 Ideal pentru a determina relatia de cauza-efect in aparitia

diferitelor boli
 Orice studiu retrospectiv presupune bias (alegere
preferentiala)
STUDIU CASE-CONTROL
 Aceeasi utilitate ca si cohort, dar permite desfasurarea pe
o durata mica de timp
 Utilizeaza un grup control- un esantion semnificativ (nu
e nevoie sa studieze intreaga populatie)
 Compara probabilitatea (odd) ca subiectii expusi la
diversi factori de risc sa dezvolte respectiva boala
 Apoi face raport (odds ratio) intre probabilitatea ca
subiectii expusi sa faca boala fata de cei neexpusi
 Odds ratio este modalitatea de expresie a riscului relativ
INDICATORI
 extensivi – de greutate specifica, descriu structura
fenomenului
 intensivi – indici de frecventa sau de intensitate

 Indicatorii intensivi:

 Incidenta – numarul de cazuri noi de cancer intr-o perioada de

timp, intr-o comunitate, intr-o tara, raportat la 100.000 de locuitori
 Prevalenta – numarul de cazuri noi si vechi de cancer care exista
la un moment dat intr-o populatie, raportat la 100.000 de locuitori
 Mortalitatea – numarul de decese prin cancer intr-o populatie pe
an raportat la 100.000 de locuitori
 Fatalitatea – procentul deceselor prin cancer din populatia cu
cancer
FACTORI DE RISC PENTRU CANCER
 Problema factorilor de risc:
 etiologie multifactoriala

 etape de initiere – aceeasi celula suporta o

modificare,

 factorii
de risc
exogeni: fizici, chimici, alimentari, virali
endogeni: genetici, imunologici, hormonali,
stressul, constitutionali
FACTORI DE RISC PENTRU CANCER-FUMATUL

Substante carcinogene in tigarete:

?gudronul (nu o substanta chimica in sine, ci cumulul
substantelor continute de tigareta, mai putin nicotina si
apa)
-initial (1960) gudronul este principalul carcinogen
-intre 1960-1990 nivelurile de gudron au scazut dramatic
(incercarea companiilor sa asigure consumatorul ca a
scazut si riscul)
-ultimile 2 decenii a crescut incidenta ADK pulmonar, in
defavoarea carcinomului scuamos(poate din cauza)
modificarii proprietatilor chimice ale componentelor
tigaretelor (mai ales filtrul)
FACTORI DE RISC PENTRU CANCER
 Teorie: Cele mai multe substante carcinogene nu sunt
continute de gudron, ci se produc prin procesul de ardere
si sunt continute de fumul rezultat din 1990 a aparut
propunerea tigaretelor electronice (smokeless cigarette)

 FDA nu a autorizat promovarea acestor produse ca

avand un risc mai mic de cancer pulmonar , motivand ca
este necesara maturarea datelor din studii.*
SUBSTANTE CARCINOGENE
PARTICULARE LOCALIZARILOR
NEOPLAZIILOR
Hidrocarburi Aromatice Policiclice
Cancer pulmonar
N-Nitrozoamine Cancer col uterin sau Cancer
Nicotine-derived nitrosamine ketone tract digestiv (carcinom
scuamos)

4-aminobifenil Cancer vezica

2-naftilamina urinara
CUM INDUCE FUMATUL CANCER?
 Expunere la carcinogeni legare de ADNMutatie

 Poate induce apoptoza

 Poate fi reparata

 Replicare proliferare

Fumul si produsii rezultati din fumat nu contin numai

substante carcinogene in sine, ci si inductori ai
citocromului P450, care duc mai apoi la activare
metabolica si faciliteaza legarea covalenta de ADN
FACTORI DE RISC PENTRU CANCER-
FUMATUL

Odata aparut cancerul, mai conteaza daca

pacientul fumeaza sau nu?
FACTORI DE RISC PENTRU CANCER-
FUMATUL
 Da, fumatul influenteaza negativ evolutia bolii oncologice,
pentru ca:

 Nicotina, desi nu este un carcinogen in sine, scade rata

apoptozei si induce angiogeneza prin NF-kB (nuclear factor
kappa B)
se leaga de receptorii b-adrenergici eliberare de acid
arahidonic (prin intermediul COX 2-ciclooxigenaza 2)
prostaglandina E2
 Modificari epigenetice- hipermetilare la P16- agresivitate a
cancerului pulmonar
 CRESC TOXICITATILE TRATMENTULUI ONCOLOGIC
(mai ales mucozita)
FACTORI DE RISC- VIRUSURI
 HPV-Human papilloma virus -high risc (tip 16, 18)-
neoplasm col uterin, neoplasm canal anal, neoplasm
ORL, (mai rar) neoplasm penian si vulvar carcinom
scuamos
 EBV-Epstein Bar Virus – Limfom Hodgkin

 MCPyV- Merkel Cell Polyoma Virus- Carcinom Merkel

 HBV, HCV-Hepatitis B virus, Hepatitis C virus-

Hepatocarcinom
 HTLV1,2-Human T Cell leukemia Virus- Leuciemii
FACTORI DE RISC-VIRUSURI-
CARCINOM MERKEL
FACTORI DE RISC-INFLAMATIA
 Inflamatia acuta- rol terapeutic in cancer
 Inflamatia cronica, in general subclinica activeaza cai de
tipul NF-kB (nuclear factor kappa B) sau STAT3 (Signal
transducer and activator of transcription 3 )transformare
celularaproliferare, invazie, angiogeneza si metastaza
 Deci: caile semnalizare implicate in inflamatie sunt o tinta
buna pentru medicamente anti-neoplazice
 EGFR , HER2, VEGF, CXCR4 (C-X-C chemokine
receptor type 4), proteasomii toate activeaza cai
proinflamatorii prin NF-kB
 Blocarea lor (cetuximab, trastuzumab, bevacizumab,
plerixafor, bortezomib) si-a dovedit eficienta
FACTORI DE RISC-CHIMICI
 chimici – industriali
 organici hidrocarburi aromatice, policiclice
amine aromate
hidrazide
pesticide (+ ierbicide = cancer hepatic)
insecticide
 Anorganici : cromul si nichel – cancer al cavitatii bucale, nazale, cancere pulmonare

arsenic – cancere pulmonare, hepatice

azbest – mezotelioame
 medicamente - citostatice (ciclofosfamida – acroleina (produs de metabolism) dau cancer
de vezica urinara)
- cloramfenicolul – hemopatii maligne
- fenacetina – cancer renal
- hormonii dietilsilbestrol
etinilestradiol – cancer mamar si de col
testosteron – cancer de prostata
- derivati de rezerpina – cancer mamar
FACTORI DE RISC- ALIMENTATIA
 Consumul de carne rosie- creste probabilitatea aparitiei
de cancer de colon
 Consumul de fibre- Nu s-a demonstrat ca scade
probabilitatea aparitiei cancerului de colon
FACTORI DE RISC- BAD LUCK
HYPOTHESIS
 Ipoteza : Cancerul este generat mai mult de bad luck
decat de factori extrinseci (2015)*
 Aplicatie practica: Redirectionarea resurselor de la
preventie la detectare in stadii foarte incipiente
 Argument: numarul de mitoze din tesuturi este direct
proportional cu probabilitatea aparitiei cancerului in acel
tesut
 DECI: cu cat mai multe celule se divid mai des cu atat
posibilitatea de aparitie a unei mutatii necorectabile este
mai mare
CONTRAARGUMENTE PENTRU BAD
LUCK HYPOTHESIS
 Tot in 2015, Nature publica un Raport* in care retesteaza
ipoteza si o contrazice partial

 Intr-adevar, in cazul cancerelor fara o etiologie stabilita,

numarul de diviziuni ale tesutului respectiv este un factor
important de luat in considerare

 In cazul cancerelor legate strans de un factor extrinsec

insa, s-a demonstrat ca acesta este mai important decat
numarul de mitoze
BAD LUCK HYPOTHESIS
 Edward Giovannucci , Harvard School of Public Health
in Boston  :

“By not smoking, your lifetime risk of lung

adenocarcinoma drops dramatically,” he says. “The
fact that your risk of pelvic sarcoma is even lower
because there’s less stem-cell division — so what?”
Va multumesc!