Cancerul

bronhopulmonar
Sindromul mediastinal
Fumatul si efectele sale

1
• A doua localizare a tumorilor maligne dupa:
– Cancerul de sin – femei
– Cancerul de prostata – barbat
• In SUA, 2010:
– 116.000 cazuri noi la barbati, respectiv 105.000
la femei
– 160.000 decese: 31% respectiv, 27% din toate
decesele determinate de cancer
• A doua cauza de deces dupa bolile vasculare (1/5
decese)
• Supravietuirea la 5 ani este de 15-20%
• Afecteaza persoanele peste 50 de ani
 Frecventa cancerului pulmonar
Ratele de incidență standardizate în funcție de vârsta ale cancerului
pulmonar la bărbați sunt cuprinse între 53,5 la 100.000 în Europa
Centrală și de Est; 50,4 la 100.000 în Asia de Est și 1,7 la 100.000 în
Africa de Vest.1
La femei, ratele de incidență sunt în general mai scăzute, cele mai mari
valori fiind întâlnite în America de Nord și Europa de Nord, de 33,8 și
respectiv 23,7 la 100.000.1
De asemenea, s-a observat că ratele sunt în creștere atât la bărbați cât și
la femei, fiind estimate aproximativ 480.694 cazuri noi în Europa în
2025.2

1. Globocan 2012: Lung cancer. Disponibil la: http://globocan.iarc.fr/Pages/fact_sheets_cancer.aspx.;

2. 2. Globocan. Number of new cancers in 2025. Disponibil la:
http://globocan.iarc.fr/old/burden.asp?selection_pop=62968&Text-
p=Europe&selection_cancer=15110&Text-
c=Lung&pYear=13&type=0&window=1&submit=%C2%A0Execute.;
3. 3. Cancer Research UK. Disponibil la: http://www.cancerresearchuk.org/cancer-
info/cancerstats/world/incidence/.
3
Mortalitatea in cancerul bronhopulmonar

5-Year Overall Survival 5-Year Overall

Estimated Deaths
Type of Cancer Rates Survival Rates
in 2015
(all stages of disease) (advanced disease only)

Lung 17% 4% 158,040

Breast (female) 89% 25% 40,290

Prostate 99% 28% 27,540

Colorectal 65% 13% 49,700

Ovarian 45% 27% 14,180

American Cancer Society. Cancer Facts & Figures 2015. Atlanta, GA: American Cancer Society; 2015.
 Prognosticul cancerului în funcție de stadiu
Prognosticul diferă în funcție de stadiu.1

Ratele de supraviețuire la 5 ani în funcție de stadiul cancerului pulmonar în

SUA:1,2

Stadiul tumorii (și descrierea simplificată) Supraviețuirea la 5

ani

IA (tumoră ≤3 cm, fără extindere către ganglionii limfatici) 49%

IB (tumoră >3–≤5 cm, fără extindere către ganglionii limfatici) 45%

IIA (tumoră >5–≤7 cm fără extindere către ganglionii limfatici sau mai mică cu extindere la nivel 30%
pleural și către ganglionii limfatici locali)

IIB (tumoră >5–≤7 cm cu extindere către ganglionii limfatici locali sau >7 cm fără extindere către 31%
ganglionii limfatici)

IIIA (tumoră de orice dimensiune cu extindere către un ganglion limfatic sau alte țesuturi, 14%
localizat)

IIIB (tumoră de orice dimensiune cu extindere către ganglioni limfatici multipli sau alte țesuturi, 5%
localizat)

IV (extindere către alte zone ale corpului, de ex. organele extra-toracice) 1%

1. National Cancer Institute. Stage information for NSCLC. Disponibil la:

http://www.cancer.gov/cancertopics/pdq/treatment/non-small-cell-
lung/healthprofessional/Page3#Section_478. Ultima accesare 30 septembrie 2014; 2. American
Cancer Society, Non-small cell lung cancer survival rates by stage. Disponibil la:
5 http://www.cancer.org/cancer/lungcancer-non-smallcell/detailedguide/non-small-cell-lung-
cancer-survival-rates. Ultima accesare 30 septembrie 2014.
Factori de risc
• fumatorii au un risc cu 70% mai mare de mortalitate
comparativ cu nefumatorii (risc 15% la nefumatori)
• Doar o minoritate de fumatori dezvolta cancer pulmonar,
ceea ce sugereaza ca exista factori genetici si biologici
care pot modula caile carcinogenice
• Supravietuirea la 5 ani pentru stadiul I la fumatori vs
nefumatori este de 76% respectiv 92%
• Nefumatorii care convietuiesc cu fumatori au un risc relativ
cu 25% mai mare decit nefumatorii neexpusi pentru cancer
pulmonar
• Alte expuneri cu risc de carcinogeneza: crom hexavalent,
arsenic, nickel, hidrocarburi policiclice aromatice
• Industria produselor de azbest, minele de azbest sunt
asociate cu fibroza pulmonara, mezoteliomul malign pleural
 Alți factori de risc pentru cancerul pulmonar

Pe lângă fumat, alți factori de risc Radonul este un gaz natural care crește riscul de apariție a
cancerului pulmonar, mai ales în cazul fumătorilor. Expunerea
sunt:1 Rn
la acest gaz poate surveni la locul de muncă (ex. lucrătorii în
mină) sau acasă.1 Se estimează că este responsabil de 9%
• Expunerea la Radon dintre decesele cauzate de cancer pulmonar la nivelul
Europei.2
O mică parte dintre cazurile de cancer pulmonar sunt cauzate
de expunerea intensivă la agenți cancerigeni și poluanți din
• Expunerea la alți agenți mediul industrial. Aceștia includ gazele de eșapament diesel,
anumite metale, siliciu, hidrocarburi aromatice policiclice și
oxizi de azot.1
cancerigeni
Expunerea la azbest la locul de muncă duce la creșterea
riscului pentru cancer pulmonar, iar mortalitatea cauzată de

• Expunerea la azbest
! cancerul pulmonar este cu 77% mai mare în cazul lucrătorilor
expuși la azbest în comparație cu persoanele care nu au fost
expuse.3 Acest risc se cumulează cu cel asociat fumatului.4

Anumite infecții, cum ar fi tuberculoza, pot cauza afecțiuni

pulmonare cu dezvoltarea ulterioară de cancer, cunoscându-se
• Infecțiile faptul că persoanele cu HIV au un risc crescut de apariție a
cancerului pulmonar.5,6

Incidența cancerului pulmonar este cu 82% mai mare la

• Antecedentele familiale persoanele ale/ai căror surori/frați au/au avut această afecțiune,
și cu 25–37% mai mare la persoanele cu un părinte care au/au
avut cancer pulmonar. Această asociere este independentă de
orice asociere cu fumatul.7

HIV, virusul imunodeficienței umane.

1. Cogliano V, et al. J Natl Cancer Inst 2011;103:1827–39; 2. Darby S, et al. BMJ 2004;330:223; 3.
McCormack V, et al. 2012;106:575–84; 4. Frost G, et al. Ann Occup Hyg 2011;55:239–47; 5. Zhou
Y, et al. J Cardiothorac Surg 2013;8:123;
6. Sheils M, et al. J Aquir Immun Defic Syndro 2009;52:611–22; 7. Cote M, et al. Eur J Cancer
2013;48:1957–68. 7
Pacient suspect pentru cancer pulmonar

• Factori de risc
• Simptome locale si generale
• Sindroame paraneoplazice
• Investigatii paraclinice
• Tratament
• Monitorizarea
 Provocari

• Confirmarea histologica de tumora. Metode:

• Endoscopie
• Punctie transtoracica
• Chirurgie
• Biopsia metastazelor
• Identificarea tipului histologic (small cell vs non-small cell
sau scuamos vs small cell vs adenocarcinom)
• Mutatii relevante (ex EGFR)
• Existenta metastazelor
• Explorari imagistice
 Screening-ul pentru cancerul pulmonar
Societatea Americană pentru Cancer (ACS) 2 USPSTF 2021
Screening-ul cu examen CT cu doză redusă de Screening anual CT cu doa redusa de iradiere
iradiere la pacienții cu:
- Varsta 50-80 ani
• Vârsta între 55–74 de ani
• Istoric de fumat de cel puțin 30 pachete–ani - Fumatori minim 20 PA activi sau care au
intrerupt fumatul < 15 ani
• Renunțare la fumat de <15 ani
NCCN3
Screening cu examen CT cu doză redusă de
iradiere și teste adecvate de urmărire la
pacienții cu risc crescut care prezintă:
• Vârsta între 55–74 de ani
• Istoric de fumat de cel puțin 30 pachete–ani
• Renunțare la fumat <15 ani

1. National Cancer Institute. Lung Cancer Screening. Disponibil la:

http://www.cancer.gov/cancertopics/pdq/screening/lung/HealthProfessional. Ultima accesare 26 septembrie
2014; 2. American Cancer Society. Ca Cancer J Clin 2013;63:118–9; 3. NCCN, Lung cancer screening
guidelines. Version 1.2015; 4. Vansteenkisted J, et al. Ann Oncol 2013;24(Suppl. 6):vi89–98.
11
 Semnele și simptomele cancerului pulmonar
Cele mai frecvente simptome ale cancerului
Majoritatea cancerelor pulmonar sunt:1
pulmonare nu provoaca Tusea care nu se remite sau care se agravează
simptome decât în stadiile Durerea toracică
avansate.1 Disfonia
Scăderea ponderală și inapetenta
Hemoptizie
Cu toate acestea, simptomele pot
Dispnee
fi manifeste la anumiți pacienți Fatigabilitate
cu cancer pulmonar în stadiu Infecțiile pulmonare repetate
incipient1 Stridor

1. American Cancer Society. Signs and symptoms of lung cancer. Disponibil la:
http://www.cancer.org/cancer/lungcancer-
non-smallcell/moreinformation/lungcancerpreventionandearlydetection/lung-cancer-prevention-and-
early-detection-signs-
and-symptoms. Ultima accesare 26 septembrie 2014.
12
 Investigații paraclinice

Testele care pot fi efectuate pentru diagnosticarea cancerului pulmonar includ:

Citologia sputei

Radiografia pulmonară

Examen CT

Bronhoscopie
Alte metode de biopsie

PET-CT

15
 Citologia sputei

Celulele tumorale pot fi identificate în spută prin

prisma anomaliilor morfologice.3

Sensibilitatea examenului citologic al sputei este de

Citologia sputei este metoda
~60%,3 deși acest procent depinde de rigurozitatea
cea mai puțin invazivă de
procedurii de recoltare și a tehnicilor de păstrare a
stabilire a diagnosticului la
probelor.1
pacienții cu suspiciune de
cancer pulmonar.1
Cu toate acestea, metoda mai frecventă de
diagnosticare a cancerului pulmonar în țările
dezvoltate este reprezentată în prezent de
prelevarea unei mostre tisulare direct de la nivelul
masei pulmonare suspecte.3

1. Rivera M, et al. Chest 2003;123:129S–36S; 2. Hamilton W, Sharp D. Fam Pract

2004;21:605–11;
3. Hubers A, et al. Br J Cancer 2013;109:530–7.

16
 Tehnici de prelevare a biopsiilor

• Biopsia bronsica
• Aspirația transbronșică cu ac se efectuează în timpul
bronhoscopiei pentru prelevarea de celule de la nivelul
ganglionilor limfatici mediastinali2,3
• Aspirația transtoracică cu ac ghidată se efectuează pentru
prelevarea de celule de la nivelul leziunilor pulmonare periferice3
• Aspirația transesofagiana
• Mediastinoscopia
• Toracoscopia
• Toracotomia diagnostica

CT, tomografie computerizată; NSCLC, cancer pulmonar non-microcelular; SCLC, cancer pulmonar cu
celule mici; TBNA, aspirația transbronșică cu ac; TTNA, aspirația transtoracică cu ac.
1. Cancer.Net Lung cancer: Diagnosis. Disponibil la: http://www.cancer.net/cancer-types/lung-
cancer/diagnosis. Last
accessed 30 septembrie 2014; 2. Ernst A, et al. Chest 2003;123:5; 3. Rivera M, et al. Chest 2003;123:129S–36S.
17
1
9

Mediastinoscopia
cervicala
 Metastaze
CNS
SCLC: 10-20%
NSCLC: 6-22%

Lung-pleura
SCLC: 1-12%
NSCLC: 8-30%

Liver
SCLC: 21-36%
NSCLC: 3-19%

Adrenals
SCLC: 5-31%
NSCLC: 3-8%

Bone
SCLC: 27-41%
NSCLC: 8-34%
Clasificare histologica
Adenocarcinoma  ALK
 HER2
 BRAF
 PIK3CA
Histology-Based Subtyping  AKT1
 MAP2K1
 NRAS
 ROS1
 RET
 KRAS
NSCLC  EGFR
as one disease
 Unknown
Squamous
Cell Cancer

 FGFR 1 Amp
 EGFRvlll
 PI3KCA
 EGFR
 DDR2
 Unknown

AKT, protein kinase B; ALK, anaplastic lymphoma kinase; BRAF, v-Raf murine sarcoma viral oncogene homolog B;
DDR2, discoidin domain receptor tyrosine kinase 2; EGFR, epidermal growth factor receptor; FGFR, fibroblast growth factor receptor; HER2, human
epidermal growth factor receptor 2; KRAS, V-Ki-ras2 Kirsten rat sarcoma viral oncogene homolog; MAP2K1, mitogen-activated protein kinase kinase 1;
NRAS, neuroblastoma RAS; NSCLC, non-small cell lung cancer;
PI3KCA, phosphatidylinositol-4,5-bisphosphate 3-kinase, catalytic subunit alpha; RET, rearranged during transfection;
ROS1, proto-oncogene receptor tyrosine kinase.
Li T, et al. J Clin Oncol. 2013;31(8):1039-1049.
Peste 50% din adenocarcinoame au mutatii cunoscute care pot ghida
optiunile terapeutice

Tumori
sensibile la
inhibitori ALK2

Mutatii EGFR, raspund Mutatiile KRAS conduc

la inhibitorii de la cresterea proliferarii
tirozinkinaza2 tumorale2

ALK, anaplastic lymphoma kinase; BRAF, v-raf murine sarcoma viral oncogene homolog B; EGFR, epidermal growth factor receptor; HER2, human epidermal growth factor
receptor 2; KRAS, V-Ki-ras2 Kirsten rat sarcoma viral oncogene homolog; MEK1, MAPK/ERK kinase 1; MET, mesenchymal epithelial transition factor; NRAS,
neuroblastoma RAS; PIK3CA, phosphatidylinositol-4,5-bisphosphate
3-kinase, catalytic subunit alpha; TKI, tyrosine kinase inhibitor.
1. Kris M, et al. JAMA. 2014;311(19):1998-2006. 2. American Cancer Society. http://www.cancer.org/acs/groups/cid/documents/webcontent/003115-pdf.pdf. Accessed April 1,
2015.
 Cancerul pulmonar nonmicrocelular
Caracte- Carcinomul celular scuamos Adenocarcinomul1 Carcinomul cu celule mari
ristică (epidermoid)1 (nediferențiat)1

Cancer 25–30% ~40% 10–15%

pulmonar %

Origine / • Debutează la nivelul celulelor scuamoase
localizare care sunt celule plate ce căptușesc pereții
interiori ai căilor respiratorii
• Localizat în zona centrala a plămânului, în
apropierea unei bronhii
• Debutează la nivelul celulelor care în mod normal • Poate apărea în orice parte a
secretă substanțe cum ar fi mucusul plămânului
• Localizat de obicei la periferia plămânului

Factori de risc • Adesea asociat cu un istoric de fumat • Mai ales la persoanele care fumează sau care au • N/A
istoric de fumat, dar totodată și cel mai frecvent tip
de cancer pulmonar întâlnit la nefumători
• Mai frecvent la femei decât la bărbați
• Cel mai frecvent tip întâlnit la persoanele tinere

Prognostic • Asociat cu un pronostic mai bun față de
histologia celulelor nescuamoase2
• Tinde să evolueze mai încet decât alte tipuri
• Mai probabil să fie depistat înainte de a se extinde
în exteriorul plămânului
• Adenocarcinomul (adenocarcinomul in situ) are un
prognostic mai bun decât alte tipuri de cancer
pulmonar
• Tinde să evolueze și să se extindă
rapid, ceea ce poate face ca
tratamentul său să fie mai dificil
• Carcinomul macrocelular
neuroendocrin, unul dintre subtipuri,
are o evoluție rapidă și este foarte
asemănător SCLC

23
 Testarea ctDNA

ADN-ul eliberat din celulele tumorale este prezent la Mecanismul propus prin care celulele tumorale
nivel sanguin în multe cazuri, dar nu la toți pacienții cu eliberează ADN la nivel sanguin1
NSCLC în stadiu avansat.1 Necroza sau apoptoza Liza celulelor tumorale circulante
celulelor tumorale

Mai multe studii clinice au demonstrat utilitatea

ctDNA, iar mutațiile EGFR au fost depistate prin
intermediul ctDNA izolat din plasmă/ser.2,3–5

Deși proba de țesut tumoral (biopsia) reprezintă tipul

de probă preferat pentru testarea EGFR,2 atunci când
nu este disponibilă o probă de țesut tumoral, ctDNA Secreția spontană activă a ADN-
ului la nivel tumoral

oferă o metodă alternativă de testare.

Celule sănătoase

• Prin urmare, testarea ctDNA poate facilita accesul Celule neoplazice

Celule neoplazice aflate în

pacienților la testarea pentru mutațiile EGFR proces de necroză/necroliză

Celule neoplazice aflate în

proces de apoptoză

ADN

ctDNA, ADN-ul circulant al tumorii; EGFR, receptorul factorului de creștere epidermal; NSCLC,
cancer pulmonar non-microcelular.
1. Pathak A, et al. Clin Chem 2006;52:1833–42; 2. Goto K, et al. J Thorac Oncol 2012;7:115–2; 3. Rosell
R, et al.
N Engl J Med 2009;361:958–67; 4. Yung T, et al. Clin Cancer Res 2009;15:2076–84; 5. Kimura H, et al. 26
Clin
 Monitorizarea
În urma administrării tratamentului, pacienții cu NCCN recomandă un program de monitorizare a pacienților
NSCLC trebuie să fie monitorizați în ceea ce cu NSCLC:*2
privește:1
Anul 1 și 2 Începând cu anul 3
• Apariția complicațiilor asociate tratamentului CT toracic la fiecare CT toracic la fiecare
6–12 luni 12 luni
• Depistarea unei recidive tratabile
ESMO recomandă un program de urmărire:1
• Apariția unei alte tumori pulmonare primare

Anul 2 și 3
Cel puțin două treimi dintre cazurile de recidivă Începând cu anul 4
Control la fiecare 3–6
survin în primii 2–3 ani de la efectuarea luni Control anual
tratamentului,1 aspect evidențiat și în ghidurile Controlul include examen fizic, radiografie pulmonară și
referitoare la monitorizarea pacienților. examen CT anual.1

34
 Concluzii

•Cancerul pulmonar detine o morbiditate si mortalitate in crestere

la nivel mondial
•Cancerul pulmonar în stadiu avansat include situațiile în care
boala s-a extins semnificativ la nivel regional și / sau a
metastazat la distanță
•Cele mai frecvent, cancerul pulmonar metastazează la nivel
ganglionar, hepatic, osos și cerebral
•Obiectivele terapeutice pentru cancerul pulmonar în stadiul IV
sunt prelungirea duratei de supraviețuire și controlul simptomelor
asociate bolii
• Intervenția paliativă precoce, constând în intervenție
chirurgicală, radioterapie și / sau administrarea agenților cu
acțiune la nivel osos este indicată la pacienții cu NSCLC în
stadiu avansat
37
 Mediastin
• Impartire
- Superior,
- Inferior
- Anterior,
- Mijlociu,
- Posterior.

• Mediastinul contine toate structurile vitale ale

toracelui cu exceptia parenchimului pulmonar
Regiunile mediastinale
 Mediastinul
• Mediastinul superior este situat intre manubriul sternal
si vertebrele toracice 1-4.
• Mediastinul anterior este delimitat anterior de stern si
posterior de pericard.
• Mediastinul mijlociu contine structurile vasculare si
inima; tot ceea ce este in mijlocul toracelui este
radiodens pe radiografia de profil.
• Mediastinul posterior se intinde intre cord si corpii
vertebrali.
 Regiunile mediastinului

• Mediastin anterior
• Mediastin mijlociu
• Mediastin posterior
• Orice leziune care apare in mediastin poate fi
difuza sau focala.
• CT –ul sau RMN-ul cu contrast este de obicei
indicat pentru evaluari ulterioare.
 Mediastinal Lesions
Focal vs Diffuse

Anthrax
Thymoma
 1. Mediastinul superior
• Arcul aortic & vasele care deriva
• Trunchiul brachiocefalic si subclavia
• Trahea
• Tiroida
• Esofagul
• Ductul toracic
• Nervii frenic, vag, cardiac
 2. Mediastinul anterior
Mediastinul anterior Mase mediastinale anterioare
•Timus •Leziuni ale timusului (si
•Tiroida maselor paratiroide)
•Tesut tiroidian ectopic •Teratoame (si alte tumori
•Glanda paratiroida germinale)
•Vasele mamare interne •Limfom
•Nodulii limfatici •Vase sinuoase
•Arcul aortic •Anevrism disecant de aorta
•Vena cava superioara •Trauma
•Chist pericardic
•Grasime epipericardica
•Limfadenopatie.
•Gusa intratoracica
Masa mediastin anterior
Masa mediastin anterior

T-cell
Lymphoma
 Leziuni mediastinale

• Leziuni anterioare –
timom, leziuni ale
tiroidei, teratom, limfom
cu celule T,
limfadenopatie.
• De obicei prezente in
spatiul retrosternal. anterior
lesion.
Lymphoma
 Leziuni mediastinale

• Radiografia de profil releva

opacitate in regiunea
anterioara si superioara.

Lymphoma
• Limfomul este cea mai
frecventa tumora a
mediastinului anterior.
 3. Mediastinul Mijlociu
Mediastinul mijlociu Mase in mediastinul
mijlociu
 Cordul si pericardul  limfadenopatie datorata
 Aorta ascendenta metastazelor sau tumorii
 Vena cava superioara primare.
 Vena azygos Alte cauze includ
 Nervii frenic si vag  hernie hiatiala,
 Trahea  anevrism aortic,
 Carena si bronhiile mari  Tiroida,
 Arterele pulmonare si venele  chist bronhogenic.
 Ganglioni limfatici hilari
 Mediastinal Lesions

• Anevrism al aortei
toracic, hematoame,
neoplasme,
limfadenopatii, leziuni
lymphadenopathy
ale esofagului, hernia
diafragmatica.
• Largirea ganglionilor
limfatici este cea mai
frecventa cauza de
masa de mediastin
mijlociu.
Limfadenopatie mediastinala

• Infectie -
Pneumonie, TB,
Antrax
• Inflamatie -
Sarcoidoza
• Malign- Limfom,
Metastaza
 4. Mediastinul posterior
Posterior Mase ale mediastinului
posterior
•Esofag •Neurinoame,
•Duct toracic •Neoplasm,
•Aorta descendenta •Limfadenopatie,
•Vena azigos, hemiazigos •Anevrism aortic,
•Nerv vag •Mase parapleurale sau
•Lant simpatic pulmonare,
•Limfonoduli paravertebrali •Chist neurenteric sau
meningocel lateral
•Hernia Bochdaleck
•Chist esofagian
•Spondilita tuberculoasa
 Leziuni mediastinale
• Leziuni in mediastinul
posterior – leziuni
neurogene, hernia
hiatala, anevrism de
aorta descendenta,
neoplasm, hematoame.

• 90% din leziuni sunt

neurogene.
Aneurysm of Descending
Aorta
Masele mediastinului posterior determina aparitia
unei densitati duble.
 Simptome

• Tuse deseori recurenta • Compresie a cailor aeriene

– Stridor
• Dispnee uneori cu – Disfonie
wheezing • Compresie esofagiana
– disfagie
• Durere toracica

• Febra • Cardiac
– Pericardita
• Frisoane – Tamponada
– Insuficienta cardiaca
• Scadere ponderala

• Transpiratii nocturne

• Hemoptizie
 Simptome
• Sindromul mediastinal traheobronsic: tuse
chintoasa, hemoptizii, dispnee

• Sindromul mediastinal de compresiune

vasculara: turgescenta venoasa jugulara, edem
in pelerina, cianoza fetei si a mainilor accentuate
de efort

• Sindromul mediastinal cu manifestari digestive:

disfagie permanenta sau intermitenta, dureri
retrosternale
 Simptome
• Manifestarile clinice tipice sindromului
mediastinal anterior sunt: durerile retrosternale
pseudoanginoase +/- sindromul de vena cava
superioara
• Manifestarile respiratorii din cadrul sindromului
mediastinal anterior sunt: hemoptizia, wheezing,
dispneea pozitionala, tiraj
• In sindromul de mediastin mijlociu sunt
predominante urmatoarele manifestari clinice:
manifestarile respiratorii si paralizia de nerv
recurent
 Pneumomediastinul

Principalele cauze ale pneumomediastinului sunt:

• Ruptura alveolara
• Perforarea sau ruptura esofagului, a traheei
sau a bronhiilor principale
• Patrunderea aerului in mediastin dinspre git
sau abdomen
 Fumatul si efectele sale

1) Daca nu apare nici o boala, speranta de viata se reduce

cu 5-8 ani!
2) Daca apare o boala:speranta de viata se reduce cu 18-22
ani!!
3) Efectele adverse ale fumatului sunt multiple si sunt
documentate stiintific;
4)Mortalitatea determinata de fumat:
 1990 - 35% din decesele la barbati;
 2002 – 4 millioane de decese;
 2020 – 10 milioane de decese.
5) Relative Risk (RR) = riscul a un fumator sa dezvolte o
anumita boala comparativ cu riscul de aparitie a aceleiasi
boli la nefumator.
 Fumatul si sanatatea
• Efecte pe termen scurt:
Psihoactive: memorie, energie, pierderea dispozitiei, emotii, pierderea
atentiei, deviere comportamentale, tulburari de somn;
Cresterea ritmului cardiac si presiunea arteriala;
Vasoconstrictie periferica;
Cresterea frecventei respiratorii.

• Efecte pe termen lung:

Boli respiratorii;
Boli cardiovasculare;
Boli oftalmologice, digestive, ale cavitatii bucale, urinare,
osteoarticulare;
Diferite cancere;
Reducerea imunitatii;
Consecinte negative asupra fertilitatii, sarcinii si foetus-ului.
 Clasificarea afectiunilor determinate de fumat

I. Boli severe care au ca factor de risc cert fumatul

 BPOC;
 Boli cardiovasculare: boala ischemica , AVC, anvrism
arterial, HTA, arteriopatie periferica
 Cancer: pulmonar, laringe, esofag, git, gura, etc.
II. Boli in care fumatul este considerat un factor de risc
posibil
 Astm bronsic;
 Boli infectioase respiratorii: pneumonia, TB, etc;
 Alte cancere: vezica urinara, gastric, genito-urinar,
pancreas;
 Boli cardiovasculare: artimii, moarte subita, boala
Alzheimer, leucemie, cataracta, ulcer peptic, anxietate,
boala periodontala, etc.
 Biomarkers of smoking
• Utili in evaluarea expunerii la toxinele din
fumul de tigara
• Evaluare:
Masurarea CO in aerul expirat;
Determinarea cotininei in saliva, urina, ser, par;
Cresterea nivelului seric de tiocianati.
 Dar pentru pipa?

• Risc de cancer pulmonar, oral, de limba

• Mortalitate in scadere
• Avantaje:
Dependenta de nicotina mai mica;
Aspecte estetice (pipa, tutunul si mirosul);
Costuri;
Complexitatea si semnificatia comporamentului de fumator;
Usor de renuntat, mai putine simptome.
 Narghileaua – un nou trend?

• Avantaje:
Procesul de spalare indeparteaza
compusii toxici ca acroleina,
aldehide, fenoli;
Mai putina nicotina – dependenta
mai redusa;
Mai multa placere pentru a fuma,
miros, mai putin toxic;
• Dezavantaje:
Concentratie periculoasa de monoxid
de carbon;
Risc de contaminare”datorita folosirii
in comun.
 Fumatul pasiv

• Fumul este compus din

Fumul eliberat in aer prin Compusii care difuzeaza

arderea produsilor din tutun prin foita de tigara

Toxicitatea este datorata unei concentratii mai mari a noxelor

chimice (10-40 ori)
Datorita
Temperaturii reduse de combustie
Dustributiei slabe a oxigenului in timpul arderii
Duratei mai mari dintre inhalari
 Fumatul pasiv

Consecinte:
• Nasterea de copii prematuri si de copii cu greutate mica
la nastere
• Afectiuni cardio-vasculare
• Otite la sugari si copii mici
• Cancere
 Constituienti

Constituienti Carcinogeni umani probabili

Carcinogeni umani cunoscuti Formaldehida
Benzen Hidrazina
2-naphtylamina N- nitrosodimethilamina
4- aminobiphenil N- nitrosodiethilamina
Poloniu – 210 mBq N- nitrosopirrolidina
Nichel 1,3- butadiene
Anilina
Benzo(a)piren
Cadmiu
Substante iritante si toxice
Carbon monoxide
Acroleina
Acetona
Nitrogen oxid
 Tratament – substante utilizate

• Tratament cu substituienti nicotinici

• Bupropion
• Vareniclina
• Mecamilamina
• Glucoza
• Antidepresive: Nortriptilina
• Clonidina
• Rimonabant
• Vaccin nicotinic
 Tratament
Terapia dependentei nicotinice

• Poate fi utilizata la gravide

• Consta din terapie farmacologica asociata cu
consiliere cognitiv-comportamentala
• Are ca obiectiv atingerea si mentinerea
abstinentei tabagice
• Dureaza 3-6 luni
• Succesul terapiei depinde de motivatia
pacientului de a renunta la fumat
 Tratament cu substituienti nicotinici

Remarci generale:

• Solutie logica: corpul continua sa primeasca

nicotina dar din alta sursa.
• Absorbtia este in principal venoasa
• Durata tratamentului: 3-6 luni
• Efecte adverse: minime
• Contraindicata la gravide si tineri < 18 ani
 Tratament cu substituienti nicotinici

Guma de mestecat: 2 si 4 mg
• Absorbtie orala prin capilarele venoase
Plasturi: 16, 24 ore
• Absorbtie cutanata
• Concentratie diferita.
• Efecte adverse: iritatie locala.
Guma de mestecat + plasturi: o combinatie mai
bine adaptata necesarului de nicotina din
organism – risc de cumulare a toxicitatii.
 Bupropion
• Antidepresive care intervin in circuitul neurologic,
influenteaza transmiterea nervoasa rin mediatorii
dopaminergici si noradrenergici;

• contraindicatii: virsta < 18 ani, ficat, insuficienta

renala, sarcina, anorexie / bilimie nervoasa, epilepsie,
convulsii in copilarie, AVC, TCC, boli psihice,
administrare concomitenta de fenitoina, cortizon,
antiaritmice, teofilina.

• doze: 1 tb/zi, 3 zile, apoi 1tbx2/zi, 7- 9 sapt (1 tb =

150mg)

• combinatia cu plasturi nicotinici – eficienta crescuta.

 Vareniclina
• eficienta, reduce dorinta de a fuma si simptomele
datorate sdr de sevraj.
• Afinitate pentru receptorul nicotinic α4β2 (AGONIST) –
stimuleaza descarcarea de dopamina si (ANTAGONIST)
– previne stimularea receptorului nicotinic.
• Maximul eficientiei: 44%.
• Efecte secundare: greturi, dureri de cap, insomnie, sdr.
dispeptic.
• Fara interactiuni medicamentoase.
• Uneori la sfirsitul tratamentului: iritabilitate, insomnie,
depresie, tendinta la reluarea fumatului.
• doza: 0,5 mg/zi 3 zile, apoi 0,5mg x2/zi, 4 zile, apoi
1mgx2/zi pina la 12 saptamini.
 Alte terapii

• Vaccin nicotinic: vaccin impotriva nicotinei

 Principalul motiv pentru care renuntarea la fumat
esueaza.
 Dezvoltarea imunitatii depinde de doza de vaccin/
nivelul de nicotina din singe.
 Suport psihologic
 Intilniri periodice
 Substitutia comportamentala
Abstinenta tabagica se defineste ca un consum de
maxim 0-5 tigari/zi in perioada de 6 luni de la oprirea
fumatului impreuna cu un rezultat negativ al testului
monoxidului de carbon in aerul expirat

Sindromul de sevraj nicotinic cuprinde neliniste,

anxietate, apetit crescut pentru alimente dulci,
insomnie,stari depresive, dificultati de concentrare