1

MONET CLAUDE OSCAR (14 Noiembrie 1840 5 Decembrie 1926) a fost un pictor
francez, un poet al starii luminii, al fluxului vietii si al cosmosului floral. Monet este un mare
contemplativ, unul dintre cei mai puri pe care i-a dat sensibilitatea plastica europeana.
Claude Monet s-a nascut la Paris. Atunci cand avea sase ani, familia sa s-a mutat la Le
Havre in Normandia. Tatal sau si-ar fi dorit ca Monet sa intre in afacerea familiei, bacania,
dar Oscar Claude Monet vroia sa picteze. Eugene Boudin, un artist care a lucrat mai mult
picturi plein air - schite rapide facute in aer liber - pe plajele Normandiei, l-a invatat cateva
tehnici ale picturii.
In anii 1880 si 1890 Claude Monet a pictat o serie de picturi reprezentand Catedrala
Rouen, din diverse unghiuri si la perioade diferite ale zilei. Douszeci de vederi ale catedralei
au fost expuse la galeria Durand-Ruel in 1895.
Atent mai mult decat s-ar crede la lectia inaintasilor sai - in primul rand Courbet,
Delacroix sau Corot, sensibil printr-o afinitate de structura fata de peisagistii englezi
Constable si Turner, mai ales fata de ultimul, Monet, chiar daca e considerat un clasic al
impresionismului, e in primul rand un pictor total, un pictor care, prin complexitatea si
ascutimea simtirii sale, prin gravitatea nespectaculoasa si neostentativa a
incorporarii realului, transcede proapria-i formula care l-a facut sef de scoala..
Claude Monet a fost unul dintr-un grup de pictori care au creat stilul de arta numita
"impresionism". Numele de "impresionism", a fost o etichet sarcastic ataat la una din
picturile sale, "Impression: Sunrise" (1873), ntr-un comentariu de Louis Leroy n revista
satiric "Le Charivari" (25 aprilie 1874).
Pictorii impresionisti ncercat s surprind calitatea luminii i o atmosfer de un subiect
n anumite condiii de iluminare sau de vreme. Tehnica de pictura impresionist a permis
artitilor de a crea culori i tonuri care au avut aspect mai natural dect orice obinut prin
metode tradiionale de pictur.
"Tot impresionismul s-a nscut din contemplarea si imitarea unor stampe japoneze."
Impresionismul a aparut la Paris in deceniul 7 al secolului XIX (aproximativ 1867)ca o
arta noua, in care un grup de artisti (pictori, apoi sculptori si gravori si, maitarziu, muzicieni)
impartaseau tehnici si abordari similare in exprimarea realitatiiasa cum aparea ea simturilor si
sensibilitatii lor. Lucrarile pictorilor redau impresiaartistului despre lumea inconjuratoare cu
ajutorul culorii si a luminii create princuloare.Cuvantul Impresionism a fost dat acestui
curent artistic de titlul tabloului luiClaude Monet Impresie-Rasarit de soare. Acest tablou
a fost expus la Paris in15 Aprilie 1874 intr-o expozitie organizata de Societatea Anonima de
pictori,sculptori si gravori, din care faceau parte Camille Pissarro, Claude Monet,
AlfredSisley, Edgar Degas, Pierre-Auguste Renoir, Paul Cezanne, Berthe Morisot, careau
lucrat mpreuna, s-au influenat reciproc si au expus cu totii independent.
Acestia, influentati de Stampa Japoneza din perioada Edo (1603-1867), doreau
sasurprinda in tablourile lor clipa plina de viata si lumina, care trece si se pierde.Bernard
Dorival considera ca stampele japoneze au avut asupra picturiifranceze acceasi actiune
determinanta ca, mutatis mutandis, aceea a antichitatilor, dezgropate pe pamantul toscan sau
roman asupra Renasteriiitaliene.
Stilul lor era contrar standardelor Academiei de Arte Frumoase din Franta, cea
carehotara continutul picturilor (subiecte istorice, teme religioase, portrete) si tehnicafolosita:
culori sobre, conservatoare, imagini rafinate care reflecta realitatea, redate prin linii exacte si
culori brute, neamestecate.Impresionistii au folosit acorduri de culoare prin contraste sau
amestecuri optice siau reusit sa redea prin tuse asezate in directii diferite impresia de fluturare,
devibratie, de viata. Apa este in miscare, frunzisul copacilor vibreaza la adiereavantului, toate
transformate de lumina de la diferite ore ale zilei.
Tablourile Impresionistilor, in mare majoritate peisaje, impresioneaza prinluminozitate,
prospetime, vitalitate, optimism si atasament fata de viata. Academia Franceza de Arte

2

Frumoase organiza anual Salonul Oficial si tot eahotara care pictori urmau sa fie expusi.
Academia a exclus in fiecare an picturaImpresionista. Napoleon al III-lea a ingaduit
infiintarea Salonului Refuzatilor unde au expusManet, Pissarro, Degas, Berthe Morisot,
Sisley, Monet, pana in 1874.
Monet traieste dilema exprimata de nevoia de instantaneitate, impusa de surprinderea
obiectului intr-o secunda privilegiata a luminii si miscarea spontana, inspirata, a pensulei pe
panza. Tehnica eclerajului atinge desavarsirea. Ceea ce este impresionant pentru oricare dintre
cercetatorii lui Monet este faptul ca alcatuirea simfonic-picturala a Catedralelor din Rouen
ilustreaza, chiar daca autorul e dispus sa nege, rezonanta lectiei uriase a lui William Turner.
Dar e o lectie asimilata cu geniul constructiei.
Punct de vedere istoric, seria a fost bine-temporizat. La nceputul anilor 1890, Frana a
fost vzut o renatere de interes n catolicism, iar subiectul a fost bine primit. n afar de
semnificaia sa religioas, Rouen Catedrala, construita in stil gotic reprezentat-tot ceea ce a
fost cel mai bun din istoria i cultura francez, fiind un stil de arhitectur care a fost admirat i
adoptat de multe ri europene n timpul Evului Mediu.
Arhitectul coloanelor gracile ale plopilor zideste acum catedrale asemanatoare unor
munti plutitori sau unor naluci de stanci crenelate din norii carora surad mai intai zorile, cu
toate nuantele trandafirului; apoi simti inaltandu-se miile de fire, auriu iridiscente, ale unor
trambite subtiri ca lumina si intonand imnurile suverane ale soarelui.
Piese de inalta virtuozitate tehnica, Catedralele sunt totodata - sau asa ni se impun -
marturii ale unor profunzimi lirice pe care poezia epocii a atins-o si rar, si destul de greu.
Monet exprima aici, datorita intensitatii trairii, ca si Turner altadata, ceea ce s-a numit
impresia vizionara, in forma cea mai pura. Ireale, la inceput Catedralele izbesc
sensibilitatea noastra printr-o masivitate stihiala, amernintatoare. Incarnari ale unei materii
dense si dure, ele se metamorfozeaza apoi subit, sub ochii nostri, in prezente fulgurale, in
fantasme ale absolutului.
Impresioniti respins ideea vechi care umbra unui obiect a fost fcut de la culoarea
obiectului cu unele maro sau negru adugat. Au evitat utilizarea de maro i negru. Gama de
culori folosite Monet a fost elaborat de spectrul. El nu a amesteca culorile lui nainte de a le-a
pictat, dar le-a fcut n jos, n nuane separate i apoi le-a pictat n accidente vasculare
cerebrale mici, de culoare pur unul lng altul. De exemplu, n cazul n care el a fost pictat
un obiect verde ar picta mpreun lovituri de galben i albastru, care, pe fiind privit de la
distan, ar forma un verde n ochiul spectatorului.
O alt tehnic a folosit a fost de a colora umbre sale cu culori complementare (opuse),
pentru a le da mai mult vitalitate. De exemplu, n acest tablou de "Catedrala Rouen n lumina
soarelui", el creeaz umbrele maronii ale cldirii de pictura accidente vasculare cerebrale de
galben i rou pentru a face portocaliu i apoi le ntunec cu pete de albastru. Toate acestea se
fac cu lovituri de culori neamestecate pure care se amesteca n ochiul privitorului.
Monet a pictat mai mult de treizeci de vederi ale Catedralei Rouen. Trecerea de la o
pnz la alta, n fiecare zi a progresat, el a pictat faada cu tue foarte texturate care transmit
aspectul de piatr sculptate i de a face atmosfera i lumina palpabila. Monet mai trziu a
terminat lucrrile n atelierul su de la Giverny, ajustarea cu atenie a imaginilor att
independent ct i n raport cu cellalt.
La cathdrale de Rouen, catedrala in stil gotic, a carei constructie a inceput in secolul al
XII-lea. Aceasta serie a fost pictata in doua perioade: februarie-aprilie 1892 si februarie-
martie 1893. In prima perioada, Monet a locuit si pictat din camera sa de la etajul doi al unui
imobil situatin Piata Catedralei, nr. 23, iar in cea de-a doua perioada Monet a locuit in strada
Grand-Pont, nr. 81, dar marea majoritate a tablourilor au fost terminate in studioul sau de la
Giverny.

3

Faptul ca au fost pictate din camera sa de la etajul doi, explica unghiul straniu al
tablourilor pe care privitorul il percepe. In acelasi timp, cei care viziteaza Catedrala din
Rouen, observa faptul ca aceasta nu are stralucirea din tablourile artistului, pe fatada ei fiind
un strat gros de "negreala". Acum 100 de ani cand Monet picta seria La cathdrale de Rouen,
aceasta inca isi pastra stralucirea.
Importanta din punct de vedere arhitectural, Catedrala din Rouen, a fost cea mai inalta
cladire din lume intre 1876 si 1880.
Arta crestina este puternic impregnate de elemental religios si face legatura intrelumea
materiala si cea spirituala. Bisericile variaz in funcie de perioada in care au fost construite,
adic dup stilul arhitectonic; stilurile din trecut au fost reluate si adesea reinterpretate. In
arhitectura religioasa cele mai reprezentative stiluri arhitecturale sunt :stilul bizantin, stilul
romanic si stilul gotic.
Stilul gotic, numit si ogival (stilul arcului ascutit). Se naste din arta romanica, in a doua
jumatate a secolului XII sub influenta Cruciadelor, a scolasticii si a misticismului religios.
Arta gotica datoreaza mult contributiei masive a societatii laice, fiind creata si reprezentata de
mesteri si artisti laici, cu concursul material si moral al multimilor de credinciosi, dar
inspirata si patronata tot de clerul Bisericii. Pe cand in perioada romanica bisericile cele mai
importante care s-au cladit erau abatiile (bisericile marilor manastiri ale ordinelor
calugaresti), gloria stilului gotic sunt catedralele. Arhitectii, mesterii constructori si lucratorii
(zidarii, pietrarii, decoratorii, sculptorii, pictorii etc.) au inceput in sec. XIII sa se organizeze
in adevarate corporatiuni ambulante, raspandite mai ales in Germania si Anglia ; acestea stau
la originea asociatiilor de francmasoni (zidari-liberi) de mai tarziu.
Catedrala Rouen a servit drept subiect n biografia pictorului. De la o fereastra, din fata
maiestoasei cldiri, el observa dantela de piatra, masa grandioasa a construciei, efectele pe
care lumina, la diverse ore ala zilei le produce n sculptura in piatra. Le reda, fcnd sa
sclipeasc material ca nite nestemate, fr ca prin aceasta sa avem impresia ca a disprut
soliditatea monumentului.
Unul dintre amatorii de pictura din Rouen a reusit sa-l convinga pe Monet sa picteze
catedrala din acel oras. Monet hotaraste sa se concentreze asupra elementelor gotice ale
constructiei, alegand poarta si turnul Saint Martin, respectiv Albane. Il intereseaza doar
drumul parcurs de lumina, in tablouri incetand sa mai existe pamant si cer. Isi ocupa locul de
observatie deja din zori si, fidel obiceiului, picteaza tablourile inserie, ca sa prinda conditiile
de lumina corespunzatoare. Reintors, lasa tablourile nedespachetate, si daca totusi le ia in
mana, o face doar casa mai lucreze la ele.
Catedralele nasc diferite efecte. Cezanne, Pissaro si Clemeanceau sunt incantati.
Clemenceau vorbeste despre revolutia catedralelor cand piatra nemiscataexprima miscarea
luminii. Contrar vointei lui Monet tablourile sunt vandute separat, iar in prezent se afla in
America, in Franta si in Rusia.

Cu cat imbatranesc operele mele, cu atat imi este mai greu sa exprim ceea ce simt.
Consider ca cel care afirma ca a terminat un tablou este exagerat de trufas.
(MONET CLAUDE)