ARHITECTURA ORIENTALA

Arhitectura orientala.Popoarele Orientului Antic au lasat o mostenire culturala inestimabila.Poeme si mituri, monumente de arta si cunostinte stiintifice au ajuns pana la noi. Arhitectura, cel mai important domeniu al artei orientale, apare in Sumer si Egipt sieste practicata ca o adevarata stiinta. MESOPOTAMIA Intreaga arhitectura mesopotamiana este dominata de ideea religioasa si de ceamonarhica.Arta este, apropae in intregime, in serviciul templului si in cel al regelui ( deaceea, constructiile se caracterizeaza prin dimensiuni gigantice si prin grandoare ).Principalul material de constructie, in lipsa pietrei este caramida nearsa ( in ziua deazi ramanand foarte putine vestigi ).Orasele sunt fortificate cu ziduri de incinta dedimensiuni impresionante. Arhitectura urbana este dominata de palate si temple.Predomina arhitectura civila inraport cu cea religioasa.O alta caracteristica ar fi si aceea ca edificiile funerare nuconstituie o tema importanta.Cele mai vechi monumente sunt palatele care sunt ridicatepe terase artificiale, aflate la inaltimi de 12-15 m,accesul fiind asigurat pe scari si rampe.Marele palat al lui Nabucodonosor al II-lea din Babilon are 330 m lungime si 200 mlatime, iar in apropierea palatului se afla ,,gradinile suspendate".Ziguratul are forma de piramida in trepte,cu 3-7 etaje,exteriorul fiecarui etaj fiindcolorat diferit, cu placi ceramice.Fiecare oras are ziguratul sau care se ridica langasanctuarul principal.Contributiile aduse de popoarele din Mesopotamia:inaltarea cladirilor pana la 7 etaje ( aprox 90 m ).-inventarea arcului si a boltii.inventarea mozaicului.-folosirea bismutului ca material in constructii si drumuri. Egiptul In Egiptul antic arhitectura este pe primul plan ca si in Mesopotamia.Ea este stranslegata de constructia oraselor (urbanistica),de religie si de cultul mortilor. Arhitectura este dominata de ideologia religioasa si de cea monarhica.Totul inarhitectura egipteana este dominat de ideea continuarii existentei si dupa moarte.Monumentele funerare egiptene sugereaza si glorifica etenrinatea.Cea mai veche forma de arhitectura funerara este mastaba.Mastabele sunt grupate in jurul piramidei faraonului.Un tip mai evoluat de monument funerar este piramida in trepte ce a aparut in timpuldinastiei a III-a.

Stilurile artei grecesti

n realitate lucrurile sunt putin altfel deoarece si dup btlia de la Aetium este observat influenta artei grecesti n produciile orientale si cele occidentale. Imensa expansiune a culturii grecesti poate explica importana acestei arii de influent . Datorit aciunii de colonizare din secolele VIII i VII .e.n. arta greac se impune treptat de la cadrul restrns al Mrii Egee n toat regiunea din jurul Mrii Mediterane. La sfritul secolului IV datorit cuceririlor lui Alexnadru cel Mare lumea greac este limitat la est de India iar la sud nglobeaz tot Egiptul i mai ales Imperiul Persan. Totui la aceast diversitate geografic se adaug profunde diviziuni politice. Este adevrat c n faa dumanului oraele greceti se gsesc unite dar n rzboaiele din secolul V , . C. sau n cadrul participrii comune la Jocurile panelenice ele nu au nici un sentiment de apartenen la aceai entitate. Cu toate acestea n aceast diversitate rezid o identitate cultural comun care face posibil s se vorbeasc despre arta greac. Originile artei greceti au rmas nvluite n mister pn la nceputul secolului al XX-lea deoarece n Grecia nu au fost gsite urme ale epocii de piatr. Dar acum se tie c naterea artei greceti i afl originea n confruntarea mai multor civilizaii ce se aflau n bazinul oriental al Mrii Meditaerane. Arta cicladic este cea mai veche mrtuire a artei greceti . S-a desfurat n epoca bronzului vechi. Cele mai frumoase manifestri ale Cicladelor , pe lng numeroasele obiecte din bronz i argint , le constituie idolii cicladici. Aceste statuete din marmur reprezentau personaje puternic stilizate . La realizarea lor s-a inut seama riguros de pstrarea proporiilor, care le-a conferit un superb echilibru. Este nc imposibil s cunoatem semnificaia lor exact. Spre sfritul mileniului al II-lea .C., se diminueaz producerea lor.Arta minoic corespunde perioadei de dominaie a Cretei n jurul anului 1800 .C. Se realizeaz construirea primei generaii de palate , printre care i cele din Cnossos i Malia. Palatele sunt puternic inspirate din modelele orientale. Aceste construcii au n alctuire o curte rectangular , n jurul creia se afl o serie de ncperi , de sli de ceremonii i de culoare pentru procesiuni. A doua serie de palate cretane este reconstruit n secolul VI .C. pe aceleai locuri ale palatelor din prima generaie distruse brutal. Construciile sunt similare primelor, pereii sunt acoperii cu fresce magnifice n culori strlucitoare . Prin intermediul subiectelor religioase sau a motivelor floarle se exprim bucuria de a tri i spontaneitatea. Cermica pictat reia stilul naturalist i vesel delectnd prin repezentri de elemente marine. Cretanii fabric pe scar larg obiecte mici din metal, lemn sau filde i creeaz nite piese de orfevrrie foarte frumoase. Arta micenian rsare atunci cnd civilizaia minoic mai strlucete nc , fiind construite la Micene , n secolul XVI .C. dou morminte mari , probabil princiare. Opulena lor uimete n acel mediu srac. S-a descoperit c aceste morminte conin obiecte din metal preios cum ar fi : elemente de podoab a capului, arme de ceremonie, cupe, vase, multe provenind din Europa. Creaiile autohtone sunt decoarte cu scene voit violente ntr-un stil aproape brutal ce se obserp i lal frumoasa masc a lui Agamemnon. Micenienii construiesc puternice citadele fortificate, ale cror aspect contrasteaz cu deschiderea ampl, spre natur, a palatului. Aceste construcii au nceput s apar prin anul 1400 .C. dup nimicirea Cretei. Pereii sunt formai din blocuri enorme de piatr, pe care dup legende doar ciclopii le-ar fi putut duce. Aceasa face ca arhitecturii s i se atribuie i numele de ciclopic.

Arta Monumentala in Grecia Antica

Arta monumentala este cel mai bine reprezentata de templu. Acesta reprezint spaiul in care Era adpostita statuia zeului si in care se pstra tezaurul. Primul material de construcie al templelor era lemnul, apoi crmida si in cele din urma, blocul de marmura. Cu un plan simplu vestibulul (pronaos) , sanctuar (naos sau cella), unde este aezata statuia zeului, si camera sanctuarului ( opistodom ) - , templul primea in interior numai preoi. Altarul destinat sacrifiilor era aezat la intrare, loc din care credincioii puteau privi statuia divina. Elementul care da particularitate templului este coloana. In interiorul edificiului, ea susinea grinzile acoperiului , iar in exterior forma galeriile acoperite (porticul ). Proporiile si dimensiunile coloanei determina stilul arhitectonic al templului. Coloana este compusa din 3 pari : baza , corp (fus) si partea superioara (capitel). Pentru evitarea monotoniei coloana prezint caneluri , in timp ce, prin forma, capitelul diferentiaza stilurile artei grecesti : doric, ionic si corintic. Coloana Dorica are un capitel simplu , in forma de trunchi de con. Temple Dorice : Panthenonul

Colana Ionica : se sprijina pe baza in timp ce capitelul are forma unei volute duble Temple Ionice : Templul din Efes (dedicat Artemis)

Coloana Corintica : capitelul este impodobit cu volute si cu frunze rasfrante de acant

Templu Corintic : Tholosul din Epidaur, Templul lui Jupiter

Stiinta si arta in Grecia antica

Stiinta si arta in Grecia antica - Spiritul lor critic , preocuparea pentru intelegerea omului , naturii si Universului i-au determinat sa incerce depasirea explicatiilor traditionale oferite de religie . Daca explicatia clasica de aparitie si existentei lumii se bazase pe miturile homerice , pe actiunea zeilor in fruntea carora trona familia patriarhala a lui Zeus , o parte din greci , bantuiti de teama si neliniste , s-au orientat atunci si spre misterele de origine orientala sau spre zeitati precum Orfeu , Cybele , Sabazios ,Dionisios . Stiinta si arta in Grecia antica Stiinta si arta in Grecia antica - Altii insa nu au incetat sa caute raspunsuri rationale straduindu-se sa ajunga , prin abstractizarea gandirii la principiile ce reglementau viata si moartea , existenta Universului , destinul oamenilor . Pentru ei stiinta unita pe atunci cu filozofia trebuia sa implineasca religia oficiala . Pana la Socrate gandirea stiintifica a grecilor nu si-a delimitat domeniul fata de cel al gandirii filozofice .Cei care se ocupau de stiiinta erau in primul rand filozofii .Pentru ei filozofia era stiinta stiintelor . Inceputurile folozofiei odata cu scoala ioniana au coincis cu inceputurile stiintei . Heraclit din Efes este autorul unei opere "Despre natura" . In gandirea lui el afirma ca exista un element primordial=focul dar car este in continua miscare "Lumea a existat dintotdeauna , ea este si va fi un foc mereu viu" . Focul este simbolul miscarii continuii -- Caci in Univers totul se naste si moare , totul se descompune si se recompune . Democrit din Abdera a conceput "conceptia atomista" .El afirma ca tot ceea ce exista este compus din particule , din materie in miscre , indivizibile si invizibile , identice sub raportul cantitatii . Acestia sunt atomii in vesnica miscare . Spre sfarsitul secolului al-V-lea i.Hr domeniul stiintei incepe sa se separe de cel al filozofiei . Situatia este mai evidenta in domeniul stiintelor exacte . Pitagora fundamenta o adevarata "filozofie a naturii" si o matematiza sistematic . "Totul este numar" considera acest matematician , fizician , filozof si "zeu" omul in jurul caruia s-a format o miscare (eterie) politico-militara cu numeroase caracteristici de secta ascetista si purificatoare(in S italiei si Sicilia) . El si urmasii lui au fundamentat si matematica greaca . In epoca clasica scolile matematice au devenit mai numeroase;cea mai activa era la Atena , unde disciplina era votata si dezvoltata in cadrul Academiei Platoniene. Caracteristica generala a matematicii grecesti este depasirea evidentei sensibile sau experimentale si existenta democratiei rationale . Incepand cam de la mijlocul secolului al-V-lea i.Hr si continuanad pana la jumatatea secolului urmator gandirea filozofica si stiintifica greaca este marcata de momentul cultural al sofistilor . Termenul de sofist a putut capata un sens peiorativ in mare masura nemeritat pentru cva ideile lor nu le cunoastem decat in mica masura . Sofistii nu erau organizati in scoli , ci fiecare actiona independent . Ei predau in mod deosebit oratoria-areta succesului in tanar in viata sociala . Metoda folosita pentru asa convinge erea critica permanenta , discutia , controversa , disputa . Sofistii din prima perioada a curentului(Protagoras , Gorgias , Prodicos) erau filozofi empiristi , dispretuind stiintele exacte-matematica-combatand rationalismul si sustinand ca orice cunoastere se poate obtine numai pe calea simturilor . Scopul lor eraqa sa formeze tineri cetateni pregatiti pentru viata activa social-politica . Actiunea lor a fost importanta in difuzarea cunostintelor generale , au contribuit la dezvoltarea logicii , au pus bazele gramaticii .