Prefața ne avertizează că aceasta este „o carte de amintiri doar în măsura în care
amintirile pot deveni argumente” și că „nu am scris această carte pentru a transmite un adevăr pe care eu îl dețin, ci pentru a găsi un adevăr de care eu am nevoie”.
Astfel, o cunoaștem pe Ana Blandiana în diverse ipostaze, care împreună compun un
portret puternic și delicat în același timp: copil (fiică de preot, pe numele adevărat Otilia-Valeria Coman), care asistă la arestarea tatălui său și se învinovățește pentru asta; tânără căreia i se refuză admiterea la facultate timp de patru ani, din cauză că avea un „dosar nesănătos”; poetă căreia i se interzice publicarea în mai multe rânduri și care este urmărită și persecutată de Securitate; îndrăgostită de cel care avea să-i devină soț, cel mai bun prieten, coleg de breaslă și partener pe viață, Romulus Rusan; poetă de succes, prozatoare, câștigătoare a importante premii și participantă la numeroase conferințe literare internaționale; neobosită activistă civică și fondatoare a Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, de la Sighet; femeie surprinsă de trecerea timpului; româncă ce a refuzat să fugă din țară, în pofida ocaziilor ivite de-a lungul timpului sub regimul comunist, pentru că în altă parte nu ar mai fi putut scrie; om cu visuri, calități, defecte, temeri, îndrăzneli și dorința de a le diseca pe toate pentru a se înțelege mai bine.
Volumul este organizat în mici capitole, sub formă de eseuri/povestiri/pastile, care
abundă în imagini de impact, pasaje frumoase, adevăruri incomode. Subiectele abordate sunt numeroase și diverse: de la țărăncile românce, ierarhia și relațiile în lumea satului, până la intrigile și invidia din lumea scriitorilor, de la teama și lipsa de loialitate a prietenilor sau vecinilor până la curajul emoționant al unui țăran bătrân și străin, de la dihotomii precum tineri- bătrâni, bine-rău, frumos- urât la atotprezența insinuantă și bolnăvicioasă a neîncrederii și a manipulării, de la politică, societate civilă, lupta pentru putere și mecanismele ascunse ale acesteia la trecerea timpului, apariția și semnificația internetului, exilul și apăsarea lui (vezi Cioran și Eliade), de la „spaima profilactică” practicată de Securitate la libertatea și demnitatea din privirile țăranilor români arestați și altele asemenea.