Sunteți pe pagina 1din 8

Arhitectura romana

Imperiul Roman a fost una dintre cele mai importante organizri statale din istorie i, alturi de
cultura greac, a jucat un rol fundamental n dezvoltarea lumii moderne.
Pe parcursul ndelungatei sale istorii dintre anul 27 naintea erei noastre i 1453, Imperiul Roman
s-a dezvoltat ntr-un mod impresionant, iar apogeul a fost atins n anul 117.
n acel moment, Imperiul Roman cuprindea vaste teritorii din Europa, Asia i Africa i se ntindea
pe o suprafa total de 5.000.000 de kilometri ptrai.
Roma a lsat motenire posteritii opere de art de o valoare inestimabil. Monumentele
numeroase, rmase din timpul civilizaiei romane, arat marea varietate de forme construciilor romane.
Scara i proporiile monumentale, impresionantele concepii ale bazilicilor, ale termelor i monumentelor
funerare, noua tehnic constructiv a arcurilor i bolilor, construciile rezervoarelor, a podurilor, a
apeductelor i viaductelor, a oselelor, a arcurilor de triumf, fac din arhitectura roman "o enciclopedie
morfologic a arhitecturii".
Cu timpul, aceasta arta a patruns in toata Italia si de acolo, mai departe, in provinciile romane.
La formarea artei romane au contribuit si unele elemente locale din provinciile cucerite. Astfel, mai intai
Etrucia, in perioada republicana a Romei, apoi Grecia, in epoca ei imperiala, provincii cu traditii cultural
artistice puternice, care au influentat mult arta romana.
Arta aceasta a inflorit intr-un timp scurt. Perioada ei de apogeu se situeaza spre sfarsitul secolului
I i.e.n., in timpul imperiului lui August si al Antoninilor .
Arta romana s-a dezvoltat o data cu puterea economico-politica si militara a statului sclavagist
roman si a fost aservita rosturilor acestei puteri.
Unul dintre obiectivele romanilor n ceea ce privete dezvoltarea economic i social a fost
realizarea unor cldiri rezistente n timp, iar pentru asta au inventat unul dintre primele tipuri de beton.
Realizat ntr-o versiune preliminar n anii premergtori formrii imperiului, betonul a fost folosit pe tot
cuprinsul imperiului, iar rezistena sa este demonstrat i de structurile care exist i n ziua de astzi.
Printre ele se numr i Colosseumul, una dintre cldirile simbolice ale Romei i principala atracie
turistic a Italiei.
Orase erau foarte civilizate. Aveau strazi late de 2.5 m, pavate cu bolovani de rau sau cu lespezi.
Pentru a putea transporta cu uurin armatele dintr-o parte n alta a imperiului, romanii au dezvoltat o
adevrat reea de drumuri, care n zilele de pace era folosit i de locuitorii obinuii. La sfritul
Imperiului Roman, pe vastul su teritoriu exista o reea de 400.000 de kilometri de drumuri care se
ntindeau din Egipt pn n Marea Britanie.

Drum roman in zilele noastre

Aveau si canale de scurgere pentru apa murdara si conducte de piatra pentru apa de baut si de
spalat, adusa de la mari departari.

1
Pentru a aduce din munti apa curata necesara consumului de la orase, arhitectii au construit
apeducte, un fel de jgheaburi mari de piatra, lungi de zeci de kilometri, sustinute de stalpi grosi de zid,
legati intre ei cu arcade, adesea in semicerc.

Canalizare construita in timpul imperiului roman

O constructie impunatoare este cunoscutul apeduct care aducea apa la Roma, construit in timpul
imparatului Claudius sau dintre cele construite in alte provincii romane, ca apeductul de la Pont du
Gard din Franta. Fiindca acest apeduct trebuia sa treaca peste un rau, el a fost sustinut de trei randuri de
stalpi, legati prin trei randuri de arcuri (in trei etaje).

Apeduct roman Pont du Gard Franta

In pietele publice din interiorul oraselor, numite Forum locuitorii se intalneau sa discute
treburile obstesti. Fiecare oras isi avea forumul sau. la Roma s-au construit mai multe forumuri.

Forumul roman din Roma Italia


2
Forumul lui Augustus

Mai insemnate au fost forumurile lui Augustus si al lui Traian. Erau incinte de forma
dreptunghiulara, inconjurate de ziduri. In interior aveau coloane, unite in partea superioara prin lespezi de
marmura. Forumurile adaposteau constructii diverse: arcuri de triumf, temple, altare, statui etc.
Cele mai insemnate s-au ridicat la Roma, capitala imperiului. Ale lui Titus, Septimiu Severus si
al lui Constantin cel Mare, sunt cele mai bine pastrate.

Arcul lui Septimius Severus - Roma

Aproape de Colosseum se afl cel mai mare arc de triumf din Roma, cel al mpratului
Constantin, rmas n picioare din antichitate, respectiv din secolul al IV-lea d.Ch.

Arcul de triumf al lui Imparatului Constantin cel Mare

3
Un arc de triumf avea piloni mari, legati (in partea superioara) prin arcuri de zidarie. Deasupra,
zidaria constructiei era terminata in linie dreapta. Suprafetele pilonilor si a partilor superioare erau
impodobite cu reliefuri, cu inscriptii si ornamente. S-au construit arcuri de triumf, cu una sau cu trei
deschideri. In acest caz, pe langa arcul principal, care era mai mare, la constructie se adaugau doua arcuri
laterale mai joase.
Tot in amintirea razboaielor victorioase purtate de imparatii romani, s-au construit columnele.
Ele erau mari constructii cu aspect cilindric, depasind adesea, cu postament cu tot, inaltimea de 20 de
metri. In partea de sus a columnelor se gasea de obicei statuia imparatului in vesminte de razboinic. Pe
partea cilindrica, de jos in sus, continuu, in spirala, se desfasurau frize cu basoreliefuri. Aceste sculpturi
narative, cu subliect istoric, infatisau scene din razboaiele celebrate prin aceste monumente. Cele mai
insemnate sunt Columna lui Traian si Columna lui Marc Aureliu, de la Roma.

Columna lui Traian

In timpul imperiului, romanii au construit si amfiteatre. Amfiteatrele (sau arenele) erau cladiri
imense, cu mai multe etaje, de forma rotunda, in centrul carora se disputau luptele gladiatorilor, luptele cu
fiarele salbatice. Cunoscut este Colosseum-ul de la Roma (italienii il numesc Il Colosseo ), imens
amfiteatru construit din ordinul imparatului Vespasian. Este considerat cel mai mare amfiteatru roman.
Construit de prizonieri evrei, cu o aren imens, avea subsolul ocupat de magazine, cuti cu animale
slbatice, cabine ale gladiatorilor. n aren aveau loc luptele oamenilor cu animale, dueluri ntre
gladiatori, curse, etc.
In acest amfiteatru incapeau comod saizeci de mii de spectatori. Avea patru etaje in antichitate
a fost considerat una din minunile lumii.

Colosseum-ul din Roma

4
Printre constructiile publice importante se numarau si termele. Ele formau ansambluri,
cuprinzand sali de baie, biblioteci si sali de muzica, stadioane, galerii de tablouri, parcuri de odihne etc.
Termele erau si locuri de intalnire a cetatenilor care voiau sa discute despre afaceri.
Desi termele au fost mprumutate de greci, ca element de lux si rafinamet, ele au fost ridicate pe
cele mai nalte trepte ale perfectiunii si bogtiei de ctre romani.
Salile de baie aveau pardoseala din caramizi sau din placi de piatra, taiate in forme diferite. Din
aceste placi se combinau motive decorative geometrice deosebit de frumoase. Uneori pavajul era lucrat
din mozaic. Mozaicurile reprezentau scene din mitologie, pasari sau animale, scene contemporane sau
ornamente. Unele incaperi din terme aveau tavanele drepte, altele boltite in forma de leagan sau de
cupola. La Roma se gasesc ruinele Termelor lui Caracalla inaugurate in anul 216 d.H. La momentul
inaugurarii au fost cele mai mari bai din Roma, fiind intrecute abia 100 de ani mai tarziu de catre Termele
lui Diocletian, primele adapostind astazi stagiunile de concerte de opera din timpul verii, cele din urma
transformate in muzeu national de arheologie antica.

Termele lui Caracalla

In cinstea zeilor romanii au construit si numeroase temple. Ele nu erau prea deosebite de
templele grecesti.

Coloane corintice din Templul lui Vespasian

Panteonul, situat in Piazza della Rotonda, poseda cea mai mare cupola din lume si a fost construit
in anul 27 i.H. de catre consulul roman Marcus Agrippa. Cupola cu un diametru de 43,3 metri a fost la
inceput impodobita cu bronz suflat cu aur, insa acesta a fost indepartat in perioada Renasterii pentru a
decora domul catedralei Sf. Petru. In nisele Panteonului isi au locul de veci doi regi ai Italiei din secolul
5
al XIX-lea si pictorul renascentist Raffael. Panteonul avea zidul de forma rotunda, cilindrica, acoperit de
o cupola foarte bogat decorata in interiorul sau si nu avea ferestre. In Panteon lumina intra printr-o
deschidere rotunda - de noua metri diametru din centrul cupolei. La intrare Panteonul avea un portic
(un sir de coloane) care-i dadea un aspect triumfal.

Panteonul din Roma


.
Bazilica n lumea roman era o construcie care servea ca tribunal, curte de justiie sau burs.
Acestea erau edificii dreptunghiulare, impartite deseori, la interior, prin doua randuri de coloane, in trei
parti, numite nave. Cele doua parti laterale (navele laterale) erau de multe ori etajate pe o inaltime egala
cu cea a navei centrale sau erau mai scunde decat etajul unic al acesteia. Bazilica era precedata mai
totdeauna de o curte inconjurata de ziduri si cu coloane spre interior.
Mari construcii cu vaste sli de reuniuni, avnd spaiile interioare mprite prin coloane i
porticuri, bazilicile erau locul de ntlnire i tranzacie a bancherilor, negustorilor, oamenilor de afaceri.
Una dintre cele mai cunoscute bazilici di Roma, este bazilica lui Maxeniu.

Bazilica lui Maxeniu - Roma

In mijlocul curtii se gasea un bazin cu apa sau o fantana. Dupa planul bazilicii romane, mai tarziu
s-au construit bisericile crestine de tip apusean; chiar si numele de biserica vine de la denumirea romana
basilica.
Senatul roman, asamblat bazilicii, avea o scar monumental care servea accesului demnitarilor
sosii la edinele i ntrunirile oficiale. Bazilica Emilian, care era curte de justiie, sau Bazilica Giulia,
ridicat de Cezar, sunt reprezentative pentru cldirile elegante, bogate n coloane i sculpturi din
marmur.

6
Bazilica Giulia - Roma

Romanii au amenajat si circuri (stadioane) vaste care erau ornate cu obeliscuri, statui, etc.
Teatrele romane se deosebeau prin planul lor de teatrele grecesti. Renumit a fost Teatrul lui
Marcelus de la Roma.

Teatrul lui Marcelus - Roma

Monumentele funerare, sarcofagele din morminte erau impodobite cu sculpturi din piatra si
marmura.
Villa (vilae), locuina caracteristic aristocraiei romane i a familiilor bogate, poate fi studiat
ndeosebi la Pompei, n caracterele particulare ale camerelor grupate prin mbinarea principiilor casei
etrusce i a celei greceti. Pentru locuitorii sraci, construciile specifice erau blocuri cu multe etaje
numite insulae.
Un exemplu cu totul remarcabil ca elegan i lux este Villa lui Hadrian, construit ntre anii 125-134 d.
Cr., la Tivoli, n apropierea Romei.

Villa lui Hadrian - de la Tivoli


7
Ceea ce deosebete ns fundamental arhitectura roman clasic de cea greceasc sunt cteva
elemente arhitecturale, folosite frecvent de romani: arcul roman, bolta i cupola. Acestea, mpreun
cu betonul pe care l inventaser, i-au ajutat pe romani s construiasc cteva din cele mai grandioase
cldiri din Antichitate.
In concluzie, construciile romane ilustreaz mreia, grandoarea i autoritatea republicii i a
Imperiului, sentimentul de supremaie al romanilor asupra lumii din acele vremuri.