DOSAR

pagina 8

R`zvan }upa

dincoace de text [i de literatur`

Anul VII l nr. 72 l mai 2012
PICTOPOEZIA NU E PICTUR~ PICTOPOEZIA NU E POEZIE PICTOPOEZIA E PICTOPOEZIE Victor Brauner & Ilarie Voronca (1924)

Prezen]a poeziei

Transmisiuni \n direct
A[a cum televiziunile romne[ti se bat \n c`utarea talentelor, mai mult sau mai pu]in muzicale, \n emisiuni adaptate spa]iului romnesc, \n dou` p`r]i c\t se poate de opuse ale lumii, ultimii ani au fost martori ai unor evenimente consacrate poeziei, \n acela[i spa]iu al televiziunii. |ntre 2002 [i 2007, postul HBO a transmis nu mai pu]in de [ase sezoane (fiecare con]in\nd \ntre patru [i zece episoade) din Def Poetry Jam, o emisiune dedicat` a[a-numitei poezii spoken word. Anul trecut, \n Arabia Saudit` formatul de emisiune-concurs, pe care \l cunosc [i romnii, a fost adaptat pentru poezie, c\[tig\nd audien]e record pentru o competi]ie din care primii trei poe]i clasa]i au c\[tigat \ntre 1.000.000 [i 600.000 de dolari. Sigur c` tradi]ia recit`rii [i c\nt`rii poeziei [i-a spus cu-

v\ntul, nu mai pu]in de 12 milioane de telespectatori urm`rind transmisiunea de la Abu Dhabi. Probabil c` tot tradi]ia [i-a spus cuv\ntul [i atunci c\nd singura femeie finalist` \n sala de 2000 de locuri a primit amenin]`ri cu moarteai. Sigur c` istoria recent` romneasc` are [i ea un exemplu: emisiunea Turnirul poe]ilor. Din p`cate, nici m`car eu, ca participant la prima edi]ie, nu \mi pot aminti cine a c\[tigat, [i nici un fel de arhiv` nu m` ajut`. Unul dintre cele mai persistente obiceiuri ale istoriei literare ]ine de reducerea unor practici literare vii la concepte mai mult sau mai pu]in for]ate. Ceea ce \n]elegem ast`zi prin romantism, cu toate prejudec`]ile noastre privind formele literare, este c\t se poate de departe de fuziunea genurilor [i de implica]iile sociale pe care le

vizau autorii integra]i scolastic \n sertarele manualelor. |n acela[i fel func]ioneaz` prejudecata potrivit c`reia poezie e numai ceea ce se poate citi pe h\rtie. Cu toate c` este greu s` g`seasc` cineva o referin]` serioas` care s` fundamenteze exclusivitatea de care beneficiaz` poezia scris` \n discursul literar de azi, poate c` se va g`si o conexiune subcon[tient` \ntre trecerea de la v\rsta oral` a literaturilor tradi]ionale la condi]ia scris` a culturilor europene [i timiditatea conceptual` a publicului din Romnia. Este suficient s` verific`m listele romne[ti de finan]`riii pentru carte pentru a sesiza c` nici m`car o singur` lucrare din ultimii ani nu este altfel dec\t scris` [i tip`rit` \n dulcele stil, dup` cum se va vedea, deloc clasic (dar nici modern nu putem s` \i spunem).

DILEMATECA

DOSAR
Interpretarea poeziei. Un (foarte) scurt parcurs istoric
Oric\te defini]ii sau aproxim`ri ale poeziei am selecta din teoriile literare, se pare c` un lucru nu a \ncetat s` scape litera]ilor: obligativitatea existen]ei unui text scris. Acest lucru nu are cum s` fie \nt\mpl`tor, din moment ce la originea tuturor literaturilor lumii stau tradi]ii constituite oral. Mai mult, \n nici un moment, de-a lungul istoriei scrise a literaturii, nu a lipsit varianta vie, citit` sau recitat` a textului poetic scris ori improvizat. Istoria occidental` a poeziei de dup` trecerea la folosirea limbilor vernaculare a re]inut un lung [ir de rapsozi, jongleuri ori vileleursiii, trubaduri, menestrei ori guslariiv. De multe ori ace[tia au r`mas o prezen]` activ` p\n` \nspre miezul secolului al XX-lea. A[a-numitul performance \n cazul poeziei se identific` de altfel cu accep]iunea cea mai general` a recit`rii fie de c`tre autor ori de un profesionist al interpret`rii sau de oricine altcineva fie \n singur`tate, fie \n fa]a unui publicv. Sigur c` publicul (ca [i poe]ii) din Romnia pot tres`ri ca la o amintire nepl`cut` atunci c\nd aud de recitare, vocile emfatice ale recit`rilor oficiale de p\n` \n 1989 nefiind ceva tocmai pierdut \n timp, din moment ce mul]i dintre cei ce se remarcau atunci \n show-uri poetice omagiale au schimbat numai referin]ele [i pot fi g`si]i oric\nd la o simpl` zapare printre posturile TV de azi. Cu toate c` este mai pu]in problema abord`rii de fa]`, merit` contrapus` acestei perspective poezia din temni]ele Romniei comuniste, bun` parte din ea transmis` \n acel moment oral.vi Pentru a reveni \n istoria mai \ndep`rtat` a poeziei, at\t \n China c\t [i \n Japonia ori \n Roma antic`, prezentarea public` a poeziei era un lucru curent, pentru care stau m`rturie pasajele din Satyricon privind scrierea [i apoi recitarea poemului lui Trimalchion. Pentru c` spa]iul nu ne permite, ne vom limita s` pomenim numai prezent`rile [i comentariile care \nso]eau versurile lui Dante timp de c\teva secole dup` 1321, ca [i obi[nuitele recit`ri care au \nso]it banchetele din Rena[tere ori faima monden` a unui Victor Hugo \n Fran]a sau Lord Byron \n Anglia. Probabil c` una dintre figurile poetice pe care imaginarul nostru le desprinde cu greu de imaginea foii de h\rtie tip`rit` este Mallarm. Autorul celebrei arunc`ri de zaruri era vestit pentru zilele de mar]i, \n care invita un public atent selectat s` asiste la prezent`rile sale. Pentru tot ce a urmat, nu este deloc greu s` se g`seasc` \nregistr`ri cu vocile poe]ilor din secolul al XX-lea, cu toate c` \n cazul poeziei romne[ti se pot g`si excep]ii. Virgil Mazilescu este citat uneori ca un recitator de excep]ie al propriei poezii, \ns` nu [tiu s` existe \nregistr`ri cu vocea sa.

Poezia sonor` [i urma[ele ei audio-vizuale

Dac` poezia citit` ori recitat` implic` \n general forme lexicale c\t de c\t comune, oric\t de inedit` este folosirea lor, o zon` apa-

rent mai special` o constituie poezia pentru care materia de baz` o reprezint` sunetele. Spuneam aparent mai special` pentru c` nu cred s` existe cineva care s` nu-[i aminteasc` c\ntecele [i poeziile din copil`rie alc`tuite din cuvinte inventate (incluz\nd aici formulele de num`rare de la diferitele jocuri). De la incanta]iile primitive la scand`rile lettristevii, un \ntreg peisaj al sunetelor poetice se deschide urechii cititoare. O practic` obi[nuit` a avangardelor de la \nceputul secolului, fie c` e vorba despre futurismviii, dadaismix ori despre apropia]i ai acestor mi[c`rix, era subminarea obi[nuin]elor burgheze. Iar preferin]a pentru sunete \n defavoarea cuvintelor articulate a fost unul dintre instrumentele impuse de ace[ti poe]i care nu de pu]ine ori au colaborat cu arti[ti plasticixi. Cei care au studiat \nceputurile fenomenuluixii al`tur` acestor dezvolt`ri [i demersurile futuri[tilor ru[i (Hlebnikov, Krucenykhxiii), ca [i anumite ac]iuni ale lui Kandinski. Ba chiar ace[tia s\nt revendica]i ca \naintemerg`tori, autori care trec mult sub sf\r[itul secolului al XIX-leaxiv. De aceast` perioad` a \nceputurilor ]in [i conceptualiz`rile olandezului Theo Van Doesburg care a publicat \n 1921 imagini liter`sunet, \n c`utarea unei prospe]imi a alfabetului \n acord cu valori sonore abstracte. |n 1919, muzicianul Arthur Petronio dezvoltase o teorie verbofonic` potrivit c`reia \ncorporase vocale pe portative muzicalexv. Britanica Edith Sitwell [i-a descris poemele din seria Facade drept poeme abstracte,

DILEMATECA
Anul VII l nr. 72 l mai 2012

pagina 9

pagina 10

DOSAR

modele sonore care contau \n cuvinte-ritmate [i onomatopee. La jum`tatea secolului al XX-lea, odat` cu perfec]ionarea mijloacelor de \nregistrare a sunetului, o \ntreag` genera]ie de autori de poezie sonor` [i-a f`cut apari]ia \n primul r\nd \n Europa. Henri Chopin este creditat cu fundamentarea fonetic` a poeziei sonore [i dezvoltarea audiopoemelor care folosesc amplificarea sunetului [i microfoane speciale pentru captarea vocilor, schimb`ri ale vitezelor cu care s\nt redate cuvinte, supraimprim`ri ale aceleia[i silabe de mai multe ori [i a[a mai departe. Nu a durat mult p\n` c\nd un alt francez, Bernard Heidsieck, a impus termenul de biopsii pentru poemele sale sonore \n care folosea sunete din via]a de zi cu zi. |n 1955, elve]ianul Eugen Gomringer adoptase deja termenul de poezie concret`, termen folosit ulterior at\t dincolo de Atlantic, c\t [i \n Nordul Europei. Brazilienii de la revista Noigandresxvi \mprumutaser` deja termenul verbivocovisualite din cartea a doua din Finnegans Wake (James Joyce, 1939) pentru a defini inten]iile lor \n domeniul poeziei concrete. |n anii 60, yvind Fahlstrm [i apoi suedezii din grupul Fylkingen au formulat conceptele de text-sunet-compozi]ie sau text-sunet-art`. Pornind de la demersurile semnate de Bengt Emil Johnson sau Lars-Gunnar Bodin [i Sten Hanson, spa]iul suedez a r`mas [i \n lumea de ast`zi unul dintre centrele poeziei sonore tehnico-acustice. Evident, toat` aceast` poveste poate s` par` o istorie str`in` de spa]iul sau de poezia romneasc`. |n realitate \ns`, este doar vorba despre o alt` prejudecat` na]ional` foarte asem`n`toare cu judec`]ile cinstite care respingeau \n anii 50 mo[tenirea este-

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

tic` l`sat` de Brncu[i statului romn. Istoria acestei zone a poeziei este pres`rat` de poe]i care au scris \n limba romn`, cel pu]in la \nceput. Spectacolele ini]iate, printre al]ii, de Tristan Tzara \n celebrul Cabaret Voltaire din Zrich \nc` mai s\nt creditate drept momentul \n care mi[carea Dada a reu[it s` fac` tabula rasa cu zumzetul referin]elor cultural-sociale. Mai mult, actul de na[tere al picto-poeziei, citat ca motto pentru textul de fa]`, este unul strict romnesc, clam\nd \nc` de atunci desprinderea expresiei pe care Voronca [i Brauner o propuneau de referin]ele artelor consacrate. De asemenea, \n anii 70, printre experimentele video atribuite grupului ar`dean Kinema Ikonxvii se num`r` c\teva lucr`ri semnate de poe]i. Romulus Bucur [i Ioan T. Morar se afl` printre ace[tia, cu toate c` ei \n[i[i \[i \nscriau demersurile artistice din acea perioad` \n spa]iul filmului experimental, [i nu \n cel al poeziei. De altfel, Romulus Bucur a folosit din plin elementele vizuale printre instrumentele sale predilecte, chiar [i \n volumele pe care le-a publicat dup` 1990.

toare [i neobi[nuite, prea numeroase pentru a le \n[ira aici. scria Hayles Nikotherine \n eseul The Time of Digital Poetryxviii. Astfel se distinge \ntre o abordare \n care toate aceste dispozitive de temporalizare a poeziei s\nt invocate \n mod pasiv [i dinamismul oferit de tehnologiile electronice, care permite mai mult` flexibilitate \n folosirea [i manipularea dimensiunii temporale a poeziei. De altfel, este suficient s` pomenim despre fenomenul L=A=N=G=U=A=G=E ce a grupat poe]i americani din anii 60 [i 70 care au influen]at cu jocurile lor grafice [i polilingvistice crea]ia poetic` din Marea Britanie p\n` \n Vietnam, dup` ce pornise ca o simpl` colec]ie de reviste universitare dactilografiatexix.

Ultima confruntare
|n cei cinci ani (2005-2010) \n care m-am ocupat de organizarea regulat` a unor evenimente publice de prezentare a literaturii, am putut s` identific un paradox al percep]iei publice de care se bucur` poezia \n Romnia. Cu toate c` lucr`rile serioase privind rela]ia dintre modernism [i avangard` (Matei C`linescu, Marin Mincu), ori despre logica poeziei (Vladimir Streinu, Nicolae Manolescu) nu au lipsit, la nivelul con[tiin]ei generale nimic nu pare s` fie mai departe de poezie dec\t prezentarea pe viu. Paradoxul \ns` este \ntre]inut de presta]ii pe care autori precum Chris T`n`sescu \mpreun` cu trupa Margento le au de o bun` bucat` de timp, adun\nd premii \n str`in`tate [i discuri de aur pentru \nregistr`rile lor, f`r` ca publicul s` accepte aceast` dimensiune a prezen]ei \n actul poetic. |n ultimii ani, am v`zut \n Romnia acte poetice performative semnate de britanicul stabilit \n Viena, Peter Waugh (2009, Bucure[ti), ori

DILEMATECA

Pu]in`, dar foarte pu]in`, teorie

Istoria de mai sus se decupeaz` mult mai bine dac` o suprapunem dezvolt`rilor legate de poezia digital` din ultimii ani. Un domeniu aflat \n plin av\nt de formulare a propriilor repere expresive are nevoie de contextualizare \ntre limitele generale ale artei poetice. Prezentat` \n spa]iu, [i poezia tip`rit` are o dimensiune temporal` pe care scriitorii au scos-o la iveal` at\t \n mod tradi]ional, prin dispozitive ca semnele de punctua]ie, t`ietura versurilor, spa]iul dintre cuvinte, tipul [i corpul literelor folosite sau spa]iile albe, c\t [i prin mijloace inova-

DOSAR
de belgianul Jan H. Mysjkin (2007, Sibiu), iar anul trecut, la Alba Iulia, exploziva autoare maghiar` Katalin Ladik a plecat de la Festivalul Interna]ional Lucian Blaga cu un premiu de participare excep]ional`. Pe cea din urm` am avut ocazia s` o v`d \ntr-un festival de poezie la Bratislava, unde a electrizat o sal` arhiplin` cu poemele sale alc`tuite din interjec]ii [i sunete ce nu aveau nevoie de nici o traducere. |n prim`vara lui 2009, de altfel, v`z\nd reac]ia publicului stupefiat de interpretarea pe care Waugh o d`dea poemelor sale, \n Club A a fost organizat` o dezbaterexx care amesteca planurile performance-poezie sonor` pentru a nu reu[i s` le disting`, cu toat` participarea bucure[teanului Peter Sragher. O satisfac]ie deosebit` fa]` de publicul bucure[tean am \ncercat \n prim`vara acestui an, c\nd \n grupul tinerilor poe]i suedezi invita]i la Bucure[ti \n urma unei colabor`ri \ntre Institutul Cultural Romn [i Swedish Arts Council s-a aflat [i Pr Thrn, un poet interesat de construirea c`r]ilor sale de poezie potrivit unor reguli de lucru pe c\t de mecanice, pe at\t de creative liste de cuvinte, sec]iuni alfabetice devenind, odat` citite cu voce tare, spa]ii expresive. Pomeneam la \nceputul acestui text de finan]`rile dedicate c`r]ii \n Romnia. Mut\ndu-ne pe listele revistelor culturale, vom g`si (\ntre refuza]i) o singur` publica]ie romneasc` \n dreptul c`reia se poate citi revendicarea unui experiment literar: Feedback. R`sfoind revista, nota experimental` se spulber` de la editorialul lui Daniel Corbu: Noi [i Golgota p`timirilor. Surpriza este cu at\t mai mare, cu c\t unii dintre colaboratorii revistei ie[ene se ocup` cu experimente literare \n sensul cel mai fertil al cuv\ntului. Tocmai de aceea, ultima confruntare dintre idolatriile felurite pentru forme de h\rtie cumin]i ori asum`ri feti[iste ale recit`rii emfatice [i decupaje con[tiente ale a[tept`rilor [i referin]elor legate de prezentarea pe viu a poeziei r`m\ne aceea[i continu` pendulare \ntre stupoare [i fascina]ie, pe care [i-o asum` dintotdeauna cei interesa]i de poezie.

Centre, evenimente, proiec]ii

|n ziua de ast`zi, aceast` form` de poezie are deja capitalele ei. New York, Chicago [i Berlin \mpart prim-planul festivalurilor interna]ionale de amploare dedicate poeziei interpretate pe scen`. |n Genova, poetul italian Claudio Pozzani str\nge \n fiecare an nume de prim` m`rime ale genului, din toat` lumea. Mai mult, la un moment dat, exportase festivalul, pe care \l organiza, tocmai \n Japonia. Unul dintre cele mai respectate festivaluri de poezie din Europa, Poetry

International de la Rotterdam, ajuns anul acesta la edi]ia cu num`rul 42, programeaz` evenimente speciale dedicate interpret`rii poeziei [i reg`sirii leg`turilor dintre ceea ce se nume[te text scris [i prezentarea live. Condi]ia special` a acestui gen de manifest`ri vine [i din faptul c` primele manifest`ri oficiale au fost determinate [i de motiva]ii extraliterare. Poe]i din Puerto Rico, stabili]i la New York, au impus o \ntreag` mi[care dedicat` interpret`rii live a textului poetic, Nuyorican, \n poezia american` a anilor 60-70. |n deceniile care au urmat, fenomenul a devenit o adev`rat` form` fix` de concurs poetic, Slam ale c`rui reguli se dovedesc fertile [i ast`zi. Astfel, un concurent la o competi]ie Slam are la dispozi]ie trei minute pentru a captiva publicul [i juriul, orice dep`[ire fiind depunctat`. Din juriu fac parte, de multe ori, membrii ai publicului, care nu pot s` manipuleze rezultate finale acord\nd note exagerat de mici ori umflate, pentru c` regula este ca nota cea mai mic` [i cea mai mare din seria acordat` fiec`rei presta]ii s` nu fie luate \n calcul. Poate nu a]i avut ocazia s` vede]i pe viu asemenea manifestare \n Romnia. Dar asta se \nt\mpl` numai pentru c` nu a]i c`utat \n afara domeniului strict literar. De c\]iva ani, \n Bucure[ti, comunitatea hiphop are \n agend` evenimente de battle.

DILEMATECA
Anul VII l nr. 72 l mai 2012

pagina 11

pagina 12

DOSAR
Este vorba de confrunt`ri de versuri improvizate c\t se poate de ofensiv pe o scen`, \n fa]a unui juriu. De multe ori participan]ii romni dovedesc o dexteritate verbal` ie[it` din comun, nume ca Vexxatu Vexx, Dragonu ori Cedryk fiind deja destul de cunoscute. Cu ani \n urm`, la o edi]ie a unei astfel de manifest`ri, Battle of da Dom, \n Bucure[ti am putut s` aud publicul format din adolescen]i alung\nd de pe scen` un artist nu tocmai inspirat, cu scandarea Mai du-te la bibliotec```````. Sigur, se poate spune c` poezia hip-hop nu este o form` specific` poeziei romne[ti. Totu[i, celor care s-au g\ndit la acest lucru trebuie s` le amintim c` nici m`car sonetul nu a fost o form` poetic` specific romneasc` p\n` c\nd Gheorghe Asachi nu s-a g\ndit s` compun` c\teva, la mai multe sute de ani dup` ce Guittone dArezzo \i stabilise forma \n italian` ori dup` ce poe]i englezi ca Philip Sidney ori Michael Drayton \ncercau s` g`seasc` varianta cea mai fericit` a poemului consacrat ulterior de Shakespeare. Desigur, ca orice obiect studiat, este indispensabil` plasarea \ntr-un c\mp de referin]e specific. |n cazul nostru, poezia. Cu siguran]` c` vor exista \ntotdeauna entuzia[ti care vor g`si de cuviin]` s` plaseze un act de poezie performat` \n cine [tie ce context teatral ori general artistic sau, de ce nu, social. Dar numai cel care face aceast` glisare no]ional` poate s` [tie dac` \l ajut` sau nu schimbarea de perspectiv`. Ceea ce se poate spune \n finalul acestei prezent`ri este tocmai faptul c`, folosind reperele poeziei \n cel mai clasic sens al cuv\ntului, putem avea surpriza s` descoperim zone poetice fertile [i dinamice, minu]ios de nespecializate pentru contextul epocii media care se tot \ncheie, nu prin revolu]ii ori, \n sf\r[it, evolu]ii, ci prin superficialitate [i autosuficien]`.
R`zvan }upa este poet. Cel mai recent volum publicat: poetic. cerul din delft [i alte corpuri romne[ti, Casa de Editur` Max Blecher, 2011. Mai multe la poetic.co.

Final de moment
Oric\t ne-am sim]i de proteja]i de automatismele cu care \nlocuim lectura vie a poeziei, ie[irile din spa]iile lipsite de riscuri estetice s\nt singura [ans` a recuper`rii vitalit`]ii pentru actul poetic. Desigur, multe s-ar putea s` par` simple juc`rii, \ns`

c\nd cineva studiaz` instrumentele expresive puse la lucru chiar [i \ntr-un simplu act respirator, dup` ani \ntregi de repeti]ii va ]ine \n fa]a ochilor un act artistic. De cur\nd, \n prima lectur` de poezie organizat` la Casa Alb`, un loc special l-a ocupat fondatorul proiectului online Ubuweb. Din 1996, poetul Kenneth Goldsmith a adunat pe site-ul ubuweb.com tot ce a putut s` g`seasc` \n materie de experiment. Baza de date este acum impresionant`, oferind o adev`rat` bibliotec` de rarit`]i pentru cei care vor s` \n]eleag` \n ce fel avangarda a fost \nlocuit` de poeme conceptuale.

fotografii de Mito[ Micleu[anu

i www.guardian.co.uk/middleeastmedia/ millions-poets ii www.afcn.ro iii Les Jongleurs en France au moyen ge; 1910; Faral, E. iv La posie populaire pique en Yougoslavie au dbut du XXe sicle; 1929; Murko, M. v The New Princeton Encyclopedia of Poetry and Poetics; 1993; Preminger, A.; Brogan, T.V.F. editors. vi Poezia carceral`; 2000; Cistelecan, Ioana. vii Trait de bave et d'ternit, 1951, un film de Isidore Isou care se deschide cu un cor lettrist. viii Zang Tumb Tumb; 1914 ; Marinetti, F.T. ix Poemul simultan este un poem recitat \n diferite limbi \n acela[i timp, cu ritmuri [i tonalit`]i diferite, a c`rui inven]ie i se datoreaz` lui Tristan Tzara. x Ursonate; 1922-1932; Schwitters, Kurt. xi fmsbwtzu (1918) era un poem-poster de Raoul Hausmann care s-ar fi citit Fmms b w t z Uu.

xii Sound Poetry - A Survey; 1978; McCaffery, Steve in Sound Poetry: A Catalogue, edited by Steve McCaffery and Nichol, Underwich Editions, Toronto. xiii Slovo kak takovoe/The Word as Such, 1913. xiv Christian Morgenstern (ca. 1875), Lewis Carroll (Jabberwocky), August Stramm (ca. 1912), Petrus Borel (ca. 1820), Molire, the Silesian mystic Quirinus Khulman (17th century), Rabelais and Aristophanes. xv Tellurgie (1964), Cosmosmose (1968). xvi Augusto de Campos, Dcio Pignatari [i Haroldo de Campos www.poesiaconcreta.com.br. xvii http://kinema-ikon.net. xviii New Media Poetics. Contexts, Tehnotexts and Theories; 2006; Moriss, Adelaide and Swiss, Thomas. xix http://english.utah.edu/eclipse/projects/LANGUAGE/language.html. xx http://mirunavlada.wordpress.com/2009/04/07/poezie-sonora-dezbatere.

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

DILEMATECA

n DILEMATECA V~ RECOMAND~
n Urm`ri]i titlurile marcate cu unul dintre termenii: Idei. Mentalit`]i. Istorie. Filozofie. Religie. Antropologie. Studii clasice. Eseu de la Editura Humanitas. Sigur ve]i g`si ceva potrivit propriilor preocup`ri intelectuale. P\n` acum au ap`rut volume din opera unor Bertrand Russel, Dalai Lama, Michel Onfray, Johan Huizinga, Bart D. Ehrman, dar [i al]ii. O serie cu titluri interesante [i diverse. De urm`rit. (Marius Chivu) n Charles Bukowski, Femei (traducere din limba englez` de Florin {lapac, Ed. Polirom 2012). |n afara a[a-ziselor lui porc`rii cu care Bukowski are talentul s` creeze o atmosfer` f`r` de care nu exist` proz` valabil` omul are [i idei precise \n literatur`, \ntre dou` be]ii [i nu [tiu c\te tirbu[oane: oricine e \n stare s` citeasc` altora din propriul roman cu voce tare trebuie s` fie suspect. Dac` asta nu echivaleaz` cu str`vechiul s`rut al mor]ii, atunci ce? |mi place Bukovski pentru non[alan]a sarcasmelor sale. (Radu Cosa[u) n Contorsionista de T.O Bobe (Humanitas, 2011), una dintre cele mai bune c`r]i de proz` din ultimii ani, o pepinier` de subtilit`]i (prozastice), de ironii (hasidice) [i de emo]ii (omene[ti). (Simona Sora)