Jeantea Ramona, CRP, anul 2, grupa 2

Conspect Marci metalingvistice si metatextuale, pag. 95

Limba se manifesta prin intermediul textelor pe care le contruieste. Astfel, limba se individualizeaza devenind limbaj. Limbaj = categorie intermediara intre limba (ca abstractie) si text (ca obiect material) Cuvintele specializate si cunoscute unei anumite categorii socio-profesionale de indivizi alcatuiesc metalimbajul => subcodul actualizat de receptor pentru a constientiza caracteristicile unui limbaj dat. Textul ofera mai multa informatie decat pare la prima vedere, astfel ca, printre cuvinte se afla marcile metatextuale = fragmente de enunt care fac legatura intre doua secvente conversationale. Marcile metatextuale sunt vizibile in planul enuntului cand se produce o schimbare semnatica in structura de adancime a textului. Marcile metalingvistice sunt inserate in planul continutului ori de cate ori este necesara o schimbare de registru stilistic. Marcile metalingvistice coexista cu cele metatextuale in cadrul aceluiasi act comunicativ, si sunt initiate si performate atat de E, cat si de R. Prezenta lor in discursul E nu implica in mod obligatoriu prezenta similara in discursul R. Prezenta lor e data de caracterul participativ/pasiv al locutorului la actul comunicarii (orale sau scrise). Marcile metaligvistice indica controlul lui E asupra textului, dar si intentionalitatea discursului de a-l manipula pe R. Ele pot fi: alta limba, alt discurs, alt registru discursiv, alta instanta, alta modalitate de interpretare a cuvintelor, etc. Cu alte cuvinte, marcile metatextuale si metalingvistice reprezinta cliseele lingvistice, elemente care dau specificitatea comunicarii desfasurata in perimetrul unui registru discursiv si al unui discurs specific. Ulterior, ne sunt prezentate patru exemple cu privire la prezenta marcilor metalingvistice. In primul exemplu, putem observa aportul pe care il au didascaliile, ca marci metatextuale, in constructia actului comunicarii. In cel de-al doilea si al treilea exemplu sunt evidentiate tensiunile, atitudinile, dar si trecerea de la un registru discursiv in altul. In ultimul exemplu, sunt analizate interventiile interlocutorilor, ele fiind marcate extralingvistic.

Analiza personajelor, ex. 2, pag. 35

Profesorul: Inca din primele replici ale acestuia, observam faptul ca acesta este un om cu suflet mare, deoarece in prima instanta incearca sa o determine pe tanara necunoscuta sa isi continue viata, ca mai apoi sa dea dovada de marinimie in momentul in care se ofera sa ii plateasca el biletul necunoscutei, desi nu avea banii necesari decat in ziua urmatoare ->in urma acestui sacrificiu, deducem ca profesorul prinde drag de necunoscuta, se indragosteste de ea. Cei trei protagonisti (profesorul, necunoscuta si seful) poarta o discutie pe tema orasului, respectiv a campului (asa cum l-a descris necunocuta), in incercarea de a-i gasi un adapost tinerei peste noapte. Profesorul se ofera in continuare sa ii plateasca fetei pana si noaptea de cazare la hotel, tot in ziua urmatoare, cand urma sa ia salariul -> e dispus sa faca orice pentru ea. Se gandeste la orice alt loc in care ar putea-o caza pe timpul noptii, chiar si la spital, el pastrandu-si calmul chiar si atunci cand necunoscuta ii spune ca o plictiseste. Necunoscuta: Ea pare personajul principal al acestei situatii, ea este cea care declanseaza intregul lant de evenimente. In urma analizei pragmatice a personajului, remarcam faptul ca, pentru un moment, ea a decis sa-si puna capat zilelor, aruncandu-se pe sinele de tren. Aceasta calatorea fara bilet, fiind ulterior prinsa de seful controlor. In urma incercarilor profesorului de a o opri a face acest gest necugetat, tanara pare din ce in ce mai nemultumita de tot ceea ce i se punea la dispozitie. Rugata sa coboare din tren, ea a replicat jignita oarecum aici, in camp, referindu-se de fapt la un orasel -> tanara provenea dintr-un mediu social inalt, avand un statut social inalt, astfel incat acel oras i se parea un camp prin comparatie cu mediul din care venea. Faptul ca nu avea bilet -> aceasta a plecat val-vartej de acasa, fara acte, fara bani, dorind sa-si puna capat zilelor. Mandra din fire, aceasta se simte jignita in momentul in care profesorul si seful se gandesc la un loc unde s-ar putea adaposti pana dimineata. Refuza sa mearga la spital, refuza sa i se ofere de mancare, avand ca replica ma plictisesti..as vrea sa se termine. Refuza orice i se pune la dispozitie, deoarece ea era obisnuita cu un alt fel de tratament. Ba mai mult, din mila, seful se gandeste sa o aduca in propria-i casa, sa-i ofere de mancare, cu riscul de a fi prins de nevasta, punandu-si in pericol casnicia pentru aceasta tanara necunoscuta. Vesnic nemultumita ca cei doi oameni sunt preocupati de viata ei, necunoscuta raspunde Atunci, unde, unde unde? Aicea nu, pe linie nu, nu, ce vreti cu mine? Necunoscuta = o femeie frumoasa, din moment ce doi barbati incercau din rasputeri sa ii faca pe plac. Seful: este seful controlor, care o surprinde pe tanara fara bilet de calatorie, dorind ca aceasta sa paraseasca trenul. Vazand cum profesorul e atat de saritor incat se ofera el sa plateasca biletul, seful da dovada de intelegere, de mila, cand vede o tanara neajutorata si

deosebit de frumoasa, si i se alatura profesorului in cautarea unei solutii pentru aceasta. In continuare, vazand ca nici una dintre variantele deja propuse nu sunt pe placul tinerei, el se ofera sa ii dea de mancare din propria casa, desi exista riscul de a fi descoperit de nevasta sa. Seful se teme de reactia pe care ar putea-o avea nevasta la vederea tinerei, astfel incat acesta in cele din urma ii spune tinerei Vai de mine! Aicea nu se poate! Aicea vine nevasta -mea!. Este un barbat familist, care nu doreste sa-si supere nevasta, mai ales din cauza unei tinere necunoscute. Cvasilocutor (nevasta sefului): este o femeie de care seful se teme, sa nu cumva sa alfe ca a ajutat o tanara necunoscuta si a primit-o in casa proprie.

Analiza la nivel pragmatic, ex. 3, pag. 37

Context: Cadrul in care are loc actul discursive este unul informal, fie la poarta grasunei, fie in casa acesteia. Mediul in care se desfasoara intreaga poveste este rural vaca trage sa moara (exista animale domestice). Protagonistii sunt: grasuna si tanarul ziarist, cvasilocutor: Durica (sotul grasunei). Ziaristul este in cautarea unei gazde, in incercarea de a-si gasi linistea si inspiratia pentru a scrie. Este posibil tanar, aflat la inceput de cariera, fara o situatie materiala extraordinara, dispus sa bata din poarta in poarta pentru a gasi o gazda, nu are nimic de pierdut. Grasuna apare descrisa ca o cumatra, cu dinti de aur usor cocliti, posibil de etnie roma, cu un grad de cultura scazut, prin comparatie cu ziaristul care i-a batut la poarta. Tanarul incearca sa o impresioneze spunandu-i ca e ziarist, iar in schimb, din lipsa culturii, cumatra intelege prin ziarist = vanzator de ziare. Lasat aproape fara speranta, tanarul ii mai spune cumetrei ca este de fapt scriitor. Femeia, dupa aproape fiecare replica a tanarului incearca sa gaseasca asemanari intre el si sotul ei, dar interpreteaza gresit de fiecare data informatiile pe care tanarul i le spune. Context situational (gesturi, mimica): ziaristul pare timid, foarte politicos in momentul adresarii sale catre cumatra, foloseste cuvinte elevate, care o induc in eroare pe femeie. El incearca sa ii spuna cate ceva despre el la modul general femeii, in ideea de a sti pe cine ar primi in casa, pastrand o oarecare distanta, in schimb femeia pare ca da dovadad e o dezinvoltura rar intalnita, permitand sa intrebe despre diferite aspecte ale vietii tanarului (cat a costat masina). Cumatra grasuna este o femeie casnica, al carei sot este plecat sa munceasca la Campina, la gara. Gradul ei de cultura/cunostinte este scazut, avand impresia ca a fi scriitor se

rezuma numai la a scrie mersul trenurilor (activitate desfasurata de sotul acesteia, vorbea numai despre ce cunostea, refuzand sa gandeasca mai departe decat ceea ce stie). Tanarul, in ciuda situatiei, este calm, ii explica femeii ca el scrie carti, romane de citit, si ca nu se refera la Roman Diesel (la care lucra sotul ei). Cumatra este constant surprinsa de aparentele asemanari dintre tanar si sotul ei nemaivazut. Tanarul depinde de terminarea acestui roman la care a inceput deja sa lucreze, dar are nevoie de un loc linistit pentru a putea lucra in continuare, astfel incat sa-si poata asigura traiul. Femeia deviaza de la subiect, povestindu-i tanarului despre problemele pe care le are in curte, ca si cum s-ar destainui unui cunoscut, unui apropiat. Acte pragmatice: cumatra cu dinti de aur lejer cocliti nu are un grad ridicat de cultura, foloseste expresii precum -> talica, domnu, pesemne, hurdubaie mare, l-a luat in primire, trage sa moara, etc. Femeia ii da detalii tanarului, detalii des pre care tanarul nu are cunostinte, dar cumatra continua sa i le ofere: finu Colarete , Durica. Aceasta i se destainuie si cu privire la problemele pe care le are in gospodarie, respectiv cu sotul ei ->tanarul pare un om de incredere. Tanarul este un barbat cu bun simt, rabdator, care, desi femeia foloseste un limbaj familial, pastreaza un ton respectuos, detasat. Este comunicativ, pune intrebari femeii, este atent la ce i se povesteste, continua conversatia. Discursul este unul direct, fiecare protagonist isi exprima direct gandirile, este o discutie personala, apar elemente de context situational, exista familiaritate din partea cumetrei. Se incalca maxima relevantei, in mod involuntar -> tanarul vorbeste despre faptul ca e scriitor si doreste sa isi poata termina romanul pentru a-si asigura traiul, iar femeia ii povesteste ca are vaca bolnava, sau ca a secat fantana si ca astfel, apar probleme cu sotul, oferindu-i detalii tanarului care nu il privesc in mod direct.