Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Iubirea lui Bujor se transforma in ura.In loc sa fie suparat pe stapan pentru
ca l-a dat afara,el este supa 121f59b rat pe Ileana,"pentru ca ea a a avut aceasta
vorba".Propria injosire o invinovateste pe fata.Ei traiesc o poveste de
descoperire:intai isi dau seama de sentimentele unuia fata de celalalt,apoi trebuie
sa le accepte,sa invinga bariera dintre ei,sa se apropie si sa se inteleaga unul pe
celalat si in final sa se decida sa vorbeasca aceste lucruri.
In final dragostea invinge cei doi raman impreuna.Nuvela"La crucea din sat"
scoate in evidenta dragostea sincera,pura a celor doi tineri care asculta de glasul
iubirii.
n partea a doua a povestirii tinerii se rentlnesc, tot Scormon fiind cel care
ntmpina fata n drumul ei spre locuinta din munte a ciobanului. Slavici ne arata ca
stie psihologia oamenilor simpli,pasionati,dar plini de sensibilitate si cu o
nemaipomenita frumusete sufleteasca. Cnd Sanda si Pascu se rentlnesc dupa
trei ani, nu izbucnesc n marturisiri, vorbesc ocolit, discuta lucruri care par
indiferente fata de sentimentele de care sunt cuprinsi, dar care, de fapt, i
apropie.Pascu si Sanda sunt doi oameni care de abia acum descopera dragostea.
Tot o idila este si Gura satului, unde Slavici ilustreaza "farmecul vietii".
Eroina, Marta, este fiica lui Mihu si a Saftei, oameni gospodari,tarani instariti si cu
nume bun in sat. Ca si alte fete din nuvele, eroina este nfatisata la vrsta la care
poate ntemeia o familie, dar vrsta nu se socoteste dupa numarul anilor, ci dupa
"desavrsirea nvataturii n treburile gospodariei si cu deosebire n ndeletnicirile
casnice"[5].Astfel, Marta stie sa urzeasca, sa tese si sa coase. Pe deasupra, Marta
are avere si este frumoasa nct : "Cnd Marta iese la joc si trece de-a lungul ulitilor
nevestele si babele pizmase de tinerete grabesc la portita si privesc n urma ei. E
frumos cum si tine capul, cum si poarta trupul si cum se mladie la tot pasul, si
frumos i cad altitele pe brate si catrinta batuta n fir frumos i se rotunjeste pe pulpi.
Chiar baba sa fii, o privesti si ai dori s-o vezi". Fata este petita de, Toader, tot un
flacau voinic, frumos, cinstit, harnic, motiv pentru care "gura satului", adica lumea,
i vedeau nsotiti pe veci. Scena petitului e de o rara frumusete etnografica ,cum
spune George Calinescu,exista in nuvele un intreg ritual al petitului.Momentul
petitului este pregatit in prealabil,incepnd cu aranjarea curtii si prin etalarea
zestrei;ntinderea cusaturilor din lazile de zestre,prezentarea la loc vizibil a
carelor,plugurilor,a vitelor si a cailor supravegheati de slugi:"Sosira apoi vacile
laptoase,porcii lacomi,caprele neastmparate si oile blajine.Pe cnd, nspre
seara,Simion si Mitrea intrara cu pasi masurati pe poarta deschisa,curtea era
plina:slugile asezau in gramada sacii cu gru,boii rumegau la carile puse in
sir,slugile mulgeau vacile,porcii sfarmau zgomotosi gramezile de papusoi,caprele se
obrazniceau in toate partile,oile stau inghesuite ntr-un unghi al curtii,iara Mitrea se
lupta cu caii naravasi...Mihu,stapnul,se plimba mereu prin curte,iara Marta,fiica
stapnului,si facea de lucru,mpartind porunci in toate partile"[6].
A doua solutie a alegerii e dragostea dintre Marta si Miron ciobanul.Marta este gata
sa se casatoreasca cu Toader,atunci cnd si da seama ca de fapt pe Miron l
iubeste.
Budulea Taichii e compusa sub forma unor amintiri depre Mihai Budulea
(Hutu), fiul lui Budulea, cimpoiesul din Cocorasti si prieten din copilarie al
autorului.Este privita evolutia lui Hutu de la vrsta copilariei pna la
maturitate,cind si intemeiaza o familie si devine protopop.n mod indirect,Slaviici
exprima ideea moralizatoare conform careia omul trebuie sa se comporte n
conformitate cu principiile etice si sa pretuiasca virtutiile morale
esentiale:harnica,vointa,omenia.
Oamenii din sat l respecta,iar cnd trec prin fata casei lui zic"ine-l
doamne,la multi ani,ca este omul lui Dumnezeu".
Dutu, eroul nuvelei este un om harnic care sustine familia prin munca sa si
este chiar multumit, afectuos cu familia si cumsecade. Avea momente cnd suferea
ca e sarac si "nu suferea ca cineva sa-l atinga n saracia lui", deci era predispus spre
ispita mbogatirii si "se credea tantos, de l-ai fi socotit n rndul oamenilor cu doua
juguri trase de cte patru boi". Asadar n Dutu salasluieste un fond uman pozitiv si
unul negativ, si de aici o lupta continua, strnsa si ncordata de-a lungul nuvelei,
pna la nfrngerea fondului negativ.
La nceput, cstigul este "dat de la Dumnezeu", adica obtinut pe cale dreapta "iara
sporul era dat de la Dumnezeu, dintr-un cstig facut cu bine". si relatia familiala e
cu totul deosebita, simtindu-se armonia : "iar batrna privea la ctespatru si se
simtea ntinerita, caci avea un ginere harnic, o fata norocoasa, doi nepoti sprinteni",
iar Ana este "tnara si frumoasa", "frageda si subtirica", "sprintena si mladioasa".
- Asta-i treaba mea! zise Lica hotart. Ori mi faci pe plac, ori mi fac rnd de alt
om la Moara cu noroc.
E vorba aici de doua caractere puternice, de doua vointe opuse. Drama lui Ghita nu
se explica prin putina tarie de caracter, ci prin faptul ca sederea lui la moara
depindea de Lica, care putea oricnd "sa-si gaseasca alt om". Ca Ghita nu e om slab
o putem vedea si datorita faptului ca Samadaul l vrea tovaras : "Tu esti om Ghita,
om cu multa ura n sufletul tau, si esti om cu minte : daca te-as avea tovaras pe
tine, as rde si de dracul si de muma-sa. Ma simt si eu mai vrednic cnd ma stiu
alaturi de un om ca tine".
Moralist convins, Slavici crede ca "Orisicare om are n el ceva bun si ceva rau,
oarecare virtuti si oarecare slabiciuni, si nu prin virtuti, ci prin slabiciunile lui l
stapneste cineva sa se foloseasca de el". Lica cauta sa-i decopere slabiciunile si
sa-l stapneasca prin acestea (setea de navutire si dragostea pentru familie, pentru
sotie). Mai nti, Lica i descopera slabiciunea pentru bani si n acest moment se
produce o schimbare evidenta a eroului "Obsesia banilor, pe care i-o cultiva diabolic
Lica Samadaul, i converteste vrednicia,destoinicia etica - ntr-un cuvnt,taria - n
slabiciune"[12]
Insuflndu-i dorinta cstigului : "Te stiu om care tine la bani", Lica l face pe
Ghita sa cedeze. Ajunge treptat de la simple ntelegeri sa fie complice la crima si sa
schimbe banii furati prin omor de la domnisoara si evreu. Dorinta de navutire l
schimba asa de mult nct ar dori sa nu aiba sotie si copii. Cu toate acestea, uneori
doreste sa poata renunta la ispita banului, si de aici un zbucium continuu, o
nfruntare ntre fondul uman cinstit si cel pervertit. Uneori ar vrea sa plece din
"pustietatea asta", dar parca e legat si gaseste ca ar fi mai bine sa se dedubleze,
adica sa para om cinstit, dar sa fie tovaras cu Lica. Pierderea moralitatii e evidenta
n momentul n care e chemat la tribunal sa depuna marturie si recurge la sperjur.
- Acu nu te las sa pleci : ai stat pn-acum din ncapatnare, trebuie sa stai de aici
nainte de frica ".
Din acest moment, Ghita nu mai poate fi altceva dect ceea ce-i ofera
samadaul sa fie ". Exista aici si o drama a incapacitatii de a decide. Totusi, "Ghita
vrea sa pastreze pentru sine si pentru Ana, aparenta barbatului tare si sigur pe el. El
nu lamureste la timp lucrurile din cauza orgoliului nebun al individualitatii care nu-l
lasa sa.si recunoasca neputinta.Samadaul vrea sa-l stapnesca total si recurge la
ultima proba a supunerii si depersonalizarii : nfrngerea prin femeie, cerndu-i sa-i
lase lui pentru o noapte pe Ana. Barbatul se sacrifica, dar crede mereu ca Ana va
rezista ispitei. Nespunndu-i, de fapt ca el pleaca dupa Pintea, Ana va ntelege
plecarea lui drept o indiferenta si se lasa n mrejele samadaului de buna voie.
Lica este un personaj diabolic care atrage spre dezastru nca doua
caractere : pe Ghita si sotia acestuia, Ana. n mare parte el poarta vina finalului
tragic. Samadaul nu se conduce dupa legea morala. Pentru el cstigul necinstit e
sursa cea mai sigura, e un mod de existenta. Relatia lui cu ceilalti e cea de la stapn
la sluga, el n-are alt scop dect supunerea celuilalt, caci, crede Lica, "Pe om nu-l
stapnesti dect cu pacatele lui, si tot omul are pacate, numai ca unul le ascunde
mai bine. Ca sa le dea mai bine pe fata, cauta-i slabiciunea, fa-l sa si-o deie de gol
si faci cu el ce vrei".
Desi e antrenata ntr-un joc murdar fara consimtamntul ei, Ana are vina de
f cinstita, de a se fi lasat antrenata n jocul amagirii, de a fi savrsit adulterul. Anei i
lipseste, ca si lui Ghita, stapnirea de sine.
Eroul pare a fi rodul unui blestem, el ispaseste o vina care nu e lui. Moartea
lui e un mijloc de sanctionare a tatalui hapsn, din pricina caruia murise Neacsu si
Pupaza, despre care lumea crede ca ar fi frate cu Busuioc. Prin faptul ca Busuioc si
vede unicul fiu mort, durerea lui este de maxima intensitate.
Padurean si el, sofron este sluga la bogatoiul Busuioc, fiind "forta sufleteasca
n stare pura. El decide n chipul cel mai adecvat, dar prin intuitie, actioneaza
aproape concomitent gndului, nfaptuieste si nvinge cu o tenacitate obscura si
nedezmintita orice scop si-ar propune.. Personajul este un om de o mare forta
interioara pe care autorul o scoate n evidenta de cte ori are ocazia; si n special e
evidenta n lupta ce se da ntre el si Iorgovan pentru cucerirea fetei. Daca Iorgovan
e nehotart si cnd ajunge la greu cade n patima bauturii,sofron este in stare ca
pentru fiinta iubita sa renunte la tot.. El face tot posibilul sa o cucereasca pe Simina
si o iubeste fara a cere sa i se raspunda cu aceeasi moneda. sofron e un om ce
impune respect. n acest sens observam ca si daca e sluga n casa lui Busuioc,
nimeni nu ndrazneste sa i se opuna pe fata cnd se stie ca acesta are dreptate
Batrnul Neacsu, tatal Siminei, este tipul omului sarac care macinat de boala stie ca
sfrsitul sau nu este departe, dar deprins cu munca, nu-si ngaduie ceasuri de
odihna. El este batrn si ntelept. si iubeste fiica, dar o sfatuieste sa nu se
casatoreasca cu cineva dintr-o alta clasa sociala.