Sunteți pe pagina 1din 14

Alimentaia tradiional sistem de valori vitale i etnoculturale

Dei regiunea de nord-est a Romniei, Moldova, este cunoscut ca fiind cea mai srac parte
a rii, aceasta mai este renumit i pentru ospitalitatea i cldura locuitorilor si , bucurndu-se n
special n timpul srbtorilor de iarn,a srbtorilor pascale s le fie casele pline de oaspei.
Hrana i componentele ei, procedeele tehnice de preparare a bucatelor de fiece zi i
anotimpurilor, de srbatori i pentru respectarea ritualurilor, regimul alimentar i modul de
consumare a hranei, eticheta la mas i simbolurile etnosociale toate formeaz un sistem de valori
strns legate de istoria i cultura etnic a poporului romn din aceast zon a rii-Moldova.
n alimentaia popular depistm preferine gustative i vizuale, care posed un anumit
limbaj de comunicare a normelor tradiionale, sociale i a urmelor de influen. Comparativ cu alte
domenii ale culturii materiale n alimentaia tradiional se pstreaz tradiiile i ntelepciunea
popular, viziunea conceptual privind originalitatea procedeelor de preparare, reetele de mbinare
a produselor, modalitatea de utilizare i semnificaia lor etnic. Toate acestea demonstreaz c
alimentaia tradiional a moldovenilor prezint un sistem de valori etnoculturale autentice (tehnici
de pstrare i prepare, reete, categorii de bucate n dependen de semnificaia mesei i locul ei,
componena participanilor la mas i de vrst .a.).
Fenomenul creativ al gastronomiei populare a moldovenilor s-a exprimat prin potenialul
inovaional al creativitii multor meteugari populari specializai n diferite ramuri de obinere i
preparare a produselor, legate de domeniul alimentaiei: morari, pescari, apicultori, legumicultori,
storctori de ulei i de vin, rachieri, brutari, cofetari, cacavagii, buctrese, mcelari, pastramagii
etc., a cror specializri trec peste 30. Alturi de acestea o mare importan o au i cei, care
pregtesc vasele, recipientele i pnzeturile de pstrare, prepare, deservire (olari, vsari, lingurari,
dogari, estoare, etc.). Respectiv pe parcursul timpului s-au format unele centre de specializare n
anumite genuri meteugreti corelate cu alimentaia popular.
n aceste condiii i obiectivele alimentaiei alturi de bogiile naturii i originalitatea
valorilor cultural etnice joac un rol prioritar. Acest argument servete drept motiv de a prezenta
buctria moldoveneasc din diferite aspecte, cunoscndu-i pe cei cointeresati de cultura alimentar
a moldovenilor ct mai larg.
De aici vei putea afla despre cultul alimentar ca matrice a factorului social n cadrul
srbtorilor i ritualurilor de familie, tradiii i simboluri etnice.
n materialul propus spre prezentarea de bucate tradiionale i contemporane ne-am oprit la
cteva reete originale i modalitile de preparare, ilustraii despre gustri reci, lichide, bucate calde,
copturi, dulciuri, buturi, conserve etc.

n funcie de aezarea geografic, de condiiile de clim i de ocupaiilor locuitorilor unei ri, putem
vorbi de o buctrie tradiional specific. Astfel, ara noastr, cu o clim temperat continental, cu
un relief diversificat (cmpii, dealuri, podiuri, munii) strbtut de ruri, cu ieire la Marea Neagr
i cu o Delt a fluviului Dunrea, are o gastronomie bogat i variat.
Din fin de porumb se pregtete mmligua tradiional a rii noastre, care se mnnc cu
brnz, ou, unt, smntn i lapte sau cu srmlue n foi de vi sau de varz, care constituie o alt
mncare tradiional romneasc.

n Moldova, la loc de cinste stau ciorbele de bor, supe cu tiei de cas, puiul cu smntn i gina
umplut. Borul din tre de gru este o zeam acrioar cu gust plcut, foarte sntoas i
hrnitoare.

Cu ocazia srbtorilor de Crciun, mai cu seam n ziua de Ignat, se taie porcul, din care se prepar
mezeluri, crnai, caltaboi, tob i lebr. O parte din carne i unc se afum pe ndelete, iar n alt
parte se prepar srmlue, friptur i rcituri. Mititeii sunt de asemenea specifici rii noastre.

La pomana porcului particip cu bucurie familia i rudele,vecinii.

Carnea de porc / 1-2 kg se spala si se taie in bucati potrivite, se pune intr-un ceaun.
Se pune untura, usturoiul -4-5 cei, tiat mai grosier(sau lasat intreg), foile de dafin si apa.
Se acopera cu un capac si se lasa sa se patrunda.
Cand carnea este pe jumatate facuta se pun carnatii fcui n cas i taiati in bucati potrivite.
Se mai lasa cateva minute pe foc cu capacul pus pana se patrund si carnatii apoi capacul se da
deoparte si se lasa sa se rumenesca.
Intre timp se pune apa la fiert pentru mamaliga cu sare si putin malai .
Cand apa fierbe se pune malaiul in ploaie si se lasa la fiert cam 15-20 minute.
Dupa ce s-au rumenit carnea si carnatii se servesc fierbini cu muraturi si mamaliga aburinda.
La nceputul postului Pastelui, pe 9 martie se sarbatoreste Ziua Sfintilor Mucenici.

Faina alba calitate superioara 550 g, Drojdie instant 1 plic,Lapte cald 125 ml, - sau apa in
post. Zahar 150 g ,Oua 1 buc ,plus 1 galbenus pt uns - in post nu puneti oul, Unt 80 g ,
in varianta de post se inlocuiete untul cu ulei, Sare 1 lingurite, Miere 2 linguri, Nuca taiata
marunt 100 g sau macinata .
Prima data ne ocupam de maia. Inmuiem drojdia cu putin lapte, adaugam o lingurita zahar si 1-2
linguri de faina si amestecam bine pana abtinem un amestec omogen. Lasam maiaua sa sa creasca
10-15 minute. Intr-un castron sau in bolul mixerului in cazul meu punem faina, oul,zaharul, maiaua
crescuta. Incepem sa framantam adaugand laptele putin cate putin pana obtinem un aluat omogen.
Adaugam apoi si uleiul si framantam bine cu mixerul sau cu mana. Lasam aluatul sa creasca intr-o
incapere calda, cel putin 1 ora sau pana isi dubleaza volumul.
Cand aluatul a crescut, il scoatem din bol si framantam putin cat sa scoatem aerul format inauntru.
Luam apoi bile de marimea unui mar mic si le intindem intr-un snur de aprox 70 de cm pe care in
impletim in 2 si formam o bratara lipind capetele. Incrucisam apoi aluatul pentru a forma un 8.
Se pun mucenicii formati in tava in care am pus hartie de copt si sa lasa la crescut cam 15- 20 de
minute. Se ung apoi cu ou si se dau la cuptor, la foc mediu pentru 20 de minute sau pana sunt aurii
deasupra.
Se lasa apoi sa rcoreasc apoi se ung cu miere si se presara cu nuca macinata.

Srbtoarea Patelui pune pe jar multe gospodine, care se n a pregti borul de miel, drobul,
friptura i stufatul. Dac la srbtorile de iarn se pregtesc multe alte bucate din carne de porc,

atunci la Pati se pregtete mielul de Pati, copt sau umplut, friptur de miel, ca proaspt
de oaie i multe bucate din cele de srbtoare. Locul principal la srbtoarea de Pati o are
pasca cu brnz, apoi mielul pascal, cozonacul, oule roii.
Reet drob de miel cu ficat
Ingrediente : Ficat de miel 1,000 kg,
Mruntaie de miel 1,000 kg
Prapore 0,250 kg
Franzel 0,300 kg
Ou 8 buc.
Ulei 0,150 L
5 fire de usturoi verde i ceap verde
3 lingurie condimente de drob (sau piper, rozmarin, cimbru, sare)
Mod de preparare drob de miel cu ficat
Mruntaiele de miel dup ce se cur i spal, se fierb i apoi dup ce se rcesc, se trec prin maina
de tocat cu o sit rar, mpreun cu franzela muiat i stoars bine. Se amestec cu oule i verdeaa
tocat mrunt, de preferin mrar. Se unge o tav bine cu ulei, se aaz praporele pe tav, se pune
compoziia n el, se mpturete bine ca s se acopere carnea i apoi se toarn restul de ulei pe
deasupra.
Se introduce la cuptor, inndu-se 30 de minute. Cartofii curai i tiai natur se fierb n ap i se
servesc alturi de poriile de drob, cu unt pe deasupra.

La loc de cinste este prepararea cozonacilor bine crescui, galbeni i stufoi umplui cu foarte mult
nuc i stafide/ rahat.
Iat o reet de cozonaci moldoveneti(se spune c cei ai moldovencelor sunt cei mai buni!).
Ingrediente:
aluat
1 kg fin, 12 ou, 220 gr unt, 320 ml lapte, 50 gr drojdie de calitate, 300 gr zahr,
1 fiol esen de vanilie de (10 ml) sau dou plicuri de zahr vanilat, 50 ml rom, 5 gr sare
coaj de la o lamie (opional i una de la o portocal) , 40 gr ulei
umplutura
50 gr stafide, 300 gr nuc mcinat, 250 gr zahr, 2 plicuri de zahr vanilat, 100 ml lapte , 2 linguri
cacao.

Preparare:
o.Pentru a obine rezultate corecte pornii de la premise corecte. Fina i oule trebuie aduse
ntr-o camer nclzit nainte de a ncepe frmntarea cu vreo ase ore. Fina trebuie s fie
alb, de bun calitate, cernut. Temperatura camerei n care frmntai i dospii aluatul s fie
de 22-24 de grade, fr cureni de aer rece. i acum purcedei.
1. Preparai o maia din 2 linguri de fin care se pun ntr-un castron i se opresc cu cteva
linguri de lapte fierbinte, btute pn obinei o past cremoas. inei maiaua la cald.
2.Separat nmuiai drojdia n lapte cldu (nu fierbinte!) cu un vrf de cuit de zahr i o
lingur de fin. Lsai-o s-i vad de rost i s se bice de ciud, la clduric.
3. Dup ce drojdia a crescut, amestecai-o cu compoziia de maia pstrat la cald; se bate bine
i se pune din nou totul la crescut la loc cald ferit de cureni de aer rece.
4.Pn cele dou plmdeli se pun mpreun de acord n privina dospiturii, se bat 10
glbenuuri (2 rmn pentru dat luciu cozonacului) cu jumtate din cantitatea de zahr i sare,
pn obinei o crem de ou cu granulele de sare i zahr topite ntr-nsa (dac e cozonac
moldovenesc vorbii-i ca atare)
5.Cnd maiaua (amestecul de drojdie i fin oprit) a crescut, punei n vas cu fin i
compoziia de mai sus (glbenuurile btute), 6 albuuri, apoi untul topit (cldu, nu fierbinte),
romul, coaja de lmie i portocal, restul de lapte cldu care a fost fiert cu vanilia i cealalt
jumtate din cantitatea de zahr. Acest amestec trebuie frmntat zdravn, timp de 35-45 de
minute nentrerupt; La frmntat se ung minile cu ulei sau unt i se continu framntarea
pn cnd coca face bici. Aluatul rezultat nu trebuie s fie tare ci, mai degrab, mai mult
moale. Dac e vrtos, se mai pun 2-3 albuuri btute spum i se frmnt bine.
6.Punei vasul cu aluatul, la dospit la, loc cald, vreme de cel puin dou ceasuri. Timp
suficient s lucrai umplutura.
7. Pentru umplutur, punei la foc o crticioar cu lapte n care s topii zahrul i zahrul
vanilat. Adugai nuca n lapte i oprii-o. La final adugai i cele dou linguri de cacao i
stafidele. Batei restul de albuuri i amestecai spuma obinut cu restul ingredientelor de
umplutur. Rcii umplutura nainte de a o folosi.
8. Dup ce aluatul a dospit dou ore luai vasul de pe dulap unde l-ai ascuns de copii i
mprii coca n dou. ntindei din fiecare jumtate cte o foaie pe care punei cte jumtate
din amestecul de umplutur. Nu ntindei mplutura pn la marginea foii pentru a putea s o
rulai mai apoi.
9. Rulai cei doi cozonaci i punei-i n tvi unse bine cu ulei pe interior. Tvile trebuie s fie
destul de nalte (n momentul n care punei cozonacii n tav acetia nu trebuie s depeasc

mai mult de o treime din nlimea ei). Ungei cozonacii la suprafa cu cele dou glbenuuri
rmase btute cu zahr i puin sare (cozonacii vor fi lucioi i crocani la suprafa). Lsai
cozonacii s dospeasc n tav, la loc cald, nc o or-dou pn cnd coca ajunge la marginea
tvii.
10. Cozonacii se coc n cuptorul nclzit la 170 de grade n primele 15 minute, 210-220 dup,
timp de 40-50 de minute, n funcie de cuptor. n mod normal cozonacii nu ar trebui s stea n
cuptor mai mult de o or.
Nu se scot imediat din tav, nu se taie fierbini dei mirosul este mbttor!

La ncheierea slujbei de Pate, oamenii aduc la biseric


couri cu bucate pregtite pentru Sfnta srbtoare pentru
ca preotul s le binecuvinteze.
Apoi toat familia se adun n jurul mesei . Fiecare membru al
familiei se spal cu un ou rou i bnui de argint,ia anafur i se
nfrupt din mncarea sfinit de preot.
,,-Hristos a nviat! Adevrat a nviat!,, sunt saluturile de la mas
i cele de pe strad.

Petele i vnatul constituie materia prim pentru diverse preparate, tiina preparrii crnii de cerb,
de porc mistre ori de cprior,fazan ori prepeli,iepure sau rae slbatice a devenit o adevrat art,
iar alimentele bazate pe vnat au ajuns s fie considerate adevrate delicatese.
Ra slbatic

Ingrediente
1ra, 100 g slanina, 1 lingura unt, 1 lingurita patrunjel verde tocat,
sare, 1 paharel cu vin. Pentru marinata: 1 pahar otet, 2 frunze de dafin,
1 ceapa mica, 10 boabe piper, sare.

Mod de preparare
Pentru friptura de rata salbatica cu vin se curata rata, se parleste si se sterge cu o
carpa uscata. Se face o marinata din otet, foi de dafin, ceapa, piper si sare. Se fierbe si,
cum clocoteste, se opareste rata. Se acopera si se lasa sa stea o ora. Se sterge din nou
bine cu carpa, se pune inauntru ficatul, o bucatica de unt si cateva frunze de patrunjel.
Se impaneaza cu slanina, fasii foarte mici, care se introduc numai la suprafata. Se
asaza in tava cu putina untura, la foc iute, si se unge in timpul friptului. Dupa ce s-a

scos rata din tava, se adauga un paharel de vin si se lasa sosul sa mai dea cateva
clocote. Se trece prin sita si se serveste in sosiera.
Mod de servire
Friptura de rata salbatica cu vin se serveste cu garnitura de legume si cu sosul din tava.
Ingrediente - Mancare rece de iepure cu masline
1 kg carne, 4-5 cepe mari, 3-4 linguri ulei, sare, 20 fire arpagic, 1 pahar vin, 20 masline, 2 foi
dafin, 10 boabe piper, o lamaieMod de preparare:Bucatile care raman de la carnea aleasa
pentru friptura se sterg de sosul marinatei (apa amestecata cu vin, 203 linguri otet, 2-3 linguri
untdelemn, felii de ceapa, morcov, telina, foi de dafin,
cimbru, sare, piper - se lasa doua zile). Se prajesc
bucatile in untdelemn, cu 4 cepe taiate marunt. Se
adauga cate putina apa calda si se acopera, lasand sa se
fragezeasca carnea. De o parte, se trag de asemenea, in
ulei, vreo 20 fire de arpagic care se pun in cratita,
impreuna cu un paharel de vin, atunci cand carnea este
bine fragezita. Se adauga si vreo 20 de masline crestate,
o lingura bulion, 2 foi de dafin si cateva boabe de piper.
Se asaza pe o farfurie rotunda, se lasa sa se raceasca. Pe
marginea farfuriei se asaza felioare de lamaie curarate
de coaja galbena.
Tocan , friptur de mistre sau cprior sunt mncruri , savurate n special de vntori sau de
oaspei n marile restaurante din zonele turistice ale rii.
In Fratii Jderi Sadoveanu descrie: prepelita pe masa Domnului era in mare cinste. Prepelitele erau
invelite in frunze de teiu si apoi in slanina afumata. Se frigeau in tigla la jaratec de fag. Un rob aducea
colaci proaspeti si claponul in cratita lui.

n apele rurilor ,n lacuri i iazuri cresc pesti de toate soiurile: crapul i carasul, linul i pltica,
somnul i pstrvul,etc. Carnea gustoas i sntoas a acestora a fost dintotdeauna una din
mncrurile de baz ale locuitorilor zonei din cele mai vechi timpuri.
Crap la cuptor

Din timpuri strvechi pinea la srbtori a stat ntotdeauna n capul mesei, avnd un rol foarte
important n cadrul ceremonialului de familie dar i la srbtorile calendaristice. Pinea de
ritual colacii au forme i mrimi diferite.

Colacii de nunt a mirilor, a nunilor, cuscrilor snt mari, mpletii n 4, 6, 8 i mplinesc funcii
diferite. Se deosebesc i colacii srbtorilor de iarn, cei de Pati.
Colaci de botez druii nailor

Colaci de nunt

Colacii pentru colindtori /Crciun

Colacii de Pate

Colacii de nmormntare

La srbtorile prilejuite de Hramul satului se pregtesc alturi de variatele forme de colaci


multe bucate din carne, legume asortate stropite cu diverse soiuri de vin etc.

Alimentaia tradiional la moldoveni impune o clasificare a mncrurilor n funcie de


anumite srbtori, posturi sau ocazii, cnd acestea se prepar n mod special i n cantiti mai
mari. La evenimentele importante din viaa omului, cum sunt botezul, nunta, nmormntarea
i srbtorile calendaristice se pregtesc mncruri speciale, gustoase, apetisante i variate,
care corespund tradiiilor poporului. Multe din bucatele din cadrul ceremonialului de familie
se deosebesc de cele pregtite n fiece zi prin numrul, calitatea, tehnica pregtirii, dar i
funcia bucatelor. Unele bucate i produse alimentare sunt folosite ca atribute la realizarea
unor ritualuri.
Se pregtesc:

mncruri reci: rcituri, pastram, jambon, rulade, mititei, salate, ardei copi, diferite
coulee cu brnz i usturoi, pete umplut etc.;
mncruri calde: sarmale, prjoale, fripturi, cighiri, gini umplute, plcinte, etc.;
un numr mare i variat de prjituri de cas i torturi, julfa- scutecele Domnului Iisusprjituri umplute cu nuci, mere coapte etc.

Cighiri
Ingrediente:
-ficat de porc sau vita -300gr, -plamani- 200gr.-inima- 200gr
-carnita de porc-200gr,-prapor- 500-700 gr,-2 oua-2 cepe
-o capatina de usturoi-sare, piper negru, frunza de dafin
-ulei
Cum pregatim:
1.Praporul se pune in apa rece pe vre-o 15 minute. Toate maruntaiele e necesar sa le spalam bine
sub apa curgatoare si le lasam sa se scurga bine .Carnea se taie in bucatele mai mici.
2.Ceaunul se incinge bine cu ulei, se adauga toate maruntaiele taiate bucati mari 3-5 cm ,si se
pragesc la foc mare , undeva 5-7 minute pina se rumenesc putin, in acest timp se curata ceapa , se
taie marunt si se pune la prajit in ceaun. Totul se amesteca cu o lingura de lemn .
3.Dupa 15 minute ( in total) de prajire adaug apa ferbinte, atit, cit sa acopere maruntaiele in ceaun ,
adaug usturoiul curatit in catei intregi, frunza de dafin, piperul in boabe, putina sare. Acoper cu un
capac si le las sa se inabuse 15 minute.
4.Totul se raceste, si dupa aceia se taie in bucatele(sau prin masina de tocat).
5.In vasul cu subproducte se adauga ouale, piperul negru macinat, sare dupa gust. Se amesteca
foarte bine tocatura pentru cigiri.
6.Se formeaza parjoale de forma mari si rotunde si se invelesc in bucatele de prapor de porc, fiecare
in parte. Dupa ce ati invelit toate cigirile la dati la rece pe o ora sa se prinda bine.
7.Se incalzeste tigaia bine cu ulei, si se pragesc atit timp cit se rumenesc bine pe o parte si alta.
8.Deasemenea, se poate prepara o portiune de cigiri mai mare si o parte se poate ingheta la frigider,
pe urma le deszhetati si prajiti. Alt mod de pastrare- se pot praji toate cighirele, si se pun la pastrare
in untura de porc. Dupa aceia se incalzesc , si se servesc la masa cu cartofi feti in coaja si muraturi.
9.Este o mancare foarte gustoasa si sanatoasa , si se prepara in fiecare casa , atunci cind se taie
porcul.
Pofta buna!

Julfa- scutecele Domnului Iisus


Ingrediente

500 gr faina,drojdie (cit o nuca),un praf de sareun praf de zahar


crema:o cana de zahar ,150 de grame de apa ,vanilie, 2 cani de nuca macinata

Mod de preparare
Aceasta julfa se face de obicei in postul Sfantului Craciun...crema se face din samanta de canepa dar
se poate inlocui si cu nuca...
O prezentare n stil tradiional ar suna aa, dar gustul prjiturii e la fel ca demult!

De cte ori predau Amintiri din copilrie, mi amintesc de un dulce extraordinar de bun
din copilria mea, un dulce pe care nu l-am mai gustat n forma lui tradiional, de vreo 30
de ani. Este vorba de turtele cu julf.
Turtele se fac foarte simplu din ap cldu, cu puin sare i cu fin, din care se
omogenizeaz un aluat. Aluatul obinut se las la odihnit vreo or, apoi se ntind foi rotunde,
foarte, foarte subiri, care se coc pe plita ncins i pe o parte i pe alta. Pentru a arta bine
straturile, se fac multe turte!!! Acestea se las la uscat o zi sau dou, apoi se pregtete un
sirop de zahr, se nsiropeaz alternativ turtele, ntre care se presoar nuc mcinat
amestecat cu mirodenii.
Aa se fac acum, dar n copilria mea, ca i pe vremea lui Creang, crema care umplea
turtele se prepara din semine de cnep. n zilele noastre, cnepa e interziz, ns n vremuri
ndeprtate, cnepa era prezent n gospodriile rneti, fiindc din firele ei esute se
confecionau diverse textile, iar din semine se pregtea o crem pe care eu mi-o amintesc ca
fiind delicioas. Cred c toi v amini episodul n care Nic d toat cnepa palanc la
pmnt, alergat fiind de zgrcita lui mtu Mrioara! Cred i eu c l alerga! Mi-o i
imaginez pe mtu recoltnd seminele pe care le punea la uscat, apoi, n postul
Crciunului, le zdrobea cu piua, le ddea drumul n apa clocotit i ceea ce se ridica
deasupra era bunciunea numit julf, despre care nu mai tiu cum se pregtea!
Dar putei s v facei turte cu nuc! S nu v puturoii i s facei multe! Punei o turt n
farfurie, o nsiropai, apoi presrai nuc, punei alt turt deasupra, o insiropai i tot aa,
nct la final, turtele suprapuse, s aib nlimea unui tort de 25 de centimetri. Deasupra lor
aezai o farfurie i peste farfurie fixai o greutate. Lsai-le aa o zi i o noapte ntr-o camer
rece! Poft bun!

Alivenci
Cunoscute si sub denumirea de placinta ciobanului , alivencile sunt de fapt nite plcinte cu brnz
de oi i malai , o delicatesa din bucataria tradiional moldoveneasc. Se servesc calde, necate intr-o
baie de smntn gras, o adevrat desftare pentru papilele gustative !
Ingrediente
400 gr brnz oi
100 gr smntn
100 gr mlai
300 ml lapte prins/ chileac( lapte btut) sau lapte dulce fiert
5 ou
50 gr unt
50 gr fin

un praf sare
Mod de preparare
Sfrmim brnza cu furculia sau dac e mai tare o dm pe rztoarea mic .
Adaugam ouale apoi untul topit (dar nu fierbinte ) si amestecam bine pana se incorporeaza .
Adaugam malaiul oprit cu laptele fierbinte,apoi faina , un praf de sare si omogenizam .
Primvara se pun codie de ceap i mrar tocat .
Turnam compozitia in tava unsa cu unt .
Se poate face i n varianta dulce adugndu-se zahr/ 200 gr., odat cu mlaiul i fina.
Dam la cuptor la foc mediu, pana se rumeneste putin. Portionam si le servim calde cu smantana cu
continut ridicat de grasime .

Pentru desert, gospodinele noastre pregtesc plcinte cu brnz sau cu carne, plcinte poale n
bru sau renumitele brnzoaice, compoturi sau erbeturi, precum i alte variate dulciuri .
Plcinte ,,poale n bru,,

Ingrediente
Pentru 16 portii:
Pentru aluat, aveti nevoie de:
500 g faina,2 oua, 200 ml zer (lapte),50 g drojdie, 2 linguri de ulei, 1 lingura de zahar
1 zahar vanilat, 1 praf de sare
Pentru umplutura, aveti nevoie de:
250 g branza de vaci, 2 oua, 4 linguri de zahar, 50 g stafide, 1 lingura de gri,1 lingura de
esenta de rom, coaja de la o lamaie, 1 zahar vanilat
Pentru uns placintele, aveti nevoie de:
1 ou, 1 lingura de zahar

Mod de preparare
Aluatul:
Faina se cerne si se pune intr-un lighean mai mare. Intr-un castronel se freaca drojdia
impreuna cu 2 linguri de zahar pana cand se lichefiaza. Se face o gaura in mijlocul fainii si se
toarna drojdia lichefiata, peste care adaugam 100 ml zer sau lapte caldut. Se amesteca cu o
lingura si se inglobeaza treptat faina pana cand are consistenta unei smantani. Se lasa la
crescut 15 minute la loc caldut.
Cele doua oua se bat cu o jumatate de lingurita de sare si se adauga in lighean. Punem restul
de zer caldut si un plic de zahar vanilat. Se framanta bine iar cand aluatul este aproape gata, se
adauga si uleiul. Acoperim aluatul cu un prosop si il lasam la dospit la loc caldut aproximativ
o ora.
Umplutura:
Separam albusurile de galbenusuri. Galbenusurile se freaca cu un praf de sare. Albusurile se
bat spuma cu 4 linguri de zahar.
Branza de vaci se freaca cu furculita, apoi se adauga stafidele, galbenusurile, zaharul vanilat,
esenta de rom, coaja de lamaie, o lingura de gris si se amesteca pana la omogenizare. La final,
adaugam albusurile, avand grija sa omogenizam incet pentru a nu pierde aerul din albusurile
batute spuma.
Aluatul crescut se imparte in doua. Fiecare jumatate se imparte la randul ei in opt parti egale.
Cu ajutorul unui sucitor, intindem bucatile de aluat, avand grija ca la mijloc sa ramana putin
mai gros. In mijloc se pune cate o lingura de umplutura si se unesc marginile opuse doua cate
doua, pana cand se acopera toate umplutura.
Se pun intr-o tava unsa cu unt si se lasa la crescut inca 30 de minute la loc cald.
Se ung cu ou batut cu zahar si se dau la cuptor la foc potrivit aproximativ 40 de minute.
Primele 10 minute dam cuptorul la o temperatura mai mare (200 grade C).
Se scot de la cuptor, se ung cu apa cu zahar si se acopera cu un prosop gros. Se lasa
aproximativ 15 minute dupa care se pudreaza cu zahar si se servesc calde.
Compoturi,gemuri,dulceuri,serbeturi,peltele i tot felul de prjituri,torturi completeaz bogata
buctrie romneasc.

Copiii notri sunt implicai n activitile casnice ,de pregtire a meselor,de formare a unui stil de
via sntos dar i prin activiti colare i extracurriculare.

Buctria romneasc a fost remarcat de muli cltori strini care au cutreierat de-a lungul
secolelor meleagurile romneti. Preparatele buctriei satelor noastre, dei simple i
nediversificate, au gust deosebit i pentru fiecare mas se poate spune cu satisfacie: am mncat ca
la mama acas.

Octombrie 2013
nv.Hulub Anioara
Elevii Ababei Claudia i Ciutacu Iustin