BC

UI
AS
I /C
EN
TR
AL
UN
IVER
SIT
YL
IBR
AR
Y
 pr pp
=

a
i SOCIETATEA GEOGRAFICĂ

Y
pr Premiul
ROMÂNĂ.
„Grigore Cozadinii

AR
*
4

IBR
DICTIONAR GEOGRAFIC

YL
SIT
AL

JUDEȚULUI NEAMTU ER
NIV
(LA ANUL 1890)
LU

DE
RA

CONSTANTIN D. GHEORGHIU .
NT
CE

Lucrare premiată “de Societatea Geografică Română, în şedinţa

„adunăr ci generale de la 4/16 Martie 1891
I/

——— e — “ÎȚI
AS

174308
UI

B.C.U. - IASI

. BUGURESCI
BC

TIPOGRAFIA ŞI FONDERIA DE LITERE THOMA BASILESCU

NA 29, CALEA VICTORIEI, 29
 Y
AR
IBR
YL
ea = 03 e CERTE

530

SIT
flo!
piblloteca de Geologie Ecobra
“a 58.
ER
NIV
LU
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC
 Y
AR
AUTORII CONSULTAȚI

IBR
Asachi Gh... . . . . .„ Nuvele Istorice a Rom., ed. III, laşi 1867.
Melchisedec. . . . . . . Notiţe Istorice asupra Monastirelor.
D. Cantemir (Prinţul) . , Scrisârea Moldovei.

YL
D. Frundescu. . . , . . Dicţionarul Topografic al României.
M. Kogălniceanu. . . . . Letopisiţele Moldovei.

SIT
Prinţul N. Suţu. . . . . Noţiuni statistice asupra Moldovei.
Preotul Gr. Musceleanu . Monumente și inscripțiuni istorice din Româ-
nia de peste Milcov (Bucuresci, 1863).

ER
Cobâlcescu . . . . . .„ . Diverse chestiuni geologice relative la județ
(Dări de seamă, 'explicaţiuni asupra locali-
tăţilor în excursiunile dese ce-a făcut prin
NIV
acest județ, etc).
Arune Pumnul . . . . , Lepturariu Rumânesc (t. ], II, III, IV).
A. D. Xenopol . . . . . Istoria Românilor (t. ] şi II)
LU

G. Şincai. . . . . . . „ Cronica mai multor neamuri.

Th. Codrescu. % . . , . Uricariul (t. 1—VI).
Gr. Tocilescu. . . « , . Istoria Românilor.
RA

B. P. Hajdeu. . . . . . Archiva Istorică (4 tomuri).

Dr Al. Șaabner Tuduri. . Studiu asupra apelor minerale din jud. Neamţu,
Arch. Varlam Lateș. . . Schiţul Durău şi Muntele Ceahlău (broșură).
NT

„lisei Cantacuzen . . . . Notiţe statistice despre moşiile din Moldova

(Buciumul vol. |, 11).
CE

Anastase Fe&tu. . . . . . Descrierea şi întrebuințarea apei comune şi a

apelor minerale din România,
P. Poni ... . . . . . Apa minerală de la Mănăstirea Neamţ. Analisa
I/

apelor de la Piatra. Analisa apelor de la

Taslău și a apelor de la Oglinzi.
AS

Dr D. Apostolide şi dr St.
Predescu « se e „Ape minerale de la Cozla,
UI

D-rii D. Canteniir și Konya Băile de la Bălțătești.

G. M. Enescu. . . . . . Curs de Geografie militară, etc.
BC

E
E E
Reviste: Biserica Ortodoxă.

Y
Contemporanul.

AR
Convorbiri Literare
Foia Românismu .
Buciumul Român.

IBR
Buciumul Petri.
Albina Românescă (1844).
Zimbrul (1853).

YL
Asachi,
Foia sciinţifică Literară (1844).
Buletinul Societăţii Geografice.

SIT
> » de medici şi naturaliști, etc,
Harta statului-major Austriac.
Diferite cronici streine, Ispisce vechi de pe la proprietari, etc., etc.

ER
Statistica populaţiei, improprietăriţilor, școlarilor, debitorilor de la Creditul
Agricol etc., e luată dugă aclele oficiale şi vrednice de tâtă siguranța
(ca, partidele debitorilor ce se păstreză la oficiul Creditului Agricol,
NIV
ra-
portele învăţătorilor către revisorul scolar, raportele primarilor!
către
Prefectură, rap. medicilor, etc).
Dacă în acestă lucrare am insistat asupra multor
LU

chestiuni, ce nu
sunt prevădute în programa
afişată pentru concurs, cred, că mam făcut
greșală : Un dicționar geografic trebue s ă ne represinte
întrun chip lim-
pede oglinda localităţii ce descrie, în tâte culorile
RA

: de bogăție, de sărăcie,
de moravuri, de însemnătate istorică cte.,
pentru acest cuvint am pus şi
numerul nevolnicilor (a celor ce nu mai pot munci), şi salarul cu cari
NT

sunt plătiți preoții, şi datornicri de la Creditul Agricol, împroprietăriți de

la 1864 şi 1878, câți trăesc, câți stăpinesc locurile
celor ce a murit, câți
mati pământ, câte cârciume sunt în comună , care
CE

sunt obiceiurile religiose, etc.

Multe din cele ce am arătat aci, nu le-am v&dut arătate şi în alte
dicționare, dar mea
intima convingere este că din tot ce am scris nu păte
fi nefolositor nici o iotă. Așa am înţeles că trebu e să se facă dicțio
I/

geografice, şi aşa
narele
Pam făcut ; acei ce-l vor ceti, vor aprecia şi judeca,
precum merită, acestă
AS

muncă.

Piatra-N., 1 Decembre 1890

AUTORUL.
UI
BC
 Y
AR
PREFATA

IBR
YL
Lucrarea acesta, care o presint astă-di Societății Geo-
grafice Române, este rodul cercetărilor mele proprii în diferitele

SIT
localităţi descrise, şi nică de cum o înjghebare pripită Ș? biuro-
cralică ; totuşi însă, sunt departe de ideca că am făptuit ceva
desevirşii, şi a me păuni în gându-mi, că prin Dicționarul

ER
present voii trece busua posterității meritele mele geografice.
Pricina este fărte simplă: Un singur om, ori cât de bun gust
NIV
ar avea, ori cât de special ar căuta să fie întru acestă ştiinţă,
fotuși — crea et, — nu-şi va putea cuprinde în sine, nici asi-
LU

mila conştiincios specialităţile (cunoştinţele) ajutătăre ; adică,

de a face în acelaş timp pe căletorul geografic (turistul), fe
zuginerul topografic, pe statisticul minuţios, pe geologul 1scusit,
RA

Be îstoricul veacurilor, pe culegetorul de tradiții, balade, su:

Berstaţii, etc. pe contopistul în sfârșit al acestor nămdle de
NT

pote suficient adinate din fie-ce localitate.

Plizuța e forte vastă, dar pentru a te înfrupta din ea
CE

neapărat că trebue în prima binie să posed! mijloce băneşti ;

Şi e constatat, că acel cari at mijldce mu-să bat capul cu ase-
menea Îucrări spinăse, unde se cere muncă şi se dă vesplată
I/

eventuală de 300 de dei.

AS
UI
BC
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
 Y
AR
IBR
=

YL
A.

SIT
1 Agadse-Denisi, vedi Valea-Albă,
sat în comuna Uscaţi, plasa de Sus- ERcurs de 13 km. socotit din virful
obirșiei sale. (Notă ; Din cotele ri-
NIV
Mijlocul. pose ale munţilor vecinași Agapiei-
vechi se nasc nenumărate isvore mici
Agapia, pirîi cu apă forte limpede cari, ajungând în cursul lor pe a-
LU

(căreea călătorii îi dic şi «lacrima şedături, formeză înguste dar des-

virginei»), isvoresce din infundă- tul de adinci smircuri ; pentru a=
tura ramurilor munţilor Măgura, cest cuvint m'am Servit de expre-
RA

com. Filidra, plasa de Sus-Mijlocul, siunea cobirşiei», la determinarea

puţin mai către apus de monastirea lungimei piriului, in înțelesul ară-
Agapia din vale ; curge aprâpe în li- tat prin ispisocele vechi, adică:
NT

nie dreptă spre răsărit, udând monas- odirşie este inceperea de unde se
tirea Agapia (pe partea despre mia- pornesc cele d'inteiti isvâre ale
CE

dă-di a ei) şi satul Agapia (pe partea unui pirii ; iar în «virful obirşii=
despre miadă nâpte)in dreptul căruia lor» (verfpotaka), cuprinde, în în-
eşind din strimptârea munţilor, pri- teles, și scursurile din virful dea-
I/

mesce apele p. Filiorul (pe drepta); lului cătră acel piriu).

traverseză apoi şoseaua judeţiană:
AS

Piatra-Neamţu între km. 32—35, Agapia, moşie, dăruită (impreună cu

versându-se în p, Topolița (de a Munţii) monastirei Agapia prin hri-
UI

drepta), în faţa s. Topolița şi a şo- sovul din 24 August 7093 (1585)

selei comunale vecinale ce duce de Petru IV Șchiopul şi mărită.
BC

din com. Crăcăâni prin s. Ghin- mai târdui prin diferite alte do-
dăsni-Topoliţa-Humuleşti, după un națiuni (v. Agapia monastire), se
1
 Y
megieşește cu moşiile Bălţitești, Fi- ani, la Iunie 1642), de cătră Hat-

AR
liora, Veraticul şi 'Topoliţa-Secă- manul Gavril, fratele lui Vasile
luşeşti. De la secularisare aparţine, Vodă, şi soţia lui Knegina Liliana,
cu veniturile ei, statului. după cum se vede de pe inscrip-

IBR
țiunea pusă deasupra bisericei.
Agapia,monastire de călugăriţe, situa- Veniturile monastirei erai de
tă în cuprinsul curbăturii munţilor două feluri : odsre (ornamente)

YL
Măgura, puţin mai cătră apusul s. Sfinte, dintre cari însemnăm: o
Agapia, posedă două biserici mari: evanghelie în limba slavonă im-
a) Aşapia din del (numită şi A- brăcată cu argint, dată de ctitora

SIT
gapia vechiei, cu hramul Minunea Knegina Liliana la anul 7154. Un
sf. Archangheli, construită în funda-
Aer de atlas roșii, cusut numai în
cul despre miadă-nâpte a munţilor
Dealu-Mare şi Măgura, precum şi
p. Agapia, după cum se dice la 1585
a ER
fir de aur,
conjurate cu
sută cina cea
corânele sfinţilor
petre; deasupra este
în-
cu-
de taină, sub dinsa cu-
NIV
(7093) de Petru IV supra-numit vintul Radovici, iar împrejur ur-
Șchiopul,
mătorea inscripţiune în limba sla-
Acestă dată însă nu pSte fi toc-
vonă: «Luând piîne în sfintele
mai cea adevărată şi cea și
LU

mai ve- prea cinstitele și fără de

chie, de 6re-ce monastirea prihană
păstreză ale sale mine mulțumind şi bine-
documente cu mult mai
anteridre cuvintând a sfinţit frâugând dede
acelui an (7093), precum
RA

şi. un hri- sfinților ucenicilor şi apostolilor

sov al lui Bogdan-V-va,
priv care la
sti
dicând : luaţi și mâncaţi acesta-i
7077 (1 569),dărueşte
Monastirei A.
tru-
pul mei pentru
NT

gapia : moşia Grași şi Apa iertare păcatelor.

Nemţului; | lo Stefan
deci, părere mai vredni Voevod.» O bederniţă
că de admis de atlas, cusută cu sfinți şi
este că Petru-V-vd a ree cu
CE

dificat numai mărgăritare, scrisă împrejur. cu

sai a zidit din NOU li-
acestă monas- tere
tire, pe urmele şi de fir în limba slavonă,
locul unde fără că
îndoială a existat e făcută de Ştefan V-vd, la Epis-
vre-o locuință
I/

monahală (y. Piatra copia Rădăuţului. O icână

-lui-Aron), Maica
| Domnului, peste tot cu argint,
b) Agapia din dale,
AS

lângă cursul vre-o

apei (v. Agapia câte-va sălbi de monete
Piri), și în mij antice de
- aur la gât, diademă, şi alte
locul văci formată de bi-
ramura Mă-
UI

gure
i, juterii. O cruce „mare
Sa zidit cu mult mai tîrd de argint
iu poleită cu aur, dată de Visticrul
de cea-l-altă (adică după 57 de Iordachi Miclescu la 185
BC

3. O pslă
 isi2a to coologia-ueogralid
ap

OI aa at
mer

Y
ar INI

AR
la Maica Domnului, de catifea ro- luată schimb de Egumenul Ger-
şie, cusută cu fir de aur, fârte bo- mano, de la Teodor Cantacuzen
gată, dăruită de D. M, Atanasie pentru moșia Goşmani.
_.

IBR
Roset, etc., şi acareturi, dintre cari 14) Boiştea, cu o bucată de loc,
citâm : din jud. Neamţu, de Arch. Ghedeon.
Moi: 1) Graşii cu cătuna Bălăşenii, 15) Piriţii de Rotovăești şi In-

YL
din jud. Neamţu, dată de Bogdan găreştii cotună, de Archiepiscopu!
V-vd şi D-na lui Maria, la 10 Mai Silvestru.
7077 (1569). 16) Poiana lui Ureche, din jud.

SIT
2) Munţii și Siliște, din jud.
Neamţu, de Ioan Th. CalimachV-vd.
Neamt, de Petru V-vd Şchiopul la [> 17) O bucată de loc în Foc-
7995. şani, cu biserica sf. Dumitru, de

ER
5) Pindeştii din jud. Roman, de Şetrarul Vicol.
Petru V-vd la 7095. 18) Jumătate din Moşia Broşteni,
NIV
4) Tirgul-Noi, din jud. Neamţ, din jud. Botoşani, de Shim. Asi-
de leştion Uşmel la zo9g. S$i neta Ştirbăţâiea la 1836.
5) Satul Filidra şi &ĂMSeşti, din 19) Biserica Cuvi6sa Paraschiva
ap

jud. Neamţ, de Irimia Movilă V-vd

LU

din laşi, de Vornicul Vasile Ro-

la 71x1; asemenea, set, etc,
6) Moșia Icuzenii, din jud. Iași, şi _Podgarii (vii) : 20) La Nicorești 12
RAE

RA

7) Vicolenii, din jud. Fălciu, tot pogone de vie, date de Catiaca

de Irimia Movilă. Bogdânesa.
Perie Oi

8) Negrești, din jud. Roman, 21) La Ştifeşti 12 pogâne, de

NT

de Logofetul Lupu Stoicea la 7111 ; logofetul : Gheorghiţă Sturza.

9) Pustiana, jud. Băcăui, de D-na 22) La Drăgăşeni 3 pogone, de
Liliana la 7153.
CE

Efrem şi Iona,
10) Cornăuţii, din ţinutul Hotin, 23) La Cruci
—

12 pogâne, de
de Safta, fiica Hatmanului Gavril, Constantin Bucă.
la 7176. 24) La Vişani 10 pogâne, de
I/

11) Comarna, din jud. laşi, de Lăscărache Rosset Biv val Vis-
AS

Ilieş Alexandru V-vd la 7185. ternic.

12) Chipereşti, din jud. laşi, de 25) La Ursoiu 3 pogâne, de E-
lonaş Petrişor (de la 1863 acestă lenca Palade.
UI

moşie a fost dată cu embatic la 26) La Cotnar 3 pogâne, de

sf. Spiridon din laşi). Scărlat Gr. Radu,
BC

13) Bălăneştii, din jud. Tecuci, 27) La Cotnar 12 pogâne, de

10
10

Y
polcovnicul Vas. Neagu, la 1856, şi cu locuri de heleștei şi cu sand-

AR
etc, nic într'apa Nistrului ca să se afle
28) Case: Mai multe dughene cine-va să ne facă plată pe acel

in laşi.
Monastirea Agapia prin posiţiunea
ei plăcută, frumosă şi strategică în
acelaș timp, fiind împrejmuită de
IBR
sat, să ne putem ridica nevoile
nâstre. Aflatu-saui d-lui Duca ma-
rele vistiernic și ne-ai făcut nouă

YL
plata deplin pe acel sat carele scrie
trei părţi cu munţi acoperiți cu
mai sus Şorcanii la ținutul Orche-
imense păduri de bradi, dar mai
iului, drept 8oo de lei bătuţi gata,

SIT
cu seamă prin multele bogății și
şi ne-a făcut d-lui deplin plata în
venituri ce poseda, de multe ori minele nâstre, de'naintea părinte-
şi-a atras privirile diferiților nă-
lui Episcopului Serafim de Huşi.
vălitori, şi în multe rinduri a fost
ocupată şi prădată de oşti. De una
din acele ocupări scrie 1. Neculce,
ERŞi noi tij pentru mai multă cre-
dință am iscălit, şi pecetea sf. mo-
nastiri noi am pus ca să se ştie».
NIV
că s'a intimplat în al 6-lea an al Ghenar 7181 (1673)—(v. aseme-
domniei lui C. Cantemir (între nea Tirgul-Neamţu.
1689—1693), năvălind Leşii,
cu Monastirea Agapia a servit de
LU

Craiul lor Sobieski, în țară ; iar

azil monachilor (călugări), până la
la întârcere a lăsat Oşti in cetate
a 1803 ; în acest
Neamţul, Suceava, Secul, monas timp însă mitro-
tirea
RA

politul Veniamin Costachi, vedând

Armenescă, Agapia, Câmpul-Lung reaua întocmire, precum mai cu
şi Hangul (v. vița lui C. Cante- seamă și unele fapte din victa par-
mir de IL. N.); iar
NT

de altele, ur- ticulară a unor

mătOrea mărturie : monachi, i-a stră-
mutat pe toți (1 câţi erai),
«Adică Ieromonachul Egume dân-
n du-i sub ascultarea egumenilor
CE

Teofan, cu tot soborul de

de la sf. la alte monastiri
monastire Agapia, scriem (Neamţul, Re;ca)
noi toți iar în locul lor,
?

mărturisind cu acest zapis tot pentru corec-

al nostru, țiune, a strămutat
I/

fiind s?. monastire Agapia călugărițele cari

lipsită, şi Populaii schitele : Prepadâmna
de multe oști streine stricat din
AS

ă, şi noi Capitala Iaşi; Socola, de lângă

ne-avend de unde să dăm, Iaşi ;
să putem Vinărorii din jos de orașul
a ne șindrili sf, monas Pieatra ;
tirea sco- Gârcina, aprope de Piatra (v. Hri-
UI

Sam un sat vindetor

anume Şor- sov. A. Moruz 1803), dându-le
canii, ce sunt la ținutu sta-
l Orcheiu- riță pe Shim. Nazaria,
lui, cu vatră de sat care retră-
BC

și cu vecinii
gându-se la Veratic, făcu
loc mai-
11 11

Y
AR
cei Elisabeta Costachi (sora mitr. târea celor două capete ale munţi-
Veniamin). lor Măgura (Muncelu), formată că-
La 1815 (luna Mai) prin o scri- tre răsărit-m.-ndpte de Delu-Mare,

IBR
sore a patriarchului de Constanti- iar către Sud de muntele Ciardacul,
nopol Evhetes, iscălită şi de alţi —pe moșia cu a sa numire, la 33
15 patriarchi, s'a dobindit ertarea kma. depărtare de oraşul Pieatra, Se

YL
păcatelor şi bine-cuvintaren călugă- mărginește la Nord cu s. Vinătorii- 7

zilor strămutați (v. Uric II p. 224). Neamţul, la Vest cu monastirea Secu

La 1821, în timpul revoluției, a şi Sihăstria, de cari se desparte priu

ars monastirea iar parte din călugă-
rițe s'au retras, impreună cu sta-
riţa Elisabeta, până după potolirea
rezmeriței, peste hotar în Bucovina.
La 1834, murind stariţa Elisabeta
NIV
Costachi, s'a zidit schitul cu hra-
mul Naşterea Domnului, cu 1000
galbeni lăsaţi prin testament de
LU
SIT
m. Ciungi, Arșita, Măgura și Dealu-
Mare; la Sud cu s. Filiâra, de cari
se desparte prin muntele Ciardacul ;
ER
şi la Est, cu s. Cehlăeşti, de care se
desparte prin linie convenţională.
Are o populaţiune de 240 iam.,
cari se ocupă cu agricultura şi creş-
terea vitelor.

dinsa pentru acest scop. Acestă localitate este vestită pen-

La 1844, Sa aședat cu încuviia- tru țesăturile de şieac de tot te-
țarea lui Mihail Sturza V-vod, de- lul (roş, ca'eniv, alb, etc.), fârte
RA

către mitropolitul Meletie, un aședă- fin lucrate; asemenea pentru cio-

mint povățuitor (regulament). rapii impletiţi din lină albă ţigae,
Numărul căluzăriţelor la strămu- cari. sunt forte mult căutaţi în co-
NT

tare era forte restrins; cu timpul merciii, tot aici se mai lucreză
insă a sporit, aşa că la 1672 e- mohaivul, o mătasă fină, din care
CE

rai 490 ; astădi sunt 3 ş5 de maice, se fac camilaucele (adică șterga-

cu 61 de surori, în cea mai mare rul cu care se imbrobod maicele
partie din clasa bogată, sati mai și invălitura ce se vede, la călu-
I/

bine dis a aristocrației Moldovi- gări şi archierei, pusă peste pot-

neşti, cari-și intrețin luxul prin pro- cap şi atirnând pe spate). Num&-
AS

priele lor venituri. rul țesătorelor călugărițe, pentru

Monastirea Agapia a fost închinată şieac, e 18. Afară de acestea fe-
UI

Mitropoliei Moldovei starea 2-a. meiele din sat lucreză forte mult
un fel de țesătură numită Catrinţă,
Agapia. sat, în com. Filidra, plasa În acest sat se află două școli:
BC

de Sus-Mijlocul, așezat în strimp- una de băeți, populată cu 68 de

12 12

Y
AR
elevi (băeţi) și alta de fete, popu- jat păminturi pentru cultivare, in
lată de 99 eleve, dintre cari nu- afară de reionul comunei, adică
mai 24 ai urmat în tot cursul tocmai prin com. Păstrăveni, Ti-

IBR
anului, mişeşti, etc.
Numărul birnicilor (contribua-
Agapia, v. Petricanii-Agapiei. bili) 18.

YL
În acest sat nu se află nici bi-
Agapia, pădure, situată pe moşia cu serică, nici şcâlă, sai vre-un alt
aceeaşi numire; are o întindere așed&miînt de bine-facere.

SIT
de 1726 hectare saii 3640 pogâne. Numărul vitelor se urcă la Ss?
E pusă in esploatare. capete, dintre cari: 22 boi, 14
vaci, 700 oi, 20 cai, 30 rimă-
Agapia-Vechie, monastire de călu-
gărițe -(v. Agapia din deal, mo-
ER tori (porci)
nute (vitei,
și 45
junci,
vite mici cor-
etc.).
NIV
nastire).
Agăpieni, piriaş, în com. Pipirig,
Agăpieni, sat, in comuna Pipirig, plasa de Sus-Mijlocul; isvorăşte din
plasa
LU

de Sus-Mijlocul ; este aşedat ramurele munţilor Cotnărelul, în

între culmele despre Est al munte- partea hotarului jud. Suceva, curge
lui Cotnărelul şi a ramurilor cari se prin satul cu a sa numire, paralel cu
detaştză din muntele H&lanca (Ha-
RA

drumul natural ce uneşte acea lo-

lesia), şi munţii mărginaşi jud. Su- calitate cu s, Cujbenii, şi se varsă
ceva,—pe moşia statului : Munţii. pe partea stingă a p. Ozana.
NT

Vatra satului are o întindere de

14 hect., 30 arii; cu marginea teri- Agăpieni, del, lângă satul cu a sa
torului sti formeză hotarul jud.
CE

numire ; se detaseză din ram. Cot-

Suceva, megieşindu-se cu s. 'Tără- nărelul îndreptându-se in directiune
țenii, Cujbenii, Pluton şi Dolheș- N-S-Est. Locuitorii (sătenii) îi
tii din zic
aceeaşi comună (Pipirig). Agăpchieni.
I/

— Populaţiunea sa se ridică la
104
suflete, sai 18 fam, 8 v&duve,
AS

şi Agârcia, piria; spre margina co-

2 nevolnici, cari se Ocupă
mai cu munei D6mna, plasa Piatra-Mun-
osebire de creșterea vitelor,
tele; isvorăște din munţii Dâmnei
UI

Terenurile acestui sat fiind

de (ramura Cernegurei), în partea lor
formaţiune muntâsă şi improprii despre Nord, curge pe lângă sa-
agriculturei, locuitorii îsi au
BC

anga- tul cu a sa numire, străbătând

13 13

Y
printre două culmi de del și se în com. Buhalnita, pl. Piatra-Muan-

AR
varsă intre localităţile Cazacii şi tele.
Agârcia pe drepta riului Bistriţa.
Alb (Isvorul-), remură de munți (v.

IBR
Agârcia, sat, în comuna Vadurile, Isv. Alb.
plasa Piatra-Muntele, situat pe ma-
lul drept al riului Bistriţa. 'Tere- Alb, piriu,.(vedi Cracăul-Alb, piriu,

YL
nurile sale sunt inclinate spre Sud- în com, Crăcăoni, plasa Piatra-
Vest şi păturile sale conţin forma- Muntele).
țiunea cu sare, greziuri virstate cu

SIT
pături subțiri de conglomerate, etc. Alb (Piriul-), piriaş, în com. Vină-
Populaţiunea acestui sat se urcă tori-Neamtul, plasa de Sus-Mij-

ER
la cilra de 244 suflete, sai 74 locul ; isvorăşte din munţii Măgura
capi de familie cari trăesc în 73 Sihlei, curge spre Nord trecend pe
de case; repartisându-i pe catego- la schitul Săhăstria, în dreptul căruia
NIV
rii, avem după sex: 114 bărbați, se unește cu piriul Negru. Numirea
130 femei; după starea civilă: sa provine din pricină că scurgân-
118 necăsătoriți, 100 căsătoriţi, du-se pe terenuri triabile de calcar,
LU

26 v&duvi; în raport cu instruc= apele sale duce pulberea lor albă

țiunea : $ ştii carte, 239 nu ştiii, în mare depărtare (v. Piriul Negru).
Locuitorii se indeletnicesc cu a-
RA

gricultura şi: plutăria. Alb (Piriul-) pirîă, în com. Uscaţi, pl.

Num&rul! vitelor se urcă la ci- de Sus-Mijlocul ; (v. Valea-Albă,
fra de 1go capete. pirii).
NT

Din -inscripţiunea găsită la Ră&s-

Alb, (Piriul-), piriaş, în com. Han- boieni se vede că locul unde sa dat
CE

gu!, plasa Piatra-Muntele; isvo- r&sboiul între Turci şi Ştefan cel

răşte din partea apusană a mun- Mare pe atunci se numia «Piriul
telui Tablei (ramura Ceahlăului) ; Alb». Piriul Alb a dat numirea
I/

curge către Sud-Vest, formând în sa văiei prin care el curge : Valea-

parte hotarul Transilvaniei, până Albă. Pria urmare Vornicul Ureche
AS

la v&rsarea sa în p. Pintec, greşește, când dă a întelege, că

Valea-Albă sar fi numit, pentru-că
UI

Alb, (Isvorul-), sat, vedi Isvorul Alb. poiana unde a fost bătălia, sar îi
«nălbit de trupu ile celor periţi
Alb (Isvorul-), piriaș (v. Isvorul-Alb), (Letop. t. [. pag. 131)». Pe valea
BC
14 14

Y
piriului pe care inscripția îl numeşte nesc: cu moşia Dobreni, la Est;

AR
«piriul-Alb>, in depărtare de o oră cu Sarata-Balaurului, la sud-est;
de la s. R&sboieni, spre răsărit, cu Gârcina, la sud; cu Cuejdiul la
lângă s. Tupilați, se află o cătună Sud-Vest ; cu piriul și delul Cuiej-

IBR
răzeşescă care şi astădi se numeşte diului la Vest; cu Crăcănii, Poia-
« Valea-Albă> (v. monastirea R&s- na-Almaşului, Negreştii şi Dolheștii,
boieni). la Nord.

YL
Suprafaţa totală (impreună cu
Albaţă, vedi Câmpul-tui-Albaţă. trupurile și vatra s. Almaș), e de
1677 hect. ş4 are (1178 fălci);

SIT
Albă, (vedi Valea-Albă, loc isolat în iar numai a trupului Almaș e de
com. Cârligi, plasa Piatra-Muntele). 314.60 hect. are (220 fălci), dintre
cari 207 hect. aparţin posesiei, iar
Albă. vale (v. Valea-Albă). ER
restul de
rilor.
107 hectare, locuito-
NIV
Albă, v. R&sboieni. Teritoriul moşiei e accidentat,
presintând dealurile: Almașul, Bi-
Albele, munte, situat la hotarul Tran- sericei, Runcului, Curmăturile, Tă-
LU

silvaniei, in prelungirea mt, Che- lășmanul, Fericile, Lacurile, Cos-

trăria şi Straja, pe cuprinsul comunei menilor, Cierilor, "Țiganca etc. cari
Călugăreni, plasa Piatra-Muntele. în mare parte sunt acoperite cu
Are o înălţime de 1600 m. Se mai
RA

păduri, presurate cu poeni şi poeniţe

numește Obcina-Albilor. ce pârtă adesea numirile dealurilor,
ori numirile : Poiana-Varniţii, Im-
NT

Albișenilor, piriaş, în com. Calu.- puțitelor, Lăzurca, etc.

Iapa, pl. Piatra-Muntele; isvorăşte Piriasele care străbat terenurile
din ramura despre Sud a muntelui
CE

acestei moșii sunt: p. Almașul, Mă-

Cernezura, curge paralel cu p. Du- rinesii, Runcului, Piriul-lui-Barcan,
năre şi se varsă pe stinga p. Calu. Molidului, Polobecelor, Ponorului,
I/

Dosurile, etc,
Albului, vedi Fintina Albului, Pătura cultivabilă (supra solul)
AS

nu este tocmai priincidsă agricul-

„Almaș, moșie, în com. Dobreni, pl. turei ; plantele ce se cultivă și mai
Piatra-Muntele, este alcătuită cu osebire porumbul
UI

din reuşesc grei,

trei trupuri (Almaș, Horiaţesti
şi din care pricină se şi cultivă mai
Roşcani), cari impreună, se mărg
i- mult prin grădini, iar finaţele ocupă
BC
15 15

Y
partea cea mai insemnată a culturei, şi între km. 1, în fața cărora

AR
şi se deosebesc în fănațele posesiei, primind şi apele p. Negueşti (de
cunoscute sub numirile speciale, de : a Stânga), se varsă în p. Cracău,
finaţul vatavului, finațul din piriul ducend cu sine și următârele piriașe;

IBR
Hârcului, f. din Mesteceni, f, din Dosurile unit cu Călugărița, p.
Podiş, f. de la fântâna Albului, f. Mărinesii, p. Hârcului, p. Runcului,
de la Roşcani, f. de la pârta ţa- piriul lui Barcan, p. Molidului,

YL
rinei, f. din Hârtope, etc. şi finațele p. Polobscelor, p. Ponorului, etc,
locuitorilor : f. de la Per, f. de la (.Lr).
Nuci, f. de lângă Arinii lui David

SIT
In prundul dus de curentul acestui
Balmuș, f. de la Schini, f. de la pirii se găsesc bolovani mari de
Gh. I. Neculai, etc, grez carpatic vechii, cari coprind

ER
Pentru exploatatul pădurilor sunt cristale mari de pirită cubică; -ase-
5 ferăstrae purtate cu apă, aşedate menea, bolovani de calcar silicios,
la 1 1/, oră depărtare de s. Al- cu cristale mici de același mineral
NIV
ma$, şi sunt cunoscute sub numirile : (pirită), însă în cătime mai mică;
jerăstrăul No. 1 al lui |. 'N. a cum şi bolovani plini de numulite,
Sultanei, No. 2 f. de ia Cincă, din cari se arată ființa tărimului
LU

No. 3 f. de la Rafailă, No. 4 î. eocen, in sus spre obirşia piriului,

de la Molid (acesta din 1687 se Cu tte-acestea minere de fier, prin
pârtă prin ajutorul unei locomo- localitate şi împrejurime nu se pot
RA

bile, de un timp însă nu mai funcţio- găsi după cum s'a fost crezut de
neză), No. ş f. de la Fabrică care cătră mulți cari au cercetat acestă
a fost ars şi acum se face din noi. regiune.
NT

Almaș, piriă, ce isvorește dintre Almaș, sat, în com. Dobreni, plâsa

CE

o ramificaţiune a d. Tarniţa şi Mun- Piatra-Muntele, aşedat pe valea

celul, în spre marginea despre apus piriului cu a sa numire, cum şi
a com. Dobreni, plasa Piatra-Mun- pe costele delurilor: Almaș, Bise-
I/

tele ; curge în direcțiurie a Sud-Est, ricei, Hârcul, Morilor, Cierilor, etc.

trecând pe la schitul şi s. Almaş, Este format din două trupuri: Co-
AS

până în dreptul km. 7 al soşelei tuna de jos și Cotuna din sus, cari
naţionale judeţene : Piatra-Neamţu, la un loc posed 96 de case în cari
UI

de unde se ridică cătră N.-Est, trăesc 396 de suflete, sati 96 capi

traversând şoseaua județiană: Do- de familii române şi o familie
breni, Rosnov, pe la sudul s. Dobreni, evrecscă ; dintre cari 128 bărbați,
BC
 16 A 16_

Y
204 femei: 199 necăsătoriți, 153 Cotunul de sus als. “Almaş, com.

AR
căsătoriți, 33 văduvi, 1 divorsat Dobreni, plasa Piatra-Muutele ; este
şi 7 nevolnici; din aceștia numai zidit de către Lupu Balș şi Mo-
26 posed cunoştinţe de carte, iar narhul Rafail.

IBR
restul de 360 nu posed nici cele La început, se dice, că era des-
mai elementare cunoştinţe de scriere tinat pentru asilul călugărilor, și se
ori citire. întreținea din tmilostenii, nefiind
r

YL
Sătenii se ocupă cu agricultura, subvenționat ; astădi însă. este po-
creșterea vitelor, dar mai cu ose- pulat de 20 călugărițe având drept
bire de negoţul pâmelor (fructelor), stareță pe maica Susana Ştetănescu

SIT
de care e imbelşugat acest sat; (sora Episcopului de Roman, Mei-
puţini se ocupă şi cu exploatarea chisedec). Serviciul divin este să-
pădurilor vecinașe. virșit de cătră preoții schitului
In sat
preoți şi
se află: 2 biserici cu 2
2 eclisiarci; o șcâlă co-
ER Horaiţa, ce se rinduesc s&ptăminal.
Almaş, deal, lângă satul cu a sa nu-
munală
NIV
cu o populațiune de 47 mire, serveşte de loc cultivabil să-
elevi; o moră situată la marginea tenilor (fiind situat pe partea lor),
Cierilor şi care aparţine proprie- şi de hotar despre Negreşti.
tăţii; 2 cărciume;
LU

o clădire cu 6
odăi ce servă de locuință poseso- Almașului, vedi Poiana-Almașului,
rului ; 5 ferăstrae (v. Almaș, moșie); sat în com. Dobreni, pl. Piatra-
3 rotari; 3 ferari; un stoleriti.
RA

Muntele.
Numărul contribuabililor 49.
Comunicaţiunea cu satele vecine Alexe, (Poiana lui), poiană "situată
NT

se face prin drumul ce dă în Şo-

pe loc boieresc în cuprinsul pă-
seaua jud. Piatra-Neamţu în dreptul
durei Negreşti, comuna Dobreni,
km. 7.
CE

plasa Piatra-Muntele.
Numărul vitelor se urcă la 454
capete, dintre cari: 40 boi, 42 Alunele, dil, situat pe locul ome-
vaci, 280 oi, 10 cai, 25. rimă- nesc (al sătenilor adică), în fun-
I/

tori, 30 viței, 16 junci, 1 taur, dacul din susul satului Negreşti,

Se povesteşte că
AS

în apropiere com. Dobreni, pl. Piatra-Muntele,

Odinidră ar fi fost o crincenă bă- servă de teren cultivabil.
tălie intre Români şi Unguri.
UI

Aluniș, ramură de munţi în prelun-

Almaș, schit de călugărițe, situat în
girea către Est a ramurei Porfir
BC
17 A 17

Y
(perpendiculară pe întinsa şiră a 5 şi 6) si după regulamentul de

AR
Tarcăului) ; începând de la nodul aplicaţie promulgat în Monitorul o-
ce-l iormeză cu ram. Nechitului, oficial No. 135 din 1877, acest sat
in partea despre Nord-Vest a schi-

IBR
urma să formeze comună aparte,după
tului Nechitul, către obirşia piriu- cum se şi proiectase ; insă din pri-
lui Mălina (afluente din drepta r. cină că, din 114 locuitori improprie-
Iapa), până ?n malul drept al rîu- tăriţi, Saii fost strămutat până la

YL
lui Bistriţa, mărginit pe sub c6s- 1882 de-abiă 24, clădindu-şi nu-
tele sale despre Sud-Est (paralel), mai 19 case de locuinţă, a rămas
de piriul Măstăcănâsa ; iar din cos-

SIT
ca neconstituită, administrându-se
tele sale de către Nord, se deta- interesele locuitorilor de comuna
şeză într'o altă ramură numită a căreia-i aparţine astă-di ; iar întru

ER
Neguleştilor. cât priveşte numirea sa, acest sat
Este acoperit cu păduri în cari nu pote avea nici o importanță
predomină arborii de alun, de la istorică, fiind sat noă,
NIV
cari se pare că şi-a luat chiar şi
numirea, În tOtă intinderea sa stră- Arămâia, vedi Bornișul, sat in com,
bate teritoriul com. Mastacăn, din Dragomirești, plasa de Sus-Mijlocul.
LU

plasa Bistriţa.
Arămbia, del, pe hotarul com.
Alza, v. Aţa pirii. Talpa despre Dragomirești , este
RA

acoperit cu pădure.
Alzass, locuință isolată (v. Aţa, pi-
NT

chet). Arămâia, trup de sat, in com.

Uscaţi, plasa de Sus-Mijlocul, si-
Aprodul-Purice, sat, în com. R&u- tmat pe valea piriului Alb (valea-
CE

cești, plasa de Sus-Mijlocul, aşe- Albă), spre marginea jud. Roman.

dat intre s. Reucești, Muntenii,
Trohinești şi Preoteşti, pe costele Ardele, schit ruinat, pe moşia Tar-
I/

delurilor ce se intind către răsărit cău, plasa Bistriţa.

AS

din grupa Neamţului și a Oglin-

dilor. Ardele, Bâtcă de del, situată în ra-
Are o suprafața de 415 hec- mura Domesnicul, plasa de Sus-
UI

tare (290 fălci), cu o populaţiune Mijlocul.

de vre-o 30 familii.
BC

In virtutea legii din 1864 (art. Argintar, piriaș, com. Gârcina, pl

Neamţu. 2
18 18

Y
Piatra-Muntele ; isvorăşte din dt- slujind Aron Vodă la un Mitro-

AR
lul cu a sa numire, ram. Viişora, polit anume Nicanor, fiindu-i ne-
şi se varsă pe partea dreptă a pi- pot Mitropolitului ; şi acel Mitro-

IBR
riului Cuejdin, după un curs aprope polit fiind ctitor la Monastirea A-
de neînsemnat, atit prin volumul gapia, cea vechie din del, fiind
cât şi întinderea scursorii apelor monastirea zidită cu cheltuiala şi

YL
sale, chiar în timpurile ploiose. ajutorul Dâmnei Elena a lui Petru
Rareş Vodă, care Dâmna a fost fata
Argintar, del, în prelungirea d. Si- lui Despot Craiul sirbesc: de aceea

SIT
mion, Peşterea şi Ruptura, din ra- cu cheltuiala D-nei Elena şi prin
mura viișorei (prelungire a ramu- osteneala acelui Mitropolit sa zi-
rei munţilor Bistriţa şi Cozla) ; for- dit monastirea Agapia din del, pre-
meză linia de hotar între com. Gâr-
cina și com. Pângaraţi. ERcum s'a dis; şi fiind şi Mitropo-
litul Nicanor ctitor mergea de
multe-ori la monastire de şe-
NIV
Arinii, v. Valea-Seacă. dea și mergea şi nepotu-săi Aron
Vodă. De aceea Aron Vodă de
Arinii, loc isolat, în com. Piatra, multe-ori eşia afară de la monas-
LU

plasa Piatra-Muntele, situată pe tire la plimbare, la o monăstidră

partea swngă a riului Bistriţa, a- de călugărițe, ce era pe moşia mă-
prâpe de gura p. Borzogheanul; nastirei ce se chiamă Hilidra, având
RA

aici se află o şchelă, pentru plute, dragoste cu o călugăriță tintră.

care se află sub proprietatea ur- Şi așa eşind Aron-Vodă întrun
bei Piatra. rind la plimbare la Hilidra, şi în-
NT

Numirea localitătei se derivă de torcendu-se la monastirea Agapia

la o mică pădurice (luncă) de arini "din del, numai ce sa întilnit cu
CE

ce se află în prejmuire. unchiu-s&i, cu Mitropolitul Nica-

nor, mergend şi Mitropolitul afară
“Aron, (Piatra-lui-), stâncă, situată la moșiile monastirei, și Sau în-
I/

între monastirea Agapia vechie şi tilnit la un loc unde este drumul

Agapia din vale, în com. Filiâra, tăiat în piatră cu ciocanu ; de aceia
AS

plasa de Sus-Mijlocul. Mitropolitul să fi bătut pe nepotu-

Legenda-i atribueşte următorul sei Aron Vodă. lar după aceia-
UI

fapt istoric : <Aron Vodă, aşa vor- Aron Vodă sa dus în țara Un-
besc Gmenii bătrini şi călugării de gurescă, fugind de la unchiu-s&u,
la monastirea Agapia, că a fost de la. Mitropolitul ; şi din țara Un._
BC
 19 A 19

Y
gurescă s'a dus Aron Vodă la Ţa- Arşiţa, ramură de munţi, situată în

AR
rigrad și s'a apucat la Gmeni mari spre Est de s. Hangul, plasa Piatra-
de slujit; şi cu vremea a eșit Muntele, cam la 4 6re depărtare

IBR
Domn în Moldova; şi să fi prins pe sub polele Ceahlăului.
pe unchiul sei, pe Mitropolitul Forma sub care mi se represintă
Nicanor, şi să-l fie făcut hadimb, e ca şi a unei seceri (semi-lune), în-

YL
să-l fi scopit; căruia Mitropolit dreptată cu vârfurile către apus ;
îi este mormintul la monastire in începând recurbătura de la răsări-
dl ; şi sa, fost săhăstrit luând tul pichetului Pintec (în dreptul

SIT
Shimă, şi dicendu-i din schimnicie km. 120 al şoselei Prisăcani-Bis-
Nil, care aşa scrie pe piatră de trici6ra), până în plasa Tocăi, sau
pe mormint: Schimnoje il. lar mai bine dis, până câtre sudui

ER
acolo unde sati întilnit Aron Vodă plăşii Terjosei (afluent al Pânte-.
cu unșhiul s&u Mitropolitul, au cului.)
pus de aii săpat o stincă mare de
NIV
piatră, scriind şi istoria pe piatră, Arşiţa, piriiaş, ce iese din ramura
şi deasupra încă au săpat ca să se cu a Sa numire, şi se varsă după
cunâscă pe unde a fugit; care ua curs forte scurt în piriul Pân-
LU

aceste semne sunt de se și ved tec (pe partea dreptă), cam la 2 km.
până astă-di şi se chiamă acea mai către Sud de pichetul Pântec.
stincă de piatră, piatra lui Aron
RA

Vodă (v. cronica lui |. Neculce): Arşiţa, del, între com. Filiora şi
«O seamă de cuvinte ce nu sunt
com. Vinătorii-Nemţul, servind de
NT

scrise în letopiseţ, ce numai din om

hotar natural între monastirea Aga-
în om sai audit, cari Sai scris în-
pia vechie şi Sehăstria (Notă:
naintea domniei Dabijei Vodă : deci
CE

Gmenii băștinaşi prin expresiunea

cine le va crede bine va fi, iar
de carşiti> nu înțeleg alt-ceva,
cine nu le va crede iarăş va fi
de cât un .neintrerupt lanţ de co=
bine ; cine precum îi va fi voia, line verdi şi înflorite, expuse fără
I/

aşa va face», —sati Amintiri din o

apărare razelor sorelui, având în
AS

căletorie de C. Hogaș, în Revista acelaş timp, o trăgănată şi adincă

Asachi a. ll, No. 9,—ori: varianta
înclinare spre Sud-Vest).
în Letop. M. Kogăln.)
UI

Arșița-Ascunsă, poiană, în com.

Arsineşti, loc isolat, în com. Grumă=- Dobreni, plasa Piatra-Muntele, si-
BC

zeşti, plasa de Sus-Mijlocul. tuată pe moşia Almaş,

20 __20

Y
După "Th. Stenner, temperatura

AR
Arșiţa-Creţului, isvor de ape mi-
nerale, situat într'o pădure de bradi sa găsit —4-r140,75 C. (în acord
şi frasini, unde străbate omul prin cu determinarea Dr. Caillat); greu-

IBR
o cărare strimptă,—la câţi-va metri tatea specifică este egală cu 1,0036,
depărtare de partea dreptă a piriu- conțintnd : sulfat de potasă (aceeași
lui Pântec, pe cuprinsul com. Han- câtime luată ca mesură : 7,680 gr):

YL
gul, plasa Piatra-Muntele. 0,2127: suliat de sodă: 1,1743;
Terenurile din care iese apă sunt clorură de sodiu: 0,2012; carbo-
nisipâse şi aşedate sub culmele des- nat de sodă: ş,6540; carb. de

SIT
pre Sud-Est a masivului stâncos calce: 3,1123; carb. de magne=
Ceahlăul. ziă : 1,1704; cari. protoxid de
Apa isvorului este limpede, fără fier: 0,1582; aluminiă: urme;
miros, de un gust pişcător la limbă,
şi cam sărat, Cea întâi analisă s'a
ER
"acid. silicic: 0,0811;
pămint : inponderabil ; suma părţi-
Rişină de

făcut la 1833 de către farmacis-

NIV
lor fixe: 13,7642 ; acid carbonic
tul A. Abrahamfi; iar a doua, la liber socotit în grame: 16,7424.
1356 de către Dr. Th. Stenner, Lăsată în aer liber, apa acestui
fiind pomenite întrun articol al isvor aruncă bulbuci plini de acid
LU

Dr. Caillat, publicat în PUnion Me- carbonic. Altă analisă, afară de a-

dical la 1853, ca singura apă ter- cestea, nu este cunoscută. In di-
mală a căreea temperatură este ur- ferite scrieri aceste ape sunt
RA

tra-
cată la 200 C. | | tate sub denumirea de ape minerale
După A. Abrahanifi, temperatura de la Hangu (v. !. r.—precum și
NT

s'a găsit de +-6“R, când tempera- Dr. Al. Şaabner-Tuduri, studii a-

tura aerului erea de -l-i şoR. Greu- supra apelor minerale din j. Nemţu;
tatea specifică este egală cu 1,003,
idem A. Fetu, în op. cunosc. Dr.
CE

conţinând : sulfat de sodă (in 7,680 Caillat, in «călătoria medicală in

grame de apă): 2,755; clorură principatele Dunărene, din PUnion
de sodiu: 2,311; clorură de calce: Medicale 1853»; idem dicționarul
I/

1,600; carbonat de sodă: 4,089;

Frunzescu),
carb. de calce: 2,888; carb. de
AS

magneziu : 3,933; carb. protox.

Arșița-Tărcuții, munte, la hota-
de fier: 0,100; aluminiu: urme ;
rul Transilvaniei ; situat între cur-
UI

acid silicic 0,444 ; Rișină de pă-

mătura Lazaroi, de care se des-
mint: 0,044; suma substantelor
parte prin p. Bolohano; și afluentul
fixe: 18,106.
BC

- acestuia Foldtisztpatak, şi între

21 A 21

Y
muntele Grinduş, de care se des- situat în apropiere de piriiaşul

AR
parte prin piriul “Tărcuţa, Aţa-Mică, între Obcina Cepkeşu-
Înălțimea sa e de 1372 m. hui și Kerekhavaş.

IBR
Ascunsă, vedi Arşiţa-Ascunsă. Aţa, ramură de munţi, pe teritoriul
comunei Pângaraţi, plasa Piatra-
Aţa, pirii, format din două isvâre: Muntele, situată între piriul Chei

YL
Ata-Mică şi Aţa-Mare, cari se u- şi piriul Aa, afluenţi ai Tarcăului.
nesc aprâpe de hotar ; cel 'intâiu

SIT
isvorăşte din munţii Transilvaniei, Ața-Mică, v. Ata, piriu.
intrând în judeţ printre m. Obcina-
Cepkeşului şi costele Piciorului Ke- Aţa-Mare, piriiaş (v. Ara, pirit),

ER
rekhavaş, formând întru cât-va li-
mita despărțitâre despre Transilva- Audea, pitiiaş, în comuna Hangul,
nia, adică de la pichetul Aţa până plasa Piatra-Muntele ; isvorăşte din-
NIV
la punctul cotat, cu ocasiunea de- tre ramurele munților lurca (Giurga)
limitărei hotarului, 847 m., cel şi munţii Domnei, către hotarul
de-al doilea, isvoreşte tot din mun- moşiei Bălţiteşti; curge pe sub
LU

ţii Transilvaniei, intrând pe sub pâlele delului cu a s'a numire, u-

culmele muntele Piciorul Ienei şi dând s. Audea, în dreptul căruia
traversând teritoriul plășii Piatra- se și varsă pe partea stângă a pi-
RA

Muntele, până la răsăritul Picio- riului Hangul.

rului Kerekhavaș, unde se uneşte
întrun singur curs cu p. Aţa-Mică,
NT

Audea, sat, în comuna Hangul, plasa

strecurându-se apoi în direcțiunea Piatra-Muntele, aşezat pe valea pi-
Vest-Nord-Est, printre ramurile riului cu a sa numire, șia piriu-
CE

munţilor Bourul şi Crucea-Roşe lui Hangul.

(de-a dr&pta), şi ramurile munţilor Are o populaţiune de vr'o 600
Aţa şi Măgura Şomuzului (de-a de suflete, dintre cari: 103 capi
I/

stânga), până la versarea sa în de familie (282 bărbaţi, 303 fe-

pirîul Tarcău (puţin mai în susul mei), sai, după starea civilă: 337
AS

despre gura piriului Lăptocele, care necăsătoriți, 199 căsătoriți, 48 vă&-

vin de cea-l-a'tă parte a piriului duvi, 1 divorţat. In raport cu in-
UI

Tarcău. strucţiunea : 46 cari ştii carte, şi

539, cari mai nici cele mai ele-
BC

Aţa, pichet, pe graniţa Transilvaniei, mentare cunoştinţe.

 22

Y
Locuitorii se ocupă cu plutăria Iurcanii, din comuna

AR
(şi numai prea puţini cu agricul- Piatra-Munte.
tura).

IBR
In acest sat se aHă: o biserică Aurar v. Bistriţa, riu.
de lemn, cu 1 preot şi 2 eclisi-
arci ;—3 ferari, 2 rotari. Comu- | Avereşti, loc isolat în comuna Gi-
nicațiunea cu satele vecine se face rov, plasa Piatra-Muntele.

YL
prin un drum natural, care începând
dintre Km. 100 — 101 a şoselei Avereșşti, moşie, fără sat, în comuna

SIT
judeţene-naţionale Piatra-Prisăcani, Girov, plasa Piatra-Muntele ; este
duce în susul văei piriului Hangul situată'pe valea Cracăului, între mo-

mere a
până la satul Boboteni.
rr
şiile : Boţăștii, Leleştii, Girov etc.
Numărul vitelor 'se urcă la 760
capete. ER A fost proprietatea
Aron-Vodă de lingă Iaşi, şi închi-
monastirii

hată Patriarchiei de Țarigrad. Se:

NIV
Audea del, în prelungirea muntelui mai numește ;: Slobozia-Avereşti.
fa
LU

B. Ă
RA

Babe, munte, în comuna Pângăraţi, Piatra-Muntele ; împreună cu un

pl. Piatra-Muntele, situat între schi- loc situat pe moşia Dăneştii, nu-
NT

tul Tarcău și hotarul Transilvaniei, mit Cotul lui Simion Ciobanu (ca
de 31/, fă'ci), are o întindere până
CE

Babei, piriiaş, în comuna Taslău, la 4911/, hectare, (3431/. fălci).

plasa Bistrița ; isvoreşte dintre ra- Se invecinește la Nord cu deli-
murile delurilor numite Costa Tas- mitarea din 1864 (pâmentul pe
lăului,către apusul de!ului Cociorva;
I/

care s'au împroprietărit însurăţeii

curge în direcțiune răsăritenă, stră-
satului Balma), și cu moşia Zideşti
AS

bătând aprâpe de vărsarea sa în ;

„la Sud, cu moşiile Ivăneştii
riul Taslău, şostua județiană Do- şi Ros-
i nov; la Est, cu Mărginenii
breni-Moinești lângă Km. 43. și la
UI

Vest cu apa Cracăul ce este

pie a ho-
tar despre moşia Rosnov.
[ | Bahna, moşie, in comunaGirov,
mt i

plasa Actstă moşie se compune

BC

din.
 23
Z

Y
locuri de arătură și finețe, avân dintre cari 22 capi de familie, sai

AR
o livede cu pomi roditori şi dou€ 35 bărbaţi şi 46 femei ; după sta-
mori, una pe apa Crâcăului și alta rea civilă: 38 necăsătoriți, 39

IBR
în sat, precum şi mai multe aca- căsătoriți, 2 văduvi, 2 divorsaţi;
rete, mai înainte vreme se arenda în raport cu instrucțiunea: 7 cari
la un loc (ca un singur trup) cu ştii carte şi 74 cari nu ştiu. Nu-
mărul caselor 27.

YL
Gura Văei-Turtureşti ; la 1884
însă, a fost vindută separat, prin Locuitorii se ocupă cu agricul-
înalt decret regal, D-lui lord. Co- tura şi creşterea vitelor. Terenul

SIT
! măniţă pe suma de 214,100 lei. relativ este producător.
Se mai numeşte şi Troiţa, de În acest sat se află : un ferar,
pe timpul când era pendinte d 2 rotari, 3 mori de apă.

ER
Monastirea Bisericani, Numărul vitelor se urcă la 240
capete,
Bahna, piriul (v. Călaiuș, piriu).
NIV
Bahniţa, piriiaş, ce isvoraşte dintre
Bahna, şes, ce se întinde către su- ramurile despre Sud-Ost a culmei
dul satului Negriţeşti (din comuna Mastacănul, comuna Bârgădni,plasa
LU

Rosnov, plasa Bistriţa), până in de Sus-Mijiocul ; curge în direc-

malul riului Bistriţa. ţiune Nord-Sud, traversând șoseaua
Acestă numire fiind forte obici- judeţiană Piatra-Bozieni între la
RA

nuită, de Gre-ce în comun se dă mai 20—21 Km., vârsându-se în iazul,

tuturor locurilor jose, precum: format de scursârea piriului Tur-
NT

Bahna de la Hoisesti, Bahna de dești, Bălnizâra, ş a., aşezat pe

la Mărgineni, etc., ne rezervăm terenurile ce vin către Miază-Nopte
de a le mai specifica, în acest a satului Hârtop.
CE

dicţionar, ca neconstituind un nume

(termen) propriu anumit unei lo- Bahniţa, piriiaş, in comuna Birgădni
calități. plasa de Sus-Mijlocul ; isvorăşte
I/

din culmele delurilor ce se scobor

AS

Bahna, sat, în comuna Girov, plasa din ramura Mestacănul, către Apu-
Piatra-Muntele ; aședat pe valea şi sul satului Bârgăni ; curge în di-
podișul din stânga p. Cracăi, for- recțiune Nord-Ost, unindu-se cu
UI

mând limita comunei despre Plasa piriul Certieui, pe partea sa din

de Su:, Mijlocul. drepta, la extremitatea despre Nord
BC

Are o populaţiune de 8: suflete a satului Bârgăsni, şi formeză ia-

24 24

Y
zul Breza, în dreptul satului cu formând linia de hotar între co-

AR
aceeași numire. muna Gârcina și comuna Dobreni
şi Căciuleștii ; este traversat prin

IBR
Baiului, (obcina) : ramură de munţi, mijloc de şoseaua judeţenă Piatra-
către Sud-Ost de grupa stincosă a Nemţ; partea ce vine în stânga
Ciahlăului. acestui drum (când merge spre

YL
tirgul Neamţ) se mai numește şi
Balan, vedi, Mitocul lui Balan, că- Sarata (v. |. r.).
tună în comuna Bălțăteşti, plasa

SIT
de Sus-Mijlocul. Balaur pădure, pe cuprinsul delului
cu a sa numire ; conţine mult lemn
Balan, sat, în comuna Mastacău, plasa de stejar, care a început a se și
Bistrița ; este aşedat pe podișul
cuprins între ramificațiunile către ER exploata incă din anul 1889. Acestă
localitate este vestită și pentrn pră-
Răsărit a culmelor Neguleşti, Iapa
NIV
dăciuni ce sai săvirşit în timpuri,
şi Aluniș şi între riul Bistriţa, la la drumul mare,
15 Km. 100 m. depărtare de o-
raşul Piatra. Balaur, fiatină cu apă minerală,
LU

Terenurile sale accidentale, în situată în valea ce se întinde sub

partea despre Vest, nu sunt pro- polele despre Vest a delului Ba-
prii agriculturei. laur, pe teritoriul comunei Gârcina,
RA

Locuitorii se îndeletnicesc cu a- plasa Piatra-Muntele. Puterea mi-

gricultura și plutăria, nerală a apei este slabă, şi numai
Comunicaţiunea cu satele vecine
NT

după atâta se mai cunâște, că con-

se face prin. şoscua judeţiană Do- ține în desoluțiune mineraluri, fiind=
breni-Rosnov-Moineşti 3 prin un
că in depositele noroiâse ce se gă-
CE

drum natural care începe din drep-

sesc pe fundul fintinei, se constată
tul Km. 24 al șoselei precedente
formațiunea saliferă, analogă celei
şi duce prin satul Portăreşti la sa-
din muntele Cozla (+. 1. r.). 1s-
I/

tul Mastacău ; prin un drum care

vorul astă-di este cu desăvârşire
trece prin satul Chintinici şi dă
părăsit,
AS

şi din causa negligenții

în drumul Neguleştilor.
tinde a se astupa de tot,
UI

Balaur, ramură de deluri, situată la Balaur, drum vestit, care lgă

6 Km. depărtare de orașul Piatra ; pe o
întindere de 38 klm. localităţi
se întinde în direcțiune Nord-Sud le :
BC

Piatra, Dărmăneşti Sarata-B

alauru-
 mm

25 B 25

Y
Aa

lui, Dobreni, Bod-Precistei, Oşlo- Baratca, piriiaş, ce isvoreşte din po-

AR
ora iii EGID

beni, Crăcăonii, Băltățeşti (staţiune dişele despre sudul satului Bârgăni

balneară), Humulești și tirgul Nemţ. comuna Bârgădni, plasa de Sus-
al —

IBR
Mijlocul ; curge în direcțiune su-
Balaurului, vedi Sarata-Balaurului. "dică, traversând șostua judeţiană
Piatra-Bozieni, între al 22 — 23

YL
Balcani, moşie, situată la căpătul Km., vărsându-se pe partea stângă
despre Sud al comunei Tazlău, al şi în capătul despre răsărit al ia-
plășii Bistriţa şi al judeţului, intre zului Bălăneştii.

SIT
moșiile monastirii Tazlău şi Fru-
mâsa, formând cu marginele sale Baratca, loc isolat, în comuna Bâr-
despre Miadă-di hotarul despre jud. găsni, pl. de SuscMijlocul ; situate

ER
Bacău, Înainte de secularizare atirna pe partea dreptă a şoselei Piatra-
de Monastirea Tazlau (inchinată Bozieni, între 23—24 Km., sunt
vre-o trei case numai cărora lo-
NIV
sfintului Mormint), astă-di aparţine
statului, Are sat. cuitorii le dic «curte», cu t6tă
aparenţa ce au de a fi mai mult
Balcani sat, în comuna Tazlău, plasa niște hambare pentru păstratul gri-
LU

Bistriţa, situat la 40 Km. ş0o me- neior.

tri depărtare de orașul Piatra, în
drumul şoselei județiene Dobreni-
RA

Bargilele, del, situat între ramura

Moineşti (la al 48 Km. şoo m.); Petru-Vodă și Domesnicul, comuna
cu marginele sale formeză hotarul Pipirig, plasa de Sus-Mijlocul.
NT

despre judeţul Bacău.

Are o populaţie de 235 locui- Bargilele, piriiaş, ce isvoreşte dintre
tori, cari se'ndelctnicesc cu agri- ramurile munţilor ce se întind că-
CE

cultura şi creşterea vitelor. tre Sud-Est de satul Dolhești, co-

In acest sat se află o biserică muna Pipirig, plasa de Sus-Mijloc ;
cu un preot şi doi dascăli, etc. curge în direcţiune spre Sud, până
I/

Inainte de secularisarea averilor la satul Coroiul, comuna Călugă-

AS

monastireşti, acest sat împreună cu reni, pl. Piatra-Muntele, unde unin-

moşia cu aceeași numire, aparţi- du-se cu piriul acelui sat (numit
nea Mânăstirei Tazlău (v. Balcani, tot Coroiu) și cu piriul Bulatan,
UI

moşie). formeză piriul Largului.

BC

Baltinului, vezi Gruiul-Baltinului. Băbeşti, moşie, în comuna Pipirig,

POPE
ee
26 B 26

Y
plasa de Sus-Mijlocul, situată la manilor; o mâră de apă cu o

AR
extremitatea despre Nord-Vest a petră ; un ferăstrău sistematic pen-
județului, intre moșiile Pluton, Pi- tru explâtarea pădurilor.
pirig ş. a.

IBR
Numerul vitelor se urcă la 2069
A fost pendinte de Minăstirea- capete, dintre cari: 104 „boi, 40
Neamţul și închinată Metropoliei vaci, 1800 de oi, 30 cai, 35 ri-
de lași, starea l-a; astă-di apar- mători şi 60 vite mici cornute:

YL
ține statului, Are sat, (viței, junci, etc.).

SIT
Băboeşti, sat, în cuprinsul moşiei cu Băcidea, carieră de piatră, situată
acestă numire, comuna Pipirig,plasa in delul cu a sa numire, ramura
de Sus-Mijlocul ; este aședat pe munţilor Cozlei, între culmea Bor-
partea stângă a pirielor Pipirigul
și Minzatul, intre ramurile mun-
tâse ce se detașeză din Heălauca
ER
zogheanul şi Cârlomanul.
pusă în comunicaţiune
Piatra prin drumul
cu
Se afă
oraţul
ce duce pe
NIV
(marginea jud. Suceava). lingă biserica Valea-Viei ; însă
Terenurile sale se deschid către transportul materialului exploatat,
răsărit spre valea Pipirigului şi se face cu multă anevoinţă din pri-
LU

sunt imprejmuite cu păduri în ex- cina naturei terenurilor şi a dru-

ploatare. mului aprâpe impracticabil.
Vatra satului are o suprafață
RA

de 42 hectare go arii. Populaţiu- Băcioe, dtl, în prelungirea câtre A-

nea se ridică la 502 suflete, sau
pus a muntelui Cozla (v. Băcise,
95 familii, 22 văduve, 6 nevol-
NT

carieră),
nici, un evreii. Numărul contribua-
bililor 9ş. Băhnișcra, piriaș, spre marginea
CE

Locuitorii se ocupă cu agricul- despre Vest a plășei de Sus-Mij-

tura și creşterea vitelor ; dar fiind-că locul ; isvoreşte din ramura delu-
în aceste părţi solul este cu desă- rilor M&stacănul, câtre Răsăritul s,
virşire improductiv, ei ati anga-
I/

Ghigoeşti ; curge in direcţiune su-

jate locuri de cultură în alte co- dică traversând sostua judeţiană
AS

mune mărginaşe şi chiar afară din Piatra-Bozieni între al 18-19 km.;

hotarul județului. se varsă în piriaşul de scursâre
In sat se află: o biserică de al
UI

iazului Trudești, ce vine situat

lemn, cu un preot şi un eclisiarch ; mai
câtre Apus și în legătură cu
o pivă (chiuă) pentru făcutul suc- iazul
în care se varsă p. Bahniţa (v.1,
BC

re
27 B

Y
Bihniş6ra, sat, care până la 1875 ua drum natural ce trece prin s.

AR
aparținuse com. Siliştea, din pl. Hârtopel-Ghilăezti,
Bistriţa ; de la acel an însă, prin

IBR
anumită lege, a trecut ca anexă la Bălănești, iaz, situat la Răsăritul sa-
com, Bahna, jud. Roman. tului cu asa numire, com. Bărzăsni,
plasa de Sus-Mijlocul ; este format
din scursdrea bălților ce se întind

YL
Bălănești, sat, în com. Bărgăsni, pl.
de Sus-Mijlocul, situat în drepta câtre Apusul său, provenite din pă-
soselei judeţene Piatra-Bozieni ; for- riiaşele Trudeşti, Ghigoeşti, Băl-

SIT
meză colțul despre Nord al careu- nişora, Bahniţa, ş. a. ce se scobor
lui alcătuit de satul Hârtopele la din podișele şi delurile despre Vest
Vest, s. Ghilăeşti spre Sud, şi s. a com, Bărfăsni ; iar în spre ca-
[7
Dârloca câtre Est.
Terenurile sale plane sunt con-
ER
pătul săi despre Est mai este ali-
mentat“/de ape'e piriaşului Baratca.
tinuare a văilor (şesurilor) ce se Costache Negruţi ia scrisorea I-a
NIV
desfăşoră de la Nord-Sud şi Vest- < Primblare>, asemănă acest iaz cu
Est a comunei, presintând'și multe fântâna Ipocrenii, unde se scăldau
locuri mlăştiâse. Musele, din pricină că îa satul Bă-
LU

Suprafaţa totală e de 9șo hect. lăneşti locuia pe atunci fabulistul

Populaţiunea de 300 suflete, saă: A. Donici.
69 tam. (dintre cari 65 fam. ro-
RA

mineşti şi 2 fam. evreeşti), 13 vă- Bălășeni, moșie, fără sat, situată pe

duve şi 8 nevolnici, cari se ocupă lângă moşia Măneștii, în comuna
NT

cu agricultura, Petricani, plasa de Sus-Mijlocui ; a

Numerul contribuabililor 150. făcut parte din terenurile cari al-
In acest sat se află o biserică, cătuiau desfiinţata comună Boistea,
CE

târă preot, ci numai cu 1 eclisiarch. Inainte de secularizarea averilor

Numerul vitelor se urcă la 360 monastireşti a fost proprietatea Mo-
capete, dintre cari: 40 boi, 100 naştirei Agapia şi inchinată Metro-
I/

vaci, 110 oi, ş0 rămători, 20 cai- poliei de Iaşi, starea Il; astă-zi
AS

epe, şi 30 vite mici cornute (vi- aparţine statului. I se mai zice şi

ței-junci). <Graşi».
Comunicaţiunea cu locurile ve-
UI

cine se face prin: un drum na- Bălțătești, comună rurală, numită

tural ce dă în soscua judeţiană ast-fel de la satul de reședință asa;
BC

Piatra-Bozieni între 22-23 km. ; ocupă partea despre Sud și centrul.

Da a
x) ma »
28 B 28

Y
a celor două extremităţi a plășii tate, precum nici perspectivă de a

AR
de Sus-Mijlocul, aşezată în drumul mosteni ca urmași din părinţi le-
şoselei naționale județene Piatra- giuiţi. -
Nemţ, la 28 km. depărtare de o- Solul se cultivă pe o întindere

IBR
raşul Piatra, pe delurile şi văile de 1428 hect. 93 arii, şi anume:
dintre pirăul Veratic şi Cracăi ; se 36 hect. 14 arii gri, 106 hec. 84
mărginește la Sud-Est cu pămintu- arii ove&s, 4 hect. 66 arii hrişcă,

YL
rile com. Crăcăni, la Vest-Nord

a
299 hect. 99 arii porumb, 1 hect,

ma
cu comm. Bubhalniţa, Hangul, Fi- 80 arii cartofi, 3 hect. 79 arii

cem
SIT
lidra și la Nord-Est cu Grumăzești. cânepă, 1 hect. 65 arii fasole, 74

pen datiretama
a
Este formată din satele şi cătu- hect. arii mazere, 23 hect. șș arii

2 dam
nele : Bălțăteşti, Mitocul-lui- Balan, orz, 949 hect. 78 arii finețe.

ER
Valea-Arinii, şi Valea-Stcă, cu o Imașul (suhatul) are o întindere
populaţiune de 2179 suflete dintre de 237 hect. nutrind 3236 ca-
cari: 465 de capi de familie, sau pete de vite.
NIV
2135 suflete aflătâre față în com. In acestă comună sunt: 3 bi-
şi 17 absente, la facerea recensă- serici. în bună stare, întreținute de
mântului populaţiei; după sex : comună prin tondul de 700 lei
LU

1091 de bărbaţi, 1061 femei ; după (buda. a. trecut), cu 6 servitori.

Ve-
Starea “civilă : 1108 necăsătoriți, nitul fonciar anual al păminturilor
915 căsătoriţi, 128 văduvi, 1 di- c> aparţin acestor biserici se urcă
RA

Vorsat ; în raport cu instrucțiure la suma de 99o lei. —0O şcolă,

mea : 146 ştiii carte, 2006 nu ştiă ; cu un învățător, întreținută de stat.
după vîrstă: 573 copii de sex
NT

Budgetul comunei este de 6861

bărbătesc, 503 copii de sex fe- lei la venituri şi 6825 lei şi 26
meesc ; după naționalități: şo de
bani la cheltueli.
CE

streini, cari se ocupă exclusiv cu

Din numerul totalal locuitorilor,
agricultura, creștere vitelor şi co-
108 datoresc Creditului Agricol cu
merciu!. suma de 6900 lei, având amane-
I/

Dintre locuitorii improp ietăriţi

tat: 594 oi, 115 boi, 98 vaci,
în 1804 sunt astă-zi: 142 cari ocupă
77 junci, 28 viței, Ş cai, 12 min=
AS

singuri locurile lor, 238 din cei Zaţi, 11 epe, 1 minzac şi 6 g0-
cari ocupă locuri ca urmași, 2 stă- nitori.
UI

“pinesc locurile altora și 74 cari de Comunicaţiunea cu satele vecine

şi insuraţi şi lucrători de pămint, se face prin: sostua judeţiană Pia-
însă nu au nici un fel de proprie-
BC

tra-Neamţ precum și prin drumu-

 29

rile comunale ce dai în acestă
ramură de la diferitele sate res-
pective ce-i aparţin,
Y
AR
partea de câtre Nord), presintând
in formațiunea lor geologică, pături
cari aparţin grupei terțiare şi pro-

IBR
Budgetul drumurilor este de 746 babil și sistemului Miocen, pe câtă
lei 26 bani la venituri şi 740 de vreme S'ati găsit calcare şi greziuri:
lei la cheltueli. Salarul picherului ce presintă cristale romboidale, ce

YL
e'de o lei, al factorului poştal de sunt cristale de granat, precum şi
200 lei, taxe de reţinere 10%/p a- ghips roşiatic caracteristic, şi ghips
supra lefilor funcţionarilor se urcă. salifer ; cu siguranță insă, nu se

SIT
la suma de 49 lei. pote precisa anume cărui sistem
aparțin, de Gre-ce nu sati găsit
Bălțăteşti, moşie, situată intre mo- fosile (vezi Anuarul geologic III
şiile Veraticul, Crăcăonii, Hangu
ş. a. A fost proprietatea vistierului
1888).ER
Po, ulaţiunea acestui sat se urcă
ilie Cantacuzen, apoi mai tirziii
NIV
la 340 locuitori, cari se ocupă, pe
a enezului Gh. Cantacuzen și acuma timpul verci, forte mult cu specu-
a princepelui Ştirbei. Are sat. laţiunea productelor animale a pă-
sărilor, etc. agricultura și prea
LU

Bălțătești, piriaş, vezi Sarata. p. în puţin cu industria şi comerciul

com. Bălțătești, pl. de Sus-Mij- propriii zis.
In acest sat se află: reședința
RA

locul.
comunei, 1 biserică de piatră cu
Bălțătești sat, în com. Bălţăteşti, preoți şi eclisiarei ; — o şcslă cu
NT

piasa de Sus-Mijlocul, așezat la 470 o populaţiune de 60 elevi, sta-

metri dâsupra nivelului mărei, în țiune balneră cu ş oteluri mari, cari
drumul şoselei județiene Piatra- cuprin peste So de camere; —o
CE

Nemţ, la o depărtare de 28 km. farmacie ; stațiune Telegrato-Poș-

de Piatra, de 10 km. de Nemr și tal; ş rotari, între care și 1 strun-
38 km. de gara Paşcani. gar, 1 bărbier, etc.
I/

Se numește ast-fel de la multele Bălțăteştii împreună cu satul

AS

locuri mlăștinose provenite din Mânjeşti ai fost daţi danie de Bar-

bogaiele surse ale isvârelor, cari novski și Vasile Voda, Monastirei
se află pe cuprinderea sa. Hangul; iar mai târdiă întărită
UI

Verenurile sale sunt accidentale acea danie prin hrisovul lui Ne-
(satul fiind imprejmuit din tote păr- culai Vodă Mavrocordat la 1715
BC

țile cu deluri, cari se deschid în Sau închinat, împreună cu mo-

 „30 30

Y
nastirea Hangu, Patriarchiei de Pe atunci erai numai trei fin-

AR
Alexandria (vezi însă Mânjeşti, tini de slatină (salamură): 1) Olga,
moşie). 2) Elena, 3) - Gheorghe sati fin-
Asemenea, se spune, că acest tina Cnezulni (isvorul al patrulea

IBR
/ sat, împreună cu moşiile Bălțăteştii, s'a descoperit mai târdiu), aceste
Buhalniţa, Mânjeşti şi Crăcăni, ar numiri Îi Sau dat după membrii
fi alcătuit, în vremuri, un cnezat, familiei care le stăpâneau.

YL
Cea dentâiii analisă a apelor
„Bălţăteşti, staţiune balneară, lângă acestora s'a făcut pe la anul 1839
satul cu aceeași numire, pe partea de către dr. IL. Chihac şi provi-

SIT
dreptă a piriului Sărata. sorul Franț Humpel, cu care oca-
IsvOrele minerale din acestă lo- sie s'a vedut că conţin: acrime
calitate sunt cunoscute din timpuri
ER
carbonică, idro-sulturică şi idro-
vechi; betrinii povestesc că le-ati clorică (idro-holrinică), apoi sodă,
găsit sub formă de fintîni, pe care magnesie, potase, calce, fer şi iod,
NIV
le numeati »fintinele de slatina rea», Isvorul Cnezului era cel mai îm-
numire ce se păstreză şi până as- belşugat, dând peste 100 de oca
tădi printre locuitori, de apă pe minut; temperatura apei
LU

Cei dinttiu care au Început să era de 140 sub presiunea atn10s-

V/ le cerceteze, să le îngrijtscă şi să ferică de 240.
le curețe, a fost Principii Can- O a doua analisă și mai com-
RA

tacuzen (din familia Cnejilor), ve- plectă de cât cea-Valtă sa făcut

niți din Rusia, unde trăise până la 1856 de dr. Stenner; cu acestă
atunci, spre a se stabili aici. Ei le dată sa constatat că bâlele
NT

cari
îngrădesc, deschid isvrârele şi clă- eraii combătute cu succes prin în-
„desc În apropiere 2 barace mari, trebuințarea externă, mai cu ose-
CE

“unde aștză cădi, pentru scăldarea
lor şi a visitatorilor ce le veniati
ca Ospeţi pe timpul verei (1810).
I/
bire (băi), sunt: P6la aibă, gutu-
rai încuibat, umflătura ghindurilor
“şi alte bole scrofulose precum şi

Nu trecu mult şi se vesti în reumatismul cronic, pete, picin-

“țară de efectele bine-cuvîntate ale
gine, noduri, beşicuțe, bube,
AS

lim-
»Slatinei rele< “de la Bălțăteşti.
„brici, trinji și felurite patemi ner-
Visitatorii pătimași sporiaii pe fie- v6se,
care an şi se stabiliaii prin sat şi
UI

Mai tirgiă băile sai dat in

"Vecinătate, unde căraii apa cu va= antreprisă particulară.
sele.
La 1870 stabilimentul de
BC

pri-
 31
„31
em fe aie

Y
mire a visitatorilor era: compus de natrium: 237,1435; Bromură

AR
dintro clădire de lemn cu 24 de de magneziu: 0,0761; sulfat de
odăi, în formă de potcâvă ; având potasiu: 0,2913; sulfat de cal-
pe lângă densele șease bucătării şi

şease cabine pentru
tamentul bâlelor se făcea de or-
dinar după prescripţiunea arenda-
IBR
ciu: 1,2789; sulfat de magneziu;
feredee. Tra- 23,391r;sulfat de natriu: 10,711;
carbonat de fier: 0,0130; carbo-
nat de magneziu: 0,0368 ; fosfat

YL
șului, care pe acele vremuri eta de aluminiu: 0,0039; Acid sili-
un evrei, cic : 0,0064; Substanţă organică:
La 1878 cumpărându-le de la

SIT
0,0166: suma substanțelor (păr-
Principele D. Ştirbei, d-l d. D. ților) fise: 272,9957. Acid car-
Cantemir, a făcut prin ajutorul bonic combinat cu carbonaţi simpli

ER
d-lui dr. Konya o ultimă analisă în bicarbonaţi: 0,0383 ; acid car-
amănunţită, schimbând tot-odată şi bonic liber: 0,3561; suma totală
numirile isvârelor: No. 1 «Carol a părților constitutive : 263,590.
NIV
Il», No 2 «Independenia», No 3 Părţi constituiive neponderabile :
«Elisabeta» şi No 4 « Cuza-vodă» iod şi litiu.
(20 Octombre 1883). Resultatele 2) Isvorul «Elisabeta» : Acest
LU

acestei analise sunt: isvor se află la câţi-va pași de

1) Isvorul «Carol [> : Apa este isvorul «Carol I». Proprietăţile
limpede cu un gust sărat-amar și sale fisice şi chimice sunt aceleași,
RA

cu O reacțiune dre-cum acidă. Tem- cu deosebire în cantitatea sărurilor.

peratura apei la 20 Octombrie Temperatura la 20 Octombre 1884
1883, era de 70 c. Greutatea spe- a fost de 6, c. iar greutatea
NT

ciflcă— 12206. In 1000 grame de specifică=— 1,2033. Analisa cantita-

apă : Clor 143,7923; Brom 0,0661; tivă : clor: 128,4962; Brom:
CE

Anhidridă sulfurică 6,5096 ; Anhi- 0,0652; anhidridă sulfurată: 2,6480;

dridă carbonică: o,10ş2; Anhi- anhidridă silicică: 0,007ş ; sodiu:
dridă silicică : 0,0064 ; sodiu: 116,0105 ; potasiu: 0,1706; cal-
I/

130,5079; potasiu: 0,1576; cal- ciu : 0,1426; magnesiu: 0,3153;

ciu: 0,5263; magnesiu : 0,2828; protoxid de fier: 0,0054. Gru-
AS

protoxid de fier: 0,0099; lod: pându-se, avem următorul resultat :

urine. Grupându-se între densele Clorură de natriu: 211,9861; Bro-
UI

aceste substanţe în combinaţiunile mură de magnesiu : 0,0749 ; sultat

în care se află probabil, în apă, de potasiu: 0,3153 ; sulfat de cal-
avem următorul resultat: Clorură ciu: 0,8419; sulfat de magnesiu:
BC
32

Y
22,6036 ; sulfat de natriu : 8,0814; acid silicic: 0,0319; substanţe or-

AR
carbonat de fier: 0,0072; carbo- ganice: 0,0362. Suma părților fixe:
nat de magneziu: 0,1132 ; fosfor 18,640. Acid carbonic combinat
de aluminiu; 0,0258 ; acid silicic: în bicarbonat: 0,2732 ; acid car-

IBR
0,0075 ; subst. organice : 0,0194. “bonic liber: 0,0053. Suma părţilor
Suma părților fixe: 244,0763; în total: 1 8,9225. Părţi nepondera-
acid carbonic combinat cu carbon bile: stronţiu, litiu, iod.

YL
simpli in bicarbonat: 0,0620 ; acid 4) Îsvorul «Independenţa», avind
carbonic liber : 0,3031; suma totală multă analogie cu isvorul «Carol
a părților constitutive: 244,4414- 1» a fost analizat numai calitativ,

SIT
Părţi constitutive neponderabile : Din analizele expuse, rezultă că
iod, litiu şi acid sulfidric. aceste ape minerale trebuesc cla-
3) Isvorul «Cuza-vodă» : Acest sate în clasa apelor: C/orurale-
isvor se află
aprâpe cu cele-Valte două.
în aceeasi linie
El se
ER
şi sodice, şi mai reese următorele con-
clusiuni: 1) că aprâpe a patra
NIV
jatrebuințeză ca intern, apa este parte din apă, consistă in clorur de
săracă în săruri minerale, limpede, sodiu. 2) Caracteristic pentru apa
cu un gust sărat-amar. Reacţiunea sărată din Bălțăteşti este marea lor
LU

apei este neutră, Temperatura la bogăţie în sulfate, ceea-ce contribue

20 Octombrie 1884, era 70. Greu- mult la vatra lor terapeutică:
tatea specilică— 1.0148. Analisa Întrebuinţarea practică a acestor
RA

cantitativa: clor: 8,7323; brom: ape pâte servi: a) la inhalaţiuni

0,0094; Anhidridă sulf.: 2,1743; şi pulverisaţiuni. b) la băi gradate
anhidridă carbonică: 0,5527; ân- calde şi reci , c) pentru băut nu-
NT

hidridă silicică: 0,0319: sodiu: “mai din isvorul <Cuza-Vodă>.

8,1602; potasiu: 0,1254; calciu:
Din apele minerale de la Bâl-
CE

0,4976; magneziu : 0,5900 ; Pro-

țăteşti se extrage prin evapora-
toxid de fier: 0.001ş. Grupându-se
țiune o sare de colore albă cenujie
între dânsele aceste substanţe, dati:
numită «sare minerală de Bălțăteşti
I/

clorură de natriu: 14,4060 ; bro- pentru băi» şi afară de acesta 0

mură de magneziu: 0,0108 ; sul-
sare cristalizată, cu un gust amar-
AS

fat de potasiu: 0,2318; sulfat

de sărat, efecte purgative excelente,
calciu: 1,1902; sulfat de
mag- numită: «sare aternială de Băltă-
neziu : 1,0023; sulfat de natriu:
UI

1,2125 ; carbonat de fier: 0,0024; teşti», care analizată de d-nu dr.

carbonat
Betnath, a dat rezultatul: sulfat
de magneziu : 9,5199;
BC

de sodiu: 43,550 grame; clorură

 33 B
33

Y
de sodiu: 0,880; carbonat de so- Tăzeșescă ; este situată pe lingă

AR
diu: 0,060 ; apă de cristalisaţiune : moşia Costişa, în plasa Bistriţa. O
55490 grame. Total 99 grame parte aparținuse Bănesei Smaranda
9800/0. Crupenski.

IBR
Astădi stațiunea balneară Băl-
țăteşti merge pe cale propăşitore Bărboși, moșie, fără sat, aşedata în-
sub tote raporturile (vezi detaliu: tre moșiile Rădiu, Muncelu ş. a,

YL
Dr. Al. Şaabner-Tuduri: «Studiu în plasa Bistriţa ; aparţine casei re-
asupra Apelor minerale din judeţul posatului vornic Sandu Crupenski.
Neamt, 1890». Asemenea dr Can- Spun unii, că acestă moșie ar

SIT
temir : <Băile minerale de la Băl- fi fost odinidră a lui Miron Costin ;
țătesci, 1884; idem Asazi (Re- părerea însă este cu desăvirşire e-
vistă, Piatra.1884-No 3, = ete) ronată,

ER
de Oare-ce e numai o si-
Bălușești, sat, în comuna Dochia, mnilitudine de . numire : adevărații
| plasa Piatra-Muntele ; aședat pe po- Bărboşi ai lui Miron Costin se nu-
NIV
| - dişele ce se intind în curbătura de- mesc astă-di Brăniştenii ; de aici
lurilor Mărgineni. Se mărginește la Pa răpit Dumitraşco Macrin văta= .
Vest cu s. Dochia, de care se des- „vul de păhărnicei, împreună cu le-
LU

! parte prin culmea delului Mărgi- fegii, și Va dus la Roman; însă

neni ; la Est cu s. Itrinești; la acuma nu mai aparțin jud. Neamţ,
Nord cu hotarul com. Bărgăcni. :; de când cu o delimitare a hotaru-
RA

In acest sat sunt 25 de case po- lui între judeţe, ai trecut la jud.
pulate de 20 de fam. sati șr de Roman.
bărbați, 52 femei (dintre cară : ş6
NT

necăsătoriți, 36 căsătoriţi şi 11 Bărbușeni, moşie, fără sat, în com.

văduvi), toţi răzeși remăși aici în Rădiu, plasa Bistrița, aședată între
CE

urma improprietărei locuitorilor la moşiile Rădiul, Polobocul, ș. a. se

Dochia. In raport cu in-trucţiunea: stăpineşte de cătră clironomii lui
12 ştiu carte şi 91 nu știu. Sandu Crupenski.
I/

Posedă : o biserică cu un preot

şi un dascăl „—un ferar, un rotar. Bărcănești, sat, aședat pe cos'ele
AS

Numerul vitelor se urcă la șş delulului Piclăul (Ţiclăul), spre Sud-

capete: 18 boi, 22 vaci, 6 cai, | Vest de s. Cândești, în c. Căndesci,
5 rimători, 4 junci, )
UI

plasa Bistriţa, cu partea sa de cătră

E
=
Some ana ma ma
_ a a TT
sud formeză hotarul jud. Bacău.
Băneşti, moşie, fară sat, cu părţi și Are o întindere de 414 hec-
BC

Neamţu. 3
34 _34

Y
dacul format de munţii Măgura,

AR
tare, cu o populaţiune de 548 su-
fete, sait 300 fam. 10 văduve, şi Şomuzului, la Vest; ramura delu-
16 nevolnici, în totalitate romini rilor Crivei, la Nord, și ram. d€-

IBR
ce se ocupă cu esplâtarea pămîn- lurilor Petrei, la Sud ; curge prin
tului, plutărie și industria primitivă. valea lor, în direcţiunea Vest-Ost
“Terenurile cari alcătuesc cuprin- pinâ la capătul despre răsărit al

YL
sul săi, sunt mai mult muntose și celor două culmi (Crivei şi Petrei),
delurâse, presintind în formațiunea în dreptul cărora se varsă pe par-
lor deposite -calcarâse din care se tea stângă a p. Tarcău, cam la

SIT
extrage varul de o calitate mijlo- vr'o 3 km. în susul satului Tarcău.
cie. Locurile pentru agricultură
sunt restrinse, aşa că semănăturile Bândești, dtl, în com. Mărgineni,
de tomnă sunt representate
prin : 71 h. Gr arii de grâu, 8 hect.
de-abia
ER plasa de Sus-Mijlocul, situat la ho-
tarul despre comuna Zănești.
88 arii de secară, şi aprope la
NIV
nemică alte culturi; cu tote aces- Bândești, iaz, în comuna Mărgineni,
tea, relativ, sunt productive. plasa de Sus-Mijlocul, situat sub
In acest sat se află: o biserică p6lele dclului cu a sa numire.
LU

cu un preot şi 2 dascăli, întreți-

nuți din fondurile comunale; — Bărgăâni comună rurală, în partea
două vărării s—patru rotării ;— o despre Sud-Ost a Plăşei de Sus-
RA

ferărie, Mijlocul, așegată pe valea ce se

Numerul vitelor se urcă la 472 întinde, la vre-o 6 km. mai cătră
NT

capete, dintre cari: 50 boi, 100 apus de t. Bozieni, în direcţiune

vaci, 200 de oi, 12 cai, so ri- Nord-Sud, dinspre com. Talpa, pe
mători şi 60 v. m. cor. (viţei-junci). o lărgime mai bine de 2 km., cun:
CE

Comunicaţiunea cu satele vecine şi pe podișele ce se scobor de sub

se face prin un drum natural care polele delurilor Certieni, Mastacân
duce prin satul Cândești.
şi Mărgineni.
I/

Se mărgireşte cătră răsărit cu

Bătrînei, del, în grupul munţilor
AS

jud. Roman, com. Bozieni şi com.

Tarcăul-Mare, com.Pângăraţi, plasa
Budești-Ghicăi ; la Sud cu com.
Piatra-Munte, Mărgineni ; la Vest cu o mică parte
UI

din com. Dochia, cu com. Şerbeşti

Bătrinei piriiaș, ce izvoreşce din de-
şi Dragomireşti ; iar la Nord că
lul cu a sa numire, situat în fun-
BC

com. Talpa.
 35
35

Y
Este formată din satele: Bălă-

AR
hectare, sau cum am dice, numai

le
neşti, Bărgăâni, Breza, Certieni, pe a treia parte din suprafaţa
Dârlga, Ghilăești, Maximeşti, Vlă- totală, şi anume: 560 hectare

IBR
diceni şi loc. isol. Baratca, cu o griu ; 17: hectare ovăz; 845 hec-
suprafață cam de 7160 de hectare, tare porumb; 15 hectare cânepă;
şi o populaţiune de 2405 suflete, 12 hect. fasole; 390 hect. orz;

YL
sau 639 fam., cari repartisate, dau: 16 hect. livedi artificiale şi 110
2403 sufl. (locuitori) presenţi, 2 hect. finațe naturale.
absenţi din comună; după sex: Imaşul (suhatul), are o întindere

SIT
1205 bărbaţi, 1200 femei; 591 de 100 h. 20 arii şi nutreşte 3121
copii de sex bărbătesc, 541 copii capete de vite, dintre cari: 494
de sex femeesc; după stare civilă : boi, 784 vaci, 1100 de oi, 299

ER
1185 necăsătoriți, 1058 căsătoriți, rimători ; 212 cai, epe şi 322v.
154 văduvi, 57 nevolnici, 8 di- m. cornute.
vorsati ; în raport cu instrucțiunea :
NIV
Budgetul comunei este de 6844
147 ştiu, 2258 nu ştiu carte ; după lei la venituri şi 5713 lei la chel-
naționalități : 7 fam. ebrei, 156 tueli ; taxe de ro 0/, asupra sala-
unguri. rilor funcţionarilor e de 27 lei.
LU

Dintre locuitorii împroprietăriți Numărul cotribuabililor, 807.

în 1864 sunt astă-di: 121, cari În acestă comună sunt: 7 bise-
stăpinesc însuşi locurile lor; 205,
RA

rici ortodoxe, dintre cari 2 în stare

ca urmași ; 2 locuri remase pe s€- de reparaţiune, cu 8 servitori (3
ma comunei; 107 loc., cari de şi preoți, 5 eciisiarci), plătiţi din ron-
NT

însuraţi și cultivatori de pămînt, durile comunale cu 480 lei (bud.

dar nu aii nici un soit de pro= a. trec.), o biserică catolică, fără
prietate precum şi nici prilejul de preot localnic ; 2 scoli, 4 mori de
CE

moştenire pe urma părinţilor lor apă; o ferărie; 4 rotării,

legiuiţi. Comunicaţiunea cu satele veci-
Cea mai mare parte a popula- naşe se face prin: şoseaua jud.
I/

țiunei se ocupă cu agricultura, și Piatra-Bozieni, care parcurge co-

AS

mai cu osebire cu creșterea vite- muna prin mijlocul sei, de la apus

lor pe care le negoţeză în iarma- cătră răsărit ; prin şoseaua care în-
rocele ce se fac atit prin îimpre- cepe de la locul numit Baratca
UI

jurime cât şi în localitate. (între al 23-24 km. al şoselei pre-

Solul este productiv, însă se cul- cedente), și duce spre nordul văei
BC

tivă numai pe O întindere de 2119 prin s. Bârgădni, Breza, Talpa;

ata
+:
36 36

Y
prin şoseaua ce se ramifică de la eclesiarci ; o biserică catolică cu

AR
Nordul s. Bârgădni şi trece prin un dascăl; o şcolă; 3 rotării, o
s. Crăeşti și Borniș la Dragomi- ferărie.

IBR
reşti, precum şi prin alte drumuri Numerul contribuabililor 300.
mărginaşe şi naturale, dintre dife- Mai înainte de a se uni plășile
ritele localități. De-Sus-Mijlocul, acest sat a fost

YL
Fondul drumurilor e de 1630 reşedinţa sub-prefecturei pl. Mij-
lei, 4o bani la venituri şi 1090 locul; astă-zi însă a r&mas numai
lei la cheltueli ; salarul Picherului ca reşedinţă a autorităților comu-

SIT
e de 200 lei; salarul factorului nale. In localitate se face iarma-
postal de şo lei. roc la: 23 Aprilie (Sf. Gheorghe).
Numărul vitelor e de 1396 ca-
Bârgăni moşie,
sn
situată
moşiile Bălănești, Şerbeştii lui Tal-
pe lingă
5

ER pete, dintre cari 200 boi, 306

vaci, 500 oi, 140 porci, 100 cai-
pan, Prăjeștii, ș. a., în com. Bâr- epe, 150 vite m. corn. (viţei-juaci).
NIV
gădni, plasa de Sus-Mijlocul, apar-
ţine casei Principelui Stefan Vo- Bârcu, sat, în capătul despre meză-
goride, care la 1840 a avut ju- nopte al com. Siliştea, şi la ex-
LU

decată de impresurare despre Mo- tremitatea despre răsărit a plăşei

şia 'Talpa. Bistrița, aşedat pe valea din stânga
piriului Orbicul, între satul Hâr-
RA

v
Bârgăni, sat în com. Bârgăsni, țesti (com. Mărgineni), la apu-
aşedat pe șesul coprins între de&- miază-n6pte ; s. Goșmani şi Bâr-
NT

lurite Mesteacănu! spre apus şi Cer- joveni la sud, de care se desparte

tieni spre răsărit, precum şi intre printr'o curătură de deluri; hota-
păriele Bahniţa şi Certieni, cari rul jud, Roman la est.
CE

işi unesc cursurile spre partea Are o suprafață de 1072 hect.

despre miază-nâpte a sa, 50 arii (750 fălci) cu o popula-
Are o suprafață de 1780 hec- țiune de 435 suflete (99 bărbati,
I/

tare, cu o populaţiune de 814 99 femei, 237 copii) ; numsrul

suflete, sati 210 familii, 40 vă&-
AS

nevolnicilor 9; numărul contri-

duve, 20 nevolnici, sai după na-
buabililor 159. Familii 103.
ționalităţi : 135 unguri, 2 fam,
In acest sat se află: o biserică
UI

evreesti,
cu un preoi şi doi eclisiarci; o
In acest sai se află : două biserici şcâlă cu o populaţie de .... elevi;
ortodoxe, cu doi preoţi şi doi
BC

O moră pe apa Orbicului. Streiai

37 37

Y
sunt 4 evrei (3 bărbaţi şi o femee).

AR
fam. (174 bărbaţi, 147 femei,
Ve&duve 1ş. | 289 copii) ; numărul vădanelor 14,
Locuitorii se ocupă exclu:iv cu al nevolnicilor 8, străini sunt 7

IBR
agricultura. evrei (doi bărbaţi, dou femei, 3
Num&rul vitelor 441 capete, copii). :
dintre cari: 20 cai, 17 epe, 60 Numărul contribuabililor 162.

YL
boi, 120 vaci, 144 0i, 40 porci Locuitorii se ocupă cu agricul-
şi 40 vite mici cornute. tura şi crescerea vitelor.
In acest sat se află: reşedinţa

SIT
Bârcu şi Goşmani, moşie cu părți, comunei; o biserică cu un preot
în plasa Bistriţa, situată între mo- și doi eclesiarci, o şcolă cu o po-
şiile Bunca, Bârjoveni, Siliştea. pulațiune de 48 elevi.

ER
Pe cuprinsul ei se află satele cu Numerul vitelor se urcă la 1268
aceleși numiri. Mai înainte vreme capete, și anume: 1 cai, 28 epe,
o parte a fost sub pendenta Epi-
NIV
220 boi, 212 vaci, 4 tauri pentru
scopiei de Roman, iar altă parte reproducțiune, 690 oi, şI porci
aparținea r&posatului Căminar Gr. şi 48 viței.
Alcaz, astă-di e proprietatea sta- Numirea veche a satului: Cre-
LU

tului. tenii Lipoveni (v. |. r.).

Bârcu, pădure, pe cuprinsul moşiei Bârcan; vedi piriul lui Barcan.

RA

cu a sa numire, în com. Siliștea,

plasa Bistriţa; are o întindere de Bârldia, del în com. Bodeşti-Pre-
NT

92 pogoane. cistei, plasa Piatra-Muntele.

Bârjoveni, sat, la extremitatea des- Bârldia, piri6ș, în com. Bodeşti-

CE

pre răsărit 2 com. Siliştea precum Precistei, plasa Piatra-Muntele, se

şi a plăşei Bistrița, aședat într'o varsă in piriul Cracău,
curbătură de deluri, spre limita
I/

jud. Roman, care ”l desparte ia Bâșinari, loc. isol. pe malul drept

AS

N.-Vest de s. Goşmanii, la vest de al piriului Neamţ, în com. Petri-

satul Siliştea și la sud de satul cani, plasa de Sus-Mijlocul.
Runcu.
UI

Întinderea teritoriului sei e de Bâtca-Cailor, pisc de munre, pe

318 hect. (244 fălci), cu o po- hotarul moşiei 'Tarcău, com. Pân-
BC

pulaţiune de 6ro sufi., sau 184 garaţi, plasa Piatra-Muntele, situat

38 38

Y
între riul Bistriţa şi piscul mun- Bâtca-de-Piatră, pisc, la extremi-

AR
telui Murgociul. tatea despre vest a ramurei mun-
ților Crucea-Roşiă ; situat pe ho-

IBR
Bâtca-Dâmnei, del-platoă, în formă tarul Transilvaniei, intre Poiana-
triunghiulară, situat între munţii Roșiă și piriul Brateș, pe reionul
Dâmnei (ramura Cernegurei), faţă plășei Piatra-Muutele.

YL
în faţă cu piscul Cârlomanului,
Aci se ved incă şi astă-di rui- Bâtca-Sahastrului, vedi Piciorul-
nele unui palat domnesc despre Săhastrului.

SIT
care, spune legenda, că odinidră
ar fi fost locuit de refugiata dom- Bâtcele-Focșei, piscuri de munți,
niță Ruxanda, fiica lui Petru Rareş, situate in ramura m. Văraticul,
care când voia să mergă la Mst.
Bistriţei, întindea peste apa riului ER către
în com.
sudul monastirei Văraticul,
Filiâra, plasa de Sus-Mij-
Bistriţa o punte de pele de bivol. locul ; cercetate
NIV
de d, Cobâlcescu,
care a recunoscut in formațiunea
Bâtca-Dâmnei, del, in ramura mun- păturilor lor sistemul de Bona-
ților Cozla, faţă în faţă cu cea rowska, iar de-asupra acestuia ade-
LU

precedentă, şi despărțite de riul Veratul grez de Măgura a lui C.

Bistriţa,
M. Paul.
O altă legendă spune că dom-
RA

nița Ruxanda întindea originalul

Barna, huciu de pădure, situat
sei pod peste amendou& aceste pe
piriul lui Stahie în sus, com. Calu-
bâtce ; legendă, care deşi se bucură
NT

lapa, plasa Piatra-Muntele.

de multă credare în mare parte
a populațiunei băştinașe, nu pâte
Belcești, sat, in com. Cândești
CE

fi de loc admisă luând în conside- , pl.

Bistriţa ; aședat pe șesurile
rare, că de la Bâtca-Dâmnei şi po-
(din dișele ce se întind în drepta riulu
ram. Cernegurei), până la acesta e i
Bistriţa şi a p- Rădiu, spre
I/

O distanţă aproximativă răsărit

de 800 m. de satul Socii (din com.
Socea),
AS

Bâtca-Dâmnei, sat, în com. mărginindu-se către nord cu s,

Dâmna, Beţeştii-de-jos, iar către sud
pl. Piatra-Muntele (v. Dâmna, cu
sat). satele Vădurelele şi Când
UI

ești.
Bâtca-Gardurilor, Are o intindere de 160 hecta
vedi Gardurile, re
cu O populațiune de ş4 sufle
stânci. te,
BC

sai 20 familii, 3 veduve,

un ne=
39 39

Y
volnic; toți români de baştină, tare de tirgul Nemţ, în suburbia

AR
cari se ocupă cu agricultura şi Pomete pe piriul Corogenilor.
“plutăria, În acest sat se află un Apa filtrată este incoloră, ino-

IBR
rotar. doră şi cu un gust forte sărat;
Numerul vitelor se urcă de-abia. lăsată puţin timp la aer, desvoltă
la cifra de 38 capete, dintre cari: beşicuțe gazăse de anhidrită car-

YL
8 boi, ro vaci, 8oi, 1 cal, ş bonică şi în acelaşi timp se tul-
porci şi 6 viței. bură lăsând un deposit galben de
sesquioxid de fer.

SIT
Belceşti, moşie cu părți şi răză- Densitatea este egală cu 1,1347
şescă, fără sat, situată pe lângă la temperatura de 150150.
moşiile: Şerbeştii-lui-Talpan (din Analiza cantitativă raportată la

ER
com. Talpa, plasa de Sus-Mijlo- 1000 de grame de apă a dat ur-
cul) şi 'Tupilaţii (din jud. Roman) ; mătârele resultate: Clor, 106,1132
in ea a avut parte şi monastirea Brom, 0,0168.——lod, urme.—Ân-
NIV
Cetăţuia de lângă Iaşi, fiind în- hidrită sulfurică, 3,3070.— Ânhi-
chinată Sf. Mormint; iar la 1840 dridă borica, 0,0006.—Ânhidridă
Stefan Leancă, Stef. Lozonsky şi silicică, 0,0101. — Anhidridă fos-
LU

alții vând o sumă de stinjeni din forică, 0,002 ş5.—Sodiu, 68,5833.

acest hotar, Logofetului Stefan Potasiu, 0,5046.—Litiu, 0,0005.—
Catargiu, cari se stăpinesc şi asră-di Calciu, 1,2287. Magneziu, 0,2021.
RA

de urmaşii lui. Sesquioxid de fer, 0,0078.

Dacă grupăm între dinsele aceste
NT

Belcești, (Parte-din) moşie în pl. substanțe în combinaţiunele în cari

Bistriţa, com. Cândeşti ; n'are sat. probabil se află în apă, găsim, că
Terenurile din acestă parte con- 100 grame de apă, coprind:
CE

țin deposite calcare. Iar prin văile Clorură de sodiu: 174,4394-—

şi apropierea riurilor se găsesc Clorură de Potasiu: 0,5395.—
bolovani mari de calcar, pe cari Bromură de Magneziu : 0,0193.—
I/

locuito-ii din împrejurime îi adu ă lodură de Magneziu : urme.—Sul-.

şi fac din ei un var de o calitate fat de potasiu: 0,4956. — Sul-
AS

relativ bună. Vărării sistematice fat de Magneziu: 1,0015.—Sulfat

insă nu se găsesc. de calciu: 4,0995.— Carbonat de
UI

calciu : 0,05 22.— Carbonat de Li-

Belibon, (Fintina lui), Isvor de ape tiu: 0,0026. — Carbonat de fer:
0,0121. — Borat de magnesiu:
BC

minerale, situat la 1 km. depăr-

 40

Y
0,008. —Fosfat de calciu : 0,0041. moșiile Socii, Cândeştii, Vădure-

AR
Anhidridă siiicică : 0,0101.— Suma lele ş. a., în comuna Socea plasa
substanţelor fixe: 180,6767. Bistrița. Odinidră a format un trup

IBR
Aceste ape fac parte din grupul cu moşiile Cotrenţa, Stăneştii, Băr-
isvorelor «de la Oglinzi» şi au buşenii, Săndreștii, Belceștii, Ţir-
fost analisate de d-l P. Poni (vedi benii(Ţirdenii) şi Motocanii. Astă-di

YL
Oglindi, ape minerale). însă singură acestă moșie e des-
Numire populară: Beliboă. părțită în trei: O parte aparţine
lui Alecu Crupenski, care aduce

SIT
Bejani, trup din satul Humulești, venit anual de 2500; o parte lui
comuna Humulești, plasa de Sus- Sandu Crupenski, cu același venit;
Mijlocul. şi a treia D-nei Safta Krupenski,

Berăria, trup din tirgul Nemş, plasa ER cu un venit de 6şoo lei.

Numerul vitelor cari aparţin pro-
de Sus-Mijlocul. prietarilor se urcă la cifra de ş2r
NIV
capete, dintre cari: 24 boi, 9 vaci,
Bernevica, iaz, in comuna Talpa, 380 de oi, 8 cai
plasa de Sus-Mijlocul, aşedat sub
Avere mobiliară ce posed se so:
LU

cubmele delului Tarniţa, pe valea

coteşte la 29870 lei.
ce se deschide intre satul Hlăpeşti
N
şi "Talpa, ! Bețești, trup, vedi
RA

Beţeștii moșie.
In partea nordică este alimentat
cu apele pirieșelor Breza şi Chi- Beţești, sat, în comuna Socea, plasa
NT

liile, ce es dintre delurile Borşe- Bistriţa; aşedat pe apa piriului

nilor, iar despre răsărit prin piriul Rădiu în colțul despre Ost-Nord
Măleştii se pune în comunicaţie al careului ce formeză împreună
CE

cu piricșul de scursâre a iazului cu satul Belceştii, spre sud, satul

Breza în spre Omiceni.
Rădiu spre vest; şi satul Socii,
spre sud-vest,
I/

Bersaşti, moșie, fără sat, pe lângă Terenurile sale în mare parte, şi

moșiile Bodești-Precistei,
AS

Corni în mai cu deosibirea spre partea sa-

plasa Piatra-Mantele. telor Soci şi Rădiu, sunt calcarose ;
şi din pietre se exploateză un var
UI

Beţești, moșie cu părți, aparținend de o calitate superiră, care se caută

casei lui Manolache şi Iordache mult, atât prin împrejurime, cât -
Crupenski, este
BC

situată pe lângă şi pe pieţele tirgurilor afară de

 4

Y
județ. Vărăriile sunt torte bine în- luri a riului cu a sa numire, între

AR
grijite. hotarul Transilvaniei și muntele
Lotinderea satului, impreună cu Cosmiţa.

IBR
locurile vecinaşe ce-i aparţin, e de Se mărginește la nord cu com.
945 hectare (71 fălci), cu o po- Hangu şi comuna Buhalniţa; la
pulațiune de 320 de suiete, sati est cu comuna Pângaraţi ; la vest.

YL
79 familii, 3 văduve, ş nevolnici, sud cu Transilvania de care în parte
toți români, care se ocupă cu plu- se despărțește prin limita conven-
tăria şi exploatarea pămentului. țională naturală, iar în parte prin

SIT
Nums&rul contribuabililor 7o. Nu- pirieşele Chiţirig, Bicaz, Tico,
mărul străinilor o familie evrecscă. precum și prin munţii : Verde, Iva-
În sat se află: o biserică, cu noş, Florea.

ER
un preot şi un dascăl, intreținuți Terenurile sale sunt muntâse şi
din tondurile comunale; o moră străbătute de lungi şi adânci văi
printre care şerpuesc o mulțime
NIV
pe apa Rădiului. .
Numerul vitelor se urcă la ci- de pirieşe mici şi repedi.
fra de 200 capete, una cu alta. Este formată din localităţile și
a

Comunicaţia cu satele mărginaşe satele : Bicaz, Chiţirig, Capşa, Câr-

LU

se face prin soseaua comunală: nul, Cheile-Bicasului, Crasna, Fâr-

Beţeşti, Rădiu şi Beţeştii, Belceşti, țigul, Florea, Fundul Bicazului, Gura
Bicazului, Hamzia, Isvorul-Mun-
RA

Vădurele ; precum şi prin drumul

natural ce se întinde spre nord, teiui, Mărcenii, Negra, Poiana-Cor-
paralel cu riul Bistriţa şi podişul bului, Secul, 'Taşca şi Ticoşul cu
NT

pe care se află pădurea Căţinul, o populaţiune de ş12 case, în care

până la satul Ruseni (comuna Mas- locuesc 2416 suflete, sati: 1110
tacăn), capi de familiz; după sex: 1094
CE

bărbați 1141 femei; după starea

Beţeştii-de-jos, trup de sat, in co- civilă: 8or necăsătoriți, 364 capi
muna Socea, plasa Bistriţa; îm- de familie îusuraţi, 106 văduvi,
I/

preună cu trupul Beteztii-de-sus, 40 văduve ; după vîrstă: 676 copii

AS

formeză satul Betești. de sex bărbătesc, 564 copii de sex

femeesc ; după naționalitate: 7
Beţeştii-de-sus, vedi Beţeştii de jos. evrei; după instrucțiune: 2038
UI

fără cunoştinţă de carte şi 168

je comună rurală, în plasa Piatra- cari posed cunoştinţele elementare.

BC

Muntele; aşedată pe ambele ma- Din nume&rul locuitorilor împro-

 42 42

Y
prietăriţi în 1864 sunt astă-di: fonciar al pământurilor bisericeşti

AR
193 cari stăpinesc insu-şi locurile se urcă la suma de 1792 lei. O
lor ; 84, ca urmaşi; un loc părăsit şcolă cu un înveţător plătit de
şi ocupat de către comună. Dintre stat; 4 ferăstrae cu 16 pinzi, pur-

IBR
cei improprietăriţi în 1678 sunt: tate cu apă; şi 4 ferăstrae pur-
125, cari stăpânesc însu-şi locurile tate cu mașina, la cari servesc 57
lor; un loc părăsit şi ocupat de de lucrători, sunt în cătuna Aa,

YL
comună; 62, cari de şi însuraţi 16 ferăstrae cu 2 circulare de apă,
şi cultivatori de pământ, dar încă şi 122 lucrători în cătuna Chisi-

SIT
nu ai nici un fel de împroprietă- rig, 6 mori pentru măcinat, dintre
rire precum nici prilejul de a moş- cari 2 cu câte 2 petre. Una piuă,
teni dupe urma părinţilor lor le- pentru făcutul sucmanilor cu 4 ga-

ER
gitimi. vane, 2 şcheli de cherestigie, 1 că-
Locuitorii se îndeletnicese cu rămidărie, 9 rotari, 7 circiumi,
creşterea vitelor, plutăria şi prea un bogasier, o vamă (trecătore),
NIV
puţin cu agricultura, din pricină O garnis6nă,
că solul nu prea este roditor, prin Comunicaţia cu cele-Palte sate
faptul formaţiunei sale de natură vecinaje se face prin: şoseaua
LU

muntosă ; așa că din 1611 hectare mixtă ; Piatra-Prisăcani ; prin şo-

25 arii, cari represintă intrega sa seua Bicaz-Trecătârea (în Transi!-
cultură, sunt: săcară 50 arii; po- vania).
A
RA

run 257 setare O ves 2 hec- Fondul drumurilor e de 2300

„tare 50 arii; cântpă 12 hectare; lei la venituri şi go lei la chel-
in ua hectar; rtoRi 3 hecb 25 tueli. Salariul picherului e de 200
NT

arii; fasole 8 hectare; înazăre un de lei; salariul factorului poştal de

hectar ; fineţe naturale 1332 hec, 250 lei. Taxa de 10% asupra le-
CE

Imașul (suhatul), are o întindere filor funcţionarilor se urcă la suma

de 482 hectare 26 arii şi nutrește
de 37 lei.
un ntuner de 3752 capete de vite,
Din nume&rul total al locuitori-
Budgetul comunei
I/

e de 8892 lor, 30 datoresc Creditului Agri-

lei 10 bani, la venituri şi 8249 col, având amanetat:
AS

lei 74 bani, la cheltueli. 117 vite

mari cornute, 515 oi, 18 cai, 17
- În acestă comună sunt: 4 bise- viței.
rici (trei în stare bună şi una rea),
UI

cu 12 servitori plătiţi din fondu- caz, moşie, cu părți (impreună cu

rile comunalecu 8oo de lei 3 Venitu
moşia Chirigul),
BC

pe cuprinsul co-
 43
„B 43

Y
S

munei Bicaz, plasa Piatra-Muntele ; pria piriul Bicaz ; la Nord cu sa-

AR
aședată pe lângă moşiile Potagul, tul Cârnu, de care se desparte prin
Secul, Tarcăul, ş. a. piriul Isvorul-Muntelui, -la Est cu

IBR
In ea a avut parte şi Monastirea Capşa de care se desparte prin
Buhalniţa, supusă bisericei sf. Ilie riul Bistriţa.
din laşi şi închinată Patriarchiei de Terenurile sale sunt bogate in

YL
Alexandria ; precum și Monastirea grezuri, care se ezploateză (vedi
Bisericani, închinată Metropoliei Cozmiţa, Stânca-Vulturului, mun-
de laşi, starea II. Are sat. tele Sima).

SIT
Astă-di, acestă moşie, aparține În acest sat se află: reşedinţa
domeniului Corsnei. comunei ; stațiune postală, reșe-
dinţa companiei a Ill-a de doro-

ER
Bicaz, pirii, numit ast-el, se dice, banţi ; 2 biserici, o schele mare
de la un mirzac tătăresc ; proba- de cherestea ; 3 rotării; 3 mori
bil îns€& numirea este ungurescă: de apă, dintre cari 2 cu câte 2
NIV
2

Bekas-patak. petre; una cărămidărie ; una piuă

pa

Isvoreşte din munţii Lransilva- cu 4 gavane; o şcolă populată

nici ; intră in județ pe la punctul de 86 elevi.
LU
m

numit Trec&tărea Bicazului, curge Numărul vitelor se urcă la 13 50.

in direcţiune Nord-Est, udând sa- Numiri vechi : Tirguşor, Ciungi.
tele : Chiţirig, Ticoş, Negra, A )î
RA

Marceni, şi se varsă în riul Bis- | Bicaz, schitişor, lângă satul cu a sa

trița (pe partea dreptă), intre sa- numire, comuna Bicaz, pl. Piatra-
NT

tul Bicaz şi Gura-Bicazului, ducând Muntele.

cu sine și următorele ape ce pri-
meşte pe stânga: Chiţirigul, Ne- K Bicaz, vamă, la hotarul 'Transilva-
CE

gra, Taşca, -piriul Negului ; iar pe riei, in comuna Bicaz, plasa Pia-
drepta : piriul Secul-Buhalniţei şi tra-Muntele ; se mai numeşte : Tre-
piriul Grivei (v. |. r.). câtorea Bicazului.
I/
AS

Bicaz, sat, situat pe malul drept al Vaicaz, munte, în comuna Bicaz, pl.
riuiui Bistriţa, la 24 Im., depăr- Piatra-Muntele, situat lângă satul
tare de oraşul Piatra, în comuna cu a sa numire,
UI

Bicaz, plasa Piatra-Muntele.

Să mărginește la Sud-Est cu ţ (Bicaz, isvor de ape minerale, în drep-
BC

satul Marcenii, de care se desparte tul podului al 4-lea pe drumulce

a4 44

RY
duce de la satul Bicaz spre Chi- meză încunjurătorea din afară a
țiri z (par:ea stângă a piriului Bicaz), Monastirei ; în acestă parte ea pare

RA
între piriele Taşca şi Neagului. pici o ferestră, şi alăturea cu zi-
Apa isvorăște cu îmbelșugare și dul se află o prăpastie enormă,

LIB
conţine hidrogen sulfurat în mici ceea-ce face peste putință ori-ce
cătimi ; până acuma incă nui sa apropiere despre acestă lature In
făcut analisă. colțul despre Nord al ogrădei se

Y
află un paraclis de constructiune
Bicazului, vedi Cheile. plăcută ; iar la cea-Paltă extremi-

SIT
tate (in colt) se află un observator
Bicazului, vedi Fundul,
forte vechiu dar sotid,

ER
Bicazului, vedi Gura.
Monastirea Bisericani are o ve-
chime de 378 ani, este zidită la
Bicazului, vedi Cârnul. 7020, însă după cum se vede din
NIV
pomelnicul ei (în formă de calen-
Biserica, ramură de dâluri în com. dar), unde sunt trecuţi toţi acei
Buhalniţa, plasa Piatra-Muntele. cari ai dăruit câte ceva bisericei,
LU

începutul ei dateză de la 7006

Bisericani monastire, la o oră de- (1498) prin sirguința starețului
pârtare de orașul Piatra, pe teri- Iosif Iromonachul și este termi-
RA

toriul comunei Pângaraţi, plasa

nată numai (iar nu şi pusă temelia),
Piatra-Muntele ; este aședată pe un
de către Ştefan Woivod şi Bozdan
munte înalt, acoperit cu imense
Woivod, cari au
NT

împodobivo cu
păduri de brad, între muntele Pe-
o mulțime de bogății.
trosul spre Apus, delul Crucei, dâlul
La 7028 (1510) Ştefan Woivod
CE

Grecul şi de!ul Germânul spre Sud

; cel tiner i-a daruit moşia Branistea
delul Simon, Varnava şi Metodica
(locurile din imprejurime).
la Nord.
Acestă monastire are aspectul
La 7040, în 18 Septembre, Petru
I/

Rareş în fuga sa spre Transilvania,

unei adevărate smăstrii:
de trei a nemeri! aicea la un sihastru du-
IAS

părți e incunjurată cu clădir

i de 2 hovnic, care i-a
etaje, a căror ziduri arătat calea spre
forte înalte țara ungurescă (vezi : Grigore Ure-
se cunosc că sunt ridicate pe te- che, adaos M. C. Letopis, Mold.),
meliile altora mai
U

vechi. Biserica şi drept recunoștință, împreună cu

se află în marginea Curței (ogră
-
BC

D-na lui Maria, la 7043 (1335)

zei), şi cu zidul ei din drepta
for- a înfrumuseţat'o din not,
45 45

Y
AR
La 7140 (1632) Duwmitra:cu, schimbul unui loc de cârciumă, ce
Ileana şi Safta Buhuș, ati făcut zid a luat de la diaconul Iosit de Bi-
imprejur şi clisernița afară de tur- sericani, fiind Egumen Eromona-

R
nuri, prin osârdia Egumenului Par- hul foil; inscripţia daniei e săpată

LIB
tenie. cu litere rominești împrejurul va-
La 7127 Radu Voivod i-a dăruit sului.
moşia Popceştii. La 9 August, în fie-care an, se
La 7123 Ştelan Tormşa și D-na face pomenirea lui Stef. Woevod,

ITY
Axamina at dăruit moşia Troiţa Magdalina Dâmna, Ruxandra, Nas-
(Bahna), precum şi un rând de tasia, Ganavra Zivian Voevod (a-
cesta din urmă a dăruit 100 bani

RS
vestminte,
La 7138 (1630), Miron Bar- de aur (galbeni).
nowski, a dăruit Poiana intre va- La 20 luniu 1782, după inscrip-
IVE
duri, 10 boi, 40 stupi. ţia ce se află în slavoneşte de asupra
La 7142, prin hrisovul din 15 ușei, acâstă biserică sa pretăcut
Martie, al lui Moise Moviă Woi- din temelie, în dilele lui Const. D.
UN

vod s'a redat satul V înătorii, dăruit Moruzi Woevod, cu osârdia și

de Chiriţă Dumitrachi Postelnicul, cheltuiala ctitorilor şi a Eromona-
(v. Vinătorii sat, comuna Vină- chului Iosif, egumen de Bisericani.
AL

tori-Dumbrava-Roşie, plasa Piatra- Afară din biserică, lânga uşa bi-

Muntele), sericei, este un mormint acoperit
cu o piatră mare pe care se află
TR

La 7146 (1638), lromonachul

losif, a dăruit un epatrahir de săpat o acvilă cu dou& capete și
mătase verde, cu opt sfinţi cusuţi co corână de-asupra, impreună cu
N

cu fir de aur şi cornă de mărgă- inscripția românescă: «Sub acestă

CE

ritar, încheiat cu 30 de bumbi de piatră aceste dou& trupuri odih-

argint ; pe dinsul este și inscrip- nesc, a Katrinei jupânesa lui lor-
țiunea de danie, scrisă slavonsște. dachi Cantacuzino vel vistier care
Sa pristăvit în 7187 (1679) și a
I/

La 7160 (1662) Eustrate Da-

bija și Ecaterina Domna, ai dăruit fiului lor 'Tâder care s'a pristăvit
AS

o prisacă, stupi și un sălaş de ţigani. în Țarigrad la ani 7194 şi s'a

La 1779, lunie 3, Hagi Sava, adus aice de fiul sei Vasile vel
spătar, scos de la Țarigrad cu
UI

a făcut şi dăruit monastirei ocris-

teiniță de argint, pentru sfinţirea cheltuiala fericitului Domn Şerban
apei, sculptată pe margine şi în Cantacuzino Woevod și Saita ju-
BC

mijloc cu botezul Domnului, drept pântsa lui Tâder Vistier. Cu fiu

46 46

Y
AR
lor lon care Sat pristăvit la ani mei Hegheşul (grupa Ceahlăului),
7182 lăsând lumea acesta, vesel despărțindu-se unul de altul prin
“a mutat către vecinica viaţă». culmea munţilor Bistra; curge în

R
(În lăuntrul bisericei se mai pă- partea vestică a județului, for-

LIB
streză : peste 20 candele de argiut, mându-i hotarul despre Transilva-
cinci evanghelii slavone şi române, nia, de la gura piriiaşului Frîntu-
tâte legate cu argint; icne ase- rile (lângă muntele Făgeţelul), până

ITY
menea ; şeapte cruci de deosebite lh gura afluentului săi Bistriţa
mărimi ; cinci chivote frumose cu (costa crestei despre Est a picio-
câte cinci turnuri, şi multe alte rului Chicerului).

S
vase prețise dăruite după vremuri
de către diferiţi credincioși. Bistra, ramură de munţi, ce se de-

ER
În clădirile monastirei (atenanse), taşeză din grupa Ceahlăului (vezi
se află acum un penitenciar pentru Bistra piriiaş).
NIV
corecţiune, populat de 285 indi-
vidi. (Numerul lor însă variază Bistra-Mare, pirioş, v. Bistra,
încontinuti).
LU

Ra
Num&rul călugărilor servitori, Bis'ra-Mică, piriiaș, v. Bistra.
astă-di este redus la patru, pe când
mai înainte de secularisarea ave- Bistricidra, comună rurală, la ex-
RA

rilor monastireşti varia de la 30 tremitatea despre vest a plăşei

a
în sus, Piatra- Muntele, aședată de-alungul
piriului cu a sa numire, pe munții
NT

Bisericei, deal, lângă satul Almaș, şi delurile ce formeză Grupa Grin-

comuna Dobreni, plasa Piatra-Mun- ţieşului (in partea judetului Neamţ);
tele, servesce de loc cultivabil.
CE

prin marginele sale de către apus

formeză hotarul Transilvaniei, des-
Bi sericei, del, in marginea satului părţindu-se în parte prin cursurile
Ruginâsa, comuna Bozieni, plasa
I/

piriiașelor Prisăcani şi Pântecul ;

de Sus-Mijlocul ; este numit ast-fel, la est-sud se înalță marele masiv
AS

fiind-că pe câstele sale se află clă- stâncos al Ceahlăului, la nord se

dită biserica satului. află comuna Că'ugăreni și riul
UI

Bistrița.
Bistra, piriiaş, format din două is- Ea «ste formată din satele : Bis-
vâre: Bistra-Mare şi Bistra-Mică, triciora, Grinţieşul-mic, Grintieșul-
BC

ce ies din partea răsăritenă a cul- mare, şi Poiana-Grinţieșului, im-

 47

RY
preună cu cătunele: Pintecul şi dice cu drept cuvint, că mai nici

RA
Prisăcani, cu o populațiune de nu există în aceste regiuni.
342 case, în care locuesc 1743 Locuitorii se ocupă cu plutăria,
suflete, sai după sex: 865 băr- agricultura şi puţini cu industria

LIB
baţi, 878 femei; după starea ci- primitivă. Dintre cei împroprietă-
vilă: 850 necăsătoriți, 736 căsă- riţi în 1864 sunt astădi: 124 cari
toriţi, 148 văduvi (dintre cari 96 stăpânesc însuşi locurile lor; 142

Y
văduve), patru divorsați, 67 ne- ca urmași ; un loc părăsit şi ocu-
volnici ; după vristă: 322 copii pat de către comună ; un loc stă-

SIT
de sex bărbătesc, 364 copii de sex pânit de către alții; 16 inși, cari
femeiesc; după naționalități: 23 e şi însuraţi şi cultivatori de pă-
străini (dintre cari 9 familii evre-

ER
mânt, însă nu ati nici un soi de
ești, și prea puţini din alte naţio- proprietate şi nici prilejul de a
nalităţi): în raportceu instrucțiunea, moşteni după urma părinţilor lor
NIV
65 ştia carte, 1678 cari nu posed legiuiţi.
nici cele mai elementare cunoscinte, In acestă comună sunt: trei bi-
Terenurile comunei Bistriciora serici în stare rea, a căror pămin-
LU

mai în totalitate sunt întrețesate turi dai foncier anual în sumă de

de ramuri muntâse, presintând că- 720 lei; numărul servitorilor la
tre graniţă, spre nordul satului aceste biserici e opt, dintre cari:
RA

Poiana-Grinţieşului, şi între cursul doui preoți şi şease eclisiarci, în-

piriului Grinţieşul-mare, un întreg treținuţi din fondurile comunei cu
sistem stâncos, numit Petrete-Roșii, suma de lei 1200 (bugetul anului
NT

ce se desfăşoră pe o mare întin- trecut); două şcoli, fie-care cu câte

dere în ramuri sub formă de greblă un înv&ţător; o piuă, pentru fă-
CE

dințată, spre sud-veit; aceste dea- cutul sucmanilor, cu patru gavane;

luri sunt acoperite cu, imense pă- o piuă cu dou€ gavane; 12 mori,
duri de brad, din cari parte sunt 9 crişme, 7 morari (cari plătesc
I/

puse în explotare. patentă), 3 dulgheri, 3 ferari, 2

Locurile pentru agricultură sunt cojocari, ş lânării, 7 ferăstraie
AS

restrinse şi acesta mai mult şi din pentru exploatatul pădurilor, cu

pricina altitudinei și a formaţiunei 12 pinze; 5 băcani.
Budgetul comunei e de 12963
UI

solului ; singura cultură care se

face mai cu priinţă este a porum- lei la venituri şi de 11921 lei la
bului, ce ocupă o întindere 46200 cheltueli. Numărul contribuab ilor
BC

(hectar; despre cele-Valte se pote se urcă la şoo. Taxa de 10%/,

48 48

Y
asupra lefilor funcţionarilor se urcă tăteatul şi fasonatul lemnelor sunt

AR
la 68 lei. 12 ferăstrae, la care servesc şI
Comunicaţia cu satele vecinaşe lucrători ; mediă pe vară ferăstraele

R
se face prin şoseaua mixtă : Piatra- taie 10şo de plute. Valdrea în
Prisăcani care străbate comuna prin bani ce posedă arendășia pe cuprin-

LIB
mijlocul ei pe o întindere de 18 km. sul acestei moşii este socotită apro-
Fondul drumurilor e de 2360 ximativ, pentru averea mobiliară
lei la venituri şi 2300 lei la chel- numai Îa cifra de 43600 lei (vedi

ITY
tueli. Salarul picheriului e de 150 Hangul, moşie).
lei ; salariul factorului poștal e de
200 lei. Bistriciora, pirii, isvorăşte din

S
Imașul (suhatul) are o întindere munţii Transilvaniei ; intră în judeţ

ER
de 4ş0 hectare, nutrind un număr pe la satul 'Tâlgyes (Tulgheș, tre-
de 9243 capete de vite, dintre cari: cătârea Prisăcani), în dreptul că-
437 boi, 770 vaci, 4628 oi, 96 ruia primeşte din drepta piriul
NIV
cai, 276 porci, 376 viței. Pântec, iar din stânga piriul Pri-
Dintre locuitorii acestei comuni săcani, ce vin pe hotar; străbate
sunt 37 datori Creditului Agricoi apoi teritoriul comunei Bistricidră
LU

cu suma de 2450 lei, având ama- în direcțiune Vest-Nord-Est, udând

netat: 66 boi, 31 vaci, 18 viței, satele: Poiana, Grinţieşul - Mare,
4 cai, ş epe, 3 mânji, 158 deoi, Grinţieşul-Mic, în dreptul cărora
RA

şi 1 costrus, primeşte piricșele ce portă aceleaşi

numiri respective, până ?n margi-
NT

Bistricidra, moşie, situată pe cuprin- nea despre răsărit a satului Bistri-

sul comunei cu a sa numire, pe ci6ra, unde se varsă pe drepta
lângă moşiile Buhalniţa, Hangul, riului Bistriţa, între satul Călugă-
CE

Poiana, Călugăreni, ș. a. A fost reni şi Răpciuniţa, aprâpe de km.

proprietatea Cneazului Gheorghe 105 al drumului ce duce spre
Cantacuzen ; astădi tormeză trup Prisăcani.
I/

cu moșia Hangului şi se exploateză Apele sale sunt mici (puţin vo-

la un loc de către d-nii Gheorghe „lumin6se) şi nu pot servi cu pri-
AS

şi Valerian Ciutu. sosință exportărei, precum nici

Pentru transportul arborilor din transportului de lemnării.
UI

pădure în acestă parte sa făcut

de către arendăşie, un drum de Bistrici6ra, vale, situatţă de-alungul
fier cu 12 vagonete. lar pentra
BC

piriului cua sa numire; începând

 49

RY
49

din dreptul satului Corbul (Holl6) Vest-Sud (în susul piriului Bistri-
din Transilvania (căci de la acest

loc spre origină (obirşie) posedă
numai O potecă de cai), trece ho-
RA
ci6ra), cu satul Grinţieșul-Mare.
Terenurile sale sunt deschise şi
JOse către Nord-Ost în partea riu-

tarul și înainteză până ?n valea
riului Bistriţa, pe o întindere (în
judeţul Neamţ) de 18 km. şi o
lărgime care nu ajunge mai în nici
LIB
lui Bistriţa, din care pricină apele
acestui piriti inainteză într'o cur-
bătură spre vest, împinse fiind în

Y
acestă direcțiune şi de promon-
o localitate maximul de 3 km. toriile

SIT
dealului Hangul, ce se ri-
Satele şi cătunele aşedate pe dică în faţa satului, pe malul săi
cuprinsul său, sunt: Bistriciora, stâng. Suprafaţa vetrei satului e de
Grinţieşul - Mare, Grinţieşul - Mic,

ER
95 hectare, 5036 arii, cu o popula-
Poiana-Grinţieşului, Pichetul-Pintec țiune de 530 suflete, sai 252
şi vama Prisăcani. familii, 30 văduve, 101 băcţi, 122
NIV
Apele ce o udă, sunt: piriul fete, ş evrei şi 20 nevolnici. Lo-
Bistriţa, Pântecul, Coromislele, pi- cuitorii se ocupă cu plutăria, cre-
riul Alb, piriul Tocăi, Arşita Lun- -şterea vitelor, industria mică și
LU

celor, Grasului, Morariului, Moră- agricultura (prea puţin).

raşului, Jidanului, Prisăcani, Bradul, Numărul contribuabililor 175.
Măgura, Zghiabului, Grinţieşul - În acest sat se află: o biserică,
RA

Mare, Grinţieşul-Mic şi p. Drăniţire, cu un preot și doui eclisiarci; o

şcolă cu o populaţiune de 89 elevi;
BistriciGra, sat, în Comuna Bistri- —două olării — un ciubotar, un
NT

cira plasa Piatra-Muniele, aședat ferăstrău sistematic pentru expl6-

pe intersecțiunea văilor Bistriţa cu tarea pădurilor. — Numerul vi-
CE

Bistriciora, în unghiul format de telor se urcă la cifra de 2656

drumurile Piatra-Prisăcani şi Bistri- capete, dintre cari: 150 boi, 250
ciora-Galu, pe malul drept al pi- vaci, 2000 de oi, 30 de cai, 96
I/

riului cu a sa numire, la 38 km. rîimători, 130 viţei-junci (vite mici

Soo metri depărtare de orașul cornute).
AS

Piatra. Comunicaţiunea cu satele vecine

Să mărgineşte la Ost cu mun- se face prin: soseaua numită a
tele Ciahlău (ramurile secundare);
UI

Tulgheşului (sai Piatra-Prisăcani),

la Vest-Nord cu satul Călugărenii, ce este petruită până la s. Hangul,
de care se despărțeşte prin ramura "ducând prin satul Răpciunita, iar
BC

munţilor Măluştețul şi Buraga ; spre în spre Transilvania, tae la hotar

Neamţu 4
 50
50

munţii Gherghiului, a cota 1265
m. şi duce prin satele aşezate pe
valea riului Bistriciora (v. |. r.) la
Y
AR
ritoriul comunei Siliştea), se coboră
in josul satului Marginea (comuna
Buhuș), în apropiere unde riul

R
staţiunea Balneară de la Borszek, Bistriţa se alătureză de calea ferată

iar mai departe conduce în câmpia
Gherghiului (valea superidră a
Mureşului). Acestă şosea din dreptul
109 (marginea satului Bistri-
LIB
(marginea județului Bacău); la sud
se mărgineşte cu județul Bacăă,
despărțindu-se prin riul Bistriţa in

ITY
km. susul cursului săi până la îmbu-
cidra ), face legătură cu şoseaua. cătura piriu'ui Cotreanţa; iar de
ce duce prin satul Călugăreni, la acolo, urmând curgerea înspre o-

S
satul Galu, şi apoi în susul riului bârşia acestui piriu, trece linia de
Bistriţa, la Dorna din judeţul Su- hotar pe la răsăritul culmei Lin-

ER
ceava. Afară de aceste două dru- gurari, şi scoborând în josul satului
muri, mai sunt încă câte-va poteci, Balcani (teritoriul comunei 'Taslău),
NIV
dintre cari unele forte grele, ce întretae şoseaua judeţiană Dobreni-
duc în interiorul masivului muntos. Moinești între al 50—51 km.
spre gura piriiaşului Naclad pe
LU

Bistriţa, plasă, în partea despre care-l urmeză către isvorul său,

Sud-Est a județului, aşezată pe continuându
-se pe sub culmele
şirul munţilor şi a delurilor ce se despre sud a ramurei Nacladul
RA

prelungesc din trunchiul principal pânăla muntele 'Tărhăşul (mar-

a! Carpaţilor Moldovei, în direc- ginea Transilvaniei); la apus se
ţiuae răsăriteană, între cursul riului mărginește cu "Transilvania de care
NT

Bistriţa şi hotarul Transilvaniei; se desparte prin linia de hotar ce

cum şi pe văile, podişele și dea- duce până în susul pichetului Tăr-
CE

lurile ce se întind in. directiune cuţa ; la Nord se mărginește cu

Nord-Sud de la răsăritul cursului plasa Piatra-Muntele, despărțindu-se
Bistriţei pînă în hotarul despre prin culmele ramurilor Bolohăno-
județul Roman, formând în tota-
I/

sul, piriul Paramiștea, ramura Tar-

litate spre Sud linia mărginaşă căului în sus, continuându-se pe
AS

între județul Bacăii, sub culmele ramurilor Porfirul şi

Limitele, să mărgineşte la răsărit Negule;ti până la gura piriului Calu,
cu judeţul Roman, de care se des-
UI

precum şi marginea despre Nord

parte prin o linie convenţională a satelor S!obozia şi Negriţest
aprâpe dreptă, care începând din “(din comuna Rosnov); iar de-aice
BC

partea nordică a satului Bârcu (te- cu plasa de Sus-Mijlocul, de care

51

RY
51

se desparte prin o linie conven- Faurii de sus, Faurii de jos, și

RA
țională ce trece pe la Nord-Vestul Traian, în centru plăşei, între riul
satelor Românii şi Goșmanii (de Bistriţa și delurile Negriţești.
pe teritoriul comunei Siliştea). 7) Mastacănul, cu satele : Masta-

LIB
Împărțirea administrativă: A- cănul, Neguleşti, Balanul, Smirea,
cestă plasă este formată din urmă- Marginea, Portăreştii, valea Nechi-
torele comune : tului (schitul Nechitului) şi Şo-

Y
1) Siliştea, cu satele: Siliștea, voia, În partea despre Nord a plășii,

SIT
Rominii, Runcu, Bârcu, Goşmanii şi între riul Bistriţa şi ramurile Car-
Bârjovenii, în partea despre Nord- paților de peste hotarul Transil-
Est a plăşei, între plasa Piatra- vaniei, -

ER
Muntele şi judeţul Roman. 8) Borleştii, cu satele : Borleştii,
2) Costişa, cu satele : Costişa (sati Rusenii şi Puricenii, în centrul
Hârleceşti), Ciolpanul, Mocanii, Or- plășii, de-a drepta riului Bistriţa.
NIV
bicul, Sbereștii de jos, Sbereştii de 9) Rădiu, cu satele: Rădiu, Mirău-
sus (sai Sbereştii lui Boian și țenii şi Polobocul (Jurcanii), în
Mănioia sau Mărieneştii), în partea centrul plășei, între riul Bistriţa şi
LU

din centru-răsărit a plășei, şi între ramura munţilor Dragva.

riul Bistriţa şi hotarul judeţului 10) .Socea, cu satele : Beteştii de
Roman. . sus, Beteştii de jos, Socii de sus,
RA

3) Buhuşul, cu satele: Buhuşul Socii de jos, şi Vădurelele, în cen-

(tirg, Buhușdia, Bucureştii-Mici), trul plăşei, de-a dr&pta riului Bis-
Budeştii, Marginea şi Orbicul, la
NT

triţa,
sudul comunei Costişa şi a plășei, 11) Câudeştit cu satele, Cândești,
între judetul Roman şi Bacău. Belcești, Cotreanța, Bărcăneşti,
CE

4) Rosnovul, cu satele : Rosnov, Frunzeni şi Tirdeni, in partea despre

Chintiniciu, Slobozia şi Negriteştii, Sud a plășei, de-a drepta riului
în partea despre Nord a plăşei, Bistriţa,
I/

de-a drepta și de-a stânga riului, 12) Zaslzii cu satele: Taslăui, Fru-
Bistriţa. mosa şi Balcani, în partea
AS

despre
5) Podoleni?, cu satele : Podolenii Sud a Plășei, între ramurele munt,
şi Durneştii, in centru şi partea Dragva, hotarul jud. Bacăi și hot,
UI

despre Et a plăzei între riul Bis- Transilvaniei.

trița şi culmele despre răsărit a Hipsometria (realţal solului) şi
delului Orbicul, Orograjia, suprafaţa teritoriului a-
BC

6) Zăneştii, cu satele : Zâneştii, cestei plăși este străbătută în tote

52 52

Y
AR
direcţiunile de vre-o 32 de ramuri sub afluenții lor, în partea Plăşei
muntâse, cu numiri ce varitză a- ce se intinde spre Apus din drepta
desea după denvmirea satelor, a riului Bistriţa, apoi, Cracăul (cur-

R
comunelor, și a localităților pe unde sul inferior), Căluiușul (călniul),

LIB
se întind şi care presintă în pătu- Plopeștii, Orbicul, Boscul&sa, etc.
rele formațiunilor lor mai cu o- împreună. cu afluenții lor, în partea
sebire : greziu dur, care dă petre plăşei: ce se întinde spre răsărit din
forte bune pentru construcţiuni ;

ITY
stânga r. Bistriţa,
calcar, din care se face un var de-o Calitatea solului atîrnă după po-
calitate superidră ; marne salifiere, siţiunea, forma şi atitudinea locu-

S
pături lungi salifiere, schisturi lu- rilor, ast-fel: munţii sunt acoperiţi
tose moi, grezuri de măgura, etc.

ER
cu păduri de brazi, mestacăni,
Grupa munţilor Cicu-Tarcău, o- carpen, fag, etc. cari dati, pentu
cupă esclusiv mai tâtă acestă plasă, construcţiuni şi alte diverse tre-
NIV
şi dintre Piscurile cele mai însemnate buințe, un lemn de o specie şi ca-
sunt : Simţiaşul 1372 m. Has Hau- litate superisră, dar a cărora tere-
şul 1555 m. Salaşul lui Mihai nuri sunt aprâpe cu desăvirşire
LU

1489 m. Tarcăul 1664 m. Cin- improprii culturei plantelor agri-

domirul Mare (la hotar) 1681 m. cole; pe când podisele, văile și
Arşiţa Tărcuţii 1372 m. etc. (In şesurile, de şi înguste, însă pre-
RA

privirea numirilor munţilor și a sintând în cea mai mare parte te-

constituirei geologice să se vadă renuri, nouă formate prin tăerea
orografia judeţului şi apoi literile pădurilor și scâterea rădăcinilor,
NT

respective), sunt încă restorse de sucurile și

Hidrografia dintre riuri sunt: Bis-
puterea productivă, aşa că pot fi
CE

trița şi Taslăul (v. 1. r). Dintre pirîe

şi piriiaşe: Calu, Iapa, Măstăcănâsa,
Ulidia, Nechizelu, Nechidul, Podu-
lui, Podeţului, Rădiu, Mirăutenii,
I/
incă mult timp la nivelul produ-
cerei terenurilor din regiunile mai
puțin muntâse,

Clima : In tOtă partea plășei ce

Dragva, Lingura, Cotrenţa, Nachla- se întinde câtre apusul r. Bistriţa se
AS

dul, Babei, Cociorvei, Puciosul, Şoi- simte din pricina munţilor şi a pă-
mului, Carpen, Brusturosul, Straja , durilor, o climă mai aspră în tim-
Feştiosul, Răcilă, Carpenului, Ra-
UI

pul ernei şi mai recorâsă pe timpul

dului, Paramiştea, Cracul-Ţapului, Verei, de cât în partea despre
Tarcăul (cursul superior), Limpezio- răsărit şi mai cu s&mă pe valea
BC

rul, etc., impreună cu afluenții şi riului, unde predomină curentul

53
53

RY
atmosferic Nord-Sud ; cu tâte a- valea Bistriţei, şi fiind formate din
podişuri, deluri și văi cu mult mai

RA
cestea însă aerul e forte curat şi
sănătos. j9se la nivel de cât cele precedente,
Producțiunea plăşei Bistriţa este represintă regiunea culturei plan-

LIB
forte variată : terenuri'e cuprinse telor agricole pe o întindere de
pe drepta riului Bistriţa și mai cu 15583 hect. și 18 arii, cari repar-
semă în spre apusul liniei ce for- tisate după felul semănăturilor, dai:
meză satele : Negulești, Mastacă-

Y
2303 hect. 44 arii griă, 1237 hec-
nul, Valea-Nechi ului, Tastău, Fru- tare 81 arii orz, 1845 hectare

SIT
mosa şi Bălcani, sunt acoperite cu 55 arii ovăz, 7540 hectare 3
păduri vaste din cari de abia de “AFii_porumb 341 hectare 71 arii
un timp înc5ce at început a se secară, 172 hectare 72 arii hri;că,
explăta, în raport cu întinderea
lor parcele torte mici, dar cari pe ER
54 hect. 99 arii mazăre, 69 hec-
tare 82 arii cânepă, (43 Rare)
NIV
lângă că îndestuleză satele şi tir- 2 arii Cao) 121 hectăfe 39
guşsrele de prin prejur, apoi sunt arii fasole, 2 hectare 88 arii in,
îndestule și pentru specula din a- 15 hectare 67 arii mei, 113
LU

fară de județ, și cu tăte că acestă hectare rapiță, 58 hectare 61 arii

regiune din pricina configuraţiunei paring, 1693 hectare 64 arii fi-
sale naturale (atitudinea, formaţiu- neţe.
RA

nea supra stratului solului, climei, Suhatul (imaşul) vitelor are o

etc.), este improductivă ori cărei întindere generală de 31 51 hect. 09
alte culturi, totuși natura în legea arii, nutrind un numer de 22690
NT

ei de compensare a înzestrato prin capete de animale domestice.

bogăţiile intrens:ce ale munţilor, Industria este bine representată
CE

ce conţin între altele: pe:re cal-
cardse din care se face var (cum
la satele : Soci, Beţeştii, Bărcăneștii,
Cândești, Frunzeni, etc.), petre de
I/
sub tâte formele ei; Postăvăria
(şi mai cu osebire postavul așa zis
milităresc), se lucreză în marea fa-

brică a d-lui Colonel Eugen Al-

greziu dur din care se cioplesc caz (lângă tirgul Buhuș), iar săte-
AS

lespezi pentru clădiri (cum la Ne- nii, se indeletnicesc cu făcutul

guleşti, etc.); schisturile lutose din sucmanilor.
care se fabrică olăriele, cărămi-
UI

In com. Tazlău sunt cusători

dele, etc. — despre răsăritul liniei vestiți pentru asemenea lucrări.—,
acestor sate insă, terenurile se în- Ferării sunt 14, dintre cari una mo-
BC

tind aplecându-se mai mult câtre del (cărătășie) în tirgu;orul Buhuș,

54 B 54

Y
rotării sunt 34, vărării 22, mori de-o parte. şi când de alta paralel

AR
de apă 36, fabrici de cherestea cu cu apa Orbicului (pe care-l între-
mai multe ferăstrae 3, dintre cari tae de 3 ori), trecând ast-fel prin

R
cele mai sistematice sunt cele de satele :- Orbicul-de-jos, Orbicul-de-
la Neguleşti (ale d-lui Avram lus-

- ter) şi de la Mastacău (ale d-lui
Leon Bogdan), etc. O fabrică de
spirt (velniță), cum şi câte-va ca-
LIB
sus, printre s. Silişte şi Rominii,
apoi prin s. Gozmani şi Bârcu, la
resăritul căruia traverseză hotarul
jud. Roman.

ITY
zane, O fabrică de luminări de 3) Sostua județiană Rosnov-Moi-
seii. O fabrică de uleiu. nești (continuare a drumului ju-
Comunicaţia. Plasa Bistriţa, în dețian Dobreni-Rosnov-Moineşti),

S
raport cu intinderea sa are cele mai incepe din marginea despre Nord

puține, precum și cele mai scurte
drumuri dintre tâte plășile între-
gului judet, acestă pricină provine
NIV
atăt din greutatea ce întimpină
ER
a comunei Rosnov, în dreptul km.
19, trece prin s. Rosnov, traver-
sând riul Bistriţa între al 22-23 km.
şi merge paralel cu dinsul în di-

2 mi
lucrătorii (in genere sătenii) la să- recţiune Nord-Sud până în dreptul
patul stincelor şi nivelarea în parte satului Rusenii (teritoriul com. Bor-
LU

a terenurilor, cât şi din lipsa fon- leşti), de aici se îndreptă spre Sud
durilor bănești în cari se găsesc Vest până la km. 36, unde iarăși
comunele, județul şi diferiţii ex-
RA

apucă linie dreptă spre Sud-Est,

plStatori din părţile muntose ; aşa şi apoi direct spre Sud, trecând
încât mai toiă rețeua drumurilor prin s. Frumâsa şi Balcani, în jo-
NT

este concentrată înspre centrul şi
răsăritul plăzei (pe valea Bistriţei);
cele mai principale sunt:
CE
sul căruia tae hotarul despre jud.
"Bacău, Acestă sosea, în acestă pl.
are o lungime de 32 km,

7) Drumul naţional Buhuş-Roman 4) Drumurile comunale Buhuş-

care plecă din ocolul vitelor al Mocani ; — Rosnov-Slobozia-Do-
tirgușorului Buhuș şi trece hota- chia ; — Zănești- Traian ; — Podo-
I/

rul județului pe la hanul Donici. leni-Durneşti-Romini, împreună cu

2) Sostua judeţiană Buhuş-Roman,
AS

tote cele-Valte drumuri ce legă

începe din marginea despre Nord- reședințele diferitelor com. cu sa-
Sud a tirguşorului Buhu;, în drep- -tele vecinaşe (A se vedea drumu-
UI

tul ratușului din vale, şi străbate ri'e fie-căreia com. la lit. respect.
„în direcțiune Sud-Nord, teritoriul 5) Soseaua mixtă : Osebit de ce'e
BC

comunei Costişa şi Silistea, când alte drumuri naţionale, jude;ene

55_
comunale, ma: este drumul mixt,
continuare a drumurilor Prisăcani-
Piatra-Rosnov-Bacăă ce incepe din
marginea despre Nord a comunei
Rosnov şi străbate intregul teritorii
al Plăşei în direcţiune Nor-Sud-
Est, trecând prin s. Rosnov, Ză-
neşti, (Faurii de sus şi aurii de
jos), loc. isol. Mânidia, s. Costişa
si Buhuşul.
6) Calea ferată (continuare
drumului Piatra-Bacău), in acestă
plasă are 3 gări; Rosnov, Podoleni
şi Bubuş.
Fondul drumurilor presintă la
venituri pe s&ma comunelor respec-
tive suma de lei 22495, bani 42;
iar la cheltueli 16870 lei, şi bani.
LU
Salarul picherilor lei 2670. Satarul
factorilor postali 2670 lei.
RA
Starea Jinanciară a plăşei se re-
presintă prin sumele alocate în bud-
geiele comunelor, cari se urcă la
NT
54158 lei 66 bani la venituri, şi
8or19o lei 67 bani la cheltueli.
Taxa de 109/0 asupra salarelor
CE
funcţionarilor e de ş29 lei,
Tutun se consumă anual de 75
mii lei.
I/
Populațiunea se ridică la cilra
AS
de 24574 de suflete, cari trăesc în
5731 de case; dintre aceştia 24511
sunt presenţi în satele lor, iar 63 cari
UI
sunt duji în afară de cuprinsul co-
munelor lor respective; după starea
BC
sexuală: 12226 bărbaţi şi 12348
55
RY
femei ;—după starea civilă : 12510
necăsătoriți, 10329 capi de fam.
RA
căsătoriţi ; 1786 văduvi, 39 divor-
sați ;—după virstă : 5922 copii de.
LIB
sex bărbătesc, 607: copii de sex
femeesc ;—după naţionalităţi 1892
străini; după instrucţiune: 22721
cari nu posed nici o cunoștință de
Y
carte, 1853 cari ştiu carte,
SIT
Rominii in genere se: ocupă cu
a agricultura, plutăria şi 'comerciul;
străinii (ce cu deosebire sunt evrei),
ER
se ocupă: in special, cea mai mare
parte, cu industria şi speculaţia,
NIV
avend: unii băcânii şi lipscanii,
alții fabrice şi arendășii, iar cei
mai mulți speculând prin sate (şi
tirguşorul Buhuş) : lină, vite, pasări,
țesături, producte, etc.
Proprietalea fonciară rurală.—
Dintre locuitorii improprietăriţi în
1864, sunt: 1207 cari ocupă însu-și
Jocurile lor astădi ; 971, ca urmasi;
5 Stăpinesc locurile altora; 10 lo-
cari sunt remase pe seama diferi-
telor comune. Dintre cei impro-
prietăriț in 1878, sunt astădi : 168,
cu locurile lor; 13 stăpinind ca
urmaşi ; 9 locuri stăpinite de co-
muni șiar 1230 de. locuitori, cari,
- de şi insurați şi muncitori de pă-"
mint, însă nu ai nici un soiă de
proprietate, precum nici perspectiva
de a moșteni după urma părinţilor
lor legiuiți.
Cultul. — În plasa Bistriţa sunt 29
56 56

Y
de biserici ortodoxe, dintre cari 16 locuri înclinarea trece peste 4 metri

AR
în stare bună, 13 în stare rea; la pe kilometru); mai înainte se numea
aceste biserici servesc 92 de func- de către unii geografi Rapida, iar

R
ționari (preoţi şi eclisiarci), plătiţi în timpurile mai vechi, se dice, că
din fondurile comunale cu suma de era cunoscut sub numele de Aurar,

LIB
lei 7701 bani 74: (budgetul anu- fiind-că în apele şi năsipul su se
lui trecut) şi 720 lei din fon- pescuia firiceie de aur.
durile Epitropiei sf. Spiridon din Isvoreşte din muntele Vatra (car-

ITY
Iaşi, osebit că ia unele comune paţii Transilvaniei) prin două sor-
preoții iai au angajamente cu lo- ginte: unul ce ese din piscul Ga-
cuitorii de câte 2—4 lei de nume laţilor şi altul din Piatra Iancului;

S
pe an, iar la altele beneficeză de intră în județ, curgend de la apus

ER
clăcile ce le dai locuitorii pentru câtre răsărit, prin dreptul locului
cultura terenurilor bisericești. Stejarul, până la satul Popeştii (Po-
Venitul fonciar anual al pămin- cheștii), formând pe o întindere
NIV
turilor date bisericilor se urcă la de 5 klm. hotarul jud. Suceava;
suma de 7245 lei. de-aice cobâră in direcțiune Sud-
Înstrutjiunea.— |n acestă plasă Est prin marginea com. Galu şi
LU

sunt 16 scoti (14 rurale în comuni mijlocul com. Călugăreni, până la

şi 2 urbane în tirgul Buhuș), dintre îmbucătura cu piriul Bistricidra,
cari 10 întreținute de stat şi 6 de formând vre-o 3 cotituri mari: una
RA

comune ; cu 20 de învâțători. între s. Galu (din stânga) și To-

Administraţia plăşei se face de pliceni (din drepta); a doua în
NT

un sub-prefect cu reședința în tîr- faţa s. Roşeni şi a treia, la satul

gul Buhuș, ajutat de 12 primari cu Poiana-Teiului.
consiliile lor comunale. De la primirea p. Bistriciorei,
CE

Serviciul sanitar se efectutză se îndreptă mai mult cătră Est, şi

prin îngrijirea medicului de plasă în linie dreptă străbate teritoriul
în ajutorul căruia este o farmacie com. Hangu şi Buhalniţa până la
I/

mare în t. Buhuș, cum şi medica- satul Isvorul-Alb (imbucătura pi-

mentele depositate pe la
AS

reședin- riului cu aceeaşi numire), unde fă-

ţele comunclor. cend o curbătură mare câtre Est
(în fața satului Poenari), îşi schimbă
UI

Bistriţa: rii, numit ast-fe pe sla- cursul direct spre Sud până ia pri-
voneşte din pricina curgerei sale mirea (din dr&pta) a piriiaşului Cri-
pe o pantă forte înclinată (în unele
BC

vei, sau mai bine gis până la gura


Tarcăului, udând teritoriul c. Bicaz.
De la gura Tarcăului se ridică
direct câtre Est, prin com. Pânga-
raţi, Vadurile şi Dâmna, până la
Piatra, formând. ast-fel o enormă
cotitură spre vestul muntelui Coz-
miţa ; udă orașul Piatra în partea
despre vest, și din dreptul
scoboră din noi mai mult câtre
Sud, urmând pe prelungirea liniei
şi a cursului ce l'a avut de la satul
Călugărenii spre Isvorul-Alb, și
trece prin com. Vinători-Dumbrava-
Roşie, Calu-lapa şi Rosnov, unde
intră pe teritorul plăşei Bistriţa,
despărţind com. Zăneșşti, Podoleni,
Costişa şi Buhuș (cari vin pe stânga
sa), de com. Mastacăn, Borleșşti,
Rădiu, Socea şi Cândești (din
drepta), până la imbucătura piriia-
RA
șului Cotreanța, de unde apucând
spre Est, formEză marginea jud.
Bacău,
NT
In general, exprimând geometri-
ceşte formele cursului acestui riu,
vedem : a) Că alcătueşte un unghiu
CE
obtus deschis câtre Nord (creștetul
spre vest), cu laturele: Galu-Bis-
triciora, şi Bistriciră-Isvorul-Alb;
I/
b) Un unghii drept, cu laturele:
AS
Poenari-piriul Crivei (cel întâi în
com. Bubalnița, cel de al doilea
în com. Bicaz), şi piriul Crivei-
UI
Piatra ; c) O linie dreptă ale căreea
extremităţi sunt: Piatra-piriul Co-
BC
treanţa.
57
RY
Stratul albiei sale e stincos ; şi
e de remarcat, că în multe loca-
RA
lităţi : Tâncele, Piatra-lui-Osman,
Piatra-Dracului etc. în jud. Suceava;
LIB
Cheile Bicazului, la mora lui Bo-
cancea, în jud. Neamţ), aceste stinci
se ridică deasupra feței apei pe-
sei, riclitând adese-ori vicţa și avutul
Y
plutaşilor şi al diverșilor explâtatori
SIT
care-şi transportă produsele din
partea munților pe cursul riului,
Apele Bistriţei de obicinuit sunt
ER
limpedi și reci; col6rea (privită în
câtime mare), e albastră-verdue;
NIV
conţine multe minerale in desolu-
țiune, dar mai cu semă borvis.
Afuenţii sei din drepta sunt: pi-
LU
riul Stejarului, Buşumeni, Dreptului,
“Tarniţa, Zahorna, Ro:enilor, Călu-
găreni, Bistricidra (cu sub afluenții
sei), Durău, Răpciune, Boura-Fir-
țigi, Isvorul-Alb, Secul, Boului,
Isvorul-Muntelui, Dodeni, Bicazul,
(cu sub-afluenţii), Crivei, Tarcău
(cu sub-afuenţii), Onţu, Vadurile,
Domna, Agârcia, Cazacul, Petro-
Dava, Vinători, Calu (cu sub-aflu-
enții), Iapa (cu sub-afluenţii), Măs-
tăcăndsa, Nechitul (cu sub-afluenții),
Rădiu (cu sub-afi.), Cotreanţa.
Din stinga: p. Razimul, Galu,
Râchitei, Corni, Bostanul, Largu-
lui, Rotarului, Hangu (cu sub afl.),
Brădițelu, Schitul-Buhalniţei, Dru-
tului, Potoci, Botosul, Pângăraţi,
Pângâriciorul, Bistriţa, Borzoghea-
58 58

Y
nul, Lordanul, Cuejdiul, (cu sub ţii, Topoliceni (com. Galu), Steja-

AR
afl.), Cracău (cu sub aÂ.), Căluiu; rul, Buşumeni, Frumosul, Dreptul,
(cu sub aA.), Orbicul, ş. a. Roşeni, Poiana-Teiului, Poiana-

R
Cursul Bistriţei în acest judeţ Largului, Gura-Largului, Călugă-
este de 125 km. (din 280 km.). reni (com. Călugăreni), Bistricidra

LIB
(A se vedea descrierea hidrogra- (com. Bistriciâra), Capu-Dealului,
fică generală a judetului, şi apoi Răpciuniţa, Hangul, Boura-Firţigi
lit. respect.). (com. Hangul), Buhalnita, Strimp-

ITY
tura, Isvorul-Alb, Poenari, Secul-
Bistriţa, vale, formată de munţii ce Buhalniţei, Potoci, Botosul, Chindi,
se întind pe ambele maluri ale Cârnu-Bistriţei, Isvorul-Muntelui

S
riurilor cu a sa numire ; de la ho- (com. Buhalniţa), Cârnul, Olteni,

ER
„tarul jud. Suceava (com. Galu) Poiana-Cărbunari, Cojujna, Dodeni,
valea Bistriţei, în regiunea mun- Bicaz, Feteşti-Poiana-Capşi (com.
t6să, presintă o alternanță de gâ- Bicaz), Gura-Tarcău, Strimptura,
NIV
turi şi expansiuni. In gâturi 'de Straja, Stejarul, Lunca, Pângără-
multe ori lărgimea văei se reduce ciorul, Petricica (com. Pângăraţi),
la lărgimea albiei rîului; iar în Niţeni, Oanţu, Preluca, Vadurile,
LU

expausiuni ea trece de 1 km, Cele Maliciul (com, Vadurile), Viișera,

mai principale lărgiri ale văei sunt Garata, Tăbon, Bâtca-Domnei, A-
la Hangu şi Bicaz (confuenţa Bi- gârcia, Cazacii, Chindia (Cindia)
RA

cazului). La Sud de Piatra valea (com. Dâmna), Piatra (oraș), Petro-

se lărgesce şi lărgimea şesului Bi- Dava, Văleni, Vânătorii-Petrii, Cut
NT

striței variază între 3—4 km,, şi (com. Vânătorii-Dumbrava-Roşie),

impreună cu podişele mărginaşe Dumbrava-Roşie de jos, Sâvineşti
trece peste 7 km. până la 12 km. (com. Calu-Iapa), Rosnov, Chinti-
CE

Cota şesului Bistriţei la Hangul niciu (com. Rosnov) Gura-Masta-

e 491,22 m.; la confluența Tar- cănului, Balanul (com. Măstacan),
căului 396,35 m.; la Piatra 316 Ruseni (com. Boriești), Frunzeni
I/

m.; Buhu; 206,11 m.; Bacău (com. Cândești). Osebit de acelea

161 m.
AS

cari vin situate mai departe de

Satele şi localităţile isolate aşe- cursul riului, precum : s, Calu, Ză-
date pe cuprinderea sa sunt: nești, Podoleni, Faurii, Buciuleştii,
UI

Popeştii, Poiana-Fagului, Gura- Mânisia.

Dreptului, Sevineşti, Urşi, Galu, ) Valea Bistriţei comunică cu Tran-
BC

- Piriul-Galu, Ruseni, Poiana-Răchi- Silvania prin pasul Tulgheşului

59
deschis de piriul Bistricira; prin
trecătârea Bicazului, deschisă de
piriul cu aceeaşi numire, și prin
diferite poteci de cai; iar cu valea
Moldovei prin gâtul Pipirig-Neamţ,
prin soscua Piatra-Neamţ, care tae
Cracăul, prin sostua Piatra-Bozieni.
Cousideraţiuni militare: Valea
Bistriţei fiind locuită în tot cusul
ei, constitue o bună linie de ro-
cadă pentru a supraveghia dru-
murile şi potecile cari vin de peste
iroatieră. Ea are şi preţidse de-
fensive. Întradevăr, Valea Bistri-
ței formeză un defilei lung
100 km. și ușor de disputat, po-
siţiunile de oprire :e pot căuta in
particular, la joncţiunea văei Bis-
iriţei cu sostua Suhaș-Cornul-Lun-
cei, retragerea ar fi asigurată spre
Neamţ prin drumul Gâtul-Pipirig-
RA
Neamţ; pe dealul din fata Bis-
triciorei, cu retragerea spre Nemt
NT
pri drumul Hangu-Neamţ ; la Bi-
CAZAT Tar JOS înprejiral
Petrei),
cu retragerea spre Roman
CE
Bozieni, sai spre Bacău, dupe im-
prejurări. Linia Bistriţiei are insă
inconvenientul de a putea fi în-
I/
“t6rsă prin valea Moldovei şi a Si-
AS
retului ; cu tâte acestea întrun cas
de atac dinspre apus, basenul Bis-
triței, prin pasurile sale puţin prac-
UI
ticabile prin lungul și dificilul de-
fileu, prin căderea sa (in cas de
BC
invasiune—la Bacăti), prea departe
59
RY
de țara Românescă (Valahia), con-
stitue o secțiune de al doilea ordin
RA
şi prin urmare va fi intrebuinţat
de inamic numai pentru a întârce
LIB
în basenul Trotușului, care pre-
sintă avantaginl din pricina comu-
nicaţiilor mai bune, mai apropiate
şi mai numerose, cât şi din aceea
Y
că atacul pe acolo conduce la re-
SIT
sultate mari (vedi G. M. Enescu,
Curs de geografie militară).
ER
Bistriţa, monastire, în com, Dâmna,
plasa Piatra-Muntele, zidită la în-
de
NIV
ceputul vecului al XV-lea, anul
1420 (6928) de către Alexandru
cel bun, care o înzestră cu multe
LU
sate, moșii şi odâre scumpe cum-
perate din ținutul Neamţului, “ţi-
nutul Sucevei, ţinutul Iaşi, de peste
Prut, de pe la codrii Bâcului și
de prin alte ţinuturi, de pe la
stăpânii moşinaşi ce prin strămo-
şască stăpinire le-ai avut (v. Gr.
Ureche c. IV, asemenea Anafora
prin obșt. adunări a Moldovei din 1817,
pentru felul proprietăţilor în ţară
din vechime).
Tot in timpul acestui domn,
fiind mitropolit kir losit (care a
mers impreună cu Gh. 'Tamblac,
mare teolog, la soborul al 8-lea
din Coanstantinopol), s'a trimis de
către Ana, mama imperătului Pa-
leologu şi soţia lui Emanuel Pa-
leologu, Dâmnei Ana a lui Ale-
60 60

Y
xandru wd, o iconă a Maicei şi pentru sănătatea nostră şi mân-

AR
Domnului, ferecată şi frumos îm- tuirea sufletului şi pentru sufletul
podobită cu daruri împărătești, reposaților feciorilor noştrii și a

R
care a fost dăruită acestei mo- tuturor pravoslavnicilor creștini şi
nastiri, păstrându-se şi astă-di «ca vecinică odihră, am dat și am

LIB
făcătore de minuni» (v. scrisârea: miluit şi am întărit sfânta rugă
Gr. Mitr. Mold. 1723 Uric. om. 1). Monastirei Bisiriţei cu un sat anume
La 1432 s'a îngropat aici Ale- Mojeștii cu mori și cu tot veni-

ITY
xandru wd. cel Bun. tul in ţinutul Covurluiului, ?i-am
La 1496 (7004) lulii 25, mu- miluit fiind-că şi ei am fost mi-
rind Alexandru, fiul lui Stefan cel luit când puţin se pornise mânia

S
Mare, sa ingropat lângă strâămo- lui D-deii asupra mea și pe țara

ER
şul s&ă la acestă monastire (Gr. nâstră a Moldovei împeratul 'Ţa-
Ureche c. XII, Letop. î p. 135). rigradului Suliman Sultan s'a por-
La 1545 (7054) Petru Rareş nit, ca să vie cu t6tă puterea sa în
NIV
wd., zideice alăturea (in partea pămentul nostru, pentru păcatele
despre Nord) o altă bi.crică, care n6stre, iar mai virtos ale mele.
astă-di servă drept paraclis, făcând Atunci am vedut că nu voit
LU

și alte îmbunătăţiri după cum se [putea să le stai în potrivă, și lă-

pote vedea din următorul Hrisov | sând oștile mele am fugit, şi am
al Domnului însuşi : lajuns la Monastirea
RA

Bistriţei şi
«În numele Tatălui și al Fiului | intrând în sf, Biserică am cădut
şi al St. Duh, Troiță sfântă cea la păment înaintea sfintelor icâne,
NT

de o fiinţă şi nedespărțită. Iată eu “şi mult am plins, ași;derea şi Egu-

robul Domnului meu şi stăpân i menul şi tot soborul plingea îm-
Isus Cristos lo Petru wd. cu mila !preună cu mine cu ferbinţi lacrimi,
CE

lui D-deă domn ţerii Moldovei, şi am dat făgăduință lui D-zeu și

înştiinţare facem cu acest hrisov prea Curatei lui Maice, că de ms
tuturor cui li se cuvine a vedea, Ivoii întârce iarăși la scaunul mei
I/

ori! citindu-se vor audi, care Dom- icu bine și biruitor, atunci din te-
nia mea bine am voit cu a nostră
AS

imelie voii înoi sfinta Monastirea

bună-voire şi luminată şi curată
Adormirei Prea curatei Fecisre,
inimă cu totă voia nâstră şi aju- ar părinţii încă au îmulțit ruga
UI

torul lui D-deti şi am făcut Domnia câtre D-zeu, dând multe laude,
mea pentru sufletul mosilor, stă- făcând denie pentru mine şi dăn-
BC

moşilor și părinţilor Domniei mele, du-ie sărutare am dis: părinți sfinţi,

61 B 61

RY
rugați pe D-zeu şi m& ertaţi, şi portariu de Suceva, luru spătar,

RA
nam despărţit de dinșii, șim'am Dan Vist., Hrăbor Post., Hamzi,
du; prin locuri pustii, --și..am .eşit Pătraşcu Paharn., Neagu Stoln.,
E laşi şi cu mila lui D-zeu, și Placsă Comis., şi credinţa tuturor

LIB
acoperemiatul Prea Curatei Maice, boerilor mai mici. Eră după vitţa
şi ruga tuturor sfinţilor, biruind_ nostră cine va fi domn în pămintul
am luat iarăși scaunul met, şi nostru, din nemul nostru sau din

Y
mi-am adus aminte de făgăduinţa feciorii noştri sati dintr'alt neam
mea, şi îndată trimeţind am înoit ori-care va fi, pe cine îl va alege

SIT
din temelie sfinta monastire, făcând D-zei a fi Domn in pământul
împrejur şi zid şi pe de'nlăuntru nostru şi se va ispiti şi a strica
am impodobit'o înfrumuseţând cu dania n6stră şi întărirea şi miluirea
o biserică împărătescă Adormirei
Prea sfintei Născătâre de D-zeu la ER
acesta, ce am făcut la sfinta mo-
nastire Bistriţa, precum scrie acest
NIV
Bistriţa, şi am miluito cu acest Uric, 'unul ca acela: să fie blăstă-
sat anume Mojeştii cu tot venitul, mat de Domnul Dumnezeul nostru
ca să fie pentru sufietul moşilor Isus Cristos și de Maica Precista
LU

şi strămoşilor noştri, şi pentru su- şi de 4 evangheliști şi de 12 Ver-

fetul părinţilor noştri şi pentru hovnici apostoli, şi de 70 apostoli
mintuirea nostră şi a Domnei nâstre şi de 318 părinţi de Niceea și de
RA

Elena şi a fiilor noştri, şi pentru 24 prooroci a lui D-zeu, şi partea

sufletul tuturor . pravoslavnicilor lui cu Iuda și proclitul Arie şi să
creştini cari din veac au reposat, fie partea lui cu Jidovii cari au
NT

să fie în veci neclintit; iar hotarul strigat asupra Domnului nostru

acelui mai sus numit sat .să fie Isus Cristos: sângele lui asupra
CE

hotar pe unde din vechii s'a stă- nostră şi asupra feciorilor noştri ;
pînit, să fie în veci neclintit. Pre iar pentru mai mare credință și
care este credința Domniei mele, întărire am poruncit credinciosului
boer al nostru Mateiaş logof. ca
I/

Noi Petru Voevod şi credinţa prea

iubiților fii Domniei mele: Ilieș, să scrie şi pecetea nostră să spin-
AS

Ştefan, Costandin, şi credinţa boe- zure către acest adevărat Uric al

rilor domniei mele: Ifrim Hurul, nostru.»
Borcea Vornic, Sturza, Moghilă, Noi Petru Rareş . Voevod (Lp.)
UI

Părcălabii Hotinului, Huru 1 Miron Veleatu 7054 (1546).

Părcălăb, Neamţului, Tomcea Păr- Cu tote acestea însă la 1687
BC

călab de Cetatea-Albă, Petru Vartic (7195), acestă monastire, totuși a

62 „ 62

Y
AR
fost închinată sfintului mormînt, D-zeu, pe Dumnezeescul şi a tâtă
prin următorea danie: lumea spăsuitorii, prefericitul ales
<Eă, Domna Safta, Domnă a Dosoteiu patriarchul al siintei cetăți

R
reposatului Gheorghe Şteran Voe- Ierusalimul, şi v&dend şi alţi ctitori

LIB
vod, ce a fost dintru mila lui închinând şi alte sfinte monastiri
D-zeu Domn ţărei Moldovei, și la sfintul şi de vieață dătătorii
de'mpreună cu verul meii Patrașco, Mormintul lui Cristos, închinatam

ITY
ce ai fost Pitar ficioru lui Dumi- şi noi acestă sfintă monastire anume
trache Spătara, facem ştire tuturor Bistriţa cu tote podâbele ei şi tâte
cui se cade a audi, cu acestă carte veniturile ei, ca să fie pomană

S
1 zapis al nostru pentru rîndul vecinică la mormântul lui Cristos ;
sfintei monastiri ce se chiamă Bis-

ER
şi prin mina acestui Dunnezeesc
trița la ținutul Neamţului, unde părinte, ce mai sus scriem, şi ur-
este -hramul adormirei prea sfintei mătorilor sf-sale, în veci să s
NIV
Fecire Mariei, n&scătârea lui Isus poiminescă moşii noştri ctitori în
Cristos, pre apa Bistriţei, din sus Veci, cei mari și cei mai mici și
de tirgul Petrei, care este zidită să ne pomenim şi noi cu dinşii.»
LU

şi făcută de moşii noştrii cei buni 7195 (1687) Marte 4.

și bătrâni ; vedend noi că ati remas (În timpul după închinare, în
la. mare pustietate şi grea stricare fața bisericei, era utmătârea in-
RA

că Sai schimo:it şi au lipsit din scripțiune: «La acestă sfintă mo-

tote podobele ei, şi ce Sai chemat: nastire stăpiu este prea sfinţitul Pa-
veşminte scumpe, odăre multe, şi triarch al Lerusalimului K. K. Kirilo
NT

moşii bune și mulți serbi ţigani

1849 de la Samos August 31»),
ce au fost dat şi miluit şi întărit La 7251 Aprilie 20, prin hri-
CE

de Domnul Alexandru Voevod cel sovul de miluire către monastirele

bun şi bătrin, carele este acolo închinate la sfintul mormint, Con-
astrucat, din preună cu Dâmna sa stantin NicolaigVoevod, poruncește
Ana, şi cu coconii sei şi deci ŞI
I/

să se scutescă şi acestă monastire

noi fiind dintre acei ctitori bătrini de totă desetina pe tâte bucatele
AS

şi ştiind și dintre părinţii noștri ce-i vor fi drepte ale ei, şi tote
şi vedend multe danii cari sunt
oile de goştină, şi vădrăritul pe
de la părinţii noştri și
UI

acum lip- tot vinul, ce vor avea drepte din

sind acestea tâte, şi pustiindu-se viele monastirei.
de locuitorii cei r&i cari au locuit La 1826 Martie 22 prin anato-
BC

într'insa : socotit'am şi noi aducând raoa Mitropolitului Veniamin sem-

 B 63
nată şi de Episcopii Gherasim al Ro-
manului, şi Meletie al Huşului se
numeşte aice Egumen pămintean
pe Macarie Erodiacon (v. Uric. |
p 215).
La acestă monastire nu se gă-
sesc ornamente vechi, ci numai o
pâlă pentru mormint făcută de Gh,
Asachi, cu inscripţia: «Alexandru
cel Bun, părintele patriei, 1432»;
şi un pomelnic în care sa păstrat
numele domnilor vechi şi ale fa-
milielor lor, precum şi potretele
lui : Şte an cel Mare Voevod, Petru
NIV
Voevod Rareş, Elena Doamna, Ma-
ria Dâmnaa, Roman Voevod (tatăl
lui Alexandru cel Bun); Alexandru
LU
cel Bun, Ana Dâmna.
Casele domneşti (făcute de A-
lexandru cel Bun), servă acum .
RA
pentru locuința Egumenului; sub
ele se află o subterană, despre care
tradiţiunea spune, că în ea au fost
NT
închişi şi decapitați 47 de boeri
pentru că eraii trădătorii ţărei şi
CE
domnitorului.
Zidul, care începe de la casele
egumeneşti şi duce până la chiliile
I/
servitorilor este făcut, după cum
arată o inscripțiune, din temelie
AS
cu ostenela şi cheltueala lui Iacov
Arhimandritul, Egumen monastirei
UI
Bistrita, din totă remășița averei
sale, pentru sufletul săi şi a pă-
rinţilor s&i la anul 1776.
BC
Dintre veniturile acestei mona-
RY
stiri însemnăm : moşia Bistriţa |
Plopuşorul (judeţul Neamţ) moşia
RA
Braina (cu satul) situat între mo-
şiile Măcsineni şi Penelul din ocolul
LIB
Siretului, ţinutul Galarului ; moșia
Branişte, din județul Neamţ.
Bistriţa, piriu, isvoreşte spre Est
Y
de piciorul muntelui 'Chicerul (ra-
SIT
mura Kicserei), din o ramificaţiune
despre Sud a muntelui Ceahlăul,
situată pe teritorul comunei Bicaz,
ER
plasa Piatra-Muntele ; se varsă în
piriul Bistra drept pe linia de ho-
tar despre Transilvania.
Bistriţa, piriiaş, în comuna Domna,
plasa Piatra-Muntele, format către
obirşia sa din două isvoraşe: Va-
lea-Mare şi Valea-Mică ; curge pa-
ralel cu drumul de comunicaţie al
monastirei Bistriţa, traversând şo-
seua mixtă Piatra-Bicaz între Gr
şi 62 Km. Se varsă în riul Bis-
trița lingă schelea numită a lui Tă-
bon, în faţa satului Bâtca-Domnei.
„ Bistriţa, isvor cu apă minerală, lingă
monastirea cu a sa numire, co-
muna Dâwmna, plasa Piatra-Muntele,
are un gust forte amar, puternică,
prin cantitatea mineralelor ce con-
ţine in desoluțiune. Până acuma
încă nu i s'a făcut nici O analisă,
nefiind căutate şi îngrijite,
D-l Dr. Gh. Crăiniceanu o re-
64
comandă pentru reumatisme cronice
rast, emoroidi, constipaţie, (vedi
«Băile ț&rei nostre» din « Râmânul»
20—24 lunie 1889, de Dr. Gh.
Crâiniceanu).
Bistriţa, pădure, lingă monastirea
cu a sa numire, pe moşia numită
inconjurătorea monastirei Bistriţa,
teritorul, comunei D5mna, plasa
Piatra-Muntele ; are o întindere de
1221 pogone; — se află pusă in
exploatare.
Numirea vechie : Vatra-Monas-
NIV
tirei.
Bistriţa, trup de moşie (vedi: In-
cunjurătârea Monastirei Bistriţa,
LU
moşie).
Bistrița i Plopuşorul, moşie, a sf.
RA
Monastiri Bistriţa, comuna Dâmna,
plasa Piatra-Muntele. A fost
NT
chinată sfintului Mormiînt. Are sat,
Bistriţei, (Monastirea) : sat, la 2 Km.
CE
depărtare de oraşul Piatra, în co-
muna Dâmna, plasa Piatra-Muntele,
aşedat pe podișul ce se întinde în
I/
Stinga riului Bistriţa, sub câstele
AS
delurilor Dâmnei, cari se prelun-
gesc către Est prin grupa d€'urilor
numită a Bistriței și apoi a Cozlei.
UI
Terenurile sale presintă în mare
parte formațiunea cu sare, cu ace-
BC
leași caractere semnalate in mun-
64
Y
AR
tele Cozla, (v. |. r.), a cărora pă-
turi inclinate spre Sud-Vest, ne ar
sili să le admitem o grosime co-
R
losală ; în realitate însă, nu este
LIB
așa şi faptul se pâte explica uşor
printr”o încreţitură desă a deposi-
telor şi prin ruptura părţilor su-
peridre ale creţilor de către apele
ITY
mărilor posteridre epocei salifere.
Populaţiunea acestui sat se urcă
S
la ș96 suflete, sai 173 familii,
(între care una evreescă) sati după
ER
sex : 288 bărbaţi, 308 femei;
după starea civilă : 264 necăsăto-
riți, 262 căsătoriți, 48 văduvi, 2
divorsaţi şi 21 nevolnici; după
instrucțiune: 83 ştii carte, şI3
nu posedă nici cele mai elemen-
tare cunoştinţe.
Originea acestor locuitori se pote
constata din diverse danii şi urice,
aşa: La 3348, Alexandru cel Bun
in- hărăzeşte monastirei Bistriţa 31
de sălaşe de ţigani şi 12 bordeie
de tătari, (v. Archiva 1. T. I. pag.
121). La asa l6n cel cumplit
întăreşte monastirei jBistriţa pro-
prietatea asupra 34 de ţigani cu
femeele şi copii Lor, cari erati robi
mai de mult. (Archiva Istorică, pa-
gina 133). Asemenea Columna lui
Traian 1877, p. 320. Desfiinţân-
du-se robia, cea mai mare parte
a remas populaţie srabilită locu-
lui unde s'au născut şi crescut și
unde aveati amintiri de tinereţe și
 65 B 65

RY
familie, măcar cât de vagi ar fi se termină prin deluri a cărora
fost ele. reliefuri merg descrescind până în

RA
Sătenii se ocupă cu agricultura, şesul Moldovei, Siretului şi Bis-
plutăria şi creşterea vitelor. triţei din jos de Piatra,

LIB
Numerul contribuabililor (birai- Linia de despărțire a munților
cilor), 110. de delurile Bistriţei se pate con-
In acest sat se află: o biserică sidera aceea ce uneşte localităţile
veche de lemn, cu un preot şi un

Y
Piatra-Secu-Baia ; la răsăritul aces-
eclisiarch ; o şcâlă (cu un înv&- tei linii, drumurile se înmulţesc şi

SIT
țător plătit de stat), în care urmeză pun În comunicaţiune, peste deluri,
50 elevi ;— reşedinţa autorităţilor văile Bistriţei şi ale Moldovei;
comunale ; la pârta primăriei se din acestea sunt de notat: şostua
află o fintină, cu acoperămint, care
după inscripția ce posedă, se vede teca ER
Piatra-Roman,
culmei
prin Bozieni ; po-
Bistriţa care uneşte
NIV
că este făcută de Arhimandritul drumul din valea Ostrei cu acel
Const, Ghenade, fost superior al din valea Cracăului ; drumul de
monastirei Bistriţa, în 1674. la Nemţ în valea Bistriţei prin
LU

Numărul vitelor se urcă la ş10o Pipirig ; şi de la Neamţ la Hangu

capete : 120 boi, 90 vaci, 8oooi, prin Cracăul-Negru.
20 cai, 100 rimători, şi roo vite In privirea geologică, D-l Co-
mici cornute (viţei-junci).
RA

bălcescu, în călătoriile sale, a obser-

Comunicaţiunea cu satele veci- vat că formaţiunele acestor munți,
naşe se face prin şostua mixtă începend cu cele mai vechi sunt:
NT

Piatra-Prisăcani. Crelacee, cari cuprind depositele

Rossfeldice, Greziul masiv de Go-
Bistriţei-Moldove, masiv orografic,
CE

dula și lamna, deposite cu Exogyra

ce se intinde la Răsărit şi de-alun- Columba şi Hieroglifi. — Zocene,
gul munţilor Dornei, Grenţieşului, cari cuprind Greziurile de Sztrolka.
Ceahlăului, şi a unei părţi din ma, Olzgocene, cari cuprind, deposite
I/

sivul Tarcăului. Clinele acestui ma- menelitice, deposite de Bonarowka,

AS

siv sunt de o valore forte inegală : Greziul de măgura.— Miocene, cari

clina occidentală e forte rapidă din cuprind depositele salifiere.— P/js-
pricina apropierei crestei de riul cene, cari cuprind depositele Sar-
UI

Bistrița şi se. termină prin craci matice,

scurți în acest rii ; clina ră&sări- In privirea strategiei militare,
BC

tenă şi sudică mult mai trăgăuată Munţii Bistriţei Moldovei prin panta
Neamţu 5
 Y
66 B 66

AR
lor occidentală string Bistriţa în- murei Viişora şi Cozlei. In forma-
tun defileu lung şi uşor de dis- țiunea păturilor se observă pături sa-

R
putat, şi oferă posiţiuni de flanc lifiere (ca in Cozla) fără sistema cu

LIB
pentru a supraveghia comunica- conglomerate, cari se prelungesc
țiunea acestei văi, sai a anfila de- până dincolo de Pângarați.
buşeurile văilor din drepta Bistriţei ;

ITY
prin panta lor orientală, mamelonată, Blebea, moşie, pe apa Nemțului, si-
brăsdată de văi și comunicaţiuni, tuată pe lângă moșiile Boiştea, Pe-
munţii Bistriţei oferă posiţiuni tac- tricanii, în com. Petricani, plasa

S
ice cări permit unei apărări bine
de Sus-Mijlocul; are sat. Inainte
cuprinsă de misiunea ei, a aduce

ER
de secularisarea averilor monasti-
cea mai mare jenă descinderei prin
reşti aparținuse schitului Vovidenia,
valea Moldovei către Roman. Dru-
supus monastirei Nemţu, şi închinat
NIV
murile paralele cu valea Cracăului
Metropoliei de laşi, starea I-a.
ar permite apărării a se retrage
Astădi aparţine statului.
spre Bacău, care ar trebui întărit
LU

pentru a asigura o bună resistență

Blebea, pădurice, pe moşia cu a sa
a acestei apărări, (v. G. M. Enescu :
numire, com, Petricani, plasa de
Curs de geografie militară), sus-Mijlocul ; are o întindere de
RA

v'0' 150 hectare,

Bistriţei de sus, plasă unită (v. de
Sus-Mijlocul, plasă).
NT

.
Blebea, del, în ramura Grumăzeștilor,
Bistriţei, sat, vedi Pângărăciorul. com. Petricani, plasa de Sus-Mij-
locul.
CE

Bistriţei, vedi Cârnul Bistriţei, sat

în comuna Buhalniţa, pl. Piatra: Blebea, sat, în com. Petricani, plasa
Muntele. de Sus-Mijlocul (v. Mănești, sat).
I/

Bistriţei, vei Sarata-Bistriţei, „Blebea,

AS

moşie, v. Ocea-Blebea.
Bistriţei, îrup, În partea vestică a (hoboteni, del, în ramura manţilor
UI

Oraşului Piatra; cuprin

s între ma- Hangul, situat lângă satul cu a sa
halaua Precista şi Prundu
l (Mărăţei) numire, com. Hangu, plasa Piatra-
BC

Bistriţei, del, în ramara Muntele,

munţilor Bia
triței Moldave, face
prelungire va- O ovotent Piri6;, isvorăşte de la

67
fruntaria com. Hangu, din partea
despre Nord, din nişte deluri ce
portă aceeaşi denumire; se varsă
în stânga piriului Hangu, în mar-
ginea de sus a satului Boboteni.
N) Boboteni, sătişor, în com. Hangu,
plasa Muntele, aşedat în fundacul
ramurei munţilor Hangu, Audea și
Boboteni, pe valea piriului Hangul,
în dreptul confluenței piri6șului cu
a sa numire.
Are o populaţiune de 87 de
familii, sai după sex: 162 bărbaţi,
192 femei; după stare civilă: 186
necăsătoriți, 140 căsătoriţi, 27 v&-
LU
duvi, 1 devorsat; în raport cu in-
strucțiunea : 12 ştiu carte, 341 nu
posed nici cele mai elementare cu-
RA
noştinte. Numerul 'tota! al sufle-"
telor: 35 ş.
NT
Locuitorii se ocupă cu agricul-
tura, dar mai cu semă cu plutăria
şi exploatatul lemnelor din pădu-
CE
rile megieşe.
Comunicaţiunea cu satele vecine
se face prin un drum ce trece prin
I/
s. Audea.
AS
Bocea, poiană, în pădurea Runcu,
com, Siliştea, pl. Bistriţa.
UI
Bocancea, (Mâra-lui-), loc isolat în
BC
com. Pângărați, (lângă satul Streja),
plasa Piatra-Muntele. Acestă loca-
litate este cunoscută și vestită plu-
RY
67
RA
taşilor mai cu osebire, pentru că
în albia riului Bistriţa (în acea lo-
LIB
calitate), sunt nişte stânci forte
periculose, care când e apa scădută,
se ved eşite la suprafaţă.
Y
Bodești, sat, numit şi Bodeşti-Bu-
SIT
hușe ; este situat în drumul ce
duce de la târgul Buhuș prin satul
Ciolpani (com. Costişa),
—în com.
ER
Buhuş, plasa Bistriţa, spre partea
dreptă a pirioşului Bosculsa, între
NIV
hotarul județului Roman şi dâlul
Sălişte.
Are o populațiune de vr'o 62
familii, cari se ocupă cu cultivarea
pămintului precum şi creşterea vi-
telor, iar puţini se îndeletnicesc şi
cu plutăria.
In sat se află 1 biserică cu uf
preot și 2 eclisiarci.
Numerul vitelor se urcă la 125
capete, şi anume: 43 boi, 35 vaci,
17 cai, 30 vite mici cornute,
Bodeşti-Buhușde, moşie, în com.
Buhuș, plasa Bistriţa ; se află așe-
dată între moşiile Cărmăneştiii
Costişa, Mogoşeştii i Liţcanii. A
fost proprietatea reposatului Agă
Alecu Buhuş. Are sat și târg.
Bodești-Precistei, comună rurală,
în plasa Piatra-Muntele, situată pe
podişele și delurile ce se întind la
sudul comunei Crăcăni, Grumă-
 Y
68 63

AR
Di aa

zeşti şi Uscaţi, mărginindu-se către (porumb Ss orz 16$ hectare;

Vest-Sud cu comuna Dobreni, iar hectare ovăz
; 292 hhectare ; cânepă

ui
către Sud-Ost cu comuna Cârligi 18 hectare; mazăre ş hectare ; li-

LIB
Dragomirești. vedi artificiale 12 hectare; livedi
Terenurile sale sunt străbătute naturale 400 hectare ; cartofi 14

i
N
în direcţiune Nord-Sud de apele hectărE:; fasole 1ş hectare.

ITY
Cracăului, precum și de pirioşele Tăășul (suhatul) vitelor are o
Saca, Bârlâia, Odăetor, Breza, ce intinde-e de 14 hectare, nutrind
se varsă în acesta 3787 capete de vite.

S
Este formată din satele şi cătu- Sătenii însă pe lângă cultura
pămiatului şi creşterea vitelor, se

ER
nele : Bodeşt:-Precistei, O'lobeni,
Corni, Strimbii, Bordea și Dumbră- ocupă forte mult şi cu industria
vile, cu o populaţiune de 2810 cas ică, fiind vestiți prin ţesăturile
NIV
suflete, sai 646 familii cari repar- de sucman pe care le speculeză
tisați după categorii, dai, după sex: prin târgurile (ermarâcele) ce se
1570 bârbaţi, 1440 femei; după fac atât în localitate, cât şi pria
LU

stare civilă: 1488 necăsătoriți, împrejurime şi județele limitro'e,

TI4t căsătoriți, 179 vEduvi, 2 de- concurând forte mult fabricele.
vorțați ; după sex : 714 copii de În acestă comună se află: 4 bi-
RA

sex bărbătesc, 548 copii de sex serici (una în stare bună şi 3 ia

femeesc ; după naționalități: 1ş stare rea), cu 16 servitori, plătiţi
străini”; în raport cu instrucțiunea: din fondurile comunale cu 1000 de
NT

162 ştiu carte, 2648 nu ştiu. lei (budg. a. trec.). Venitul fomgiar
Dintre locuitorii împroprietăriți anual al păminturilor acestor bi:e-
CE

în 1864 suntastădi: 178 cari stă- rici se urcă la suma de 1780;—

pânesc singuri locurile lor; 170, 7 mori de apă, dintre cari una o
ca urmaşi ; un loc părăsit şi stă- îngrijește un preot şi aparţine bi-
I/

pânit de către comună; 8o de inşi sericei sf. Spiridon din laşi; 2

cari de şi însurați și cultivatori de pive pentru făcutul suecmanelor;
AS

pămint, dar wai nici un soiă de 4 dulgheri.

proprietate și nici putință de a Budgetul comunei este de 8740
UI

moşteni după urma părinţilor lor lei, 8o de bani la venituți, şi 8565

legiuiţi. lei, 44 bani la cheltueli; taxa de.
Solul este productiv şi se cul- 10 %9 asupra salariilor funcţiona-
BC

tivă pe o întindere de 1711 hect.: rilor se urcă la suma de ș2 de lei.

grâu 231 hectare; secară 5 hect.; “Comunicaţiunea cu satele me-
 RY
69 B 69

RA
giese se face prin: soseua județiană cari nu posedă nici cele mai ele-
Piatra-Nemţu ; drumul comunal mentare cunoştinţe.
Bodești - Corni- Cârligi ; drumul Locuitorii se îndeletnicesc cu

LIB
Oşlobeni-Grumăzeşti, precum şi prin agricultura, creşterea vitelor, in-
alte drumuri naturale ce legă di- dustria casnică și comerciul, Carac-
verse!e localităţi între ele. terul Gmenilor, in genere, e violent,

Y
Fondul drumurilor e de 8şo lei predispus la certe şi hărțaguri;

SIT
la venituri şi 780 lei la cheltueli; aşa că sunt vestiți atit pentru suc-
salariul picherului e de 200 de lei; manele ce le lucreză cu o adevă-
salariul factorului postal de .600 rată artă, dar şi prin îndrăsntla

ER
lei, neîntrecută ge desfăşor în diferite
Dintre locuitorii acestei comune, împrejurări. ”
137 Sunt cari datoresc Creditului In acest sat se află: 3 biserici
NIV
Agricol având emanetat : vite, pro- (dintre care una zidită din nau cu
ducte. spesele locuitorilor, pe locul alteea
care fiind făcută din lemn aă stră-
LU

Bodești-Precistei, sat, situat la 13 mutat'o pe căstea dâlului din stinga

Em. depărtare de oraşul Piatra, în - soseiei Piatra-Neamț, servind la
com. Bodeşti-Precistei, pl. Piatra- cimitir), cu 2 preoţi şi eclisiarci;
RA

Muntele ; este aşedat pe podișcele 2 pive, din cari una aparţine la

ce se întind de-a lungul Cracăului, sf. Spiridon din lași; 4 mori de
mărginindu-se la Nord cu satul
NT

apă ; 3 dulgheri; 2 şcoli populate

Oslobeni şi ' Dumbrăvile; la Sud cu 76 băcți şi 98 fete.
cu satul Dobrenii de care se des-
CE

parte pria culmea delului Prohalu ; Bodeşti-Precistei, moşie, în com.

la Est cu satul Cornii de care se Bodesti-Precistei, plasa Piatra-Mun-
desparte prin o altă culme de del, tele ; aşedată pe lângă moșiile
I/

ce e în prelungirea delului Pădurea- Dobreni, Grumăzeşti, Cărligi, Ber-

Grumăzeşti, . săști, Corni.
AS

Are o populaţiune de 1075 su- A fost dată danie Mst. Precista

fete, sai 147 de familii, cari după din Roman, şi închinată s*. Spiri-
UI

sex, dai: 949 de bărbați, 1008 don din Iași, are sat, Moșia Bo-
femei ; după stare civilă: 1025 dești-Precistei astă-di e împărţită
necăsătoriți, 8.0 căsătoriţi, 121 "în două trupuri, dintre care unul
BC

veduvi, 1 divorsat; in raport cu arendat d-lui Iulius Bolomei, cu

instrucțiunea : 131 ştiu carte, 1826 26000 de lei anul, avend pentru
 Y
70 70

AR
trebuința sa 20 boi, 6 vaci, (so- A aparținut monăstirei Agapia,
cotite aproximativ 30000 lei), și fiind închinată Metropâliei de lași,

R
altul d-lui Şmil Haimber, cu 4400 starea II-a.

LIB
lei anual, mai posedând 14 boi,
doi cai, mobilierul casei, (socotite Boiștea, sat, în com. Petricani, pl.
aproximativ 5000 lei). de Sus-Mijlocul, este aședat pe

ITY
costa despre Sud-Vest a delului cu
Boghiul, del, în comuna Mastacăi, a sa numire, între satele : Ocea,
plasa Bistriţa, Topolița şi 'Ţolicea la Sud (ii-

S
tuate fiind în vale, sub câstele dt-

ER
Boghiului, piri5ş, în om. Mastacău lului), Petricanii de Sus și Tirgul
pl. Bistriţa, isvoreşte din delul cu Not spre Est, Săcăluşeștii la Vest,
a sa numire, și se varsă în piriul Fabrica şi Blebea, de care se des-
NIV
Măstăcăn6sa. parie prin culmea delului numit
Pădurea Graşii, la Nord.
Bogoslov, del, lingă satul Calu, în Câţi-va ani în urmă (până la
LU

com. Calu-lapa, plasa Piatra-Mun- 1878) acest sat, împreună cu sa-

tele, se află în prelungirea delului tele: Blebea, Fabrica, Graşii, Mă-
Horodiştea. neşti, Plopi și Schitul, ati format
RA

comuna Boiştea,
Bogoslov, piriş, ce isvoreşte din Populaţiunea sa se urcă la 180
delul cu a sa numire, curge para-
NT

fam., care se ocupă cu agricultura

lel cu pirioşul numit Dunăre, şi şi creşterea vitelor. În sat se află
se varsă pe stinga piriului Calu, o biserică cu un preot și doiecli-
CE

aprope de satul cu acetși numire siarci, o şcălă cu o populaţiune

(Calu). de ş2 elevi.
Comunicaţiunea cu satele me-
I/

Bogzăști, loc isol., în com. Uscaţi, gieşe se face prin un drum co-
plasa de Sus-Mijlocul.
AS

munal care duce de la s. Tirgul-

Noii şi dă în sostua ce vine de
Boian, v. Sbereştii de Sus, la Oslobeni prin satele Grumăzeşti,
UI

Ocea, Humulești ; precum şi prin

Boiștea, moşie, cu sat, în com,
Pe- un drum natural ce se coboră prin
tricani, plasa de Sus-Mijlocul,
BC

si- Plopi la s. Ocea, com. Humulești.

tuată pe lingă moşiile Petricani,
Blebea, Grașii.
Boiștea, del, în prelungirea delului
 RY
7i 71

RA
Pădurea Graşilor, cuprias între pî- locul săi însă se recurbeză, sco-
rîul Neamţ, la Noră, şi piriui To- bindu-se în unghiu, spre Nord-Vest
poliţa de cătră Sud. In parte ser- din care purcede o nouă ramură

LIB
vă de loc culitivabil. ce se întinde îndreptându-se spre
riul Bolohănosul, pe extremitatea
Boiştea, pădure, situată în partea acesteia se întinde apoi tangenţial

Y
despre Nord-Ost a delului cu a sa o altă ramură paralelă cu cursul

SIT
numire, com. Petricani, plasa de piriului Bolohănosul, aşa că pri-
Sus-Mijlocul. vită în reliet acestă grupă se re-
presintă sub forma unui enorm K
întors pe drepta (3). Inălțimea

ER
Boiștea, trup (mahala), din tirgul
Neamţ, comună urbană Neamţ, piscurilor din acestă ramură ating
plasa de Sus-Mijlocul. cota de 1300 m.
NIV
Bolohănosul, pirioş, căruia i se mai Bolohăniș, pichet, pe hotarul Tran-
dice şi Bolăhănizul (Bolohanoş, silvaniei, situat între pichetul Bâtca,
LU

Ungureşte: Bălvânyos); isvoreşte Lazaroi şi 'Tărcuţa, aprope de apa

din munții mărginaşi cu hotarul pirişului cu a sa numire.
Transilvaniei, întră in judeţ la u-
RA

nirea sa cu piriul Zoldiz/-pataf, Bolovâia, del-platoui, în prelungirea

ce curge pe linia hotarului înspre ramurei munţilor Cernegura, e si-
Sud, îndreptându-se ast-fel în di- tuat in dreptul s. Vinătorii-Petrii
NT

recţiune Vest-Ost, strecurându-se (v. Petro-Dava).

printre curmătura Lazaroi (în stin- In privirea geologică se observă,
CE

ga) şi Piciorul Nord al Muntelui că presintă în formațiunea pătu-

Arşiţa-Tărcuţii (din drepta), apoi rilor sale schisturi menelitice cu
printre ramurile Brateș, și. Bolo- infiltraţiuni de ghips, spre margi-
I/

hănişul (pe teritoriul comunei Pin- nea vestică a vălenilor păturile

găraţi), până la schitul Tarcău, acestui del împreună cu ale Cer-
AS

unde se varsă pe stinga piriului negurei dai pricină unui creț an-
Tarcău. ticlinal (precum formeză şi pătu-
UI

rile Cerneguirei cu ale Petricicăi).

Bolohănişul, ramură de deluri mun- In susul culmei, spre apusul pis-
tâse, ce se intind din hotarul 'Tran- cului Cernegura, apar bancuri de
BC

silvaniei, în direcțiune Ostică, pa- conglomerate polygene, compuse

ralel cu piriul 'Tărcuţa, cătră mij- din bâbe cari de ordinar nu trec
 72

de mărimea unei nuci, şi cari, con-
stai din greziuri oligogienice și
din cuarţuri bine cimentate. Stra-
Y
AR
prafață de 4686 hectare, cu o po-
pulațiune de 1678 de suflete, dat
388 familii, cari repartisaţi, dau :

R
tele de conglomerate se pltcă spre după sex: 828 de bărbaţi, 8şo

Sud acoperind faţa de miadă-di a
culmei.
La o mică depărtare spre mia-
dă-di de s. Vâ'enii tote depositele
LIB
femei; după starea civilă : 752 ne-
căsătoriţi, 780 căsătoriţi, 142 vă-
duvi, 4- divorsaţi; în raport cu

ITY
instrucțiunea : 91 ştiti carte și 1 588
acestea dispar sub altele mai nouă: nu şti (după statistica din 1880)—
marnele salifiere superiore, cari Insă după statistica din 1889, cu-
continuă a forma şiruri de munţi

S
lesă de mine însu-mi, populaţiunea
(prelungirea Cernegurei) din drepta acestei comune stă ast-fel: 1798

ER
r. Bistrița până la gura piriului Calu. suflete dintre cari 410 insurați,
140 neînsuraţi, 113 văduvi, 36
NIV
Borleşti, comună rurală, în centrul văduve, 296 copii de sex bărbă-
plășei Bistriţa asedată pe -podişele tesc, 316 copii de sex femeesc,
ce se ridică spre apusul și în 102 nevolnici şi 21 străini, Deci,
drepta rîului Bistriţa, cum şi spre
LU

dacă statistica oficială din 1890

răsărit de delurile Nechidului, Scau- „este adeverată, atunci fată cu anul
nele și Căţinul, trecut se observă o scădere a po-
RA

Se mărginește ln Nord cu com. pulațiunei cu 120 suflete, ceea-ce

Mastacău de care se desparte (in
ar constitui un caz anormal, şi ar
parte) prin ultimele căste ale delu- trebui să se caute pricina morta-
NT

lui Drăganul, la Răsărit cu

riul lităţii, precum şi mijlocele de a o
Bistriţa, care o desparte de
tere- combate,
nurile comunei Zăneşti şi o
CE

mică Dintre locuitorii împropietăriți

porţiune din com. Podoleni,
la Sud în 1864 sunt astă-zi: 177 cari
cu com. Rădiu, iar la Vestc po-
u re- sedă însuşi locurile lor, 115
giunca nordică ce aparțin ca
I/

parte urmaşi, unul care stăpinește locul

păminturilor din com. 'Taslăă şi altuia ; 2 locuri r&mase pe scma
AS

parte din com. Mastăcăi,

comunei, 59 de inși, cari de şi
Este udată de apele piriului
: cultivatori de Pămint şi însuraţi,
Nechidului, Nechidelului, Podului.
UI

dar n'au încă nici un soiă de pro-

Împreună cu satele: Borleşti, prietate precum nici putinţa de a
Ruseni, Puriceni, din care se a!- moştenii după urma părinților lor
BC

cătueşte, acestă comună are O su- legiuiţi.

73

RY
73

Principala ocupaţiune a locuito- ginea despre Vest la Neguleşti;

RA
rilor e agricultura şi plutăria, a 7 prin alt drum ce duce spre Nord
străinilor speculaţiunea. în s. Mastacău ; prin un drum ce
Terenurile sunt productive cul- duce în com. Rădiu.

LIB
tivându-se pe o intindere de 891 Fondul drumurilor e de 739 lei,
hect. 68 arii, şi anume: 191 hect. 50 bini ln venituri, și 490 lei la
griu, 46 hect. secară, 51 hect. 11 cheltueli, salarul picherului e de

Y
arii hrişcă, 424 het. 97 arii po> 300 lei, salariul factorului postal
rumb, 157 hect. 60 arii ov&s, 2 de 200 lei

SIT
hect. meii, ro hect. cânepă, 2) Din nums&rul total al locuitori-
diEct. cartot) 25 hect. fasole, 2 hect, lor 169 datoresc creditului agri-
adie:

ER
mazăre. | col avend amanetat, vite, producte,
Suhaturile ai o întindere de 60 instrumente agricole,
hect. nutrind un număr de 2275
NIV
capete de vite: 468 boi, 213 vaci Borleşti, sat, situat pe valea Nechi-
1050 Oi, 75 cai-epe, 322 rimători, dului, in drumul Dobre:i, Taslău
147 viţei-junci (vite mici cornute). la al 30 km. iar de la s. Rosnov
LU

În acestă comună se află: o la al .8 km. și de la Piatra la 21

șcălă cu un învețător plătit de că- kilometri 300,
tre stat, 2 biserici in stare rea, cu Să mărginește spre Est cu pă-
RA

7 servitori (3 preoți, 4 dascăli), durea Căţinul şi satu Puricenii,

întreţinuţi de comună, venitul fon- spre Vest cu satu Şovoia şi Măs-
ciar anual al păminturilor biseri- tacănul, spre Nord cu satu Măs-
NT

cești se urcă la 8go lei; 7 mori tacău, spre Sud (în parte) cu satul
de apă. Valea-Nechidului.
CE

Budgetul e de ş094 lei 64 bani Are o suprafață de 3034 hect,,

"la venituri şi 5032 lei, 28 bani la cu o populațiune de 1272 suflete,
cheltuieli. Nums&rul contribuabililor sai 202 fam., 26 veduve, 74 ne-
I/

e de 393, taxa de 10%/5 asupra volnici şi 4 fam. evreesti,

lefilor funcţionarilor se urcă la Numărul contribuabililor 299.
AS

suma de 32 lei. Este reședința comunei, are o

Comunicaţia cu satele vecine se biserică la care servesc 2 preoți
UI

face prin: sostua județiană Kos- şi 2 eclisiarci:; o școlă, cu o po-

nov-Taslău, care parcurge comuna pulațiune de 82 elevi, ş mori de
pria partea sa Nordică; prin un apă.
BC

drum comunal ce duce din mar- Numărul vitelor e de 988 ca-

 Y
74 74

AR
pete, 588 boi, 103 vaci, 270 oi, nual cu suma de 1053 lei 97 bani.
31 cai-epe, 127 rimători, 79 vi-

R
ţe -junci. Borlești-Mitocu, pădure, arendată

LIB
Numirea veche, Wechitu şi Bo- anual cu 4031 lei, e situată în pre-
zileşti (>. Uric de danie M-rei Tas- lungirea celei-l'alte de mai sus.
lău, al lui Ştef. c. Mare, din 1481).
Bolohanului, piri6ş, in com. .Bo-

ITY
Borlești, moşie, cu părţi rezeşeşti, deștii-Precistei, plasa Piatra-Mun-
situată între moşiile Negreștii şi tele, se varsă în p. Cracău,
Dumbrăvile, in comuna Borleşti,

S
plasa Bistriţa. N'are sat—lIn ea a Bordea, trup de sat, în com. Bo-

ER
avut pate și vornicul lordachi Ca- dești-Precistei, pl. Piatra-Muntele.
targiu.
NIV
Numire vechie, Glig6ia. Bordeelor, trup (mahala) in partea
despre Nord-Est a orașului Piatra.
Borleşti, moşie cu părţi, pe caree
aşezat s. Borelşti, din plasa Bis-
LU

Bordeelor, poiană în pădurea Runcu

triţa, este situat între moșiile Po- com. Siliştea, plasa Bistriţa.
lobocul, Mastacănul, Taurii. Aren- Are o suprafață de 60 stinjini
RA

dată, anual aduce un venit de 27000 (20 prăjini).

lei, arendaşul mai posedă ca avere
mobiliară încă, 100 de boi jugari, Borghezului, piriaş, în com. Mas-
NT

100 vaci parte cu viței, 14 bivoli, tacău, plasa Bistriţa,

40 de cai, 40 de porci, 8oo de
oi, 20 pluguri de fier, so ha-
CE

Bornișul, sat, în comuna Dragomi-

rabale. reşti, plasa de Sus-Mijlocul, așezat
Inainte de secularisarea averilor in crucişul drumurilor ce vin, de
O parte din acâstă moşie aparţinea
I/

la satul Dragomirești către s. Cră-

Monastirei Taslău şi a fost închi- eşti (com. Talpa), şi de la satul
AS

nată Sf. Mormint, iar altă parte, a Mastacău la s, Hlăpeşti, spre mar-
lui Gr. Ursărescu, a fost cumpărată:
ginea de Est a comunei,
de veci de căpitanul Sava Leuştian,
UI

Se mărgineşte la Est cu com.

Numire vechie: Nechitul.
Talpa, de care se desparte prin d€-
lul cu a sa numire şi prin delul
BC

Borlești, pădure, în com. cu aceiasi Uscaţilor, la Sud cu cătuna Masta-

numire, pl. Bistriţa. Arendată a- cău, la Vest cu satul Dragomireșii,
 RY
75

RA
şi la Nord cu Uscaţii, de care se despre Sud a teritoriului com. Bu-
desparte prin limite convenţio- halnița, precum şi a s. Potoci.
nale.

LIB
Are o populaţiune de vr'o so Botosul, loc. isol., în com. Buhal-
locuitori, cari se indeletnicesc cu niţa, plasa Piatra-Muntele, situată
agricultura, explâtarea pădurilor şi pe malul stâng alr. Bistriţa, lângă

Y
prea puţin cu cteşterea specială a gura piriului cu a sa numire.

SIT
vitelor.
Botşani, munte, în com. Pângaraţi,
Numerul vitelor se urcă la cifra
plasa Piatra-Muntele, situat către
de 170 capete.
Apusul Monastirei Pângaraţi. Pă-

ER
Numirea vechie. Arămoia,
turile sale conţin Ferpeatră (Fer
limoneuz, Minerais de fer dallu-
Borseşti, sat, în comuna Uscaţi, pl.
NIV
vions) ce se compune din fer oxid,
de Sus-Mijlocul, situat între piriul
pămint şi apă, cum si din acid
Valea-Albă și delurile Borşenilor
fasforic. (v. Răchitiş, munte).
(din ramura delurilor Uscaţi), cu
LU

marginele sale formeză hotarul co-

Botul-Negrei, del in com. Tastău,
„munei despre Talpa, să mărginește
plasa Bistriţa,
cu satul Uscaţi (trupul Drămeşti) D e
a em TR
RA

at
şi ș. Yotoeşti, iar din com. Talpa | Boţeşti, moşie, situată pe lângă mo-
cu s. Tăetura (căreia i se mai zice şiile Lăleştii, Girovul, Slobozia-
şi "Tăetura-Borşeni). Avereşti în com. Girov, plasa Pia- _:
NT

m
Are o populaţiune de 60 familii tra-Muntele. Are sat. Arenda anuală
răzăşești cari se ocupă cu agricul- 11,100 de lei.
CE

tura şi explâtarea pădurilor. Inainte de secularizarea averilor

Comunicaţiunea cu satele vecine monastireşti, acestă moşie, a fost
se face prin sostua județiană Gi- proprietatea Monast. Rișca și În-
I/

rov-Tupilaţi, precum și prin dru- chinată Metropoliei de laşi, sta-

„muri naturale la cătunele Margina, rea |; astă-di aparţine statului,
AS

Tăetura.
Boţești, pădure, pe cuprinsul moşiei
UI

Botosul, piri5ş, ce isvoreşte din i cu a sa numire; are 0 întindere

ramificaţiunea către Vest a nodu- |i de vro, 33
aa pozone.
OG

lui format de către ramurile de

BC

munţi: Potoci, Botosul și Părul | Boţeşti, sat, în com. Girov, plasa

se varsă in r. Bistriţa, în partea Pintra-Muntele, este situat pe Va-
 76
76

lea Crăcăului, între satele Girov,
Turtureşti şi Doina, formând cu
marginele sale hotarul despre A-
Y
AR
Apus a ramurei (culmei) numită
Boul şi a ramurei precedente, stră-
bate teritoriul comunei în direcţiune

R
pus al comunci, despărțindu-se de
Vest-Nord-Bst, versindu-se pe drep-

LIB
com. D3mna şi Căciuleşti, ta riu'ui Bistri:a, la locul unde
j Are o populaţiune de 217 su-
sostua mixtă Piatra-Prisăcani trece
flete, sau ş5 capi de fam., cari riul pe acestră parte, în dreptul
trăesc in 59 de case; acestă po-

ITY
km. 91, ceva mai în josul s. Se-
pulațiune împărțită pe categorii,
dă dupe sex: 109 bărbaţi, 108 | cul-Buhainiţei.

temei ; după stare civilă: 106 ne- | Boului,

S
ramură de deluri muntose,
căsătoriţi, 96 căsătoriţi, 13 văduvi, în com. Buhalniţa, plasa Piatra-

ER
2 devorsaţi; în raport cu instruc- Muntele, detașându-se din grupa
ținea : 21 ştii carte, 196 nu ştiu, Ceahlăului în partea sa despre Est,
NIV
Locuitorii se ocupă cu agricultura, se întinde în direcțiune aprope per-
Comunicatiunea cu satele vecine pendiculară pe cursul r. Bistriţa
se face prin un drum care dă în în faţa s. Potoci), aplecându-se a-
dreptul km. 8 al soselei Dobreni-
LU

poi paralel cu acesta până la sa-

Rosnov, prin un drum care dă la tui Cârnu!-Buhalniţei, Este măr-
s. Doina ; prin sostua județiană, ginită şi cuprinsă între r. Bistriţa
RA

Dobreni-Rosnov. fi la Est, pl. Boului la Vest și pasa

A ai Isvorul-Muntelui la Sud-Vest,
Boţolei, “Bitioş,- spre hotarul satului
NT

Almaș, com, Dobreni, plasa Pia- Boura-Fârţigi, piriia;, în comuna

tra-Muntele, se varsă în p. Almaş. Hangul, pl. Piatra-Muntele, isvorește
din munţii grupa Ceahlăului, din-
CE

+ Boul, del, lângă satul Calu, în com. tre ramur. Răpciunele şi Obcina-
Calu-Iapa, pl. Piatra-Muntele, pre- Verde (Fârțiai) versându-se pe par-
Sintă terenuri arabile. tea dreptă a riului Bistriţa, lingă
I/

s. cu a sa numire şi in faţa gu-

AS

Boului, piris;, în com. Buhalniţa, rei piriului Hangu.

plasa Piaira-Muntele, este format
din două isvâre, unul Boura-Firţigi, ramură de munţi în
ce ese din-
UI

tre ram. Furciturile (grupa m. grupa Ceahlăului (v. Obcina-verde).

Ceahlăul), în partea despre Răsărit, Bourul, ramură de munţi pe moşia
BC

şi altul dintre extremitatea despre Tarcăul, plasa Piatra-Muntele, situ-

77
ată în spre Hotarul Transilvaniei în
prelungirea către Vest a ramurei
Crucea Roşe, intre cursul piriului
Aţa la Nord şi munt. Bâtca de
Piatră la Sud,
Bozieni, comună rurală, în capătul
despre răsărit al judeţului şi despre
Sud-Est al plăşei de Su;-Mijlocul;
se megieşeşte cătră Nord-Ost cu
jud. Roman (5. Cârlig, Dulceșii,
Brănişteni, David şi Văleni), de
ER
cari îi parte se desparte prin pi-
riul Breţcanilor, la Vest se măr-
NIV
gineşte cu s. Certieni şi Bârgăâni
(com. Bârgăâni), la Sud cu com.
Budeşti-Ghicăi.
Terenurile sale sunt accidentale
LU
cu inclinațiune generală de la A-
pus cătră Răsărit, întreruptă pe
RA
alocurea de deluri, ce se ridică,
spre Nord: în pante răpedi cu
suişuri anevoiose, cari! ating înă!-
NT
țimea de 250 de m., acoperite
fiind costele sale cu păduri de fag,
carpen şi in parte cu aluni;uri;
CE
spre Apus: în povirnişuri mai tră-
gănate (mici) de cât precedentele,
formate din prundişuri și presurate
I/
cu gropi, poene cuitivabile și pă-
AS
duri (huciuri), iar spre răsărit:
deluri stâncsse, cu inclinaţiuni
drepie, mai mult gâle, în care se
UI
găsesc cariere de piatră și de var.
Comuna Bozieni este formată
BC
din Satele : Bozieni, (tirg) și Ru-
N 77
RY
gin6sa, cu o suprafață de 2437
hectare (1706 fălci, 45 prăjini,
RA
10 stinjei), dintre cari în actuali-
tate sunt cultivate numai 745 hect.
LIB
39 arii atingând în unii din urmă
ani maximul pănă la 1432 hect,
852 m. p. (rooo fălci), împreună
cu finaţele şi imașele vitelor (1002
Y
hect, 5366 m. p. (7co tălci), ară-
SIT
tură, 214 hect. 1292 m. p. (150
fălci) finate şi 214 hect. 1292
m. p. (150 fălci), imașuri.
Pădurile ocupă o întindere de
392 hect., 3528 m. p. (290 fălci).
Locurile mlăştinose (in care se
cuprind cele ş iazuri ce are co-
muna, începând de la isvorul pi-
riului Ciorâni, în susul podului
de pe sostua Piatra-Roman, şi mer-
gend în jos pe valea Erzucan
până sub culmele muntelui Stan), ati:
o intindere de 10 hectare 6739
m. p. (7 fălci, 36 prij., 11 stîn-
jeni patraţi),. restul terenurilor e
ocupat de sate, tirguşor, lunci,
văi şi locuri necultivate.
Populaţiunea comunei e de 1542
suflete, sai 347 fam., dintre cari
la facerea catagrafiei 1539 erati
presenţi in comună, 3 absenţi ; du-
pă sex: 766 de barbaţi, 776 de
femei, după starea civilă : 837 ne-
că ătoriți 608 căsătoriţi, 93 vă-
duvi, 4 devorsați ; in raport cu
instrucțiunea : 107 ştiu carte, 1435
nu știu; în raport cu vrista: 40-
 B

Y
78 78

AR
copii de sex bărbătesc, 382 copii 10 locuitori de-abia vine o pă-
de sex femeesc; în raport cu na- reche de boi şi câte o vacă, la

R
ționalităţile : 276 străini, 29 locuitori, un cal, la 1 1/, loc.,
Dintre locuitorii împroprietăriți

LIB
o die. Cu tote acestea comerciul
în anul 1864 sunt astă-di: 56. cu vite mari e forte întins şi se
cari stăpânesc însuşi locurile lor, vind anual 300—400 capete în
ZI ca urmași, şi 72 cari de şi iarmarâcele ce se fac în localitate

ITY
însurați și cultivatori de pămint, mai în tote Duminicele,
dar n'au nici un fel de proprietate Cultura (creşterea) păserilor se
şi nici macar prilejul de a moş- face pe o scară intinsă.

S
teni după părinţii lor legiuiţi. În acestă comună se află : două

ER
Ocupaţiunea de căpetenie a lo- biserici cu 6 servitori, venitul fon-
cuitorilor este agricultura şi creş- ciar anual al păminturilor biseri-
terea vitelor, cei din Bozieni,
NIV
și ceşti se urcă la suma de 816 lei,
mai cu osebire străini, se îndelet- O şc6lă cu un invățător plătit de
nicesc cu comerciul şi industria. Stat, 3 mori de apă, un cazan pen-
Cea mai mare parte a solului, tru fabricat rachit de drojdie, o
LU

acestei comune, este formată din pitărie, ș ateliere de croitorie, un

terenuri nouă remase proprii agri- atelier de ciobotărie, un atelier de
culturei tăerea pădurilor, aşa că
RA

stolărie pentru obiecte de lux, un

relativ sunt râdnice şi fără îngră- tâmplar, un rotar, 6 lipscani, mai
şăminte, se cultivă: grîu pe 5 hect. multe cârciume.
NT

72 arii ovăz 14_hect. 30 arii, secară

Budgetul comunei e de 5866 lei
7hect, serii porumb he gar la vetituri și de 5767
cartoli 3 hect.»58 lei la
arii, fasole $ hect. cheltueli.
CE

Taxa de 10% asupra

72 arii, mazăre 1 hect. 07 arii, orz salariilor funcţionarilor
62 hect. 92 arii, iar ca excepţie : se urcă la
cifra de 40 lei,
anisonul (maximul în unii ani ro
Comunicaţia cu satele vecine se
I/

fălci), cânepa (3 fălci), inul și mă-

face prin un drum ce duce
laiul Tătăresc (meiul). de la
AS

s. Bozieni-Talpa ; prin soscua Pia-

Cultura albinelor a fost adinidră
tra-Roman, care traverstză
înfloritâre, astă-di însă e decădută com.
prin mijlocul ei, prin drumuril
UI

aşa că de-abia se mai găsesc e

în Bozieni-Rugin6sa-Homiceni
tâtă comuna 40—50 de stupi. (com.
Talpa) și Bozieni-Budeşti-Ghicăi.
BC

—
Numerul vitelor în raport cu Fondul drumurilor e de 800
populaţiunea este de
forte mic: la lei la venituri şi aceiaşi sumă
pen-
 RY
79 B 79

2360 mp. (19 fălci, 12 prj., 13

RA
tru cheltueli, salariul picherului e
de 120 lei, salariul factoruiui pos= stj.), acoperită cu arbori fructiferi,
tal e de 100 lei. a carora fructe dati un venit a-

LIB
Din numerul total al locuitori- nual de la șoo—6oo lei.
lor, 172 datoresc creditului Agri- Spre Nord, pe valea Ciorănilor,
col având amanetat: 211 boi, 2053 se află o altă zidire mare, cu case

Y
vaci, 107 junci (minzați), 29 go- de locuit făcute din zid, dar în
nitori, 321 0i, 12. viței, $4 cai, stare dărăpănată, numită veluiță,

SIT
10 epe, 1 minzac şi 1000 kgr. înprejurul acestora se'întinde o li-
porumb. vede de vr'o 2 hect. 8345 mp.
(2 fălci).
Bozieni, tirguşor,
din centru şi cam
aşezat în partea
spre Sud a com. ER In tirguşorul Bozieni se află, o
biserică zidită de "Theodor Balş pe
NIV
Bozieni (plasa de Sus-Mijlocul), pe locul proprietăţii ; o primărie făcută
ambele laturi a drumului judeţen în 1876 după un plan noi (fiind
Piatra-Roman, la 27 km. spre Ră- în acestă localitate reşedinţa Co-
LU

sărit de Piatra şi la 18 km. în munei) ; un oficiti postal, care face

spre Apus de orașul Roman ; este cursa în fie-care di prin factorii
întemeiat la 1840 de către pro- sei, reşedinţa comp. 8-a de doro-
RA

prietarul moșiei, ce pe atunci era banţi. Până la 1883 aici a fost și

logofătul Lupu Balş. o şcolă primară, cu învățător plă-
Împreună cu vatra satului Bo- tit de stat, cum şi cu O subvenție
NT

zieni, are o întindere de 18 hect. de 200 lei din partea Comunei.

Bi arii (12 fălci, 45 prj)., 16 stj.) Acestă şcâlă s'a închis atât din prici-
CE

şi o populațiune de aproximativ na localului, ce era donat de pro-

1000 suflete, dintre cari cei mai prietate şi ajuns într'o stare forte rea
mulţi sunt evrei, apoi romini, greci, (compus din 2 odăi, fără sobe, fe-
I/

nemți şi alte nationalități, cari se resti stricate, păreți de nuele, fără

ocupă cu comerciul, industria şi pod şi aprope în ruină), cât şi din
AS

prea puțin cu agricultura (fiind nu- pricină că era populată de forte

mai 6 pluguri în tâtă comuna). puţini şcolari (In 1882/83 au fost
In spre Sud, paralel cu tirgu- înscriși numai 29 elevi: 8 romini,
UI

şorul, se află curtea proprietăţii, 19 evrei, 2 catolici, sau 20 băeţi

«clădire veche de v:'0 șş de ani, şi 9 fete).
BC

aşedată în mijlocul unei livedi Pe lângă acestea mai sunt: ş

„ce are 0 întindere de 27 hectare ateliere de croitorie (3 pentru băr-
 80
80

Y
baţi, 2 pentru femei); un atelier lui BistriciGra, puţin mai cătră ră-

AR
de ciubotărie ; un atelier de strun- sărit de pichetul Rutec.
gărie (stolărie) cu maximul de 7

R
lucrători; 2 ferării sistematice, Braduri, pisc de munte către hota-
dintre cari una execută şi lucrări

LIB
rul jud. Suceva, la răsăritul muntelui
de căretășie (harabale, căruţe, etc.); Albele, în com. Galu, Plasa Piatra-
o căsăpie; un cazan pentru fabri- Muntele.
cat rachiul de drojăe, 14 băcănii,

ITY
6 lipscănii, mai multe cârciume, Braduri, piridş forte Mic, În com.
o pitărie care execută şi covrigării. Galu, plasa Piatra-Muntele, se nu-
mesce ast-fel dupe muntele din care

S
Bozieni, sat, în com. Bozieni, plasa iSVOrEsce, se varsă pe partea stân-

ER
de Sus-Mijilocul, lângă tirguşo rul ga a riului Bistriţa,
cu acelaşi nume, cu care aprope
se identifică. Are o vechime însă
NIV
Braniștea, moşie, în plasa Bistriţa
mult mai mare de cât Bozienii-
situată pe lângă moșiele Polobo-
tirg (v. L.r.). cul, Muncelu, Giurcanii, Grozestii
şi Motocanii ; mare sat.
LU

Bozieni, deal, în comuna Mărgineni,

Inainte de secularisarea averilor
plasa de Sus-Mijlocul, serveşte de monastireşti aparţinea Monastirei
loc arabil, locuitorii de prin pre-
RA

Bistriţa, fiind închinată sf. Mormint.

jurime presupun că aici odiniâră
Doveditor este următorul Hrisov:
ar fi fost vre-un sat Gre-care,
de «Cu mila lui D-zei, Noi Mihail
Vreme
NT

că se găsesc urme de mo- Şuţul Woevod Domnu Țerii Mol-

loz de case, când dati cu brazdele dovei se face ştire cu acest hrisov
“plugului mai afund, probabil însă al domniei
CE

nu se ştie încă nimica, ne

mele că prin jalba ce
fiind ne-ati dat cu moșia sa Kir Zaha-
nici 0 tradițiune în popor.
ria Archimandrit şi Egumen al sf.
Monast. Bistriţei de la ținutul Nem-
I/

Bradului, piris;, isvoreşte dintre țului, că este închinată la sf, Mor-

ramurile munţilor Petra-Roşie, com.
AS

mint, au arătat că pe moşia mo-

Bistriciora, plasa Piatra-Muntele,
nastirei ce se numește Branişte
curge în spre Sud-Est, trave
rsând - dintru ?nceput fiind numai
UI

soşeaua mixtă Bistricioara-Prisăca codru,

nj luminaţii domni
între al acei din vechi
1ti—ra2 Km. şi ver- vrend a ajuta Mănăstirea, pentru
sându-se
BC

pe partea stângă a pirtu-

ca să potă avea folosul cuviiacios.
 RY
81

de pe dinsa, iat făcut prin dom- şi hrisovele vechi ce au arătatde

RA
nești hrisâve privilegiu hotăritor, priviegiul ce ai avut din vechi
ca tot codrul din cuprinsul hota- monastirea pentru apărarea acestei
relor acestor moşii să-l aibă mo- moșii şi a codrului” de pe dinsa,

LIB
nâstirea in apărare, nefiind volnic precum şi hrisovul s'au dat de la
nimene a intra întriasul nici pentru luminatul domn Procatohul nostru
tăere de chereste, nici pentru pâ- din leat 1818 februarie 28, întă-

Y
şunare, cum nici pentru altă ori-ce ritor privilegiului acestuia, nu am

SIT
fără ştirea şi fără voia mănăstirei. trecut cu vederea rugămintea ce
De la o vreme încă din obicinu- ne-au făcut, ci iată prin acest al
inţă impotriva hotărirei acelor hri- nostru domnesc hrisov hotărim și

ER
sove, făcându-se inceput de a cu statornicie asemenea îi întări
călca codrul de câtre unii şi alţii, acest privilegiu ca nimeni fără știre
fără să potă monastirea a-l avea şi fără voia monastirei să nu fie
NIV
în apărare, ai ajuns în cea mai volnic a intra în codrul sei de pe
de istov împuţinate, şi într'o stare moşia Branistea, şi a tăea vre-un
ca aceea, în cât însusi trebuinţă ce fel de chereste sai pari, nuele și
LU

o are monastirea de pari, nuele ori-ce altă, având slobodă voe

şi alte chereste'e nu o pote împlini monastirea de aşi pădi codrul în
de cât cu multă nevoie şi greu- apărătură spre a'l aduce în stare,
RA

tate, asupra căreea arătări ne-ati ferindu-l despre ori ce călcare, Şi

făcut cerere cu multă rugăminte, fiind-că monastirea, de pe moșia
ca după hrisovul luminatului domn
NT

sa acestă Braniște, după starea în

Procatohului nostru Scarlat Cali- care dintru început s'aii aflat nua
mach Woevod, ce s'ai dat mo- putut şi nici pote să aibă altă fo-
CE

nastirei spre a avea codrul iarăşi losiață de cât cea a fireştilor ej

in apărare, să i se întărescă şi de producturi, pentru-care luminații
câtră noi acestă hotirire, pentru domni acei din vechi iat și făcut
I/

ca prin acesta să pâtă veni codrui privilegiu de a le avea în apărare

în stare, să nu remie monastirea şi in ocrotire despre alții şi însu-și
AS

de istov lipsită de pădure. Deci luminatul domn Procatohul nostru

după jaloba ce ne-ai dat încredin- îi întăreşte prin hrisovul pomenit
UI

țindu-ne domnia mea asupra ară- acest privilegiu, hotărim şi noi

tăriilor cuvioşiei sale, pentru starea asemenea ca nimeni să nu fie vol-
cea prâstă în care a venit codru! nic, fără ştirea şi fără învoire cu
BC

de pe moşia sa acesta şi vedend monastirea a intra pe numita mo-

Neaniţ a 6
 Y
82 82

AR
şie ca să păşuneze vite, sai să başilor saiţii şi tuturor altor zapcii,
păscuescă, sait să vineze, sai să

R
să aveţi a urma intocmai şi desă-
se atingă în ori-care alt chip de vîrşit după hotărirea hrisovului

LIB
fireştile ei producturi, precum mai acestuia al domniei mele. ară prea
ales de a stringe hemeiu, de a luminaţii domni fraţii noştrii, cari
culege alune şi alte ca aceste în din Pronia -cerescă se vor orîndui

ITY
cari reazimă mai cu deadinsul ve- în urma nostră oblinduitorii pă-
nitul ei, având slobodă voie mo- mîntului acestuia, poftim nu numai
nastirea şi păditorii sei de a prinde să nu strămute acest privilegii şi

S
pe acei ce vor obrăsnici împotriva miluire, ci mai virtos să întărescă

ER
hotărirei aceștia fără ştirea şi fără şi să înstatornicescă, pentru a dom-
voia monastirei şi de-ai zălogi spre nielor sale vecinică laudă și po-
veghere şi părăsire. Deosebit ii menire. S'au scris hrisovul acesta
NIV
întărim domnia mea şi miluirea ce la scaunul domniei mele în oraşul
i S'a zăcut de către luminatul domn Iaşi, întru cea d'intâiă domnie
Procatohul nostru împotriva păgu- a ndstră la Moldovia, în anul al
LU

birei cari o au avut monastirea doilea. La leat, 1821 Ghenar o.

cu cheltuiala codrului stii în face- Noi Mihail Suţul voevoda (Lp).
rea de cherestele cerşute după vreme Neculai Roset vel Visternic Procitoh.
RA

cu porunci gospod, ca pentru două Acestă moşie de la secularisarea

mii oi ce va avea monastirea drepte averilor monastireşti, a trecut în
ale sale, să nu fie supărată cu
NT

Stăpinirea statului,
dare de analogon pentru mubaiaua Numire vechie: Tasl&ul-Frumos-
împărătescă, să scutescă şi deci
CE

liude Gmeni străini aduși din alte Braniște, sat, v. Pângărăciorul-Bise-

părți de locuri de peste hotar fhă ricani, sat în com. Pângărați, plasa
bir şi fără nici un amestec în pămiîn- Piatra-Muntele.
I/

tul acesta, cari adeveriţi fiind prin

mărturia dregătorilor de margine Braniște, moşie, în com. Pângăraţi
AS

şi cercetându-se şi de cătră visterie plasa Piatra-Muntele, situată înpre-

spre încredințare că sunt străini jurimea satului Pângărăciorul.
UI

precum să hotărăște, să r&miie La 7028 (1510) Stefan Wvod,

apăraţi şi scutiţi de birul visteriei cel tinar a dăruit acestă moşie
şi de t6te havalelele și angăriile,
BC

monastirei Bisericani (v. 1. r.).

Poruncim dar domnia mea D-lor
Ispravnicilor ai ținuturilor, i sluj- Brănișteni, moşie, numită în vremuri
 RY
33

RA
şi Bărbușeni, afost proprietatea lui în apropriere de satul Ghindăsni;
Miron-Costin şi făcea parte din se numeşte ast-fel după numirea
ţinutul Neamţului, făcându-se însă

LIB
pădurii prin care trece ; curge în
o delimitare a hotarelor dintre direcţiune spre Nord şi se varsă
județe, acestă moșie a trecut la în piriul Veraticul.
jud. Roman unde stă şi până astă-

Y
zi ca parte constituitivă, Brădițelu, pisc de munte lângă s.

SIT
Vinătorii, com. Vînătorii-NEnaţul,
Brateş, piri6s, numitşi Bratoş (Un- plasa de sus Mijlocul; are o înăl-
gureşte : Barâtos), în com. Pân- țime de 375 m. deasupra nivelului

ER
gărați, plasa Piatra-Muntele ; isvo- terestru.
rește din munţii Tra silvaniei măr-
ginaşi, intrând în județ printre Brădiţelului, piri6ş în com. Bu-
NIV
munții Bâtca de Piatră (în stânga) halniţa, plasa Piatra-Muntele ; is-
și costele muntelui Meleg-havaş | vorăşte dintre furciturile despre
(in drepta), pe la punctul cotat miadă-di a munţilor Giurca ; curge
LU

840 m. cu ocasiunea delimitării în direcţiune Sud-Vest s-răbătând

hotarului dintre Neamţ şi Transil- aprope de vărsarea sa pe stânga
vania ; curge în direcţiune Vest-Est, r. Bistriţa, soşeaua mixtă Piatra- :
RA

străbătend teritoriul moșiei Tarcău, Prisăcani, între al 97-—78 km,

aprâpe la egală depărtare între
NT

culmele Crucea-Roşie şi Brateș, Brădițelului, pirisş fârte mic ce

până la versarea sa pe stânga pi- isvorăşte din culmea muntelui Mur-
riului Tarcău, în dreptul locuinţei giocu!ui și se varsă în piriul Calu,
CE

isolate Brateș. comuna Calu-lapa, pl. Piatra-Mun-

tele,
Brateş, pichet pe graniţa Transilva-
I/

niei, situat între pichetul Crucea- Brăidie, şes, situat intre delurile
AS

Roşie şi pichetul Bâtca-Lazaroi. Mestacan şi Ghigoeşti, pe terito-

riul comunei Şerbeşti, plasa Piatra-
Brașovana-Mare, pădure situată în Muntele ; presintă terenuri culti-
UI

marginea satului Ghindăsni, com. vabile (arabile).

Crăcădni, plasa Piatra-Muntele.
BC

Brătești, loc. isol.în com. Pângăraţi,

Brașovana-Mare, piridş, isvoreşte plasa Piatra-Muntele, se mai nu-
din culmele Delurilor Crăcăonelor, meşte Brateș, (v. |. r.)
 84

Y
AR
Brătuleț, trup de moşie a Monas- Brinzei, deal, în com. Căciuleşti,
tirei V&raticul, fostă inchinată Me- plasa Piatra-Muntele, se detaştză
tropoliei de Iași, starea IV-a, iar din ramura delurilor Balaurul;

R
acum aparțiind statului ; este situată presintă terenuri cultivabile,

LIB
pe lângă moşiile Bălţătești, Topolița,
Săcălusești, ş, a. în com. Humulești Brinzeni, loc. isol., pe stânga pi-
plasa de su; Mijlocul. riului Largul in drumul ce duce

ITY
de la satul Poiana-Largului, către
a
Brătuleț, piri6ş, pe teritoriul com. satul Coroiu, com. Călugăreni,
Humuleşti, se varsă în piriul To- pl. Piatra-Muntele ; aparţine că-

S
polita. i tunului cu acecași numire (v. |. r.).

ER
Brătuleţ, loc. isol. pe moșia 'Topo- Brînzeni, săteşor, în com. Călugă-
“liţa, com. Humuleşti, plasa de reni, plasa Piatra-Muntele, este
NIV
sus Mijlocul; în întindere de 3 “aşedat pe valea Pirisşului numit
hectare 5500 m. p.; învecinat la Largul, între satele Poiana-Largului
Miadă-nâpte cu pămintul şcslei, şi Coroiu. i
LU

la răsărit cu apa piriului Brătuleț, Are o populațiune de 133 loc.

la miadă-di cu parcela No. 118 sau 3 ş familii, dintre cari, deosebim
a lui d. B'ehan, şi la apus cu după sex: 62 bărbaţi, 7 femei
RA

parcela No. 16 a lui Gavril a după stare civilă: 68 necăsătoriți,

Olanii și No. 167 a preotului 57 căiătoriţi, 8 veduvi ; în raport
IGn P. ln; având pe el o pă- cu instrucțiunea: 1 ştie carte,
NT

reche de coșare (pătule), o casă 132 nu posed nici cele mai ele-
de bârne şi o mâră tote _rui- mentare cunoștințe,
CE

nate. Locuitorii se îndeletnicese cu

Acest teren a fost pendiate de agricuitura fărte puţin, din priciaa
Monas. Veraticul, astă-di aparține naturei terenurilor, mai. mult ins&
statului, care 7| arendeză separat,
I/

cu plutăria.
ori întrupat cu moşia Topoliţa-
AS

Săcăluseşti, Breaza, sat, aședat pe valea ce se

deschide la răsăritul delurilor Gia-
Brinza,
UI

munte, în ramura munţilor țăului şi Uscaţii, în spre hotarul

Cozla, situat pe teritoriul com.
jud. Roman, în capâtul despre
Gârcina, plasa Piatra-Muntele, în
Nord al com. Bârgăsni şi răsărit
BC

prelungirea dâlurilor Corlatele. al plăşei de sus Mijlocul. .

35

RY
85

Se mărgineşte la Ost cu satul Cracău, după un curs aprâpe ne-

RA
Homicenii ; la Vest cu s. Borniş însemnat,
şi Crăeşti ; la Nordcu s. Talpa;
iar la Sud cu satul Bârgăsni. Breaza, piri6ş (v. Bernevica, iaz

LIB
Suprafaţa terenurilor sale e de com. Talpa, plasa de sus Mijlocul).
vre-o 320 hectare, cu o populațiune
de 76 suf. sai cu 18 fam, ş Breaza : del cu terenuri arabile

Y
vădane, 19 unguri, cari 'se ocupă lângă satul Negrești, com. Dobreni,
cu agricultura. Numărul contribua- plasa de sus Mijlocul.

SIT
bililor e de 1ș înşi. In sat se află
o moră de apă. Breţcani, pirisş, în com. Bozieni,
Numerul vitelor se urcă la 100

ER
plasa de Suş-Mijlocul; isvoreşte
capete, dintre . cari: 6 boi, 40 din județul Roman (com. Cârlig),
vaci, 20 porci, 14 cai-epe, şi 20 curgend despre Nord-Ost formând
NIV
vite mici cornute (viţei-junci). hotarul com. despre jud. Roman,
pe o lungime de 2şo m. Se varsă
Breaza, iaz, în marginea despre în Gârla Iazurilor din Bozieni.
LU

Vest-Nord a satului cu a sa nu-

mire ; se întinde cu capătul despre Broșteni, pirids, isvoră&şte dintre
răsărit până în soşeaua comunală ; ramurile despre răsărit a delurilor
RA

Birgăni-Talpa ; este format din din com. Şerbeşti, plasa Piatra-

cursurile apelor unite: Bahniţa și Muntele, in spre sudul sistemului
Certieni, ce vin de pe ambele numit Stânca de la Şerbeşti, curge
NT

laturi a s. Bârgăni (apus şi ră- în direcțiunea Nord-Sud, traversând

sărit), sos. județiană Piatra-Bozieni in-
CE

tre al 13—14 Km. pănă aprâpe

Breaza, del, cu terenuri cultivabile, de marginea nordică a comunei
lângă satul Bodeşti-Precistei, com. Dochia, unde se unește cu piriul
I/

Bodesti-Precistei, plasa Piatra-Mun- Lacului ; de aici curge în jos sub

tele. numele Căluiul (v. lit. resp).
AS

Breaza, piri6ş, la hotarul s. Bodești- Broşteni, . loc sol. în comuna Şer-

Eee n ete ci
UI

Precistei despre satul Oslobeni şi bești, plasa) Piatra-Muntele,

SE re cect. ae
situată
cătunul Dumbravile ; se numește în dreptul Km.
+ 4. ai șoselei, ju
ast-tel după numirea delului din deţene Roinan- Piatra, în stinga
BC

care iea naştere. Se varsă în piriul piriului Broșteni ;; este. o singură

 Y
86
86

AR
casă, care odinioră a fost un ratuș, porții lui Vasile Vodă» (v. Letop.
iar astă-di servă drept hambare. M. Cogălniceanul).

R
Mai tirdii acel sat s'a năruit
Buciulești, ruină isol. şi aprâpe cu

LIB
de puhsele Bistriţei, iar locuitori
desăvârşire derăpănată, a unei bi- Sai strămutat sub costa detului,
serici ; situată pe malul stâng al de lingă s. Podoleni,
riului Bistriţa, în dreptul satului

ITY
Taurii-de-jos, pe cuprinsul com. Buciuleștii-Luncași, trup de sat, v .
Podoleni, plasa Bistriţa. Podolenii, sat în com. Podoleni,
Odinidră aici a fost un sat, care plasa Bistriţa).

S
împreună cu moşia din prejmuire

se numea Buciuleştii şi aparţinea
„lui Gheorghe Ştefan (fost domn
Moldovei), avtnd un
mare în care numitul domn în-
chidea pe boerii duşmani sie-și;
ast-fel se povesteşte, că prindsad
ER
Bucureștii-Mici, tirgușor, (v. Buhuș
tirg în comuna Buhuși, pl. Bistriţa).
castel forte
NIV
Budeștilor, del in com. Budeştii-
Ghicăi, plasa de sus Mijlocul ; for-
meză o şiră din care se detaşeză
LU

pe fraţii Toma Voznicul Canta- delurile : Climeştii, Chiliile, Făurei.

cuzen și pe Iordachi Cantacuzen,
împreună cu D5nina lui Vasile Budeştilor,
RA

pir6;, formEză scur-

Lupu Wd. i-ai inchis aici și multă sorea iazurilor de pe partea Nor-
groză le făcea umb'ând n6ptea cu dică a terenurilor com. Budești-
NT

luntrea pe Bistriţa de-i speria că-i Ghicăi ; parcurge teritoriul com.

va resturna în apă; și le-au luat Bozieni, urmând direcţiunea Sud-
tot ce-ati avut şi sate şi haine şi Vest către Nord-Est peo întindere
CE

odsre şi bucate şi bani gata nouă- de 150 m. și se varsă în iazul al

deci de mii de galbeni de aur treilea din cea din urmă comună,
ungurești. după ce primeşte
I/

din stânga pe
«Tot aici Ştefan a voit să ne-
piriul Sorei.
cinstescă
AS

pe Dâmna lui Vasile

Vodă, dar care Va batjocorit straş-
Budeșşti-Ghicăi, comună rurală la
nic pentru murdarele-i pofte ; în
extremitatea despre răsărit a ju-
UI

care timp a omorit cu mari

şi deţului şi despre Sud-Ost
grele muci pe Alexandru Pahar- a pl.
de Sus Mijlocul, S4 mărginește la
BC

nicul, şi pe Ienachi Comisul, fe- Nord cu com. Bozieni şi Bârgăâni

ciorii lui Gavril Hatmanul
;
și ne- la Vest cu com. Bârgăoni (în
 RY
87 87

RA
parte); la Vest cu com. Mărgineni, şi cultura, și alţii cu speculaţiunea,
la Ost cu jud. Roma', despărţin- Dintre locuitorii împroprietăriți în
du-se în t6te părțile prin limite 1864 sunt astă-di: 119 care stă-

LIB
convenţionale. pinesc locurile lor însuşi; 166
Terenurile sale în parte sunt ca urmaşi şi 98 care de şi însu-
accidentate, presintând şira dslu- raţi şi cultivatori de pămint, dar
rilor Climeştii, Făurei şi Chiliile, încă nai nici un soi de împro-

Y
care traverseză com. aprope pa- prietărire, precum nici prilejul de

SIT
ralel cu hotarul jud. Roman, în a moștenii după urma părinţilor
colo sunt văi şi podişe rodnice lor legiuiţi.
şi prielnice culturei plantelor agri- Agricultura se pote face pe în-
cole, iar pe unele locuri (mai cu
semă despre Nord) puţin mlăștin6se. ER
tindere de 2423 hectare, 47 arii, şi
anume : 576 hectare 23 arii griă;
NIV
Este formată din satele: Bu- 263 hectare ov&s; 324 hectare
destii-Ghicăi,Climeștii, Făurei, Mic- seca 18 hectare rapiţă „(39
şunești, şi Tatomireşti cu o po- pori); cânepă
Chectare8 hectare 559 Hecuare E55-
LU

pulațiune de 2446 suflete, sati ; so.arii in;

548 fam., cari repartizați, dati: 12 hectare fasole ;- 29 hectare ma-
2422 sufl. presente in comună la zăre ; 290 hectare şo arii orz; 67
RA

tacerea recensămintului, 24 absenți, hectare șo arii livezi artificiale; 249

sat după sex : 1237 bărbaţi, 1209 hect. finețe naturale.
femei ; după stare civilă: 1219 Suhatul (imaşul), are o întindere
NT

necăsătoriți, 1060 căsătoriți, 167 de 140 hectare nutrind 2391 ca-

văduvi (dintre cari 71 văduve), 3 pete de vite (ceea-ce raportate la
CE

devorsaţi, 40 nevolnici ; după sta- statistica anului trecut presintă un

rea intelectuală : 128 ştii carte, minus de şo3 capete din numărul
2319 nu ştii; după vristă : 1078 de 2894 câte erau atunci), cari sin-
copii, dintre cari 562 copii de gure din tot judeţul sunt de o rasă
I/

sex bărbătesc, ș16 copii de sex superioră, prăsindu-se și crescendu-

AS

femeesc ; duză naţionalităţi: 34 se specia boilor și a vacilor Holan-

suflete străini, sai 5 fam. evreeşti, dese și Şviţeriane ; în acestă comună
7 fam. unguri, nemți, etc, se mai află şi o herghelie de cai.
UI

Românii se indeletnicesc cu agri- Repartisate după specii, vitele

cultura şi creşterea vitelor; străinii dau : ş60 boi, 285 vaci, 1036 de
BC

(în parte) unii ai angajamente la oi, 118 cai, 238 porci, şi 154
proprietari, alţii se ocupă cu agri- vite mici cornute.
 Y
38
88

AR
In acestă comună sunt: ş bi- Budești-Ghicăi, sat, în com. Bu-
serici, cu 11 servitori (5 preoți, dești-Ghicăi, plasa de Sus-Mijlocul,

R
6 eclisiarci), plătiţi din fondurile aşedat pe valea piri6șului cu a sa
comunale cu 700 lei ( budg. an.

LIB
numire, sub costele a trei deluri,
trec.) ; venitul fonciar anual al pă- Făgețelul, Chiliile şi Climeştii, în-
minturilor date bisericilor, se urcă tre satele, Vlădiceni la Vest, Bo-
la suma de 2366 lei; 4 mori de zienii la Nord-Est, Climeştii şi

ITY
apă; o velniță; 4 ferării; 2 ro- Făurei la Sud-Est, la 29 km. 300 m
tării; o şcslă,
depărtare de Piatra.
Budgetul comunei e de 10802
Are o populaţiune

S
de 819 su-
lei la venituri şi 10703 la chel-
flete, sai 182 familii, 26 văduve,

ER
tueli ; taxa de ro 9%, asupra lefitor 7 revolnici romini, iar străini 3
funcţionarilor se urcă la suma de ŞI
fam. evrei, 7 unguri, cari în ge-
lei ; Numărul contribuabililore 543.
NIV
neral se îndeletnicesc cu agricul-
Comunicaţiunea cu satele veci-
tura şi creşterea vitelor, iar evreii
na.e se face prin: un drum co-
cu negoțul (:speculațiunea),
munal din s. Tatomireşti ce trece
LU

In acest sat se află: reşedinţa

prin s. Făurei, Budeşti-Ghicăi, le- autorităților comunale, o biserică
gând cu soșeaua jud. Piatra-Bo- nouă făcută de vre-o4 ani numai,
zieni-Roman. între Km. 25—26;
RA

cu 2 preoți şi 2 dascăli, o şcâlă

prin două drumuri comunale
ce cu o populațiune de 42 elevi,
ies din precedentul între s. Tato- 2
mori de apă, o velniţă, 2 ferari,
NT

mirești şi Făurei, ducând:

unul 1 rOtar.
prin ș. Climeşti in jud.
Roman Numerul contribuabililor 207,
prin Micşuneşti la Hârteşti,
precum
CE

In acest sat se face mare bâlciu

şi prin diferite alte drumuri naturale
(farmaroc) la 20 Iulie.
ce legă diversele localităţi.
e
Numerul vitelor se urcă la 572
Fondul drumurilor e de
8oo lei capete, dintre cari:
I/

158 boi,
aer»
la venituri şi de 800 100
de lei la Vaci, 207 oi,
„ cheltueli. Salarul picherului 25 cai, 33 porci,
AS

e de 49 junci (v. m. corn.).

9o lei, salarul factorului postal
opt

e
de 300 lei,
Budești-Ghicăt (De la), iaz, în par-
UI

Din numerul total al locuitori= tea despre Nord-Vest

lor, 183 datoresc creditului Agri- a satului
Budeşti-Ghicăi, format de scurs6-
col având amanetat:
BC

vite şi instru- rea piri6șului din Iazul Bălă

mente agricole. neştii
(v. L.r.); comunică cu iazurile
din

39
com. Bozieni prin un piri6ş, cari.
după cum spun unii, pârtă aceiaşi
numire (adică p. Budeştilor), iar
după alţii, piriâşul Vlădiceni,
fiind-că scursârea iazului Bălănești
trece pe teritoriul satului Vlâdi-
ceni.
Brusturosul, piridş, în com. 'Tas-
lău, plasa Bistriţa, isvorăşte din
Munţii Măgura, se varsă de a stân-
ga p. Taslău, cam la vro 7 km.
în spre Apusul s. Taslâu.
NIV
B uhaiul, moşie, fără sat, pe lângă
moşiile Tărpeşţii, Curecheștii, din
LU
com. Petricani, plasa de Sus-Mij-
locul, inainte de secularisarea averi-
lor monastireşti aparținuse Monast.
RA
Veraticul şi a fost închinată Me-
tropoliei de Iaşi, starea IV-a,
NT
Buhalniţa, com. rurală, in plasa
Piatra-Mun'ele, aşedată pe valea
CE
Bistriței la Nord-Estul grupei stia-
cose Ceahlăul, se mărginește la
Vest cu com. Hangu, la Sud şi
I/
Est cu com. Bicaz şi Pângaraţi
(Parte), la Est-Nord cu com. Cră-
AS
cădni şi Bălţiteşti.
Este formată din satele : Buhalni-
UI
ţa, Isvorul-alb, Isvorul-Muntelui,
Lacul-Buhalniţei, Poenarii şi Po-
tocii, cu o suprafaţă de 2129 hect.,
BC
şi cu O populaţiune de 1979 su.
flete, saă 472 familii, cari grupați,
RY
39
RA
dai! după starea civilă 1040 ne-
căsătoriţi, 788 căsătoriţi, 143 vă-
duvi (109 văduve), 8 divorsaţi,
LIB
dupe sex: 971 bărbaţi, 1008 fe-
mei ; dupe vîrstă : 467 copii de sex
bărbătesc, 433 copii de sex fem.;
Y
după naţionalitate: 23 de evre;
SIT
după gradul de energie fisică, 67
nevolnici ; în raport cu instrucţiu-
nea, 182 ştiă carte, 1797 hu ştii.
ER
Dintre locuitorii împroprietăriți
în 1864 sunt astă-di, 181 cari
stăpinesc însu-şi locurile lor,-ş9
ca urmaşi, 4 stăpânind locurile
altora. Dintre cei împroprietăriți
în 1878 sunt 40 cari posed locu-
rile lor, 2 ca urmași a celor îm-
proprietăriți, 15 Stăpinind locurile
altora, 4 locuri r&mase pe seama
comunci, şi 110 inşi, cari de şi
insurați şi cultivatori de pămint,
însă nu ai nici un soiu de pro-
prietate precum nici putinţa de a
moșşteni după urma părinţilor lor
legiuiţi.
Locuitorii se ocupă cu agricul-
tura, plutăria şi mai cu semă de
creşterea vite!or.
Terenurile comunei: sunt mai
mult muntâse și acoperite cu pă-
duri imense, in explâtare. Locurile
pentru cultură sunt forte restrinse
şi se reduc de abia la suma de
356 hect. 72 arii, cari repartisate
după felulscmănăturilor dati (34
 Y
90
90

AR
nepă, 2 hect, fasole, 2 hect. in. Din numerul total al locuitori=
Imașul (suhatul) vitelor are o lor, 48 datoresc creditului Agri-

R
întindere de 489 hect. 81 arii, nu- col având amanetat, 9r2 oi, 166
trind un număr de 6224 capete de vaci,

LIB
16 cai, 24 viței,
vite, dintre cari 240 boi, 104 vaci,
4550 oi, 68 cai, 80 rimători, uhalniţa, sat, în comuna Buhalnița,
102 viței, şi 78 v. m. corn. (junci). plasa Piatra-Muntele, aşedat pe va-

ITY
In acestă comună se află, 2 bise- lea din stânga r. Bistriţa şi în
rici (una în stare rea), cu 7 ser- dreptul gurei piriâşului Schitul Bu-
vitori (3 preoți, 4 dascăli), plătiţi halniţei, între al 96—97 km. al

S
cu 2464 lei de la stat şi 160 de drumului mixt Piatra-Prisăcani, la

ER
comună (bndg. a. trec.) 38 km. Soo m. depărtare de ora-
Fonciarul păminturilor biseri- sul Piatra,
cești se urcă la suma de 660 fr.
Se mărginește
NIV
către Nord cu
anual, o şcâlă cu învețător, 14 curbătura ramurei mţ. Dâmnei prin
mori de apă, o piuă pentru suc- care se desparte de com, Hangu,
mâne cu 2 gavane, o piuă cu 4 spre Vest (în susul rîu'ui Bistriţei),
LU

gavane, 2 ferării, 1 dulgher, 2 co- cu s. Răpciuniţa (din com. Hangu),

jocari, 1 ferăstrău sistematic, care spre Sud cu s. Isvorul-A b şi Poe-
tae pe vară 2000 m. c. de lemn nari,
RA

fasonat, 7 cîrciumi.
Impreună cu locurile vecinaşe
Budgetul comunei e de 5243 lei, ce-i aparţin are o suprafaţă de
20 bani la venituri,
NT

şi de 4756 1136 hecr., cu'o populațiune

lei la cheltueli. de
828 sufl., sati 164 fam, 33 vă-
Taxa de 10%o asupra lefilor duve, 23 nevolnici, cari se ocupă
CE

funcționarilor se urcă la suma de cu agricultura, creșterea vitelor

30 lei, şi
in special de plutărie, iar parte
Numtrul contribuabililor S41. (în timpul verei), servesc împreu
I/

Comunicaţia cu satele vecine se nă

cu anume cai dresați drept călăuz
face prin sostua mixtă Piatra-Pri- ă
AS

voiajorilor prin părţile muntâse.

săcani cât şi prin cursul riului
Bis- Străini, sunt 7 evrei, cari se
triţa, în jos, in
deletnicesc cu speculaţiunea.
UI

Fondul drumurilor e de 890 lei

In acest sat se află: o mona-
la venituri şi 570 lei la cheltneli,
stire, care a fost populată de
Salarul picherului e de 300 că-
BC

lei, lugări, astă-di însă nu mat

Salarui factorului poștal de 50 sunt
lei. de cât 2 monarhi şi 2 eclisiarci,
îim-
 RY
91 91

preună cu moşia Buhalniţa, acestă dere de 1540 pogâne, situată pe

RA
monastire, a fost închinată cu tote teritoriul comunei Buhalniţa, plasa
veniturile ei bisericei sf. Ilie din Piatra-Muntele, aduce arendă anu-

LIB
lași, şi cu care la ua loc reînchi- ală 1995 lei (v. Buhalniţa, moşie).
nată Patriarchiei din Alexandria;
reşedinţa autorităților comunale, o Buhalniţei. piriâşi, v. Schitu-Bu-
şcolă populată de 69 elevi, 4 mori

Y
hatniței, piri6ş.
de apă.

SIT
Nume&rul contribuabililor 212. Buhalniței, sat, v. Secul-Buhalniţei
Numărul vitelor se urcă la 4367 sat, în com. Buhalniţa, pl. Piatra-
capete, 104 boi, 35 vaci, 1100 Muntele.
oi, 31 cai, 32 porci, 3ș viței şi
30 junci (v. m. corn.). ER
Bubhalniţei, sat, v. Cârnu-Bistriţei,
NIV
Y Buhalniţa, moşie în plasa Piatra- Buhlea, dtl în comuna Mărgineni,
Muntele, situată între moșiile Han- plasa de Sus-Mijlocul, situat spre
LU

gul, Băltăteşti, Potoroiui, Poenari, hotarul satului Itrinesti.

aparţine statului, iar înainte de
secularisarea averilor monasti eşti Buhuș, comună rurală, situată in
RA

a fost pendinte de monastirea Bu- capătul despre Răsărit-miadă-zi a

halniţa. plășei Bistriţa, formând cu margi-
Arenda anuală e de 12981 lei, nele sale (in pa te) hotarul jud.
NT

având un ferăstrăă cu o pinză si Roman și Bacău.

5 mori cu câte o păreche de Se mărginește la Nord cu com.
CE

petre. Costişa, la Vest cu com. Cândești,

Nume&rul vitelor arendaşului se de care se desparte prin riul Bis-
urcă la cifra de 1176 capete, trița, la Est cu jud. Roman de
dintre cari: 21 cai, 101 vite cor-
I/

care se desparte prin linie conven-

nute, 1054 oi. țională, la Sud cu jud. Bacău, de
AS

Numire veche: Buhalniţa, Is- care se desparte prin r. Bistriţa.

vorul-Alb şi Sec, Teritoriul săi accidentat, feste
traversat de lungi văi formate de
UI

Buhalniţa, monastire, v. Buhalriţa r. Bistriţa, piriul Orbicul şi plasa /

sat. Bosculea:a. -
BC

Este formată din satele: Buhu-

Buhalnița-Secu, pădure, in întin- şul (tirgușor), Bodești, Margina și
 Y
92
92

AR
Orbicul, cu o populaţiune de 3155 orz, 16 hect. 26 arii ovăz, 2
locuitori, sait 649 fam. cari repar- hect. 42 arii cânepă, 56 hect. in

R
tisați după sex, dai: 1500 băr- dLhect: 46 arii cartoă) 4 hect,:
27 aril Taste Sarii

LIB
bati, 1655 femei ; după stare civilă 15 arii mazere, 42
1716 necăsătoriți, 1178 căsătoriţi, hect. 26 arii fineţe naturale.
256 văduvi (30 văduve), ş divor- - Imașul (suhatul), are o întindere
sați ; după virstă: 895 copii de de 214 hect. 'şo arii, nutrind un

ITY
sex bărbătesc, 975 copii de sex numer de 2526 capete de vite.
femenin ;' după naţionalităţi: 1519 In această comună se află; 1
străini, în mare parte evrei; in biserică (în stare bună) cu 6 ser-

S
proporţie cu instrucțiunea: 606 vitori, plătiți din fondurile com.

ER
ştii cărte, 2549 nu ştii; dintre cu 2061 lei, 74 bani (budg. a.
aceştia 3150 au fost presenti în trec.) O școală primară de băeți
NIV
comună la facerea recens&mîntului, şi una de fete (cu programa şcâ-
5 absenţi. lelor urbane).
Dintre locuitorii împroprietăriți Industria este represintată prin
în 1864 sunt astă-zi 109 cari stă-
LU

mai multe stabilimente în care se

pănesc însuii locurile lor; 36 ca practică, dintre cari cel mai im-
urmaşi ; un loc este părăsit şi se
portant e fabrica pentru postavuri
Stăpineşte de către comună, şi 94
RA

a colonelului E. Alcaz (v. Buhuș,

de inși, cari de şi însurați și cul- tirg).
tivatori de pămint dar n'au nici Budgetul comunei e de 18551 lei
NT

un fel de proprietate, precum nici la venituri şi 17794 la cheltueli.

prilejul de a moşteni după urma Taxa de 10%, asupra lefilor func-
părinților lor legiuiţi,
CE

ționarilor se urcă la cifra de 1 50 lei.

Locuitorii săteni se indeletnicese Comunicaţiunea cu satele vecine
cu creşterea vitelor şi agricultura, se face prin soştua mixtă: Pia-
cei din tirgușor, cu
I/

comerciul, tra-Bacău, care parcu ge comuna

speculând diferite produse alimen- pe o intindere de 25 km. aproxi-
AS

tare, cu negoţul de cherestea şi mativ, prin un drum care

plutărie. legă
tirgul Buhuş cu s. Blăgeşti (jud.
Cultura plantelor agricole
UI

se Bacău), traversînd “riul Bistriţa a-

face pe o întindere de 520
hect, prâpe de gura piriului Cotreanta,
58 arii, saă 104 hect, 95 arii griu
prin două drumuri, cari purced din
BC

AS 23 arii secară, so5 ee faţa ratuşului din vale a tirguşo-

(67arii porumb/ 44 hect. 40
e
arii rului Buhuș, şi condnc în jud. Ro-
 RY
93 ' 93

RA
man, unul prin s. Orbicul de Jos, merciul, speculațiunea şi industria
Orbicul de Sus;, Siliştea, și altul prin manufactură.
Bodeşti-Buhuşioe, Ciolpan, Mocani, În acest tirg se află: reşedinţa

LIB
precum și . prin calea ferată Pia- subprefecturei plăşei Bistriţa, o ju-
tra-Bacău, care parcurge teritoriul decătorie de ocol, două scoli pri-
comunei paralel cu sostua mixtă. mare una de băeţi şi una de fete,

Y
Fondul drumurilor e de. 8808 cu o populaţiune de 160 elevi,

SIT
lei la venituri şi de șș20 lei la un oficiu telegraf-poştal, o farma-
cheltueli. Salariul picherului e de cie, O gară a drumulni de fier din-
300 lei ; salariul factorului postal tre Piatra şi Bacău, 1 biserică,

ER
de 200 lei. reşedinţa rabinului evreesc, care se,
Din numărul total al locuitori- pretinde a fi urmaş din seminţia
lor, 17 datoresc creditului agricol lui David, pentru care este forte
NIV
având amanetat vite. venerat nu numai printre evrei |
din jud., ci şi din țările circom-
Buhuș, moșie, cu părți, în comuna vecine, mai multe sinagoge, uu
LU

Buhuș, plasa Bistriţa, aduce nn spital înfiinţat de colonelul Alcaz. |.

venit anual de 29373 lei (impre- Tot aci se mai află: fabrica de
ună cu casele proprietăţii aparţine postav a colon. Eugen Alcaz, ce
RA

d-lor Enest şi Ermil Brăescu). A- manipuleză cu un capital de

rendăşia posedă : vite cornute, cai, 2,000,000 lei, 250—300 lucră-
pluguri, în valoare. aproximativă
NT

tori, 194 mașini, ŞI scărmători,

de lei 93000. 10 maşini de tors, 10 pive, 3 ma-
şini de tuns, 1 de uscat lină, 10
CE

Buhuș, del, în prelungirea către Vest- de boit şi spălat, 10 de urzit, 80

Sud a delurilor Siliştei, este situat de ţesut, 4 de spălat postavul, 1
în com. cu aceiaşi numire, plasa de uscat postavul, 3 bortace, 1
I/

Bistriţa. " maşină cu o turbină (ambele cu

putere de câte 200 cal), produ-
AS

Buhuș, tirg, în comuna Buhu;, pl. când 240—250 bucăți de postav

Bistriţa, situat la 35 km. depărtare a 50 m. pe s&ptămină,
UI

de oraşul Piatra, pe delul cu a sa 1 fabrică de lumănări de sei,

numire. 2 fabr. de oleii, 1 fabrică de vacs,
Are o populație de vr'o 2360 3 oOlării, 4 căciulării, 8 croitori,
BC

locuitori, in cea mai mare parte 1 brutar, 1 murengerie (fabr. de lu-

evrei, care se indeletnicesc cu co- minări), 2 tinichigii, 1 ferărie, 1
 Y
94
94

AR
cărătăşie, 1 armurerie, 1 povarnă se află ca anexă la jud. Roman.
(fabr. de spirt), 12 ciubotari.

IBR
In acest tirga fost reşedinţa u- Bungești, moşie, cu părți și răză-
nei companii de Dorobanţi. şescă, fără sat, în com. Șerbești,
Bâlciuri se ţin în localitate în plasa Piatra-Muntele, a format un
totă Duminica. |

YL
trup cu moşiile Ghigoeşti şi Tru-
Numiri vechi ale tirgului : Bu- deştii, se află situatăpe lingă mo-
huzoe, Bucureştii-mici, Tărguşor. şiile Serbeştii-Cantei, .Ghigoeștii,

SIT
Mânjeştii. La 1847 un răzaș, Gri-
Buhușdie, moșie, mumită şi Buhus gore Mancăş, vinde de veci dout
(v. Bodești-Buhuşse, moşie în com. păminturi de acolo Logofă:ului
Buhuș, plasa Bistriţa).
ER
Petrache Roset Bălănescu.

Buhușsie, moșie, în com. Buhuș, Bu ngeșşti, del, pe moşia cu a sa

IV
(v. Bobeşti, sat). numire, în com, Șerbești, plasa
UN

Piatra-Muntele, servă de loc cul-

Bulatan, piri6;, isvoreşte dintre ra- tivabil,
murile munţilor Raicu şi Petru-
Vodă ; curge printre dinsele în di- Bungești, piri6ș, isvoreşte din dslul
AL

recțiune Sud-Est, pină în dreptul

cu a sa numire, com, Serbeşti, pl.
s. Coroiu, teritoriul com. Călugă-
Piatra-Muntele, se varsă în plasa
R

reni, plasa Piatra-Muntele, uade

Căluiş.
se uneşte cu piri6şul Bargilele şi
NT

apoi p. Co:oiu, formând ast-fel

Buraga, munte, la hotarul s. Bis-
piriul numit Largu,
tricidra, com.
CE

cu aceeași numire,
plasa Piatra-Muntele, face parte
Bulibeşti (cantonu), pădure, situată
din grupa Grinţesului.
lingă Petricanii de jos, în comuna
I/

Petricani, plasa de Sus Mijlocul.

Burlacu, şchele pe riul Bistriţa, pro-
Este proprietatea statului şi
AS

se a- prietatea Urbei Piatra.

rendeză cu suma de 4931 lei.
Bușumeiu, piri6ș, în com.
UI

Bunca, moşie, fără sat, situată Călu-

pe găreni, plasa Piatra-Muntele, isvo-
lingă moşiile Bârcu-Goşmani,
Bâr- răşte din: spre capătul de Nord-
jovenl. Odinioră a făcut parte
BC

din Ost al ramurei munţilor Pri slopu-

cuprinsul jud. Neamţ, iar acum lui, se varsă pe drepta riului Bis.
 RY
95 95

triţa între localităţile numite Ste- şi apoi după nişte boeri poloni,

RA
jarul şi Buşumeiu. s'a sfătuit cu Helgea
o mare vră-
jitore, de pe timpurile acelea, care

LIB
Buşumeiu, cătună, în com. Călu- ia făgăduit să-i scâtă pe logod-
găreni, plasa Piatra-Muntele, este nicul săi din mormînt și să | a-
situată pe partea dreptă a riului ducă la dinsa. Şi "ntr'adever, zice
Bistriţa, - balada, în nâptea nunţii vrăjitrea

Y
Populaţiunea sa e de ş8 loc. prin farmecele «i, aduse pe Butul

SIT
sai 15 fam., cari repartisați după strigoiul care-le îndemnă pe Ana
sex, dati: 24 bărbaţi, 34 femei, să mârgă cu el; ea se înduplecă
după stare civilă, 32 necăsătoriți la rugăminţile iubitului ei logodnic
24 căsătoriţi, 2 văduvi-bărbaţi.
Nici unul nu posedă cunoscințe ER
şi plecară amindoi călare pe calul.
strigoii al lui Butu cătră ţeri în-
de carte, indeletnicindu-se cu plu- depărtate. Ajungend la Piatra-Te-
NIV
tăria. iului, unde era locazul dracilor,
calul poticni şi Ana a trebuit, după
Butu (Turnul), stincă ticlâsă pe vir- spusa lui Butu, să arunce cruciu-
LU

ful Ceahlăului, numită ast-fel de lița şi mătăniile ce le avea dă-

la forma ei cilindrică. Legenda ruite de un săhastru, dar tocmai
însă atribueşte existența sa urmă- când calul sbura peste munți şi
RA

torei întimplări. era cât pe ce să trecă și piscul

Pe vremea lui Alexandru cel Ceahlăului, cocoşul a cântat și a-
NT

Bun, trăia un ostaș dintre cei mai tunci se. audi o detunătură straş-
vestiți şi viteji, care ce numea nică care sgudui tot muntele, iar
Butu, el era logotnicul Anei, fica Butul cu calul şi logodnica lui
CE

lui Alexandru V. când fu trimes fură prefăcuţi în stinca care se

departe de fara lui cu 400 de că- vede şi astădi.
lăreţi romini pentru a da ajutor
I/

Polonilor în lupta cu 'Teotonii, Butucilor, piri6ş, în comuna Pân-

AS

unde ei muri sub zidurile cetăţii găraţi, plasa Piatra-Muntele, is-

Mariemburgului. Ana află, mai tir- voreşte din munţii Bâtca-Cailor (ra-
zii, de acesta şi era nemingâctă mura Tarcăului), curge îndreptat
UI

de mortea logodnicului ei, căreia către Vest-Sud pe cuprinsul mo-

"i jurase credință până la morte, şiei Tarcău, vărsându-se în josul
BC

vedând însă că tatăl ei voește s'o loc. isol. Brateș, pe partea drâptă
mărite după nişte boeri din ţară, a r. Tarcău.
 96
96

RY
Buzatii, moșie, fără sat, situată Neguresc, Oţesc, Licuresc, Hoţesc;
spre răsăritul s. Timişeşti, plasa de cum şi din familia reposatului Gh.

RA
Sus-Mijlocul, intre moşiile Preo- Negulici, care la 1840 mai cum-
teştii, Plăeşii, Timişeştii (din jud. peră un stinjen de răzeșie de la
Neamţ), Unguraşii, Stănislăveştii-

LIB
lie Bârgăânul.
Oţeleştii şi Bourenii (jud. Suceava).
A fost proprietatea monastirei Borșeni, vedi Tăctura, sat în com,
Neamţ și închinată metropoliei de Talpa, plasa de Sus-Mijlocul.

Y
lași, starea I-a.—Pe cuprinsul săi

SIT
se află o singură casă mare, în Borșeşti, v. Borseşti,
care ai locuit niște călugări pe
timpul când aice erati văcăriile şi Borșeni, v. Borseşti,
tirlele de oi ale monastirei, astădi
clădirea este aprope dărăpănată şi
ER
Boroda, piri6ş,'ce isvorăşte din d&-
locuită de călugării cari ţin gră-
NIV
lul Mintiana (ramura Balaurul);
dinării pe trupul: moşiei. curge înspre sudul satului Gârcina,
Suprafaţa moşiei Buzaţii e de pe teritoriul com. Gârcina, plasa
429 hectare.
LU

Piatra-Muntele se varsă de-a stinga

piriului Cuejdiu.
Borșeştii, pădure, situată pe costa
RA

delului cu a sa numire, în com, Borzoghean, piri6ş, ce isvoreşte

Uscaţi, plasa de Sus-Mijlocul. din partea vesta ică
ramurei mun-
telui Cozia, curge în direcţiune
NT

Borșești, del, în comuna Ucați, pl. Sud-Vest, trecând prin mahalaua

de Sus-Mijlocul, situat spre hota- Valea-Viei (partea despre miadă-
rul comunei Talpa, în prelungirea
CE

nopte a oraşului Piatra) şi pe pla-

delurilor Uscaţii. toul cu a sa numire, vărsându-se
pe sfânga rîului Bistriţa, între al
Borșeștii i Totoeşti,moșie cu părți
I/

57-58 km, al soselei mixte ce duce

şi răzăşescă situată pe lângă mo- spre com. Dâmna.
AS

şiile Negoeştii (pe Valea-Albă),

Bornișul, Uscaţii, în comuna
Us- Borzoghean, platou, ce se întinde
caţi, plasa de Sus-Mijlocul. Are
UI

sat, sub pâ!ele despre Apus a munt,

|k „Printre răzeşi sunj familii de
o- Cozla, servă pentru aşedatul lagă-
rigine fârte vechie, așa se găsesc rului soldaţilor pe timpul concen-
BC

din ntmul Neculesc, Teofânesc, trărilor,

97 - 97

RY
Borzoghean, culme muntâsă în par- Bostanul; ramură de deluri mun-
tea vestică a muntelui Cozla, t6se ce se întinde spre marginea

RA
Legenda spune că pe acest del satului Poiana Largului către Vest=
Sa spinzurat popa Ghiţă, care n'a Nord în direcţiune paralelă înspre

LIB
reuşit în atentatul asupra vieţii lui Obirșia p. Largului, străbătând te-
Petru Rareş (v. Valea-Viei), ritoriul comunei Călugăreni, cu
extremitatea sa superidră formeză
Bosculeasa, pirioş, isvor&ste din

Y
marginea despărțităre a com. Galu,
delurile Siliştei, în apropiere de s. unde se şi unește cu ramura -mun-

SIT
Mocanii, teritoriul comunei Cos- ţitor Pârvu.
tişa, plasa Bistriţa, curge în direc-
țiune Nord-Sud, paralel cu dru- Bostanul, piridş, ce isvoreşte din
mul de comunicațiune al satelor Bu-
huş-Ciolpan-Mocanii - Runcu, pînă
IV ER
ramura. munţilor cu aceeași numire;
străbate teritoriul com. Călugăreni
în dreptul cătunului Bodeşti-Bu- cam către hotarul despre com,
huşoe, pe teritoriul com. Buhuş; Galu, în direcţiune vestică, v&r-
UN

iar de acolo se 'mdreptă mai mult sându-se pe drepta riului Bistriţa

către Vest prin partea despre mia- în cotitura ce o face între satul
dâ-nâpte a tîrguşorului Buhuş, văr- Tapoliceni şi Rosenii.
AL

sându-se de-a stinga piriului Or-

bicului, în unghiul format de cele Botosul, ramură de munţi ce se în-
două sosele ce purced din faţa ra- tinde paralel cu malul stâng al riu-
R

tuşului cel Mare: una la t. Bu- lui Bistriţa, în direcțiune Nord-

NT

huș şi alta prin satul Orbic spre Sud, dela crucişătura ramurei Potoci
Roman. şi Perul (comuna Buhalniţa), pină
CE

la Poiana-Cărbunarului în jos, fâ-

Bosculeasa, del, în ramura deluri- când legătură cu ramificaţia mun-
lor numite a Siliştei, situate către telui Cozmiţa de pe teritoriul com.
hotarul despre județul Roman. Pângăraţi.
I/
AS
UI
BC

Neamţn
 98 98

RY
RA
Y LIB
Cacaina, vale, situată pe plasa Piatra-Muntele,
mMo- situat între

SIT
şia Grumăzeşti, la hotarul despre dtlurile cu a sa numire și dâlurile
satul Gindăsni, în com. Grumă- Epei, lângă piriul Calu.
zeşti, plasa de Sus-Mijlocul, pre- Terenurile sale în partea despre
sintă terenuri arabile dar
mai mare parte, mlăștinâse,
în cea ER
Vest, Nord şi Sud sunt
tate, iar în partea despre Est se con-
acciden-
NIV
fundă cu valea Bistriţei (In privi-
Calu, piriii, isvorăşte dintre mun- rea geologică vedi Calu-Iapa, co-
ţii Viţiâna- Mare şi Murgociul , mună),
adică din nodul ce-l formeză ra-
LU

Populaţiunea se ridică la cifra

murile 'Tarcăul, Harmanul şi Mă-
de 1270 suflete, dintre cari 625
lăeştea-Murgociul, curge parale
l cu bărbaţi şi 645 femei.
ram. Doşelul și ultimele ramifi
RA

ca- In acest sat se află: reşedinta

țiuni a Cernegurei, trecând pe la comunei, 1 biserică cu 1 preot şi
5. Calu, în dreptul căruia traver- 2 eclisiarci, 1 şcâlă cu o popu-
NT

seză valea Bistrirei, versându- -se pe

laţiune de 58 elevi, 4 ferăstrae
partea dreptă a acestui rit,
în fata cu 60 de lucrători.
- Săvineşti, ducând cu sine
CE

şi ur- Locuitorii se îndeletnicesc cu a-

maătoarele mici piridşe ce
primește, gric ultura, exploatarea
din stânga, Falcăul, Istrătenilor pădurilor,
industria primitivă, exploatarea pă-
Stamboiu, Dracului, Ciurca
, Albi-
I/

mânturilor (vărării, cariere),

şeilor, Dunăre, Bogoslov
şi Palele, Comunicaţiunea cu satele vecine
iar din drepta: p. Stahie
AS

şi p. Căr- se face prin un drum care traver-

piniş.
seză riul Bistriţa, dând la s. Săvi-
Cursul stu, socotit apr
oximativ
UI

neşti, prin o şosea care trece de

e de ro km. 2

sub < Capu-delului», unind cu $o-

seaua ce duce de la Rosnov las.
BC

Calu, sat, în comuna Calu-lapa,

Iapa, precum şi prin alte drumuri
 armor
do Coologle -fo0gra!

99
Rr

so
9

RY
70 8. LE

naturale şi poteci, prin care comu- şi Epei, iar cătră răsărit de valea
taa Ni

nică cu diferite localităţi limi- Bistriţei.

RA
Ma

trofe.
[ii

In privirea geologică observăm

TI

că de şi aceste terenuri fac rarte

LIB
Calu, moşie, pe cuprinsul comunei din scoborişurile Cernegurei (v.l.r.),
Calu-lapa, plasa Piatra-Muntele, a- însă chiar la o mică depărtare
şedată între moșiile Săvineşti, Ros- spre miadă-di de s. Văleni (com.
nov, Tarcău.

Y
- Dumbrava- Roşie), tâte
Viînătorii
Inainte de secularisarea averilor dețositele cari vin despre Piatra,

SIT
monastireşti a aparținut monastirei dispar sub altele mai nouă. Ast-
Bistrița, închinată sf. Mormint. fel, cam la o treime din calea ce
Are sat, desparte Văleniide Gura Calului, ies

Calu, dluri muntose, în prelun-

IV ER
ia iveală marnele salifiere supe-
riore cari sînt caracteristice în-
girea cătră Suda ram. mş. Cer- traceastă parte. ' Formaţiunea cu
negura, pe teritoriul com. Calu- snre continuă a forma. şirul de
UN

lapa, plasa Piatra-Muntele. munți din drepta rîului Bistriţei

până la Gura Calului, reapare în
Calu, pădure, numită, și «Piriul- drepti Calului, în culmele Doşe-
AL

Calu», situată pe cuprinsul com. lului, întrerupte din noii de valea

Calu-lap: este proprietatea statu- Epei, se văd iarași în munţii din
lui, care o arendiză cu 2100 lei
R

drepta ei (ramura Neguleştilor),

anual. iar în susul pirielor (fundul Iepei),
NT

se întinde salifierul până la jumă-

Calu-lapa, comu-ă rurală, aşezată tate cale de la gura p. Iapa şi
pe drepta riului Bistrita, precum şi
CE

Varnița (locul unde se face var),

cu o mică parte aședată pe par- de acolo vin deposite mai vechi
tea stângă a acelui rii, în plasa (eocenice) greziurile zise de Sztrol-
Piatra-Muntele. ka, de asupr! cărora zac nemijlo-
I/

Terenurile sale accidentate, sunt cit pături calcare, din care se ex-
AS

traversate de-a lungul, în direc- trage varul, care în privința cali-

țiune Vest-Est, de două văi mari tăței atirnă: dacă se scoate din bo-
formate de piriu' Calu și p. Epei, lovanii de calcar compact, cenușiii
UI

cari se întind paralel unul de al- şi destul de curat, ce vin în par-

tul, fiind despărțite în tâtă prelun- tea superioară a păturei, atunci
BC

girea de ramur. munţilor Doşelu ies un var gras (bun), iar dacă
100 100

RY
se scâte din bancurile de calcar cultivatori de pământ, dar n'a
msi a:gilos, ce vin sub cele pre- încă nici un fe! de împroprietărire

RA
cedente, atunci se face un var slab, precum nici putinţa de a moşteni
r&u, pote chiar hidraulic. după urma părinţilor lor legiuiti.

LIB
Com. Calu-lapa se mărginește Locuitorii se ocupă cu ag:icul-
la Nord cu com. Vinători-Dum- tura, plutăria și industria, care re-
brava-Roşie și com. Dâmna, de lativ este foarte desvoltată în a-
cari în parte se desparte pria ram.

Y
ceastă parte.
munt. Cernegură, la Vestcu mo- Cultura” pămîntului se face pe o

SIT
şia Tarcău (com. Pângăraţi), de întindere de 1919 hect, şo arii,
care se desparte prin culmea Mur- şi anume: 124 hectare griu, 215
gociului, Bâtca-Cailor, la sud cu hectare hrişcă, 133 hectare se-
com. Mastacău, de care se des-
parte prin ram. Tarcău, Porfir,
cară,ER 583 hectare porumb,
hectare orz, 433 hectare Ov&s, 2-
2
NIV
Aluniş şi Negulești, la Est cu com. hectare meiii (malaită tătăresc),17
Rosnov. hectare rapiţă, 5 hectare cânepă,
Este formată din satele Calu, I hectar in, 2 hectare cartoafe,
LU

Dumbrava-Roşe-de-jos, Iapa şi Să- 13 hectare fasole, 31 hectare ma-

vineşti, cu o populaţiune de 295 ş zăre, 50 arii livedi artificiale şi
suflete, sau 615 capi de fam. în- 328 hectare livedi naturale (fi-
RA

Surați, 15 neinsurați, 41 văduvi, neţe).

94 văduve, după sex: 1456 băr- Imaşul (sai suhatul), are o întin-
baţi, 1499 femei; după virstă: dere de 400 hectare şi nutrește
NT

714 copii de sex bărbătesc, un numer de

676 5186 capete de
copii de sex femeesc; după na- vite.
ționalităţi : 27
CE

străini în cea In acestă comună se află: 3 bi-

mai mare parte Unguri, apoi serici cu câte un preot şi 2 ecli-
Evrei). siarci, o şcâlă cu un iavăţător, o
Dintre locuitorii împroprietăriți fabrică (cu abur) de cherestea cu
I/

in 1864 sunt astădi 162 cari po- q teră trae sistematice, la cari ser-
AS

sedă însuşi locurile lor, 234 ca vesc 60 lucrători, producând pe

urmași, 2 loctri ocupate de alții. au valre medie de 1000 m. c,,
Dintre locuitorii improprietării în
23 pive pentru făcutul sucmanilor
UI

1878 sunt astădi: 98 cari ocupă ştotelor, r2 mori de apă, 3 ca-

ei însuși locurile lor, 31 ca ur- ricre de peatră, 3 vărării, un ca-
BC

maşi, și 73 cari de şi însuraţi și

zan pentru fabricat rachiii de drojde
301 C 101

RY
5 ferari,: ş dogari, 12 stoleri. | Cantei, pădure, în com, Şerbeşti,
Budgetul comunei e de 8560

RA
plasa Piatra-Muntele, situată des-
lei şi 6o bani la venituri, şi de pre hotarul Cârligilor.
7943 lei la cheltueli,

LIB
Taxa de 10%/, asupra salariilor Cantonul Bulibești, pădure (v. Bu-
runcționarilor se urcă la suma de libeşti),
53 lei.
Cantonul Cenia, pădure în com.

Y
Comunicaţia cu satele vecine se
face pria un drum ce dă din s. Bodești-Precistei, plasa Piatra-Mun-

SIT
Ca!u prin s, Săvineşti in şoseaoa tele, situat pe terenurile anexei
mixtă Piatra-Bacăt, prin un drum Oşlobeni. Aparține proprietăţii sta-
ce dă din s. Calu în drumul ce tului, care incastză o arendă anu-
duce de la s. Iapa la Rosnov (pu-
nând în legătură s. Rosnov-lapa,
IV ERală de 2926 lei.

Neguleşti), precum și prin alte Cantonul Dosul-Măgurei, trup de

drumuri naturale ce pun în legă- pădure pe cuprinsul com. Pipirig,
UN

tură satul Iapa cu satul Mastacăii- plasa de Su:-Mijlocul, aparţine sta-

Negulejti, (din comuna Masta- tului, pentru care împreună cu tru-
câu). pul Cantonul Domesnicului, ia o
AL

Fondul drumurilor e de 2248 arendă anuală de 2426 lei, 71

lei, 5o bani la venituri și 1480 bani.
lei la cheltueli, salarul picherului
R

e de 420 lei, salarul factorului Cantonul-Domesnicului, trup de

NT

poştal de 6oo lei. pădure (v. Cant. Dosul-Măgurei).

Din numerul total al locuitori-
CE

lor, 126 datoresc Creditului Agri- Caprelor, stincă, numită şi «stânca

col, având amanetat 237 boi, 130 Căprisrelor», se află situată în ra-
vaci, 55 gonitoare, 914 oi, 2 mura munţilor Sihlei, com. Vină-
tori-Neamţul, plasa de Sus-Mij-
I/

porci, 17 cai, 28 epe, 1 minzoc,

21 viței, sa junci (mînzaţi), 1 jocul.
AS

buhaii, 13 stupi cu albine, 18 Forma acestei stânci e netedă,

pluguri, 3 care, 1 trăsură şi 1000 plană la suprafață, acoperită cu
m. c. butuci de brad, mușchii din care resare ici-colea
UI

câte-va flre de un fel de iarbă

Cantei, moșie (vezi Şerbestii-Can- roşietică., Este despărțită de cele-
BC

tei). Valte stânci prin o enormă pră-

 RY
102 C 102

pastie care se numeşte Coroii, şi în prelungirea dealurilor ce se in-

RA
comunicaţiunea se face prin a- tind la sudul s. Calu, şi a cărei
jutorul unei punți -de brad. Se extremitate despre Ost se termină

LIB
numește ast-fel, fiind-că în timpi la îacrucișătura drumurilor ce vin
de ierni grele o mulțime de dia « Calu şi s. apa, prin terase
căprioare sălbatice se'ntrunesc aice, secundare, ce dai in valea riului
unde găsesc totdeauna tin muşchiti

Y
Bistriţa,
desgolit de zăpadă, din pricina vin-

SIT
turilor violente ce bat în această Capşa, v. Leteştii-Poiana Capşa.
regiune.
Către bază aceută Stincă este Carpaţi,
scobită şi în văzăuna acesta se află
un fel de bisericuță făcută dintr'un
ER sistem muntos,
climă „orientală aparține Mo'dovei
alară de o ingustă zonă de alun-
a căruia
NIV
lemn, precum se dice, de cătră gul liniei de despărțire a apelor
cel inteiu sihastru al Sihlei (v. Sinla, (Sorgintele Uzului, Ciobanului,
schit). Trotușului, Bicazului, Bistrici6rei,
LU

p. Negru şi Dornei), care anar-.

Capu-dealului, del, pe moşia Da- ține Austriei.

„metre
Acesti clină este
videri (loc boeresc), com. Păstră- formată din masive ce răspund la
Veni pia;a de Sus-Mijlocul.
RA

diferite numiri, şi ale căror creste

Spua bătrinii, că în acestă lo- pe de o parte să ltgă tote cu
calitate a fost odinioară sat înte- cateaa centrală pe care o întâl-
NT

meiat; cu biserică, insă cumpărând nesc sub unghiuri di;erite, în ge-

moşia reposatului N. Gridov sa neral drepte, — iar pe de alta se
desființat, şi locuitotii sau răslățit
CE

fring spre interiorul Moldovei,

prin satele imărginaşe : Redenii,
dând - ramuri de multe-ori fârte
Păstrăvenii, TȚibucanii, etc. De a-
lungi şi paralele cu catena cen-
tunci sunt vr'o 48
I/

de ani. trală, cum sunt de ex. munţii Bis-

triței (dintre Bistriţa şi Moldova),
AS

Capu-dealului, loc. isol. pe par- extremitatea orientală a munţi-

tea dreptă ar. Bistriţa, lingă gura lor Tarcău!. Acestă disposiţiune
piriului Schitul-Durăă,
UI

în com. a liniilor orografice, face ca și

Hangu, plasa Piatra-Muntele. riurile regiunei să fie unele para-
lele, ca Bistriţa, Moldova,
BC

Capu-dealului, del in com. Tar-

Calu- căi, altele perpediculare, ca Bi
lapa, pla:a Piatra-Muntele,
situat triciora, Bicazul (pe frontieră), al-
 RY
103 103

tele în fine să o întâlncscă sub Minunele. naturei, t. ll p. 24,

RA
unghiuri ascutite, ca Trotuşul, (v. 18ş2— Bucur).
G. M. Enescu: Curs de Geografie Romanii numia masivul Carpa-

LIB
Milit). tic: Bastarne Aipes.
Piscuri!e de munţi, cari fac parte Acești munţi aă avut o forte
din acest masiv, şi se află pe li- mare influenţă asupra istorici nea-
nia de hotar despre “Transilvania mului nostru românesc.

Y
sunt Obcina-Albilor, Streja, Pris-

SIT
lopul, Precluca Ursului, Piciorul Carpen, di, lângă s. Negreşti,
lui Sfirdea, Piatra-Roşic, Curmă- com. Dobreni,plasa Piatra-Muntelc,
tura Pintecului, Chicerul (Kicserei), situat în prelungirea delului Oţelui,
Faăgețelul (1 1 66.), Muntele Verde,
Ivanoş, Florea, Obcina Cepke-
IV ER până spre
răiţa
sudul Monăstirei Ho-

şului, Aţa, Kerekhavaș, Piciorul

Icoanei, Torogleș, (Loroklyis, cota Carpen, piridş, ce isvorăşte din
UN

1266), Crucea-Roşie, Bâtca de ramurile munţilor Stridinele, com,

Piatră, Meleg-havaş, Curmătura- Taslău, plasa Bistriţa se varsă pe
Lazaroi, Azsiţa-Tărcuţei (1372), partea stângă a p. Taslăi.
AL

Grinduş- Tarhavas şi Ciudomir (Csu-

damer), cari leagă cu lantul mun- Carpen, piri6ş, în com. Vinători-
ţilor din jud. Bacău. Neamţul, plasa de Su;-Mijlocul;
R

Alexandru de Humbold dice că izvorăşte din ramurile munţ. nu-

NT

virsta Carpaţilor nu este mai mică mite Fundul-Romănesii) şi se varsă

de peste 1500 de ani. lată ce pe partea dreptă a piriului Ozana,
scrie doctorul Iulius Barach în a- puţin mai în sus de gura piriului
CE

ceastă privinţă: «După cercetările Secul.

geognostice ale vestitului Alexan-
dru de Humbold, se ştie că sai Carpen, piri5ş, în com. Taslău,
I/

“ridicat munţii Carpaţi și ai Al- plasa Bistriţa ; isvorăşte din ra-

AS

pilor în unele din cele din urmă murile delurilor Lingurari ; curge
explosiuni (adică înainte cu 1ş00 în direcțiune sud-vest printre s.
de ani), după ce sai potolit a- Frumosa şi Balcani, traversând
UI

ceste mişcări turburătâre ale ele- aproape de vărsarea sa pe par-

mentelor subterane, a început na- tea stângă a 'Iaslăului, şoseaua
BC

tura a desvolta puterea sa crea- judeţeană Dobreni-Moineşti între

tivă asupra globului nostru» (v. km. 46—47.
 RY
104 C | 104

Casca, şuvoii forte mic format de zacii sunt remaşi atasați

RA
com. că-
un isvoraş ce naște din costele rea-i aparţin şi astăzi,
muntelui Cehlău, în drumul ce AO n NI

LIB
duce de la schitul Durăt spre ! Căciuleşti, comună rurală, situată
creștetul muntelui. i în centrul plăşei Piatra-Muntele
este aşezată pe podisele ce se
Catargul, piri6ş forte mic, ce iese

Y
;
întind cătră resăritul delurilor Bă-
din ramurile despre sud a m. Do- laurul şi Dărmănești, în drumul

SIT
şelului şi se varsă pe partea stângă i. şoselei judeţiene Piatra-Roman,
a piriului Iapa, puţin mai în Jo- cum şi pe valea Cracăului.
sul afluentului acestuia de pe Se
drepta, numit Minza ; este situat
cu curgerea sa pe teritorul co-
ER
mărgineste spre apus cu
com. Gârcina, de care se desparte
prin culmea dclului Balaurul şi o
munei Calu-lapa, plasa Piatra-Mun-
NIV
parte din delul numit Ciritei ; spre
tele.
Nod cu comuna Dobreni şi co-
munaCârligi ; spre Ost cu comuna
Cazaci, vezi Tarcăă, sat,
LU

Şerbeşti ; iar spre Sud cu comuna

Girov.
Cazaci, piri6şi, în com. Dâmna,
Este formată din satele : Căciu-
plasa Piatra-Muntele, isvorăşt
RA

e din i leşti, Gura-văei, Popeşti,

ramurile Cernegurei 'Turtu-
(partea nu- reşti şi Versesti, cu 0. suprafață
mită de unii « Cârlomanul>,
iar + de 2685 hectare şi o popula-
NT

de cătră alţii « Carpaţi»)

şi se varsă laţiune de 1243 suflete, cari
pe partea dreptă ar. tră-
Bistriţa în ; esc în 298 case ; sait repar
faţa oraşului Piatra. tisaţ i
CE

' după sex, dai: 635 bărbaţi, 624

i femei; după stare civilă: 63:
Cazaci, loc. isol, (vo
4 case), in ; Necăsătoriţi,
com. Dâmna, 533 căsătoriţi, 94
plasa Piatra-Mun-
I/

i văduvi, 1 divorsat ; în
tele, lângă piri6şul cu raport cu
a sa nu- 1 instrucţiunea : 37 ştii
mire. Mai inainte, când
AS

carte, 1172
la 1882 nu ştii,
se proectase înființarea .
unei co- Ocupaţiunea de căpetenie
Mune nouă, acestă a lo-
cotună a fost .
UI

alipită cătră com, Dumbra ! _caitorilor este agricultura

va-Rose ; solul
(în care intra și actual însă nu prea este productori
a com. Va- i, din
durile) ; dar din pricin care pricină s'a şi desfiinţat
BC

ă că acea ima-
Comună şul” vitelor prefăcându-se
a r&mas neconstituită,
Ca-
in lo-
i curi de arătură; dar cu tote a-
 RY
105 a 105

RA
cestea totuşi plantele agricole de (5 preoți, 8 dascăli), plătiţi din
abia se cultivă pe o întindere nu- fondurile comunale cu suma de
mai de 927 hect. 15 arii, cea ce 7co lei (budg. a. trec.); venitul

LIB
represintă cu mult mai puțin de fonciar anual al pământurilor date
cât jumătate din întreaga supra- bisericilor se urcă la suma de 1023
față a comunei, și anume : 242 hect. lei. —O şcâlă, cu un învăţător plă-

Y
12 “arii griă ; 190 hect, 11 arii tit de către stat, ş mori de apă pe
? „TI
orz ; 120 hect. 50 arii ov& 4399

hest. 45arii”porumb ; 4 hect.
81 arii secară; ş hect. 23 arii
cânepă ; 40 arii fasole; 3 hect.
49 arii mazăre,
Terenurile se aplecă cătră ră-
sărit în povirnişuri
spre valea Cracăului.
SIT
Cracău, o velniţă, care în pre-
sent nu funcţioneză, 1 ferărie, 6
stoleri, etc.
IV ER Budgetul e de șo36 lei la ve-
nituri și de ş121 lei la cheltueli.
Numerul contribuabililore de 120 ;
ce se pierd taxa de 100%/0 asupra veniturilor
(salariilor) tuncţionarilor se urcă la
UN

Alimentele ce'zi servesc sătenii (cu cifra de ş3 lei.

deosebire porumbul), sunt în forte Comunicațiunea cu satele din
prostă calitate, prin acesta se explică împrejurime se face prin : soşeaua.
AL

mulţimea bâlelor cari bântue po- județiană Piaitra-Roman, ce trece

pulațiunea, precum şi sporul pen- pe lângă s. Turturești ; prin so-
R

tru acest an a 10 pelagroși. ştua jud. Dobreni-Rosnov-Taslău,

Dintre locuitorii împroprietăriți ce trece prin s. Căciuleşti; pre-
NT

in 1864 sunt astăzi: 84 cari stă- cum şi prin drumurile comunale

pinesc însuşi locurilelor; 114, ca prunaduite : T urturești-Popești, care
CE

urmaşi. Dintre cei împroprietăriți purcede din soşeaua Piatra-Roman

în 1878 sunt astăzi: 53 cari po- dintre al 4-5 Km; şi drumul Po-
sedă locurile lor; 2 locuri pără- peşti-Căciuleşti, in osebi de dru-
I/

site; 7 locuri ocupate de alţii; 2, murile naturale, cari legă s. Po-

de comună; 6r indivizi cari de şi pești-Căşăria-Dobreni, s. Popeşti-
AS

insuraţi şi cultivatori de pământ, dar Gura-Văei.

mat nici un fel de propietate, Fondul drumurilor presintă la
UI

precum nici putinţa de a moş- cheltue!i suma de 80 lei (suma

teni după urma părintilor lor le- veniturilor fiind aceaii); salarul
giuiţi, " picherului e de roo lei; salarul
BC

In acestă comunăse atiă: bi- factorului poștal e de 120 lei.

serici, în stare rea, cu 13 slujitori Numbrul vitelor, cari se cresc
 =
106
106

Y
in comună, se ridică la cifra de i de 2şo sufle:e, ce locuesc în GI

AR
3379 capete, dintre cari : 1725 de case ; dintre aceştia: 132 Suat
vite mari cornute, 1380 de oi, barbaţi, 118 femei, sati după sta-

R
110 cai, 94 porci. rea civilă : 121 necăsătoriți, 101
Din numerul total al locuitori-
! căsătoriţi, 20 văduvi; în raport

LIB
lor, 184 datoresc Cieditului Agri-
! cu instrucția : 19 știă carte, 231
col, avind amene:at: 209 boi,
nu ştii. :
13 vaci, 1073 0i, 37 cai, 34 i In acest sat se află: reședința co-

Y
gonitori, 25 junci, 18 viței, 30
munei, o biserică în stare rea, cu
minzaţi, 44 epe, 2 wmînzoci, 1 ar-:

SIT
| 1 preot și 1 eclisiarc; o scâlă;
imasar, 3 porci, o locomobilă, o ba-
4 mori de apă pe cracul despre
toză de treerat, 10 vagâne de pă- apus al p. Cracău; o velință în
pușoiii.
Numirea oficială
făcută şi stampila Comunei) e Că-
(după care e ER
neactivitate.
Num&rul vitelor e de 4 15 capete;
150 V. m. c; 60 cai,
IV
ciuleşti. $5 porci,
şi 209 de oi.
UN

Satul Căciulești formează crucișul

Căciulești, moşie cu părți, in co- liniilor ce sar trage pe un plan,
muna cu aceeași numire, plasa de la e. Popeşti (ce vine aşezat
Piatra-Muntele ; partea stăpânită
Către apus), spre s, Verşeşti
(aşe- i |
L

de d-l Enache Cantemir, produce

zat spre răsărit); cum şi de Î
RA

u Venit (arendă) anual de Sooo las [i

Malu (spre Nord), la s. Girov
i
de lei; iar partea d-lui Alexan-
dru Mavrocordat,
s(spre
ii sud). ,
NT

de 28000 lei. „
iai E

Căciuleşti, sat, in com, Căciuleşti, Călimani, foc isol,

CE

plasa Piatra-Muntele ; este aşezat noY, plasa Bistriţa : renumit

pen-
pe valea Cracâului, ce trece des- tru fineţele ce se fac aice, pre-
pre răsăritul sei, în drumul so- cum și pentru zarzavaturile (bul-
I/

celei jud. Dobreni-Rosnov la 5 găriile, grădinăriile) ce se cul-

Km. depărtare de s. Dobreni, tivă,
şi
AS

la 11 Km. 300 m. de oraşul

Piatra.
Călugăreni, comună rurală,
UI

Suprafaţa terenurilor sale în

(im- plasa Piatra-Muntele,
Preună cu Vatra satului) e cam situată între
de comunele Bistricidra
„1074 hectare, cu și Hangu la
o popu:aţiune
BC

Est: com. Pipirig, la Nord ; com.

107 107

Y
AR
Gorlu, o parte din jud. Suceava tiva de a moșteni după urma pă-
şi "Lransilvania la Vest. zinţilor lor legiuiţi.
Este formată din satele şi co- Locurile pentru agricultură sunt

R
tunele : Căluzărenii, Gura-largu- forte mărginite, din pricina forma-

LIB
lui, Poiana-Largului, Poiana-Te- ţiunci muntd;e a terenurilor ; așa
iului, Roseni, Dreptului, Frumo- că, de abia se cultivă pe o în-
sul, Buşumenui, Stejarul, Poiana- tindere de 224 hect. 98 arii, din-
tre cari :(95 hect. ZI arii po=

Y
Largului, Gălbăzeni, Brinzeni, Co-
roiu şi Reşcanii, cu o populaţi- rumb ; “1 thect. 29 ăriifiepă ;

SIT
une de 2242 suflete, sai ş6i fam. 2 hect. 7_arii mazăre ; 8 hect 3
ON :
dintre cari deosebim, după sex: rii cartofi), 1 hect. r arie bob;
112. bărbaţi,. 1130 femei; după 1 hect; 1r arii, cinepă ; 1 hect,
stare civilă : 118ş
934 căsătoriți,
necăsătoriți,
123 văduvi (50
IV ER
37 arii usturoi
“9 arii fasole.
(aiu); și 4 hect.

văduve) ; după virstă : 520 copii Imașul (suhatul) are o intindere

de sex bărbâre:c, ș48 copii de sex de 650 hectare şi nutrește ua nu-
UN

femeesc ; după raționalitate : 23 mer de 9070 vite.

străini ; în raport cu instrucţiu- În acestă comună se află: ş bi-
nea : 81 ştii carte şi 2161 nu serici (una în stare bună, 1 rea şi
L

ştii. . 3 de reparat), cu 13 servitori,

RA

Locuitorii se ocupă cu plută- plătiţi din fondurile comunale cu

ria, agricultura și cu creşterea vi- 6oo lei (budg. a trec.); Venitul
telor. fonciar al păminturilor bisericeşti
NT

Dintre cei improprietăriți în e de 812 lei.—O şcolă cu unin-

1864 sunt astăzi: 181 cari stă- veţător plătit de către stat; 9
mori de apă ; 2 pive pentru fâcu- -
CE

pinesc însu-şi locurile lor; 153

ca urmași ; 8 locuri ocupate de tul sucmanelor ; 3 terării; 4 sto-
alţii. Dintre cei împro prietăriţi în leri; 3 cojocari; 3 circiumari;
2 băcani.
I/

1878 sunt astăzi: 30 cari stăpi-

nesc însu=;i locurile lor; 7 ca Budgeiul comunei e de 6313
AS

urmaşi ; 2 locuri stăpinite de către lei la venituri şi 5373 lei la chel-

alţii; 1 loc părăsit şi ocupat de tueli. Taxa de 100%/, asuvra Îefilor
către comună, şi 176 de indivizi, funcţionarilor se urcă la suma de
UI

cari deşi insurați și cultivatori 45 lei.

de pămint, dar nau nici un fel Comunicaţiunea cu saiele măr-
BC

de propietate, cum nici perspec- gina;e se face prin soșeaua ce

 Y
108
108

AR
vine de la s. Bistricioara spre s.
flete, sau 5ş capi de familie, din-
Galu ; prin soșeaua care începe tre cari: .1 13 bărbaţi, 110 femei;

R
din precedenta de lingă s. Poiana-
„116 necăsătoriți, 96 căsătoriţi, 1:
Teiului (sai mai bine

-
LIB
zis dintre văduvi ; în raport cu instrucțiunea
s. Gura Largului şi poiana Lar- :
6 şti carte, 217 nu știu.
ului), şi sue spre cursul superior
Locuitorii se îdeletnicesc cu
al p. Largul, prin s. Coroi, unind a-
gricultura şi plutăria,

Y
cu soşeaua Petru-Vodă, ce dă "
în In acest sat se află: reședința

SIT
s Pluton (com, Pipirig) ; precu
m autorităţilor comunale ; 1
şi pe apa r. Bistrița în jos. . şcâlă
populată de 43 elevi ; pivă,
Fondul drumurilor e de 900
Oră,
lei la venituri și 450
tueli. Salarul picherului e
lei la
de 100
che'-
ER e
Călugăriţa, piridş, în com,
de lei; salarul factorului Do-
IV
poștal breni, plasa Piatra-Muntele
de şo lei. ; ISVO-
- | rește din delui Dohotăria,
Din numerul total al locuit de lângă
UN

ori- 5. Negrești, și unindu-se

lor, 74 dator&sc creditului cu pirid-
agricol, şul Dosurile, se varsă pe partea
avînd amanetat: 206 Ve m. ec, Stângă a piriului
676 oi, 48 viței, ş cai, Almaş,
L
RA

Căluiş, piriă, format cătr

Călugăreni, piri6s, ce e obârşia
isvoresce sa de două piridşe; Broşteni
din ramura munţilor Măluş
teţ (c6s- şi p.
Lacului, cari isvorăsc din
tele despre Est), com,
NT

Călugăreni, sudul
sistemului muntos, al com. Şer-
plasa Piatra-Muntele 3
curge printre beşti, numit « Stinca, de la
acestă ramură şi a Șerbești»;
Grinţieşului
CE

mic, Curge străbătând teritori

udâ-d s. Călugăreni, în ul com.
drep- Dochia, printre s. Dochia
tul căruia se varsă pe şi Jideşti;
partea dreptă apoi teritoriul com, Girov,
a 1. Bistriţa, printre
I/

s. Jideşti şi Bahna, coborând în

Călugăreni, direcţiune sudică printre comunele
sat,
AS

în com, Călugă-
reni, plasa Piatra-Munte Rosnov. şi Mărgineni,
le situat a- pe la s.
prspe de gura p. cu Traian (com, “Zănești),
a sa numire, paralel cu
podi;ele de la Negriteşti,
UI

pe malul drept al până intră

r, Bistriţa, la
53100 kilometri dep pe teritoriul com. Pod
ărtare de o- oleni, unde
raşul Piatra. în dreptui s, Podoleni,
traverstză
BC

Are o popula:iune Șoseaua mixtă Buhuş-

de 223 su- Piatra intre
kr. 30—31, versându-
ae pe par-
 Y
109 Cc 109

AR
tea stângă a r. Bistriţa, după ce Cc ărmănești, mosie, fără sat, în

R
a primit mai mulți afluenţi, dintre com. Costisa, plasa Bistriţa.
care cel mai însemnat e pirișul

LIB
9
Plopeştii, format din p. Mărgineni Cc ăşăria, sat, situat pe valea Al-
şi Hoiseşti (ce vine pe stânga sa). maşului, sub polele delurilor ri-
pose: Malu şi Sărata, in com.

Y
Cărbunar! (Poiana), loc. isol. pe Dobreni, p'asa Piatra-Muntele.

SIT
malul stâng alr. Bistriţa ; În com. Se mărginește la Nord cu s.
Bicaz, plasa Piatra-Muatele. Dobreni, de care se desparte prin
p. Almaş; la Ost cu s. Malu; la

ER
Cărbunăriţa, şes, în com. Bozieni, Vest cu s. Sărata-Pângăraţi, la S.
plasa de Sus-Mijlocul, situat între cu s. Mășcăteşti.
târguşorul Bozieni, s. Ruginosa, Populaţiunea sa se urcă la cifra
IV
dealul Stan și piriâsele Ciorăni și de 210 suflete, sau 28 familii, 9
Ruginssa ; este impărţit prin şo- văduve, 3 nevolnici, cari se ocupă.
UN

seaua Piatra-Roman in dou părți, în general cu agricultura.

dintre care cea despre sud se mai Num&rul contribuabililor : şr.
numește și Siliştea. Numărul vitelor e de 303 ca-
L

Întinderea sa e de 146 hectare pete, şi anume: 25 boi, 16 vaci,

RA

(ro2 fălci) şi terenuri:e sale priesc 213 oi, 8 cai, 10 rimători, 13.
bine semănăturilor de orz şi po- viței, 15 junci şi 1 taur,
NT

rumb.
Caţinul, pădure, pusă în exploatare
Cărbune, piriş, în com. Venă- în plasa Bistriţa, com. Borleşti, are:
CE

torii-Nemţul, plasa de Sus-Mijlocul ; o intindere de vre-o 270 hectare.

isvoreşte din povărnişul despre
Nord-Est al muntelui Pleşa şi se Caţinul, loc isol. (o casă dărăpă-
I/

varsă pe partea stângă a piriului nată, care odini6ră a fost ratu;),

Nemţi;or, drept in faţa p. Ma- în com. Borleşti, plasa Bistriţa ;
AS

ghernița. situată în drumul ce uneşte s.

Beţeştii cu s. Rusenii.
UI

Cărpiniş, pirioş, în com. Calu-

lapa, plasa Piatra-Muntele ; i;vo- Cc aținul, ramură de dea.uri, în com.
reşte din ramura munţilor Epei, Rădiu, plasa Bistriţa ; se detaşeză.
BC

versându-se pe partea dreptă a din ramura numită a Scaunelor:

p. Calu. . (prelungirea Măgurei Stridinelor,
 Y
110
110

AR

aa
perpendiculară pe şira Tarcăului), Cracăului şi traversate de văi a-
şi întruchipeză un

meri
nod cu ramurile dânci în spre Nord-Sud.

R
lurcanii şi Dragva. Câstele sale Este formată din satele Şi co-

LIB
despre Nord sunt udate de p- tunele : Câriigi, Socii,

d PI
Dragomi-
Podului şi Podetului (com. Bor- rești, Dușeşti, Vadu și Valea-Albă,
leşti) ; acele despre Sud-Est sunt cu o populațiune de 1149 suflete,
udate de p. Rădiului,

i
Y
ce locuesc în 297 case; reparti-
sați după familii, dai 326 capi de

SIT

no
Căciulești, vedi Căciuleşti, com. familie ; după sex: 546 bărbaţi,

pe
rurală.
603 femei ; după stare civilă: 583

Cărciuma-Domesnic,
com. Vinătorii-Neamţul, plasa
de
loc. isol,, în ERneînsurați,
duvi
după
474 căsătoriți,
(46 văduve), 3 divorsaţi ;
vristă: 242 copii de sex
89 vă-

Sus-Mijlocul, situată în drepta

IV
p. bărbătesc, 264 copii de sex fe-
Ozana, drept la gura p. Domesnic
, meesc; după naţionalităţi:
UN

între al 15—16 km. al drumului 17

străini ; în raport cu instrucțiunea
ce duce spre s. Pipirig. :
154 ştii carte, 995 nu ştii,
Dintre locuitorii împroprietăriți
L

Cârciuma-lui-Sbranca, locuinţă i- în 1864 sunt astâdi: 72 cari stă-

solată, în com. Vinători-Dumbrav
RA

a- *pânesc insuși locurile lor;

Roșe, pl. Piatra-Muntele ; 58 ca
este si- “urmaşi; 41 cari
tuată la 1/, distanță în drum deşi insurați şi
ul de cultivatori de păment dar mai
NT

la Piatra la Rosnov nici

(soseaua na- un fel de proprietate, precum
ţion,.). nici
Putința de a moşteni după urma
CE

părinţilor lor le ziuiți.

Cârligi, comună rurală, în plasa
Cultura plantelor azricole se
Piatra-Muntele, situată in
drumul face pe o întindere de 1.444
ce duce de la Girov hect.
I/

spre Uscaţi ; 54 arii, care repartisate după

se mărgiveste la Sud-Est felul
cu com. semănăturilor, daă : 212
AS

Şerbeşti ; la Nord cu hect, 42

com. Dra- arii gri; 152 hect. ra arii seca
gomireşti şi Uscaţi ră ;
de cari se
desparte prin d€lurile E 7 121 hec-
Corni și
UI

tare orz; 257 hectare OvEz

Soci; ia Ves cu com. Pia ; 4 ,
Bodeștii- hectare câne otu i
Precistei şi Dobreni, pă; 2hectare cartotty
|

5 hectare fasole,
BC

„Terenurile sale sunt

accidentate, Imaşul
aplecându-se către Vest (suhatu!) vitelor s'a des-
spre valea fiinţat, prefăcându-se în arătură.
 Y
AR
Mii 111

Numărul vitelor ce se cresc în Cârligi, moşie, pe cuprinsul com.

R
comună se urcă de abia la 732 ca- cu a sa numire, pi. Piatra-Muntele.
pete.

LIB
Cârligi, iaz, în com. Cârligi, plasa
In acestă comună se află: 3 bi-
Piatra-Muntele, este format din
serici, cu 3 preoți şi ş eclisiarci;
scursârea pirisşului Dubărca. Ose-
o şcolă cu un învețător plătit de

Y
bit de acesta însă, în acestă co-
stat; o clădire mare (curte) lo-
mună, lângă s. Cârligi, mai sunt

SIT
ouința proprietarului moșiei; 4
incă vr'o 3 iazuri, cari portă a-
mori de-apă; 4 dulgheri; 8 ro-
ceiaşi denumire generică.
tari; 4 ferari; 3 ciubotari.
Budgetul e de 4053 lei la venituri
şi 3760 lei la cheltueli; taxa de
10%/, asupra lefilor funcționarilor
IV ER
Cârligi, (dealul— de la—), del, în
com. Cârligi, plasa Piatra-Muntele
stă, în prelungirea delurilor ce vine
se urcă la suma de 25 Iei.
din com. Şerbeşti.
UN

Comunicaţiunea cu satele veci-

naşe se face prin: șoseaua jud. Cârligi, sat, în com. Cârligi, plasa
Girov-Tupilaţi ; prin şoseaua com. Piatra-Muntele, situat la 17.800
Cârligi-Corhi, Bodeşti-Precistei, în-
L

km. depărtare de orașul Piatra, pe

cepând de la km. 15 al preceden-
RA

delul cu-a sa numire.

tei şi terminând în dreptul km. 13 Are o populaţie de 470 locui-
al şoselei Piatra-Neamţ (lângă s. tori, cari se îndeletnicesc cu agri-
NT

Bodești-Precistei) restabilind ast-fei cultura și creşterea vitelor.

comunicaţiunea . între aceste câi In acest sat se află : reşedinţa au-
di'erite prin direcţiune ; prin un torităților comunale ; 1 biserica cu
CE

drum natural ce duce din s. Câr- 1 preot şi 2 eclisiarci; o școlă

ligi în Duşești şi Socii; precum populată de 67 elevi; o clădire
și alte drumuri naturale, la -dite- mare ce servea de locuință pro-
I/

rite localități. prietarului moşiei Cârligi, 2 mori

Fondul ârumurilor e de 3șo iei
AS

de apă; 6 rotari; 2 ferari; 2

la venituri şi 260 lei la cheltueli; ciubotari, Numărul vitelor e de 350.
salariul picherului e de roo lei;
UI

salariul factorului postal de 100 Cârloman, munte, în prelungirea

de lei. către Nord a ramurei m. Cozla;
BC

Din numărul total a! locui- este situat pe teritoriul de hotar

torilor, 59 datoresc Creditului A- între com. Gârcina şi com. Domna
gricol, avend amanetat: vite, (v. Cozla).
 Y
112 C

AR
112
Cârloman, pisc de munte, situat Câmpu-lui-Covrig, deal, in com,
spre miadă-nâpte şi în prelungirea Calu-lapa, pl. Piatra-Muntele situat

R
ramurei Cernegura, pe teritoriul în spre S. W. ramurei Cernegura,

LIB
com. Dâmna, plasa Piatra-Muntele;
i se mai dice de către unii şi Cândești, comună rurală, în Sudul
«Carpaţi». Aici se găsesc în for- plăşei Bistriţa, aședată pe întinsul
mațţiunea

Y
păturilor deposite de văilor si a câstelor formate de
Bonarowka cu lespedi ce ati

SIT
urme delurile Piclăul, Zamfira, Runcu,
numerose de soldi şi de
peşti ; precum şi pe podişele ce se întind
conglomerate din zona inferidră
a în drepta r. Bistriţa şi a ho'arului
formațiunei cu Sare, şi marne
lifiere cari se întind Până în
Bistriţei; adeverate
sa-
malul
deposite
ER
jud. Bacău.
Se mărginește la Est cu jud. Bacău
de de care se desparte pria linie conven-
IV
menelituri nu sunt (v. Cernegura,
țională precum şi in parte de afluen-
ramură de munţi).
tul Bistriţei
UN

numit Cocârla ; la
Est-Nord cu com. Buhu; de care
Cârnu, trup de Sat, în comuna
Bi- se desparte prin r,
caz, plasa Piatra-Muntele ; Bistriţa ; la
este si- Nord cu com.
L

tuat pe malul drept al Socea de care se

riului Bis- desparte prin limită convenţio-
RA

trița, în drumul şoselei

naţionale
mixte : Piatra-Prisăcani, nală; la Vest cu com. Taslăă de
î care se desparte prin culmea
NT

Cârnu, trup de sat, Dragva și extremitatea

in comuna Bu- Lingurari.
halniţa, plasa Piatra Este formată din satele: Bărcă
-Muatele ; se -
neşti, Belceşti, Cândești, Cotreanţa,
CE

mai numeşte și Cârnu'

-Bistritei, Frunzeni, şi Ţârdenii, având
o
Cârnu suprafață de 2284
(Poiana), del în com, Bicaz, hectare cu o
plasa Populațiune de 1988 !0c, saii
I/

Piatra-Mu „tele ; este 515

situat fam. cari
În prelungirea muntel repartisați după sex,
ui Cozmiţa
AS

şi acoperit cu păduri dai 1033 bărbaţi, 955 femei;

,
după stare civila: 934 necăs
ătoriți
Câmpul-lui-Albaţă 892 căsătoriți, 162 văduvi (32
UI

: del (pe loc o-

minesc), în com. văduve), 49 nevolnici; dugă
Calu-Iapa, plasa vristă:
Piatra -Muntele, 561 copii de sex femeesc:
situat înspre după
BC

Vestul Sud-
ramurei Cernegura, naţionalităţi: 59 străini (dintre
lângă Cari 39 evrei);
s. Calu, în raport cu in-
Strucțiunea: 42 ştii carte, 1946
 Y
3 113

AR
nu posedă nici o cunoştinţă ori 339 vaci, 417 0i, 54 cai, 110

R
cât de elementară asupra scrierei râmători, 208 junci, 181 v.m.c.
şi cetirei. In această comună se află: 3

LIB
Dintre locuitorii improprietăriţi biserici (2 bune, 1 rea), cu ro
in 1864 sunt astă-zi: 22 cari stă- servitori (4 preoţi, 6 eclisiarci),
pânesc însuși locurile lor; 18 ca plătiţi din fondurile comunale cu

Y
urmaşi; un loc este părăsit şi se 450 lei (budg. a. trec), venitul

SIT
stăpâneşte de către comună; 94 fonciar al pământurilor bisericeşti
de inşi, cari de şi însuraţi şi cul- se urcă la suma de 6rş lei; 1
tivatori de pământ, însă nau nică şcoală cu un învățător plătit de

ER
o proprietate precum nici putinţa cătră stat; 8 mori de apă; 16
de a moșteni pe urma părinţilor vărării ; 3 ferării; 22 rotării, 6
lor legiuiţi. crăşme,
IV
Terenurile acestei comune sunt Budgetul Comunei e de 4434 lei
bogate în calcare din care se es- 90 bani la venituri şi 4370 lei
UN

trage un var foarte bun; priesc la cheltueli; Taxa de ro la sută

insă foarte bine şi culturei plan- asupra lefilor funcţionarilor se urcă
telor, relativ cu natura şi forma- la suma de 33 lei,
L

ţiunea suprasolului. Comunicațiunea cu satele ve-

RA

Ocupaţiunea locuitorilor e plu- cinaşe se face piin şoseaua ce

tăria, apoi pe al doilea plan: a- duce din s. Cândești peste r. Bis-
NT

gricultura, industria primitivă (ro- trița în şoseaua mixtă Bacăăi-

tăria, ţesătoria), industria estrac- Piatra, din s. Cândești prin s. Vă-
tivă (vărării, etc.), creşterea vitelor. durele la s. Soci; precum și prin
CE

Agricultura se face pe o în- diferite drumuri naturale, ce leagă

tindere de 1069 hect. 42 arii, cari diversele localităţi limitrofe.
împărțite după felul sămanături- Fondui drumurilor e de 9oo de
I/

lor, dau: 11 hect. 45 arii hrişcă, lei la venituri şi de 620 lei la

€o5 hect. 81“arii” porumb) 22 cheltueli ; salariul picherului e de
AS

hect. gi arii orz 57 hect. 23 100 lei; salarul factorului postal

arii ov&z; 8 hect. ş9 arii cânepă; de 80 de lei.
UI

hectar. cartotey 1 hect. 43 arii

mălaiii şi 281 hectare fânețe. Cândești, moşie, cu părți şi răză-
şescă, în com. Cândesti, pl. Bis-
BC

Suhatul (imașul) are o întindere

de 142 hectare, nutrind 1499 ca- trița; este formată din trupurile
pete de vite, dintre cari: 19o boi, Motocanil-Grozeştii cu cătunele
8
Neamţn
 114

Y
114

AR
Frunzenii şi Bărcăneştii, în care şcoală populată de 79 elevi; 4
au avut părți și Postelnicul Gri- mori de apă; ro vărării ; 2 fe-
gore, spătarul Iordachi, comisul rării; 7 rotării.

R
Alecu Crupenski (din fam. Cru- Numerul vitelor se urcă la 552

LIB
penchești), Aga Alecu, căminarul Capete, dintre cari: 8o boi, 140
Iordachi Urecheşti, dintre răzeși vaci, 200 de oi, 22 cai, 40 de
urmaşii lui Vasile Velicu, care râmători, 70 v. m. e, (vitei,

Y
ln 1841 vinde de veci 124 pră- junci),
jini de acolo, lui

SIT
Costachi Vasi-
liu; urm. lui Trifan Savin, care Cânteniciu, moşie, in com. Rosnot,
la 1847 vinde 2 pași din partea plasa Piatra-Muntele, situată între
Zăpăşcescă, începătorii din delul
Ţiclăul până în zarea Taslăului,
Caminăresei Sultana Urechie.
ER
moşiile Rosnov, Mastacău
Aparține casei răposatului Hatman
şi Calu.

Alecu Roset Rosnovanul. Se mai

IV
Această moșie se află aşezată numește: Chintinici.
pe lângă moşiile ; Belceştii, Bo-
UN

deştii-Bahuşce, Beţestii, Cotreanţa, Cânteniciu, săteşor, în com. Ros-

Blăgeştii. Are ut, nov, plasa Piatra-Muntele ajezat
pe podișul din drepta râului Bis-
L

Cândești, sat, in com. Cândești, triţa, în coprinsul moşiei cu a sa

RA

plasa Bistriţa, așezat lângă delul numire, la 15 km, depărtare

Piclău la 31 km. şoo m. depăr- de
orașul Piatra.
tare de oraşul Piatra, între s. Vă-
Acest sătişor, de abia în forim
NT

durele (com. Socea), Frunzenii şi a-

țiune, are numai câte-va case
Bărcăneştii (din com, Cândești), de
curând făcute, precum şi o popu-
CE

pe piriul Dragva,. laţiune de vro 30 locuitori, cari

Are o întindere de 420 hectare se ocupă cu plutăria şi agricultura.
(Vatra satului), cu o populaţiune Sămănăturile de toamnă
de 709 sau
I/

suf. sai 300 fam., 25 făcut pe o întindere de 6o

văduve, 20 nevolnici şi 32 evrei; bec.
06 arii, şi anume:
AS

sătenii 51 hect. 48
se ocupă cu agricultura, arii grâă şi 8 hect, 5S
industria şi creşterea vitelor; arii, se-
iar cară. ”
Străinii cu speculațiunea
UI

produc-
telor.
Cenia, pădure, situată pe
În acest sat se afă: 7 biserică teritoriul
com,
BC

Bodeștii-Precistei, anexa
cu 2 preoţi și 2 eclisiarci; Oş-
o lobeni, plasa Piatra-Muntele.
Apar-
115 C

Y
115

AR
ține statului, care o arendeaza, pro- Cermăgura, dl, în prelungirea
ducând un venit anual de 2926 lei. către Vest-Sud a ram. m. Cerne-
gura, situat în com. Calu-lapa,

R
'Cehlăești, sătişor, în com. Felidra, plasa Piatra-Muntele.

LIB
plasa de Sus-Mijlocul, așezat pe va-
lea ce se deschide cătră răsăritul Cernegura, ramură de munţi ce se
Monastirei Agapia, între pârâul prelungeşte pe o întindere aprce-

Y
Topolița spre Nord şi p. Agapia ximativ de 8 km, de la apusul

SIT
spre Sud. pârâului Vadari (com. Vadurile,
Verenurile sale se ridică în plasa Piatra-Muntele), pe partea
podişe treptate cătră s. Gindădni. dreaptă a r. Bistriţa, mărginindu-i

ER
Are o populaţiune de vr'o 30 lo- de aproape cursul, până în drep-
cuitori, cari se ocupă cu agri- tul s. Calu (com. Calu-lapa), stră-
cultura. . bătând în -lungiş partea despre
IV
In acest sat se află o biserică miază-zi a com. DSmna.
de lemn. - Această ramură poartă în di-
UN

Comunicaţiunea cu satele vecine ferite localități numiri diverse:

e face printr'un drum care în- munţii Dâmnei (Bâtca-Domnei),
cepe dintre km. 33—34 al s$o- Cernegura (pisc.)„Cârlomanul (Car-
L

selei Piatra-Neamţ (drept în fața pați), Bolovsia.

RA

drumului ce duce spre Monast.

Agapia), şi se continuă prin s. Cernegura, pisc de munte,pe par-
“Topoliceni-Ocea, pe valea p. To-
NT

tea dreptă a r. Bistriţa, în fata

polița până la s. Păstrăveni, muntelui Petricică, format din te-
rase crescătoare în formă de amfi-
CE

Cenușa, loc. isol. în com. Petricani, teatru; vârful cel mai înalt are
plasa de Sus-Mijlocul. 280 m. de la nivelul Bistriţei, şi
se numeşte ast-fel din pricină că
I/

Cepcheșului, munte, situat pe ho- „mai înainte de schimbarea tim-

tarul 'Trausilvaniei, între muntele pului în plâe (nins6re), se aco-
AS

Ivanos şi Floarea, de care se des- pere cu o ccță (negură), servind

parte prin pârââşul Ivanoş; cum în acest chip, locuitorilor din îm-
UI

şi între m. lKerekhavaş, de cari prejurime, drept barometru.

se desparte prin pârâul Aţa. După modul cum sunt așezate
şi înclinate păturile Cerneguiei,se
BC

Cerdacu, munte, v. Ciardacu. crede că a format una cu pătu-

 Y
116
116

AR
rile din mt. Petricica într'o vreme şi la baza mânăstirei Petricica.
mai înaintată, şi că numai cursul Formaţiunea menelitică cores-

R
Bistriţei a rupt acea coincidență punde devisiunei superioare a a-

LIB
ducând'o cu apele sale; iar sinul quitanului lui Mayer saă oligo-
ast-fel format, care ajunsese cu ceanului lui Beyrich, și în alte
mult mai jos de cât patul actual regiuni ale Carpaţilor e cunoscută
al riului şi de cât nivelul pămân-

Y
sub numele de sfraturile cu soli
tului pe care e clădit orașul Piatra de peşti de la Jlonda,

SIT
aşa numite
acuma, a fost umplut cu năsipuri, din causă că pentru întâia-și dată
prundişuri şi alte detrituri aduse la Ilonda-Mare, în basenul Some-
de apele Bistriţei. şului, Sai găsit solzi de pești
Stratificaţiunea: Păturile sunt în-
clinate spre Sud-Vest; la bază
ER
Malelta şi Amdhysgle,
racteristice. La roi însă, cu tâte
IV
cari sunt ca-

presintă deposite ce constau din ostenelele d-lui Cobălcescu, nu sa

schisturi lutose moi și din schis- putut da peste urme de pești în
UN

turi greziu de Măgura; deposite de adeverata formaţiune meneletică.

Bonarowka ; şisturi menelitice şi Deasupra depositelor metalice
„ menelituri; prundişuri şi detrituri
vine o alternanță de șisturi mene-
L

fluviatile; năsip şi argilă ce devin letice, și de grez de măgura, for-

RA

din ce în ce mai dure cătră bază mând trecerea de la depositele

din causă că sunt imbibate de si- meneletice la adeveratul greziu de,
lice. În general şisturile sunt aco- măgura, Această trecere se face
NT

perite de o pulbere gălbie. gradat: la bază predomină — şistu-

Aceste fapte, presum si altele rile mene letice asupra gresiului,
CE

scose din raporturile stratigrafice,. mai sus bancurile de greziu se fac

ne silesc a admite că avem a face din ce in ce mai grose şi grosi-
cu şisturile meneletice atât de fre- mea şisturilor scade.
Cuentate in jud. Neamţ, și care
I/

Până nu de mult d. Cobâlcescu

după d. Cobălcescu, începând de atribuia, impreună cu alţi geologi
AS

la Pipirig se întind spre răsărit

ce ai studiat Carpaţii, partea su-
până la confluența Nemţişorului
perioară a alternanţei greziului de
cu Neamţul, și apoi spre Sud se
UI

Măgura, iar partea inferioară de-

sfârşesc în vârfurile de munţi
ce positelor menelitice; insă de cu-
inconjură Piatra. Adeveratele me- rând Ublig studiind Carpaţii
BC

nelituri trebue din

neapărat să fie apusul Galiţei, distinse la partea
dedesubtul acestor şisturi, cari apar in-
feridră a greziului de Măgura,
un sis-
 Y
117 Cc 117

AR
tem de straturi, pe care le concentră marginea com. Bozieni spre Nord-
Vest până pe teritorul com. Talpa

R
sub numele de depositele de Bo-
narowka. Mai apoi C. M. Paul (s. Oniceni).

LIB
vădu că sistemul lui Uhlig se gă-
sește cu aceleaşi caractere şi în Certieni, sat, în com. Bârgăoni,

alte părți ale Carpaţilor. În urma plasa de Sus-Mijlocul, situat în va-

Y
studiilor din anii trecuţi D-l Co- lea de sub delul cu a sa numire,
pe piriul Certieni.

SIT
bâlcescu e dispus a distinge şi la
noi sistema de Bonarowka și a Se mărgineşte la Est cu s, Ru-
generalisa încă şi mai mult acestă ginâsa, de care se desparte prin
culmea Certienilor, şi cu limita jud.
ER
sistemă, care în muntele Cerne-
Romau ; spreNord cu s. Bârgăsni,
gura (şi mt. Petricica) e represen-
de care se desparte prin limită
tată tocmai prin alternanţa de care
IV
convenţională.
e vorba: mai sus.
Are o suprafaţă de 750 hectare
Şisturile şi greziurile de Bona-
UN

rowka sunt forte bogate în urme cu o populaţiune de 182 suflete,

sai 38 familii, 12 vadane, 2 ne-
de pești.
volnici, o familie evretscă şi o fa-
[n sfârşit de asupra sistemei de Bo-
L

milie unguri, cari se ocupă cu

narowka, vine adevăratul greziu din
RA

agricultură şi creşterea vitelor.

Măgura a lui C. M. Paul.
Straturile Cernegurei pe lângă că Num&rul contribuabililor : 9o.
În acest sat se află: 1 biserică
NT

formează un creţ anticlinal cu pătu-

rile ce continuă a forma șirul de
(fără preoți şi dascăli), 1 rotărie.
munţi, care se îndreptă spre răsă- Numerul vitelor se urcă la 350
CE

capete : 20 boi, 80 vaci, 200 oi,

ri de Cernegura. (v. studii geolog.
Cobiâlcescu, Contemp. a. VI 10). 5 porci, 12 cai şi 32 junci.

Cetăţue, del, în com. Taslău, pl.

I/

Certieni, piri6ş, isvorește din de-

Bistrița, lângă s. Frumoasă,
lul cu asa
AS

numire, com. Bârgăoni,

plasa de Sus-Mijlocul ; curge traver- Cetăţue, stâncă înaltă, în mijlocul
sând şoseaua Bârgăoni-Talpa în moşiei Bodeşti-Precistei, comuna
UI

apropierea celui dintâi: sat, unin- cu aceeaşi numire, plasa Piatra-

du-se apoi cu p. Bahniţa (v. Bah- Muntele, spre malul p. Cracău.
BC

nița, piriii).
Cetăţue, del, în partea de Nord a
Certieni, deal, ce se întinde din com. Bozieni, plasa de Sus-Mijlocul,
 118
Cc:
118

RY
presintă un povirnis de vr'o 290 Cetatea-Neamţului, v. Neamţul,
m. înălțime, cetate.

RA
Pe coastele sale de jur-impre-
jur se observă nişte urme de va- Cehlăești, v. Cehlăeşti, sat,
luri ce par a fi fost adini6ră mar- -

LIB
ginile şanțurilor unui lagăr întă- Cehlăi, masiv muntos, ce consti-
t; precum și nişte ridicături ce tue ua groscircular intercalat in-.
„. formaă apărările lor, cari acuma tre

ITY
re_Bistricidra, Bistriţa şi Bicaz,
Sunt ruinate, Legenda spune, că Este sălbatec, tăiat de văi “radiind
in acest loc Steran cel Mare sa în toate direcţiunele de la creştet
retras împreună cu sfărmăturile

S
şi lipsit.de comunicațiuni. Singura
oştii sale în urma resboiului de la potecă pe el esteap. Schitu (pe la

ER
Valea-Albă. | ! Durăii), care trece: pe la vestul
Acest del, până acum câţi-va virfului Ceahlău (1908) și conduce
ani în urmă a, fost acoperit de
NIV
la Bicaz. La Nordul masivului r.
codri seculari, Bistriciora deschide pasul 'Tulghe-
şului, care conduce în valea Mu
Cetăţue, vegi: Petro-Dava.
LU

reşului.
Piscurile cele mai multe din
Cetăţue, del,în comuna Silişte, plasa
acest masiv sunt: Cehlăul (sai
Bistriţa ; are o înălțime
RA

atât de Pionul, cu virfurile : Panaghia şi

mare în cât cu ochiul liber se văd
Butu), iar ramurile mai principale :
oraşele Piatra şi Roman.
Răpciune, Obcina-Verde, Obcina-
NT

Boului, Obcina-Baiului, Piciorul-

Ceuca, del prelungit dinspre s. Ne- Furciturilor, Culmea Săcuescului,
greşti spre s, Dobreni, este situat
CE

Obcina-Negră, Culmea Hegheşului.

în com. Dobreni, plasa Piatra- Consideraţiuni militare : Masi-
Muntele. : “Vul Cehlăului, pus iatre linia Bi-
I/

cazului şi a Bistricidrei, desparte

Ceuca, dtl, în com, Bodeşti-Precis- . coloanele, cari ar utilisa aceste
[i-
AS

tei, plasa Piatra- Muntele ; situa

t | „printr”o distanță de 25 km,
„lângă anexa Dumbrăvile şi in pre-
Este însă de observat că acele
lungirea . delului cu aceeaşi nu- 2
— ap
UI

linii şi in particular a- Bicazului

mire.
este foarte precară ; masivul
Ce.
hăului, care le desparte fiind înalt
BC

Cetăţeni, sat, Nemţeni.

şi selbațec, şi afară de acestea co-
119 119.

RY
loanele atacului debușează in va- Chetrăria, del, in ramura munt.

lea strimptă a Bistriţei, apărarea Cozla.

RA
în acesță regiune se poate efectua
in condiţii avantagioase (v. G. M. Chetrăriei, piriş, in com. Gâr-

LIB
Enescu : Geogr. Milit.). | cina, plasa. Piatra-Muntele ; isvo-
reşte dintre m, Peştera şi Ruptura
Cehlău, pisc, v. Pionul munte, (ram. Cozlei), se varsă pe drepta
p. Cuejdiu.

ITY
Ceribucu, v. Ciurubuc, schit.
Chetrăriei, del, spre sudul Monast:

S
Chei, Li] pirisş,> în com. Pângaraţi
9 =
Horaiţa, între com. Dobreni .şi.
„plasa Piatra-Muntele ; isvorește din- “comuna Crăcăbni, plasa Piatra-
tre ram. Măgura Şomuzului
Cheii , se varsă de-a stinga p. Tar-
și a ER
“ Muntele ; dintrinsul se scâte pea-
tră şi var. |
NIV
căw, față ?n față cup. Lăptocele.
Chicerea, del, în comuna Dobreni,
Chei, ramură de deluri muntose, pe -plasa Piatra-Muntele ; situat spre
LU

zeritoriul com. Pângaraţi, pl. Piatra- sudul Monast. Horaiţa,. în prelun-

Muntele, situată in prelungirea ram. gire cu delul Ferigele şi “Tălaş-

Şomuzului. manu.
RA

Cheile-Bicazului, loc isol. în com. Chicere, pâdure de mastăcăni, în

Bicaz, pl. Piatra-Muntele. “capătul despre Nord a satului Ghi-
NT

goeşti, către hotarul com. Şerbești,

Cherek-havaş, >> munte pe hotarul despre Dragomirești.
5 :
CE

Transilvaniei, situat între mt. Ob- ,

cina-Cepcheşului, de care se desparte Chicerul, munte, la hotarul. Tran-
prin p. Aţa-Mică și între mt. Pi-. silvaniei, situat între munt.' Cur-
mătura-Pântecului şi Făgeţulu de
I/

ciorul-lcânei, de care se. desparte

prin p. Aţa-Mare. Face parte din care se desparte prin p. Bistriţa, Pia- ,
AS

grupa munților Cicu-Tarcăi (se tra şi Friaturile ; se mai numește

scrie Kerekhavaş), Ă şi culmea Kicserei.
UI

Chetrăriea, munte, la hotarul Tran- Chiciora, del la extremitatea despre

silvaniei, are o înălțime de 1595 apus a com. Bozieni, pl. de Sus-
BC

m. (v. Albele munte). Mijlocul ; are, o înălțime Cam de.

 120

RY
120
295 m.; pantele sale sunt însă de Gârcina, plasa Piătra-Muntele ; is-
o inclinațiune tărăgănată (mică),

RA
vorăşte din delul cu a sa numire
presintând în formațiunea lor stra-
(ram. Cozlei) și se varsă: în p.
turi forte grâse de prundișuri, cari
Kuejdin.

LIB
Chiar se exploateză prin o mulțime
de gropi ce sunt săpate pe piscul Chiciorul-lui - Sfirdea, munte
delului. Terenul sei este acoperit la
hotarul "Transilvaniei, spre mar-
cu păduri întrerupte pe alocurea

ITY
ginea jud. Suceava, situat între
de poene cultivabile.
mt. Preluca-Ursului şi mt. Piatr
a-
Rose.
Chiciorul-Crucet, del, în com.

S
Găr-
cina, plasa Piatra-Muntele ; se

ER
de- Chicseret, picior de munte,
taşeză din ramura mţ. Cozla. numit
şi Chicerul (se scrie Kicserei, v.
Chicierul, munte),
NIV
Chiciorul-Kerekhavas, vezi Che-
rek-havaș, munte,
Chilia-Călugărului, v. Petricica,
munte,
Chiciorul-Mândrului, del,
LU

în com.
Gârcina, plasa Piatra-Muntele,
si- Chiliile, del, în com. Calu-lapa,
tuat în prelungirea ram. Munc
elu plasa Piatra-Muntele ; se deta
(spre obirşia p. Cuejdin). şeză
RA

spre sud din ram. mt, Doşelu.

Chiciorul-Sahastrului,
vedi : Sa- Chiliile,
NT

hastrului,
pirioş ce isvorăşte dintre
munte,
ramurile Deşelul şi Chiliile,
in com.
Calu-Iapa, plasa Piatra-Munte
Chiciorul- Vinăt, munte, le ;
CE

lângă s, se varsă de a stânga p. lapa

Buhalnița, com. cu aceeași ,
numire,
piasa Piatra-Muntele.
Chiliile, piri6;, în com. Talpa, pl.
I/

Chiciorul-Vinăt, piri de Sus-Mijlocul ; isvoreşte

6ş, ce isvo- din delul
Borşenilor şi se varsă
AS

râște din muntele cu lângă s,

a sa numire, Talpa în iazul Bernevica.
În com. Buhalniţa, pl.
Piatra-Mun-
tele ; se varsă
UI

pe partea stângă a Chiliile, del, în com.

r. Bistriţa, Budești-Ghi-
căi, pl. -de Sus-Mijlocul,
se află si-
tuat în prelungirea
BC

Chiciorul-Crucei, delurilor Cli-

piri6ş, în com. mești și Făgețelu.
121 C 121

RY
Chiliile, sat, în com. Talpa, plasa sându-se pe partea dreptă a p. Tar-

RA
de Sus-Mijlocul așezat spre Nord- căti, în dreptul schitului Tarcău.
Estul satelor Hlăpeşti şi Talpa,
formând cu hotarul său limita jud. Chirilă, del, în ram, Taslăi, pe te-

LIB
Roman. ritoriul moşiei 'Larcăti.
'Ţerenurile sale se scoboră în
pante aplecate spre Sud-Est. : Chirilă, . (Poiana-lui), Poiană, în

ITY
Suprafaţa acestui sat e de 213 hect.
go arii, cu o populațiune de 160 locul, formată în fășia pădurei -ce
suflete, sai 40 fam., 8 văduve, 4 se întinde în spre sudul pădu-

S
nevolnici. Locuitorii se îndeletni- rei Corbâia, în apropicte”de

ER poiană Cruceru. Terenurile sale

a a) .

cesc cu agricultura şi exploatarea

pădurilor vecinașe, servă pentru arătură.
Nume&rul contribuabililor : so.
NIV
Numărul vitelor e de 175 ca- Chisirig, v. Chiţirig.
pete, dintre cari: 46 boi, 23 vaci,
60 oi, 20 cai, 10 rimători, 10 | Chison, v. Cison.
LU

junci, 4 bivoli.
Chitic, piri6ş, în com. Gârcina, pl.
Chindi, loc. isol,, spre hotarul com. Piatra-Muntele ; isvorăşte din mt.
RA

Bicaz, plasa Piarra-Muntele, situată Cozla, la locul unde acesta face le-
pe partea dreptă a r. Bistriţa, gătură cu mt. Cârlomanu (ram. Coz-
NT

lei) ; se varsă pe drepta p. Cuejdiu.

Chintinici, vedi Cânteniciu,
Chiţei (Balta-) : iaz, spre sudul s.
CE

Chiriac, pirioş, în com. Vinătorii- Davideni, situat în dreptul unde

Neamţului, plasa de Sus-Mijlocul, r. Moldova face o cotitură mare în
isvoreşte din mț. ce se ridică spre spre 'TŢibucani, pe teritorul com.
I/

Nord-Ostul Monast. Neamţ, şi se Păstrăveni, pl.de Sus-Mijlocul lângă

varsă pe stânga pirioșului Nemţi- balta Gârbei.
AS

sorul. Terenurile din împrejurime ati fost

usurpate în urma unei judecăți, de
UI

Chirilă, piriş, pe moşia Tarcăi, cătră un proprietar anume Paru

com. Pângaraţi, pl. Piatra-Mun- care spun betrânii (fiind-că de-atunci
sunt vr'o 60-63 de ani), căa pus
BC

tele ; isvoreşte din câstele despre

Sud-Vest a ramurei Taslăi, ver- brasdă sub picidre (ţerină în ciubote)
 122 C 122

RY
şi a jurat că pămintul este al lui mura mt. Măgura inspre sudul Mo-
(adică acel din ciubote) nast. Agapia. Se numeşte ast-“el din

RA
pricina formei sale,
Chiţirig, pirioş (numit şi Chisirig, -
| Ungureşte : Koszăriik6- -patak), ce | Ciadacul,

isvoreşte din munţii cu a sa numire
(grupa Ceahlăului) ; curge spre ho-
tarul Transilvaniei, formând limita
LIB
trup din moşia Agapiei,
com. Filioara pl. de Sus-Mijlocul
cuprinde pe teritoriul s&ă o pă-
dure forte frumssă de bradi.

ITY
judetului dela mt. Verde (ori şi mt.
Făgețelu), până la vărsarea sa pe
Cicu-Tarcău, masiv muntos ce se
stânga P- Bicaz, în dreptul 'Trecă- cuprinde între Olt, Bicaz, Bistriţa,

S
târei.
Siret, Trotuş și Uz. Cele mai prin-
ehs irig, ramură de munţi
tașeză din grupa sistemului muntos
ce se de- ER
cipale culmi ce se desting în acest
județ sunt : . masivul culmei 'Tar-
NIV
Cehlău, îndreptându-se în direcțiune „Căului dintre p. Domucşi 'Tar-
Sud-Est printre culmea numită a He- căi, masivul culmei Goşmanului
gheșului şi culmea Obcina-Negră, dintre Tarcău şi Biştriţa ; acest
LU

sai mai bine dis între p. Bistra-Mică din urmă se biufurcă la sorgintea
şi p. Negra. Asăului şi trimite Culmea Petroasă
între Asău și Trotu;, şi masivul
"Goşmanului între Asăi, 'Tasl&ul-
RA

Chiţirig, sat, în comuna Bicaz, pla-

sa piatra-Muntele, situat aprope Sărat şi 'Taslău. In . fine spaţiul
de graniţa Transilvaniei, pe partea dintre Taslău!-Sărat, Taslău şi Bis-
NT

stângă a p. Bicaz. trița este uinplut de un masiv oro-

Acest sat este renumit pentru ex- grafic lipit de masivul Gosmanu-
lui la sudul p. Nechid
CE

ploatarea pădurilor, posedând 16 fe- şi care se

răstrae și 2 circulare, purtate prin
ajutorul apei, cu 122 lucrători; pen-
tru căratul lemnelor.s. unt făcut
AS
I/
numeşte Masivul 'Taslău!ui-Mare ;
culmea acestui din urmă este incă
âprâpe

e dru- paralelă cu catena centrală.

_ , âprop P , ,
muri americane, cu vagoncete trase Perpendicular pe culmea Cicului
de cai ,
AS

5 o
se indreapteză spre răsăr it Culmea
Hauşului, care desparte apele Bica-
Chirigul, v. Bicaz, moşie. zului, Domucului şi Tarcăului de
UI

ale afluenților din stanga Trotuşu-

Ciardacu, munte, in com. Filidra, lui. Culmea Tarcăului întinsă în=-
BC

pl. de Sus-Mijlocul, eşit din ra- tre Bicaz şi Trotuj posedă piscu-
 123
123

RY
CI

rile: Simţiaşul (1372 m.), Has- Bicazului este prea departe de a

Hausul (1555 n»), Salaşul lui Mi- Trotuşului pentrua putea inlesni

RA
"hai (1489 m), Tarcăul (1664m.), înaintarea colânei din. această din
Ciudomirul-Mare (1681 m), Arşiţa- urmă vale, potecele clinei meridio”

LIB
Tărcuţii (1372 m.), To:ozleşul nale a mt. Tarcău pot precipita
(1266 m.), Grindușul (Tarhăoșul). inaintarea coloanei ce ar deschide
Disposiţiunea paralelă a culme- valea Trotușului. — In tot cazul
masivul Tarcăului stabileşte a des-

ITY
lor masivului Cicu-Tarcâă, tace
ca văile ce brăsdâză acest masiv părțire accentuată a zonei atacului
să fie paralele cu frontiera. Văile constituind două grupuri ale aceștui

S
Domucului şi Tarcăului deschid li- din urmă: unul avend ca ax director
valea Trotuşului, iar cel-alt valea
ER
nii de rocadă paralele, cu frontiera,
ele posedă poteci de cai si comunică Bistriţei (v. GM. Enescu curs de
prin mai multe poteci între ele, peste Geogr. Mil).
NIV
culmea "Tarcăului. Masivul Goşma-
Ciăriu, vale, în com. Cârligi, plasa
nului are culmea sa urmată de o po-
teci de cai, care întruneşte comuni- Piatra-Muntele, situată din josul cur-
LU

ței (casei proprietății moşiei), spre

caţiunile venind din v. Bistriţei, Tas-
lăelor şi As&ului. V. Bicazului des-: - Şerbeşti
chide o trec&iore de al doilea ordin,
RA

v. Taslăelor sunt urmate de soşele Ci&riu, dîl, în com. Dobreni, plasa

petruite, de drumuri de care şi mai Piatra-Muntele, situată pe moșia
ca şi în cele-l-alte A maș.
NT

in sus de poteci
vălcele din clina a acestui
orietală
Cindia, sat, în com. Dommu, plasa
grup.
CE

este scurtă, Piatra-Muntele ; aşezat pe partea

Clina occidentală
răpide, puţin accesibilă este formată dreaptă a r. Bistriţa, sub polele
de munţii Cicului : clina orientală despre răsărit miază-nopte a ram.
I/

accidentată de masivi groși, brăsdată Cernegura şi in faţa oraşului Piatra,

de văi și vălcele, representând munţii mărginindu-se spre sud cu Petro-Dava
AS

Tarcăului, este mult mai accesibilă. iar spre Nord cu riul Bistrita,
Consideraţiuni “militare: Grupul care face o cotitură spre vest, în
UI

muntos Cicu-Tarcău conţine liaia de dreptul Arinilor.

invasiune a pasului Palanca (jud. La 1882 era destiaat prin un
Bacău), deschisă de vatea Trotușului proect, ca acest sat să se facă
BC

şi a pasului Bicazului— Trecătorea. anexă com. Dumbrava-Roșie ; însă

 RY
124 C 124

fiind-că acea comună

RA
a r&mas și 5 cai, 20 rimători şi 20 junci,
până astăzi încă ne constituită,
interesele satului se administreză Ciolpan, fost schit nesubvenţionat ;

LIB
tot de comună căreea-i aparţine, În satul cu aceeaşi numire ; acum
În acest sat locuesc 231 de îns& este remasă ca biserica de mir.
sufl. sau 59 capi de familie, cari
împărțiți pe categorii, dau, după

ITY
Ciolpan, 3 sătişor3 , ) in comuna Costisa,
sex î 114 bărbaţi, 117 femei; plasa Bistriţa, situată spre marginea
după stare civilă: 125 necăsătoriți,
com. Buhuş.
86 căsătoriţi,

S
19 văduvi (13 ve
duve şi 16 văduvoi), 1 devorsat
ER
Ciomărca, munte, lângă satul
2 nevolnici ; după naționalități : Poiana-Grinţieşului, . com Bistri-
1 familie unguri; în raport cu cidra, plasa Piatra-Muntele.
NIV
înstrucțiuuea 1 ş ştiă carte, 216 nu
“ştii,
Ciorăni, vale, in com. Bozieni,
Sătenii se ocupă cu plutăria, plasa de Sus-Mijlocul, formată din
LU

meșteșugăritul (stoleri, rotari) şi a- delul Chiciora și prelungirea despre

Sricultura prea puţin. Femeele, cea
sud a delului Cetăţuea ; are o
mai mare parte, spală rufe la oră= in-
tindere de vr'o 21/, Km. urmând
RA

şeni,
direcțiunea Nord-Sud. Partea sa
Numerul contribabililor: 29
superioră prieşte fineţelor, iar cea
Mai de mult aici erau diferite
NT

stabilimente despre sud cerealelor şi mai cu

pentru petrecerea
orășenilor, dar din care man seamă porumbului.
remas
CE

de cât urme; asemenea a fost

şi Ciorăni, pirioş (numit și p. Velni-
O mâră de vint, care însă sa
distrus după mortea proprietarului ței), în com. Bozieni, pl. de Sus-
sei, spinzurat în lăuntrul Mijlocul ; iea naştere din scursâ
rea
I/

ci chiar, a vro 30 de isvâre situată

Se mai afa: 1 biserică, pe
fâră ambele laturi a văeă Ciorăn
AS

preot, cu 1 dascăl; 2 ferăstrae

i ; curge
pentru în direcţiune dreptă de la Nord-
tăeat scânduri de brad; o Sud pe o întindere
şchele, pentru plute; de 2
UI

2 mori „de km.

apă ; o piuă formând cu apele sale vr'o ş ia-
pentru făcutul sue-
zuri (heleştee), situate pe
manilor, 3 rotari, 1 stoler. teritorul
BC

com Bozieni.
Numerul vitelorse tircă la 98
ca-
“pete, dintre cari : so boi, 25 vaci,
Cireș, v. Movila lut Cireș.
 RY
125
125

Bistriţa, se află situat în prelun-

RA
Ciritei, del, in ramura Balaurului,
pe teritorul com. Gârcina, plasa girea delului numit Codru-Negului.
Piatra-Muntele : parte este acoperi t

LIB
cu pădure, parte cu fineţe şi arătură- Ciungi, v. Bicaz.

Ciritei, moşie, în com. Gârcina, pl. Ciungi, munte, spre Vest de manast.
Varatecul, în com. Filidra, pl. de

ITY
Piatra- Muntele.
Sus-Mjlocui; suişul su este anevoios
cai anume dresați se
Ciritei : loc isol., pe cuprinsul moşiei și călare pe
face în timp de o oră; de pe vir-

S
cu a sa numire, com. Gârcina, pl.
ful săi se desfăşoră privirilor de

ER
Piatra-Muntele.
o parte cimpia bogată a Moldo-
vei, șesul întins dintre r. Bistriţa
Cison, piri5ș, în partea despre ră-
NIV
sărit a mt. Ciahlău, situat în partea şi apa Moldovei, până dincolo de
unde se crede că este stinca s.Crişteşti (până la delul Pâşcanilor)
Dochiei, lângă locul numit «Poiana de altă parte până la delulce apără
LU

sub Ponsră> în partea cea mai vederea orașului Piatra (mt. Cozla),
sălbatică a maşivului. iar către apus, creștetul uriaş şi
ripos al Ciahlăului, mărgineşte
RA

Ciudomir, piri6ş, ce isvoreşte din vederile mai departe.

muntele cu a sa numire, pe hotarul
jud. Bacău Ciungi, isvor de ape minerale, si-
NT

“Transilvaniei ; intră în
continuând a forma limita despre tuat în pădurea Vă&raticului, lângă
Transilvania până la versarea sa localitatea numită ast-fel ; apa ce
CE

in Trotuş (unirea Ungurescă : conţine e feruginosă, destul de con-

centrată, prin faptul că până și
Csudamer patak).
petrele de imprejur sunt acoperite
de un strat gros de sesquioxid
I/

Ciudomiru-Mare, munte pe hota-

rul Transilvaniei, situat lângă mt. de fer.
AS

“Tărhoşul; are o înălţime de 1681 m.

Ciungi, loc. isol. in com. Filiora,
plasa de Sus-Mijlocul, situate lângă
UI

Ciudomiru-Mic, munte, în prelun-

girea Ciudomirului-Mare pe hota- locul numit «Poiana 'Ţigăncei» in
vecinătatea muntelui cu a sa nu-
BC

rul Transilvaniei.
mire.
Ciungi, del, în com. Mastacăi, pl. Aici este ocolul vitelor mo-
 126
126

RY
nast. Veratic; o curte, câte-va duce un venit anual de 44,000 lei,
chilii, hambare, tote în mijlocul Casa proprietăţii este o clădire ma-

RA
unei câmpii bogată în fânețe, re, lux6să. Diferite unelte agricole,
vite „de rasa Holandesă şi şviteriană,
'Ciurca, pădure, in com.

LIB
Calu-lapa, (v. Bud. Ghicăi, comună),
p!. Piatra-Muntele, sunt eva-
luate aproximativ a se ridica la
suma de şoooo de lei, Are sat.
Ciurca, pâri6s, în comuna Calu-lapa, Numire vechie: Ghirva.

Y
pl. Piatra-Muntele ; se vars
ă pe

SIT
Stânga piriului Catu.
Climeşti, del, în prelungire cu
dclurile Chiliile şi Făurei, situate în
Ciurubuc, schit mic, în com. Buha
l- com. Budeşti-Ghicăi; formeză legă-
nița, pl. Piatra-Munte!e ; este a
pe cursul superior al p. Alb,
;ezat
lângă
ER tură cu dealurile din jud. Roman.
stinca Dochiei, şi intre nişt
NIV
e stînci Climeşti, sat, în com. Budești-Gh
numite <Tabăra Vauituri'or. i-
» căi, plasa de Sus-Mijlocul, “așeza
Legenda inființării acestui t
schit pe valea dclului cu a sa numir
este următorea: « Numele e,
ce] faimos
LU

În coprir...erea moşiei Ghirva,

al acestui loc a îndemnat
a se zidi Să mărgir ce în Sud şi Est
aici un schit, care'ea fost cu
până la jud. Roma»,
1704, dar în diua de de care se desparte
RA

paşte, pe prin linia de hotar a județului;

când se serba în biserică
sf, Inviere, la
Nord cu s, Budești-Ghicăi;
un munte de omet desfăc la Vest
end-se din cu ș. Făurei şi Micsuneşti.
NT

virful Pionului şi Surpân

d stiacele In acest sat se află: 1 biseri
manine, a îngropat schi că
tul cu toți CU 1 preot şi 2 dascăli; 2
Sahastrii; o icână ce mori
a scăpat din
CE

de apă; o ferărie ; O rotărie ; o casă

acea catastrofă, a însemnat locul (curte)
fostului Schit, și mai mare a proprietăţii, cu!
în urmă a pri-
cinuit facerea schitului fintâni artesianc, şi luxuri ce con-
Ceribucu,
I/

unde se află şi până astă trasteză enorm cu simplici tatea

di. La acea
intimplare şi chipul Dochie locurilor din Vecinătat
e.
AS

ia suferit Numărul contribuabilior:

schimbare (pl r.). 38,
Populaţiunea în general
se urcă
UI

- «Climești, la 367 suflete, sau 77

moșie în com, Budeştii-
fam., 9
Ghicăi, pl. de Sus-Mijlocul vădane, ş nevolnici, care
se ocu-
; este pro- pă cu agricultura și creştere
BC

prietatea D-lui Gr. Cozadi a vi-

n, și pro- telor.
 127

RY
127

Numărul vitelor se urcă la ci'ra tacău, pl. Bistriţa; situat în. pre-
lungirea delului Ciungi, spre ho-

RA
de 797 capete, dintre cari: 154
boi, ş9 vaci, 413 oi, 26 cai, tarul com. Calu-lapa,.
110 rimători, 35 junci.

LIB
Coman, pirisş fârte mic în plasa
(Cocârla, piri5ş,>
e
în com. Cândești, Bistriţa.
plasa Bistriţa.

Y
Comori, del, încum. Bozienii, pla-
sa de Sus-Mijlocul, formând pre-

“Cociorvei, piriş, în com. Vină-
-torii-Nemţului, pl. de Sus-Mijlo-
„cul; izvorăşte din munţii Măgura (a-.
ER
prâpe de Agapia vechie), curgend
în direcţia Nord-Est până în drep-
tul s. Vinătorii, unde primeşte
NIV
pe partea dreptă p. Glodului; de
aice stăbătind soşeau: Humulești,
Monastirea Nemţului între itm,
LU
SIT
lungirea spre răsărit a delului Ce-
tate ; câstele sale sunt puțin inclinate,
şi spre partea despre Sud a lui e
aședat 5. Rugin6sa, precum şi lo-.
curile sătenilor.
Legenda spune, că aici s'a gă-
sit în vremuri înaintate de multe-
ori bari şi alte obiecte de valori

2-3, se varsă pe dreapta p. Neamţ. însemnate, din care pricină i se

derivă și numirea.
Cociorvei, pirisş, în com. Taslău,
RA

-Cojujna, loc. isol., în com. Bicaz,

pl. Bistriţa, isvoreşte dintre ram,
mt. Taslăul şi a Cociorvei;, se pl. Piatra-Muntele, situată pe drea-
varsă în p. Taslâu în dreptul Km. pta r.Bistriţa, în apropierea s. Bicaz.
NT

43 al soşelei judeţiene Dobreni-

Condreni, sat, în com. Vinătorii-
'Vaslău-Moineşti,
CE

Neamţului, pl. de Sus-Mijlocul,

situat pe valea p. Neamt, în apro-
:Cociorvei, râmură de dealuri mun-
piere de cetatea Nemţului ; se măr-
tose, ce se detaştză din culmea
I/

gine;te spre Vest-Sud cu s. Lunca ;

Taslăului, între p. Cociorvei şi p.
spre Nord-Est cu Cetatea Neamţu-
AS

Babei, pe teritorul com. 'Taslău,

pl. Bistriţa. lui ; espre Sud cu s. Vinători, de
care se desparte p. Nemţul (prin
UI

-Codreţ, loc de arătură, în com, ambii afluenți: Nemţişorul și O-

Talpa, pl. de Sus-Mijlocul. zana).
Terenurile sale sunt deschise
BC

. Codru-Negului, dl, în com. Mas- în valea riurilor, ridicându-se drept

 128 C 128

RY
către Nord în terase considerabile Coarnele-Berbecului, vedi Cornele
de la 300-400 m. deasupra nive- Berbecului.
lului.

RA
Vatra satului are o întindere de Corbului, (Poiana), loc, isol. în com.
123 hectare (86 fălci, 60 Prj.);
Bicaz, pl. Piatra-Muatele,

LIB
populațiunea se urcă la cifra de 1 57
sufl., sau 35 capi de fam., insurați,
Corbului del, în com. Bodeştii-Pre-
3 vadane, ro nevolnici, care se
cistei, plasa Piatra-Muntele, situat
indeletnicesc cu lucrarea pămintu-

Y
în spre Miagă-npte a s. Bodești;
lui, industria primitivă Şi

SIT
creşte- este acoperit cu păduri,
rea vitelor. Numărul străinilor: 7
ovrei, care sc indeletnicesc cu spe-
Corbului (Stinca), munte, in com.
culațiunea
animale.
produselor tereste şi

In acest sat seaflă: o velniţă, 4

ER
Bicaz, pl. Piatra-Muntele, situat în
apropierea s. Taşca. Se mai
nu-
meşte şi Stinca Corbiţii, după
NIV
mori de apă, 2 pive pentru făcu- cum
povesteş:e legenda, că de pe
tul sucmanelor. vir-
Ă ful ei sar fi aruncat în apele Bi-
Numărul contribuabililor : 35.
cazului o fată, ce se numea Cor-
LU

Numerul vitelor se -urcă la cifra

bița, desperată din pricină că Ta-
de 200 capete, dintre cari:
LI 5 tarii i-au răpit logodnicul.
v, mari Corn», 10 cai şi 33 rimăto
ri, Acestă stincă inainteză atit de
RA

Conţești, sat, în com. Girov, plasa! | mult în apele Bicazului,în cit acestea
trec ca printr'un fel de găt (forte
Piatra-Muntele, situat la 10
NT

Km. strimpt).
depărtare de oraşul Piatra,
în dru-|
mul soşelei jud. Piatra-Roman,
orboia, pădure situată
CE

Are o populaţie de 300 suflet în partea

e,»! | despre nord a com,
sau 66 capi de fam. cari Bozieni, pl.
trăesc i de Sus-Mijlocul, este
in 63 de case; dintre aceştia: divizată in
194 două părți : una
I/

sunt barbați, care priveşte spre

I5I femei; în ra- com. Văleni (jud. Roman),
port cu starea civilă: 170
tăeată
AS

necă- de vr'o 16 ani şi lăsată să

sătoriți, 112 căsătoriţi, 18 crescă
văduvi; şi alta, netăeată de vro 21
in raport cu instucțiunea: 30 de ani.
stiu Arborii ce conţine în special,
UI

carte, 270 nu ştiu. su t:

fag şi stejar.
In acest sat se află rezedinţa
comunei,
BC

numită şi stin-
orjocarului, stincă,
Sms
rea
| e
129 129

RY
ca-Cojocarului; din pricină că de plasa Piatra-Muntele, împreună cu
pe dinsa, dice legenda, sar fi arub- pirâşele: Bulatan, Bargilele, for-

RA
cat în aer un cojocar, este situată, mează pirâul Largului (v.]. r.).
în com. Bicaz, pl. Piatra-Muntele,
Coroiu, del, din care isvoresce p. cu

LIB
a sa numire; în com. Călugăreni,
Corlatele, del, în com. Gârcina, pl.
plasa Piatra-Muntele.
Piatra-Mnntele, situat în prelun-
girea delului Brinzei.

Y
Coroiu, prăpastie, situată între stânca
Caprelor (Căprioarelor) şi muntele

SIT
Coromâslele, piri6ş ce isvorăște din Sihla, alăturea cu schitul Sihlei, în
delul Tablei şi curge pe hotarul com. Vinătorii-Nemţului, plasa de
Transilvaniei, marginea comunei Sus-Munte (v. Caprelor).
Hapgu, plasa Piatra-Muntele.
ER
Coroiu, sat, în com. Călugăreni,
NIV
Cornii, moşie, în com. Bodeştii-Pre- plasa Piatra-Muntele, situat pe valea
cistei, pl. Piatra-Muntele, asedată p. Largului. Are o populaţie de
pe lângă moșiile Bodeștii-Precistei, 141 suflete, sati 36 capi de fa-
79 bărbați, 62
LU

Bersăşti, Dobreni, Cârligi. Arenda milie, dintre cari:

anuală se urcă la suma de 4 mii femei ; în raport cu starea civilă,
400 lei. i 71 necăsătoriți, 64 căsătoriţi, 6
văduvi ; în raport cu instrucțiunea:
RA

Cornii, pirâ6ş, în com. Budeştii- 12 știu carte, 129 nu ştiti., — Lo-

Precistei, plasa Piatra-Muntele. cuitorii se ocupă cu plutăria şi
NT

agricultura.
Cornii, sat, în plasa Piatra-Muntele,
Corogenitor, v. Curugea, pirââși,
CE

com. Bodeştii-Precistei, pe moşia

del, din com. Răuceşti, pl. de Sus-
cu asa numire. Are o populaţie
Mijlocul.
de 447 suflete, sai 93 capi de
I/

fam. dintre cari: 223 sunt băr- C6sta-Mare, v. Costa-Mare.

baţi, 222 femei ; în raport cu starea
AS

civilă : 269 necăsătoriți, 152 căsă- Cosmenilor, del, în com. Dobreni,

toriți, 23 văduvi, 1 devorsat. — pl. Piatra-Muntele, situat pe moșia
Locuitorii se îndeletnicesc cu agri-
UI

Almaş.
cultura.
Costişa, comună rurală, în pl. Bis-
BC

piră6ş, in com. Călugăreni, trița, aşedată în capătul despre

Coroi,
9
Neamţn
130
130

Y
răsărit-miadă-di a județului, între 1564 sunt astă-di: 169 cari stăpâ-

AR
com. Buhuș la Est-Sud, jud. Ro- - nesc însu-și locurile lor; 7 ca ur-
man la Est, com. Silişte şi Podo- mași; 1 loc st&pânit de către alţii,

leni la Nord, com. Socea și Cân-
deşti la Vest, despărțindu-se în
tote părţile (afară despre Vest unde
hotarul
IBR
77 de inşi sunt, cari de şi însuraţi
şi cultivatori de pământ, dar mai
încă nici un fel de proprietate pre-

YL
e tormat prin cursul 2, cum nici perspectiva de a moșteni
Bistriţa), prin linie convenţională. după urma părinţilor lor legiuiți.
Terenurile sale sunt în mare Sătenii se ocupă cu agricultura

SIT
parte accidentate, şi mai cu ose- şi creşterea vitelor; iar streinii se
bire toată regiunea centrală şi nor-
îndeletnicesc cu speculațiunea
pro-
dică, fiind străbătută de doue şi-
duselor animale de prin sate.

ER
ruri de deluri: Orbicul şi Silişte,
Terenurile cultivabile și priin-
ce se intind paralel unul de altul,
ci6se plantelor agricole ai o în-
în direcţiune Vest-Nord-Est, des-
tindere
NIV
de 1137 hectare, cari re-
părțindu-se între ele prin valea
p. partisate după felul semânăturilor
Orbicu!; şi numai în partea despre
dai: 646 hectare porumb)222 hect.
Vest-Sud se scoboară în podișe,
grâu, T6—hect:-secară; 98
LU

către valea r. Bistriţa, hectare

Este formată din satele: orz, 96 hect, ovăs, 3 hect, hrișcă,
Cos. .7 hec. cânepă, 13 hect. rapiţă,
tişa, Ciolpanul, Mocanii,
Orbicul,
RA

10 hect. fasole, 3 hect, cartofi Sh

Sbereștii-de-Jos, Sbereştii-de-Sus
şi 23 mazăre, ÎN
Mâni6ia, cu o populațiune de
1737 Imaşul (suhatul) are o întindere
sufl. sai
NT

376 capi de “familie, din-

de 85 hectare 8o arii şi nutrește
tre aceștia 1725 ai fost presinţi
un numer de 1664 capetede vite,
în comună la facerea recensimen-
CE

tului și 12 În acestă comună se află: 3 bi-

absenţi ; pe sexe, sunt:
serici in stare bună, cu 10 servi-
344 bărbaţi, 893 femei, după stare
tori, plătiţi din rondurile comu-
civilă : 937 necăsătoriți, 683 că- nale cu suma de ș60 lei (budg.
I/

sătoriţi, 109 văduvi

(72 veduve), a. trec) fonciarul anual al pămen-
8 divorsaţi; după virstă,
AS

395 copii turilor bisericeşti se urcă la cifra

de sex bărbătesc, 423
copiide sex
femeesc; după naţionalitate: de 7oo lei. — O şcolă cu un
în-
1 $ stre- Vețător plătit de
UI

ini; în raport cu instrucțiune către Stat; 8

a: 97 mori de apă; 2
cari ştiă carte, 1640 pive pentru fă-
cari nu ştiă, cutul
Dintre locuitorii improprietăr sucmanelor; duoi ferari,
BC

iţi în 7
rotari.
131 C 131

Y
Din numerul total al locuito-

AR
Budgetul comunei e de 5018
lei la venituri, şi 5004 lei la chel- rilor, 89 datoresc Creditului Agri-
eli, taxa de 10 %/, asupra lefilor col, având amanetat: vite şi in-

IBR
funcţionarilor se urcă la suma de strumente agricole.
30 lei.
Comunicaţiunea cu satele ve-

YL
cinaşe se face prin: soscua mixtă Costișa, moşie, situată pe teritoriul
Piatra-Bacău, care traverseză co- com. Costișa, plasa Bistriţa ; for-
muna în partea despre Sud-Vest, mează trup cu moşia Cărmăneștii,

SIT
paralel cu r. Bistriţa, — prin calea şi în ispisoacele vechi stă <Cos-
ferată flind debu;cul la r. Podo- tişa i Cărmănești» ; se află situată
leni sat t. Buhuș, — prin soscua între moşiile Băneşti, Podoleni,

ER
care începe -de la Ratuşul din vale Bodeşti, Buhușoae, Siliște, şi este
a t. Buhuș, şi duce prin s. Or- proprietatea d-nei Profira Arghi-
ropulo.
NIV
bicu-de-Jos, Orbicu-de-Sus, prin
soseaua comunală, care începe din Venitul anual al moşiei e de
dreptul km. 26 al soselei mixte, 50,000 lei; iar casele de locu-
în soscua inţă, 6 mori şi ş cârciume, 8co-
LU

și duce prin s. Costişa

precedentă a Orbicului spre Si- şare, 1 pod peste riul Bistrița
liştea ; prin două alte sosele cări (care aparţine proprietăţii), sunt
evaluate aproximativ la cifra de
RA

încep : una din drepțul km. 27 și

alta din dreptul km. 28 al soselei 60,000 lei.
mixte Bacău-Piatra, unindu-se către
NT

Costișa, sat, în com. Costișa, plasa

s, Durneşii (com. Poduleni), în
satul Sbereştii-de-Sus; prin un Bistriţa, situat la 29 km. depăr-
drum natural care duce din s. Sbe- tare de oraşul Piatra. Are o po-
CE

pulaţie de 342 capi de fam., cari

reștii-de-Sus, în soseaua Orbicului,
de acest din urmă se îndeletnicesc cu agricultura şi
puţin mai sus
creşterea vitelor. În acest sat se
sat; precum și prin alte drumuri
I/

naturale care ligă diferite locali- află : reședința cumunei, o bise-

rică, o şcoală populată de 12 băeţi
AS

tăţi : Mocanii-Cio'pan.
Fondul drumurilor e de ş6o lei și 48 fete.
Acest sat se mai numeşte: Hâr-
la venituri şi de 39o lei la chel-
UI

tueli ; salarul picherului e de 120 lăce şti.

lei, salariul factorului postal de
BC

lei 100, Costești, v. Sbereștii-Costeşti, sat.

 132

RY
132

Cotnărel, munte, pe coprinsul mo- despre sud formează hotarul jud.

RA
şiei Munţii şi Pipirigul, în com. Bacău, |
Pipirig, pl. de Sus-Mijlocul ; îşi Terenurile sale sunt accidentate:
desfăşără ramurile sale între s, în partea despre Vest de ramura

LIB
Agăpieni, Tăriţeni, Cujbeni, Plo- Dragva, în partea despre Ost de
tun, Dolhești, Pipirig, Băboești şi Delurile Zamfira şi Runcu; în par-
marginea județ. Suceava, în care tea jud. Bacăii de ramura Lingu-

Y
parte legă cu ram. Munţ. Hâă- rari, printre cari se întind văi în-

SIT
lauca (Halesia). guste şi udate de pirâdşele Co-
cârla și Cotreanţa.
Cotnărel, pirââș, în com. Pipirig, Populaţia se ridică la cita de
pl. de Sus-Mijlocul; izvorăşte dintre
ramurile Grugenilor şi Runcu (a
ER
418 suflete, sati 100 fam., 4 vă-
duve, 5 nevolnici, toți români, cari
şirei Cotnărelu), versându-se pe se indeletnicesc cu plutăria şi ex-
IV
partea stângă a p. Ozuna, în apro- ploatarea terenurilor.
piere de locul unde traverseză so-
UN

In acest sat sunt 3 rotari.

seaua județenă ce vine peste mun- Numerul vitelor se urcă la 126
tele Petru-Vodă, prin s. Dolheşti capete, dintre cari: 30 boi, 40
spre Pipirig. vaci, 6 cai, ro rimători Şi
L

40
juaci.
RA

Cotnărelu, hirtop, în ramura mun-

ților cu aceeași numire.
Cozla, munte, în partea despre Re-
NT

sărit, Miază-Nopte a oraşului Piatra,

Cotreanța, moşie în com. Cândești, despărțit pria pirâul Cuejdiu (și
pl. Bistriţa, situată între moşiile
O parte din oraş) de munt.
CE

„Bărcăneşti, Cândești, Taslăă (jud. Pe-

tricica,
Nemţu) şi Blăgești (din jud. Ba- Păturile ce constituiesc acest
căi). Are sat. Munte, sunt atât din punctul de
I/

vedere mineralogic şi stratigrafic,

Cotreanţa,pirâsș, lângă s. cu
a sa nu-
IAS

cât şi dintr'acel al Vrăstei, cu to-

mire, com. Cândești, pl. Bistriţa;
se. tul deosebite de acele
Varsă pe partea dreptă ar, Bistriţa, care fo:-
mează mt. Petricica; măcar că
distanța intre bazele lor nu
e mai
U

Cotreanţa, sat, în com. Cândești, pl. mare de 200 m.

Bistriţa, situat pe coperişul moși
BC

ei Cozla e constituită în total

cu a sa numire; cu marginea itate
sa din terâmuri salitere, represen
tate
 RY
133 C 133

cu urme de vegetale

RA
prin toate trele zonele: La bază și animale
saliferul e repre:entat prin con- fosile, din care dice d-l. Dr. Leon
glomerate, cari de şi nu se văd Cosmovici, că a determinaţ mai

LIB
formând bancuri pe loc, se pot multe specii de pești şi de crus-
însă constata că sunt representate, tacee, în urma cărora a conchis
de pe aceea, că găsim bolovani d-za, că forma acestei localităţi e
de natură marină (v. în general:

Y
foarte mari aruncaţi cu nerându-
ială. Straturile ai iost acoperite studii geolog. de Gr. Cobâlcescu,—

SIT
de năsuiturile rocelor ze le trans- asemenea : Les poissons fossiles en
portă, şi de casele omeneşti ce " Roumanie — Revue Scientifique
1886, tome 73, No. 4 Janvier,
se înşiră la baza Coslei şi mai
sus. De-asupra conglomeratelor zac
marnele şi schisturile salifiere mij-
IV ER
Păturile cu peşti din mt. Petricica
şi Cozla : Buletinul Soc. de Me-
locii. Aceste schisturi, forte sfă- dici şi Naturalişti din Iași, L, No. 3,
râmăcioase, sunt vristate cu bande 1887, de Dr. Leon Cosmovici).
UN

destul de grâse de gips lawelar Cosla are o înăltime de 310m.

şi fibros dispuse îa straturi, sait
cu bancuri de gips zaharoid, aşe- Cozia, ramură de munţi, ce se întinde
L

zat fără regulă; pe unele locuri în prelungirea munţilor Bistriţei

RA

stânca e mai mult gips de cât Moldave, din dreptul com. Domna;
marnă ; câte odată gipsul e co- are ca piscuri mai insemnate: Coz-
lotat în roşu prin oxidul de fier. la, Piciorul-Cozlei (in partea ves-
NT

Cu cât ne suim mai sus, mar- tică, 1şo m.), Cârlomanu, Borzo-
nele sunt mai tari, gipsul se îm- gheanu, Răci6e, Ruptura.
CE

puţineză şi de la un loc nici nu

mai există ; de aici începe zona Cozia : isvore minerale, siiuate a-
superidră a formaţiunei cu sare. prâpe de capătul Sud-Ostic al mt.
Cozla, de ambele părţi a unei
I/

La partea superidră a acestei zone

marneie alea
alterneză cu bancuri grose ripe formată de scursoarea apelor
IAS

de la 1 1/, — 2 meri de un grez pe acest povirniş, ocupând o întin-

forte dur, acesta se pote vedea pe dere de 30 m.
povirnişul Sud-Vestic al Cozlei, Istoricul : In Marte 1882 Dr.
Predescu fiind chemat pentru o
U

cam pe la mijlocul înălțimei (v.

Contemp. VI, 10, p. 361). consultaţiune la inginerul Ravici,
BC

Tot în partea despre Vest se acesta i-a presentat o probă de un

află pături argilo-lignitifiere, pline deposit strins de pe câsta deluiui
 RY
134 C 134

Cozla. Dr. Predescu a văzut că subtul unei stinci de ghip;, la

RA
este un deposit minera!-salin și partea cea mai înaltă a ripei (şi
conchise că în acea regiune trebue pâte fi considerat ca intermediar
să existe și vre-un isvor.

LIB
După între grupa isv. eşite din conglo-
câte-va dile de cercetare, dădu merate şi acelor eșite din gipsul
peste 5 isvâre a cărora apă era salifier). Isv. No. 2 se află la câţi-
de un gust salin-amar. D-sa făcu o va metri mai jos de cât No. 1;

Y
analisă calitativă împreună cu far- isv. No. 3, mai jos de cât No. 2

SIT
macistul Camner junior. Consiliul (şi este cel mai mineralist din tâte
comunal precum şi consiliul de isvorele ce ies din gipsul salifier) ;
igienă al județului fiind sesizate, No. 4 se află la aprâpe aceeași
numiră O comisiune compusă din
d-nii Dr Apostolide, Dr. Predescu,
ER
înălțime ca No. 1
mineralisat dintre isvoarele ce ies
(zi este cel mai

farmac, Camne: senior și inginerul

IV
din conglomerat; No. ș la aceeaşi
1. Ravici, care să se ocupe cu lu- înălțime cu No. 3; No. 6, mai
UN

crările preleminare privitore la re-

jos.
gularea şi i;olarea surselor, la con-
Deo:ebirea isvoarelor provine
statarea composiţiunii şi proprie- de la untura terenurilor ce con-
tăților chimice ale apelor, precum
L

stituesc delul Cozlei (+. 1. r.), şi

şi la efectul lor din punctul de
RA

conţin : “
vedere terapeutic. Resultatul comi-
Îsvorul Wo. 7: Apa acestui
siunii fiind dintre cele mai favo-
isvor e limpede, incoloră, inodoră ;
NT

rabile, consiliul de higienă decide

are un gust sarat şi puțin cam
a se încredința analisa chimică
amar, [ărând tot-l'a-una şi un gust
Comp ectă, cantitativă și calitativă,
CE

de cocle!ă,
d-lui P. Poni, care in Septembre Densitatea ei este de 1,0109 la
1582, făcu chiar la locul de unde
temperatura de 170 C. Hârtia de
isvorăsc aceste ape o analisă
cali-
I/

turnesol precum și hârtia de Curcu-

tativă, iar analisa cantitativă
a ma nu-şi schimbă culoarea. Apa
făcuto în laboratorul
IAS

de chimie cupriude acid carbonic

din laşi, liber, clor,
acid sulfuric, calciu, magneziu şi
Proprietățile fisice E chimice : natriu în cantități mari; Kaliu,
D. P. Poni a găsit ş isvoare deo-
Litiu, fer, mangar, aluminiu, stron-
U

sebite (acuma sunt şease), pe care

țiu, acid boric, brom, iod în can-
BC

: le-a “insemnat cu No, I—5 şi a- tități mici, iar cantitativ in

„“nime: 1000.
sv. No. 1 se află de de- gr. de apă s'a găsi:
 RY
135
135

Clor: 3,38684; brom: 9,00076; liber: 0,1986; materii organice:

RA
lod: urme, Anhidridă sulfurică: nedeterminate.
3,5575; Anhidridă carbonică to- Din această analisă se vede că
apa actsta cuprinde în același timp

LIB
țală ; 0.4449; Anhidridă borică:
6,0010; Anhidridă silicică: 0,0038; serii solubile de magneziu și clo-
Oxid de calciu total: 0,8247; rure alcaline ; ea este pusă de d,
Oxid de calciu în serii solubile; Poni, cu. drept cuvînt, ca făcând

Y
0,6833 ; Oxid de tronţiu: 0,0014; parte din grupa apelor saline mag-

SIT
neziane cât şi din aceea a apelor
Oxid de magneziu: 1,3043; Pro-
toxid de fer: 0,00036; Protoxid Cloruro-natrice.
de mangan 0,0037 ; Sesqui-oxid de Comparând?o cu apele străine d.
aluminiu: 0,0006; Natriu: 2,1110;
Kaliu: o,rrgr; Litiu: 0,0062:
ER
P. Poni arată, că
semănare cu cunoscutele ape mi-
ea are mare a-

nerale de la Kissingen, deosebindu-

IV
substanţe în stare de sulfați calcu-
late : 13,7293; substanțe in stare se numai în următorele puncte:
UN

de sulfați găsite: 12,5803 ; sub- a) Isvor No.. 1 de-aice, cuprinde

stanțe organice: nedeterminabile. o cantitate mai mare de sulfat de
pot să fie gru- magneziu de cât apa de la Kissin-
Aceste substanțe
următor : en. b) Apa de la Kissingen e
L

pate între ele în modul

mai bogată în carbonați pămintoşi
RA

Carbanat de calciu: 0,2519;

Carbonat de magneziu : 0,0228; de cât apa isv. No. 1 din Piatra.
Carbonat de fier 0,00058; Car- c) Apele minerale de la Piatra sunt
NT

bonat de mangan; 0,0006 ; sulfat cu 0 1/, aprope mai mineralisate

de calciu : 1,6606 ; sultat de mag- de cât acele de la Kissingen.
Isvorul No. 3: Apa acestui
neziu: 3,8711; sulfat de stronţiu:
CE

isvor este limpede, incoloră, i-

0,0024; Clorură de natriu: 5,3693;
nodoră, fârte sărată la gust şi
Clorură de caliu: 0,2275; Clo-
rură de Litiu: 0,0194; Clorură mai puţin amară de cât apa de
I/

de magneziu: 0,0052; bromură la No. 1; la pipăit nu produce

nici o impr :siune particulară. Den-
IAS

de magneziu ; 0,00087 ; lodură de

magneziu : urme ; borat de mag- sitatea= 1,0209, la 180 C. Apa
neziu : 0,0014 ; Anhidridă silicică : fiind turburată degajtză mici bule
0,0038 ; Sesqui-oxid de aluminiu : de acid carbonic liber.
U

0,0006; suma substanțelor fixe : Substanțele constatate prin ana-

lisa calitativă, în mari cantităţi, şi
BC

1143805 ; acid carbonic în bicar-

bonați: 0,1231 ;. acid carbonic a cărora existență a fost consta-
136
136

RY
tată chiar la isvor, sunt: clor, acid neziu: urme ; borat de magneziu ;
sulfuric, acid carbonic, calciu, mag- 0,0035; anhidridă silicică: o „0048;

RA
neziu și natriu; în cantităţi mai asquioxid de aluminiu : 0,00013;
mici: caliu, litiu, fer, mangan, substanță organică : nedeterminată ;
aluminiu, stronţiu, acid boric, brom suma substanțelor fixe: 28,47358;

LIB
substanțe organice și iod. lar ana- acid carbonic in bicarbonaţi: 6,1318;
lisate cantitativ, 1000 gr. de apă acid carbonic liber: 0,2077.
conţine: clor: 13,7881; brom: Resultă dar, că apa isvorului

Y
0,0010 ; od: urme ; anhidridă sul- No. 3 cuprinde aceleași substanțe
furică : 3,4991 ; anhidridă carbo-

SIT
ca şi apa No. 1, cu deosebire că
nică totală: 0,4713; anhidridă proporţiunea sulfatului de calciu a
borică : 0,0025; anhidridă sili- devenit de două ori mai mare,
cică : 0,0048 ; oxid de calciu total:
1,5014; oxid de calciu solubil: ER
iar aceea a
prăpe de
clorurei de natriu a-
patru ori mai mare.
1,3397; Oxid de stronţiu: 0,0017; Presența clorurei de magneziu
IV
oxid de magneziu : 1,2853; pro- alăturea cu clorura de caliu, face
toxid de fier: 0,0007; protoxid pe
UN

d. Poni să admită, că apele

de mangan: 0,00013; natriu: acestui isvor în mersul lor sub-
3,1615; kaliu: 0,3198; liţia: teran ai intilnit între altele și o
0,00063 ; substanțe în stare
de pătură de carnalită, mineral forte
L

sulfați, calculate : 33,4263; sub- insemnat din punctul de vedere

RA

Stanțe în stare de sulfari, găsite: industrial, fiind-că slujeşte Ia. pre-

333931. pararea sărurilor de Kaliu.
Elementele găsite în această apă
NT

Jsoorul Do. g: Acăstă apă este

se pot grupa în următorul mod: limpede, incoloră, inodoră, cu un
Carbonat de calciu: o „2887 ; car-
la pipăit nu lasă
CE

gust curat anuar ;

bonat de magneziu : 0,0081: car-
nici o impresiune particulară. Den-
bonat de fier: 0,0011 ; carbonat
sitatea ei ia temperatura de 160 C.
de mangan: 0,00055 ; sulfat de
este egală cu 1,0061; apa fiind
I/

magneziu : 2,3760; sulfat de cal-

tulburată, sa constatat presenţa
iu: 3,2535; sulfat de stronţiu:
IAS

acidului carbonic liber ; ea e neutră

0,0030; clorură de natriu: 20,75386;
la acţiunea diverselor reac ive co-
clorură de caliu: o „6095 ; clorură lorate.
de magneziu : 1.1611; clorură de Substanțele ce se afă in acest
ă
U

litiu : 0,0039; bromură de mag- apă, analisate calitativ, sunt : clor,

neziu: 0,0011;
BC

iodură de mag- acid sulfuric, acid carbonic, mag=-

137 137

RY
neziu, calciu, natriu, Faliu, litiu, 0,1673; anhidridă carbonică liberă:
ştronţiu şi urme de acid boric, 0,0680.

RA
alumiaiu, fer şi mangan; iar ana- Din acestă analisă resultă, că
lisate cantitativ, în 1000 gr. de apa acestui isvor e o apa sultatată
magneziană. D. Poni, compară a-

LIB
apă sa găsit: Clor: 0,4361;
anhidridă sulfurică : 3,3412 ; anhi- cestă apă cu apele străine de Sed-
dridă carbonică totală: 0,4026; litz, de Saidschiitz şi de Pulna,
anhidridă silicică : 0,0066 ; oxid insă cantitatea substantelor saline

Y
de calciu solubil: 0,5802; oxid coprinse într'insa e cu mult mai

SIT
de calciu în carbonat: 0,0933; mică de cât aceea a apelor mai
oxid de ştronţiu: 0,0029; oxid sus numite.
de magneziu: 0,3504; natriu: Isvorul No. 2, are aproape a-
0,2294; kaliu: 0,0420
0,00ş2 ; anhidridă borică, oxid de
; litiu:
ER
ceeași comparaţiune ca apele de
ia No. 3; isvorul de la No. 5,
sunt analăge acelor de la No. 4,
IV
fier, oxid de mangan şi de alumi-
piu: urme; materie organică: ne- cupriadEnd insă şi acestea o can-
UN

determinată ; substanţe fixe în stare titate mai mică de substanțe solide

de suliați: 6,4397; substante fixe in desoluţiune ; isvor. No. 6 e cel
în stare de sulfați,calculate: 6,5404. mai slab.
Efectul terapeutic al acestor ape
L

Aceste substanțe calculate în

se bazeză pe conținutul lor in
RA

combinatiuni chimice pentru 1000

gr. de apă, dau următorul resultat : sulfat de magaeziu și clorure al-
sulfat de magneziu: 3,7652 ; sul- caline, in unire cu sărurile de
NT

fat de calciu: 1,4031; suliat de calciu,

ştronţiu, 0,0951 ; carbonat de mag- Introduse în organi;m ele acti-
neziu : 0,1795 ; carbonat de cal- veză funcțiunile membranelor mu -
CE

ciu : 0,1666; carbonat de natriu: câse, care tapiseză trajectul diges-

0,5834 ; clorură de caliu : 0,0803; tiv şi anexele lui, excită activi-
clorură de litiu: 0,0316; clorură tatea intestinală, măreşte pofia de
I/

de magneziu: 0,0233; anhidridă mincare și înlesnesc circulațiunea;

IAS

silicică : 0,0066 ; anhidridă borică, deci aceste ape sunt purgative

oxid de fier, oxid de mangan, saline. Doza la care se manitestă
oxid de aluminiu: urme; sub- acţiunea lor purgativă, variază
stanţe organice: nedeterminate; după natura diferitelor orgarisme;
U

suma substanțelor fixe : 6,2507; în genere s'a constatat, că două

BC

anhidridă carbonică şi bicarbonaţi : pahare de apă de câte 309—400

138 C 138

RY
gr. Sunt destul ca să producă trei tice cum și acţiunele fisiologice
până la patru evacuaţiuni, până ale acestor ape. (v. studiu as. ap.

RA
în maximul de timp două ore, miner. din jud. Neamţ: Dr. Al.
fără nici o durere. Şaabner-Tuduri, 1890. — Analisa
Bâlele conrra cărora ai fost în- ap. miner, de la Piatra de P. Poni,

LIB
trebuinţate cu succes aceste ape, 1883.—Apele miner. de la Cozla:
sunt: Bâlele aparatului digestiv D-rii D. Apostolide şi St. Predescu,
(în genere), bâle de ficat, de splină 1883).

Y
şi ale sistemului venei porte, ast-
fel stările dispeptice (de ingestiune)

SIT
Cozmita, munte, în com. Bicaz, pl.
stările de atonie şi slăbăciune de Piatra-Muntele, situat de a stânga
stomac, catarele cronice de sto- r. Bistriţa, în prelungirea dealu-
mac (cu sai fără
catarele cronice de intestine. Dintre
delatașiune) şi
ER
rilor Pângăraţi şi Botosul.
In privirea geologică observăm
bâlele ficatului : iperemiile (con- că t6tă sistema vădută în acest
IV
gestiile) ficatului, ipertrofiile şi munte, constă din greziuri destul de
imtlamaţiunile cronice de ficat, ic-
UN

dure, de Gre-ce dintrânsele se tae

terul cataral şi calculele biliare ; petrele pentru trotuare, ce se duc
ia dintre belele splinei ; inflama- la lazi și îa alte pârţi ale ţerei;
țiunile cronice şi ipertrofile pro- granule de quarţ ce întrec une-
L

venite din paludism. Dintre bâlele ori mărimea firelor de pâsat, şi

RA

sistemului venei Portae: emoroi- ici-colea prin roce se ved fire

dele. | roşe de grenat.
Ceea-ce-i de regretat, e, că in-
NT

Câte-odată greziul schistoid al-

stalațiunea acestor ape se află încă
terneză cu schisturi argilse şi
intr'o stare cât se pote de primi-
mărnsse, tragmente de
CE

cărbuni
tivă ; de-abia in anii dia urmă
împestrițeză rar roca,
Sati făcut vr'o 250 de trepte Aceste deposite sunt cunoscute
Care sue printre isvâre pe mun- în Carpaţii Bucovinei şi ai Ma-
I/

tele Cozia, captându-se şi isvorele

ramureșului sub numele de Gre-
iar prescripțiunea lor ca medica-
IAS

ziurile cu Exogyra columba şi

mentose se făcea după spusa unui
Hieroglifi, cari aparţin cretaceului
bătrân paznic (mai tot-d'a-una),
superior asemănându-se cu depo-
ce prin zilnicele experiențe ale sitele Plaenerului snperior.
U

vizitatorilor, a reuşit pe deplin a

Determinarea vârstei a făcut-o
se instrui in aplicațiunele terapeu-
BC

d. Cobâlcescu luând în seamă ca-

 139 C 139

RY
a
racterele petrografice şi architecto- udă în partea despre Vest şi Sud,
nice, căci fosile nu s'ati putut găsi. de la acest sat (Oşlobeni), piriul

RA
Depositele cu Exogyra formeză își schimbă direcţiunea spre Sud-

nare
munţii ce mărginesc de ambele Ost, traversând soseaua ramificat

LIB
părți valea Bistriţei (v. Bistriţei- pe o distanță cam de 3 km. şi
Moldovei, munți). scoborându-:e pe podişele și șe-
surile ce se întind spre Răsărit
Câsta-Mare, del, în com. Mărgi- Miadă-di a com. Dobreni până în

Y
neni, pl. de Sus-Mijlocul, situat susul s. Popeşti şi Căciuleşti prin-

in spre hotarul şos. Hoiseşti, are
terenuri cultivabile.
Câsta-Taslăului, munte,
Taslău, plasa Bistrița.
în
Sa
SIT
tre care trece ramificat pe o lun-
gime de 6 km., udând s. Con-
ţesti şi Girovul, în jo-ul căruia,
com. ER 2
după o curgere regulată numai de
km. se ramifică din noi (pe o
lungime de 41/, km.), trecând ast-
IV

:
FUracău, piriu, numit ast-fel de la fel printre s. Doina şi Dănești
UN

mulțimea cracilor ce face în cur- până la tăerea drumului comunal:

gerea lui; isvoreşte tocmai din Isvorele-Bahna, unde intră pe te-
ram. nit. Domesnicul, hotarul com. ritorul com. Rosnov ; udă s. Slo-
aa

bozia şi se varsă în r. Bistriţa la

L

Călugăreni, plasa Piatra-Muntele ;

jum. de cale între s. Rosnov și
RA

curge strecurându-se prin ingus-

tizul ram. mt. Măgura (Fundul- |. Zănești, în faţă km. 39 al şoselei
tr ara

Romănesi!) ; Veraticul şi Crăcădni mixte Bacăh-Piatra, ducând cu sine

NT

de oparte, iar de alta a mt. lurca şi următorele ape ce primeşte în

(Giurca), Domnei (din com. Hangu) drumul s&i, pe drepta: p. Cră-
- Negru, şi Negrești (pe căoşul, Cracăul-Negru unit cu Cra-
Crăcăul
CE

căul Alb, p. Schitul Horaiţa, p.

cm

drepta, udând ş, Magazia şi Cră-

căâni, (din com. Crăcâ5ni) în josul Negreşti (unit cu Alma; și sub a-
me me Pai

căruia incepe a se ramifica pe odis- |! fluenţii acestuia) Isvorănii, Lsv6-

I/

tanţă de 51/, km.formând mai multe i rele, iar pe stânga: p. Valea-

IAS

insulițe ce se întind în spre apus, în |: Mare) Valea-Prisăcei, Căluiuş, (im-

direcțiunea Nord-Sud , paralel cu „Preună cu sub-afluenţii si), |
_
şoseaua naţională județiană Piatra- mn Tan —

Neamţ, până ce intră pe teritorul Cracău- Negru, pîri6ş, isvoreşte

U

com. Bodeștii-Precistei (cu 21/. km. dintre ram. mţ. Biserica şi ram.
BC

mai în susul s. Oşlobeni), pe care-l Dmnei, hotarul com. Buhal-

 140
140

RY
nița, pl. Piatra-Muntele, curge în cariere de var şi piatră ; o şcălă
direcţiune Nord-Est pe teritoriul populată de 57 elevi.

RA
com. Crăcăsni, primind în mar-
ginea despre Sud a s. Cracăul- Cracău-Alb, pirisş (v. Cracăul-Ne-
Negru, pe p. Muncel (din drepta), gru p. in com. Crăcăâni, plasa

LIB
iar în marginea despre Norda Piatra-Muntele).
aceluiaşi sat pe p. Cracăul-Alb
(care iese din ram. Dâmnei) ; se Cracul “Țapului, piriş, ce isvoreşte

Y
varsă în p. Cracău, drept în faţa dintre ram. muut. Petrei şi ram,
mt. Şoimului,

SIT
Magazia. în com. Tas&u, pl.
Bistrița ; se varsă pe partea dreptă
a p. Tarcău, după un curs fârte
Cracău-Negru, del, ce se prelun-
geşte din
pendicular spre Nord,
ram. mt. Muncelu, per- ER
scurt.

între piriul Cracăului, vale, formată în tot lun-

IV
Muncel! şi p. Schitul Horaiţei, la gul p. Cracău, de la s, Magazia
răsăritul s. cu a sa numire, pe până la v&rsarea lui în r. Bis-
UN

teritorul comunei Crăcădni, plasa trița. În partea sa centrală face

Piatra-Muntele ; este acoperit cu legătură prin o serie de alte vai
păduri de bradi. şi podişe cu şesurile Bârgădnilor,
L

iar în spre Sud cu șesurile Măr-

RA

Cracăul-Negru, sat, în com. Cră- ginenilor şi valea r. Bistriţa.

căoni, plasa Piatra-Muntele. Localitățile ce se află situate
pe întinderea sa, sunt: s, Magazia,
NT

Are o populaţie de 740 suflete,

sai 156 capi de fam., dintre cari Crăcădni, Oșlobeni, Bodeşti-Pre-
354 sunt bărbaţi, 356 femei ; în cistei, Corni, Malu, Căciule ti, Ver-
CE

raport cu starea civilă: 372 ne- şăşti, Conţești, Girov, Boţești,

căsătoriţi, 304 căsătoriţi, Doina, Dăneştiși Slobozia.
62 vă-
duvi, 2 divorsați; în raport cu Are o lungime de vro 41 km.
I/

instrucțiunea : 48 ştii. carte, 692 pe o lățime variabilă de la I1/a

nu știi, până la 2 m.
IAS

Locuitorii se ocupă cu agricul-

Crăcăâni, v. Crăcă ni, comună.
tura şi creşterea vitelor.
în acest sat se află: 1 piuă v. Crăcăsni,
U

pentru moşie.
făcutul sucmanilor ; 4 fe-
BC

rari, 2 ciobotari, iar în apropiere Crăcăâni, v. Crăcă 5ni, sar

 141
141

RY
Crasna, loc. isol. îi com. Bicaz, partisându-i, avem, după sex: 1833
plasa Piatra-Muntele. bărbaţi, 1809 femei; după stare

RA
civilă: 1906 necăsătoriți, 1471
Crăcăni, com. rurală, în capătul căsătoriţi, 254 văduvi (numai v&-
despre Miadă-Npte şi partea cen- duve 154), 11 divorsați; după

LIB
trală a plăşei Piatra-Muntele, aşe- vârstă : 953 copii de sex bărbătesc,
dată între com. Grumăzeşti, Bâl- 815 copii de sex femeesc; după
țiteşti, Filiora şi Vinătorii-Neam- naţionalităţi ; 20 străini ; în raport

Y
țului, care vin situate spre Miază- cu instrucțiunea 838 ştiii carte,

nâpte, despărțite fiind prin limita
convenţionaiă a plășei; comuna
Hangu şi Buhalniţa, aședate către
Vest şi despărțite prin ram. mt.
Dâmnei şi o parte a ram. mt:
ER
Giurca ; com. Gârcina şi Dobreni,
IV
spre Sud, despărțite fiind de ram.
mţ.. Muncelu şi Negreşti (impreună
UN
SIT
3401 nu știi,
Dintre locuitorii împroprietăriți
în 1864 sunt astădi 249 cari stă-
pânesc însuși locurile lor; 242,
ca urmași; 3 locuri părăsite; 2
locuri ocupate de către alţii, de
cât cei în drept; 1 loc r&mas pe
seama comunei, Dintre locuitorii.

cu piscurile lor); com. . Bodeştii împroprietăriți în 1878 sunt. as-

Precistei şi Cârligi spre Est des- tădi 36 cari stăpânesc însuși lo-
părțindu-se prin limite convenţio- curile lor; 1 ca urmaş şi 79, cari
L

nale. deşi însurați şi cultivatori de pă-

RA

“Terenurile sale sunt accidentate “mânt, dar mai nici O proprietate

presintând posiţiuni forte frumose precum nici perspectiva de a moş-
teni ceva după urma părinţilur
NT

şi selbatice, munţi de înălțimi con-

siderabi!e, acoperiţi cu păduri ne- lor legiuiti.
Sătenii se indeletnicesc cu agri-
străbătute de bradi; văi ce se
CE

deschid pe cursul p. Cracău, şi a cultura, exploatarea pădurilor, ex-

plStarea terenurilor (scoterea pie-
afluenților săi, incepând din drep-
tul s. Magazia și lărgindu-se din trelor şi facerea varului), industria
I/

ce în ce către şesurile com. Do- primitivă (rotăria, țesătoria), cun»

breni. şi cu creşterea vitelor.
IAS

Com. Crăcăoni este formată din Terenurile pentru agricultură

satele : Crăcăonii, Cracăul-Negru, se cultivă pe o întindere de 722
Magazia şi Ghindăsni, cu o po- hect. 86 arii, care împărțite după
U

pulațiune de 3639 suflete, sau 754 felul semânăturilor, dai ș9 hect.

27 arii pentru grâu; 13 hect. St
BC

capi de familie ; dintre aceştia re-

142
C
142

RY
arii cânepă ;_12 hect, 03 arii car- precedente și duce prins. Ghindăsni
tofi ; 46 încet şo arian la s. Topolița (com. Humuleşti) ;
52 hect 82 aril orz; 89 hect.

RA
precum şi pria diferitele drumuri
59 aril ovăz; 28 hect. Gr arii naturale care lâgă diversele lo-
fasole; 2 hect. 73 arii mazăre, calități (Monast. Horaiţa, s. Magazia,

LIB
Suhatul (imaşul) are o întindere s. Cracăul-Negru),
de 328 hect. 9o arii, nutrind un Fondul drumurilor e de 932
număr de 4253 capete de vite. lei, 67 bani la veniturişi de 920
În acestă comună

Y
se află: 6 lei la cheltueli ; salarul picherului
biserici (2 în stare bună, 4 de

SIT
e de 200 lei; salarul factorului
reparat), cu 5 popi şi 13 eclisi- postal de şoo de lei.
arci, plătiţi cu 1200 lei pe an Dintre locuitori, 324 datorese
(budg. a. tr); Venitul fonciar al
pămiuturilor bisericești se urcă la ER
Creditului agricol, având amanetat :
vite şi instrumente agrico!e,
suma de 21şti lei; 1 șcâlă cur
IV
învețător plătit de Stat; 1 fabrică Crăcădni, moşie, în com. cu aceeași
de spirt, cu un capital de 200000 numire, pl. Piatra-Muntele ; e si-
UN

lei, 45 de lucratori şi care produce tuată intre moşiile: Băltiteşti, Hangu

pe zi 1200 litri; 1 fabrică de Dobreni, şi Gindăoni.
cherestea cu 2 gatere purtate cu Odinidră se dice ca a fost
L

apă ; :5 pive pentru făcutul sucma- unită cu moșia Bălțătești întrun

RA

nilor ; 2 mori de apă; 2 ciubo- trup, şi că a format un Cnezat,

tari; 4 ferari ; 2 stoleri, 6 rotari,
Vărării ; cariere de piatră. Crăcăâni,
NT

sat, în com. Crăcăsni,

Budgetul comunei e de 8774 plasa Piatra-Muntele, situat în dru=
lei, 19 bani la venituri şi de 8248 mul şoselei naționale jud. Piatra-
CE

lei la chelueli; taxa de 10 9/9 Nemţ la 24 km. 400 mt. depăr-

asupra lefilor funcţionarilor se tare de orașul Piatra, pe valea
urcă la suma de şo lei. piriului Cracăt, întro posiţiune
I/

Comunicaţia cu satele vecine admirabilă,

se face prin soşeaua județiană; Are o populaţie
IAS

de ttur su-
Piatra-Neamţu, care traverstză flete, sai 299 capi de fam., dintre
teritoriul com, de la Sud spre cari: 541 bărbați, 570 femei; în
Nord, trecând prins. Crăcasni ; raport cu starea civilă : ş79 ne-
U

prin soşeaua comunală, care în- căsătoriți, 452 căsătoriţi, 76 vă-

cepe dintre Km. 21-22, ai soşelei
BC

duvi, 4 devorsați; în -Taport cu

143 143

RY
instrucţiunea : 84 ştiii carte, 1027 nume ; 10 vaci, 10 0i, ş cai, 6
nu știu. i junci, 9 v. m. c.

RA
In acest sat se află: reşedinţa, Comunicaţiunea cu satele vecine
comunei ; o şcâlă populată de 70 se face prin soşeaua ce dă din
elevi ; o fabrică de spirt, cu capital drumul s. Bârgăsni spre Talpa,

LIB
de 200000 lei, 45 lucrători şi şi duce prin s. Borniş la s. Dra-
produce 12009 [itri pe zi, $ mori gomireşti ; precum şi prin alte
4 pive, 2 ferăstrae, drumuri naturale.

Y
SIT
Crăcădşului, piri6ş, în com. Cră- Crâstanu, dâi, în com. Calu-lapa,
căâni, pl. Piatra-Muntele (v. Cra- pl. Piatra-Muntele, situat pe lângă
cău, piriu). s. lapa, în prelungirea delului

Crăeşti, sat, în com. Talpa, pl. de

ER Chiliile

Sus-Mijlocul ; aşedat sub costele Creteni, v. Bârjoveni. sat,

IV
despre răsărit a dclului. Uscaţi,
Crivei, piri6ş, în com. Pângaraţi,
UN

între s, Breza, de care se desparte

prin iazul şi pirioşul cu aceeași pl. Piatra-Muntele, situat pe moşia
numire, (la Nord-Est); între s. Tarcău ; isvorăşte din ram. mt.
Bârgăni, de» care se desparte prin Piciorul-Frăsinei, şi se varsă în
L

p. Bahniţa, (spre Sud-list) ; între drepta'r. Bistriţa paralel cu pl.

RA

s. Borniş (spre Vest), de care se Tarcău.

despaate prin limita comunei, creş-
NT

tetul delului Borniş şi Uscați. Crivei, ramură de munţi, ce se de-

“Terenurile sale se aplecă spre Sud- taştză din nodul format de ra-
Est, legând cu valea Bârgăânelor. murile: Aţa, Măgura-Şomuzului,
CE

Vatra satului are o întindere de Piciorul-Frăsinei, între piridșele:

90 hect.şo arii, (impreună cu locu- Bătrânei și Frasinul, afluenţi ai
zile vecinaşe ce-i aparțin), și o Tarcăului.
I/

populațiune de 140 suflete, sau

IAS

17 fam. şi $ văduve, toți romini Cruce, del, în com. Cârligi, pl.

ce se îndeletnicesc cu lucrarea pă- - Piatra-Muntele, situat spre Răsărit
mintului. Miadă-di de s. Cârligi, în prelun-
Numărul contribuabililor : 20. “girea dîlurilor Șerbești,
U

Numerul vitelor se urcă de-abia

BC

la cifra de vr'o 4o capete, şi a- Crucei, c. Chiciorul-Crucei, pirisş-

 144 144

RY
Crucei, v. Chiciorul-Crucei, del. Cuejdiu, Gârcina şi Dărmăneștii,
de unde se bifurcă aprope de in-
_ Cruceru, poiană cultivabilă, in com. trarea sa în oraşul Piatra în doi

RA
Bozieni, pl. de Sus-Mijlocul, for- craci, unul ce curge pe sub câstele
mată în cuprinsul pădurei ce se în- mt. Cozla, străbătând orașul aprâpe

LIB
tinde cătră Apus, Miagă-di a pă- prin centru; și altul prin partea
durei Corbâia. sudică, despărțind mahalaua Mără-
ței de cel-l-alt trup al orasului,
Crucea-Roşă, ram. de munţi, în

Y
unindu-se aprope de vărsarea lui
com. Pângaraţi pl. Piatra-Muntele, în r. Bistriţa, în dreptul rabricei

SIT
se detaștză din hotarul Transil- de cherestea şi cue de lemn « Mol-
vaniei, la locul unde se numeşte dovar, ce se află in Piatra,
«Poiana Crucea-Roșă>, între mun- Mai înainte vreme tot cursul sări
tele Torogleş și Meleg-havaș, şi se
indreptă spre Est-Nord
ER
se făcea prin ramura întăca, înse
desiăcân- de când orașul a început a se mări,
IV
du-se în mai multe ramuri: Bou- aul căutat să i-l abată din pricina
rul, Bâtca de piatră, mărginite înecurilor ce producea în timpul
UN

în partea despre Nord dep. Aţa, esirei apelor sele din matcă.
iar despre Sud de p. Brateș, până Afluenții săi, sunt, pe dreapta:
in p. Tarcău, Arigintarul, Rotariul, Glodului, Pă-.
L

Inălțimea sa, în unele piscuri, rului, Poeni, Runcul, Slatina, Chitic,,

RA

atinge cota 1209m (y. Poiana Chetrăriei, _Porţei. Din stânga

Crucea-Roșă). p. Muncel, "Țiganca, Varaiţa, Să-
hastru, Sălătuc, Gârciniţa, Boroda,
NT

Cucuvaia, piri6ş, în com. Vânători- Sinida, Fundătura.

Nemţul ; isvoreşte din delul numit
CE

Fundul-Romănesii, se varsă pe Cuejdiu, ramură de deluri, situată

drepta p. Ozana. între moşia Almași (com. Dobreni),
şi marginea despre Nord-Est a com.
enelai, piriş, ce isvorește
I/

din Gărcina. Pârtă mai multe numiri.

mt. Tarniţa (ram. Muncelu), cătră speciale ale Pi:curilor, şi anume:
IAS

hotarul com. Cracăâni ;: curge in Tarniţa, Muncelu, Delu-cel-Mare,

spre Sud-Est pe teritoriul com» d. Rătelor, Mintina, Balaur.
Gârcina, pl. Piatra-Muntele, - prin-
tre ramificațiunile culmei Viișăra
U

Cuejdiu, pădure, ?
în com. Gârcina, Y

şi a culmei cu a sa numire, udând pl. Piatra-Muntele ; are o întindere

BC
 car
Dea
A,

145 C 145

RY
de 4231 pogâne cuprindându-se și fra de 920 capete dintre cari: 31
acele de pe moşia Gârcina. boi, 7 vaci, 800 oi, 1ș cai, 25

RA
rimători, 35 junci, (v. mici corn). *
Cuejdiu, sat în comuna Gârcina,

plasa Piatra-Muntele, situat pe va-
lea pâriului cu a: sa numire.
„Împreună cu satul Gârcina are
o populaţiune de 248 capi-de fam.
LIB
Cujbenilor, dsl, în ram. mr. Petru-
Vodă, situat lângă s. cu a sanu-
mire, pe teritoriul com. Pipirig»
pi. de Sus-Mijlocul.

Y
(v. Gârcina, sat). In acest sat

SIT
se află: 1 biserică, 2 mori; iar în Curechiștea, trup de sat, îu .com.
apropiere caricre de piatră. Locui- Petricani, pl. de Sus-Mijlocul. Se
torii se”ndeletnicesc cu agricultura mai numeşte şi Curechiştea de jos.
şi creşterea vitelor.
ER
|-Curechiştea, poeniţă, în pădurea,
Cujbeni, sat, în com.
IV
Pipirig, plasa Runcu, situată pe teritorial. e
com.
de Sus-Mijlocul, situat intre ramura Silişte, plasa Bistriţa,
UN

mț. Petru-Vodă și Cotnărelu, măr-

ginindu-se către Est cu s, Pluton Curechiștea moşie în com. Petri-
şi spre Vest-Nord cu s. - Tărăţeni cani, pl. de Sus-Mijlocul, este pro-
L

şi Agăpeni. . pietatea Statului.

Vatra satuluiare o întindere de
RA

2 hect. 86 arii, ca o populațiune Curechiștea, sat în com. Grumă-

de 76 sufl., sai 1ş fam., toţi ro- „zeşti, pl. de Sus-Mijlocul (Se mai
NT

mâni, cari se îndeletnicesc cu cre- numeşte şi <Curechiştea de -sus»).

şterea vitelor mai cu osebire, fiind- Impreună cu locurile vecinaşe
că terenurile sunt priinciose mai ce-i aparţin are o întindere cam
CE

mult fineţeior de cât agriculturei, de 300 hectare cu o populațiune

din care pricină chiar, locuitorii de 156 suflete, sai 40 familii, 9
sunt nevoiți aşi ţinea angajate pă- văduve, 6 nevolnici, toți -romini
I/

mâzturi pentru cultură în regiuni cari. se îndeletnicesc cu agricultura

IAS

mai puţin muntâse, afară din reio- şi creşterea vitelor.

nul com. Pipirig. În acest sat se află o biserică
In acest sat se află o moră pe cu 1 preot și 2 eclisiarci.
apa piriSşului Tărăţeni. Numerul contribuabililor : 26.
U

Numărul contribuabililor: 15. Numărul vitelor se urcă la 130

BC

Numerul vitelor se urcă la ci- capete, dintre cari: 24 boi, 15

Neamţa 10
 146 C 146

RY
vaci, 50 oi, 6 cai, 8 rimători, 6 reşti; este alimentat de apele pi-
junci, ș junce, 1i viței. rioşului Dubărca.

RA
" Curechiştea , pădure pe cuprinsul Curugea, dil, în ramura Oglindilor,
moşiei cu a sa numire, în com. Pe- situat spre Miază-nâpte a tirgului

LIB
tricani, are o întindere cam de 100 Nemţ, în com. Reuceşti, pl. de
hectare. Sus-Mijlocul ; leagă cu delurile ce
vin din com. Vinători şi marginea

Y
Curechiștea de jos, v. Curechiş- “jud. Suceava.

SIT
tea, sat, în com. Petricani.
Curugea, pirisș, cu apă mineralisată
Curechiștea de sus, v. Curechiș- isvorăşte din d“lul cu a sa numire
tea sat, În com. Grumăzeşti,
ER
şi se varsă în stinga p. Nemţ, se
mai numeşte și p. Corogenilor (v.
Curmătura-Lazaroi, munte, la ho- Belibon.)
IV
tarul Transilvaniei, situat între mt, ;
Meleghavaş şi Arșiţa-Tărcuţii, de
UN

urugea, isvor cu ape minerale, în

care se desparte prin p. Bolohă- f grupa isvorelor din cotuna Oglinzi,
nosul și p. Foldtisztpatak. com. Răucesti, plasa de Sus-Mij-
docul, este situat în apropierea tîr-
L

Curmătura-Pintecului, munte, la gului Neamţ pe delul cu a sa numire

RA

hotarul "Transilvaniei, situat între la locul numit «Curugea în fața

p. Bistriciora (și afluentul sei p. Slatinei»,
Pintec); şi piciorul
NT

de mt. Chice- Apa isvorului e limpede, înco-

rul (Kicserei). loră, cu un miros puţin pronun-
fat de hidrogen sulfurat, presintă
CE

Curmăturile, dei, pe moşia Almaş,

un gust sărat, prin evaporare lasă
in com. Dobreni, pl. Piatra-Mun-
un deposit de sare.
tele, situat în prelungirea delului
Până în anul 1889 isvorul a
I/

Tălășmanu. Se mai numește: Po-

fost astupat şi interzis publicului,
iana-Curmăturile.
IAS

de şi a fost cunoscută și întrebuin-

țată apa sa (v. Oglindi, ape mine-
Curte (de la), iaz, în com. Cârligi, rale). i
pl. Piatra-Muntele; se numesce,
U

ast-fel din pricină că este situat Cut, sat, în com. Vinători-Dumbrava-

inaintea porței
BC

caselor proprietă- Roșe, pi. Piatra-Muntele, situat pe

147 147

RY
valea ce se întinde de a drepta căsătoriți, 71 văduvi; în raport
r. Bistriţa, cu instrucţiunea: 44 ştiă carte,

RA
Terenurile sale se ridică în 735 nu ştii ; în privirea naţionali-
partea despre Răsărit în platou ce tăţii : r familie grecă, iar cei-l-alți
se continuă împreună cu lungul romini, cari se îndeletnicesc cu

LIB
şes ce se întinde spre miadă-di de agricultura şi creşterea vitelor.
mt. Petricica, iar în partea despre În acest sat se află: 3 biserici,
Vest, se înalţă în terase formând cu 2 preoți și 2 eclisiarci, o

Y
piscurile despre Sud a ramurei mt. șcâlă, o moră de apă, reședința au-

SIT
-Cernegura, torităţilor comunale.
Populaţiunea se urcă la cifra de Numărul contribuabililor : 200.
829 suflete, sai 19o capi de fa- Numtrul vitelor: 1500 capete.
milii, dintre cari repartisăm, după
sex: 463 bărbați, 426 femei ; după ER
Cuverca, trup de sat, din com. Ti-
starea civilă : 435 necăsătoriți, 323 mişeşti, plasa de Sus-Mijlocul.
IV
UN

D
L
RA

Dava, v. Petro-Dava. Apus cu Urechenii şi Rădenit (mo-

şii), la Sud cu s. Ţibucanii de sus
şi Ţibucanii de jos.
NT

David (Poiana-lui), poiană, pe mo-

şia Almaș, în com. Dobreni, pl. Are o populaţiune de 160 su-
Piatra-Muntele, este renumită pen- flete, toți romini, cari se îndelet-
CE

tru fânețele ce se cultivă aici. nicesc cu agricultura şi creşterea

vitelor, iar în timpul verei şi cu
Davideni, sat, în com. Păstrăveni, pescuitul.
I/

pl. de Sus-Mijlocul, aședat pe șesul Diatre locuitorii împroprietăriți

ce se întinde. cătră Apusul r. Mol- în 1864, care aveai boi, sunt ror
IAS

dova, la 3 km. depărtare de acest ce aă primit câte 3!/, fălci de

rii, mărginindu-se la Nord cu Spi- pămînt (din 4 fălci cât li se cu-
eşti și Păstrăveni, la Răsărit cus. venea după lege), iar 37 (clăcași
U

_Verşeşti din jud. Roman, de care cu palmele), câte 200 prăjini.

se desparte prin r. Moldova, la
BC

În acest sat se află: o biserică

 D

RY
148 148.
N
"de piatră fârte vechie, care fiind Piatra-Muntele situat între s: Doina

RA
stricată de o furtună, s'a reparat şi Dochia. Are o populaţie de

Die poetii
acum vr'0 40 de ani în urmă,cu chel- 334 suflete, sai 78 capi de fam.
tuiala Domniței Sasca şi cu oste-

LIB
cari trăesc în 87 de case; acestă
neala unui călugăr numit Ioil, la populație inpărţită pe categorii, dă,
dinsa serveşte un preot şi doi ecli- după sex: 171 bărbaţi, 163 femei ;
siarci ; două mori cu câte o piatră, după stare civilă : 149 necăsăto-

Y
pe apa pirioşului ce vine despre rii, 155 căsătoriţi, 29 văduve,

SIT
Ţibucani ; doi ferari. un devorsat; în raport cu instruc-
Aici se fac două iarmarâce (bil- țiunea : 27 ştii carte, 307 nu ştiti.
ciuri) : unul la 27 Iulie (sf. Pan- Numire vechie a satului: Mi-
Di

telemon), şi altul la 29
(Tăerea Capului sf. I6n).
August ER
tocul Maicelor.
i
Dănești, schit, lângă satul cua sa
IV
" Num&rul vitelor se urcă la ci-
_fra_ 206» a numire; se dice că odinicră a
|
UN

Dănești, moșie, situată la 12 NI fost populat de călugărițe din care

| depărtare de orașul Piatra, în co-

se
pricină însu-şi satul se numea Mi-
Maicelor (v. Dănești, sat)
j

||
muna Girov, pl. Piatra-Muntele. /
L

A fost proprietatea statului și s'a

Dârlâcă, sat, în com. Bârgădni, pl.
RA

|
! vindut de veci unei societăţi eco-
| nomice din oraș cu suma de lei de Sus-Mijlocul ; aședat pe podi-
|ț 1 45,700 din care Sa respuns a şele ce se întind între iazul Bălă-
NT

q-a parte și restul se plătește neştii la Nord, s. Bălăneștii și Ghi-

i lăeştii cătră Vest, s. Vlădiceni spre

||
în rate semestriale în timp de 24
Est.
CE

de ani începători de la 1 Aprilie

1883, câte 8651 lei 26 bani. Are o întindere cam de 430
hect.:cu o populaţiune
| Are o întindere de 309 hect. 61 de 153
suflete, saă 38 capi de fam., 13
I/

arii (217 fălci), loc de arătură și fi-

neţe de calitate Vadane, 2 .nevolnici. Locuitorii
bună ; având două
IAS

mori de apă pe p. Cracăi Sunt toți romini de baştină şi se

cu to-
plițe ; case de locuinţă, hambare şi ocupă cu agricultura și creşterea
coşere pentru producte, vitelor.
Numărul contribuabililor: 50.
U

Arenda anuală se urcă la suma

de 10.500 lei. | Numărul” vitelor se urcă la 169
erea

BC

| capete: dintre cari: 26 boi, 48 vaci,

„Dănești, sat, în com. Girov, plasa „30 oi, 20 porci, 10 caii 15 junci.
 RY
149 149

Dărmănești, sat, în comuna Gâr- tele sei Elia» .., dar nu numeşte

RA
cina, plasa Piatra-Muntele ; aședat ţinutul ; aşa că nu putem afirina
pe valea ce se cuprinde între mun- cu siguranță dacă localitatea nu-
tele Cozla şi delul Balaur, la 2

LIB
mită e acestă, ori Dărmăneşti din
km. depărtare de orașul Piatra, jud. Bacău. Cei mai mulți însă-i
mărginindu-se cătră Nord cu sa- atribuesc acest fapt istoric locali-
tul Gârcina. . tății din acest județ.

Y
Are o populațiune de 86 capi

SIT
de familie ; saă după sex: 190 Dărmănești, moşie, în cuprinsul
bărbați, 182 femei; după starea com. Gârcina, pl. Piatra-Muntele;
civilă: 183 necăsătoriți, 145 că- a fost proprietatea Postelnicului
„sătoriţi, 43 văduvi,
în' raport cu instrucţiunea: 36
un devorst;
ER H. Dărmănescul.

ştiu carte, 1519 nu știu, Sătenii Dăscălița, (poiană); izvor de ape

IV
se îndeletnicesc cu agricultura și minerale în grupa izvorelor de la
Tirgul Neamț şi Oglindi ; este si-
UN

speculațiunea produselor animale

şi vegetale. tuat intr'o pădure la o înălțime
In acest sat se află: o velniță de 350 m. Locuitorii numesc apa
(fabrică de spirt), cu capital de acestă «apă puturosă>.
L

100.000 lei, 51 lucrători, produ- Apa din isvor este tulbure, cu un

RA

când anual 309.234 litruri; două miros de hidrogen sulfurat, fârte

mori; o biserică de lemn vechie, pronunțat, din care pricină chiar
NT

în care după descriere, se păstreză i se derivă numirea de puturâsă;

o iconă a Maicei Domnului, la gust este forte sărată, conţine
_ce s'a purtat de un boer in bătă- gaze (v. Oglindi, ape minerale)...
CE

lia de la Pultava ; iar în partea

Dealu-Berbecului, v. Cârnele Ber-
dreptă a drumului judeţian Piatra-
becului, deal.
Neamţ se află o clădire mare,
I/

vechie, după cum spua bâtrinii de Dealu-Mare, munte, acoperit cu

pe timpul lui Stefan cel Mare.
IAS

păduri de brad, în com. Filiora,

In Cronica lui Gr. Ureche (e. plasa de Sus-Mijlocul; este situat
VI), spune : că, luni în săptămîna lângă Monăst. Agapia.
albă, anul 6342 (143.4 Februarie 1),
U

la Dărmănesti, s'a bătut fii lut Dealu-Mare, del, in com. Gârcina,

BC

Alexaodru cel Bun, Stefan și Elia, pl. Piatra-Muntele, situat pe ho-

și că a învinsacel d'intăiti pe fra- tarul moşiei Almașul.
250

RY
150

Deasa, del, acoperit cu păduri, pe Balaurul și Cuejdiul, ocupând tâtă

RA
moşia Bârcu, com. Siliște, plasa zarea muntâsă în spre Nord până
Bistriţa. pe culmele ce se întind cătră
miagă-di de Monăstirea Horaiţa.

LIB
Deleni, trup de sat, în com. Humu- Forma terenurilor acestei co-
lești, pl. de Sus-Mijlocul. mune e din cele mai curidse ; de
jur-imprejur cercuită prin un lanț
Deleni, a fost sat, în com. Mărgi-

Y
de munţi-deluri, care începând din
neni, plasa de Sus-Mijlocul, dar

SIT
dreptul s. Malu se continuă spre
acum nu mai există (v. Mărgineni
Vest până'n marginea s. Sarata,
comună).
şi apoi spre Nord-Vest până la
Denisi, (v. Agadse-Denisi). ER
isvorul piri6şului Muncel (fundă-
tara despre com. Crăcăâni și Bu-.
De Sus-Mijloc, plasă unită, din halniţa) ; iar de aice se recurbză
IV
"plăşile de Sus (scurtare din numi- înspre Nord şi apoi începe Ost-
rea : Bistrița de Sus) Sud, până'n marginea s. Dobreni,
UN

şi J4îjloc.
Plasa de Sus „cuprindea comu- alcătuind un oval prin mijlocul
nele: Bălţiteşti, Filiora, Humu- căruia, din fundacul de la isvorul
lești, Pipirig, Vinătorii, R&uceşti, Muncelului, la egală distanţă între
L

Timişeşti, Păstrăveui, Boişte, (acum cele două laturi, se intinde o altă

RA

desființată), Petricani, . Grumăzeşti şiră de munţi până?n dreptul s,

şi comuna urbană Neamţ. lar Almaş ; așa că, privind din inălți=-
NT

plasa Mijloc: Ţibucanii (desfiinţată me ni se represintă ca un gz chi-

acum), Uscaţi, Dragomirești, Tal- rilic, aşedat invers şi aplecat spre
pa, Bărgăoni, Bozieni şi Budeşti- drepta (dacă am voi să represin-
CE

Ghicăi (v. Mijloc plasă). tăm figura pe un plan), sai ca

un enorm 3 alongit, întors cu:
Debruţa, trup de sat, în com. Vi- cornele spre Sud-Est (0)
I/

„ nători-Neamţul, plasa de Sus-Mij- Se mărginește la Nord cu com.

locul, aședat pe partea stingă Bodeşti-Precistei
IAS

a şi com. Crăcă-
pîriului Neamţ. Oni; la Vest cu o parte din com.
Crăcăâni, com. Buhalniţa și între-
Dobreni, comună rurală, în plasa gul com. Gârcina; la Sud şi Est cu
Piatra-Muntele, aședată pe şesurile
U

com. Căciuleşti şi com. Cârligi.

ce se întind din drepta spre p. Este formată
BC

din satele Dobre-

Cracăii până în creștetul delurilor nii, Cășăria, Malu, Măşcăteşti, Al-
151 151

RY
maş, Negreşti, şi Poiana-Almașu- capete de vite, dintre cari: 410 boi,
lui, având O suprafață de 6019 hec- 349 vaci, 1230 Oi, 118 cai, 210

RA
tare (4209 fălci), şi o popula- rîmători, 160 viței, 97 junci și
ţiune de 2874 suflete, sau 733 capi 11 tauri pentru reproducțiune.

de familie, ce locuesc în 680
de case. Repartisând, avem, după
sex: 1395 bărbaţi, 1469 femei, după
LIB
In acestă comună se află : 7 bi-
serici (3 făcute de cătră săteni şi
+ de către particulari), cu 6 preoți
şi 8. eclisiarei. Venitul fonciar

Y
stare civilă: 1şşi necăsătoriii,
1070 căsătoriţi, 229 văduvi (din anual al păminturilor bisericeşti se

SIT
care 206 vădane), 43 nevolnici, urcă la suma de 2082 lei; 3 şcoli
14 devorsaţi; în raport cu vrista: cu o populațiune de 179 elevi, $
600 copii de sex bărbătesc, 598 mori pentru măcinat, 5 ferăstrae
copii de sex femeesc; in raport cu
naționalitatea: 12 evrei; în raport
IV ER
pentru tăetul şi fasonatul lemnelor,
5 ferari (3 ferării), 2 butnari, 3
cu instrucțiunea: 170 ştii carte, rotari, o vărărie, o olărie, doi ca-
2694 nu ştiu. retași, un cojocar, 1 ţesător.
UN

Dintre locuitorii împroprietăriii Budgetul comunei e de 9586

în 1864 sunt astădi: 80 cari stă- lei 26 bani la venituri şi 8329
pinesc însu-şi locurile lor ; 274 ca lei 25 bani la cheltueli; taxa de
L

urmași; 8o neavend nici un fel de 10%/, asupra salarielor funcționa-

RA

proprietate şi nici putinţa de'a mno- rilor se urcă la suma de lei 55.
şteni după urma părinţilor lor le- Num&rul contribuabililor : 436.
giuiţi. Comunicaţiunea cu satele vecine
NT

Locuitorii se ocupă cu agricul- se face prin: soseaua judeţiană

tura şi explâtarea pădurilor; solul, Piatra-Neamţ, care începe din creş-
tetul dtlului Balaur (Cantonul Sa-
CE

relativ, este producetor şi se cul-

tivă pe o intindere 1553 hec- rata, venind din oraș) şi par-
are, şi anume: 374 hect. griu, curge comuna pe o întindere mai
53! bine de ş km.; prin soseaua jude-
I/

9 hect. hriscă, 37 hect. secară,

hect porumbă 140 hect. orz, 310 ţiană Dobreni-Moineşti, care merge
IAS

hect. ovăs, 61 hect. rapiţă, 7 hect. paralel cu p. Cracău; prin s0-

cânepă, /£ "hect... cartof? 20 hect, seaua comunală care începe din
fasole, 29 hect. mazăre, 33 hect: dreptul km. 7 al soselei Piatra-
livedi artificiale (trifoii). Neamţ şi străbate valea Almaşului ;
U

Imaşurile ( suhatul) au o întin- precum şi prin drumurile naturale :.

BC

dere de 143 hect. şi nutresc 2585 Dobreni, Negreşti, Poenele.

 152
152

RY
Fondul drumurilor e de 1430 capi de familie, ce locuesc în 19
"lei la venituri şi 684 lei la chel- case ; acestă populaţie însă repar-

RA
tueli, salariul picherului e de 100 tisată, dă, după sex: 376 bărbați,
lei, salariul factorului posţal de 409 femei, după stare civilă: 426
300 lei.

LIB
necăsătoriți, 297 căsătoriți, 5 ş vă-
duvi, 7 devorsaţi şi 6 nevolnici ;
Dobreni, moşie, cu părți, în com,
după naţionalităţi: 7 evrei ; în ra-
Dobreni, pl. Piatra-Muntele, aşedată
port cu instrucțiunea : 91 stiă carte,

Y
între moşiile Sarata, Ciritei, Câr- 694 nu ştiu.

SIT
ligi, Negreşti, Almaș, Bodeşti-Pre-
Locuitorii se indeletnicesc exclu-
cistei, ş. a, Este proprietatea D-lui
siv cu agricultura şi creşterea vi-
Leon Emanoil Bogdan, şi produce
telor, a cărora produsuri le desfac
un venit evaluat anual de 26520
lei ; posedă trei mori şi casele de
ER
atit în tirgurile ce se îac prin ve-
cinătate, cât şi la iarmarocul ce se
locuit.
IV
ține în. localitate la 25 Mai.
In sat se află: o biserică mare
Dobreni,
UN

sat, situat la 9 km. 700 de cărămidă, la care servesc 2

m. de orașul Piatra, pe ultimele preoţi şi 2 eclisiarci; o șcâlă po-
inclinațiuni despre sud a delurilor pulată de 63 elevi, pe
Ceuca şi Prohalu, în unghiul for-
locul că-
L

reea la 1850 era şcâla privată a

“mat de curbătura și intersecţia şo-
RA

<Dascălului Ion şi în care se în-

selei Piatra-Neamţ cu șoseaua Do-
văța : Ciaslovul, psaltirea, cântă-
breni-Moineşti, rile, scrierea, lectura din sf. scriptură
NT

„Se mărginește spre sud cu s.

(asemenea școli private pe atunci
Malu, Căşăria şi Sarata, de care
erai şi în: Negrești, Şerbești, și
se desparte prio cursul p: Almaş;
CE

Căciuleşti, etc) ; 2 mori (din care

iar spre nord cu s. Negrești
și una cu 2- petre); 2 ferării, o ro-
Bodeşti-Precistei, de care se des- tărie,
parte atât prin extremităţile delu-
Numerul
I/

vitelor se urcă la 669

rilor sale, cât și prin limite con-
capete, dintre cari: 125 boi, 9o
venționale.
IAS

vaci, 350 oi, 22 cat, 30 râmători,

Suprafața terenurilor sale e de
19 junci, 30 viței și trei tauri
1859 hectare (1300 fălci, soco-
pentru prăsire.
tindu-se întru acesta şi întinderea
U

S. Cășăria şi Măşcăteşti), cu o
po- Dobrina, pirioş, unit cu p. Dobriţa
BC

pulațiune de 795 sufiete, sau 219

isvoreşte din ramura sudică a mun-
-
 153 D e 153.

RY
)
|
telui Procov (aprope de monastirea | / ţiunea : 116 ştii carte, iar 1041

RA
cu aceiași numire), curge spre sud nu ştiu, i

e
pe teritoriul com. Pipirig, pl. de Dintre locuitorii împroprietăriți în

DS
Sus-Mijlocul, şi se varsă pe partea 1864 nu €e nici unul în acâstă

LIB
stingă a p. Ozana, puţin mai în comună, fiind din noi înființată;
sus de faţa p. Domesnicul, și a- dnitre locuitorii împroprietăriți în
prope de Km. 17 al drumului ju- 1878 sunt astăzi: 225 cari stăpi-

Y
deţian Pipirig-Neamţ. nesc-ânsu-şi locurile lor; ș7 ca

SIT
urmași ; 13 locuri părăsite; 39
Dobriţa, piri6ş, v. Dovrina p. locuri ocupate de către alţii străini,
15 locuri rămase pe s&ma comu-

em
“] Dochia, comună rurală, în pl. Piatra-
ER -„nei; 26 de indivizi, sunt cari de

ra
Muntele, înființată acum câţi-va şi insuraţi şi cultivatori de pămînt

a
ani in urmă, în virtutea legei din dar n'ai nici un tel de împroprie-
IV
1564, art. 5 şi 6 şi după regu- tărire, precum nici perspectiva de

a
lamentul de aplicare promulgat in a moşteni după urma părinţilor lor
UN

1878 (Monitorul oficial No. 135); legiuiți.

este aședată pe podișele cuprinse Sătenii se ocupă cu agricultura,
cătră răsăritul p. Cracău, până'n grădinăria (zarzavaturi, sai cum
L

delurile Maărginenilor şi a Tato- li se mai dice «<bulgăria»), cre-

RA

mireştilor, între com. Girov la şterea vitelor și speculaţiunea pro-

Nord-V-Sud ; com. Mărgineni la duselor lor.
Sud-Est ; com. Budeşti-Ghicăi, Băr-
NT

Solul se cultivă pe o întindere

găoni şi Şerbeşti, la Nord, de 909 hect. şo arii, care repatisate
Este formată din satele : Dochia după felul semănăturilor, presintă :
CE

şi Băluşești, cu o populaţiune de 5 hect. hrişcă, (5 bec Bora)

1257 suflete, sai 280 familii, cari 102 hect. orz, 202 hect. ov&, şo
trăesc in 298 case, Acestă popu- arii meiii (mălai tătăresc), 4 hect.
I/

laţiune împărţită pe categorii, dă cânepă, ş/hect. cartofi, )23 hect.

dupe sex: 573 bărbaţi, ș8ş femei, fasole, 17 Rect. mazăre, şi şo arii
IAS

după stare civilă: 576 necaăsăto- grădinării.

"riți, 490 căsătoriţi, 86 văduvi, ş Imaşul (suhatul), are o întindere
divorsaţi; după virstă: 261 copii de 170 hect. și nutrește un număr
U

de sex bărbătesc, 273 copii de de 1456 capete de vite.

sex femeesc; după naţionalităţi: In acestă comună se află : 2 bi-
BC

7 străini; in raport cu instruc- serici (ua in stare rea și una în

 154

RY
254

construcţie), cu 1 preot şi 1 100 lei; salarul factorului postal

RA
eclisiarc, plătiţi din fondurile comu- şo lei.
male cu suma de 80 lei; venitul Din numerul total al locuitorilor,
fonciar anual ai păminturilor bise- 59 datoresc Creditului Agricol, a-

LIB
riceşti se urcă la suma de 548 lei. vând amanetat: vite şi producte
O scâlă, 3 ferari, 4 cojocari, agricole.
1.croitor, 3 stoleri, 3 rotari, 1 do-

Y
gar, 2 cismari, 1 rogojinar, 1 lu- Dochia, in com. Dochia, pl.
sat,

crător de șaiac,.
Budgetul e de ş284 lei, 74 bani
la venituri şi șo96 lei 81 bani la
cheltueli; taxa de 1o 9/, asupra sa-
larielor funcţionarilor se urcă la
ER Are o populaţiune de 1054 sufl.,
suma de 17 lei.
IV
Comunicaţiunea cu satele vecine
se face prin: şoseaua comunală, care
UN
SIT
Piatra-Muntele, situat la 16 km. de-
părtare de oraşul Piatra, între s.
Băluzeşti, Dănești și Bahna.
sai 260 capi de fam., care trăesc
in 273 de case; acestă populație
se grupeză, după stare civilă: ş20
necăsătoriți, 454 căsătoriți, 75 vă-

incepând din s. Rosnov, trece prin duve, 3 devorsaţi;, după sex: ş22
s. Dochia, şi se pune în legătură bărbaţi, 533 femei; în raport cu in-
cu soseaua județiană Piatra Bozieni, strucţiunea: 104 ştiu carte, 950 nu
L

E
între al 15 — 16 km.; prin un ştii.— Locuitorii, sunt toţi romini
RA

drum, care începând de lângă s. împroprietăriți la 1878.

nn
Dochia (soseaua pecedentă), tra- In acest sat se află: 1 biserică; o
verseză soseaua Piatra-Bozieni între şcolă cu38 elevi; reședința comunei.
NT

km. 12 —T13 şi uneşte cu s. Şer-

beşti; “prin un drum care înce- “Dochia, stincă, representând figură
CE

pend din s. Dochia, duce prin s. omenescă, în grupa mu t. Ceahlăul,

Băluşeşţi la s. Itrineşti (com. Măr- legenda spune că ar fi fost fiica lui
gineni), ete.; prin un drum, din Decebal refu:ziată în aceste părți de
I/

s. Dochia la s. Dănești, unind cu frica lui Traian, care se îndrăgo-

şoseaua Dobreni- Moineşti intre stise de dinsa, şi că el urmărind'o
IAS

km 12 — 13, precum și prin ea s'a rugat zeilor ca s'o prefacă

alte drumuri naturale ce legă di- în stâncă, numai să scape de furia
versele localităţi limitrofe. _ împeratului.
U

Fondul drumurilor e de 1454 lei, lată cum descrie G. Asachi în

25 bani la venituri şi 1090 lei la „itinerariul Carpaţilor, acesta locali-
BC

cheltueli; salarul picherului e de tate :

/
o
o
 D

RY
155

« Trecând piriul Sârbenilor, după şert, de-a putea trece un om, pe

RA
un ceas ajungi la Bâtca numită acolo curge piriul Albul, de unde
„Piciorul Săhastrului și în urmă la pi- îşi are a sa obirșie, precum dice
riul Alb, carele curge într'o vale şi Cantemir. Alte pietre de aseme-

LIB
îngustă, în al căreea mijloc se inalţă nea, aglomeratice, ce închipuesc
chipul antic al Dochiel. Din acestă oile Dochiei, zac imprejurul acestui
strimptâre suflă un vint puternic și chip, iar alăturea se află singura-

Y
precum dice balada plutesc în aer tică altă piatră indestul de mare

SIT
o mulţime de vulturi, cari ies din care se numeşte Vulturul lui Traian,
stincele învecinate, numite stratul căruia după dicerea tradiţiunii iar fi
sai Tabăra Vulturilor. încredințat acest imperat paza Do-
Numele cel faimos al acestui loc
ati indemnat a se zidi aici un schit
ER chiei.»
Faptul ştiinţific insă al acestei le-
carele a fost până la 1704; dar în gende pâte fi cu totul altut: In scrii-
IV
diua de pasti, pe când se serba în torii vechi, vedem, că Dacii, ca și
UN

biserică sf. inviere, un munte de o- tote poporele anticității, iubiai cu

măt desfăcendu-se din virful Pionu- preferință virfurile munţilor inalți;
lui mănine,a ingropat schitul cu toți spre închinarea zeităților lor.
săhaștrii şi a prefăcut forma a- Cum că Dacii își aveai geniul lor,
L

cestui loc. O iconă ce a scăpat e de netăgduit, dovadă-i chiar in-

RA

din acea catastrofă, a însemnat lo- scripțiunea găsită în Ardeal: « Coe-

cul fostului schit şi mai în urmă a lesti Augustae e! AMestulapio Au-
NT

pricinuit facerea schitului Ceribucul. gusto et genis Cartaginis el genis

La acea întimplare chipul Dochiei Daciorum » .... adar să nu fi fost
de și era stincă puternică, a su- 6re şi Dochia âcesta vre-o zeitate
CE

ferit o simțitore sticăciune; partea a lor, care mai tirdiă s'a inveluit,
susnică care înfățișa capul, umerile prin scurgerea vremurilor,în “ormele
si sînul, s'au spart şi se vede ză- legendare ?.... Părerea e probabilă.
I/

când în Gre-care depărtare. Ac&stă

IAS

masă compusă din aglomeraţii Dochia, stîncă, după cum spun bă-
(petricele intre sine închegate), trinii, că represinta forma unei
putea să fie partea feţei și a pă- femei, situată în localitatea numită
rulat. Trunchiul şi copsele figurii Petro-Dava; acuma ins nu-şi mai
U

suht din stincă îndesată de Basalt; are asemănarea, după cuni se spu-
BC

prundişul adunat între părţile ce in- nea prin legendă câo avusese (v..-
chipuea fucrele, abia lasă un de- „ Petro-Dava).
 156 | _D

Y
AR
Dodeni, piri6ş, în com, Bicaz, pl. P după starea civilă: 153 necă-
Piatra-Muntele; isvorăște din co- sătoriţi, 119 căsătoriţi, ș văduvi, |

IBR
linele răsăritene a ramurei munţilor în raport cu instrucțiunea: 27 ştiă |
Negului (grupa Furciturilor, deta- carte, 307 nu știu. Locuitorii ;se |
şare a sistemului stincos Ceahlăul), indeletnicesc cu agricultura. A

YL
curge în direcţiune Ostică pînă în Acest sat este noi format prin
dreptul loc. isol. cu a sa numire, i improprietăririle din 1878 făcute |
unde traversând soseaua mixtă însurățeilor. Posedă o șcâlă popu-

SIT
Piatra-Bicaz-Prisăcani între km. lată de 38 elevi.
82—83, se varsă pe partea dreptă —
ar. Bistriţa, Dolhești, sat, în com. Pipirig, pl.

ER
de Sus-Mijlocul ; așezat pe valea
Dodeni, loc. isol. în com. Bicaz, p- Ozana, între ramurile mt. Cotnă-
pl. Piatra-Muntele, situată pe drepta relu, Petru-Vodă, Dolhești, Gruge-
NIV
r. Bistriţei, lângă p. cu a sa numire. nilor, mărginindu-se cu s. Plotun
(aşezat în susul p. Ozina) şi cu
Dohotăria, del, în ramura Negreşti- s. Pipirig (așezat cătră gura piriului
LU

lor, situat spre miadă-di de Mona- cu aceeași numire, mai în josul

stirea Horaiţa, în com, Dobreni, Ozanei).
plasa Piatra-Muntele; este acoperit Vatra satului are o intindere
RA

cu păduri de stejar. de 28. hect. 60 arii cu o populațiune

de 463 suflete, sati "104 capi de
Dohotăria, piriş, ce isvorăste
NT

din fam., 34 văduve și 6 nevolnici,

delul cu a sa numire, com. Do- toți de baștină romini.
breni, pl. Piatra-Muntele, se varsă
Terenurile fiind de natură mun-
CE

în p. Negrești. Dati tsă, locuitorii sunt nevoiţi a-şi

na IRI

angaja pămînturi pentru cultură

Doina, sat, în com. Girov, plasa în afară din reionul comunei
I/

Piatra-Muntele, situat în drumul so-

Pipirig, prin regiunile mai puţin
şelei Dobreni.-Moineşti la al 12-lea
muntose dinspre şesurile Moldovei;
AS

km., între s, Botești şi Dăneşti,

totuşi însă îndeletnicirea sătenilor
Are O populaţiune de 287 su- e, pe lângă creşterea vitelor, şi
UI

fete, saii 68 capi de fam., cari

agricultura.
„trăesc în 75 de case; acestă popula- În acest sat se află : 1 mârăcu o
-ţie repartisată pe categorii, dă după
BC

petră, 1 ferăstrău sistematic purtat

sex : 136 bărbaţi, 149 femei; prin ajutorul apei (în împrejurime
 Y
157 D 157

AR
se întinde pădurea (moșia) statului | Doamna, v. Dâmna.
Pipirig.

IBR
Numărul contribuabililor : 104. Dâmna, comună rurală, în' plasa
Numărul vitelor se urcă la 1300 Piatra-Muntele, aşezată de-a lungul
capete, dintre cari: 120 boi, 93 văci r. Bistriţa, pe podişele şi

YL
vaci, 900 oi, 20 cai, 60 rimători, delurile ce se întind paralel cu riul.
100 v. mici corn. Se mărgineşte la Nord cu com.
Gârcina, de care se desparte prin

SIT
Dolhești, ramură de munţi ce face creștetul ram. munţilor Bistriţa,
legătură între ram. Petru-Vodă Simion, Cârloman şi o parte a
cu Domesnicul, formeză hotarul mt. Cozla ; la Sud şi Est să măr-
intre com.
găreni.
Pipirig şi com. Călu-
ER
gineşte cu com. urbană Piatra,
de care se desparte prin p. Bor-
NIV
zogheanu şi r. Bistriţa; la Sud
Dolile, ramură de munţi ce se ju- se mai mărgineşte cu com. Vi-
tinde din jud. Suceava spre rmar- nători-Dumbrava-Roşie, de care se
LU

ginea com. Pipirig, legând cu desparte prin limită convenţională;

grupa munților Cotnărelu în spre la Vest se mărginește cu comuna
răsărit de s. Băboești. Pângărați, de care se desparte
RA

prin ram. mţ. Viişora, Bisericani,

Dolile, piriş ce isvorăşte din-no- cum şi cu com. Vadurile, de care
dul ramurei de munţi cu a sa se desparte prin r. Bistrița.
NT

numire, și munţii Cotnărelu ; curge Terenurile sale in parte sunt ar-

pe marginea hotarului com. Pipirig, gilâse, conţinând în .mare parte .
CE

pl. de Sus-Mijlocul, și a județu'ui " formațiunea salifieră ; dclurile ce

versându-se în p. Pipirig, aprope se întind de a stânga r. Bistriţa
de obârșia acestuia, sunt gâle, pleşuve, remănând aco-
perite cu păduri numai cele ce se
I/

Domeniul-Corânei, moşie, ce cu- ridică mai spre nordul acestora»

AS

prinde : Pădurea Aţa ' arendată cum şi acele ce se intind către

anual cu 21000 lei, având) insta- drepta _riului.
late 16 ferăstraeşi 6 maşină cu Este formată din satele : Domna,
UI

abur ; Pădurea: Smida şi Măgura, Cindia, Monastirea Bistriţa, Sărata-

arendate anual cu 30000 lei, Văraticului și Viişora, cu o su-
BC

16 ferăstraie şi 1 circular; prafaţă cam de 4000 hectare (cu-

Bicaz, moşie). prinzându-se şi localităţile Cazaci,

J
3,
/
 Y
158 158

AR
cu o populație de 1362 suflete, de 360 hect. și nutreşte un număr
sati 351 capete familii; sau, dupe de 2007 capete de vite, dintre

IBR
sex : 667 bărbați, 695 femei ; după cari: 240 boi, 200 vaci, 980 oi,
stare civilă : 677 necăsătoriți, ş84 32 cai, 200 porci, 242 v. m.
căsătoriţi, 98 văduvi, 3 devorsaţi, cornute,

YL
51 nevolnici; după naţionalitate : În acestă comună se află: 4
35 sufl. străini, sau 6 fam. evrei, biserici şi i paraclis (una în stare
1 fam. unguri ; după vîrstă: 349 bună, 3 rea), între cari se numără

SIT
copii de sex bărbătesc, 377 copii şi Monastirea Bistriţei, cu 8 ser-
de sex femeesc; în raport cu in- vitori : 1 archimandrit, 2 călugări,
strucțiunea : 128 ştii carte, 1234 2 preoți şi 3 dascăli, plătiţi cu
nu știi.
Dintre locuitorii împroprietăriți
în 1864, sunt astă-zi: 99 care
ER
2232 lei subvenţiunea din partea:
statului şi 727 lei 92 bani, din
NIV
partea comunei (budg. a trec.);
stăpânesc însu-și locurile lor, 7 venitul tonciar a! păminturilor
ca urmași, Dintre cei împroprietă- bisericeşti se urcă la suma de 680
riți în 1878, sunt astă-zi: 48 cari lei ; o şcâlă, cu un învățător
LU

Stăpinesc însu-și locurile lor; 13 plătit de cătră stat, 1 piuă pen-

ca urmaşi, și 32 cari de şi însu- tru făcutul sucmanilor și a pos-
rați și cultivători de pămînt, dar tavurilor; 3 mori de.apă; o
RA

mai nici un fel de proprietate vărărie ; 3 ferăstrae pentru faso-

precum nici putinţa de a moșteni natul lemnelor de brad; o olă-
NT

după urma păriaţilor lor legiuiţi, mie; 3 șcheli pentru staționat

Sătenii se ocupă cu agricultura plutele pe malul Bistriţei ; 2 ferari ;
și creşterea vitelor ; străinii cu in- o fabrică he scrobelă, cu capital
CE

«dustria şi speculațiunea. de 200.000 lei şi 40 lucrători, şi

Agricultura se face pe o în- care produce anual de la 1200—
tindere de 952 hectare numai, 2400 kgr.; o fabrică de săpun.
I/

care repartisate la ielul semănă- Budgetul comunei e de 6269

AS

turilor, dai: 251 hect. grâti; 30 lei la venituri şi 6075 lei şi 47

hect. rapiță ; 3 hect. secară; 530 bani la cheltueli ; taxa de 100%/
hect. porumb ; 8o hect. orz; 40] asupra lefilor funcţionarilor se urcă
UI

hect. 6vez, 3 hect. cânepă; 4 la cifra de 39 lei.

Gfect. carte ITI hect. fasole ; 2 Numărul contribuabililor : 225.
BC

hect. mazăre, Comunicaţiunea cu satele vecine

Imaşul (suhatul), are o întindere se face prin: soşeaua mixtă Piatra-
 Y
159
159

AR
Prisăcani ; care' străbate comuna baţi, 53 femei; după stare civilă;
prin. mijlocul ei; prin un drum 45 necăsătoriți, 54 căsătoriţi, 7

IBR
ce duce din soşeaua precedentă văduvi, 7 nevolnici ; în raport cu
(dintre km. 61—62), la monastirea instrucțiunea, 1 care ştie carte,
Bistriţei; prin un drum ce duce 103 carl nu știi. Sătenii sunt toţi

YL
paralel cu malul drept al r. Bis- români, cari se ocupă cu plugăria
trița, precum și prin alte drumuri şi agricultura.
naturale cari legă diversele loca-

SIT
Numâ&rul contribuabililor: 23
lităţi mărginașe. In acest sat se află o moră pe
Fondul drumurilor e de 679 lei apa Bistriţei.
la venituri şi de 670 lei la chel-

ER
Numărul vitelor se urcă la 89
tueli, salarul picherului e de 300 capete: 10 boi, 1ș vaci, 30 oi,
lei, salarul factorului postal de 2 cai, 20 porci şi 20 junci.
NIV
6o lei.
Din numerul total al locuitorilor D6mna, moşie, în pl. Piatra-Mun-
49 datoresc Creditului Agricol, a- tele, comuna cu aceeaşi numire ;
LU

VEnd amanetat ; vite şi maşini agri-

se află aşedată între Petro-Dava,
cole.
proprietăţile urbei Piatra, moşia
Sărata, Este proprietatea eredilor
RA

Dâmna, pirisş, în com. Domna, defunctului T'rassivulo Leventi. Are

pl. Piatra-Muntele ; isvorăște din
sat. Venitul anual se socotește de
ramura munţilor cu a sa numire,
la 10—11.000 lei.
NT

la locul unde acea ram. se uneşte

cu ram. mt. Mălăește ; curge spre Dâmnei, ramură de munţi în co-
răsărit de Bâtca şi se varsă în r.
CE

muna Dâmna, pl. Piatra-Muntele,

Bistriţa în faţa satului Monastirea stă în legătură cu munţii Cerne-
Bistriţei, gura (din a căreea ramură face
parte)
I/

D6mna, sat, în com. Doâmna, pl. Păturile ce intră în formațiunea

AS

Piatra-Muntele, situat pe malul acestor mu îţi ati înclinaţiunea ge-

r. Bistriţa la 2 km. depărtare de nerală către Sud-Vest și sunt aşa
orașul Piatra. Se mai numeşte și
UI

de încreţite şi așa de tare încil-

Bâtca-Domnei, cite, încit îngreueză forte mult
Are o populațiune de 104 su- studiul lor. Se observă însă chiar
BC

flete, sai 32 capide familie, dintre de la capetul podului de peste rîul

cari deosebim, după sex: şr băr- Bistrița (în fața catenelei turceşti),
 ana aie
160
169

Y
care unește orașul Piatra cu co- compuse din bobe de colore ver-

AR
muna, Dâmna, că nu se mai ved die (caracteristice eocenului).
de loc adevăratele deposite mene- În susul piriului Dâmnei se con-

IBR
litice, ci numai alternanţe de Bo- . stată din noii presenţa formaţiunii
narowka cu lespedi cu impresiuni cu sare, formând totalitatea mun-
numerose de peşti, şi bolovani ţilor din stinga și din drâpta pî-

YL
forte mari de conglomerate ce zac rîului. Lespedile de mare erati
imprăştiaţi pe povirnişul muntelui ; acoperite une-ori pe amândouă fe-
aceşti bolovani nu sunt rotundiţi ţele cu o pulbere gălbie, în care

SIT
de ape, ci numai puţin atacați de se constată presența petrei acre;
ageaţii atmosferici, şi sunt neapă- aceste marne ai o colore negră
rat căduţi din virlul muntelui. pronunţată, datorită inâltrațiunei

Conglomeratele sunt din zona in-
fericră a formaţiunii cu sare şi
sunt în prelungirea celor ce for-
meză baza muntelui Cozla, pre-
cum şi a celor din fața satului
Văleni (v. 1. r.). Mai incolo, şi
ER
de bitumen ; in adaver încăldind
bucăţi de marne, se capătă miros
de bitumen şi marna se face albă-
NIV
surie. Depositele de sztrolka se văd
şi în albia piriului Dâmnei.
In munţii Domnei despre stînga
LU

chiar în wmaalul Bistriţei se văd Bistriţei, cari vin în prelungirea

marnele salifiere superidre, ceea ramurei -muntelui Cozla, se ob-.
ce întărește şi mai mult ideea, că servă formațiunea cu sare, dar nu
RA

în Susul muntelui, ori chiar acolo, şi sistema cu conglomerate după

„dar acoperite de terenuri quater- cum se observă în muntele Cozla
NT

nare şi vegetaţiune, trebue să fie (9. ri

conglomeratele zăcând în straturi, Munţii Domnei sunt la același
Nu departe de gura piriului nivel de culme, cu toți munţii ra-
CE

Domnei se văd greziurile -deposi- murei Cernegurei.

telor Sztrolka cu infiltraţiuni de
spat frumos cristalisat în romboe- Dâmnei, v. Bâtca-Domnei, munte
I/

dri, individii trec câte-odată de in ramura Cernegura.

e tepare
cae
AS

mărimea unui centimetru ; urme

dese de plante carbonisate se gă- Dâmnei, v. Bâtca-Dâmnei, del, în
e:

sesc in aceste greziuri şi resturile ramura Cozlei.

UI

sunt une-ori sub formă de lentile.

Dâmnei, +. Bâtca-Dâmnei, sat.
“Bancurile de greziu sunt vristate
rea
BC

“eu pături subțiri de conglomerate Dâmnei, ramură de munți, situată

ar aaa mea 2
 161
D 151

Y
pe hotarul

AR
comunei Buhalniţa, a Ozanei, între km. 1ş — 16-al
Hangul și Bălţiteşti, în plasa Pia- șoselei judeţene Neamţ-Pipirig.
tra-Muntele,

IBR
“Domesnicul, pădure, în plasa de
D6mnei, v. Gura-Dâmnei. Sus-Mijlocul ; este proprietatea sta-
tului, care o arendeză anual cu

YL
Dâmnei, v. Vălenii-Domnei. 2426 lei şi 71 bani.

Domesnicul, ramură de manţi, si- Domesnicului, loc isolat, v. Câr-

SIT
tuată în prelungirea muntelui Han- ciuma Domesnicului.
ului ; străbate partea nordică. a
com. Hangu, plasa Piatra-Muntele Donici, v. Socea-Donicl.
servind de hotar comunei
găreni ; intră pe cuprinsul
Călu-
plășei
ER
Dorneşti , sat, în comuna Podoleni,
de Sus-Mijlocul, desfășurându-se în
NIV
plasa Bistriţa ; aşedat în unghiul
mai multe ramuri, dintre cari : văei piriului Plopeşti, între podi-
una trecând pe cuprinsul comunei şele Negriţeştilor de o parte şi
Pipirig, legă cu munţii din îm=-
LU

delurile Orbicului de alta ; se măr-

prejurimele satului Dolhești şi prin gineşte la Sud-Vest cu satul Po-
aceştia cu muntele Petru-Vodă; doleni, la Sud-Est cu satul Sbereştii
alta, trecând pe cuprinsul comu-
RA

de sus (din comuna Costișa), la

nei Vinătorii-Neamţul, se desface Est-Nord cu Orbicul, de câre se
iară-și : într'o ramură care se ți- desparte prin delurile cu aceeași
NT

dică între p. Domesnic și p. Car- numire. Se mai numește şi Dur-

pen (afluenți pe drepta Ozanii), neşti,
alta prelungindu-se către Est legă Are o populaţiune de
CE

120 lo-
cu Măgura Fundul-Romănesii şi cuitori, cari se îndeletnicesc cu
muaţii Sihlei şi ai Veraticului. agricultura şi creşterea vitelor. Nu-
I/

m&rul contribuabililor : 70.

Domesnic, piriș, în comuna Pi- În acest sat se află: 1 moră,
AS

pirig, pl. de Sus-Muntele ; isvo- 2 rotari şi 1 ferar.

reşte din ramurile septentrionale. Numerul vitelor se urcă la 300
ale muntelui Domesnicul; curge în capete,
UI

direcțiune Nord-Est, până la ]o-

cul numit Crima Domesnicului, Dorneştilor, del, situat între sa-
BC

unde se şi varsă pe partea dreptă "tul cu aceeaşi numire şi Sbereștii

Neamţu . 11
162 162

Y
de sus, se detașeză din ramura d& Dracului, pirioş, v. Calu, piriu,

AR
lurilor' Orbicului, pe teritorul co-
niunei Podoleni, pl. Bistriţa. Dragomirești, comună rurală, în
plasa de Sus-Mijlocul, situată pe

IBR
Dosul-Măgurei, pădure, din tru- podișele ce se cuprind între de-
“pul moșiei : Pipirig, Cantonul- lurile Uscaţi, Mastacân, Socii,
Domesnicului ; este proprietatea mărginindu-se la Est cu comuna

YL
statului, Talpa şi Bârgăâni, de care se des-
parte prin delurile Uscaţi, Borniş

SIT
Dosurile, piri6ș, ce isvorește din şi Mastacăn; la Sud cu comuna
delul Dohotăria, comuna Dobreni, Bârgădni şi Şerbeşti de care se
plasa Piatra-Muntele ; trece prin desparte prin limite convenționale.

ER
valea unui vechii şi desființat iaz Este formată din satele: Dra-
şi unindu-se cu pirişul Călugă- gomireşti, Unghiu, Tâmpeşti, Mas-
rița, se varsă în p. Almas. tacănul, Bornişul, (Arămoia şi Ne-
NIV
goești, cu o populaţiune de 1419
Doșelul, ramură pe munţi, ce se suflete, sai 400 capi de familie,
întinde perpendicular pe ram. mun- dintre cari 1410 ai fost presenți
LU

telui Tarcău, în direcţiune A pus- şi 9 absenţi din comună la face-

" Răsărit, pe teritoriul comunei Calu- rea recensimbntului ; după sex sunt:
Iapa, printre piriul Calu, ce curge 691 bărbaţi, 728 temei; după
RA

pe sub costele sale despre Nord stare civilă : 877 necăsătoriți, ş40
şi piriul apa despre Sud. căsătoriți, 99 văduvi, 3 devorsaţi ;
NT

Posedă înformaţiunea păturilor : după virstă : 364 copii de sex

marne salifiere, calcar și deposite bărbătesc, 369 copii de sex fe-
mai vechi eocenice, cum sunt de- meesc; după naţionalitate : 32 de
CE

positele greziurilor de Sztrolka. streini ; în raport cu instrucţiunea :

Aicea sunt multe vărării, dar 151 ştii carte, 1268 nu știă.
„prea puţin îngrijite: varul scos Dintre” locuitorii împroprietăriți
I/

din bolovanii de calcar compact în 1864, sunt astăzi, 28 cari stă-

(dur) și curat, de colâre cenușie,
AS

pinesc însu-și locurile lor ; 4ş

este superior celui făcut din ban- ca urmași; 1 loc ocupat de alţii;
curile de calcar argilos, ce vin a- 1 loc părăsit și ocupat de co-
UI

şezate mai către baza muntelui, mună ; 80 de inși cari de și în-

Asemenea din acestă şiră de munți suraţi şi cultivatori de pămînt, însă
BC

_se scot pietre pentru construcţiuni. nu au nici un soiă de proprietate

163
163

Y
precum nici putinţa de a moşteni Comunicaţia se face, cu satele

AR
pe urma părinţilor lor legiuiţi. vecine, prin: șoseaua judeţiană ce
Locuitorii se îndeletnicesc cu vine de la s. Girov spre s. Uscaţi;

IBR
lucrarea pământului, esploatarea pă- prin şoseaua, care purcede din
durilor şi creşterea vitelor ; străinii precedenta, între kilom. 22-23 și
cu speculaţiunea produselor ani- duce prin s. Dragoinirești-Borniș-
male şi vegetale.

YL
Crăeşti (com. Talpa), prin dru-
Agricultura se face pe o întin- mul care începe din șoseaua Gi-
dere de 1029 hectare'83 arii, care rov-Uscaţi între km. 17-18 şi duce

SIT
repartisate după felul sămănături- prin s. Mastacăn-BornișeHlăpeşti-
lor, presintă ; 156 hect. 64 arii de Talpa, iar o ramură către Sud
grii ; 119 hect. 16 arii Ov&s ; prin s. Ghigoești (com. Şerbești),
hect.. 78
Q8. arii Porumb d heăt
arii săcară; 484 nea)
74 ati
unind cu
ER şoseaua Piatra-Bozieni
între km. 16-17 ; precum şi prin
cartofi ; 5 “hect, 35 arii cânepă; alte drumuri naturale cari leagă
NIV
60 hect. 28 arii fasole; 85 hect. diversele localităţi limitrofe.
96 arii orz; 31 hect. 15 arii li- Fondul drumurilor se urcă la
vezi artificiale (luzernă) ; ş ş hect. suma de 920 lei la venituri și 620
LU

79 arii fineţe naturale. lei la cheltueli; salarul piche-

Imașul sai suhatul, are o în- rului e de 150 lei; salarul facto-
tindere de 9 hect, 12 arii şi nutreşte ralui postal de 60 lei,
RA

un număr de 1730 capete de vite. Dintre locuitori 279 datoresc

In această comună sunt: 4 bi- Creditului agricol, având amane-
serici (dintre cari una în stare de
NT

tate ; vite, instrumente agricole și

reparație), cu 8 servitori, plătiţi producte.
din fondurile comunale cu suma
CE

de 200 lei ; venitul fonciar al pă- Dragomirești, sat, in comuni: Dra-

minturilor bisericești se urcă la gomireşti, plasa de Su--Mijlocul, si-
suma de 486 lei;o școală cu un tuat în drumu! șoieler jude;iene
I/

înveţător plăti: de către stat; 3 Girov-Tupilaţi, la 23 km. 450 m.

mori de apă; ș rotari; 3 ferari, depărtare de crișul Piatra,
AS

Budgetul comunei e de 3313 Are o populaţie de 292 capt

lei ro bani la venituri şi 3310 de fam., cari se indeietnicesc cu
UI

lei şo bani la cheltueli; taxa de agricultura și cresterea vitelor.

10 0/, asupra lefilor funcţionarilor În acest sat se af: reședința
se urcă la cifra de 20 lei anual.
BC

comunei, 1 biserică cu 1 preot şi:

164
_ 164.

Y
AR
2 dascăli; o şcoală populată de com. Bistricioara, pl. Piatra-Mun-
83 elevi, | tele ; isvoreşte din mt. Grinţieşul-
Numerul vitelor se urcă la 824 mic şi se varsă pe partea stingă

IBR
capete, a p. Bistricioara, la 11|, km. de-
părtare de s. Bistriciora.
Dragomirești, trup de sat (cotună)

YL
În comuna Cârligi, plasa Piatra- Drângului (Poiana), poiană situată
Muntele.
lângă poiana Ruptura, în prelun-

SIT
girca ramurei muntelui Cozla, pe
Dragva, ramură de dealuri, ce se
teritorul com. Gârcina, plasa Piatra-
detașeză din delul Căţinului, în
Muntele.
direcţiune Nord-Sud, paralel cu pi-
rîul Tazlăului, până în dreptul s,
" Frumoasa. Servește de hotar com.
Dreptu,
plasa
ER
trup de sat în com. Galu,
Piatra-Muntele.
NIV
Taslău de -com. Rădiu, Socii și
în parte Cândeştilor,
Dreptului, piriă ce isvoreşte din ra-.
Dragva, pirioş, isvorăşte dintre ra- mura mt. Plopului, In partea sep-
LU

murile Dragva şi lurcanii, în punc- tentrională a piscului muntelui Steja,

tul unde aceste deluri fac inter- teritoriul com. Câlugăreni, plasa
secţiune ; curge în direcțiune Sud- Piatra-Muntele ; curge printre ra:
RA

Est prin frumoasa vale-podiş nu- mura Zahornei şi a Plopului, până

mită Poiana Lingurarilor, la vărsarea sa pe partea dreptă a
unde
NT

primeşte din drepta .p. Lingurari ; riului Bistriţa, în fața satului Gura-
străbate teritorul comunei Socea, Dreptului, din com. Galu.
udând s. Vădurerele, în apropierea
CE

căruia se varsă pe partea dreptă Dreptului, piriş mic, ce isvorăşte

a p. Rădiu. din muntele Reazim, com. Galu. pl.
Piatra-Muntele, se varsă pe stinga
I/

Drăgan, del, situat între s. Masta- r. Bistriţa, în faţa s. Săvineşti.

căn şi s. Şovâia, în cuprinsu! com.
AS

Mastacăn, 'plasa Bistriţa. Dreptului, del în com. Galu, plasa

Piatra-Muntele; se află in prelungi-
UI

Drămeşti, trup de sat, în „com. rea delului Fagul, din ram. Ra-
Uscaţi, plasa de Sus-Mijlocul. zimului,
BC

Drăniţire, piri6ş foarte mic, în Dreptului (Gura), sat, în com. Galu,

 Y
165 D- 165

AR
plasa Piatra:Muntele, situat către Dritului, piri6ş, ce isvorăşte din
vestul s. Galu, pe stinga r. Bis- munţii Dâmnei,

IBR
teritoriul com.
triţa, înspre hotarul jud. Suceva, Buhalniţa, plasa Piatra-Muntele ;
pe cuprinsul moşiei Munţii și Galu. se varsă pe stinga r. Bistriţa, în
Are o întindere cam de 254 hect. josul s. Buhalniţa.

YL
25 arii, cu o populaţiune de 190
suflete, sai 5o fam., 6 văduve, 3 | Durău,
ramură de munţi, ce se de-
evrei, 7 nevolnici. tașeză cătră Nord

SIT
din grupa sis-
Terenurile din imprejurimea aces- temului stîncos Ceahlăul, pe teri-
tui sat sunt muntâse şi acope- toriul com. Hangu, plasa Piatra-
rite cu păduri. Locuitorii se ocupă
cu plutăria şi creşterea vitelor ;
Muntele,
|
agricultură nu se poate face din | Durău (schitul),
ER
piriâş, ce isvorăşte -
NIV
pricina regiunet şi a formaţiunei din mt. Ceahlău, şi-şi adauge vo-
Supra-stratului solului aşa că să- lumul cu apele ce se scurg din
tenii sunt nevoiți a-și închiria te- cascade de pe stâncile laterale;
LU

Trenuri În alte părţi. curge pe la schitul cu a sa nu-

Numerul contribuabililor : şo. mire, apoi pe la schitul Hangului,
In acest sat se află: 1 biserică | traversând șoseaua mixtă Piatra-
RA

1 preot şi 2 eclisiarci; 1 piuă Prisăcani, aproape. de vărsarea sa,

pentru tăcutul sucmanilor ; 1 moră pe dreapta r. Bistriţa, între
cu o petră pentru
km.
măcinat; 4 106-107.
NT

rotării ; 1 fer&strău sistematic Acest piriu este forte bogat în

purtat prin ajutorul apei, pen- păstrăvi. Dintre piriâşele cele mat
tru trebuința tăerei şi
CE

fasonării ar- insemnate ce primește, însemnăm

borilor. pe La mârtin unit cu Serafim
Numerul vitelor se urcă la 488 |. (v. L r,)
capete, dintre cari:
I/

30 boi, 40
vaci, 317 Oi, 7 cai, 67 rimători, Durău, schit, situat în comuna Hangu,
AS

27 junci. plasa Piatra-Muntele, aședat aprâpe

de una din stîncile cele mai pon-
Dritului, pirioş, ce isvor&şte din
UI

cie ale muntelui Ceahlău, la o oră

ramurile vestice a mt, Domesnicu!
depărtare de schitul Hangului.
com. Călugăreni, plasa Piatra-Mun-
După tradiţiune, schitul Durăi a
BC

tele, se varsă în p, Hangului pe

fost înființat de Săhaştrii, cari aă
partea stingă, în josul s. Coroii,
locuit imprejurul. Pionului și chiar
 RY
166 166

de-asupra lui, unde rar un urs saă “ In archiva bisericii se mai păs-

RA
un lup se rătăceşte, gonit fiind de treză “multe din scrisorile originale
fome; chiar şi astă-di se găseste ale unora din donatori. Iconele și

LIB
pe Ciahlău o peşteră într'o stîncă, marmora aă fost aduse din Con-
numită: Zeşzera lui Wucul, după stantinopol, iar gratiile de fier, de
numele Sihastrului care a locuit'o la Iacobeni, din Bucovina.
şi despre care peşteră amintește La 1840, înmulţindu-se călugări-.

Y
Gheorghe Asachi într'o poemă a sa. ţele în Văraticul, Mitropolitul Ve-

SIT
Sihaştrii, unii după alţii, trăind în niamin, cu aprob, Prințului Sturdza,
acestă regiune neospitalieră şi o- a dispus ca schitul Durăth să se
bosiţi de greutăţile și suferinţele schimbe în metoc monastirei Vă-
Singurătăţei, au înfiinţat schitul
Durău jos la pâlele Pionului. Mai
ER
ratecul şi prin urmare călugării să
se strămute la Monast. Secu, iar
IV
întâiu at făcut'o biserică mică de călugărițele să vie aice, dar n'a
lemn, care a ţinut mai mult de un reușit din pricina opunerei energice
UN

secol, după care ai ridicat o altă a călugărilor şi a ctitorilor (mai

biserică tot de lemn, și care a du- cu seamă'a lui Prosie).
rat până la 1800. Biserica de pia-
L

tră, mare, solidă şi frumoasă cum Durău, poiană, imprejurul schitului

RA

se găseşte astă-di, afost terminată cu a sa numire, com. Hangu, pl.

de zidit la 1835 şi sfinţită de în- Piatra-Muntele. La 1830 luna luliă
susi Mitropolitul Veniamin, după 31, Mitrop. Veniamin supunând
NT

“cum se dovedeşte din urmttârea schitul Durău către Monast. Nemţu,

inscripțiune, pusă de-asupra ușei la punctul al 2-lea dice: «<Schi-
tul acesta va avea întru stăpînirea
CE

bisericei : |
«Biserica Buna-Vestire, a prea sa O poiană, ce este între piriele
Sfintei născătore de Dumnedeă, zi- Durăului, şi o morişcă ce este pe
dită în dilele Prea Inălțatului Domn unui din acele pirâie. Care poiană
I/

Mihail Gr. Sturdza Wăd, cu bla- şi morişcă sunt din dreptul Schi-
IAS

goslovirea Prea Sfințitului Mitro- tului la vale, având voie a mai:

polit Veniamin. Cu ajutorul Dom- deschide împrejurul acelei poiane
pilor ce i-ai năstăvit duhul sânt. ca să fie ca de 1ş fălci pentru
Prin osârdia cuvioşiei sale părin-
U

iarbă» etc. (anafor. 146 din 1840,

telui Gherasie și a neguțitorilor - Hris). Acestă proprietate a schi-
BC

dumnealor frați Gh. si I&n Prosie tului Durău a fost respectată de

şi Vasile Iliovici 1835». toţi posesorii moșiei Hangu (v.l.r
 RY
167 D 167

până la 1864, când a fost usur- proectat să formeze comună îm-

RA
pată în urma legei rurale, împre- preună cu s. Vadurile, Oanţul
ună cu tâte cele-l'alte drepturi ale Agârcia, Bâtca, Cazacii, Găbureșştii,
']

LIB
Schitului (v. Muntele Ceahlău şi
|
Malicia, Niţenii, Podorenii, Pre-
„Schitul Durău de Arch. Varahiil luca şi Secul; dar find-că până
Zateş, laşi 1885). în 1682 din numtrul de 465 lo-
cuitori împroprietăriți, nu s'au stră-

Y
Durău, iaz, format de apele pirid- mutat aci de cât şi, făcându-și

SIT
șului cu a sa numire, este si- case de locuinţă, şi fiind-că până
tuat în ograda Schitului Durău. la 1 August acel an, nu ai depus
la casa de Consemnaţii de cât ve-
=! Dumbravă,
deștii-Precistei,
pădure,
plasa
în com.
Piatra-Mun-
Bo-
IV ER
nitul de 2777
mas
lei 43
ca neconstituită acea comună,
bani, a re-

tele ; situată în spre partea satu- iar satul s'a alipit la com. Vină-
lui Corni. tori-Petri, cu care apoi sa unit,
UN

formând o singură comună sub

/ .
Dumbrava, pădure, lângă satul Ghin- numirea de <Vinători-Dumbrava-
dă6ni, pe teritoriul com. Crăcădni, Roşe».
L

pl. Piatra-Muntele. Numirea actsta a satului nu are

RA

nici o legătură istorică, de şi şe

Dumbrava, v. Prisaca de la Dum- pretinde de unii, că s'ar deriva de
brava-Neagră, pădure. la o pădure ce se află pe teri-
NT

toriul comunei (Pădurea <Dum-

Dumbrava, poiană, în pădurea brava»); adevărata localitate cu
Runcu, teritoriul com. Siliște, pl. interes istoric, după cum spun bă-
CE

Bistriţa. trinii, se află între Nemţ şi Păş-

cani ; și de și I6n Niculcea adaugă,
Dumbrava-Roşe, sat, com, Vi- din cuvintele culese din om în
I/

nători-Dumbrava-Rose, pl. Piatra- om, că Stefan cel Mare a fă-

IAS

Muntele; aşedat pe podişele şi valea cut mai multe dumbrăvi, afară de

1. Bistriţa la 5 km. depărtare de cele arătate de Miron Costin, pre-
Piatra, cum ]a Botoşani, la Cotnari şi în
In virtutea legei din 1864 (art. jos de Roman, totuși însă nu tre-
U

5 şi 6) şi după regulam. de aplic. bue confundată localitatea acesta

BC

promulgat prin Monit. Ofic. No. cu aceea din josul Romanului bună-
135 din 1878, acest sat a fost Oră, pentru că acesta e dată nu-
 168 D
168

RY
mai întimplător satului, format de Dumbrava-Roşe-de-jos , sat, v.
abia de câţi-va ani, şi căruia pri-

RA
Dumbrava-Roşe: din comuna Calu-
marul de pe atunci, d, C. Miro-
Iapa.
nescu, vroia să'i dea numele de

LIB
Mironeşti, dar Wa reuşit din pri- Dumbrava-Săvineşti, pădure în
cina chipului prin care căuta să-l comuna Calu-lapa, pl. Piatra-Mun-
întroducă. tele ; este proprietatea Statului.
In acest sat locuesc 91 capi de

Y
familie sai 362 suflete, cari re- Dumbrăvile, trup de sat în com. Bo-

SIT
partizați dau după sex: 181 băr- deştii-Precistei, pl. Piatra-Muntele
;
baţi, 181 femei; după stare civilă; are o bisericuță mică, căruia i se
185 necăsătoriți, 1 ş2 căsătoriţi, 24 dice schit, şi făcea parte dintre
vEduvi,
instrucțiunea :
1 divorsat ; în Taport cu ER
schitele
nendu-se
nesubvenţionate,
prin
întreţi-
40 Ştii carte, 322 milosteniile parti-
IV
nu ştiu, cularilor ; astă-zi însă
_ nu mai are
Locuitori se indeletnices cu a- nici un călugăr.
UN

gricultura şi plutăria,
Numtrul contribuabilor ; 7o, Dumbrăvile, del, lângă schitul cu
Numerul vitelor se urcă la cifra a sa numire, în com. Bodeşti-Pre-
L

de 370 capete. cistei; este acoperit cu o mică

RA

, N pădurice.
Dumbrava-Roșe, trup de - sat,
în
com. Calu-Iapa, plasa Piatra-Mun Dum brăvile,schit, v. Dumbrăvile,
-
NT

tele ; are o populaţiune de trup de sat.

149
suflete; se mai numește Dumbr
ava- Dumitru (Piriul-lui-) ,pirioş, pe
CE

Roşe de jos, | mo-

șia Tarcăului, pl. Bistriţa ; isvo-
Dumbrava-Roșe, răşte din ramura mt, Tarcău (cos-
vedi Vinători-
Dumbrava-Roșe, tele despre Ves:), curge paralel
cu
I/

comună.
ramura numită a lui Chirilă
şi se
IAS

Dumbrava-Roșe, varsă pe partea drâptă a

pădure, v. Dum- p. Tar-
brava-Roșe, sat. Căi, puțin mai în susul schi
tului
Tarcău.
Dumbrava-Roșe-de-Sus,
U

sat, v. Dunăre, Piri6ș, isvoreşte

Dumbrava-Roșe, sat în comuna Vi- din ram.
sudice a mt, Cernegura, teritori
BC

nători. ul
comunei Calu-lapa, plasa Piatra-
 169

RY
E 169

Muntele ; se varsă după un curs Dușăști, sat, în .com. Cârligi,-plasa

RA
forte scurt pe partea stingă a pi- Piatra-Muntele ; este situat înspre
rîului Calu. Nordul s. Cârligi.

LIB
Durnești, v. Dorneşti,

Y
SIT
Eleșeşti, trup de moşie, situat la 16
"km, depărtare de oraşul Piatra, ER
semnătate), până sub pâlele d. Stan.
Acestă vale este udată prin mij-
în comuna Şerbeşti, plasa Piatra- loc de piriul Ruginosa ; terenurile
IV
Muntele ; aşedat pe partea dreptă sale sunt mlăştinâse și acoperite
a şoselei ce duce cătră Roman.
UN

cu papură, iar costele, cu pădu-

Are case de locuință pentru pro- ricea numită Huciu.
prietar. Se mai numește și Hele- In partea despre sud, la locul
şeşti sau Ilișești. unde Erzucanul se unește cu va-
L

lea ce se deschide de sub culmele

RA

Erzucan, vale, în com. Bozieni, delului Stan, se află un iaz, care

“plasa de Sus-Mijlocul, se întinde e cel mai mare din com. Bozieni,
NT

din susul satului Ruginâsa între bogat în peşti și raci.

prelungirea delului Cetăţue şi a
delului Bisericei (de mai puţină în- Epa, v. lapa.
CE

F
I/
IAS

Fabrica, v. Petro-Dava. la o depărtare aproape de 2 km.

de Târgul Neamţ.
U

„Fabrica, trup din satul Plebea, com. Se numește ast-fel, fiind-că în

Petricani, plasa de Sus-Mijlocul; este
BC

acestă localitate se află măreața

situat pe stânga piriului Neamţ, fabrică de Postav a D-lui Colo-
170 179

RY
nel Eugen Alcaz; inceputul aces- In aceşt sat se află: 1 ferărie
tei fabrice însă este datorit D-lui -1 rotărie,

RA
Mihail Cogălniceanu, care la 24 Numerul contribuabilor : 38.
Februarie 1653 a şi pus temelia Numărul vitelor se urcă la ci-
fra de 171 capete, dintre cari,

LIB
Monastirea Neamţ, a adus maşini (v. 16 boi, 13 vaci, 100 oi, 3 cai:
Neamţul monastire), şi un însem= 27 rimători, 12 junci,
nat numer de oi spaniole.

Y
D-l Alcaz a mai înzestrat'o cu Falcăul, piri6ș, v. Calu piriu.

SIT
alte maşini, aşa că pe an fabrica
putea produce la 150,000 metri Faţa Tălășmanului, pădure în apro-
postav şi la 10,000 pături (cergi), pierea satului Almaș, com. Dobreni,
cu forță de la 53—57
urzală şi 30—47 kgr. în bătătură,
kgr. în
IV ERplasa Piatra-Muntele ; este proprie-
tatea statului,

Fagi, sat, v. Secul monastire, și Faurii de jos, moșie în com. Ză-

UN

Vântori sat. nești, plasa Piatra-Muntele ; este

proprietatea D-lui C. Angonescu,
Fagilor, dtl, v. verful Fagilor. care o arendeză anual cu 5600
lei ; posedă case de locuinţă şi o
L

Fagoni, loc cultivabil în com. Talpa, crişmă. |

RA

plasa de Sus-Mijlocul.
Faurii de sus, moşie, în comuna
NT

Fagului, piridș fârte mic, în com. Zâneşti, plasa Piatra-Muntele ; este

Galu, plasa Piatra-Muntele ; se varsă proprietatea D-lui Colonel Şerban
pe stânga r. Bistriţa, Paşcu, care o arendeză anual cu
CE

5600 lei, împreună cu casele, 4

Fagului (Piriul-), sat, în com. Galu, coşere, 1 crişmă şi 1 moară.
plasa Piatra-Muntele, situat pe
I/

stânga r. Bistriţa. Faurii de sus, sat, în comuna Ză-

IAS

Are o intindere cam de 1 4 hect. neşti, plasa Bistriţa, situat în dru=

15 arii, cu o populaţie de 140 mul soşelei jud. mixte Piatra-Ba-
suflete, sai 38 capi de fam., Ş vă- căt, la sud de satul Zăneşti (depăr-
dane, 8 nevolnici, toți romini care tare de 18 km, de la oraşul Piatra).
U

se îndeletnicesc cu plutăria și agri-

BC

cultura. Faurii de jos, sat, în comuna 74-

 171. 171

RY
neşti, plasa Bistrița, formează cu Are o populațiune de 434 su-
marginele sale despre sud hotarul flete sai 93 fam., 9 vădane, 13

RA
despre com. Podoleni; este situat nevolnici, o fam. evrei.
spre sudul s. Faurii de sus la 20 Nume&rul contribuabililor: 129.

LIB
km. depărtare de orașul Piatra. În acest sat se află: 1 biserică
fără preot, cu 1 dascal şi 1 ferărie,
Faurii, v. Zideşti, moşie. Numărul vitelor se urcă la ci-

Y
fra de 410 capete, dintre cari:
Făgețelu, munte, înalt de 1166 m.
10ş boi, 39 vaci, 162 oi, 24 cal,

SIT
în ram. Carpaţilor, la hotar, si-
44 rimători, 28 junci.
tuat între mt. Chicerul și mt. Verde,
Fântâna, v. Belibon, isvor mineral.
Făgețelu, d€l, în com. Dobreni,
plasa Piatra-Muntele, situat în pre- ER
Fântâna-Albului, rinaț, pe moşia
lungirea dtlului Dosurile şi Doho-
IV
Almașului, com. Dobreni, plasa
tăria, pe lângă satul Almaș.
Piatra-Muntele.
UN

Făgețelu, dâl, în com. Budeşti-Ghi-

Fântâna-lui-Ghineţ, fântână situată
căi, plasa de Sus-Mijlocul; este
în drumul șoselei Piatra-Bacăi, este
situat în prelungirea dâlurilor:
L

loc renumit pentru multe prădăciuni

Făurei şi Chiliile. |
RA

ce se făptuesc acolo.
7
îi | Făgețelu, pădure, în com. Petricani,
Fântâna-Hăneală, fântâna (isvor),
NT

plasa de Sus-Mijlocul; este situată

Situată între poeana Sfănilă (de
pe lângă satul Graşi. Proprietatea
statului.
unde începe suiușul cel adevărat,
CE

pe muntele Ceahlăi), şi câmpe-

Făurei, dt!, în ramura Climeștilor, nița numită Afitiătâre, în drumul
situat lângă satul cu a sa numire, ce duce spre virful muntelui pe la
stincele Gardurile.
I/

com. Budeşti-Ghicăi, plasa de Sus-

Mijlocul.
IAS

, Fântâna Măzăreanului, vale, în

Făurei, sat, în com. Budeşti-Ghicăi comuna Rosnov, plasa Bistriţa;
plasa de Sus-Mijlocul, situat lângă este situată în apropierea satului
delul cu a sa numire ; este cuprins Negriţeşti.
U

intre s. Climești, Itrimeşti și Ta-

BC

tomireşti. Fântâna-Mitropolitului, fântână pe

172
172

Y
AR
„muntele Ceahlăi, la o înălțime drepta rîului Bistriţa, lânga . gura
vrednică de mirare ; se numeşte piriâşului Boura-Firţigi.
ast-fel pentru că la 1809 Mitro- Are o populațiune de rr su-

R
politul Veniamin Costachi a sfin-
flete, sau 21 capi de familie, cari
țit apele sale. “Temperatura apei

e de 21/, grade Reomir.
Toţi Cnejii Cantacuzini, pentru
înlesnirea excursiunilor la
LIB
împărțiți, după sex, dat: 5 3 bărbaţi,
58 femei; după stare civilă: 60
necăsătoriți, 44 căsătoriţi, 7 vă-
Ceah- duvi ; în raport cu instrucțiunea:

ITY
lăă, au îndreptat cărarea de la 2 ştiti carte, 109 nu ştii,
schitul Durău până pe vârful mun-
Locuitorii se îndeletnicesc cu
telui, care mai înainte era foarte

RS
plutăria.:
rea şi periculoasă, îngrijind şi de
fântână acesta ; asemenea reparaţii
Fărţigul, trup de sat, în com. Bicaz,
„Si mari
IVE
îmbunătăţiri aă făcut şi
plasa Piatra-Muntele.
D-l Vasile Macărescu, cum şi alți
proprietari ai moșiei Hangu,
Fârţigul, ramura de munţi, ce se
UN

detaşeză din muntele Cehliu pe

Fântâna-Măcăreseului, fântâna pe teritoriul com. Hangu.
muntele Ceahlăaă.
L

Fericile, del, în com. Dobreni,

Fântâna-Olarului, şes, in com.
RA

Gi- plasa Piatra-Muntele, situat pe mo-

rov, plasa Piatra-Muntele,
şia Almașului.
NT

Fântânele, del, în comuna Masta- Fericilor, poiană, în com.

cân, plasa Dobreni,
Bistriţa
plasa Piatra-Muntele.
CE

Fârțigi, ramură de munţi v, Boura-

Fetești-Poiana-Capşi, v. Leteștii-
Fîrţigi.
Poiana-Capşii.
I/

Fârțigi, piri6ş, v. Boura-Fârţigi. FeciGra, pisc de munte ( Pana-

IAS

Shia pisc),
Fârţigi, v. Răpciunita.
FiliGra, comună rurală, situată în
Fârțigi, sat în comuna Hangului,
U

centrul plăzei de Sus-Mijlocul. Se

plasa Piatra-Muntele, situat la 40 mărginește:
BC

la Ost cu comuna
km. depărtare de Oraşul Piatra, pe Humulești şi Grumăzeşti ; la sud
178
cu com. Bălţiteşti şi Crăcăâni;
la Vest cu com. Vînătorii-Neam-
țul ; la Nord cu com. Humulești
şi Vinătorii-Neamţul.
Terenurile sale în partea despre
Vest sunt de natură muntâsă pre-
sintând lanţuri şi piscuri de munţi,
dintre cari cele mai însemnate,
sunt: Măgura, Ciungii, Poiana-
Ţigăncei, Dealu-Mare, Ceardacul,
Piatra lui Aron, Veraticul, munţii
Sihlei, etc., iar în partea despre
Est se scobor în terase delurâse,
constituind mai cu semă pe cursul
riurilor şesuri (podişe) întinse. Linia
de despărțire a munţilor de dâluri
UN
se pote considera aceea ce ar uni
orașul Piatra cu Monastirile Vera-
ticul, Agapia, Vinători-Neamţul
L
(din com. Vinătorii).
In privirea gelogică v. Bâtcele
RA
Focşei, Sârghii.
Este formată din cătunele: Fi-
NT
liora, Agapia, V&raticul, Cehlăeştii
Gropii, Piriul Târnovei, Zembeştii,
“împreună cu monastirile : Vărati-
CE
cul, Agapia şi Agapia-veche, având
o populațiune de 3196 suflete,
sai 487 capi de fam., dintre
I/
cari 3145 ai fost presenţi la for-
IAS
marea statisticei şi 51 absenţi din
comună; acestă populațiune re-
partisată după categorii, dă după
sex : 1094 bărbaţi, 2102 femei;
U
după stare civilă: 2004 necăsă-
BC
toriţi, 940 căsătoriţi, 240 văduvi,
F.
173
Y
AR
12 divorsaţi : în raport cu instruc-
țiunea : 727 ştii carte, 2469 nu
şti,
R
Dintre locuitorii împroprietăriți
LIB
în 1864 sunt astădi 96 cari mai
Stăpânesc însuși locurile lor, 116
ca urmași ai celor împroprietăriți,
ITY
3 locuri sunt părăsite şi stăpânite
de către alţii. Dintre locuitorii îm=
proprietăriți în 1878 sunt 3 inși
RS
cari stăpânesc locurile lor ; iar $ş,
cari de şi însurați și cultivatori de
pămint îns nu au nici un fel
IVE
de proprietate precum nici putinţa
de a moșteni după urma părinţilor
lor legiuiţi.
Agricuitură se face pe o întin-
hect. grâu, 58 hect. ovez(239 hect)
porumb,(z hectare cartofi) 6 hectar
cânepă, 11 hectare fasole, ş hec-
tare mazăre, 8 hectare orz, 1043
hectare finețe naturale — Imașul
.
S'a desfiinţat.
Num&rul vitelor 219: capete.
In acestă comună sunt 12 bi-
serici cu 75 de servitori, plătiţi
de la stat cu 10560 lei și de la
comună cu 1050 lei (în care intră
şi indemnisarea pentru monastiri) ;
venitul fonciar al păminturilor bise-
riceşti se urcă la cifra de 1100
lei anual.
Locuitorii se îndeletnicesc cu
agricultura, creşterea vitelor, dar
mai ct seamă cu industria ţesă-
174 124

Y
AR
toriel ; așa că numai în Monast. cu suma de 800 lei, având ama-
Agapia şi Văraticul sunt 55 de netat: 6 boi, 6 vaci, 2 viței, 4 junct,
țesătâre forte renumite pentru şaiac. 9 cai.

R
Ministerul a numit chiar şi O mae-

LIB
stră (profesoră) pentru aceste ate- Fili6ra, sat în comuna Filiora, plasa
liere. de Sus-Muntele, -situat la 35 km.
Budgetul comunei e de 14696 depărtare de oraşul Piatra.

ITY
lei la venituri şi 13441 la chel- Are o populaţie de 185 capi
tueli ; taxa de 100/, asupra le- de familie, cari se îndeletnicesc cu
filor funcţionarilor se urcă la cifra agricultura, creşterea vitelor şi in-

RS
de 120 lei. dustria ţesătoriei (în stare pri-
Comunicaţiunea cu satele vecine mitivă),
se face prin: soșeaua judeţiană In acest sat se află: reședința
IVE
Piatra-Neamţ, care o parcurge prin comunei ; iar în apropiere mo-
mijloc ; prin un drum care duce * mastirile de călugărițe : Agapia și
de la Monast. Văraticul în soşeaua Veraticul (v. |. r.)
UN

precedentă, între km. 29-30 ; prin

un drum care uneşte Monast. Vă&-
Filira, v. Hilidra.
raticul cu s. Valea-Secă din com.
L

Bălţăteşti ; prin un drum care uneşte

Filiorul, pîrt6ş, ce se isvorăște din-
RA

monastirea Veraticul cu monas-

tre ramurile munților Măgura și
tirea Agapia, trecând prin s. Fi-
Săhăstria, com. Filira, plasa de
liâra prin un drum care unește
NT

Sus-Mijlocul ; curge spre Est, tra-

Agapia Vechie, trecând prin s. Aga-
versând drumul care unește s. Fi-
pia, cu soșeaua Piatra-Neamș, între
lira cu Agapia, versându-se În
CE

km. 33-34;prin un drum care duce

din soşeaua Piatra-Neamț (din faţa piriul Agapia puţin mai spre ră-
drumului precedent, km. 33-34), sărit de satul Agapia.
I/

prin s. Cehlăeşti la s. "Topolița.

Fondul drumurilor e de 1907 Filiorul, v. Filidra, sat.
IAS

lei la venituri şi de 1837 lei la

cheltueli. Salariul factorului postal Filip, (stînca-lui), stincă foarte mare
e de 700 lei; salariul picherului în munţii Calului, com. Calu-lapa,
U

de 140 lei; Ă plasa Piatra-Muntele, în acestă l0-

Din numărul total al locuitori- calitate se află carieră de piatră
BC

lor, 9 datoresc Creditului Agricol pentru construcții.

475 175

Fl6rea, cătună, în com. Bicaz, plasa
Piatra-Muntele.
Y
AR
soşeaua. judeţiană Piatra-Bozieni în
dreptul km. 3; apoi mai traver-
s&ză încă două alte drumuri (dintre

R
Fi6rea, munte, pe hotarul jndețulut -carl unul începe din dreptul s.

despre Transilvania ; este situat în
grupa munţilor Cicu-Tarcău (v.
Carpaţi, munţi).
LIB
Dumbrava-Roşe şi altul din drep-
tul gărei Piatra și se întretae aprope
de s. lIsvorele), şi se uneşte pe
stânga sa cu piriâșul Zsodrele, văr-

ITY
Focşei, v. Bâtcele Focşei. sându-se pe dreapta piriului Cracău
lângă km. 18 al soşelei Dobreni-

RS
Frasin, munte, în grupul Grinţieşilor, Rosnov (ce merge în acel loc ală-
lângă s. Grinţieşul Mare, în com, turea cu p. Cracău).
Bistriciora, plasa Piatra-Muntele. IVE
Frăsinelului, pod, peste piriâşul
Frasinului, piri6ş, ce isvorăşte din- Frăsinel, situat în dreptul km. 3
tre ' ram. muatilor Piciorul Frăsinei al. soșelei Piatra-Bozieni ; acestă
UN

şi ram. Crivei se varsă pe partea localitate este vestită pentru dife-

stingă a piriului Tarcăă, în drep- ritele hoţii ce s'aă petrecut aici.
tul cătunei Tarcău,
L

Frumâsa, moşie, situată pe lângă

RA

Frăsinei, v. Piciorul-Frăsinei, moşiile Balcani şi Taslău, în com:

Taslău, plasa Bistriţa. Are sat.
Frăsinel, dâl,. în com. Gârcina,
NT

plasa Piatra-Muntele, situat spre Frumâsa, sat, în com. Taslău, pl.

hotarul com. Căciulești; presiută. te- Bistriţa, situat în dreptul km. 45
CE

renuri cultivabile. al soșelei Dobreni-Moineşti, pe

va:ea piriului Taslău s. Balcani
la sul şi Tatlău la Nord,
Are o populațiune de 180 fam.,
I/

Frăsinel şi Ciritei, în com. Gir-

cina, plasa Piatra-Muntele, cari se iudeletnicesc cu agricultura,
IAS

Frăsinel, piri6ş, ce isvorăzte dinu Frumușica, pod peste apa Iordanul,

ultimile ramificațiuni către sul a "în con. urbană Piatra, situat între
delului Bălaur, teritorul co n. Gâr- mahalaua Bistriţa şi Precista.
U

cina, plasa Piatra-Muntele ; curge

BC

în direcțiune Sudică, traversând Frumosul, v.; Taslău-Frumos, moșie.

 176. F 176

Y
AR
Frumosul, sat, în com.n. Călugăreni, hotarul judeţului Neamţ de Tran-
plasa Piatra-Muntele, situat în drep- silvania, de la piciorul Nord al
ta riului Bistriţa, spre marginea muntelui Arșiţa-Tărcuţii, şi până la

R
despărțitore a județului Neamţ de
întâlnirea sa cu p. Bolohanaş (Băâl-

LIB
jud. Suceava, vânyos), ce vine în linie dreptă
Are o populaţiune de 176 suflete,
către Sud-Estul muntelui Curmătura
sai 36 capi de fam., dintre cari Lazarot.

ITY
deosebim, după sex: 85 de băr-
baţi, 91 femei ; dupăstare civilă: Frânturile, piri6ş, ce formeză. ho-
97 necăsătoriți, 71 căsătoriţi,$ tarul județului despre 'Transilva-

RS
văduvi ; în raport cu instrucţiunea : nia, de la Muntele Făgetelul şi
nici un locuitor nu știe carte, până la vărsarea în piriâşul Bistra
Sătenii se îndeletnicesc cu plu- (pe partea stingă),
IVE
tăria,
Fundătura, cotună, în com. Păs-
Frunzeni, sat, în com. Cândești, trăveni, plasa de Sus-Mijlocul.
UN

plasa Bistriţa, situat pe malul drept

al rîului Bistriţa, în drumul Fundătura, piri6ş forte mic, în
care
leagă s. Cândești cu soșeaua Piatra- com. Gârcina, plasa Piatra-Mun-
L

Buhuş-Bacăă. tele ; isvorăște din coastele des-

RA

Terenurile acestei localităţi sunt pre apus aa dealului Bălaurul, curge

de natură calcarâsă. Locuitorii se în spre vest traversând soşeaua
ocupă cu agricultura, industria și județeană Piatra-Neamţ între Km.
NT

plutăria. Sămănăturile de tâmnă 3-4, apoi drumul ce duce de la

ai fost: 62 hect. 6ş arii griii, s. Dârmăneşti la s. Gârcina, văr-
CE

68 hect, 02 arii secară. sendu-se pe partea stângă a p.

Populaţiunea se urcă la cifra Cuejdiu.
de 505 suflete, sati 100 fam., 7 vă-
Fund6ia, locuinţă isolată în com.
I/

duve, 4 nevolnici, 7 erei.

In acest sat se află : o biserică cu Silişte, plasa Bistriţa, populată de
IAS

1 preot 2 locuitori, de naţiune români.

şi 2 dascăli; 4 mori de
apă, 4 vărării, 5 rotării.
“Funddia, pădure, în com. Siliște,
Numerul vitelor se urcă la ci-
! plasa Bistriţa.
fra de 223 capete.
U

Fundul
BC

Bicazului, cotună, în com.

Foldtiszt-Patak, piridş, ce formtză Bicaz, plasa Piatra-Muntele.
177
177

Y
AR
Fundul-Largului, vale, in com. Pângăraţi, plasa Piatra-Muntele; are
Călugăreni, plasa Piatra-Muntele; o întindere de 140 hectare, pe
este situată în drumul ce vine de „care statul le arendează anual cu

R
peste muntele Petru-Vodă, scăl- suma 1992 lei 20 bani.

LIB
dată prin mijloc de piriul cu a-
ceeaşi numire. Acest loc este dintre Fuivei, del, în com. Rosuov, plasa
cele mai pitoreşti ; malurile piriului Bistriţa; situat lângă satul Negri-
pe-alocurea înalte sunt formate

ITY
țești,
din cărări de piatră, în ale cărora
Straturi se află table ce se între- Furciturile, ramură de munţi, nu-

RS
buințeză la scris şi la acoperitul mită şi Obcina Furciturilor ; se
caselor, detaşeză din grupa munţilor Ce-
IVE hlăă în spre Est, Obcinasi ramura
Fundul Românesii, del, situat în
Secuescului.
spre apus de Monastirea Agapia
Acestă ramură se numeşte ast-
și în spre sud de Monastirea Secu,
fel din pricină că se presintă aspec-
face joncțiune cu d€lurile Sihlei.
UN

tului sub forma bizară a unei furci

Fundul-Tarcăului, del, pe moşia reșchierate.
Tarcăului, în com. Pângăraţi, plasa
L

Piatra-Muntele. Furciturilor, dEl, în com. Dobreni,

RA

plasa Piatra-Muntele, situat inspre

Fundul-Stejarului, pădure, în com. partea monastirei Horaiţa.
NT

G
CE

Gabur (Pârâul-lui), pirisş, în com. Noapte a județului -şi a plăşei

I/

Gârcina, plasa Piatra-Muntele ; is- Piatra-Muntele ; cu marginile sale

IAS

vorăşte din delul Brânza, ramura despre Nord formeză hotarul des-
munţilor Cozla şi se varsă în p. pre plasa de Sus-Mijlocul, (com. Pi-
Cuejdiii (pe partea dreptă). pirig), iar cu marginile sale despre
Apus, formează limita despre ju-
U

Galu, comună rurală, situată în par- deţul Suceava. Spre Sud şi Est se
BC

tea cea mai de către Apus-Miază- mărginejte cu com. Călugăreni, de

Neaniţa 12
 Y
178

AR
care in parte se hotărniceste prin cărora li s'au dat, şi ocupate de
cursul r. Bistriţa, iar în parte prin către alții, 62. de inşi sunt, cari

R
şira delurilor Bostanul, Pârvu. de şi însuraţi și cultivatori de „pâ-
Terenurile sale în partea Bis-

triţei sunt mai puţin accidentate
de cât in partea despre Nord și
Est, din care pricină şi t6tă po-
LIB
ment, dar wati nici un fel de îm-
proprietărire precum nici puţința
de a moşteni după urma părinţi-
lor lor legiuiți.

ITY
pulațiunea comunei este concen- Agricultura se face pe. o întin-
trață în acestă regiune. dere de 132 hectare, şi anume:
Este formată din satele şi că- 2 hect. ovez, ri hectare pa)

RS
tunele : Galu, Gura-Dreptului, Pi- rumb, 3 bect, cânepă, 2 hect. in,
'riul-Fagului, Piriul-Galu, Poiana- 5 heci cartofii 1 hect. mazăre,
IVE
Sr

Răchiței, Ruseni, Sevineşti, 'To- 2 hect. fasois:

policeni şi Ursii, avend o popu- Imaşul (suhatul) are o intindere
laţiune de 1235 locuitori (după de 230 hectare, și nutreşte un nu-
UN

statistica din anul curent, însă după mer de 4131 capete de vite.
cea culesă de către mine în anul In acestă comună se află: 2
trecut populațiunea se ridică la biserici (dintre care una în stare
cifra de 1701 suflete), sai 342
L

rea), cu 2 preoţi şi 6 dascăli,

fam, dintre cari, după, sex: 617
RA

plătiți din 'ondurile comunale cu

bărbaţi, 618 femei; după starea 100 lei; fonciarul anual al pă-
civilă : 577 necăsătoriți, ş62 că- menturilor bisericeşti se urcă la
NT

sătoriți, 94 vEduvi, 2 devorsaţi, cifra de oo lei. O şcâlă cu un

54 nevolnici; după virstă: 289 învățător plătit de către Stat; 1
copii de sex bărbătesc, 324 copii
CE

brutar, 4 băcani, i cojocar, 4 lem-

de sex femeesc ; dupe naţionalitate nari, 4 terari, 1 crişmă, ş rotă-
18 străini, rii, 3 morari, 2 pive pentru fă-
Dintre locuitorii improprietări; cutul
I/

sucmanilor cu 2 găvane, 4
in 1864, sunt astădi: 187 cari olării. Ocupaţiunea de predilecție
IAS

trăesc şi-şi stăpânesc insu-şi locu- însă a locuitorilor e plutăria.

rile lor; 32 ca urmaşi, 2 locuri
Budgerul comunei e de 4026
părăsite şi ocupate de către alţii ;
lei şi 60 bani la venituri și 3510
iar dintre locuitorii împroprietăriți lei şi 63
U

bani la cheltueli ; taxa

în 1878, suut: 52 cari stăpânesc
de ro%, asupra lefilor funcţio-
BC

locurile lor, 11 <a urmaşi, 7 lo-

marilor se urcă la cifra de
cur ai fo:: părâiite de către cei lei
20,50/100.
 Y
179

AR
179

Comunicaţia cu satele vecinașe Numerul contribuabilor : 56.

se face prin: riul Bistriţa (în jos),

R
In acest sat se află: 1 biserică
şoseaua judeţiană ce vine despre cu 1 preot şi 2 eclisiarci; o șcâlă

LIB
s. Bistricidra şi trece în județul populată de 134 elevi,.1 feră-
Suceava, precum și prin diferite po- rie, 4 olării.
teci, cari duc în drumul Petru-Vodă. Numărul vitelor se urcă la 356

ITY
Fondul drumurilor e de 1244 lei capete, dintre cari: 200 oi, 32
-50 bani la venituri şi 290 lei la vaci, 20 boi, ro cai, 70 rimă-
cheltueli ; salarul picherului 190 tori, 20 junci

RS
lei anual; salarul factorului pos-
tal şo lei. Galu, piriu, în com. Galu, plasa
Numărul contribuabilor: 32, IVEPiatra-Muntele, format din două is-
Din numărul tota! al locuitorilor, voare : unul care naște din fundacul
24 datoresc Creditului agricol, a- format de intersecţiunea ramurilor
vând amanet 148 vite 36v. m. Razim şi Raicu, în prelungirea .
UN

cornute, 300 oi şi 10 cai. munților Petru-Vodă, spre margi-

“Galu, trup de moşie (pădure), situat nea com. Pipirig (plasa de Sus-
pe valea Bistriţei, com. Galu, plasa Mijlocul), şi altul care naște dintre
L

intersecțiunea ram. Raicu și Pârvu.

Piatra-Muntele, este proprietatea
RA

Statului care o arendeză cu 12129

Curge în direcțiunea Sud-Est,
lei anual. Versându-se pe stânga r. Bistrita,
în dreptul satului cu a sa numire.
NT

Galu. sat, în com. Galu, plasa Pia-

tra-Muntele, situat pe partea stângă Galu-Pipirig, (Munţii-), - moşie a
CE

a râului Bistriţa, la 64.700 km. statului, arendată anual cu 40000

depărtare de oraşul Piatra în dru- lei; este situată pe toată partea
mul soşelei ce duce de la s. Bis- Nord-Vestică a jud :ţului, cuprinsă
I/

tricidra în jud. Suceava, pe comunele Galu și Pipirig.

Are o întindere, aproximativ
IAS

fixată, de 1 5o hect. 75 arii, cu o po- Galu, (Piriul-), sat, în com. Galu,

pulaţiune de 1 8o sufi., sai 48 fam., plasa Piatra-Muntele, are o popu-
4 VEduve, 4 nevolnici, 11 evrei. laţie de şo sufl. sai 13 fam. 5
U

Românii se indeictnicesc cu agri- vădane, 3 nevolnici, toți români

cultura, industria primitivă şi mai cari. se ocupă cu plutăria.
BC

cu seamă cu plutăria ; evreii, cu Numerul contribuabilor: 9.

speculațiunea. În acest sat se află o fierărie.
 Y
180 180

AR
Numărul vitelor se urcă la ci- județului, pe toată întinderea văti

R
fra de 104 capete. Cuejdiul.
Privind din relief, forma tere-

LIB
Gardurile, stânci, situate în stânga nurilor acestei comune, ni se re-
piri6şului numit Serafim, cum te presintă sub o figură geometrică
sui de la schitul Durăă spre vir- foarte regulată : la Nord ramura

ITY
ful muntelui Ceahlău ; din aceste Muncelu (în prelungirea ram. Bi-
stânci se revarsă o cascadă prea serica, din com. Buhalniţa), se în-
frumosă de apă. tinde în direcțiune Vest-Est, per-

RS
pendiculară pe cele două laturi
Gavanul, dt!, în com. Girov, plasa care formeză limitele despre Est
Piatra-Muntele.
IVE şi Vest a comunei, și anume la
Răsărit, ramura delurilor Cuejdiul
Găbureşti, cătună, în com. Vadu- şi Balaurul, iar la Vest, Cozla,
rile, plasa Piatra-Muntele.
UN

Bistriţa, Viişoră, ast-fel, că dacă

am trage o linie dusă din ultimele
Gălbăzeni, sat, în com. Călugăreni, extremități despre Sud-Est a delului
plasa Piatra-Muntele, situat pe va- Balaur (sai mai bine dis a d. Ci-
L

lea piriului Largu, între s. Coroiu ritei), la piscul Cozla, atunci tot te-
RA

şi Brinzeni. renul comunei Gârcina ar fi cuprins

Are o populaţiune de 148 su- întrun enorm trapez regulat plecat
NT

fete, sai 38 fam., cari grupaţi, spre Est-Sud. Prin ramura Muncelu,
după sex, numeră : 60 bărbaţi, 88 com. Gârcina se desparte la Nord
femei ; după stare civilă: 78 ne- de com. Crăcăâni ; prin ram. Cuej-
CE

căsătoriţi, 60 căsătoriţi, 10 vă- diu și Balaur se desparte de com.

duvi; în raport cu instrucțiunea: Dobreni; prin delul Balaur şi Ci-
nici un locuitor nu ştie carte. ritei, de com. Căciulești ; la sud
I/

" Ocupaţiunea de căpetenie a lo- prin limite naturale, se desparte de

cuitorilor este plutăria.
IAS

com. Doamna şi Piatra; iar la

Vest, prin ram. Cozla, se desparte
Gârbei, baltă, în com. Păstrăveni, de com. Piatra, Dâmna, şi prin
plasa de Sus-Mijlocul, situată spre prelungirea ram. Bistriţei, Viişorei
U

Sudul s. Davideni (v. Chiţei, baltă). (cu ram. Cozlei), de com. Pân-
BC

Sărați și Buhalniţa,
Gârcina, comună rurală, situată în Este formată din satele: Gâr-
centru plăşei Piatra-Muntele, şi a cina, Cuejdiu, Dărmănești şi Ciri-
 Y
181

AR
181

tei, cu o populaţie de 1755 suflete, (bud. a. trec.).; venitul fonciar

sai 334 capi de fam., cari repar=

R
anual al păminturilor bisericeşti se
tisați, după sex, numără: 839 urcă la cifra de 1929 lei; o șcâlă,

LIB
bărbați, 858 femei; după stare cu un învăţător plătit de stat; o
civilă: 945 necăsătoriți, $84 că-. fabrică de spirt, cu capital de
sătoriţi, 122 văduvi, 8 devorsaţi ; 100,000 lei, ş1 lucrători, ce pro-

ITY
îa raport cu instrucțiunea: 82 duce anual 309234 litruri, 1 pe-
ştii carte, 1663 nu știi. trăria, 9 rotari, 4 ferari, 3 mor
Dintre locuitorii împroprietăriți de apă, din care una cu 2 petre,

RS
în 1864 sunt astădi: 161 cari trăesc numărul crîsmelor 7.
şi-şi stăpânesc însusi locurile Locuitorii se indeletnicesc cu
lor, 47 ca urmaşi, 8 locuri a IVEagricultura şi creşterea vitelor;
fost părăsite şi se stăpânesc de că- iar străinii (cari sunt în număr de
tre alții, 51 inşi cari de şi cul- 24), se îndeletnicesc cu industria
tivatori de pământ şi însurați,
UN

şi speculaţiunea.
dar n'ai nici un fel de improprie- Budgetul comunei e de 8,519
tărire precum nici perspectiva de a lei la venituri şi 7,129 lei la
moşteni după urma legiuiţilor lor cheltueli (excedent 1390 lei, după
L

părinți. bud. a. trec.).

RA

Agricultură se face pe o întin- Comunicaţia cu satele vecine se

dere de 1811 hectare, şi anume: face prin: soscua judeţiană Pia-
NT

302 hect. grâi, 13 hectare grâti tra-Nemţ, prin un drum, care în-
de vară, 4 hect. hrişcă, 1 hect. cepe din precedentul (km 2—3) şi
secară, 455 hect. porumb, şo hect. duce la s. Gârcina, iar de-aci pe
CE

orz, 80 hect. ovăs, 3 hect. şo arii valea Cuejdiului în sus, prin un

cânepă, 9 (hectare cartoti) 8 hect. drum comunal la s. Cuejdiu,
fasole, 11 hect. mazăre, 10 hect.
I/

livezi artificiale, 865 hect. finețe Gârcina, sat, în comuna Gârcina,

naturale. plasa Piatra-Mountele, situat pe
IAS

Imaşul (suhatul), are o întindere valea p. Cuejdiu şi a pirișulu cu

de 78 hectare şi nutrește un nu- a sa numire, la ş km. 700 m,
mer de 2175 capete de vite. depărtare de oraşul Piatra.
U

In acestă comună se află: 4 bi- Impreună cu satul Cucjdiu are

serici (dintre cari 2 în stare rea), O populaţie de 249 capi de fam.,
BC

cu'2 preoți şi 4 eclisiarci, plătiţi dintre cari: 649 bărbaţi, 676 fe-
din fondurile comunale cu 700 le mei; în raport cu starea civilă:
 Y
182

AR
182

762 necăsătoriți, 439 căsătoriți, Gârla-Morii, piri6ş, în com. Pângă-

R
79 văduvi, 7 devorsaţi; în raport rați, plasa Piatra-Muntele, se varsă
cu instrucţia : 46 ştii carte, 1280 pe partea stângă a riului Bis-

LIB
nu ştii, numerul sufletelor în to- triţa, |
tal 1326.
Locuitorii se îndeletnicesc cu Gâștii, v. Poiana-Gâștii.

ITY
agricultura şi creşterea vitelor.
În acest sat se află: locul na- Gâtul-Pipirig-Neamţ, potecă, care:
tal al Episcopului de Roman P. $. duce din valea Bistriţei în valea

RS
S, Melchisedec, reşedinţa comunei, piriului Neamţ (v. Bistriţa, riu,
2 biserici, 3 mori de apă şi in consid. militare).
apropiere cariere de piatră.
IVE
Geamănul, munte, situat spre ho-
Gârcina, piriu, în com. Gârcina, tarul jud. Bacău, în com. Taslău.
plasa Piatra-Muntele, isvoreşte din
UN

plasa Bistriţa.
delul numit Corlatele, ramura Cuej-
diu; se varsă pe partea dreaptă Geamănul, piri6ş ce isvoreşte din:
a p. Cuejdiu. muntele
L

cu a sa numire, com,
Taslău, pl. Bistriţa.
RA

Gârcina, schit, în satul cu a sa

numire, plasa Piatra-Muntele ; ina- Gemene, piridş se isvoreşte din:
NT

inte a fost locuit de călugărițe; „ram. munţilor Petrâsa (Petrei),

acuma însă este biserică mireană, com. Taslău, plasa Bistriţa, se
varsă pe drepta piriului 'Taslău,
CE

Gârcina i Tătăruşul, moșie a sta-

tului, în com. Gârcina, plasa Pia- Gemeni, munte, numit şi Geamă-
tra-Muntele ; posedă 1 confinist şi nul (v.L.r.)
I/

10 pădurari. Arenda anuală se ri-

dică la cifra de 13410 lei. A
IAS

Gelandone, del, in com. Taslâu.

fost pendinte de monastirea Bistriţei.
plasa Bistriţa, situat lângă piri6-
şul Răcila.
Gârcinița, piriş, ce isvoreşte dintre
U

delul Mintiana și Balaurul, pe Germâănul, del, în com. Vadurile,

teritorul com.
BC

Gârcina, plasa Pia- plasa Piatra-Muntele, face joncțiune

tra-Muntele, se varsă pestânga pi- cu ramurile Morgociul și Mălăește,
riului Cueydiu. in prelungirea ram. int Cernegura,
 Y
AR
183. 183

Ghebeni, trup de sat, în com. Rău-

R
trăesc în 187 de case, acestă popu-
cești, plasa de: Sus-Mijlocul. ” laţie represintă, după sex : 346 băr-

LIB
baţi, 377 femei; după starea ci-
Ghedeon, peșteră, în muntele Cea- vilă: 383 necăsătoriți, 287 căsă-
hlstă, situată în partea sa despre ră- toriţi, 52 văduvi, 1 devorsat; în

ITY
sărit, serveşte pentru asil turiştilor raport':cu instrucţiunea: 91 ştită
când sunt apucaţi de furtuni, sat carte, 632 nu stiti. Numărul ne-
vreme rea, pe munte. vOlnicilor 10. Întinderea satului:

RS
1099 hectare (350 fălci).
Gheorghe (Dascălulut), poiana în Locuitorii se îndeletnicesc cu
pădurea Almaş, com. Dobreni, pl. agricultura. “In acest sat se află:
IVE
Piatra-Muntele ; este acoperită de 1 biserică, o şcâlă,
fineţe.
Ghigoeşti, piri6ş, ce isvorăşte dintre
UN

Ghermăneşti-Oancei, sat, v. Ocea, delurile Şerbeştilor şi Mastacăn,

sat în com. Humulești. curge prin satul cu a sa numire,
in direcțiune Nord-Sud-Est traver-
L

Gheuca, loc isol. în comuna Pângă- sând soşeaua județeană Piatra-Bo-

RA

raţi, plasa Piatra-Muntele

; mai de zieni între km. 17-18, ve&rsându-
mult aci a fost înființată, de d-l M. se în iazul Turdeşti.
Catz, o fabrică de praf de puşcă,
NT

cu 8 iucrători (prod. 46,800 lei, Ghigoeşti, deal, lângă satul cu a

sa numire, com. Şerbești, plasa:
CE

Ghiaţăului, del, în com Uscaţi, Piatra-Muntele.

plasa de Sus-Mijlocul, situat către
Răsăritul satului Uscaţi. Ghindădni, sat, în comuna Crăcăâni,
I/

plasa Piatra-Muntele, situat spre

Ghicăi, v, Budeşti-Ghicăi, Est de s. Bălțătești, pe valea pi-
IAS

rioşului cu aşa numire (v. Archiva

Ghigoeşti, sat, în comuna Şerbești, Istor. t. D.
plasa Piatra-Muntele, situat pe va- Are o populație de 15 53 suflete,
U

lea formată de deluriie Şerbești, saii 223 capi de fam., dintre cari:
Mastacăn şi Ghigoeşti, la 18 km. 771 sunt bărbaţi, 782 femei; în
BC

depărtare de orașul Piatra. raport cu starea civilă: 832 necă-

Are o populațiune de 723 su- sătoriţi, 623 căsătoriţi, 96 văduvi,
fete, sau 183 capi de fam., cari 2 devorsa:i; in raport cu instruc-
 Y
AR
184 184

țiunea : 69 ştiu carte, 1484 nu știu, 1 preot şi 1 eclisiarc; o şcoală cu

R
Locuitorii se îndetetnicesc cu o populație de 36 elevi.

LIB
agricultura și creşterea vitelor; Numărul vitelor se urcă la ci-
mulți posedă terenuri de cultură fra de 375 capete, şi anume: 30
prin alte comune, boi, 80 vaci, 1şo oi, 30 rîmă-
În acest sat se află: locul natal

ITY
tori, 40 cai, 45 junci.
al lui V. Conta (fost ministru şi
proresor la Universitate) ; o şcâlă Ghindăbni, numire ce se dă satu-
populată de 99 băeți

RS
şi 86 fete; lui Ghindăâni (v. |. 1).
2 biserici (una costrucție nouă).
Numire veche : Vinzăâni (v. Gindădnul, del, în com. Crăcăâni,
IVE
uric. cit.) plasa Piatra-Muntele, situat între
satul cu a sa numire şi s,. Bălţă-
Ghindădnul, piriu (v. Ghindăsnul, teşti; presintă în formațiunea pă-
UN

piriu). ! = turilor sale straturi salifiere ce ies

la suprafață. “
Ghindăni, pădure, lângă satul cu
L

a sa numire; are o întindere, îm- Gindădnul, pirioş, în comuna Cră-

RA

preună cu acele de pe moșia Cu- căni, plasa Piatra-Munte'e, isvorăş-

recheşti, de 224 pogâne. Este te. din dâlul cu a sa numire (ramura
propietatea statului. Crăcădnilor), curgend în direcţiune
NT

Nord (prin satul Ghindăsni), până

Ghindăni, pădure de 86 pogâne, la vErsarea sa pe partea dreaptă
CE

în plasa Piatra-Muntele. a p. V&ratic,

Ghirva, moşie în com. Budești-Ghi- Gindău, numire ce să dă delului

căi, plasa de Sus-Mijlocul, este
I/

Ghindăsnul (v. L 7). -- ——

proprietatea d-lui Gr. Cozadini (v.
IAS

Climeşti, moșie). Girov, comună rurală, cuprinsă de-

-_ alungul văei Cracăului, în partea
Ghilăești, sat, în comuna Bârgăsni despre Est a plăşei Piatra-Muntele ;
plasa de Sus-Mijlocul.
U

| să mărginește la Est cu com. Şer-

Are |4
o populaţiune de 272
BC

i beşti, Dochia și-o mică parte din

suflete, sai 66 familii, e veduve, | com. Mărgineni; spre Sud cu com.
13 nevolnici şi i familie de evrei. Rosnov ; spre Vest cu com. Că-
În acest sat se află: 2 biserici, ciuleşti, o parte din Gârcina si
 Y
Ge IE 183

AR
Dâmna, la Nord cu com, Căciulești. 6o arii cartoli, 14 hect. fasole,

R
Este formată din satele: Girov, 3 hect. 56 arii mazăre, 32 hect

LIB
Conţeşti, Botești, Doina, Dănești, 8o arii trifoii, 276 hect. fânețe
Balma şi Jideşti, cu o populaţiune naturale.
de 1903 suflete, sau 480 capi de Îmașul (sai suhatul) are o în-

ITY
fam., cari trăesc în 495 de case; tindere de 72 hectare, şi nutresce
acestă populaţiune repartisată pe un număr de 2707 Capete de vite.
categorii, represintă, după sex: În acestă comună se află 4 bi-

RS
927 bărbaţi, 976 femei ; după stare serici în stare rea, cu 8 servitori
civilă : 944 necăsătoriți, 824 că- (3 preoți, $ş dascăli), plătiţi din
sătoriţi, 130 văduvi, ş devorsaţi; IVE fondurile comunale cu 700 lei,
după naţionalitate: 25 streini ; în (bud. a trec.), venitul fonciar al
raport cu instrucțiunea: 183 știu pămenturilor bisericeşti se urcă la
carte, 1720 ru ştiu. țifra de 1929 lei anual, 2 şcoli,
UN

| Dintre locuitorii împroprietăriți dintre care una de gradul I şi alta

în 1864 sunt astăzi: 101 cari de gradul II, 7 mori de apă
trăesc stăpinindu-și singuri locurile cu 12 pietre, 6 stoleri, 6 ferari,
—

lor; 137 ca urmași; 1 loc pără- ş crâşme,

RA

sit şi ocupat de către comună. Locuitorii se îndeletnicesc forte

Dintre locuitorii improprietă- mult cu cultura pământului și re-
Tiți în 1878 sunt astăzi; 34 cari lativ chiar aceste terenuri sunt din-
NT

"şi stăpânesc singuri locurile lor; tre cele mai bune din tot intregul
40 ca urmași; 20 de locuri at județului Neamtu.
CE

fost părăsite de către cei împro- Budgetul comunei e de 4026 lei

prietăriți și ocupate de către alţii ; 6o bani la venituri, şi sto lei
109 inşi sunt, cari de şi însurați 63 bani la cheltueli; taxa de 10 0%
și cultivatori de pămint însă nu
I/

asupra salariilor functionarilor se

ati nici un fel de improprietărire; ridică la ţifra de 20 lei 50 9/.00.
IAS

precum nici putinţa dea moșteni Comunicaţiunea cu satele ve-

ceva pe urma părinţilor lor legiuiți, cine ce face prin, şoscua județiană
Agricultură se face pe o întin= Piatra-Bozieni-Roman, care între
km. 8—9 se întretae cu şostua Do-
U

de 2204 hectare, și anume: 477

hect. griu, 755 hect. 88 arii po- breni-Rosnov-Moinești la 7 —8 km.
BC

„ruiiib, 306 hecp 62 arii orz, 315 al lungimei sale, prin şostua
hect, 21 arii ov&s, 14 hect. 33 Girov-Şerbeşti-Tupilaţi, care în-
arii hriscă, ș hect. cânepă, 6 hect. cepe din dreptul km. 11 al ș$o-
 Pe
=

Y
186

AR
Gu o 186.
selei Piatra-Bozieni, precum și Locuitorii se indeletnicese cu

R
prin o mulțime de alte drumuri agricultura.

LIB
naturale care ligă diversele loca- | bo
lităţi limitrofe între densele. Giţi6na, (Virful), del, în com. Mas-
Fondul drumurilor e de 1244 tacăn, plasa Bistriţa, are un fânaţ
lei 80 bani la venituri și de 290

ITY
de 7—8 fălci.
lei la cheltueli, salariul picherului
e de 190 lei, salariul factorului | Giurca, munte, în com. Buhalniţa,
postal de şo lei.

RS
plasa Piatra-Mantele (v. Lurca).
Din numerul total al locuito- ” !
rilor, 129 datoresc Creditului A-: Giurgea, 'piriș, in com.
IVE Buhalnița,.
gricol, având amanetat, vite, in-! plasa Piatra-Muntele, se varsă pe
strumente agricole şi producte. stânga riului Bistriţa.
UN

Girov, sat, in com. Girov, plasa Giurcanii, moşie (v. Iurcanii).

Piatra-Muntele, situat pe valea pi-
riului Cracău și a piriâşului Va- Giurcanii, sat, v. Poloboc (sau lur-
L

lea-Mare (Dubărca), 10 km. 200 m. | - cani) sat.

RA

depărtare de orașul Piatra, în dreapta

şoselei Piatra-Bozieni-Roman, care | Giurea, piri6ş, in
com. Calu-Iapa,
il desparte de satul Conţeşti. Areo se varsă în stânga piriului Calu
NT

populaţiune de ș 86 suflete, sai 168 | : (v. Lr.)

capi de fam., cari locuesc în 1ș6
case, repartizată acestă populaţie
CE

Glig6ia, moșie, (v. Borleztii, moşie).

dă, după sex: 282 bărbaţi, 304
femei; după starea civilă: 279 ne- | Glodului, pirisș, în
comuna Gâr-
I/

căsătoriţi, 260 căsătoriți, 47 Vă- cina, plasa

4 Piatra-Muntele, isvo-
duve; in raport cu instrucțiunea, i răsce din ramura munţilor Viişdra
IAS

63 ştiă
carte, 523 nu ştii. (în prelungirea ram. Cozlei și a
In acest sat odinioară a fost ; Bistriţei), se varsă pe dreapta Cuej-
reședința sub-prefecturei plaiului |! diului,
Piatra şi reședința unei companii
U

|
de dorobanti, astă-zi însă nu este Glodulut, pirisș, în com. Vinătorii-
BC

măcar reşedinţă de comună. + Nemţului, plasa de Sus-Mijlocul,

Posedă biserică, șc6lă populată |; isvorește din câstele despre Nord
de 6. eievi, 2 ferării, moră de apă. | a Delului Mare, (către hotarul des-
 Y
187 B

AR
187

pre Agapia), curge printre deluri Goșmahul, masiv mintâs, “ce se

R
până la unirea sa cu piriul Co- detașează din marele masiv Cicu-
ciorvei (v. l.r.). Tarcăi, coprinzendu-se între pi-

LIB
riul Tarcău şi Bistriţa, De la sor-
Gorganul, del, in comuna Calu- gintea Asăului se bifurcă și tri-
Iapa, plasa Piatra-Muntele, este si- mite culmea Petrosă între Aseu şi

ITY
tuat in apropierea satului Calu pe Trotuș şi masivul Gosmanului pro-
locul omenesc, în capul fâneţelor. priă zis, între Aseu, Taslăul-Sărat
şi Taslău (v. Cicu, masiv).

RS
Goșmani, săt în comuna Silişte,
plasa Bistriţa, situat spre marginea IVE Goșmanul, ramură de munţi, -si-
despre Nord a comunei şi despre tuată pe teritoriul moșiei Tarcău,
Est a județului, formând cu limi- comuna Pângăraţi, plasa Piatra-
tele sale hotarul despre comuna Muntele, se detașează perpendicular
UN

Mărgineni. Se află coprins între pe culmea Tarcăului, în direcțiune

satele : Hârţeşti (din com. Margi- Vest-Est, coprinzându-se între p.
neni), Bârcu şi Lipoveni (Bârjo- Părului şi p. Murgociului, ambii
ge

veni) de care se “desparte prin

L

afluenţidin partea dreptă a p. Tarcău.

culmea delurilor Siliște.
RA

Are o populație de 77 -suflete din Grașii, moşie, a statului, situată pe

cari: 17 bărbaţi, 20 femei, 40 copii, coprinsul. comunei Petricani, plasa
NT

- sau 16 familii. Numărul vădanelor de Sus-Mijlocul; împreună cu alte

4. Nume&rul contribuabililor 12. trupuri de moşidre, şi afară de 3o
Numtrul nevolnicilor 2. fălci reservate pe seama monastirei
CE

"Numărul vitelor se urcă la țifra Agapia, se arendeză cu 21000 lei

de 292 capete, şi anume: 3 cai, anual.
4 epe, 8 boi, 6ş vaci, 190 oi,
I/

12 :imători şi 10 junci. Grașii, pădure, pe cuprinsul com.

IAS

Petricani, plasa de Sus-Mijlocul.

Goșrmani, (Bârcu), pădure arendată
“ cu 9100 lei anuai, este situată in Grașii, sat, situat sub câstele despre
com. Siliştea, plasa Bistriţa. Ave- Nord a delului Pădurea Grași, în
U

rea arendășiei consistă în 30 boi. comuna Petricani, plasa de Sus-

BC

$ vaci, 2 cai, 5 junci, 1 trăsură, Mijlocul. Are o populaţiune de

2 harabale, 3 pluguri cu 2 fiare, vro 180 locuitori, cari se înde-
(vw. Bârcu, moșie). letnicesc cu agricultura.
188

Y
188

AR
Grașii, (Pădurea) ramură de deluri pentru șoselele vecinaşe ; este aco-
ce se întinde de la miadă-nspte a perită cu fineţe și aparţine, parte

IBR
satului Boiștea, comuna Petricani, proprietarului moşiei Bozieni, parte
paralel cu piriul Neamţului, până locuitorilor acelei comune.
pe teritorul comunei 'Timișeşti.

YL
Groși, (Obcina), munte, situat pe
Grasului, piri6ş, în comuna Bis- "hotarul despre județul Suceava,
tricidra, plasa Piatra-Muntele ; isvo- comuna Răucești, plasa de Sus-

SIT
r&şte din culmea despre Nord-Vest Mijlocul.
a ramurei Hegheșului (Măgura), +
şi se varsă pe partea dreptă a "Groşi, pădure, în comuna Răuceşti,

ER
piriului Bistricidra, în dreptul unde plasa de Sus-Mijlocul ; împreună cu
piriul traverstză soseaua Bistricidra= acele cuprinse pe teritorul satului
Prisăcani, km. 17—r8, Oglindi, are o întindere de 1285
NIV
pogsne.
Grămărești, trup de moşie, situat
în comuna Humulești, plasa de Grozăști, trup de moşie, fâră sat;
LU

Sus-Mijlocul. situată p= lingă moșiile Giurcanii,

Muncelu, în comuna Rădiu, plasa
Grecului, munte, in comuna Domna, Bistrița.
RA

plasa Piatra-Muntele, . situat spre

sudul monastirei Bistriţei, Grâpa-Tinului, v. Tinului.
NT

Gropi, trup de sat, în comuna Fi- Grinduș, munte, la hotarul despre

lira, plasa de Sus-Mijlocul. Transilvania,
CE

şi despre jud. Bacău,

face parte din masivul Cicu-Tar-
Gropi, vale, în comuna Bozieni, plasa cău (v. 1.1).
de Sus-Mijlocul, situat in partea
I/

despre Nord a comunei; este for- Grinţieşul, masiv muntus în le-

mată de către
AS

dealul Cetăţuea și Sătură cu grupul Gherghiului, Că-

un alt del de peste hotar, ce se
răimanului-Dornei, şi care se află
află pe teritorul Vălenilor, jud. coprinși între sorgintea Oltului,
UI

Roman. Putna, Bistricidra de la Tulgheş

Se numeşte ast-fel de la mulţi- în jos, Bistrița, Doraa, Bistriţa,
BC

mea gropilor ce se găsesc pe ea Transilvană şi Mureş.

şi din care se scot prundișuri Catena centrală (linia despăr-
 Y
189 189

AR
ţitâre a apelor) plecă de la sor- se legă cu ai Gherghialui în virful
gintea Bicazului, trece prin piscul Negru (Măgura) print”'o ramură

IBR
Kişavaş 1627 m.), Cocereş (1463 ce plecă din culmea centrală și
m.), Măgura (1509), Isvorul Căli- trece printre Bistriciora şi Negri-
“manului (203 m.), Petrosul (21 10), şora. Valea Bistriciorei de la satul

YL
46 -unde se. îndrepteză spre Nord Corbu (Holl5) posedă o potecă de
țin Măgura Calului (1230 m). cai, care o urcă până aprope de
Clina apusană a acestui grup origină ; valea Negrişorei de ase-

SIT
este formată de munţii Gherghiului menea este urmată de o potecă de
şi ai Călimanului ; această clină cai; cele-l-alte comunicaţiuni din
este răpide, puţin accesibilă şi tă- interiorul masivului sunt poteci

ER
iată de drumurile pasurilor Bicaz, grele.
Bistricidrei (Tulgheşul şi Putna) Considerațiuni militare. Aci co-
NIV
şi al Dornei. Clina orientală a lonele de invasiune sunt despăr-
acestui grup este formată în cea țite printr'un bloc muntos de cel
mai mare parte de munţii Grin- puţin 5o km. lungime, ear lăţi-
LU

țieșului şi ai Dornei. mea lui este de mai bine de 4ș

Munţii Grinţieşului sunt cuprinși km. între Bistriţa şi valea Hure-
intre p. Negru, Bistriţa şi Bistri- şul-Olt. Potecele intermediare sunt
RA

cidra ; spațiul limitat de aceste luzgi şi debușeză ca şi comuni-

riuri afectă forma unui drept- cațiunile pasului Dornei şi Bistri-
unghiă ale căru două laturi ar cidrei în strimptul defileu al Bis-
NT

fi formate prin Bistricidra; iar triţei. Toate aceste consideraţiuni

cele-l-alte două prin p. Negru şi înlesnesc apărarea regiunei, dacă
Bistriţa. Culmea principală a a-
CE

ea nu este surprinsă înainte de a

cestui masiv se întinde din cotul încerca să dispute defileurile (v.
Negrului și al Bistriţei și este ur- Enescu, geogr. Milit.)
mată de frontieră şi de o potecă
I/

care uneşte cele două pârae; din Grinţieșul, pisc înalt de 1770 m.
AS

ea și anume: din virful Grinţie- în grupul mt. Grinţieşul (v. |. r.)

şului, muntele Plopul şi Piatra-
Roşe, plecă spre răsărit trei dinți Grinţieşul-Mare, ramură de munţi
UI

paraleli ce se ramifică, umplu tot ce se detaseză spre Est din ra-

spațiul până în Bistriţa și sunt mura mt. P.opul, pe teritoriul
BC

urmaţi de poteci cari vin din va- com. Călugăreni şi apoi Bistri-
lea Bistriţei. Munţii Grinţieşului cira, plasa Piatra-Muntele. Se află
190 G

Y
199

AR
cuprias între p. Grinţieșul-Mare, Grinţieşul-Mic, piriş, ce isvo-
şi Grinţieșul-Mic. răşte din ram. munţ.. Grinţieşul-

IBR
Mare, com. Bistriciâra, plasa Pia-
Grinţieşul-Mare, piriu, ce isvo- tra-Muntele ; curge prin satul cu a
reşte din partea răsăriteană a sis- sa numire, traversând sostua Bis-

YL
temului stincos Grinţieşul, fiind tricidra-Prisăcani în dreptul km.
format prin unirea a două şuvoie ; 1133 se varsă pe partea stângă
curge spre Est-Sud, pe teritorul a piriului BistriciGra.

SIT
comunei Bistricidra, traversând şo-
sua Bistrici6ra-Prisăcani în drep- Grinţieșul-Mic, sat, în com. Bis-
tul km. 113, unde se și varsă pe tricidra, plasa Piatra-Muntele, situat

ER
stinga p. BistriciGra. între munţii Grinţieşul şi Hurduga,
pe. valea Bistriciorei,
Grinţieșul-Mare, sat,în com. Bistri- Are o populaţiune de 222 su-
NIV
ci6ra, pl. Piatra-Muntele, este situat fete, sai 94 fam., 18 vădane, 9
lângă munții Frasinul și Hurduga. nevolnici, 2 evrei, (dintre aceștia
Are o popuiațiune de 337 su- 67 sufl. sunt copii de sex bărbă-
LU

fete, sau 128 fam., 21 vădane, tesc şi 47, de sex femeesc).

20 nevolnici. Numărul contribuabililor: 60.
În acest sat se află: o biserică In acest sat se află: 1 școlă
RA

de lemn, cu 2 dascăli; 1 piuă populată de 40 elevi; 1 piuă

pentru sucmane ; 2 mori de apă, pentru făcutul sucmanelor; 1 moră
NT

2 ferăstrae. de apă ; 2 ferăstrae.

Numărul contribuabililor : 100. Numerul vitelor se urcă Ia cifra
Numărul vitelor se urcă la cifra de 730 capete.
CE

de 1266 capete, și anume: 80

boi, 150 vaci, 900 de oi, 26 de Grinţieșului, v. Poiana-Grinţieșu-
cai, 50 rîmători, 60 junci. lui, sat.
I/
AS

Grintieșul-Mic, ramură de munţi Grivei, pirioş, (v. Crivei piri63).

ce se detașeză din modul format
de munţii Grinţieșul-Mare şi Mă- Grugenilor, del, in com. Pipirig,
UI

luștet, pe cuprinsul comunei Bistri- plasa de Sus-Mijlocul., se detaștză

ciora, plasa Piatra-Muntele ; for- din mt. Cotnărelu.
BC

meză în parte hotarul despre com,

Călugăreni, Grungenilor, pirisş, in com, Pipi-
 Y
191 ” , 191

|&

AR
rig, plasa de Sus-Mijlocul; isvo- sai 330 familii, dintre cari 1641
reşte din dealul cu a sa numire ai fost presenți în comună la fa-
și se-varsă pe stânga p. Ozana.

IBR
cerea recensimentului şi 3 absenți ;
„din acestă .populaţiune deosebim,
-“Gruiul, munte, în formațiunea ramu- după sex : 806 birbaţi, 848 femei ;
rilor: Obcina-Negră şi Secuescul, după stare civilă: 939 necăsăto-

YL
ce se detașeză spre Sud din sis- riță, 614 98
căsătoriţi, văduvi, 2
;temul stîncos al Ceahlăului ; se devorsaţi, 27 nevolnici ; în raport
află situat la confuența pîrioşului

SIT
cu naționalitatea : 4 fam. străini
Negra-Mare și Negra-Mică, pe (evrei) ; în raport cu instrucţia
teritorul com. Bicaz, plasa Piatra- 50 ştii carte, 1604 nu ştii (so-

ER
Muntele. „cotindu-se în numerul sufletelor
In păturile sale se găsesc tufuri şi acei ce locuesc în trupurile Ar-
calcare, cari însă nu pot da de sineşti, Mărceştii, Rusenii şi Urşii).
NIV
cât un var de o : calitate de tot Din numerul total al locuitori-
inferioră. lor împroprietăriți în 1864 sunt
astă-zi : 92 cari trăesc încă şi-şi
LU

Gruiul-Baltinului, munte situat pe stăpânesc locurile lor; 123 ca

linia de hotar a moșiei Tarcău, urmași ; 6 locuri ai fost părăsite
lângă verful Gosmanului (v. Tar- şi ocupate de către alţii; 14 inși
RA

cău, moşie), „Sunt cari de şi însuraţi și culti-

vatori de pământ, dar n'a nici
Grumăzești, comuna rurală, „așe- |,
NT

un fel. de proprietate precum nici

zată în partea despre mijloc şi putinţa de a moşteni după urma
miază-zi a plășii de Sus-Mijlocul, părinţilor lor legiuiţi.
CE

străbătută în direcţiune Vest-Est de Locuitorii se ocupă cu agricul-

O şiră de dsluri ce formeză pre- tura, care se face pe o întindere
lungirea munţilor din Crăcăoii, de 1755 hect 82 arii şi anume:
I/

Văraticul.. 42 hectare grâă ; 378 hect, ovăz;

Terenurile sale despre Nord se 39 hect. hrişcă ; 663 hect. po
AS

aplecă nesimţit în imensul podiş- rumb; (2_hect.. 84 arii CartofD

vale a piriului Topolița. o hect, 06 arii meiă; 3 hect. 62
UI

Este formată din cotunele : Cu- arii cânepă : 20 arii in; ș hect.
recheşti, Hotărăni, Grumăzeşti, 7I arii fasole; 14 hect. 39 arii
Josenii, Susenii, Vălenii şi Hiza, mazăre ; 56 hectare orz; ş5I hect.
BC

cu o populațiune de 1654 suilete, fânețe naturale.

 192 G 19

Y
Imașul (suhatul) arc o întindere

AR
biliară în localitate se ridică li
de 35 hect. 75 arii, nutrind 2681 cifra de 100,000 lei; arenda a-
capete de vite. nuală a moşiei este de 30,000 lei,

IBR
In acestă comună se află: 3
biserici cu 4 preoţi şi 6 dascăli ; Grumăzeșşti, sat, în com. Grumă-
1 şcâlă cu un învețător plătit de zeşti, plasa de Sus-Mijlocul, situat

YL
câtre stat; 1 MOrĂ, 1 ferărie. sub culmele delului cu a sa nu-
Budgetul comunei e de 3540 mire. Are o întindere de vr'o 380
lei la venituri, 3519 la cheltueli ; hectare, zu o populaţiune de ș20

SIT
taxa de 10%/, asupra lefilor func- suflete, sati 9o familii, 16 vadane,
ționarilor se urcă la cifra de 18 4 nevolnici de baștină români,
lei; numărul contribuabililor 297. iar 4 familii evrei.

ER
Comunicaţia cu satele vecine In acest sat se află: reşedinţa
se face prin şoseaua județiană, comunei, 1 biserică cu un preot
care începe din dreptul satului
NIV
şi 2 dascăli; 1 șcâlă populată de
Oşlobeni, comuna Bodeştii-Precistei 36 elevi.
(dintre km. 16 — 17 al şoselei
Numărul contribuabililor Ş2.
Piatra-Neamţ) şi trece prin satul
LU

Numerul vitelor se urcă la 628

Grumăzeşti-Ocea-Humuleşti ; prin
capete şi anume: 84 boi, ș9 vaci
un drum ce duce de la satul 360 oi, 19 cai, 29 porci, 37
Grumăzești în drumul Ghindăd-
A

junci.
nilor.
Acest sat se află la 27
TR

Fondul drumurilor km.

e de 800 depărtare de oraşul Piatra.
lei la venituri şi 390 lei la chel-
N

tueli; salarul picherului e - de 50 Grumăzești, ramură de deluri in

lei ; salarul factorului poştal e de
CE

com. Grumăzeşti, plasa de Sus

10 lei.
Mijlocul ; la Vest face legătură cu
Din numerul total al locuito- munţii Crăcăânilor; la Sud se
rilor, 161 datoresc Creditului
I/

Agri- prelungește până printre s. Corni

col având amanetat vite şi
pro- şi Bodeşti (pe teritorul com, Bo-
AS

ducte agricole.
deşti-Precistei), iar la Est se pre-
luugeşte cu şira delurilor Rădenii.
Grumăzeşti, moşie, în com.
UI

Gru-
măzeşti, plasa de Sus-Mijlocul ; Gura-Bicazuiui, trup de sat, situat
este proprietatea d-nei Eufrosina în dreptul km. 8o al şoselei mixte
BC

D. Caradgea, a căreia
avere mo- Piatra-Prisăcani, pe malul drept
.
 Y
193
193

AR
al riului Bistriţa, în com. Bicaz, între km. 77—78 al șoselei mixte
plasa Piatra-Muntele. Piatra-Prisăcani,

IBR
Gura-Dreptului, sat, v. Dreptului: Gura-Văei, sat, în com. Căciuleşti
plasa Piatra-Muntele, numit ast-

YL
Gura-D6mnei, sat, în com. Dâmna, | fel fiind-că este aşedat între des-
plasa Piatra-Muntele, unii îi dic ! chidătura a două dâluri ce cad
şi Bâtca-Doamnii, iar alţii simplu | perpendicular (pe plan) spre Apus

SIT
Dâmna (v. 1. r.) ! pe dclul Bălaurul.
Se mărgineţte spre Răsărit-Miază-
1 Nâpte cu s. Popești, iar spre Sud
Gura-Largului, sat, v. Largului, sat.

ER
„cu s. Turtureşti de care se des-
| parte prin culmele delurilor Opin-
Gura-Largului, piriu, v. Largului,. cariu şi Humărici.
NIV
piriu.
Terenurile sale, prin inclina-
țiunea, posiţiunea şi formațiunea
Gura-Mastacănului, trup de sat, supra-stratului, sunt dintre cele
LU

în com. Mastacăn, plasa Bistriţa; mai fertile din întrega comună.

"este situat pe drepta pîriului Măs- Are o întindere cam de 537
tăcânosa, în dreptul km. 26 al hectare, cu o populaţiune de 9o
RA

şoselei județiene Dobreni-Rosnov- familii, ce se ocupă cu agricultura.

Moineşti, şi pus în comunicare, În acest sat se află: -1 biserică
prin un drum natural cu s, Şo-
NT

dărăpănată cu 1 preot şi 2 das-

vOia-Mastacăn. căli întreținuţi din fondurile co-
munale.
CE

Gura-Hangu, sat, v. Hangu, sat. Numărul contribuabililor: go.

Numerul vitelor se urcă la cifra
| . -
Gura-Tarcăului, loc. isol. în com. | de 660 capete și anume: 250 v.
I/

Pângăraţi, plasa Piatra-Muntele,

este i m; €., 1$ Cai, 15 rimători şi trei
situată pe stânga riului Bistriţa, | sute oi.
AS
UI
BC

Neamţu 13
 194 194

Y
AR
IBR
H

YL
“Habe, pădure, în com. Dobreni, pl. nastirea Veraticul, Mitropolitul Ve-
Piatra-Muntele, în spre monastirea niamin, cu aprobarea prinţului
Horaiţa. Sturza, a dispus ca schiturile Hangu

SIT
şi Durău să se schimbe în metâce
Halauca, ramură de munţi, ce se ale monastirei Veraticu! și prin
prelungeşte din județul Suceava urmare să fie locuite de călugă-
spre marginea de Miază-Nopte a
județului Neamţ, prin com. Pipirig. ER
riţe. Cu acestă ocasiune s'a dispus
prin hrisov domnesc ca și moşia
NIV
Hangu cu totă averea sa mobilă și
Hamz6ia, trup de sat, în comuna imobilă să treacă pentru tot-d'a-
Bicaz, plasa Piatra-Muntele, situat una la monastirea Veraticul (16
LU

pe piriul Tașca, în stânga piriului lanuarie 1840).

Bicaz. De la monastirea Veraticul moșia
a trecut în proprietatea Cnejilor
A

| Hangu, moşie, în com. Hangu, pl. Cantacuzen, cari s'au judecat cu

! Piatra-Muntele ; arenda
TR

anuală e: monastirea Veraticul (1844). Se

de 115,000 lei, arendăşia posedă dice că Cnejii la inceput ai re-
1100 oi, 100 boi, 50 vaci, 25 clamat numai o parte de pământ
N

cai, 20 cotizi; 0 maşină (loco- din trupul moşiei Hangul, dar la

CE

mobilă) cu 40 vagâne de drum urma urmei at câștigat-o întregă

de fer pentru transportarea lem- prin judecată, şi mai târdiă a
nelor din pădure ; întinderea dru- vendut-o DSmnei Smaranda Sturza,
I/

mului de fier e de 1 km. im- născută Principesa Vogoride, soția

părţit în 3 distanţe diferite după fostului Domn Mihail Sturza, re-
AS

localităţile exploatărei. posată încă din anul 1884.

Acestă moșie a fost proprietatea La 1864 posesorul moșiei Hangu
UI

tamiiiei Cantacuzen. Apoi a fost fără ştirea proprietăţii, au mai

dată danie monastirei Hangul ; usurpat o parte de terenuri cari
jar mai inainte de anul 1840, îa- aparțineau schitului Durău (v. Du-
BC

mu-'ţindu-se călugărițele din mo- rău, poiană).

 Y
195 195

AR
Hangu, comună rurală, situată cam în 433 hect. 03 arii porumb) şi 28
centru şi partea despre Vest a plăşei hect. 60 arii ovăz. ăi

IBR
Piatra-Muntele, străbătută de-a lun- Imașul (suhatul) are o întindere
gul său de riul Bistrita şi în- de 500 hectare și nutrește un nu-
treţeastă de ramuri muntâse a că- mer de 6416 capete de vite,

YL
rora piscuri sunt cele mai înalte In acestă comună se află: ro
din tot judeţul. Tot pe cuprinsui biserici (7 în stare bună și 3 în
acestei comune se află și masivul stare rea), cu 20 servitori (dintre

SIT
stincos Ceahlăul. cari 6 preoţi de mir), plătiţi cu
Este formată din cotunele : Gura 1740 lei din fond. com. (budg.
Hangu, Fârţigi, Durău, Răpciune, a. trec.), venitul fonciar anual se

ER
Schitul Leţestii, Isvorul Alb, Bo- ridică la cifra de 2100 lei; 2
botenii, Audea apoi Ciurubucu și şcoli primare ; 1 atelier de ferăs-
Strimptura- cu o populaţie de 4167 trae, cu 3 pânze purtate de apă,
NIV
suflete, sau 1000 capi de familie, la cari servesc 13 lucrători şi tae
români ce se îndeletnicesc cu co- în timp 7 luni 3832 m. c. lemn;
merciul. 1 ferăstrăă cu 1 pânză, cu 4 lu-
LU

Acestă populaţie grupată pe di- . crători, care tae 1344 m.c.; 1

verse categorii, dă, după sex: 2052 ferăstrău cu 4 pânze, 27 lucrători,
bărbaţi, 2115 femei; după stare care tae 5376 m. c.; tt mori
RA

civilă: 2231 necăsătoriți, 1638 de apă; 6 ferari; 2 cismari; 1

«căsătoriţi, 291 văduvi, 7 divorsatţi; rotar; ş pive pentru făcutul suc-
NT

în raport cu instrucțiunea: 346 manilor, dintre cati 4 gavane şi 1

ştiă carte, 3821 nu şti. cu 8 gavane.
Dintre locuitorii împroprietăriți Budgetul comunei e de 11422
CE

in 1864 suat astădi: 526 cari lei 97 bani la venituri și 11267

irăesc şi'şi stăpânesc singuri locu- lei şo bani la cheltueli; taxa de
zile lor ; 112 ca urmași ; ş locuri 10%; asupra veniturilor func-
I/

părăsite şi ocupate de către co- ţionarilor se ridică la cifra de

mună ; 31 individi, cari de și în- 72 lei.
AS

suraţi şi cultivatori de pământ, dar Comunicaţia cu satele vecine se

n'a nici un fel de împroprietărire face prin : soşeaua Piatra-Prisăcani,
UI

precum nici putinţa de a moşteni riul Bistriţa. o

ceva pe urma părinţilor lor legiuiţi. Fondul drumurilor e de 2300
Agricultura se face pe o întin- lei la venituri și 1620 lei la chel-
BC

dere de 461 hect. 63 arii şi anume: tueli ; salarul picherului e de 300

196

Y
196

AR
lei ; salarul factorului postal de temelie după cum spun alţii.
300 lei. «In al şaselea an al domniei lui

IBR
Din numerul total al locuitori- Cantemir, Sobieschi intrând în
lor, 47 datoresc la Creditul Agricol țară a pus 6ste în Hungu, Secul,
avend amanetat : 725 oi, 295 vaci, Agapia şi Neamţ.
19 cai şi 26 viței.

L
«Hangu asemenea a fost ocupat
de catane în timpul lui Mihail

ITY
Hangu, schit, în com. Hangu, plasa Racoviţă, când s'au robit jupânesa
Piatra-Muntele, situat în depărtare Maria lui Ilie Cantacuzea vistier-
de o oră de la Răpciune, pe stânga
nicul şi fata lui lordachi Canta-

S
piriului Durău, cuzino stolnicul, dar ai fost obli-
Legenda spune că acest schit
întemeiat în următorul chip :
Suat
s'a
ER cit şi rescumpărate de Domn la
laşi ; contra catanelor aici au mers
mai mult de doue veacuri, de
IV
când Neculai Lagul sulgerul şi Şerban
săhastrul Silivestru, carele sa
fost Cantacuzino postelnicul, dar ai
aşedat în aceste părți, şi-a petre
UN

cut găsit locurile părăsite.

Viața în sînul unui frasi
n mare <In timpul domniei lui C. Duca,
gâunos. În urma vedeniei
ce i s'a stăpânul moşiei şi a satului Hangu
arătat a tăiat frasinul şi
L

a făcut lie Cantacuzen ai ascuns aici îm-

din el un paraclis, care
după cum
RA

brăcat în haine prsste pe Iordachi

se încredințeză, este durat
numai Vornicul şi apoi Pa trecut în țara
din lemnul acelui arbor
e, unde leşescă cu omeni de pază.
săhastrul este înmormântat,
NT

Miron <În timpul domniei lui Mihail

Costin însă ne spune că
monastirea Hangu a Racoviţă Vodă, venind Toma Can-
didit'o din
CE

pajişte Miron tacuzen vel spătar, în solie de la

Barnovschi Vodă
-(vedi Cost. Vodă Brâncoveanu, şi apu-
letop. M. Cogălniceanu,
Axinte Uricariul, cându-l aici (în Iaşi) vestea ma-
etc.) în sec, 17.
I/

La 1649
zilirei lui Vodă, a fugit de odată
Hatmanul Gheorghe,
fratele lui Vasile Lupu la munţi, la Hangu, temându-se să
AS

Vodă, pă- nu i se întâmple şi lui: ceva» (r.

iruns de evlavia acelu
i săhastru a
Teparat monastirea, letop. M. Cogălniceanu).
făcâad și un
UI

zid puternic, cu turnu La 1715, în timpul lui Neculai

ri înalte de
jur împrejurul monastirei Vodă Mavrocordat, egumenul mo-
, punând?o
ast-tel întro nast. Hangu, numit Anastase, a
BC

Posiţiune fârte bună

de apărare,
reclamat în contra visternicesel
iar nu a didito din Ilie Cantacuzen pentru 2 sate ce
 Y
197 19?

AR
le stăpânea pe nedrept: Bă'ţăteştii tare spre Est de satul Gura-Hangu,
şi Mânjeştii, cu care ocasiune a în adâncimea pădurilor ce se în-

IB R
arătat şi 2 urice: unul de danie tind la pâlele muntelui Ceahlau,
de la ctitorul monastirei (Miron aprope de piriul Pintecul şi mar-
Barnovschi) şi altul de la Vasile ginea județului despre Transilvania.

L
Vodă; drept întăritură a acelei Până la anul 1833 aceste isvâre
danii ; cu acestă ocasie făcutu-sa

ITY
zăcea cu totul necunoscute din
alt uric prin care S'a dat acele sate pricina sălbătăciunei locului, iar
din noi Hangului și întâmplându-se apa minerală se scurgea în numitul

RS
ca atunci Samuil Patriarchul Ale- piriu.
xandriei să viziteze Iaşul, Vodă La 1853 Dr. Caillat întrun ar-
Neculai a inchinat monastirea cu IVEticol publicat în l'Union Medical
tâte averile ei Patriarchiei de A- sub titlul de o «O călătorie me-
lexandria (v. hris. din 7135 (1627 dicală în principatele Dunărene»
Febr. 23) a lui Miron Barnovschi citeză aceste ape indicând că este
UN

Moghilă W-d, idem din 11 Aug. singura apă termală a căreia tem-
1765 a lui Gr. Ghica W-d, cu peratură este urcată la 200 C.
anaforaoa din 21 Iulie 1765, hris. Dintre tâte isvârele însă ce sunt
AL

lui N. Mavrocordat din 19 Iulie aci, 2 sunt mai de însemnat:

1715, Însă v. Mânjeşti, sat, şi hris. 1) Burcutul din Arşiţa Creţului și
din 30 lunie 7224 (1716) a lui 2) Burcutul Terjosei.
TR

Mihail Racoviţă), : Celui întâi i s'a făcut analisa

La 1840 Mitropolitul Veniamin de către farmacistul Anton Abra-
N

Costachi a strămutat pe toţi că- hamfi (la 1833), Dr. Caillat (la
lugării de aci la monast. Secu,
CE

1853), Dr. Th. Steinner (la 1856),

aducend în locul lor 70—80 că- (v. Arşiţa Crețului, isvor mi-
lugărițe din monast. V&raticul, dând neral).
tot odată în vecinică stăpânire a Celui de al doilea i s'a făcut:
I/

monast. Ve&raticul atât monastirea analisa de Dr. Th. Steinner (la 1856)
AS

cât şi moșia Hangul (v. Schitul (v. Terjosei, isvor mineral).

Durău, de Archim. Varahil Late, După substanţele concentrate în
Iaşi, 1855). desoluţiune, aceste isvâre ar trebui
UI

clasate mai nemerit în clasa: clo-

Hangu, isv6re cu apă minerală de raratelor sodice (v. în acâstă pri-
BC

fier, în com. Hangu, plasa Piatra- vire: Frundescu, dicţionar geogra-

Muntele, situate la patru ore depăr- fic; Dr. Al. Şaabne:-Tuduri, ape
 RY
198 198:

miner. din județul Neamţu ; Dr. A. fundându-se în grupa munţilor nu-

RA
F&tu, op. cit.). miţi ai Bistriţei Moldove.
Ramura cea mai principală se

LIB
Hangu, sat, în comuna Hangu, plasa desfâşsră din faţa satului Călugă-
Piătra-Muntele, situat pe stânga reni (confluența Bistriţei cu Bistri-
riului Bistriţa, în drumul şoselei ci6ra), printre piriul Largului şi a

Y
mixte Piatra-Prisăcani la 44.800 Hangului spre Nord, făcând legă--
km. depărtare de oraşul Piatra. tură cu ram. Domesnicul, iar spre

SIT
Cota şesului (văei) Bistriţa în Est cu ram. lurca şi Domnei.
acestă localitate e de 491.22 metri.
Populaţiunea e de 1265 suflete, Hangului, pirii, în com. Hangu,
sati
cotiţi
277
pe
capi de: familie,
diverse categorii,
cari so-
dau ERplasa Piatra-Muntele; isvoreşte din-
tre ramurile munţilor Domesnicul,
NIV
dupe sex: 623 bărbați, 642 fe- Hangu şi Boboteni, curgend în di-
mei ; după starea civilă: 700 ne- recțiunea Nord-Sud pe la s. Bobo-
căsătoriţi, 483 căsătoriţi, 81 vă- teni, Audea și aprope de versarea
LU

duvi, 1 devorsat, în raport cu in- sa pe partea stângă a riului Bistrita,

strucțiunea : 105 ştii carte, 1160 traverseză şoseaua mixtă Piatra-
nu știi. Prisăcani între km. 100—101.
RA

În acest sat :se află: reședința

comunei, 1 biserică cu 1 preot şi Haralambe, mahala, în tîrgul Nemţu,
2 eclisiarci, o şcâlă populată de comuna urbană Neamţu, plasa de
NT

97 elevi, 2 ferării, Sus-Mijlocul.

Se mai numeşte: Hăngusor şi
CE

Gura-Hangu. Hatinei, piridş, în com. Reucești,

plasa de Sus-Mijlocul, isvorește din
angu, sat, v. Schitul Hangul. delul Neamţului, aprâpe de Fân-
I/

tânele minerale de la Oglindi.

Hangu, sat, v. Gura-Hangu. Apa acestui piriu în percursul
AS

“A Hangului, grupă de munţi ce cu-

săi lasă nenumerate deposite de
sesquiosid de fier, ceea-ce însem-
| prinde
UI

tote ramurile cari se pre- neză că trebue să fie fârte feru-

lungesc de la hotarul județului Su- ginos (v. Oglindi, isvor mineral),
ceava, între cursul pîriuiui Cra-
BC

cău și podișe!e de la Apusul riului Haușului, munte, v. Has-Hausul.

Moldova şi între riul Bistriţa, con-
 tn Enpsvafle
“Ia lnas pa finnte

Y
199 199

AR
Has-Haușul, munte, situat lângă Hârlăceşti, v. Costişa.
piriul Tarcău, în grupa munților

IBR
Cicu- Tarcău ; are o inălțime de Hârlești, locuinţă isol. în plaiul
4

1955 m. Bistriţa.

YL
Havaş, munte, v. Meleg-Havaş. Hârtop, sat, în comuna Şerbeşti,
plas: Piatra-Muntele, situat pe şesul
Havaş, munte v. Kerekhavaş. ce se întinde la Sud-Est de-s.

SIT
Ghigoești, între culmea Mărgine-
Harmanul, munte, in comun Va- nilor şi satele Bălănești, Ghilăeşti,
duri, plasa Piatra-Muntele ; se de- cu marginele sale formeză ho-

ER
tazează din ramura Tarcăului spre tarul com. Şerbeşti despre com.
Est-Nord, până în dreptul s. Ontau. Bârgăâni, şi a plășii de Sus-Mij-
NIV
locul.
Hălesia, munte, v. Hălăuca, munte. Are o populațiune de 469 su-
fete, sati 119 capi de familie,
Hăneală, v. Fintina-Hăneală, cari trăesc În 106 case; în acestă
LU

populaţie înumărăm după sex: 218

Hăngușor, v. Hangu, sat. bărbaţi, 251 femei; după starea
civilă : 248 necăsătoriți, 178 că-
A

Hânga, dâl în com. Crăcăâni, plasa sătoriți, 41 veduvi, 2 devorsaţi;

TR

Piatra-Muntele, situat între s. Ghin- în raport cu instrucțiunea : 25 știti

dăoni şi Crăcăoni, se mai nu- carte, 444 nu ştiu.
N

mesce şi Ghindăă (v. 1. r.) Locuitorii se ocupă cu agricul-

tira şi creșterea vitelor.
CE

Hârcului, (Piriul-), piri6ş, în. com. Se mai numeşte: Hârtopul-

Dobreni, plasa Piatra-Muntele, se Mare.
varsă în piriul Almac. .
I/

Hărtopel, trup de sat, situat în co-

AS

Hârcului, del, în com. Dobreni, muna Şerbești, plasa Piatra-Muntele.

pl. Piatra-Muntele, situat pe moşia
Almașului. Hârtopul-Mare, v. Hârtop, sat.
UI

Hârcului (din Piriul-), finaţ în comuna Hârtopul-Mic, v. Hârtopel.

BC

Dobreni, plasa Piatra-Muntele, si-

tuat pe moşia Almașului. Hârtop, (Din-) fina, pe moşia Al-
 H

RY
200
200

maşului, com. Dobreni, pl. Piatra- Hiza, cătună, în comuna Grumă-

RA
Muntele. zeşti, plasa de Sus-Mijlocul. Are o
populaţie de 12 suflete, sai 2 fa-
Hârţești, sat, în com. Mărgineni,

LIB
milii, cari se ocupă cu agricultura.
plasa de Sus-Mijlocul, situat pe
Numărul vitelor ce posed se
podişul cuprins între delul Hâr- “urcă la cifra de 107 capete.
țeşti, de care se desparte des.

Y
Micşuneşti, si hotarul judeţului
Hlăpeşti, sat, în comuna Talpa,

SIT
Roman, formând cu marginele sale
plasa de Sus-Mijlocul, formând cu
hotarul comunei și a plășei des-
marginele sale hotarul despre co-
pre com. Silişte (plasa Bistriţa).
muna Uscaţi,

ER
Are o întindere de 1118 hec-
tare și o Are o populaţiune de șşo su-
populaţie de 220 su- flete, sau 150 fam., 25 văduve,
flete, saă 48 familii, 12 v&duve,
NIV
şi 12 nevolnici români; 14 su-
8 nevolnici, cari se îndeletnicesc
flete evrei.
cu agricultura şi creşterea vitelor.
In acest sat se află: 1 biserică
In acest se află: 1 biserică cu
LU

I preot şi i dascal; o ferărie, cu un preot și 2 eclisiarci ; o școlă

populată de 3ș elevi; 1 ferărie,
Numerul vitelor se urcă la 430
capete, 74 boi, so vaci, 200 oi, 2 rotării, ro lingurari,
RA

20 cai, 26 porci şi 58 junci. Nuwm&rul contribuabilor : 212.

Numărul contribuabilor : 48. Numărul vitelor se urcă la ci
Acest sat mai înainte a făcut fra de 486 capete de vite.
NT

parte din desființata com. Hoiseşti,

apoi din desfiinţata com. Micsu- Hocea, v. Ocea.
CE

neşti.
Hoisești, moşie, situată în com.
Hârțești, del, v. Hârţeşti, sat. Mărgineni, plasa de Sus-Mijlocul,
I/

are o întindere de 6r9 hect. şo

Heleșești, v. Eleșești, moşie arii sau 475 fălci.
AS

Hegheșului, ramură de munţi ce Hoisești, v Bahna.

se detaştză din culmea Ceahlăul
UI

ui
(v. Măgura, ramură de munţi), Hoișești, sat, în com. Mărgineni,
plasa de Sus-Mijlocul, situat pe
BC

Hiliora, v. Piatra-lui-Aron, stâncă valea pirioşului cu a sa numire

sau Filidra, monastire.
spre resăritul delului Mărgineni,
i)

Y
201 H 20:

AR
prin care se desparte de s; Măr- formeză hotarul despre județul
gineni. Roman.

IBR
Are o populaţiune de 598 suflete, Are o întindere de 315 hect. 04
sau 145 fam., 12 văduve, 10. ne- arii, şi o populaţie de 150 suflete,
„Yolnici români ; '6 suflete evrei, sai 25 familii, 5 vădane, români,

YL
Numerul contribuabililor : 14ş, cari se indeletnicesc cu agricultura.
In acest sat se află: 1 biserică In acest sat se află: 1 biserică
cu 1 preot şi 2 dascăli; 1 moră fără preot, cu 1 dascăl; 1 piuă

SIT
de apă; i ferărie, pentru facutul sucmanilor ; 1 moră
Locuitorii se îndeletnicesc cu de apă; 1 rotărie.
agricultura şi creşterea vitelor, cari Numerul contribuabililor: 36.
ating numărul de 874 capete şi
anume: 220 boi, 144 vaci, 180 ER Numerul vitelor se urcă la cifra
de 155 capete,
NIV
oi, 38 cai, 110 porci, 182 june.
Acest sat impreună cu satele Homiceni, dl, în prelungirea ra-
Hârţeşti, Micşuneşti, Plopeşti şi murei numită Certieni, este situat
Virlanul au format odinidră co-
LU

lângă satul cu a sa numire, com.

muna Hoisești. Talpa, plasa de Sus-Mijlocul.
A

Hoisești, piri6ş, în com. Mărgineni, Horaița, piri6ş, ce isvoreşte dintre

plasa de Sus-Mijlocul ; isvoreşte din - munţii Cracăul-Negru şi Negreşti ;
TR

câstele despre răsărit a delului curge in direcțiune Nordică, pe

Mărgineni, trece pe lângă satul cu terenul! con. Crăcăni, plașa Piatra-
N

a sa rumire şi se vârsă pe partea Muntele, versându-se pe partea

stângă a piriului Mărgineni, for- dreptă a piriului Cracău,
CE

mând iazul de la Plopești.

Hotaiţa, munte, acoperit cu păduri
Holmu, del, in com. Cărlizi, plasa în com. Crăcăâni, plasa Piatra-
I/

Piatra-Munteie, este acoperit cu fi- Muntele,

AS

nețe.
Horaiţa, cotună in com. Crăcăâni,
Holmu, del, în com. Bodeşti-Pre- plasa Piatra-Muntele, posedă
o mo-
UI

cistei, pl. Piatra-Muntele. nastire de călugări, didită intr'o

architectură ordinară.
BC

Homiceni, sat, în com. Talpa, pl. In acestă localitate se află o

de Sus-Mijlocul, cu marginele sale famiiie, 23 bărbaţi, 2 femei, dintre
 RY
202 H 202
cari 22 necăsătoriți, 2 căsătoriţi plasa de Sus-Mijlocul ; are o întin-

RA
și 1 văduv (necăsătoriţii -sunt că- dere de vr'o 230 hect., cu o po-
lugări). pulaţie de 8o suflete, sau 38 fam.,

LIB
8 văduve, 2 nevolnici români,
Horaița, cari
deere
piatră şi var, cari se indeletnicesc cu agricultura.
situată lângă monastirea cu aceiaşi Numerul contribuabililor: 25.
numire, comuna

ITY
Crăcăsni, plasa Numărul vitelor : 243 capete.
Piatra-Muntele.
-Hucit, pădure, situată în partea

S
Horaiţa-Mare, monastire, v. Ho- despre Nord-Est a târgușorului
raiţa, cătună, Bozieni, pe ambele maluri ale pi-

Horăicira, schit de călugări, in ER riâşului

apa ţine
Ruginâsa, . partea din sus.
locuitorilor din. s. Rugi-
NIV
comuna Crăcăd i, p'asa Piatra- nsa (împroprietăriți în 1864), iar
Muntele, situat pe un munte despre
partea sudică proprietaru'ui moşiei
Miagă-di de monastiiea Horaiţa ; Bozieni.
este cum dic călătorii «un ade-
LU

Contine lemn de fag, dar în cea

Verat cuib de vulturi aninat în
mai mare câtime lemn de alun
crăpătura unei stânci aeriene ; mai
(aluniş), care servă mai mult ca
RA

tot-d'a-una el e ascuns intre nori,

nuele de îngrădit. Are mai multe
și -numai când aceştia se desfac,
poenițe productive în fân,
schitul se vede albind dintre bră-
Intinderea acestei păduri e de 40
NT

dișul negru și posomorit. (v. A-

“hect. şo arii (28 .fălci, 18 prj.
mintiri dintr'o călătorie, C. Hogaș,
ir st. p.).
Asachi
CE

A. III, p. 940).
Huci, trup de sat, în com. Căciu-
Horinţeşti, trup din moşia Alina- leşti, plasa Piatra-Munte'e.
sului (v. 1. r.).
I/

Huciului, del, în com. Căciulești,

AS

Horodiștea, dl, în com. Calu-lapa,

plasa Piatra-Muntele, se î-tinde per-
plasa Piatra-Muntele, situat alăturea
pendicular pe culmea Balaurului,
cu delul Bogoslov (r. L..r.).
UI

în direcțiune spre Răsărit până în

*
apropierea satului Măşcătești.
Hotarul, v. Hotărăni,
BC

Huciului, piri6ş, în com. Mastacăn,

Hotărăni, sat, în con. Grumăzești, plasa Bistriţa.
 Y
203 203

AR
Hrinţieş, v. Griaţieş. port cu naționalitatea : 14 capi de
familie (sai 56 sufiete) sunt străini;

R
Humărici, del, în com. Căciulești, în raport cu instrucțiunea: 314

LIB
plasa Piatra-Muntele ; este numit ştii carte, 2025 uu știi.
ast-fel din pricină straturilor de Populaţiunea o întruchipeză în
humă cari formeză în mare parte mare parte foştii clăcaşi şi însurăţei

ITY
terenurile sale. improprietăriți cum şi foștii robi
monastirești.
Huhurezului, del, în comuna Do- Dintre locuitorii improprietăriţi

S
breni, plasa Piatra-Muntele, este si- în 1864 sunt astădi : 68 cari trăesc

ER
tuat pe coprinsul moşiei Almaș. stăpânindu'şi singuri locurile lor;
169 cari stăpânesc locuri, ca ur-
Humuleşti, comună rurală, situată maşi ; 3 locuri a fost părăsite de
NIV
pe podişele şi văile ce se cuprind către improprietăriţi şi sunt stă-
la Miadă-di a târgului şi piriului pânite de comună; 9 locuri sunt
Neamţ, de-alungul pirielor 'Topo- stăpânite de către alți locuitori;
LU

lița, Agapia și Veraticul ; se me- dintre locuitorii împroprietăriți în

gieşeşte spre apus cu comuna Vi- 1878 supt astădi: 220: cari
nători-Nearmţul şi Filidra, spre Sud stăpânesc însuşi locurile lor; 87
RA

cu com. Bălţitesti şi Grumăzești, ca urmași; 2 locuri ocupate de

spre Răsărit cu com. Petricani, iar către alţii; 1 loc ocupat de către
spre Nord cu com. urbană Neamţu. comună; 25 de individi sunt, cari
NT

Este alcătuită din ș cotune: de și însurați şi cultivatori de pă-

Humuleşti, . Săcăluzeşti, "Topolița, ment, dar mat nici un fel de îm-
CE

Ocea şi Tolicea (Bejani şi Deleni proprietărire, precum nici putinţa

sunt trupuri), pe o întindere de de a moşteni pe urma părinților
3520 hectare (2463 fălci), cu o lor legiuiţi.
I/

populaţie de 2339 suflete, sati 450 Agricultura se face pe o întin-

fam., dintre cari 2312 ai. fost pre- dere de 2509 hectare, 65 arii şi
IAS

senți la facerea recensământului, anume: 114 hect. 0ş arii grâti;

iar 27 absenți din comună; din 590 hect. 75 ari! ov&; 10 hect.
acestă populaţiune num&răm, după 06 arii săcară ;_12 hect. 29 arii
U

sex : 1140 bărbați, 1199 femei; riscă (87 hect. 32"ăriiîl porumb);
după stare civilă: 1267 pecăsă- “3 hect. 40 Fi Cartohu; 33 | hect,
BC

toriţi, 881 căsătoriţi, 186 văduvi, 71 arii cânepă; 30 aril iu; 28

ş devorsaţi, 78 nevolnici; în ra- hect. 63 arii fasole; 3 hect. 76
 RY
204 H 204

arii mazăre; 128 hect. 53 arii necesar scolii, 'se' plătesce de către

RA
orz; 53 arii livedi artificiale; comună; o fabrică de spirt cu un
740 hect. 32 ariisunt livedi natu- capital de 120,000 lei, 56 lucrători
rale.

Este de însemnat că terenurile
acestei comune presintă în forma-
țiunea straturilor sale pături forte
LIB
şi care produce dilnic 800—1000
litruri a 750; ş mori; o pivă.
Budgetul comunei este de 18536
lei 69 bani la venituri şi 6401;

ITY
grose de prundișuri de-asupra cărora lei la cheltueli. Nums&rul contri-
se află pe unele locuri pămeat arabil buabililor: 532; taxa de 10%
la o grosime de aprâpe 1/, metrul

S
asupra salarielor funcţionarilor se
iar pe alte locuri, chiar şi trece
ridică la cifra de 30 lei.

ER
scoborându-se cu mult mai în jos,
Fondul drumuri or e de 1400
aşa că S'ar părea, că fac parte mai lei la venituri şi 1060 lei la che!-
mult din o regiune
NIV
câmpentscă, tueli. Salariul picherului + şo lei ;
de cât din una incunjurată de tste salariul factorului poștal 150 lei.
părțile cu munţi şi deluri stin- Numerul vitelor ce se cresc în
cose,
LU

comu ă se urcă la 3551 capete,

Panta generală de inclinaţiune dintre cari: 1054 vV. m. c., 117
a păturilor e spre Răsărit cai, 107 rimători, 1931 oi şi
Cultura grâului, ovesului şi po-
RA

rumbului mai cu stmă se face pe
O Întindere relativ mare şi ferti-
NT
172 junci,
- Din numărul total al locuitorilor
96 datoresc Creditului Agricol cu

litatea pămîntului atârnă cu deo-

cu suma de 9850 lei, având ama-
sebire de la mul;imea apelor ce udă
netat: 106 boi, 76 vaci, 386 oi,
comuna, cum şi
CE

de la vecinătatea 10 minzai, 39 junci, 26 vonitori,

pădurilor ; din aceste producte în 15 viței, 2 berbeci, 3 bivoliţe, un
inare cătime servesc drept mate- bivol, 26 cai, 8 epe, o minzâcă
rialuri primei fabrice de spirt ce
I/

vo kile orz, 31 kile (măsură veche,

iuncţiontză în localitate.
nu kgr.) ovăs, un vagon po:umb,
AS

In acestă comună se afă: 4

5 harabale, 1 trăsură şi 12 grăpi.
biserici (3 întreţinute din fondu-
Comunicaţia cu satele vecine se
rile comunale, 1 de Stat), cu ş
UI

face prin 3 soşele şi mai multe

„preoți (dintre cari unu.plătit de
drumuri naturale (+. Humulesti, sat).
comună) şi 6 cântăreți; o scâlă
BC

cu un învețător plătit de către stat,

Humulești, sat, în comuna Humu-
iar servitorul precum și materialul leşti, plasa de Sus-Mijlocul, numit
 Y
205 H 205

AR
ast-fel din pricina terenurilor sale acum însă are o populaţie de ș8
cari presintă straturi grâse de hu- elevi. |

R
mă ce ies la suprafață în năruitu- Numărul contribuabililor: 225.

LIB
rile delurilor din apropiere ; este Locuitorii se ocupă exclusiv cu
aşezat pe valea piriului Neamţ agricultura şi creşterea vitelor, al
(căruia în acestă parte i se mai cărora numer e de 1260 capete,
zice şi Ozana), spre Sud lau km.

ITY
dintre cari: 430 v. m. c., 42 cai,
depărtare de oraşul Neamţ (şi spre 83 porci, 640 oi, 65 juuci.
Nord la 37 km. depărtare de: ora- Satul Humulești este străbătut
şul Piatra), mărginit la Apus cu

S
pri mijloc de calea județiană
satul Vinătorii şi la Sud cu s. Să- Piatra-Neamţ, care împreună cu

ER
căluşești, cu cari stă în comunica- soşelele județiene : Humuleşti-Mo-
țiune cu soşelele naționale jude- nastirea-Neamţu şi Humuleşti-Gru-
NIV
țiene. măzeşti-Oșlobeni,formeză un cruciş
Suprafaţa sa, împreună cu ţari- cu centrul ocupat de vatra satului.
nele locuitorilor e de 936 hectare In acestă localitate s'a născut
(655 fălci), şi c'o populaţie de I. Creangă la anul 1837,
LU

243 familii.
In acest sat se află: 2 biserici - Humuleşti, monastire, în comuna
RA

(1 de lemn, mare, situată spre a- Humuleşti (satul cu aceeași nu-

pusul satului, și alta de piatră); mire), pl. de Sus-Mijlocul.
1 fabrică de spirt. Şcolă nu a po-
NT

sedat până în anul acesta şi co- Hurduga, munte, situat lângă s.

piii numai cei cari erau mai a- Grinţieşul-Mare, în comuna Bistri-
propiaţi, mergeai în urbea Neamţ, cidra, pl. Piatra-Muntele.
CE
I/

I
IAS

Iapa, v. Calu-lapa, comună în pl. direcțiune Vest-Sud-Est pe terito-

Piatra-Muntele. rul comunei Calu-lapa, strîns în
U

ingusta vale numită a. «lepei> for-

BC

Iapa, pirii, ce isvorăşte dintre ra- mată de munţii Doşelul şi Epei

murile Tarcăi ;i Doşelul, curge în (în partea stingă a piriului) şi
 RY
"206
-206

culmele Tarcăă, Porfir, Nechitul, renumită pentiu multele pive, mori,

RA
Aluniș şi Neguleşti (în partea dreptă cariere de piatră, vărarii, deposit
a piriului), vărsându-se pe drepta și fabrică de cherestea, apoi dea-
riului Bistrița în fața satului Ros- Junzu! piriului Iapa se intinde

LIB
nov, după un curs aproximativ un canal f6rte lung, care serveşte
de 12 km. pentru transportarea dulapilor (lem-
Afluenții din stînga sunt :. p; Ca- nelor) de la fabrică la deposit prin

ITY
targul, Chiliile, Tochilele (care se ajutorul apei.
va:să la marginea satului Iapa).
Afluenții din drepta sunt: p. Japa, isvor mineral, în comuna Calu-

S
Mânza, care isvorăşte din ram. Iapa, plasa Piatra-Munatele, situat

ER
Tarcău, p. Pecela, p- Jabolan, p. pe valea Iepei, la 3 ore depărtare
Mâlina, cari ies din ram. Porfir, de oraşul Piatra, în apropiere de
plasa Neguleşti, din ramura cu gara Rosnov, posedă apă ferugi-
NIV
aceeaşi numire. nosă-sulfurosă (v. A.-Fetu, op. cu-
Se zice că piriele : Calu, lapa, noscut).
şi Mânza se numesc ast-fel după
LU

O întimplare curi6să: un mocan Iapa, sat, în comuna Calu-lapa,

fiind fugărit de nişte 'Iătari şi te- plasa Piatra-Muatele, situat pe va-
mându-se să nu fie prins a lăsat lea piriului cu a sa numire la 21
RA

în drum caii sei, iar el Sa km. depărtare de oraşul Piatra.

îndosit
singur prin codrii, întorcându-se Are o populaţie de 49ş suflete
(sai 251 bărbaţi,
NT

după un timp indărăpt, în loc de 244 femei), cari

cai a găsit numai osele lor, iar se indeletnicesc cu iudustria, agri-
pirie:or lângă care le-a găsit le-a cultura, explâtarea terenurilor şi
CE

dat numire de Calu, Iapa, Minza, a pădurilor.

(legendă spusă în partea locului). În acest sat se află: 1 biserică
cu un preot şi 2 dascăli, 18 pive
I/

Iapa, pădure, pentru făcutul sucmanelor, 9 mori

situată în comuna
de apă, 2 cariere de unde se scâte
AS

Calu-lapa, plasa Piatra-Muntele, are

o întindere de 2946 pogâne (soco- petră de calitate superidră (cu
tindu-se și acele de pe moşia Calu). piatră din localitate se zideşte bi-
UI

serica din satul Rosnov), vărărie,

depositul iabricei de cherestea <A-
Iapa, vale, situată de-a luagul pi-
BC

vram Lipa»,
viului Iapa (v. |. r.), în comuna
Catu-lapa, pl. Piatra-Muntele; este Iapa, moşie (v. Calu-moşie).
 Y
207 207

AR
-lazu din şeş, iaz în comuna -Şer- Incunjurătârea - Monast.-Taslău,
beşii, plasa Piatra-Muntele. moşie pendinte de monastirea Tas-

R
lău, în com. Taslăi, plasa Bistriţa;
Jepei, ramură de munţi, situată în .

LIB
este arendată anual cu suma de
prelungirea ramurei Doșelu, com. 16000 lei,
Calu-lapa, plasa Piatra-Muntele;
se întinde în direcțiune Vest-Est, Ingăreştii, sat, v. Silenii.

ITY
până la isvorul piriâşului Stahie,
iar de acolo, Est-Nord, spre satul Insula, schele de plute pe malul
Calu, apoi spre Sud-Est până în riului Bistrita, este proprietatea

S
drumul care unește satul Calu cu urbei Piatra.

ER
drumul ce duce la s. Iapa, for-
mând ast-fel aprâpe dou& unghiuri Iordanul, piri6ş, ce curge prin ora-
- drepte, cel înt&iii deschis spre Nord şul Piatra; se varsă pe stânga
NIV
iar cel de-al doilea, spre Sud. riului Bistriţa,
In privirea geologică, (vezi Calu-
lapa, comună). Isvârele, trup de mosie, în comuna
LU

Dâmna, plasa Piatra-Muntele,.

Ic6nei, (Piciorul), munte, v. Picio-
rul-Iconei. Isvârele, moşie, în com. Vinătorii-
RA

Dumbrava-Roşe, plasa Piatra-Mun-

tele, este proprietatea d-lui A.
Iitime, piri6ş, în comuna Vinătorii-
Blancfort.
Nemşul, plasa de Sus-Mijlocul, is-
NT

voreşte din ramurile Oglinzi și

isvorele, loc isolat, în com. Vină-
se varsă pe stânga p. Nemţișorul.
CE

nătorii-Dumbrava-Roşe, pl. Piatra-

Ilișești, moşie, v. Eleşeştii. Muntele.

In-unjurătârea-Monast.-Bistriţa, Isv6rele, loc isolat, în com. Dâmna,

I/

trup de moșie (v. Bistriţa, pădure), plasa Piatra-Muatele ; posedă o îa-

IAS

arendată anual cu 6,266 lei, afară brică de scrobelă, cu capital de

de trupul vindut dintr'insa, numit 200900 lei, 40 lucrători, produ-
Isvorele ; este situată în comuna când de la 1200—2400 kgr. anual.
Dâmna, plasa Piatra-Muntele.
U

Isv6rele, piri6ş, în com. R&ucești,

BC

Incunjurătorea - Monast.-Nemţu, plasa de” Sus-Muntele ; isvoreşte din

moşie, v. Nemţu, moşie. delurile 'Trohineșştilor şi se varsă.
 RY
208
208

pe partea dreptă a r. Moldova, Istrăteni, piri6ş, în comuna Calu-

RA
după un curs. forte scurt, lapa, plasa Piatra-Muntele, isvo-
veşte dintre ramurile muntelui Mă-
Isv6rele, piri6ş, ce isvoreşte din lăeşti şi Murgociu, versându-se pe

LIB
delurile Ciritei, teritoriul com, stânga p. Calu.
Gârcina, curge spre Sud-Est, unin-
du-se pe drepta cu piriâșul Frăsi-
Isvorul-Alb, ramură de munţi ce

ITY
nelul ; intră pe teritoriul comunei se detaștză din masivul Ceahleu-
Vinătorii-Dumbrava-Roşe, traver-
lui, între piriul cu a sa numire
sând, aprâpe de vărsarea lui pe
şi p. Secului, pe cuprinsul comu-

S
partea dreptă a p. Cracăt, soşeaua
nei Buhalniţa, plasa Piatra-Muntele.

ER
judeţiană Dobreni-Rosnov, între al
18—19 km.
Isvorul-Alb, piri6ş, în comuna Bu-
NIV
Isv6rele, piri6ş, în comuna Pipirig, halnița, plasa Piatra-Muntele, is-
plasa de Sus-Mijlocul, voreşte, după cum spune legenda
isvorăşte
din ramurile mt. Helauca, și se din partea efirescă» a stâncei Do-
chia (v. |]. r.), şi se varsă pe par-
LU

varsă pe stinga piriului Pipirig.

tea dreptă a riului Bistriţa, între
Isv6rele, iaz, in comuna Mărgineni,
km. 94—95 al șoșelei mixte Pia-
RA

tra-Prisăcani.
plasa de Sus- Mijlocul.

Isv6relor, del, în hotarul comunei Îsvorul-Alb. trup de moşie, în co-

NT

Mărgineni (plasa de Sus-Mijlocul), muna Bubalniţa, plasa Pia“ra-Mur-

„de comuna Rosnov. tele (v. Buhalniţa, moşie).
CE

Isvorănii, piriş, ce isvoreşte din Isvorul-Alb, sat, în comuna Bu-

delurile Ciritei, se varsă pe drepta halniţa, plasa Piatra-Muntele, si-
tuat la .37 km. depărtare de ora-
I/

piriului Cracău, aprope de s. Bon

țeştii din comuna Girov, după ce șul Piatra, pe malul drept al riu-
AS

traverseză soseaua județiană Do- lui Bistriţa şi stâng al pirioşului

breni-Rosnov în dreptul km. 10. cu a sa numire. ”
UI

Are o populaţie de 202 suflete

Isbireşti, loc isolat în plasa Bis- sau 48 capi de familie, cari nu-
triţa, m&ră după se:: 104 bărbaţi, 98
BC

femei, după starea civilă: rit

Isniange, v. Neamt, tirg. necăsătoriți, 75 căsătoriţi, 14 vă-
209 «

Y
209

AR
duvi, 2 devorsaţi; în raport cu Isvorul-Muntelui, pădure, în com.
instrucțiunea : 20 ştii carte, 182 Buhalnița, plasa Piatra
- Muntele,

R
nu ştii, are O întindere de 10şo pogâne.
Locuitorii se îndeletnicesc cu

LIB
agricultura și plutăria. Isvorul-Muntelui, trup de sat, în
com. Bicaz, plasa Piatra-Muntele.
Isvorul-Alb, pădure (v. 1. r. moşie),

ITY
în com. Buhalaița, pl. Piatra-Mun- Isvorul-Muntelui, sat, în comuna
tele (v. Secu, pădure). Buhalniţa, plasa Piatra-Muntele.
Are o populaţie de 84 suflete,

S
Isvorul-Alb, sat, în com. Hangu, sau 20 capi de familie, dintre cari

ER
plasa Piatra-Muntele. deosebim, după sex: 39 bărbaţi,

Are o populaţie de 243 suflete, 45 femei; după starea civilă: 42

necăsătoriți, 36 căsătoriți, ș văduvi,
NIV
sai 57 capi de familie, cari, dai
după sex : 123 bărbaţi, 120 femei; 1 devorsat; în raport cu instruc-
după starea civilă: 131 necăsă- ţiunea : nici un locuitor nu ştie
toriţi, 96 căsătoriți, 1ş văduvi, „carte.
LU

1 devorsat; în raport cu instruc- Sătenii se ocupă cu plutăria si

ţiunea : 12 ştiă carte, 231 nu știi. agricultura.
RA

Locuitorii se ocupă cu plutăria

Isvorul-Sec, piri6ş, v. Secu, piriu
şi agricultura mai puţin.
în com. Buhalnița, plasa Piatra-
NT

Muntele”
Isvorul-Dulce, moşie (trup), situată
in prejma monastirei Secu, com. Isvorul-Sec, trup de moşie (v. Bu-
CE

Vinătorit-Nemţul, plasa de Sus- - halnița, moșie apoi Secul moşie).

Mijlocul, (v. Secu, pădure).
Isvorul-Puturos, isv. mineral, v.
I/

Isvorul-Muntelui, piriș, ce _isvo- Neamţu, ape minerale.

reşte din masivul Ceahlăului, curge
IAS

pe teritoriul com. Buhalniţa, pl. Isvorul-Puturos, isvâre minerale,

Piatra - Muntele, vărsându-se pe în com. Taslaă, plasa Bistriţa, si-
partea dreptă a riului Bistriţa, după tuate pe drâpta p. Taslai, în pă-
U

ce, aprope de vărsarea sa, traver- dure, spre vestuls. Taslai ; conţin
în disoluțiune mult sulfure. (v.
BC

seză șoseaua mixtă Piatra-Prisăcani,

între km. 84—8ş. Puturosul, piriu).
Neamţa 14
210
210

RY
Itrineşti, sat, in com. Mărgineni, Iurcanii, sat, v. Poloboc sat (v.
plasa de Sus-Mijlocul, situat pe va- Uricul lui Ştefan cel Mare) 6980

RA
lea delurilor Mărgineni, aprâpe 1472,
de pirioşul Tatomireşti.
Are o intindere cam de ș72 lurcanii, ramură de deluri, ce se

LIB
hectare cu o populaţie de 310 detaşeză din ramura Dragva spre
suflete, sau 64 fam., 13 văduve, Est, printre satele Poloboc, Mi-
9 nevolnici, 2 evrei, cari se o- răuțeni (com. Rădiu, plasa Bis-

ITY
cupă cu agricultura. triţa) și pirioşul Dragva; for-
In acest sat se află: 1 biserică mând hotarul, în parte, al. com,
cu 1 preot şi 1 dascăl, Rădiu de com. Socea.

S
Numsrul - contribuabililor: 64.

ER
Numerul vitelor se urcă la ci- Iurcanii, v. Lurca.
fra 444 capete şi anume: 76 boi,
53 vaci, 160 oi, 8 cai, 60 rimă Ivanoș, munte, pe hotarul drespre
NIV
tori, 82 junci, Transilvania ; situat între sorgin-
tea pirioşului Tikoş (Tikos-patak),
Itu, del, în comuna Şerbești, plasa şi muntele Florea.
LU

Piatra-Muntele.
Ivanoș, piriş, ce isvoreşte din
Iurca, ramură de munți în coma. Hangu
muntele Obcina Cepcheșului, for-
RA

pl. Piatra-Muntele ; face parte din

meză chiar de la obirşia lui, ho-
grupa munților Hangu şi ai Bis- tarul despre Transilvania, până în
triței-Moldovei ; se întinde între
NT

p. dreptul unde primeşte un mic pi-

Hangu, Audea, Brădeţelul şi Schi-
IlOş ce vine din curmătura mt.
tul-Buhalniţei, făcând legătură cu Ivanoş şi Flârea.
CE

munții Dâmnei. Numiri diverse:

Giurca (v. |. r.) şi Lurcani. Impuțitelor, poiană, situată pe mo-
şia Almaș, în comuna Dobreni,
I/

lurcanii, moşie, v. Poloboc (sai plasa Piatra-Muntele.

Giurcanii, moșie).
AS
UI
BC
211
241

Y
AR
J

R
LIB
Jabolau, piri6ş în com. Calu-lapa, Jidești, v. Zideşti, sat
plasa Piatra-Muntele : isvoreşte din

ITY
ramura delurilor Porfir şi se varsă Jirov, v. Girov, sat.
pe drepta piriului Calu.

Jos, v. Beţeştii de jos.

S
Jădovina, trup de pădure, în com.

ER
Vinătorii- Dumbrava- Roşe, plasa
Jos, v. Faurii.
Piatra-Muntele, situată în partea pă-
Sf: dure Săvineşti, pe proprietatea
NIV
Jos, v. Curechişte,
statului, şi în legătură cu trupul
numit Lutăria,
Jos, v. Sbereștii.
LU

Jâmbești, v. Zembreşti, sat.

Jos, v. Socii.
Jghiaburile, del, în com. Calu-
RA

lapa, plasa Piatra-Muntele, situat Jos, v. 'Ţibucani.

lângă s. Calu.
Joseni, sat, în com. Grumăzeşti,
NT

Jghiabului, v. Şgeabului. plasa de Sus-Mijlocul, situat pe

valea pirîului 'Topolita.
CE

Jidanului, piri6ş, în com. Bistri- Are o întindere de 400 hectare,

ciGra, plasa Piatra-Muntele, isvo- cu o populațiune de 246 suflete,
reşte din partea Nordică a ra- sah 60 fam., 10 văduve, ș nevol-
I/

murei munților Măgura (Heghe- nici, cari sunt toți români înde-
şul, din grupa Ceahlăului) se varsă letnicindu-se cu agricultura.
IAS

pe partea dreptă a riului Bistri- Numerul contribuabililor : 4.

ciora, aprope de gura piri6şului În acest sat se află o mâră
Grintieşul- Mare. de apă.
U

Numerul vitelor se urcă la cifra

Jideşti, v. Zideşti, moșie de 319 capete, și anume: 30 boi,
BC
 212 K

RY
212
26 vaci, 200 oi, 8 cai, 20 rîmă- jos), plasa de Sus-Mijlocul : se mai

RA
tori, 39 junci. numește şi Lieștii.

Julfeni, trup de sat, în com. Petri- Jurcanii,

LIB
v. lurcani, moşie.
cani (vechea comună Petricanii de

ITY
K

S
ER
Kerekhavaș, munte, v. Cherekha- Kișzimiuş patak, v. Prisăcariul,
vas.
piri6ş.
NIV
Kicserei, munte, v. Chicerul, Kiș-Bestărţa, v. Bistriciora, piriă,
Kăszărukă patak, v. Chiţirigiul,
LU

piri6ş,
RA

L
NT

Lacului, piridş, în com. Şerbeşti,

CE

Lacurile, munte, în com. Dobreai,

plasa Piatra-Muntele ; isvoreşte din
plasa Piatra-Muntele, situat între
culmele despre Est a delurilo
r moşia Almaș şi monăstirea Horaiţa.
«tinca Şerbeşti», curge spre
Sud-
I/

Est, traversând soşeaua judeţian

ă La-martin, piri6ş forte mic ce isvo-
Piatra-Bozieni între
AS

km, 15—16; reşte din muntele Ceahlei; este

apoi se îndreptă mai mult către Est,
situtat în drumul pe unde călătorii
trecend pe la locul. isolat, Ele-
se urcă pe munte, spre Mează-di-
UI

şeşti, în josul cărora se uneş

te pe Apus de locul numit <Fundul Schi-
drepta cu p. Broşteni, dând
naştere tului» ; primește ca afluent pe pi-
unui piriu numit
BC

Căluiş (v.Lr. rioșul Serafim (v. ], r-), drept în:

 Y
213 213

AR
locul unde drumul ce vine de la 78 capi de familie, dintre care,
schitul Durăă, urmând curgerea pi- după sex: 161 bărbaţi, 147 fe-

R
riâşului La-martin în sus, pără- mei; după starea civilă: 172 ne-

seşte valea acestui piriii pentru a
se îndrepta spre stînga unde sunt
stincele «Gardurile».
LIB
căsătoriţi, 118. căsătoriţi, 18 vă-
duvi: în raport cu instrucțiunea:
„9 ştiă carte, 299 nu ştiu,
Locuitorii se ocupă cu plutăria

ITY
Largului, v. Fundul-Largului. şi agricultura.
Acest sat se mai numeşte şi:
Largului, sat, în com. Călugăreni, Piriul-Largului, Gura-l.argului.

S
plasa Piatra-Muntele, situat pe

stinga piriului cu a sa numire,
Are o populaţie de 492 suflete,
saă 132 capi de fam., dintre cari,
NIV
după ses, sunt: 257 bărbaţi, 235
femei; după stare civilă: 259;ne-
căsătoriţi, 203 căsătoriţi, 30 vă-
LU
ER
Largului, piriu, format către obâr-
şia sa din piriâşele Bulatan, Bargilele
şi Coroi (v. 1. r.), curge în spre
Sud prin o vale fârte frumâsă,
pe cuprinsul com. Călugăreni, plasa
Piatra-Muntele, udând satele : Coroi

duvi; în raport cu insir. zțiunea: Gălbăzeni, Brinzeni şi versându-se

39 ştii carte, 453 nu ştii. pe stinga riului Bistriţa, intre s;
Locuitorii se îndeletnicesc. cu Poiana-Largului şi Gura Largului ;
RA

plutăria şi puţin cu agricultura. în tot cursul săi parcurge nişte

Comis. Mihalik de Hodociu dice - terenuri vrednice de studiat pentru
NT

că în apropierea acestui sat şi riul motivul că din malurile sale, pe

Bistriţa, din sus de piriul Vârla- alocurea înalte, se scot lespedi
nului pe moşia Hangul se găseşte de piatră, în a cărora straturi se
CE

cărbune de pămint fişinos, de for- află tablă, ce se întrebuinţeză la

maţia cea mai veche (Houille Coal, scris și la acoperitul caselor. :
Fasrig-Harzige-Steinkohle), de o Afluenții ce mai primeşte acest
I/

calitațe mult mai bună de cât cei ce piriă (afară de cei de mai sus),
IAS

se găsesc la Comănești, Baia, Casca, sunt: p. Dritului, Mogorogea, Ar-

joldănești. 'şita, Tane, (v. L. r;)
Piriul Largului se mat numeşte :
Largului, sat în com. Călugăreni, Gura Largului.
U

plasa Piatra-Muntele, situat la gura

BC

piriului cu a sa numire; are o Lasca, piri6ş, ce isvoreşte din mun-

populațiune de 308 suflete, sai tele Ceahl&i ; se află situat în tre-
 RY
214 | L
214

RA
cerea de la <Poiana sub Ponârăs detașeză aprâpe perpendicular spre
spre Meadă-di (depărtare de 40
Vest din culmea Tarcăului, până
minute), către schitul Ceribuc, în-

LIB
in piriul "Tarcău, între piriâşul
tr'o afundătură de codru întunecos,
Mălăeştea la Nord.și Lăptâcele
ce m'are altă cărare de cât hăţiașul
la Sud,
turmelor, printre colnice şi stinci

ITY
poncie. Lăzurca, poiană, situată în pădurea
Almaș, com. Dobreni, plasa Piatra-
Lazaroi, bâtcă, situată pe hotarul Muntele.

S
Transilvaniei, între ramura mun-

ER
ților Brateș şi Bolohanoş, Lebedea, loc. isol., situată între s,
Oglingi şi Brusturii (din jud. Su-
Lazaroi, pichet, pe graniţa 'Tran-
NIV
ceva), în com. Răuceşti, plasa de
silvaniei, situat pe piriul Boloha- Sus-Mijlocul ; posedă vr'o 8 case
DiȘ, între pichetele Brateș la Nord- locuite de către țigani lingurari,
Vest, și Bolohaniș la Sud-Est,
LU

cu o populaţie de 28 locuitori.
Numărul contribuabililor: 18.
Lăcătușu, piri6ş, ce isvoreşte din Acestă cătună se mai numeşte :
rămurile mţ. H&lauca, com. Pipi-
RA

Lingurari.
rig, plasa de Sus-Muntele ; se varsă
pe stânga piriului Pipirig, puţin Leghii, piricş, în com. Vinătorii-
NT

__Sătre Vestul s.-cu-aceeașt numire,

DI Nemţul, plasa de Sus-Mijlocul ; isvo-
+
| rEşte din ram. despre Sud-Est a
Lăleștii, trup de moşie, fără sat,|
CE

muntelui Procov ; traverseză sâştua

în com. Girov, plasa Piatra-Mun-!
Vinători-Pipirig între km. 13—14
tele, situat pe lângă moşiile ave-| şi se varsă pe stânga piriului Ozana.
reştii, Girov, Boţeşti.
I/

Să mai numeşte: Leleştii.

Lela, trup de sat in comuna Uscaţi,
AS

E tii
_——
plasa de Sus-Mijlocul,
ăptâcele, piriâş, ce isvoreşte din
culmea Tarcăului, comuna Pângă-
Leleștii,
UI

v. Lăleştii, moşie.
raţi, plasa Piatra-Muntele ; se varsă
pe drepta piriului 'Tarcăă, Leteștii,
între sat, în com. Hangu, plasa
BC

detul Butucilor şi Lăptâcele. Piatra-Muntele.; are o populaţie

de 12ș suflete, sai 36 capi de
Lăptâcele, ramură de deluri, ce se fam., dintre cari: şa bărbați, 73
 Y
AR
215 215

femei ; după stare civilă: 62 ne- Bistriţa ; este numit ast-fel din pri-

R
căsătoriţi, 54 căsătoriți, 9 văduve; cina populațiunei sale primitive,

LIB
în raport cu instrucţiunea: 9 știu cari erai Lipoveni aduşi şi aședaţi
carte, 116 nu ştiu, aci de către Ştefan cel Mare (v.
Locuitorii se indeletnicesc cu Bârjoveni, sat).
plutăria şi prea puţin cu agricultura.

ITY
Liţani,; v. Mogoşești.
Lieștii, sat, în com. Petricani (v.
Julfeni). Luca-mară, poiană în pădurea

S
Runcu, com. Siliște, plasa Bistriţa.

ER
Limpegioru, piri6ş, în com. Taslăă,
plasa Bistriţa, se varsă . în stinga Lunca, piri6ş, în com. Vinătorii-
p. Taslăui; apa sa este minerali-
NIV
Nemţul, plasa de Sus-Mijlocul;
sată şi serveşte pentru facerea bâi- isvoreşte din ram. munţilor Oglinzi
lor suferindilor. şi se varsă lângă satul cua sa nu-
mire pe stânga piriului Nenţizor.
LU

Lingura, piri6ş, în com. Cândești,

plasa Bistriţa; isvorăşte din ra- Lunca, sat, în com. Vinători-Nem- ..
tul, plasa de Sus-Mijlocul, situat
RA

mura d&lurilor Dragva, şi se varsă

pe partea dreptă a piri6şului Dragva. spre Vest de Cetatea-Nemtului, pe
valea piriului Nemtişor.
NT

Lingurari, ramură de' deluri, ce se Are o întindere de 318 hect.

detașeză de la hotarul com. Taslaui (222 fălci 60 prj.), cu o popu-
(între pirişele Radului şi Carp&n), laţiune de 376 suflete, sau gi capi
CE

pe teritoriul com. Cândești, for- de familie, 13 văduve, 11 nevol-

mând în parte cu culmele despre nici, cari se indeletnicesc cu agri-
Est-Sud, hotarul despre jud. Bacăii. cultura.
I/

In acest sat se află: biserică

IAS

Lingurari, loc isolat in com. Cân- cu un preot și 2 dascăli, 2 mori

deşti, plasa Bistrita ; localitatea re- de apă.
numită pentru linguri, coveţi, cum Numărul contribuabililor: gr.
şi pentru multe furături. Numerul vitelor se urcă la ci-
U

fra de 370 capete şi anume: 283

BC

Lingurari, loc isolat (v. Lebedea). vite cotn,, 17 cai, 20 mascuri.

Lipoveni, sat, în com. Silişte, plasa Lunca, sat, in com. Pângărați, plasa
 216 L

RY
216
Piatra Muntele, situat pe valea riu- Lunca-Strâmbului, v. Lunca, sat;

RA
lui Bistriţa, în dreptul km. 69 al în com. Pângărați.
şoselei Piatra-Prisăcani, la 1 3.800
|
km. depărtare de oraşul Piatra. Runcelor,

LIB
pirisș, în com. Bistri-
Este reşedinţa comunel (v. Pân- ciGra, plasa Piatra-Muntele, isvoră-
găraţi, sat). Se mai numeşte, Lunca- şte din ramura munţilor Măgura
Strimbului. (Hegheşului) şi se varsă pe drepta

ITY
piriului Bistriciora, în aproprierea
Lunca, v. Arini, loc. isol. podului ce este "peste acest piriu
A
(în dreptul km. 119 al şoselei Bis-

S
"7 Lunca-Plopului, pădure (trup)
pe triciGra-Prisăcani).

ER
i moşia Săvineşti, com. Calul-Iapa,
plasa Piatra-Muntele, are o întin-
Lung, v. Podul-Lung.
dere de 26 hect. 9260 m. p-,
NIV
-
este proprietatea statului,
Luncași, v. Buciulești-Luncași.
LU

M
RA
NT

Macsimești, sat, în com. Bârg

ăsni, riului Cracău, întro posiţiune târte
plasa de Sus-Mijlocul, cu margi- N
pitorescă
CE

nile sale formează hotarul despre Are.o populaţiune de 213 su-

com. Mărgineni.
flete, sai 45 capi de fam.,
Are o intindere cam de 105 hect. dintre
cari, după sex : 114 bărbați, 99
I/

97 arii, cu o populație de 67 su-

flete, sat 16 fam. şi 4 vădu femei ; după stare civilă: 101 ne-
ve, cari
AS

se îndeletnicesc cu agricult căsătoriți, 90 căsătoriţi, 19 văduvi,

ura. 3 devorsaţi ; în raport cu instruc-
Numerul contribuabililor: 12, țiunea : 27 știi carte, 186 nu ştiu,
Numărul
UI

virelor: 32 capete,
Locuitorii se indeletnicesc cu
Magazia, sat, în com, Crăc agricultura, exploatarea terenurilor
ăâni, pl.
BC

Piatra-Muntele, situat pe vale (vărării, cariere, exploatarea pă-

a pi-
durilor).
,
 Y
217
217

AR
Magherniţa, piriâs, în com. Vină- "Mare, v. Coasta-Mare.
torii-Nemţul, plasa de Sus-Mij-

R
locul, isvorăşte din muntele Procov, Mare, v, Dealul-Mare.
lângă schitul

LIB
cu acelaşi nume,
curge pe la Est de monăstirea Nem- Mare, v. Giţiâna-Mare,
țul, traversând, aproape de văr- 3
sarea sa pe partea dreptă a pirtului Mare, v. Valea-Mare.

ITY
Nemţişor, şoseaua Vinătorii-Mo-
i nastirea-Nemţul, între km. 13—14. Mare, v. Virful-Mare,

S
Males, v. Malicia. Margina, piri6ș, in com. Uscaţi, -

ER
plasa de Sus-Mijlocul, isvorăşte
Malicia, trup de sat, în com. Va- din delul Muncel (ramura Răde-
durile, plasa Piatra-Muntele, situat nilor), curge pe la satul cu a sa
NIV
pe. drepta riului Bistriţa. numire, și aprâpe de vărsarea sa
pe stinga piriului Valea-Albă, tra-
Malinicia, v. Malicia, verseză soștua Girov-Tupilaţi între
LU

km. 28—29.
Malu, del, în com. Dobreni, plasa
Piatra-Muntele, situat în prelungi- Margina, sătişor, în com. Uscaţi,
RA

rea delului Sarata-Balaurului, este în plasa de Sus-Mijlocul, cu marginile

parte acoperit cu pădure şi în parte sale formează hotarul comunei des-
NT

tipos. pre Păstrăveni.

Malul, trup de sat, in com. Dobreni, Margina, trup de sat, în com. Bu-
CE

plasa Piatra-Muntele, situat aprâpe huș, plasa Bistriţa, este renumit

de gura piri6şului Almaș, în drepta pentru cărămidăriele ce se fabrică
soşelei județiene Dobreni-Moineşti. în localitate; cu marginile sale
I/

formeză hotarul comunei şi al

IAS

„Mare, v. Aţa-Mare. județului despre Roman,

Mare, v.. Bistra-Mare. Margina, trup de sat, în com, Mas-

tacân, plasa Bistriţa.
U

Mare, v. Brașovana-Mare.
BC

Mastacăn, comună rurală, situată în

Mare, v. Ciudomirul-Mare. partea despre Nord a plăşei Bis-
 RY
218
218

RA
triţa, între rîul Bistriţa și ramurile şi plutăria ; străinii cu exploatarea
Carpaţilor de pe hotarul Transil- pădurilor (avend chiar fabrici de
vaniei,

LIB
cherestea) şi speculaţia produselor.
Terenurile sale sunt accidentate, Agricultură se face însă numai
presintând deluri mărețe şi văi pro- pe 0 întindere de 463 hect. 9
funde, printre cari domină culmea arii, și anume: 129 hect. 30 arii:

ITY
formată de munţii Goşman, Tar- gri ; 9 hect. go arii hrişcă ; 99
căt, Viţiona-Mare, Porfir, Nechitul, hect, 11 arii secară ; 158 hect>
Negulești. “63 arii porumby 63 hect. 19 arii

S
Acestă comună este formată din oves
2 Bâc.; 68 arii cânepă ;.

ER
cătunele : Mastacănul, Neguleşti, 71 arii fasole; 1 hect. 43 arii
Balanul, Smirea, Margina, Portăreşti, mazăre.
Schitul-Nechitul şi Şovoia, cu o
NIV
Imașul (suhatul) are o întindere
populaţie de 2051 suflete, saă 559 de 1400 hect. și nutreşte un nu--
capi de familie, dintre cari sunt, mer de 2849 vite.
după sex: 1039 bărbaţi, 1012
LU

În acestă comună se află: 3

femei ; după stare civilă: 10ş2 biserici. (dintre cari 1 în stare bună,
necăsătoriți, 854 căsătoriţi, 144 2 de reparat), cu 8 servitori, plă-
văduvi, 1 devorsat; în raport cu
RA

tiți din fondurile comunale cu 850

naționalitatea : 60 străini; în ra- lei ; venitul fonciar al pământurilor
port cu instrucţiunea : 86 știi carte,
bisericeşti se urcă la cifra de 250
NT

1965 nu ştii, lei anual (budg. a. trec). 1 şcălă

Dintre locuitorii împroprietăriți
cu 1 profesor plătit de comună;
în 1864 sunt astă-zi: 39 cari tră-
CE

2 fabrice de cherestea.
esc şi-şi stăpânesc singuri locurile
Budgetul comunei de ş322 lei
lor; 55 stăpînesc locurile ca ur-
14 bani la venituri şi 4896
mași ai celor împroprietăriți ; 1
I/

lei 85 bani la cheltueli; taxa de

loc a fost părăsit de cătră un îm- 10 9/; asupra lefilor funcționari-
AS

proprietărit, şi se stăpâneşte de lor se urcă la cifra de 26 lei.

câtre comună ; 141 de indivizi Comunicaţia cu satele vecine
Sunt, cari de și insuraţi şi culti-
se face prin:
UI

un drum care duce

vatori de pământ însă nu ai nici
din satul Mastacân în s, Borleşti,
un fel de împroprietărire precum făcend legătură cu soşeaua jude-
BC

nici putinţa de a moşteni ceva pe

țiană Rosnov-Tasliu (între km.
urma legiuiţilor lor părinţi. 30 —31); prin un drum de la s.
Sătenii se ocupă cu agricultura Mastacăn, trecând prin s. Şovoia
 Y
AR
219 M 219:

ia s, Gura Mastacăn, făcând le- Mastacăn, moşie, în com. Drago-

R
gătură cu soşeaua Rosnov-Bor- mireşti, plasa de Sus-Mijlocul ; for-

LIB
leşti (între al 25 — 26 km.); meEză cu marginile sale limita co-
prin un drum de la Neguleştila -munei despre com. Şerbeşti și
Borleşti (şi la s. lapa prin alt Bârgăoni,.
drum); prin un drum de las.

ITY
_ Este proprietatea D-lui A. Cri-
Mastacăn, ce trece prin s. Portă- veţ ; venitul anual al moșiei este
rești şi Balan, şi uneşte cu so= de 6500 lei. Altă avere ce po-
şeaua Rosnov-Borleşti in dreptul

S
sedă proprietatea aci, sunt 36 de
km. 24. boi jugari, evaluați cu 3600 lei.

ER
Fondul drumurilor e de 1696
lei la venituri şi 1000 lei la Mastacănu, del, in com. Mastacăn,
NIV
cheltueli ; salarul picherului e de pl. Bistriţa, situat între satul cu
200 lei: salarul factorului postal a sa numire și s. Borlești.
de 200 ei.
LU

Din numerui total al locuito- Mastacăn, ramură de deluri, ce se

rilor, 113 datoresc Creditului A- întinde despre resăritul satului Du-
gricol, având amanetat: vite și şăști, com. Serbești, (din dreptul
RA

producte agricole. km 19 al şoselei Girov-Tupilaţi),

prin comuna Dragomirești, plasa
Mastacân, piriu, în com. Masta- de Sus-Mijlocul, formând în mare
NT

cânul, pl. Bistriţa ; isvorăște din parte hotarul dintre acestă com.
ramurile despre Nord de schitul şi com. Şerbeşti, Bârgăâni. La
Est de s. Mastacân se ramifică:
CE

Nechidul, dintre muntele numit

Aluniș şi Nechitul, prin valea că- o culme în spre Nord făcând le-
rora curge până aprâpe de s. gătură (prelungire) cu ram. Us-
Mastac: :; trece apoi printre sa- caţilor şi alta în spre Sud-Est pe
I/

tele Şov6ia (în drepta) şi Portă- cuprinsul com. Bârgădni.

IAS

reşti (în stânga) traversând, în

dreptul s. Gura Mastacănului șo- Mastacân, isvor de apă minerală,
seaua judetiană Rosnov-Taslău in- în com. Mastacăn, pl. Bistriţa, si-
tre km. 25—26, vărsându-se pe tuat aprâpe de satul cu a sa nu-
U

drepta riului Bistriţa. mire (conţine numai burcut-borvis).

BC

Mastacăn, moșie, in com. Mastacăn, Mastacăn, sat, în com. Dragomi-

pl. Bistriţa (v. Negulești, moșie). rești, plasa de Sus-Mijlocul, este:
ț
 RY
:220
220

situat în drumul care purcede din- Măcărescului, v. Fintina-Măcăres.

RA
tre km, 17—18 al soşelei Girov- cului,
Tupilați şi duce prin s. Bornișul,
Hlăpești, la Talpa.

LIB
Măgura, ramură de muaţi în com.
Locuitorii se îndeletnicesc cu Filira, plasa de Sus-Mijlocul, si-
agricultura şi creşterea vitelor. tuată în vecinătatea monastirilor
Veratic şi Agapia (v, L. r.)

ITY
Mastacăn, sat în com, Mastacăn, Posedă piscurile cele mai în-
plasa Bistriţa, situat pe valea piriu- semnate : Ciungi, Delul-Mare, Po-
lui Măstăcândsa, la 25 km. de- iana - Ţigancei, Piatra - lui - Aron,

S
părtare de orașul Piatra. Ciardacul (+. |. r.)

ER
Are o populaţie de 190 fam.,
cari se indeletnicesc cu agricul- Măgura, pădure, pe domeniul co=
tura şi creșterea vitelor, pe lângă
NIV
“rânei, din com. Bicaz (moşia
exploatarea pădurilor din împre- cu aceeași numire), plasa Piatra-
jurime. Muntele ; este în unire cu Pădurea
In acest sat de află: reşedinţa
LU

Smida, dată în arendă cu 30000

comunei; 1 biserică cu 1 preot lei anual D-lui Alecu Şărec.
şi 2 dascăli; o şcolă populată de Pe coprinsul acestei moşii sunt
37 elevi.
RA

16 ferăstrae şi 1 circular.
In apropiere de acest sat se
află isvore cu apă de burcut (borvis). Măgura, munte, în com. Pipirig,
NT

plasa de Sus-Mijlocul, situat pe

Mastacănului (Gura-), sătişor, în
Cantonul numit Domesnic.
comuna Mastacăn, plasa Bistriţa,
CE

situat pe valea riului Bistriţa, sub Măgura, piri6ş, ce isvorăște din

şira d€lurilor ce se intind paralel munţii Petrele-Roșii, com. Bistri-
cu acest rii, în drumul şoselei
I/

cira, pl. Piatra-Muntele, se varsă

jud. Dobreni-Moineşti, la al 26-lea În stânga p. Bistriciora.
AS

km. Locuitorii se ocupă cu plu-

tăria și agricultura,
Măgura, ramură de munţi, ce se
UI

detașeză din piscul Cehl&ului spre

-Mateeş, munte, în com. Cracăâni, hotarul “Transilvaniei, pe cuprin-
plasa Piatra-Muntele, situat lângă
sul com. Hangu, pl. Piatra-Muntele ;
BC

Cracăul-Negru, în legătură cu mun-

formeză legătură cu delul Arşita,
“tele Rotunda. Tablei. Se mai numește Hegheșul.
 221

Y
221

AR
Măgura-Domesnicul, ramură de sându-se pe partea dreptă a piriului
munţi, v. Domesnicul. Tarcău, față în față cu piriul

R
Pietrii, afluent din stânga al aceluiași
Măgura-Şomuzului, v. Şomuzului,

LIB
piriă,
ramură de munţi.
Mălești, piri6ş, în com. Talpa, plasa
Măgura-Stridinele, v. Stridinele, de Sus-Milocul.

ITY
ramură de munţi.
Mălina, pirî6ș, în com. Mastacăn,
Măgura-Văratic, v. V&ratic, ram. plasa Bistriţa ; isvorăşte dintre tam.

S
de munți. Porfir şi Nechid, vărsându-se pe

ER
(Notă : numirea de măgură este partea drâptă a p. Iapa.
forte frecuentă, şi pentru acest
cuvînt, nu insist prea mult asupra Mălușteţ, ramură de munți, ce face
NIV
tuturor numirilor însoțite de ex- parte din grupa Grinţieșului, este
presiunea <măgura»). situată pe teritorul com. Călugă-
reni, plasa Piatra-Muntele, între
LU

Măguret (dosu-), pădure, v. Do- pîri6şul Roşenilor şi p. Călugăreni,

sul-Măgurei.
Măneşti, sat, în com. Petricani, pl.
RA

Măguricea, dtl, în com. Dobreni, de Sus-Mijlocul ; a făcut parte odini-

plasa. Piatra- Muntele, situat pe mo- ră din desființata com. Boiştea.
şia Almașului.
NT

Măneşti, moşie, Situată pe lângă

Mălăeștea, piri6ş, pe moşia 'Tar- moşia Bălăşenii (Graşi) din com.
CE

cău, plasa Piatra-Muntele ; purcede Petricani, plasa de Sus-Mijlocul.

din nodul format de ram. Har-
manul, Tarcăul şi Murgociul, în Mănești, pădure, în plasa de Sus-
I/

direcțiune Vest-Est, legând cu ram. Mijlocul ; are o întindere de ș325

Cernegura (munţii Dâmnei), spre pog6ne, cuprinzându-se şi acele de
IAS

partea (sati câstele) despre Sud. pe moşiile: Nemţişor, Secu și Vi-

nâtori.
Mălăeștea, piri6ş, pe moșia Tarcăă,
U

plasa Piatra-Muntele (com. Pân- Mănești, (Schitu-) : numire vechie

gărați); isvorăşte dintre culmea de sat dată s. Blebea din comuna
BC

Tarcăului și ramura Lăptâcele, ver- Petricani, plasa de Sus-Mijlocul.

 222
222

RY
Mănibia, loc. isol. in com. Costișa, caz, plasa Piatra-Muntele, situat
plasa Bistriţa, situată în dreptul între malul drept al piriului Bicaz

RA
kmt. 28 al soșelei Bacău-Piatra. şi ramura muntelui Piciorul-Frâ-
sinei.
Mănidia, sat, în com. Costişa, plasa

LIB
Bistriţa, situat pe valea rîului Bis- Mărcești, trup de sat, în com. Gru-
trița. Se mai numeşte Mărieneştii. măzeşti, plasa de Sus-Mijlocul.

ITY
Mărăței, trup de sat, în comuna Mărgineni, comună rurală, situată
Dâmna, plasa Piatra-Muntele, situat în colțul despre Sud-Est al plășei
la bariera despre Sud a orașului de Sus-Mijlocul, pe văile și podi-

S
Piatra.
şele ce se întind între stinga riului
Are o populaţie de ş1 sufl. sau

ER
Bistriţa şi hotarul jud. Roman.
13 fam. dintre care, după sex, Teritoriul acestei comune este
sunt: 34 bărbați, 17 femei ; după traversat în direcţiune Nord-Sud
NIV
stare civilă : 32 necăsătoriți, 17 de o întinsă ramură de deluri (nu-
căsătoriţi, 2 vâduvi ; în raport cu
mită tot Mărgineni), din care se
instrucțiunea : 6 ştii carte, _45 nu
detașeză alte delușâre precum : Mo-
LU

ştiu.
vilă, Ţintilă,
Comuna este formată din sa-
Mărăţei, trup (mahala) din orașul tele : Mărgineni, Hoiseşti, Istri-
RA

Piatra, situat între muntele
cica şi riul Bistriţa.
Mai înainte a fost
NT
Petri- neşti şi Hârţeşti ; iar satele Delenii
și Vârlanul astă-zi nu mai există.
sat in pro-

Populaţiunea se urcă la cifra de

prietatea familiei Lăţescu,
2756 suflete, sai 657 fam, ; din-
Posedă: 1 biserică cu 2 preoți,
tre cari 2754 sufl. au fost pre-
CE

3 eclisiarei; 2 şcoli (una de senți şi 2 absenţi din comună la

băeţi, una de tete) primare ; 2 fa-
» facerea recensimentului. Repartisat
brice de bețe ::: chibrituri (dintre
numerul populației, :dă după sex:
I/

care una face şi cue de ciubote) 1382 barbaţi, 1374: femei ; după
)
2 fabrice de sucmane ; 2 du-
starea civilă:
AS

1369 necăsătoriți,
bălării ; 1 fabrică de turnăto- 1193 căsătoriți, t9o văduvi, 4
rie ; 1 fabrică de săpun; 1 fabrică divorsaţi, 73 nevolnici ; în ra-
UI

de colţuni ; 1 fabrică de postav. port cu naționalitatea: 38 evrei;

în raport cu instrucțiuuea: 142
-Mărceni, trup de sat, în
BC

com. Bi- știi carte, 2614 nu ştiu,

:223 223

Y
Dintre locuitorii împroprietăriți 8044 lei la venituri și 7901 lei

AR
în 1864 sunt astă-zi: 194 cari 29 bani la cheltueli. Num&rul cor-
incă trăesc şi 'şi stăpinesc singuri tribuabililor: 607. Taxade 10%,

R
docurile lor; 159 cari stăpânesc asupra salarilor funcționarilor se
locurile ca urmaşi; 6 stăpinesc urcă la suma de şo lei.

LIB
locurile altora; 98 individi sunt, Comunicaţiunea cu satele vecine
<ari de şi însurați şi cultivatori de se face prin o reţea de drumuri,
'pămint dar n'a nici un fel de dintre care însemnăm : soşeaua Măr-

ITY
împroprietărire precum nici putinţa gineni, Bahna, Isvâre; Mărgineni-
-de a moșteni ceva pe urma pă- Jideşti-Dochia ; Mărgineni-Hoiseștă,
_zinţilor lor legiuiţi. Hârţeşti-Mărgineni-Băluşeşti ; Hâr-

S
Din 5571 hect, întinderea totală țeşti-Bârcu,

ER
:a comunei, 2272 hect. 05 arii Fondul drumurilor e de 1300
sunt ocupate de agricultură și a- lei la venituri şi 1140 lei la chel-
nume : 820 hect, grîu, 268 hect. tueli ; salariul picherului e de 1șo
NIV
oş arii ovEs, 11 hect. secară, lei; salarul factorului postal de
2 hect. 30 arii hrişcă, 68 hect, 500 lei anual.
rapiţă, 1033 hect. 75 arii porumb, Din numărul total al locuitorilor,
LU

a
(4
7
hect: 2ş_arii carto 98 datoresc Cred. Agr, având
Sari cânepă, i27 hect. 20 arii amanetat : vite şi producte agricole.
Orz, 420 hect. 85 arii finețe
RA

naturale. Mărgineni, piri6ş, ce isvorăşte din

„ Îmaşul (suhatul) are o întindere nişte deluri situate pe moşia Zi-
de 271 hect. 21 arii, nutrind un
NT

desti, com. Girov, plasa Piatra-

număr de 4945 capete de vite, şi Muntele ; curge pe lângă s. cu a
anume: 930,622 vaci, 1620 oi, sa numire, in josul căruia se-
CE

176 cai, 496 rimători, 622 junci. uneşte pe stinga cu piriâșul Hoi-
In acestă comună se află: 4 seşti, după care apoi formeză iazul
biserici (dintre cari 3 în stare de de la Plopeşti, pe teritorul com.
I/

reparare) cu 4 preoţi și 7 dascăli, Mărgineni, pl. de Sus-Mijlocul;

plătiţi din fondurile comunale cu de la acest iaz piri6șul Mărgineni,
IAS

8oo lei; venitul fonciar al pă- se numește Plopești, şi sub acest

mînturilor bisericeşti se urcă la nume curge pe lângă s. Podoleni,
cifra de 1222 lei anual; 4 mori traversând aprope de vărsarea lui
U

de apă, 3 ferari. p: stinga p. Căluiuș, soștua căei

Budgetul se urcă la cifra de ferate Buhuş-Piatra.
BC
 224 M

RY
224

Mărgineni, v.; Bahna. Almaşului, şi versându-se mai la

RA
Est de schitul Almaș în piriul Almaș.
Mărgineni, ramură de deluri, ce se
întinde în şiră bifurcată de la s. Mărinești, numire vechie a satului

LIB
Hoisești şi Mărgineni, spre Nord Mănidia, din com. Costișa, pl.
"printre satele Jideşti, Dochia, Bă- Bistriţa.
” lușeşti, Itrineşti, formând un semi-

ITY
- cerc încovăet spre Est, Măstăcăn6sa, numire vechie ce se
"dă şi astă-zi, de cătră locuitorii
Mărgineni, sat, în com. Mărgineni, băștinași, piriului Mastacăn (v.l.r).

S
plasa de Sus-Mijlocul, situat pe va-

ER
Mășcătești, sat, în com. Dobreni,
lea piridşului cu a sa numire la
plasa Piatra-Muntele, situat în va-.
18.500 km. depărtare de orașul lea formată de delui cu a sa
NIV
Piatra. | numire, ram. Balaurului, despre Est.
Are o intindere de 2802 hect, Populația se ridică la 1Ş su-
So arii, cu o populaţie de 1558 flete, sai ş fam., cari se îndeletni-
LU

suflete, sai 350 fam., 45 văduve,

46 nevolnici, 29 evrei. cesc cu agricultura.
| ' Numerul contribuabililor: ș,
Locuitorii se îndeletnicesc cu In acest sat se află o biserică
RA

agricultura şi creşterea vitelor. fondată de Stefan Vodă. ,

Numerul contribuabililor : 350. Numărul vitelor: 28 capete,
In acest sat se află: reşedinţa
NT

Satul Mășcăteşti formeză un

comunei; o șcâlă populată de &9 trup cu satul Cășăria.
- elevi; o biserică cu un preot
şi
CE

- 2 eclisiarci; 2 mori de apă; o Mășcătești, piridş, ce isvoreşte din

ferărie. delul cu a sa numire (ram. des-
Numsrul vitelor se urcă Ia cifra pre Est a Balaurului), curge prin
I/

de 2800 ca;ete, dintre care satul Căciuleşti, com. Căciulești,

: 480
boi, 270 vaci, 1180 de oi, plasa
AS

110 Piatra-Muntele, vărsându-se

cai, 300 rîmători, 300 juncă
.
pe drepta piriului Cracăt.
UI

Mărinesij
Mășcătești, del, situat în parte pe
, piri6ş, în com. Do-
" breni, plasa Piatra-Muntele ; hotarul dintre com. Dobreni şi
isvo- „Căciuleşti, plasa Piatra-Mantele.
BC

reşte din pădurea Brinzei,

curgând
în direcțiune Nord-Sud pe
moşia Măzăreanu, v Fântina-Măzărean
ului.
225 M

Y
225

AR
Mândreșşti, nioşie fără sat, situată țului, zicend d-nei Maria Vister-
lângă s. Bârcu, com Siliște, pl. Bis- nicesa, cum aceste două sate iati

R
triţa, între Hârţeşti şi. Romini; rămas ei de la soţul ei [lie Vister-
este proprietatea monastirei sf. Spi-

LIB
nicul, iară lui ilie Visternicul iat
ridon din Iași. fost drepte ocini şi moşii de la
părinţii şi moșii lui, precum ne-aă
Mândrului, v. Chiciorul-Mândrului, arătat şi un uric de la veleatul

ITY
del. 8116 de la Constantin MovilăW,
întracest chip scriind, precum cu
Mânjeşti, iaz, în com. Cârligi, plasa aceste două sate au miluit din ose-

S
Piatra-Muntele, situat lângă delul bita sa milă pe Pătraşcu ce au

ER
numit Movilă spre Sud-Est de satul fost Vornic Mare pentru a lui
Cârligi. dreptă sujbă, şi alta că i-au dat
Pătrașcu Vornicu 6 cai buni de
NIV
Mânjești, moşie, în com. Șerbești, preţ şi 600 uzi bani de sai dat
plasa Piatra-Muntele situată pe lângă în treba Domniei sale şi a ţărei,
moşiile Bungeşti, 'Trudeşti, Ghi- de unde ai avut nevoe şi greu-
LU

goeşti fără sat în present, însă tate. Şi pre urma lui Pătrașcu
în trecut a avut, precum se do- Vornicu le-ai ţinut aceste sate
vedeşte din următoriul hrisov scris ginere-sti Bucioc-Vornicu — iară
RA

de Acsinte Uricariul : pe urma lui Bucioc ai cădut

«lo Mihai Racoviţă Voevod, aceste sate pe mina ginerilor sti
NT

Bojiio milosti Gaspodar Zemli Mol- lui Şoldan....... şi Iordachi cel bă-
davskoi. Facem știre cu acestă carte trin ce au fost Vistiernic Mare,
a Domniei Mele, tututor cui se cade moșu lui [lie Visternicul, şi de
CE

a ști. Iată că au venit înaintea atuncisunt vr'o 80 de ani şi mai

nostră şi înaintea a patru sfinţi bine, de când stăpâneşte acele
Arhierii ai ţe&rei nostre şi a tot sate tot ntmul Cantacuzeneștilor
I/

sfatului nostru, boeri Moldove- din dileie răposatului Vasile Vodă

nești a marl şi a mici, Dumneei
IAS

şi de atiţea ani nime nu Sati

Maria jupânesa răposatului lie sculat din călugării cei bătrâni de
Kantacuzino, ce ai fost Visternic la Hangul cu acestă piră. Iară
Mare, şi cu mare jalobă au pâ- când at fost acum în anul trecut
U

rât de față pe călugării de Hangu S'aii sculat Egumenul Anastase și

BC

pentru două sate anume Bâlțiteștii cu alţi călugări din Hangu şi aă

şi Mânjeștii, de la tinutul Neam- pirit la Neculai Vodă, scoțând un
Neamţu 15
226

RY
226

uric de la răposatul Batnovski Vodă le-ati tăiat capetele tuturor, şi lui

din veleatu 7135 puind pricină

RA
şi feciorilor lui, şi luându-le tâtă
şi dicend precum acele sate Băl-
avuţia at perit şi dresele satelor
„țăteşti: și Mânjeştii sunt a lor acolo ; iară câţi boeri sînt în tară

LIB
drepte ocini, date la monast. Han-
bătrini, toți ştiu de strimbătatea
-gul de ctitorul .lor răposatul Bor-
d-sale, și cum i sai luat acele
novski Vodă, şi cum că le-ati sate cu mare nedreptate. Intru
luat Cantacuzineştii

ITY
de la Mst, aceea Domnia Mea vezend plânge-
cu mare nedreptate, și cu acea rea ei, înteiu am luat seama acelui
pâră ne cercându-se direptatea de
uric de la Barnovski Vodă în
a măruntul, iai luat călugării sa-

S
care scrie, că şi d-sa dacă ai stat
tele cu mare strâmbătate. Deci câ-

ER
la domnie au venit inaintea d-sale
lugării de Hangu aşa ai dat
samă feciorii lui Pătraşcu Logofătul şi
Înaintea nâstră, cum ei aflând
la ai lui Băciok Vornicul, care a
NIV
mănăstire acel uric de la ctitoru
l fost ginere lui Pătraşcu Logofetu
lor răposatul Barnovski Vodă,
şi şi arătendu-i dresele cele de
„un ispisoc de întăritură de mi-
la ră- luire şi de cumpărătură a părinților
LU

posatul Vasile Vodă din veleatul

sei de la Constantin Movilă
7142, şi cu acele drese ai Voe-
tras VOd, iară-și le-ai dat şi de la
piră la Domnia sa Neculai d-sa
Vodă ca să-și ție acele sate, Iară
după
RA

arătând şi ispisocul de judecată

ce s'a zidit monast. Hangu,
de la Neculai Vodă ca să aibă au
a făcut d-sa schimbătură cu dinşii,
ținea monastirea Hangul acele
sate.
NT

de le-au dat satul Căcăceni

Deci Dumneei Maria Visternicesa de la
Hârlăi şi s, Miclăușeni de la
aşa ah dat s&mă, Do-
precum cu mare rohoi, din ocinile lui Isac Balica
CE

Strâmbătate i s'au luat

acele sate, Hatmanu, puind
căci câte drese au avut pricină că m'au
de dat îrebă alţii la moșiile
respunsu atuncea Balicăi, căci
la judecată, nu mai avut
Sati feciori din trupul să,
I/

timplat la mina ei, fiind date după pierirea lui, nici alte
pre mina ginerului d-sale în țara rude
mai aprope de cât pe d-sa, fiindu-i
AS

Rominescă, anume la răposatul unchii Balica Hatmanul,

Stefan Bezede, feciorul răposatului Iară satul,
Bălţătești şi Mânjeştii după
Constantin Basarabi Vodă, ce au
UI

și tâm- făcut schimbătură le-au dat

plându-i-se mazilie Paă danie
luat pu- monastirei sale Hangului.
ternica împărăție cu toţi Deci
feciorii
BC

dintru acestă pricină acelui

lui de lau dus la Țarigrad uric
şi cu schimbare a răposatului
Bar-
 Y
227 227

AR
novski Vodă; cum am aflat: din “Istrate Dabija Vodă şi din mărturia
deresele altor Domni mai în urmă boierilor celor mari de pe acele

R
cari se vor pomeni la rind mai vremi, se dovidește dară, cum acea
jos anume, cum am socotit cu danie şi schimbare a răposatului Bar-

LIB
tot sfatul nostru, că mare strâm- novski Vodă, cu aceste sate ce sati
bătate Sau făcut, de sai luat numit mai sus în deresele sale,
acele sate din mina, d-sale Vister- precum la domnia răposatului Va-

ITY
nicesei, căci măcar că scrie şi a- sile Vodă s'ai sculat tote rudele a
divereză d-sa Neculai Vodă, cu Movileştilor şi a lui Isac Balica
judecata Divanului Domniei sale, Hatmanul, şi aă desbătut tote mo-

S
de pune pricini din sfânta pravilă şiile câte au fost a Movileştilor şi

ER
pentru daniile ce se dai la sfintele de pre Balica, şi de moșii şi de
biserici sai monastiri, din moşii cumpărătură, şi sau împărţit între
ori dintru alte bucate sai lucruri, ei: sine, şi într'acele izvâde din îm-
NIV
haine, mutate și nemutate ; aceste părţiala lor, se află luate și satul
tite lui D-zeă le-ai dat şi sunt Căcăcenii şi Miclăuşenii din mâna
neridicate în veci şi nimeni nu mai acelora cu care au fost făcut schim-
LU

pâte de acea să le mai scâtă de unde bătură raposatul Barnovski Voevod

sat închinat. lar cine ar îndrăzni, şi le-ati ținut până la domnia răpo-
ori cela ce le-ai dat, sau fiii lui, sati: satului Ştefan Vodă Gheorghe,
RA

rudeniile lui, sai moşnenii lui să le carele s'aii pomenit mai sus. Atunci
ceară, să le. înstreineze de la bi- au venit din ţara ungurescă în ţară,
şi altă seminţie a Movileștilor, rudă
NT

serică, să se canonească 'ca furii

de sfinte, 'Cari nici noi cu tot sfa- mai de aprâpe, anume Ileana fata
tul nostru nu le călcăm, ce le a- lui I6n Movilei, pe care o luase
CE

deverim și 'le întărim că este aşa. mai pe urmă Miron Costin Logo-
-Dară încă-mi se cade să cu- fetul, şi a tras pâră,.ea cu ace-
nâscă giudetul, și să iea sama boieri, seminţia Balicăi, pentru
I/

forte de amănuntul şi să cerce să tdte moşiele cu. câte s'au fost îm,
vadă fostaui acea danie a răposa- părţit ei la dilele lui Vasile Vodă
IAS

tului Barnovski Vodă bună şi ade- aflându-se ea că este seminţia mai

v&rată: au: ba. De aici dară se aprâpe Balicăi de cât cei-l-alţi ce
-cunâşte că precum se află la dere- luase moşii; căci ei ati tost nepoți,
U

sele altor răposaţi Domoi bătrîni iară ea a fost fata lui I6n Movi-
de la Ştefan Vodă Gheorghie şi de lei, nepotă de ver primare Balicăi.
BC

la Gheorghe Ghica Vodă şi de la Şi fără de nici un r&spuns acei

228 M
228

RY
boieri ce se împărţise între sine Căcăcenii şi Miclăușeştii din mina
cu moșiile Balicăi, aii dat t$te mo-
feciorilor lui Pătraşcu

RA
Logofătul
şiile la mina Ileni, ca la o moşinencă
şi a lui Coste Bucioc Vornicul ce
direptă cu zapisul lor şi cu izvod le-ai fost dat Barnovski Vodă

LIB
iscălit de dinşii de tote satele câte au
schimb; drept acea at luat şi ei
fost pre mina lor, precum era împăr- satele părinților săi inapoi Bâl-
“ţiala lot din veleatul 7150, în care
țăteștii şi Mânjeştii cu judecata
izvod s'au aflat şi satul Căcăcenii

ITY
reposatului Vasile Vodă.
și Miclăuşenii precum s'ai arătat
Osebit de acestea, pentru alte
mai Sus, care se dovideşte mai
pricini ce scrie îv-sa Neculai-Vodă
virtos dintr'o mărturie de judecată

S
la ispisocu! D-sale cel de judecată,
a 4 sfinți răposați arhierei ai țării

ER
precum să fie mărturisit şi au în-
nostre, cari au fost atuncea: Kir
tărit cu cuvintul şi sfinția sa părin-
Ghedeon mitropolitul Moldovei, tele Kir Ghedeon Mitropolitul,
NIV
. Episcop Romanului, şi Teofan
lucrurile ce sânt inchinate la sfâin-
Episcopul de Rădăuţi, şi Serafim
tele lăcașuri să nu se mai deslipescă
Episcopul de Huși din veleatul 7172
de la dinsele în veci.» Ce sfinţia
LU

scriind că sau fost sculat călugării

sa fiind față ai dat seamă că
de Balica cu pâră asupra lui Mi- au
respuns şi atuncea, mă n'a fost
ron Costin Logofătul și asupra cu
voia sf. sale, nici monastirea Han-
RA

jupânesii lui, care Sai numit mai

gul fiind a țerei, și ales la munte,
sus Ileana fata lui I&n Movilei,
Hu primia casă se' închine la Ba-
cerșind călugării partea din moşiile
NT

friarhia de Alixandria, Şi peste

Balicăi,. fiindu-le ctitor, şi i-au dat
voia sfinţiel sale sai făcut cu
remași pe călugări, căci acel Me-
acea închinăciune.
CE

luite Balica ce ai zidit monastirea

Aşişderea să se fie întrebat şi de
au fost venit din ţara Muntenescă
“ «sfinția sa părintele Kir Sava Proiu-
Şi ati luat pe sora Eremiel Vodă,
Mitropolitul, ca să-şi arate și so-
pe Şcheca, șia lui Simion Movilă
I/

cotința sf. sale, și să fie respuns

Vodă, și moşiile mai: fost de pe
atuncea, cum că știe de acea strim
AS

Şcheaca Movilesca; De aici dară -

bătate ce sai făcut sf, monastiri,
se cundştecă acea schimbare a | şi de multe ori-i Sau
răposatului Barnovski jăluit călu-
UI

Vodă a fost gării dicând că li sas împresur

ră, căci s'a aflat alții rude at
mai moşiile, și mată pe ce să se hră-
aprope Balicăi de cât D-sa, şi
le-au
BC

nescă>. Ci fiind sf, sa şi acum

luat acele sate ce sai zis mai de
sus față la divan şi cetindu-se aceste pri-
229
cin, la ispisocul D-sale lui Neculai
Vodă, deci sf. sa aşa ati respuns,
că n'a mărturisit într'acela chip
fără cât a dis că, a apucat pe acel
boeri, ales pe 'Toderaşcu Vister-
nicul, carele ţine acele sate, şi nu
era boierii năpăstuitoriă, şi luân-
du-se satele de atâta vreme ţinute,
de la mina D-sale Visternicesei cu
nedireptate va fi, şi nui Sai ținut
nici într'o samă aceste graiuri.»
Aşisderea şi pentru sf. sa părintele
Sava Episcopul de Roman, cum
să fie r&spuns atuncea «cu
NIV
multă osirdie, şi au arătat strim-
bătatea ce s'au făcut sf. monastiri,
şi cum că pe când era sf. sa Egu-
LU
men la acea mănăstire, şi vădând-o
că s'ai pustiit din luătura acelor
sate, şi cu mare durere de inemă
RA
vrea să scornescă piră, dară
putut să afle direptate». De care
lucru întrebatam şi Domnia mea
NT
pe Episcopul Sava, să mărturisescă
<u frica lui D-dei cum ştie cu
CE
sufletul săi mai dirept; ce sf. sa
încă au dat samă, cum n'au grăit
de aceste, fară cât au mărturisit
că pe când era Egumen a dis lui
I/
Ilie Cantacuzino Vistiernicul, ca
IAS
să ştie cum are sf. monastire Han-
gul uric de la reposatul Barnovski
Vodă, și ispisoc de la răposatul
Vasile Vodă, pre Bălţăteşti și pre
U
Mânjeşti şi va avea odată gâlceavă
BC
cu călugării de Hangu. lară
M
Y
229
AR
Cantacuzino iau respuns, că de-
acolo n'are nici o grijă el, că are
la mina lui cu ce r&spunde călu-
R
gărilor, iară alta mau avut mai
LIB
mult a mărturisi.
Aşişderea şi cei l-alți dot Epis-
copi, cum să fie cu un glas ai
ITY
respuns atuncea, «că împotriva sfin-
telor Pravili, şi de lăcomie şi ne-
temere de D-deu, le-ati înstrăinat
S
acele mosii acei boieri de la acea
ER
sf. monastire» ; ce fiind faţă la
Divan şi acum, ai dat samă că
mai de aceste strimbătăţi nici ştii, nici
au grăit,
Aşizderea şi pentru D-lor boerii
cei mari, precum întrebându-se de
D-sa Neculai Vodă, şi osebiţi câte
unul, şi cu toţii întrun glas, iară-și
să fie r&spuns, după socottla sfin-
n'a ţiilor sale Archiereilor, cum că cu
mare strimbătate sau luat acele
sate de la sf. Mănăstire de le aă
stăpinit până acuma. Ce fiind cu
toţii şi D-lor boierii la Divan, şi
audind aceste r&spunsuri cetindu-se,
le-am arătat şi no! frica lui D-deă
să grăiască și acum dirept, precum
ai grăit şi atuncea, să nu făţărescă ;
—ce D-lor fără nici o tăgadă au
dat samă, cum că şhiea precum este
drepi, dar chemându-l pe rînd
MWetolal Vodă, şi dându-le a în-
felege, să nu răspungă, împotrivă
nici cum la Divan. Deci ştiind
lie acea poruntă mai avul gură să
 RY
23 0 230

Ş7ăscă spre dreptate, ce cum ai Visternicul cel bătrin, și pre Şoldai,

RA
dis Domnia sa aşa ai poflorit şi şi acele sate le ati fost de zestre
Dumnealor cu toții. lar așa ştiă de la Bucioc Vornicul, satul Băf-
şi cunosc că s'au făcut mare strim- țăteștii lui Iordachi Visternicul, iară

LIB
bătate D-sale Mariei Visternicesei. satul Mânjeștii lui Şoldau și Şoldau
Care mai chiar S'ai arătat înain- iarăşi Vai dat de zestre ginere stu
tea n6stră mărturia de credință: Miron Stârcei. De la Miron Stârcea

ITY
Sfinţia=sa părintele Kir lorest, Epis- au cădut la mina fiului seu Neculai
cop de Huși, apoi şi Hermeziă, om Stârcea și ajungând la lipsă sai
bătrin, diacul de Camară, că pe vindut lui Toderașco Visternicu,

S
când erai: mai tineri, ştiă cu sufletul precum S'aă pomenit mai sus,

ER
lor, că satul Mânjeştii Vai stăpînit lar călugării de Hangu au ţinut
Necolae Stârcea, osebit de Bălţă- acele derese a lor tăinuite, nefiind
teşti, și avea şi curți în sat, trăind bune;
NIV
ș'aă r&mas de înaintea
acolo din părinţii săi, și apoi scoțind nOstră și din tâtă legea ţării, ca
satul, de lipsă la vindare, s'au să maibă în veci tr&bă cu satul
sculat Toderaşc Visternicul, tatăl Bălțăteştii şi cu Mânjeştii,
LU

art
lui Ilie Vistiernicul Cantacuzino, „umblat in piră fără de ispravă, şi
şi au dat lui Neculai Stârcei şoo li S'aă luat și deresele acele din
lei, plata pe Mânjeşti la a treea
RA

mina lor. Iară D-nei Visternicetsă

domnie a r&posatului Ducăi Vodă Maria Sau indreptat. Deci ca să
b&trânul, aibă aşi ține satele cu bună pace,
NT

De aceea dară se vede dreptate, precum le-ai ținut moșii, şi pă-

căci de n'a. .... de Hangu... rinţii, și Dumneii cu feciorii sei
cu, Neculai Stârcea, cum era om până acum,
CE

şi precum îi scriu de-

scăpătat aă putut să vindă satul resele de la Vasi'e Vodă, și uricul
la mina altora, dacă ai avut călu- de la Constantin Movilă Vodă ;
Sării strâmbătate Deci așa : am şi ca să-i fie de la Domnia mea,
I/

socotit cu tot sfatul nostru îm- dreptă ocină şi moşie, şi uric cu

AS

preună şi cu sfinţii Archierei cari tot venitul stătător in veci de veci,

Sau numit mai sus cum că călu- şi acestă piră să nu se mai pârască în
gării de Hangu n'au avut nici o veci.
UI

trebă în acele sate căci am cercat Şi precum am aflat cu mare

din boeri bătrini şi dintr'alţii pă- direptate, am iscălit, cu ef. Archierei
BC

“minteni, şi aşa am aflat: că Bucioc al ţerii n6stre, şi cu toți boerii

Vornicul având ginere pe Iordache cei mari şi mici din sfatul nostru,
 Y
231 M 231

AR
că să stea neclătit și nerușăit în Melihauș, numire ce să dă de popor
veci. Acesta scriem.». muntelui Meleg-Havaş (v. |. r.)

R
u lașii let 7224, Iunie 30
(Sub scris) lo Mihai Racoviţă Vvd: Merișr, munte situat pe hotarul des-

LIB
(L. P.) pre județul Bacăi, în partea despre
(Asupra acestui uric, vedi lă- Vest a judeţului ; face parte din
muriri îndeplinătore: 1) Uricul: grupa munţilor Cicu-Tarcăi către

ITY
Ştef. Voevod 7130 (1622); Radu _ marginea despre Nord a basinului
Mihnea Voevod 7132 (1624); Trotușului.
„Suret: Miron Barnovski Moghilă Din acest munte isvorăşte p.

S
„Voevod 7235 (1627); Gr. Ghica Aseu şi p. Taslăul-Sărat.

ER
Voevod 1765; Anaforaua din 1765;
„în uricariul "Th. Codrescu, pag. Metodica, munte, în grupa munţi-
375—391, t. 5). lor Bistriţei-Moldovei; este situat
NIV
la Nordul monăstirei Bistriţa, pe
Mânza, pirisș, în com. Calu-lapa, hotarul dintre com. Dâmna şi Gâr-
plasa Piatra-Muntele ; isvoreşte din cina, pl. Piatra-Muntele,
LU

ramura munţilor Tarcăii, şi se varsă

pe drepta piriului lapa, aprope de Mic, v Grinţiesul mic, idem, Hâr-
„obirşia acestui piriu (v. lapa, piriă). topul mic.
RA

Mânzatu, piri6ş, în comuna Pipirig, Micsunești, sat, in. com. Budeșştii-

plasa de Sus-Mijlocul; isvorăşte
NT

„Ghicăi, plasa de Sus-Mijlocul ; si-

din ramificaţiunele despre Est a tuat pe valea piriului Tatoinireşti,;
ramurei munţilor Helăuca, spre la Nordul dtlului “Hârţești; cu
CE

marginea județului Suceva, după marginele sale de către Est-Sud,

un curs forte scurt se varsă pe formeză limita comunei despre ju-
partea stingă a piriului Pipirig, dețul Roman.
I/

aprope de satul Băboeşti. Are o -populaţie de 396 suflete,

sati 79 fam., 1.5 vădane, 13 ne-
IAS

Meleg-Havaș, munte, situat pe ho- volnici,

tarul Transilvaniei, între muntele Nume&rul contribuabililor: r2r.
Bâtca-de-Piatră, de care se desparte Locuitorii se ocupă cu agricul-
U

prin piriul Bratoş (Barătos—cota tura şi creșterea vitelor.

840) şi mt. Curmătura Lazaroi; face
BC

In acest sat se află: 1 biserică

_ parte din grupa mt. Cicu-Tarcăi. „cu 1 preot,
 232 M

RY
232

Numerul vitelor se urcă la cifra Pipirig, marginea jud. Suceva), pe

RA
de peste 242 capete, dintre cari: culmea mt. Petru-Vodă, tăind mun-
69 boi, 56 vaci, 67 oi, 13 cai, tele Domesnic mai sus de sorgintea
25 rimători, 32 junci. piriului Cracau si prelungindu-se

LIB
Acest sat a făcut parte din com. dealungul culmei Măgura Văraticu-
Hoiseşti, apoi împreună numai cu lui,printre s. Valea Arinilor (com.
satul Hârţești a format comună Bălțăteşti) şi Crăcăâni, apoi pe

ITY
a parte, și astădi aparține com. culmea delului Gindăui dintre s.
Budeștii-Ghicăi, Bălțătești, şi Gindăsni, scoborând
spre Sud între acest din urmă sat

S
Mică, v. Aţa-mică. şi Grumăzești, apoi pe la sudul s.

ER
Poeni (com. Uscaţi), Unghii, Dra-
Mică, v. Bistra, pîrîă gomireşti, Mastacăn (com. Drago-
mireşti), pe la Estul s. Ghigoeşti
NIV
Mică, xy. Valea-mică, piriu. (com. Şerbeşti), la Vestul s. Hâr-
topul, Macsimești (com. Bârgăâni),
Mihai, v. Salașul lui Mihai, munte. şi limita com. Mărgineni la Sud,
LU

cu limita plăşei Bistriţa ; la: Nord,

Mijloc (De sus-), plasă, în partea cu jud. Suceva.
despre Nord-Est a judeţului, aşe- Împărțire
RA

administrativă : A-
dată pe văile : Moldovei, Nemtului, cestă plasă este formată din plă-
Topoliţei, mai malt în regiunea şile unite: Bistriţa-de-sus (v. de
NT

câmpenescă, de cât în partea mun- Sus, pl.), și plasa Mijlocul, cu-

t6să a județului. prindend la un loc 19 comuni
Se mărginește la Est cu județul (18 comuni rurale şi 1
CE

urbană),
Roman, de care în parte (până în şi anume:
dreptul com. Uscaţi), se desparte 1) Pipirigul, cu cătunele: Pi-
prin riul Moldovei, iar de aice pirig, Plutonul, Băboeştii, Agiă-
I/

prin limitele naturale a satelor penii, Cujbenii, Dolheştii, Piţilă-

“Valea=Albă (com. Uscaţi), Chiliile,
AS

genii şi Tărăţenii, în partea despre

Talpa, Omiceni (com. Talpa), Ru- Nord-Vest a plășei, între plasa
ginosa (com. Bozieni), Climeșştii, Piatra-Muntele și jud, Suceava,
UI

Micșuneşti (com, Budeştii-Ghicăi) ; 2) Vinătorii, cu cătunele: Vi-

la Sud, cu plasa Piatra-Muntele, nătorii, Nemţizorul, Condrenii, Dre-
BC

îrecend linia de hotar de Sudul sa- buța, 'Todiriţenii, Lunca şi co-

telor Tărăţeni şi Cujbeni (com. munităţile religiose : M-rea Nem.
 Y
'233 233

AR
tul, Secu, “Schitul Sihla, Sehăstria, Topolița, Bejani, Delenii, şi Toli-
Vovidenia și Procovul, în partea cea, în centrul plășei, şi între com.

R
despre Nord a plășei, între pl. Neamţul, Vinătorii, Filidra, Gru-
Piatra-Muntele și jud. Suceva. măzeşti și Petricani.

LIB
3) MWeamțul, comună urbană, cu 8) Filidra, cu cătunele : Filidra,
mahalalele : Berăria, Boiştea, Ha- Agapia, Văraticul, Cehlăeștii, Fi-
ralambie, Piriul Ursului, Pometea, liorul, Gropi, Piriul-Târnovii, Zem-

ITY
Prundul şi 'Ţuţueni, în centrul plă- beştii şi comunitățile religiose :
șei și între comunele, Humulești, M-rea Veraticul, Agapia și Agapia-
Vinătorii, Răuceşti și Petricani. Veche, în centrul plășei, între com.

S
4) Răuceşti, cu cătunele : Reu- Vinătorii, Bălțăteştii, Humuleștii şi

ER
ceşti, Sirbii, Oglinzi, Ghebeni, Le- Grumăzeşti.
beda, Muntenii, Redenii, Suzenii, 9) Bălţăleştiă, cu cătunele : Băl-
Trohineşti şi Aprodul Purice, în țăteşti, Mitocul-lui-Balan, Valea-
NIV
partea despre Nord a plășei, între Arinii şi Valea Sacă (Valea-Alba),
com. Neamţ, Petricani, Timiseşti în centru și partea sudică a plă-
și jud. Suceva. şei, între com, Hangu, Vinătorii,
LU

5) Petricani, cu cătunele: Pe- Filidra şi Crăcăoni.

tricani, Tărpeşti, Petricanii de sus 10) Grumăzeşti?, cu cătunele:
(Petricanii Agapiei), Curechiștea de Grumăzeştii, Arsineştii, Curechiș-
RA

jos, Slobozia, '[olicea, Boiștea, tea, Hotarul, Josenii, Mărceştii,

Graşi!, Blebea (Schitul Mănești), Fa- Rusenii, Urșii şi Hiza, în centrul
NT

brica, Ingăreștii (Silenii), Julteni, plăşei, între com. Petricani, Cră-

(Lieştii), Mănești, Plopii, Schitul căoni, Păstrăveni.
şi Târgul Noi, în centrul plășei, 11) Urichenii, formată din o sin-
CE

între com. Humulești, Neamt, Reu- gură cătună, în partea despre Esta
“ceşti, Timiseşti, Uricheni, Pâstră- plăşei, între comuna Petricani,
veni, Grumăzeşti şi Filidra. Păstrăveni.
I/

6) Zimişeşti, cu cătunele : Ti- 12) Păstrăvenii, cu cătunele:

mişești, Preutești, Buzati, Ungheni, Păstrăveni, Rădeni, Davideni, Spieşti
IAS

Desrobiţii si Unghenii, în partea Fundătura, Ţibucanii de jos şi Schi-

despre Nord-Est a plășei, între tul Țibucani, în partea despre Est a
com, R&uceşti, Petricani, Păstrăveni plăşei spre marginea despre jud.
U

şi jud. Suceva. Roman şi Suceva, între com. Ti-

BC

7) Fumuleşti, cu cătunele : Hu- miseşti, Uscaţi, Uricheni și Gru-

mulești, Ocea (Ghermăneştii Oncei), măzești.
234

RY
234

13) Uscaţiy, cu cătunele : Uscaţi, Mărgineni, Hoiseşti, Itrinești și Hâr-

RA
Resboieni, Borşești, Marginea, Poe- țeşti (Delenii și Vârlanul nu mai
nile, Totoești, Lela, Drămeșşti, în există ca sate), în partea sudică a
partea despre Est și centru a plășei, plășei, între plasa Piatra-Muntele,

LIB
intre com. Talpa, Dragomireșci, pe Bistriţa, jud. Roman, com. Do-
Păstrăveni. chia.
14) Zalpa, cu cătunele: Talpa Orosrajfia. “Teritoriul acestei

ITY
(Şerbeștii lui Talpă) Hlăpești, Ne- plăși presintă două regiuni : mun-
goeşti, Tăetura (Tăetura-Borșeni), tOsă şi regiunea delurilor ; linia des-
Homiceni, Chilia şi Crăeștii, în pătțitore între densele ar fi acea

S
partea despre Est a com. spre mar- dusă de la s. Bălțăteşti, spre Vest

ER
ginea jud. Roman, între comuna
de s. Filiora, pe la Mst. Secu,
Uscaţi, Bârgăni şi Bozieni.
Cetatea-Neamţul, spre Baia (jud.
15) Dragomireștii, cu cătunele:
Suceva).
NIV
Dragomireşti, Unghiu, Tâmpești,
Piscurile de munţi din acestă
Mastacănul, Bornişul (Arâmbia), plasă sunt mai puțin remarcabile
Negoeștii, în partea despre Sud
de cât acele din plasa Bistriţa și
LU

a plășei, între com, Uscati, Câr- ramurile cele mai importante vin
ligi, Bărgăsni. | in zona cuprinsă la Sud de cursul
16) Bârgădnil, cu cătunele: piriului Ozana
RA

până spre hotarul

Bârgăoni,Ghilăeşti, Bălănești, Breza,
plășei Piatra-Muntele, între șoseaua
Certieni, Dârlâga, Macsimeşti și jud. Piatra-Roman și jud. Suceva,
Vlădiceni, in partea sudica a plă-
NT

iar la Nord de cursul acelui piriu

şei, între com. Şerbești, Mărgi-
sunt numai ramificațiunile mt. He-
neni, Bozieni, Talpa.
l&uca.
CE

17) Bozen, cu cătunele: Bo-

Cele mai principale piscuri sunt:
zieni (tirg) şi Ruginâsa, în partea
Cotnărelu, Petru-Vodă, Pleşa, Pro-
despre Est a plășei, între com. cov, Domesnic, Stinca Căpri6relor,
I/

Talpa, Bârgăâni, Budeștii-Ghicăi.

Brădițelul, Osoi Verful-Fagilor,
18) Budeşti- Ghicăi, cu cătunele:
AS

Sihla, Ciungi, Dealu-Mare, Cear-

Budeştii-Gnicăi, Făurei, Ciimesti,
dacul, Fundul-Romănesii, Coroge-
Micşuneşti şi Tatomireşti, în par-
nilor, Gindăuă, Palanca, Măgura,
UI

tea despre Sud a plăşei, spre ho-

Oglinzi. |
tarul jud. Roman, între com. Bo- Flidrografia. Dintre rîuri: Mol-
„„ zieni, Mărgineni şi Bârgăsni,
BC

dova ;. dintre pirie, tâte apele cari

19) Mărginenii, cu cătunele :
formeză marele basin al Moldovei
 Y
235 235

AR
şi anume : Râşca (cu af.), Neam- Industria e mult mai bine re-
ţul (cu Nemţisorul, Ozana şi sub - presentată În acestă plasă de cât

R
afluenții), "Topolița (cu afl.), Valea- în plasa Bistriţa ; numărul fabri-
Albă (cu afluenți), Viădiceni, 'Ta-

LIB
» celor de ţesut fac singurul renume
tomireşti, Mărgineni (aceste din oraşului Neamţ, monast; Văratic
urmă! impreună cu Orbicul, se şi Agapia.
varsă în r. Bistrița). Cariere de piatră şi var insă

ITY
Este de observat că, În general, nu prea sunt,
panta de înclinațiune a apelor, ce Populaţiunea. |n acăstă plasă
udă acestă plasă, este de la Vest irăesc 43420 suflete, sai 9922

S
la Est. capi de familie; dintre aceştia

ER
Producţiunea este variată în 43146 au fost presenți și 274
t6te ramurile activităţii omeneşti, absenţi la facerea recensimentului
aşa : agricultură se face peste o prin comunele respective; după
NIV
întindere de 39004 hect. 39 arii starea sexuală, numără: 21156
şi anume: 4669 hect. 36 arii bărbaţi şi 22264 femei; în ra-
griu ; sos: hect. 67 arii ovez; port cu starea civilă ; 23079 necă-
LU

647 hect. oş arii secară; 283 sătoriţi, 17344 căsătoriţi, 2933

hect. 76 arii hrişcă; 266 hect. văduvi, 74 devorsaţi ; în raport
44 arii rapiță; 14352 hect. 52 cu naționalitatea : 821 evrei (afară
RA

arii porumb; 127 hect. 98 arii de cei din t. Neamţ); în raport

cartofi; o hect. 06 arii mei; cu instrucțiunea: 3202 ştiii carte,
NT

139 hect. 63 arii cânepă; 6 hect. 40218 nu ştiii.

76 arii in; 319 hect. 82 arii Ape minerale sunt la: Bălţă-
fasole ; 80 hect 37 arii mazăre; teşti (stațiune balneară), Oglindi,
CE

1 hect. oş arii linte; 2 hectare Monastirea Neamţ.

anison:; 2717 hectare 76 arii Comunicaţiea . Drumurile sunt
orz ; 234 hect. 97 arii livezi ar- forte numerose, dar dintre cele
I/

tificiale ; 1ot hect. 55 arii fineţe mai importante notăm:

1) Şoseaua Bălțătești-Neamţu-
IAS

naturale. (Intre aceste semănături

nu intră de cât acele ce fac în Oglindi-Fălticeni (continuarea şo-
comunele rurale, iar nici de cum selei Piatra-Nemţ ; "
acele cari se fac în com. urbană 2) Şoseaua Neamţ-Mosca (jud
U

Neamţ). Suctva), merge paralel cu p. Neamţ

BC

Imașul (suhatul) vitelor are o până la versarea acestuia în riul

intindere de 2589 hect. 10 arii. Moldova.
 236

RY
236

-3) Şoseaua Piatra-Bozieni (con- dintre cari: 40 boi, 12 vaci, 13

tinuare a soșelei Piatra-Roman).

RA
“junci, 11 gonitori, 20 mânzaţi, 3
4) Şoseaua Dragomirești-Tupi- cai, 186 oi, 26 rimători.
laţi (cont. a soş, Girov-Tupilaţi).

LIB
5) Şoseaua Humuleşti-Mst.-N&mţ Mirăuțeni, pirisș, în com. Rădii,
şi Pipirig. pl. Bistriţa, isvorezte din delul
(In privirea celor-Palte drumuri lurcanilor, trece prin satul cu a

ITY
a se vedea comunicaţia fie-cărei sa numire și se varsă pe drepta
comuni în parte; asemenea și în p. Radiă.
privința celor-l'alte amănunţimi :

S
fondul drumurilor, cult, proprie- Mitiătâre, poeniţă, pe muntele Cea-
tatea fonciară.

ER
hlău, în apropierea muntelui Şchio-
pul şi sub stâncele numite garduri.
Mintiana, del, în ramura delurilor
NIV
Bălaurul, pe coprinsul com. Gâr- Mitocul-lut-Balan, cătu ă, în com.
cina, plasa Piatra-Muntele. Bălţiteşti, plasa de Sus-Mijlocul.
LU

Mirăuțeni, sat, în com. Rădiă, plasa Mitocul-lui-Balan, schit aşezat pe

Bistriţa, situat la Apus-Miadă-di de delul D5mnei, în com. Băltăteşti,
s. Rădii şi Ja Miagdă-gi de s. pl. de Sus-Mijlocul ; pe aici în ve-
RA

Poloboc, pe valea a două culmi chime era drumul care ducea la

eşite din delul Jurcanil; or este în- Ceahlăă,
conjurat cu păduri, și udat prin
NT

mijloc de pirisșul ce pârtă numele Mitocul-Borlești, pădure, in com.

seu. Borleşti, plasa Bistriţa; este pro-
.
CE

Are o întindere de 1 50 hectare prietatea statului, care o arendeză

cu O populaţiune de cu 4031 lei anual,
175 fam.,
sau 428 suflete, 8 văduve şi 9 Mitropolitului, v. Fântâna-Mitro-
I/

nevolnici, toţi de baştină veche

românescă, politului.
AS

Numărul contribuabililor: 48.

Mocani, sat, în comuna Costișa,
Acest sat nu are nici școlă, nici
pl. Bistriţa, situat în drumul ce
UI

biserică, cu tâte că numerul lo-

duce de la tirgul Buhuş prin
cuitorilor e destul de conside=
Ciolpani, pe riul Boscultsa; cu
rabil.
BC

marginele sale formeză hotarul

Num&rul vitelor: 340 capete,
jud. Roman.
 Y
237 237

AR
Mogorogea, munte, in com. Călu- jud. Suceva, cu o forte mică parte
găreni, plasa Piatra-Muntele, situat din jud. Roman. |

R
spre satul Coroiii, în ramura mț. Afluenții sti incepend de la N.-S,

LIB
Domesnicul și în prelungirea mun- sunt: Râşca, Isvârele, Neamţul,
telui Virful-Mare. TopolitaV, alea-Albă, cu toți afluen-
ţii şi sub afluenții lor (v. l.r)-
Mogorogea, pirioș, în com. Că- Legendele acestui riă sunt în-

ITY
lugăreni, plasa Piatra-Muntele ; is- destul de cunoscute (începând chiar
vorăşte din delul cu a sa numire cu Moldova, tradiționala căţea a
şi se varsă pe stânga p. Hangu lui Dragoș); dar ar trebui cer-

S
între s. Coroiu şi Gălbăzeni. cetat pentru ce în călătoria iero-

ER
monachului Silvestru și Nicodin
Mogoşeşti, moşie, în com. Costişa, (întâmplată la 1722), din Monast.
plasa Bistriţa ; mare sat. Se mai Rilovsca (sf. Neculai), Moldova
NIV
numește și Liţani ; este situată pe se numeşte Mulduva? să fie re
lângă moşiile Bodeşti-Buhuşoe, Căr- o necorectitudine de sunete?
mănești.
LU

Moldovei, ram. de munți, v. Bis-

Moldova, rii, ce isvorăște din munții triței-Moldove.
Carpaţi (Bucovina), mai sus de s.
RA

Cârlibaba ; formeză basinul oriental Molidului, pîri6ș, în com. -Dobreni,

al apelor din jud. Neamţ. pl. Piatra-Muntele ; isvorăște de
NT

Intră în județ drept la îmbu- lângă poiana Dascălu Petrea, curge

cătura, piriului Râșca (com. Rău- în direcţiune N.-Est, apoi către
cești) ; curge spre Sud-Ost, pe la Sud-Vest, vărsându-se în plasa
CE

Buzaţi, până în josul s. Timişeşti, Almaşului, în dreptul ferăstrăului

se indreptă apoi direct spre Sud numit dupe numirea sa (ferăstrăul
formând o insulă în dreptul s. Motidului).
I/

Spieşti, până în josul s. Davideni

IAS

(com. Păstrăveni), unde bifurcân- M6ra-lui-Bocancea, loc. isol. v.

du-se în două ramuri (care for- Bocancea.
meză o mare insulă), intră cu
totul în jud. Roman, puţin mai Morarului, piriş, în com. Hangu,
U

în sus de îmbucătura cup. Valea- pl. Piatra-Muntele ; isvorăște din

BC

Albă, formând ast-fel limita des- ram. Măgura (Hegheşului), grupă

părțitore dintre județul Neamţ și munţilor Ceahlău, se varsă pe drepta
 238 _M

RY
„238

p. Bistricira, în fața pirisșului Monastirei (Vatra-), v. Incunjură-

Şghiabului.

RA
torea-Monastirei-Bistriţa, moșie, în
com. Dâmna, plasa Piatra-Muntele,
Morarașului, piridş, ce isvorăste din

LIB
ram. mţ. Măgura (grupa Ceahlău), Motocanii, moşie, fără sat, în: com,
se varsă pe drepta p. Bistricidra,
Rădii, piasa Bistriţa, situată pe
în fața s. Grinţieşul-Mare.
“lângă moşiile Braniştea, Polobocul,

ITY
Morei, v. Valea-Morii. Moșia-Archita, răzăşie, în com.
Mastacân, plasa Bistriţa, este pro-

S
Mori, v. Piriul-Morii.
prietatea Căpitanului Gh. Popescu,

ER
Mori, pădure, în com. Vaduri, plasa Are un venit anual de 400 lei,
Piatra-Muntele ; este proprietatea
NIV
statului. Movilă, del, în com. Mărgineni,
plasa de Sus-Mijlocul, situat lângă
Moreni, moşie, fără Sat, situată pe s. Mărgineni; în urma unor săpă-
turi făcute în localitate s'au găsit
LU

lângă moşia Bozieni; astă-di face

parte din coprinsul jud. Roman. mai multe oseminte omenești.

Monastirea-Agapia, v. Agapia, m0-

RA

Movilă, del în com. Cârligi, plasa

nastire, * Piatra-Muntele.
NT

Monastirea-Bistriţei, v. Bistriţa, Movila-lui-Cireș, del, situat în pă-

monastire. durea de la hotarul com. Grumă-
CE

zeşti, de s. Ţolicea, în plasa de

Monastirea-Neamţ, v. Neamţ, mo- Sus-Mijlocul.
nastire,
Movilei, del, pe hotarul dintre s.
I/

Monastirea-Secu, v. Secu, mo- Jideşti şi Itrinești, comuna Mărgi-

AS

nastire, neni, plasa de Sus-Mijlocul.

Monastirea-'Taslău, v. 'Taslău,
mo- Movilei, del
UI

în com. Girov, pl.

nastire,
Piatra-Muntele,
Monastirea-Văratic, +. Veratic,
BC

mMo- Moviliţă, pădure, în com. Talpa,

nastire,
ţ plasa de Sus-Mijlocul.
 Y
239 239

AR
Mulduva, v. Moldova, rii. Se varsă pe partea stingă â piriu-
lui Cuejdiu, aprope de obirşia sa,

R
Muncel, del, pe moşia Tibucani, com.
Păstrăveni, pl. de Sus-Mijlocul. Muncel, mosie, fără sat, în com.

LIB
Rădiu, plasa Bistriţa, situata pe
Muncel, del in comuna Cârligi, lângă moşiile Braniștea, Giurcanii.
plasa Piatra-Muntele, situat intre s.

ITY
Duşeşti şi Cârligi. Muncel, v. Măgura-Agapiei, del. !

Muncei, del in com. Dobreni, pl. Muncelu-cel-Mare, v. Muncelu, del

S
Piatra-Muntele, situat în fundul văei lângă Tibucani. (Notă: numirea

ER
pe care este aşedat s. Negritești; de <Muncel> fiind tot atit de co-
acest del formează o întinsă ramură, mună ca și aceea de „Măgură“,
ce face legătură spre Vest cu d, nu insist asupra tuturor numirilor
NIV
Domnei (com. Hangu) și d. Bise- de ast-fel, mai mult; că nu ati impor-
rica (din com. Pângăraţi), spre tanţă).
Sud cu d. Cuejdiu, și spre N.-Est
LU

cu d. Negreștilor, formând ast-fel Munte, plasă, acum unită cu pl.

aceste 3 rămuri (d. Muncel, Guej- Piatra, sub numele de Piatra-Mun-
dii şi Negreşti), un enorm o tele ; este numită ast-fel din pricina
RA

chirilic (vezi Dobreni, comună posiţiunei sale cu totul muntosă.

rurală). Cuprindea comunele: Pângăraţi,
NT

Vadurile; Buhalniţa, Bistriciora,

Muncel, piri6ş, în com. Crăcăsni Galu, Călugăreni, Bicaz şi Hangu
pl. Piatra-Muntele ; isvoreşte din (+. Piatra-Muntele, plasă).
CE

delul cu a sa numire şi curge în

direcțiune Nordică pînă aprope de Munte, del, în com. Gârcina, plasa
s. Cracăul-Negru, unde se varsă Piatra-Muntele, situat in mijlocul
I/

pe drepra pirtoşului cu aceiaşi nu- satului Gârcina.

mire (v.Î.r.)
IAS

Muntelui, (Isvorul-), sat, în com.

Muncel, piri6ş, in com. Gârcina, Buhalniţa, plasa Piatra-Muntele,
plasa Piatra-Muntele, isvoreşte din- are o mâră de apă (v. Isvorul-
U

tre delul cu a sa numire şi delul Muntelui, sat).

numit Poiana, despre hotarul com.
BC

Dobreni. Muntelui,v. Isvorul-Muntelui, piri6ş.

 240

RY
240

Muntelui, v. Isvorul-Muntelui, pă- plasa de Sus-Mijlocul.; este situat pe

dure.

RA
costele unui del, aprope de s.
Muntelui, v. Isvori':-Muntelui, trup Reucești,
de sat. Are o întindere de şo hectare

LIB
(42 fălci), cu o populaţie de
Munţii, (cu cătunele Galu 27 familii, cati se îndeletnicese cu
şi Pi-
pirig), moşie, agricultura,
v. Galu-Pipirig,

ITY
moşie. Numerul contribuabililor: 19,
Numărul vitelor se urcă la cifra
Muntenii, sat, în com. Reuceşti, de 214 capete.

S
ER
NIV

Naclad, ramură de munţi ce se deta- dacul format de ram. Goşmanul,

LU

şeză din culmea Petrosă, (ramura Taslăul şi Porfirul, în com. Mas-

Taslăului), spre hotarul jud. Ba- tacăn, plasa Bistriţa; curge spre
cău, formând întru cit-va limită Est prin valea formată de. ram.
RA

despre acest judeţ. Măgura Stridinilor, Scaunele (din

drepta) şi Porfirul, Nechital, (din
stânga), trecând prin localităţile:
NT

Naclad, piriş, în com. Taslăă,

plasa Bistriţa; isvoreşte dintre ra- Valea Nechitului, printre s. Borlești,
mura munţilor cu a sa numire şi Puriceni, Ruseni, și loc isol, Căţi-
CE

ramura Taslăului; curge spre Sud- nul, mergEnd vr'o ș km. paralel
Est, formând în parte hotarul des- cu şoseaua județiană 'Tazlăul-Ros-
pre jud. Bacău, pînă la vărsarea nov (de sa km. 31— 32 unde
I/

sa pe drepta piriului 'Taslău. piriul întretae soşeaua în cursul

seu şi până în dreptul km. 27);
AS

Neagra, v. Negra. iar la Răsărit de s. Ruseni, se varsă

pe partea dreptă a riului Bistriţa,
UI

după un parcurs de 11
Nechid, v. Nechid, piriă, km. de la
obirşie. |
BC

- Are ca afluenți mai. multe pi-

Nechit, piriu, ce isvorăşte din fun- rioşe mici dintre cari mai însem-
 Y
241 N

AR
241

nate, sunt: p. Podului, și p. Pode- Numsrul contribuabililor: 59.

țului din drepta (v. 1. r.).

R
În acest sat se află: 1 biserică,
Numire veche : Nechiă. cu 1 dascăl, 1 moră de apă.

LIB
Numărul vitelor: 106 capete.
Nechit, v, Borleşti, moşie,
Negoești, trup de sat, în com. Dra-

ITY
Nechit, v. Borleşti, sat. gomiresti, plasa de Sus-Mijlocul.

Nechit, schit, situat pe valea piriu- Negrești, sat, în com. Dobreni,

S
lui cu a sa numire, în comuna plasa Piatra-Muntele, situat pe va-
Mastacăn, plasa Bistriţa; a fost

ER
lea piriului cu a sa numire, între
locuit in vremurile trecute de ram. de del Muncelu şi Negrești,
călugări. Are o populaţie de 1057 suflete,
NIV
sai 254 capi de fam., cari trăesc
Nechit, pădure, in com. Mastacân, în 235 case; dintre aceştia, după
pl. Bistriţa. sex, deosebim: 517 bărbaţi, 540
LU

femei ; după starea civilă: 584

Nechit (valea-), trup de sat, în necăsătoriți, 375 căsătoriți, 9ş
com. Mastacăn, plasa Bistriţa, văduvi, 3 devorsați, 1ş nevol-
RA

situat ps piriul cu a sa numire. nici ; după naționalitate: 3 evrei;

în raport cu instrucțiunea: 33
Nechit, ramură de deluri muntâse, ştiu carte, 1084 nu știi.
NT

în com. Mastacăn, plasa Bistriţa, In acest sat se află: 1 biserică

se prelungeşte spre Est de ram. cu 1 preot și 2 dascăli; 1 şcolă
Porfir, intre p. Mastacănâsa, care
CE

populată de 76 elevi; 2 mori de

desparte acestă ramură.de ram, apă; 1 ferăstrăi, 1 ferărie, 1 0-
mţ. Alunişul, și. între p. Nechit, „lărie, 1 rotărie.
care o desparte de ram. Stridinilor
I/

Num&rul contribuabilor: 166.

şi a Scaunelor; este acoperită cu Numerul vitelor, 965 capete,
IAS

păduri, parte puse in exploatare. şi anume : 178 boi, 150 vaci, 300
Oi, 50 cai, 100 rimători, 84 junci.
Negoești, sat, în com. Talpa, plasa
de Sus-Mijlocul ; are o populaţiune Negreşti,
U

moșie, în com. Dobreni,

de 150 suflete, sati 20 capi de plasa Piatra-Muntele ; este proprie-
BC

fam., 4 văduve, 2 nevolnici, de tatea d-nei Zoia Comoniţă.

origină romină; 8 evrei, 10 unguri. Are un venit anual de 23774 lei.
Neamţn
16
 242

RY
242

Negrești, pirii, isvorăşte dintre ra-

Întinderea totală a moşiei e de
marile munţilor Muncelu şi Cuej-

RA
1001 hect. (700 fălci), dintre cari
diu, în com. Dobreni, plasa Piatra-
4290 hectare s'au dat locuitorilor
- Muntele ; Curge pe o vale îngustă,
împroprietăriți, din s. Negriţești,

LIB
formată de acele ramuri, udând la 1864.
satele Poiana Almașului, Negreşti
și Dobreni, situat aprâpe de îmbu-
Negriteşti, sat, în com. Rosnov,

ITY
cătura din drepta cu p. Almaș,
şi aprâpe de vărsarea sa pe drepta pl. Bistriţa ; are o populaţie de 24
fam., cari se ocupă cu agricultura
p. Cracău.
(v. Negriţeşti, moşie).

S
Negrești,

ER
ramură muntosă, ce se Negru, piri6ş, în comuna Vinători-
prelungeşte pe hotarul dintre com.
Nemţul, pl. de Sus-Mijlocul ; se nu-
Dobreni şi com. Crăcădni ; în partea
meşte
NIV
Vestică face legătură cu ramura ast-fel din pricina apelor
sale, care-și colortză în negru sai
Muncelu, şi spre Nordul acestuia
„cu ram. Cracăul-Negru şi munţi ruginiu petrele din albia lui, cu
i pulbera adusă probabil din vre-un
LU

Horaiţei, bogați în calcar (v. Do-

breni, teren feruginos, situat împrejurul
comună).
Aceste tote ramuri sunt schitului «Sihăstrie», de unde pote
aco-
RA

perite cu păduri enorme de îşi ia naștere.

brad Legenda acestut
(între cari însă predomină piriă este ne-
şi cunoscută (v. Isv. Alb).
esența stejarului de construcțiuni).
NT

"Negreşti, Negru, v. Cracău-Negru.

pădure, vezi Negreşti,
CE

moşie.
Negulești, moşie, în com. Masta-
Negrei, cân, plasa Bistriţa ; este proprie-
v. Botu-Negrei. , tatea d-lui Leon Bogdan.
I/

- Posedă: 1 casă de locuit, 2 mori,

Negriţeșşti, moșie,
AS

în com, Rosnov, 2 crişme, 1 fabrică de cherestea

plasa Bistriţa ; este propriet ;
atea Venitul anual al moşiei 20000 lei,
“d-lui Anton Gh. Pruncu,
UI

Are un venit anual de 23000 Negulești, ram. de munţi ce

lei ; proprietatea mai posedă: for-
40 meză în parte hotarul despre com.
BC

boi, 8 cai, ro vaci, 5 bivoliţe, Calu-Iapa (în partea satului

10 pluguri. Iapa
acest del se numeşte « Corh
ana»)
 Y
243 243

AR
întindându-se de ia ram. Aluniș şi Locuitorii se indeletnicesc cu
pînă în malul drept al r. Bistriţa; agricultura,

R
este acoperit cu păduri de brad. Numărul vitelor: 603 capete,
şi anume : 507 v.m.c., 33 cai,

LIB
Neguleşti, fabrică de cherestea a d-lui 103 mascuri.
Avram Lippa, în com. Mastacăn, Acest sat se mai numește : Ce-
pl. Bistriţa. tățeni, Nemţeni (v. |. r.)

ITY
Neguleşti, sătişor, în com. Mas- Nemțișor, piri6ş, în com. Vînători,
tacân, pl. Bistriţa. pl. de Sus-Mijlocul; isvoreşte din

S
muntele Pleşa (marginea despre

ER
jud. Suceva); curge spre Sud tre-
Neguleşti, piri6ş, în com. Mastacăn,
„când pe la Monastirea Nem; udă
plasa Bistriţa ; isvoreşte din delul
s. Nemţişorul, Debruţa, Lunca, și
NIV
cu a sa numire şi se varsă pe par-
Condreni (în partea stingă a sa);
tea drepta a p. apa.
iar în dreptul s. Vinători se unește
pe drepta cu p. Ozana, curgând
LU

Negului, v. Codrul-Negului. apoi spre Est sub numele de p.

Neamţ (v. 1. r.)
Nemţeni, numire a s. Nemţişor, că-
RA

ruia i se mai dice și Cetăţeni Nemţişor, pădure, în plasa de Sus-

(v. l. r.) Mijlocul ; are o întindere de ș325
pogsne, cuprindendu-se şi acele de
NT

Nemţișor, sat, în com. Vinători, pl. pe : Mănești, Secu, Vinători.

de Sus-Mijlocul;, situat pe valea pi-
CE

riului cu a sa numire, între Ce- Nemţilor, del în com. Mărgine:i,

tatea şi Monastirea Nemţului. plasa de Sus-Mijlocul ; este situat
Are o întindere de 603 hect. 29 spre hotarul despre s. Negriţesti.
I/

arii (503 âlci), cu o populaţie de

8oo suflete, sai 199 capi de fam,, Netedul, munte, în com. Buhalniţa,
IAS

29 vădane, 36 nevolnici romini, pl. Piatra-Muntele.

6 evrei.
In acest sat se află : 1 biserică, Netezi, trup de moşie, în com. Hu-
U

cu 1 preot și 2 eclisiarci ; 1 şcoală, muleşti, pl. de Sus-Mijlocul, în în-

2 mori de apă. tindere de 1 hect. 6640 m. p,,
BC

Numerul contribuabililor : 169, fost pendinte de Monastirea Văra-

 244

RY
244

ticul, iar acum rezervat pe seama s. Negra. Pe valea sa se găsesc

statului, cu ocasia împroprietărirei

RA
bolovani mari de calcar.
însurăţeilor,
Posedă o moră de bârne ruinată!
|

LIB
Negra-Mică, piri6ş, în com. Bicaz,
și nelucrătâre. ;
pl. Piatra-Muntele, se varsă în pi-
ri6şul Negra-Mare,
Netezi, piri6ş, pe teritorul com. Hu-

ITY
mulești, plasa de Sus-Mijlocul ; des-
Negra - Săcuescului, ramură de
parte prin cursul s&i moșia To-
munţi, în comuna Bicaz, plasa
polița de moşia Grămărești; se
Piatra-Muntele (v. Gruiul-Munte).

S
varsă în p. Topolița.

)
Negra, ramură de munţi, ce se de-
taşeză spre Sud-Est din grupa mun-
ER Negului, ramura de munţi
taşeză spre Sud-Est din grupa mun-
ce se de-
NIV
ţilor Cehlei, până înspre Apusul
telui Cehleu, pe teritorul comunei
Bicaz, din comuna cu aceeaşi
Bicaz, plasa Piatra-Muntele ; este
numire pl. Piatra-Muntele.
formată din dou€ şire mai prin-
LU

cipale : Obcina-Negră și Negra-Să-

cuescului. Negului, piri6ş, in com. Bicaz, pl.
In păturile acestor munţi se gă- Piatra-Muutele, isvorăşte din munţii
RA

sesc tufuri calcare, cari însă nu pot cu a sa numire şi se varsă pe

da de cât un var de o calitate stinga p. Bicaz, după ce străbate
valea
NT

ordinară. formată de ram. munţilor

Negra și Negului.
CE

Negra, cătună, în com. Bicaz, pl.

Piatra-Muntele, situată la gura pi- NEmţ, judeţ, numit ast-fel după tîr-
rişului cu a sa numire şi guşorul Neamţ, are de marcă des-
în stânga
p. Bicaz. tinctivă o căprioară, semn că pe
I/

lângă multe lemnării ce se scot din

AS

munții sei, are şi multe vânaturi,

Negra. v. Obcina-Negraă.
Zimitele : Se mărginește la Apus
cu Transilvania (provincie Austro-
UI

Negra-Mare, piri6ş, în com. Bicaz,. Ungară), despărţindu-se prin o li-

pl. Piatra-Muntele; ; isvorăşte
din a- „ nie convenţională, stabilită pentru
+ propierea muntelni
BC

Graiul, VE&r- întăia-și dată la.1792 de către hat-

îm"sdndu-se pe stânga p. Bicaz, lângă
N manul Neculai Hangherliul şi Ba-
 Y
245 N 245

AR
nul Lupu Balş *) şi reinoită prin mând creasta piciorului Nord-Vest.
convenţiune încheiată la 25 Noem- Din vârful Făgețelului linia merge

R
bre (7 Decembre) 1887 prin mij- la şeaua dintre. acest munte şi

LIB
locirea d-lo: Pherekyde, ministrul muntele Verde, de unde se co-
afacerilor streine al României şi boră la sorgintea p. Chiţirigul (Chi-
Agenor comte de Goluchowschy sirig-K&szărikă patak), pe carel
(ca plenipotenţiar), —incepând de urmeză până la reversarea lui în

ITY
da curmătura dintre muntele 'Ţăble- p. Bicaz (Becas patak); și apoi pe
șul-Mic și Obcina-Albiilor și tre- acesta până'la gura p. Ticoş (Ticos
când pe la virfurile Straja Pris- patak) ; se urcă

S
apoi pe creasta
.lopul, Preluca - Ursului, Piciorul- din urmă până la sorgintea lui şi

ER
lui-Sfirdea (Piciorul-lui-Şvaghie) și de zcolo merge la şeaua dintre
Piatra-Roşie, de unde se coboara muntele Îvanoş şi Florea, de unde
la sorgintea p. Prisăcariul (Kişfi-
NIV
se coboră la sorgintea unui mic
miuş patak), pe care-l urmeză până piriş, care se află la Sud de
la reveszsarea lui în p. BistriciGra această şea, urmându-l până la re-
(Tâlgyes). versarea lui în p. Ivanoş;
LU

merge
De solo ea urmeză pe Bistri- apoi în sus de acest piriă până
cidara (Kis Bestărţa) în jos pănă la la isvorul lui, de unde se urcă pe
«gura p. Pântecul (Pentek patak);
RA

șeaua Obcina Cepkeşului.

se urcă pe acesta pină la sorgin- Din acest punct fruntaria se co-
tea lui, de unde se sue la şștua bâră la p. Aa, pe care urmeză până
NT

curmătura Pântecului. Din acest la punctul cotat 847, de unde se

punct linia trece pe dosul picio- sue către Sud pe muntele numit
rului muntelui Chencerei (Chice- piciorul Kerekhavaş, și se cobâră
CE

rul, Kicsetei), de unde se cobără că- apoi către Est la p. Aţa-mare, pe

tre Est urmând cresta acestui picior care”] trece și se sue, urmând pe
până la reversarea p. Bistriţa în crâsta Piciorului Icânei la vârtul
I/

p. Bistra, urmeză pe acest din muntelui Torogleş(Torokliâs),(cota

urmă piriă până la gura p. Frân-
IAS

1266). De acolo linia urmeză

turile, de unde se urcă la vârful cresta munţilor trecând prin Po-
muntetui Făgetelul (cota 1116), ur- iana Crucea Roşe, până la vârful
muntelui Bâtca de Piatră, de unde
U

*) Vedi Uricariul Th. Codrescu, t. 4 se cobâră la p. Bratoș (Bratil

BC

pag. 269.—Idem: Wâmj, zîriul (Notă în Barătos), (cota 840), trece dincolo
acest dicționar), de dinsul şi se sue pe'cresta munte
 N

RY
246
246

telui Meleghavaş pe care merge în rată Bacăi-Piatra, al laturei răsă-

RA
linie dreptă către Sud-Est, până la ritene. |
întilnirea p. Bolohanoş (Bâlvânyos) Aspectul topografic ni se înfă-
cu p. Foldtisztpatak, urmeză pe

acest din urmă până la piciorul Nord
al Muntelui Arşiţa Tărcuţii, de unde
se sue urmând pe creasta acestui
LIB
țişează sub forma unei întregi sis-
teme (catene) de munţi care'şi în-
treţese ramurile şi'şi înalță culmele
stincose (petrose), cu povârnișuri

ITY
picior, la vârful acestui munte (cota răpezi, pe î6tă partea Nord-Ves-
1372). De acolo urmând meret pe tică, Sudică şi Centrală, degenerând
crestă se cobâră în direcțiunea Sud pe nesimţite (în

S
formă de amfi-
până la p. Tărcuţa (cota 1007), teatru), cu cât se întind spre Răsă-

ER
pe care?l trece spre a se sui din not rit, în deluri tărăgănate, cu podișe
pe crestă şi de acolo pe virfurile și văi inguste.
munţilor Gr'nduş
NIV
(Tărhădşul) și Întinderea. Judeţul Neamţ, când
Ciudomirul (Csudamer), coborând Moldova era impărţită pe zone,
la sorgintea p. Ciudomir, pe linia făcea parte împreună cu jud. Su-
hotarnică a jud. Bacăti,
LU

ceva, Dorohoi şi Botoşani, din

La Sud se mărginește cu jud. zoaa I-a.
Bacău (v. descrierea limitei la: In privinţa întinderii, statisticii
Bistriţa, pl.) -
RA

sunt forte variabili ; lucru ce e

La Răsărit se mărginește cu jud. ușor de explicat din pricina greu-
Roman şi o parte din jud. Suceva
tăţilor unei mesurătoare precise ;
NT

(v. descrierea la: Bistrița, plasă,

pentru asemenea cuvint, voii în-
Mijloc, pl.)
şira diferitele date, cu cari se ser-
La
CE

Nord cu jud. Suceva, prin vesc diferiți geografi, şi după cari

liniele convenţionale dintre județe.
acest județ are: 3ș07,8r km. p-
Forma. '* eritorul acestui județ
28441/, verste; 6197683221/.9
privit din înălțime ni se represintă
I/

stj. patraţi; 154 leghe 3768332129

sub o formă aproape regulată geo-
st). p.; 215197 fălci 9721/20 sti.
AS

metrică a unui patrulater puțin

p:; 800,795 pogâne etc. (v. No-
înclinat spre Nord-Vest, cu creş- țiuni statistice asupra, Moldorei,
tetele in muntele
UI

Streja şi Tărhăs-
şul, a! laturei despre Transilv
de Prinţul N. Şatu) alţii 4148 km.
ania ; | Orograjia. Munţii jud. Nemţ fac
gura p. Rişca (de la hotarul desp
re parte din marele masiv Carpaţi
BC

jad. Suceva), şi Punctul de îintre- şi anume din masivul cristalin de

tăere al riului Bistriţa cu calea fe-
Nord-Est, cu virfarile și crestele
 Y
247
247

AR
cele mai înalte precum și ramurile stincos numit Pionul (Cehlăul), din
cele mai numerose din tot sistemul care se întind : 1) o ramură spre

R
orografic al judeţelor Moldovei. Răsărit între p. Isvoral-Alb şi p.
După modul situaţiunei lor for-

LIB
Secului, până în malurile Bistriţei
meză grupele: Grinţieșului, Cicu- lângă s. Isvorul-Alb ; 2) două spre
Tarcău şi masivul Cehl&ului, ca de Nord: ram. Fârţigilor între p.
întâiul ordin; apoi munţii Bis- Isvorul-Alb și p. Boura-Fârţigi,

ITY
triţei-Moldove, ca de al doilea or- şi ram. Durău, continuată spre
din ; delurile ca de al treilea ordin. Nord cu ram. Răpciunei ; 3) o ram.
Pentru 0 cunâştere mai siste- spre Apus, numită Măgura (He-

S
matică însă ii vom împărți în geșul), cu un captt spre Nord ce

ER
următorele grupe: se întinde până la s. Bistricidra (la
2) Grupa Grinţieşului, care cu- îmbucătura p. Bistriciora cu Bistriţa)
prinde munţii şi ramurile de munți şi unul spre Sud, care se bifurcă
NIV
dintre r. Bistriţa, p. Bistricidra şi în alte două ram. mai mici: Ar-
hotarul Transilvaniei, cu sistemul şița, recurbată spre Nord până
stîincos numit Petrele-Roşii, care aprâpe de Ticoş şi Tabla spre
LU

începând di: partea despre Miază- Sud până în apele piriâşului Bis-
Nopte a s. trecătorea Prisăcani, se triţa (in dreptul pichetului Delu-
întinde spre Nord pe hotar până Tablei); 4) trei ramuri spre Sud,
RA

la pichetul Preluca-Ursului, măr- între p. Bistra-Mare, Bistra-Mică,

ginindu-se la Miază-Nâpte şi Răsă- p. Nâgra, p. Negul.
NT

rit cu p. Grinţieşul-Mare şi sis- €) Grupa Tarcăului, care cu-

temul muntos Strâja (Steja) din prinde munţii dintre p. Bicaz, ho-
ram. Prislopului, continuare a ram. tarul Transilvaniei, hotarul jud»
CE

Grinţieşul, ce se întinde de la Bacăi și r. Bistriţa, cu ramurele:

Nord-Vestul s. Grinţieşul Mic şi 1) Măgura-Şomuzului care incepe
a malului stâng al p. Bistricioara de la Sud de s. Ticoş (albia Bi-
I/

(v. Grinţieşul, grupă, la litera cazului), şi se întinde în direcțiune

resp). spre Est până în albia p. Tarcău,
IAS

2) Grupa Cehleului, care se printre afluenții acestuia p. Petrei

presintă sub formă de mână des- şi p. Cheei, despărțită în mai multe
chisă spre Nord-Vest, intre p. Bis- rămurele : Piciorul-Frăsinei spre
U

triciora la Nord, r. Bistriţa la Est, Nord până în dreptul s. Marceni

p. Bicaz la Sud şi hotarul Tran-
BC

(com. Bicaz) ; Aţa, până în hotarul

silvaniei la Vest, cu sistemul Transilvaniei, unde e pichetul cu
248 N
248

RY
aceeaşi numire; Criva, din Pi-
p: Murgociu, între p. Nechitul
ciorul-Frăsinei spre Răsărit printre şi
p. Tazlăul, numită Măgura
p. Frasinul şi p. Bătrinei, Stri-

RA
până în dinilor, care se prelungește
apele p. Tarcăi, din
dreptul p. Racila cu delurile :
2) Culmea Tarcăului, care se Scau-
nele, Căţinul, lurcanii, Dragva,

LIB
desfășâră din dreptul s. Tarcău iar chiar de la capetul despre
(sau mai bine dis dintre gura p. Sud
al culmei Tarcău, se întind ram,
Tarcău şi r. Bistriţa) spre Sud- Petrei (Petrosei), Şoimului,

ITY
Ost până la hotarul jud. Bacaă, şi
cu mai spre Răsărit de acestea,
ram. secundare ce se intind ram,
aprope Tasleului cu alte ramuri seco
mai tote perpendicular ; spre ndare
Apus: Şi terțiare cu cari stai în legatură

S
Lăptâcele, între p, Mâlăeşte ,
şi p. 4) Grupa Hangului, cuprinde

ER
Lăptâcele, până în albia p. Tarcău;
toți munții cu ramurile ce se pre-
Goşmanul ; mai spre Sud, între
p. lungesc de la hotarul jud. Suceva,
Părului și p. Margociului ;
iar Între cursul r. Bistriţa (de a stînga) ;
NIV
„Spre Răsărit (de culmea
Tar- P. Cracău şi podişurile de la Apusul
căului): Mălăeștea cu Harm
anul, T. Moldova (să se vadă împărțirea
spre Nord şi Cernegura spre
Ră- munților din judeţ pe grupe la nu-
LU

sărit ; Doșelul ce începe din

partea mirele lit, respective).
Tăsăritenă a obirșiei p. Lăpto
cele Aegiuni. Solul
şi se întinde în linie aprope județului, după
dreptă structura
RA

spre Răsărit, între p. Calu și geologică aparține ace-

apa „luiaş strat geologic, care
terminându-se în s'a ra-
apropiere de s, Vinat prin acţiunea erosivă a cur-
Calu prin ram. de
NT

munţi rumită surilor de apă cuprinse În regiunea

a Epei.
dintre Prut și zona munţilor. Acest
Din dreptul ram, Goşimanul se
CE

strat se prelungește până în Mun-

întind 2 ramuri: una din faţa Obir- tenia unde se confundă cu zona
șiei p. Părului, între p. lapa și şesului, saii cu terasa Danubiană.
p. Nechitului, numită Porfirul, In general aici sunt dou€ re-
I/

care către isvorul p. Măstăcân

osa giuni : a munţilor și a delurilor.
se bifurcă în alte doue ramur
AS

i se- Linia de despărţire a munților

condare (Alunișul prelungită cu de a dtlurilor se pâte considera
Neguleştii, între p. Măstăcănosa
şi aceea ce
UI

Iapa, — și Nechitului, între p. uneşte orașul Piatra cu

Măs- Secu și Baia (din jud. Suceva) ; la
tăcăn6sa și p. Nechitului) ;
jar cea răsăritul acestei linii, drumuril
e se
BC

de a doua, din dreptul isvorului

înmulțesc și pun în comunica!iun
e,
249

Y
249

AR
peste deluri, văile Bistriţei și a Bistriţei, care este mărginit la Ră-
Moldovei. sărit de culmea munţilor Bistriţei
Jlidrograjia. Județul Neamţu

R
Moldovei ; la Apus și Sud de culmea
este întrețesut de o mulțime de Cicului, Hăușului, Goşmanului și

LIB
ape curgetâre. Cea mai mare parte Tasleul-Mare.
însă o formeză şuvâele (puhsele) Clina râsăritenă a basenului Bis-
ce se scurg de pe munţi pe urma triţei, care se confundă cu câsta

ITY
ploilor, ori a topirei zăpedei ; unele ei răsăritenă, este forte răpede şi
dintre acestea de multe ori sunt însoţeşte de aprâpe cursul rîului
de istov secate, și mai nici nu până la Piatra, iar de aci în jos

S
lasă urmă de existenţă lor pe tim- delurile se <fărimă și se depărtiză
pul călduros al verei ; în general

însă tâte sunt răpedi (torentâse),
limpedi şi reci.
NIV
După chipul cum se distribuesc
în curgerile lor, tâte apele acestui
județ, le putem grupa în trei ba-
LU
ER
de rii. Clina Apusenă şi Sudică a
basenului acestui riă este acciden-
tată de masivii Grinţieșului, Ceh-
lsului şi de fața de Nord și de
Răsărit a munţilor Tarcăului ; acești
masivi sunt legați cu culmea cen-

senuri, şi anume : trală a Carpaţilor prin: Culmea

I. Basenul oriental, sau basenul dintre p. Bistricidra şi p. Negru,
Moldovei, cuprinde tote apele ca:i a Hegheşului (Cehlgul cu Gher-
RA

isvoresc din ramurile de munţi şi ghine) și a Haușului (Tarcăul cu

deluri ce sunt în partea despre Vest Cicul).
'şi Nord a județu'ui, precum din: Cu tâte că panta generală a
NT

ram. munţilor ce formeză hotarul clinei apusene este mai mult dulce
despre jud. Suceva ; ram. mţ. Pro- de cât cea răsăritenă, masivii Grin-
CE

covul, mt. Pieșa, Helauca, Oglindi, țieşului şi Cehlăul, având punctele

Corojenilor, cum şi apele cari lor culminante forte aprâpe de
isvoresc din ram. mt. Petru- Vodă, Bistriţa, resultă o înclinare fârte
Domesnicul, Măgura-Agapiei, Vă-
I/

mare a pantelor care-i mărginesc

raticul, delurile Crăcăâni, Grumă- spre Bistriţa, și craci scurți şi inalți
IAS

zeşti și Rădeni, ce mărginesc acest cari strâmpteză valea acestui rit

basen către Sud. transformând'o într'un adevărat de-
Cele mai de căpetenie pirae, fileu până aprâpe de oraşul Piatra.
sunt: r. Moldova (v. |. r.) cu afl.
U

In fundul acestei văi înguste

Nemţ, Risca, (v. |. resp.) curge riul Bistriţa, a căreea albie
BC

II. Basenul central, sati basenul varieză în lărgime de la ş0—70

„250

RY
250;

m., iar adincimea sa este forte mărginită de aprope la Nord de

variabilă de la 1 m. şo cm. la ram. mţ. Măgura Stridinelor şi

RA
3 m. până la Piatra, și de acolo Scaunele ; la Răsărit ram. Căţinul,
în jos nu se cobâră nici-o-dată Dragva şi Lingurarii ; la Apus ram.

LIB
sub 1 metru. ÎInclinarea până la Tarcăul cu sub ramurile ei: Pa-
Buhuşi a albiei este de 4 m. p. ramişte, Ţapul, Șoimului, şi ram.
km. şi acesta face din Bistriţa riul Tazlău cu sub ram. Cociorva,
cel mai torențial și mai puternic

ITY
Naclad,
al masivului oriental al Carpaţilor Cel mai insemnat piriii din acest
- (precum dice şi Cantemir : «Bistriţa basen este: Tazlăul (v. L. resp.):

S
este atât de răpide, în cât cele
Geologia. In straturile ce for-
mai mari petre le surpă și le duce

ER
meză terenurile acestui judeţ se
cu sine»). De la Buhuşi în jos însă
cuprind: Aluviuni moderne, cari
panta Bistriţei se mai moderăză se află mai pe tote albiile riurilor
NIV
ajungând 1 m. 07 pe km. ocupând o suprafață destul de
Cu tote aceste însă, acest rii mare pe Bistriţa, de las. Rosnov
este cel mai imbelşugat cu afluenţi până la versarea ei in Siret, şi
LU

şi formeză cel mai mare basen pe riul Nemţ de la Tirgul-Nemţ

al județului (v. Bistriţa, riă, vale,
până la versarea lui în r. Moldova.
la lit. resp.)
Grupa cuaternară sau deluvică,
RA

III. Basenul inferior, sau basenul

represintată prin ambele sale nivele
Trotușului, ce aparţine în întregul
petrişul și năsipul (sau diluviul
seu clinei orientale a Carpaţilor co-
NT

sur), la bază şi argilul galben

prindend clina sudică a it. Tarcăă
mai mult sai mai puţin năsipos
adică linia de despărțire a apelor
sat Loessul, la partea superidră,
CE

sale de ale basenurilor circumve-

formând tera;e. El se observă în
cine, urcă culmea Taslăului, din următârele regiuni : între piriul
drepta piriului cu acest nume, apoi
Nemţ, de la Tirgul-Nem pe pirii
I/

pe aceea a Go;manului, care măr-

în jos, până la limita cu jud. Ro-
gineşte la Nord sorgintele 'Taslă-
AS

man; între p. Cracăiă, pe piriu în

celor și Asăului, culmea Hăuşului, jos spre Sud, pănă la versarea lui.
apoi catena centrală a Carpaţilor,
în Bistriţa; la Rosnov, pe de o
UI

fiind cel mai sărăcăcios în ape

parte, iar pe de altă parte, intre
dintre basenurile precedente,
r. Bistriţa ; de la Piatra în jos ;
(Panta de înclinaţiune pe care
BC

spre Sud, până la Buhuși, la hota-

curg piriele este fârte îngustă și
rul cu jud. Roman, și p. Taslău-
 N

Y
251 251

AR
lui, însă numai in partea cuprinsă la Bălțăteşti. Ele se rezimă când
între acest pirii şi r. Bistrița, de pe stratele cretacice, când pe şistu-

R
la s. Taslău până la hotarul jud: rile cristaline arhaice.

LIB
Bacău, Grupa secundară (formată din
Grupa terţiară (formată din gru- sist. cretaceu, jurasic și triasic):
purile Pliocen, Miocen şi Eocen). Sistemul cretaceu, format din o
Sistemul Miocen în localitate succesiune de strate compuse din

ITY
este destul de bine representat şi greziii, şisturi şi calcare, se ob-
se caracteriseză prin etagiele Gipso- servă pe partea dreptă a văci
margâ:e cu alternanțe de argiluri ” Bistriţei, cuprinsă între valea Bi-

S
salifiere, năsipuri şi greziuri. cazului şi valea Schitului, la Hangu

ER
Argilurile salifere, cari cuprind şi valea Bistricidrei; iar pe partea
chiar câte-va strate de sare gemă, stângă, formeză pe tâtă partea
NIV
se observă pe valea Cozla, la cuprinsă între valea Largă şi valea
N.-E. de Piatra şi de aci se în- Sabașa, hotarul cu jud. Suceva.
tinde spre E., pînă în basenul p. Sistemul jurasic, nu apare la:
Nemţ, formând întrega regiune a suprafață ; el nu se vede de cât
LU

Bălțăteştilor, iar spre V. nu apare în fundul văilor Taslăului spre

de cât pe valea Taslăului în apro- frontieră, a Bicazului, a Schitului
şi a Bistricidrei, şi se compune de
RA

piere de hotarul județului despre

Bacău, la s. Hapina pe acest piriii. grezii negricidse, cu vine albe
Nisipurile gipsose şi gipsurile subțiri de calcită, de calcare negre
NT

se arată în basenul p. Nemţ, la hidraulice şi de şisturi negre, cu

Bălţătești în straturi mici subordo- vine de calciră.
nate printre argilurile sali'ere, pe Grupa arhaică este represintată
CE

când în basenul p. Tasi&i apar prin şisturi cristaline, puţin des-

depositele importante de gips alb voltate ; ele se văd pe valea Tas-
hialin (albastru) la s. Taslăi; ele lâului, la hotarul Transilvaniei, pe
I/

se rezămă spre N. pe șisturile valea Bistricidrei şi pe valea Ceh-

IAS

cristaline, pe când la S. sunt aco- lăului; iar la frontieră, ele sunt

perive de argile salitere. compuse din micașisturi roșcate
Sistemul coceu, ocupă basenul feruginse şi de şisturi negre anfi-
Bistriţei de la orașul Piatra pe rii bolice, străbătute de numerâse vine
U

în sus prin valea Tarcăului, până de quarţit (v. studiu asupra apelor
BC

în sus de Hangu la Largu, până minerale din jud. Nem;, de Dr.

la Pipirig, pe piriul Nemţ şi până Al. Şaabner-Tuduri, şi osebi, în
 --252

RY
252
acest dicționar Cernegura,
Dâmna, se mai află lângă satul Mst.
Sima, Cozmita, Almaș, Bu-
Petricica,

RA
halnița, lângă Mst, Pângăraţi,
Cozla). apoi
mai in jos de Bisericani şi anu
Bagăjii naturale. Comis. Mi-
me:
la Scăricica, se găsesc sigure
urme

LIB
halic de Hodociu, neobositul
mun- ale acestui cărbune de pămint,
“tanist, dă în acestă privință
urmă- 4) Sare gemă (Sel gemme, Rock
“t6rele desluşiri, asupra
bogăţielor Salt Xexa&drisches Steinsalz), la
naturale ce să găsesc în s,

ITY
păturile Calu, Săvineştii de jos, Sarata,
„ce tormeză teritorul acestui Gâr-
judeţ: cina din sus de Piatra, de asem
1) Ferpetră de formațiunea enea
cea la Băltățeşti, Nemţ. (Nemţii
mai nouă (Fer au

S
limoneux, Minerais
lucrat băile în acești munţ
„de fer d'alluvions; Bog Ironore: i ase=

ER
menea pe lângă Nemţ o ocnă de
Raseneisentein), compusă din
fer sare, care de sigur,
Oxid, pământ dice Hodociu,
şi apă, cum şi din
că în vecul al 12 au fost desfi
in-
NIV
acid fosforic; el se găseşte în şirul
fate prin invazia Tatarilor,
munţilor Pângărăcior, la picio în
rul care epocă rămășița de Cumani ati
munt. Răchitiș (v. 1. r.)
părăsit pe atunci Moldova, spre
2) Ferpetră galbenă Oxidată, a
LU

de se statornici în Ungaria).
formaţiune nouă (Sphaeroside
rit, 5) Petră acră, (Schiste alun
“Thoneisenstein), se află în ifere,
bolo- Alann slate, bitaminăser
RA

vani mari în p. Secul (la alann-

Monast, schifer), se găsesc stânci păturâse
“Bubalniţa) şi p. Pângărăcior
(la atât din jos de Mst, Bisericani,
Monast, Pângăraţi), de
asemenea
NT

cum şi în valea Tarcăului din

în Valea Dâmnei, aprope sus
de orașul de gura p. Bolohanioș. Acesta pătr
Piatra, în grosimi şi întindet ă
i ne- de la Bisericani se potriveşte pen-
«descoperite incă.
CE

îru producerea petrei acre şi

3) Cărbune de pămînt răşin a
os, de vitriolului ; însă acea de la Tarcău
formațiunea cea mai veche,
(Honille pentru producerea unei petre acre
“Coal, Fasrig-Harzige-Steinkobl
I/

e), fOrte curată și bună pentru boale,

În calitate fârte bună,
se găseşte medicamente, fabrică de hârtie.
AS

În apropiere satul Larg

u și riul 6) Micachiste (mica slate, Glim-
Bistriţa, din sus de P.
Virlanului, mershitfer), se compune din glimer
„pe moşia Hangu; grosimea
UI

și în- (talc) în o textură aschi6să, coprin-

tinderea straturilor acestuj
cărbune dend în lăuntru simburi de
-de pămint, nu sa Cercetat sili-
încă,
BC

cium ; se găsesce în munţii

nici s'a descoperit Până din
acuma ; apropiere din s. Galu.
 N

Y
253 253 -

AR
7) Păcură, gaz, se găsesce în multe din podișurile, văile, delurile.
isvore:e de pe moşia Dâmna. şi alte locuri, cari astă-di sunt şi:

R
8) Burcut (borvis), se găsesce formeză holdele de arătură, erai
in multe localități, mai cu sema

LIB
acoperite unele cu păduri și codri
la “Terj6sa (spre hotarul despre nestrăbătuți, altele cu huceguri şi,
Transilvania), la 5. Mastacăn din pl. spinişuri, şi multe serviai numai
Bistriţa, şi până şi în apele riului pentru păşunarea vitelor, singurul

ITY
Bistriţa, (v. descriere sinoptică a mi- folos ce-l puteau scâte.
neralelor din munţii Moldovei, De la acea dată încă avântul
de M. de Hodociu, Zimbrul No. agriculturei cresce, fie din pricina

S
19, 1855) înmulţirei populaţiunei (şi prin ur=.

ER
Ape minerale. Sursele minerale mare a brațelor de muncă), fie
sunt forte multe în acest judeţ, din a faptului că incepuse a se
şi anuine : la Cozla (lângă Piatra), căuta productele în străinătate, aşa
NIV
Bălţăţeşti (stațiune balneară), Mo- că în anul 1860, se cultivă cereale:
nastirea Nemţ, Vinători, Ogliuzi (împreună cu leguminâse, oleiose,
(lângă tîrgul Nemţ), Taslăă, Hangu, pe o întindere de 26366. fălci
LU

Ciungi, Mst. Horaiţa, Dărmănesci, 43 prăjini, ceea-ce în raport cu

lapa, Pângăraţi, Streja, Gârcina, populaţia dădea 4 falci ş prăjini
Tarcăi, Bistriţa, Prisăcani (v. |. de fie-care locuitor.
RA

resp.) - Astă-gi, se cultivă pe o întin-

Producțiunea. Producţiunele ju- dere de 76163 hectare 82 arii şi
NT

deţului sunt: păduri, cereale, ra- anume : 9618 hectare 31 arii grîu,
chiuri, animale ; producte animale : 9804 hect. 30 arii ov&s, 5628
piei tăbăcite, netăbăcite, lână, seii, hect. 06 arii orz, 36865 „hectare
CE

unt, brinză; ape minerale, ca- Co6 arii porumb) 1380 hect. 19
riere de piatră, cariere de var iar arii secară, 930 hect. hrişcă, 292
sursa bogăției sunt: industria fa- hect. 71 arii mazăre, 331 hect.
I/

bricelor, stabilimentele de băi, pro- 22 arii cânepă, 246 hect. 07 arii

ductele cerealelor, vitele, comer- (caitofi, 572 hect. 17 arii fasole,
IAS

ciul de cherestea şi carierele de 15 hect. 64 arii in, 16 hest, 27

piatră. arii meiu, 896 hect. 44 arii ra-
Agricultura Înainte de 1830, in pițtă, 38 hect. 6r arii paring, 1
U

acest județ, avea o întindere fârte hect. 5 arii linte, 3 hect. anison,
1 hect. 1 arii bob, 327 hect. 27
BC

restrânsă și o producţiune din cele

mai neinsemnate ; pe acele timpuri arii livezi artificiale (luzernă, tri-
: 254
254

RY
foiă), 15476 hect. 96 arii fineţe
Vitele cornute sunt mici şi prâste,
naturale, şi deosebit de acestea
numai în comuna Budeşti-Ghicăi

RA
10993 hect. şo arii sunt reser-
se mai cresc și întrețin bol și vaci
vate pentru imașe (suhaturi).
de rasă svițeriană și olandesă.
Producţiunea cerealelor a fost în

LIB
Cai sunt trei herghelii mici:
1885—89 de 1103056 hectolitri una în Budeşti-Ghicăi, una în Măr-
şi anume : gineni şi una la M-rea Nemţ.
205163 hectolitri grâu de tomnă,

ITY
Printre animale selbatice însem-
9308 hectolitri grîu de primă- năm: C. Lupus, C. Vulpes, Felis,
Vară, 12251 secară de tâmnă, 987
Catus (miţa selbatecă), E. Linx (ri-
hectolitri săcără de primăvară,

S
sul), Căpridre, cerbi, (v. Noţiuni
14245 hectolitri rapiţă ; 5656 hec- statistice asupra Mold. de Prinţ. N.

ER
tolitri hrişcă, 538185 hectolitri Suţu. Idem. D. Cantemir, Descri-
„porumb ; 223565 hectolitri ovă ;
erea Moldovei).
74852 hectolitri orz ; 576 hecto-
NIV
Zndustria. La acest judeţ este în
litri meiă, 5522 hectolitri cânepă ;
cea mai mare val6re ; aprâpe nici
304 hectolitri in ; 14749 hect. fa-
unul dintre județele României nu
sole; 5593 hect. mazăre, 549338
LU

pune atâta interes și nu posedă a-

“kgr. cartofi; 156000 kg. sfecle.
tâtea fabrici de variabilă produc-
Pe întindere de 10993 hectare
țiune ; dintre cele mai însemnate
50 arii (a imaşurilor) crese peste
RA

cităm : 2 fabrici sistematice de pos-

166843 vite, dintre. cari: 64632 tav, ale colonelului Alcaz, pre-
V. m. cornute; &7 turme: cu 80353: miate pentru ţesături cu meda-
NT

oi (socotit și numerul oilor de Îa lia de aur (asemenea premiate și la

locuitorii cari nu aă turme); 3170
Exposiţia din Paris); 1 fabrică de
țapi şi capre;
CE

7575 cai şi har- sucmane şi postav a d-lui C. A,

masari,
Grulich & Fiu, premiată cu me-
Odinidră acest judeţ era renumit
dalia de aur (asemenea premiate
prin hergheliile sale numerâse
I/

și ţeseturile sale şi la Exposiţia din

prin specia de cai așa numiţ
i «de Paris) ; 1 fabrică de postav şi su-
AS

munte», Astă-di rasa vitelor

este mane ușâre (amestecătură de lână
» degenerată, cu tâte că mai fie- și per de vacă) a d-lui Lippa Juster ;
„Care comună are tauri şi harm
UI

a- 1 fabrică de chrochmală (scrobelă);

sari pentru reproducţiune; prici
na 1 fabrică de bețe de chibrituri
- este, că şi aceștia sunt ordinari
şi 1 fabrică de cue pentru ciubote, de
BC

în stare de decadenţă,
chereste, de chibrituri şi „ori-ce
 255

Y
1255

AR
“fel de construcţii (premiată pentru lor 64377 sunt bărbaţi și 66991
“lucrările sale la Exposiţia din Paris) ; femei.

R
fabrică de bere; 1 fabrică sistema- După starea civilă: 69141 ne-
tică pentru făcut grisă, făină, pică, căsătoriți, ş2411 căsătoriţi, 9471

LIB
în urbea Nemţ (premiată cu med. de veduvi, 345 devorsaţi; în raport
-aur) ; ş fabrice sistematice de ra- cu religiunea: 14277 ortodoxi ; ?
„chiă (spirt şi câte-va ordinare, cu 12745 mosaici ; 621 de alte con- ”

ITY
„câte un cazan; 3 fabrici de să- fesiuni.
“pun în Piatra; 7 fabrici mici de În raport cu naționalitatea : 3127
„dubălărie ordinare, în Piatra ; peste sunt străini (în acest uumăr nu se

S
180 de ţesttorii de sucmane ; țe- cuprind şi străinii ce se găsesc

ER
sătorii de şaiac, 2 tipografii și fa- în urbea Neamţ şi Piatra), în total
brică de văsătorie în metaluri; 13366 străini,
1 fabrică de colţuni (ciorapi). Fa- “TITrapOrt cu instrucțiunea: 13493
NIV
“brici mici de extras oleii (numite ştii carte, 117875 nu ştii.
tescuri). Cultul. |n tot cuprinsul judeţu-
Afară de acestea există industria lui se află 219 biserici, dintre cari:
LU

primitivă : olăria (în Gala, Do- 122 în stare bună, 66 în stare

"breni), butnăria, rotăria, cărătăşia. rea, 27 în stare de reparare, 1
Industria manuală : rogojini, co- ruinată, 3 în construcție nou€
RA

şuri (de nuele şi pae), scaune. (dintre aceste 6 biserici sunt în-
Industria exploatativă: varării chise din pricină: că sunt ruinate,
2 în urbea Nemţ, 1 în Mășcă-
NT

;(la Socea, Calu-lapa, Horaiţa),

cariere de Piatră (la Tazlău, Petro- teşti, com. Dobreni, 1 la Taslăă,
Dava, Iapa) ; păcură, gaz (Domna) ; 1 la Gârcina, 1 la Cârligi) şi o
CE

ape minerale, Fabrice de abur, capetă întreţinută de Epitropia sf,

pentru cherestea (la Hangu, Al- Spiridon ; locurile bisericilor închise
maş, Neguleşti) şi peste 129 fe- servesc de cimitire.
I/

răstrae ordinare, purtate cu apă. La aceste biserici servesc 200

Populajiunea. Locuitorii vietui- preoţi, 17 diaconi, 264 cântăreți,
IAS

tori în acest județ sunt: 131368 17 eclisiarci (impărţiţi în 137

sufete sai 30242 capi de familie, parohii).
„dintre cari la facerea recensimen- Pe lângă biserici: mai sunt 11
U

tului 130816 ai fost presenți şi - monăstiri şi 17 schituri (din care

5 pentru maice), cu 354 de mo-
BC

_553 absenţi din județ.

Din num&rul total al locuitori- nachi (călugări), 54 frați; '864
 256

RY
256
maice (călugărițe) şi 162 de su- fel de calendar al lor Prop
tori. (In Horăiţa riă, ti.

RA
27 monachi și părit
2 fraţi; la Bistriţa ş mon intro fecundă imaginaţiune,
achi ; la p: care prin ereditate 71 tran
Pângaraţi, 2 monachi ; la smit
Tarcău copiilor și prin grai şi fapt

LIB
12 monachi şi 2 fraţi ; la Buha e ce-
lniţa lor-Palte ființe cu cari stai
2 monachi), la Durău 15 monachi pe a-
şi 5
celași grad intelectual.
frați; la Dumbrăvile 4. mo- Nimic nu le pâte scâte din
nachi ; la Ţibucani 4 mon cre-

ITY
achi si dinţa lor și .ori-ce înce
4 frați; la Taslău nici rcare e ri-
un mo- diculisată ; peutru-că dacă
nach ; la Monast. Veratic in vre-
şi schitul una din «dilele oprite

S
Văleni 463 maice și 98 surori; şi cu pri-
mejdie» ar întreprinde
la Agapia 355 maice 6re-cine ceva,

ER
şi 61 surori ; și dacă
la Resboieni 25 maice intimplarea ar aduce cu
și 3 surori ; sine un ce estra-ordina
la Almaș 13 maice), r, atunci
acel ce e atribuit fapt
NIV
Venitul fonciar anual ului, că lu-
al pămîn- crarea s'a efectuat în una
tarilor ce aparțin din dilele
bisericilor se nefaste și în consecință
urcă la cifra de 55253
lei 92 bani. ca o justă
pedepsă a lui Dumned
LU

Servitorii bisericești sunt ei, ori a

plătiţi Sfintului ce n'a fost
din fondurile Stratului Prăsnuit cu
cu 17222 adevărată cinste,
lei ; din al comunelor
cu 55329 Fondul
RA

lei 66 bani; din al Epit tuturor superstițiuni lo

ropiei sf. e numai religios; ne
Spiridon cu 2880 lei, mărginim ar
anual. însemna câte-va :
Religiune, credințe
NT

şi obiceiuri, Zunea trebue început

Religiunea predominantă ori-ce lucru.
a locui- de ispravă, pentru ca D-g
torilor din jud. Nemţ eu să ajute
în principiă „ a se termina curând
CE

e cea creştină ortodoxă, şi cu bine ; în

ameste- acestă zi mulți postes
cată pe alocurea cu c pentru di-
diferite cre- ferite bâle ;nu e bine
dulităţi mitice
streine, resultat sigu să se dea bani
al fricei de necunoscut, r din casă, şi cu osebir
I/

precum şi e dimineţa,
al lipsei de instrucțiune, Marţea nu e bine de plecat la
AS

Femeele drumuri îndelungate,

insă, şi cu deosebir nici a începe
e vre-un lucru de căpete
cele lipsite de ori- nie.
ce educatiune,
posedă o credință Joia nu trebue să şe
UI

cu mult mai te- spele (leie)

nace, mai cine-va pe cap ; e reă de năpast
îndărătnică şi mai e;
țerimurită în acest dom ne- ci Sâmbăta : pentru că
eniu. necu- tote bâlele
BC

noscut, de cât şi durerile de cap

bărbaţii. Ele au un se duc pe ceapa
- Sâmbeteia,
 N

Y
257 257

AR
Dumineca e păcat de a se tăea Cele 9 Marii după Paşti sunt
chiar şi un lemn de pus pe foc: s&rbătorite : pentru a înlătura r&s-

R
pentru că se dă cu toporul (barda, merițele, r&sboele şi versările de
cuțitul), în Maica-Domnului. singe, cari aduc multă pagubă,

LIB
În diua de Spolocanie nu tre- multă scârbă și multe lacrimi.
buc să se mănânce nimic, precum Za 17 Martie ; Alexiile, că-
nici să se facă altă-ceva de cât a rora li se mai zice: Alexi-Boji

ITY
spăla blidele, (Omul lui D-zeii); atunci trebue
Wâplea (ori-care), nu e bine de să se afume prin case, grădini,
măturat şi cu atit mat mult de dat etc., şi fiind că în acestă di <în-

S
afară ; ci, dacă este, să se vitză toți șerpii eșind la dru-
gunoiul

ER
stringă în dosul ușei de la tindă muri, să se păzescă de a omori
şi să se presare cu sare mărunţică vre-unul.: căci e mare primejdie
(pisată). peste an şi numai are lec la
NIV
La zo Noemăre încep sărbările descântec.
cari sunt în număr de Tot în Martie, Baba Dochia
Filipilor,
(Noembre) “i ter- de la 1—12 a lunei, căci trebue
şapte, şi la 21
LU

să-şi scuture cele 12 cojoce. In

mină pria sărbarea lui Filip Sehio-
acest interval orl-ce om o di, şi
“ul (aşa numit), care € şi cel mai
mare dintre toţi. după cum va fi timpul din diua
RA

De gi întâiii Marte pun un ban

aceea (irumos ori urit), aşa va fi
şi traiul celui ce o alege peste
la gât sai la mină (mărţişor), le-
roşie anul acela,
NT

gat cu un fir de aţă (lină)

Vinerea seacă, una din cele mai
împletit cu albă: pentru a fi fru-
pierde rumencla mari serbători.
mâse şi a nu-și
CE

Vinerea celor 12 Winery, tre-

obrajilor peste an ; iar la gi întâi
bue să şe postescă de mincare cu
Maiii pun aţa pe trandafir şi banu
desăvirşire.
"| «beau» pe iarbă verde.
I/

în Fopotinul, serbare -mare ca şi

La 9 Martie e Joimăriţa,
paştele, cade în cele trei Marţi
actstă di aprind bucăţi de cârpe
IAS

după Paşti.
nuoi şi se afumă prin casă; se fac
focuri cu gunde măturate de prin
Luni (după Duminica 'Tomei)
«şi după cum se pierde sunt paștele «4/ajinilor>. In a-
ogradă:
câstă di se dai pe apă cojile de
U

fumul în aer, aşa să se pieardă

ou& roşii, ciocnite în diua de în-
Joimăriţa şi să nu nemerescă casa
BC

aceea.> viere, cari fiind vedute de către

17
Neamţu
 258

RY
258
Blajini, aceştia cred atunci că
ai rare. Nu se cântă nici se
sosit paşte de la Romini jecă,

RA
şi se Căci e di de mare jălanie (doli
apucă şi ei de serbătorit, u),
În divade Sf. Gheorghe
Asemenea Paștelor mai sunţ nu
trebue

LIB
să dârmă
cele 9 Joi consecutive învierei,
nimeni, căci a-
cela fură somnul meilor şi
dintre cari a Opta (numită şi /oia peste
tot anul e somnoros; se
Epilor) şi-a noua (numită pune
Zoia brasde verdi pe casă şi pe la port
Verde) ai primordialitatea ă.

ITY
celor- În giua de Rusalii, nu se
l-alte şepte, serbitorite mai sfa-
puțin. dește ; şi acela care Începe
O parte ţin Vinerile (în lo- certa
e luat în virticuşul

S
cul Joilor) : pentru ca râdele
Ze/e/op (Ru-
pă- salilor) ; iar pentru a Sscâpa de
mintului să se pâtă urzi

ER
(lega) şi dinsele e bine să pârte usturoi
să nu le bată grindina;
tot pen- (ait) trei
îru acest cuvint ţin fire (numite căţei), în
și diua de
NIV
79 Junie, când cade curea, brii ori pungă ;
Juda ; pur sau câte
tătorul tuturor vînturilor O bucăţică de rădăcină
şi a fur. de odo-
tunilor, care bintue ogâr Ican, avrămesă Şi cărstine
ele şi să- să, fiind-
că de acestea se tem
LU

mânăturile cu grindină. duhurile

(spiritele), după cum ele
Dacă nu plouă mult
timp pri- singure-şi
măvară : cărămidarii cântă : «De mar fi avrămâ
au Zegat plâia să şi
cărstiacsă tâtă lumea
RA

să nu le strice lucrul ar fi a n6s-

lor; atunci tră>.. (În alte părți
se 'ngrâpă păpuşi, cu unele femei
bocete. şi dic că acestă cântare
jălanii; ori se dă câte a Ielelor, e
NT

O icână pe așa: <De mar fi Lean

apă. şi Odolean
Za 17 Zunie: Vartolomeit. şi curva de Avrămesă,
tâtă lu-
mea
CE

Za 8 Iulie : Pricoche ar fi a nOstră»...). Ase

(Pricope) me-
care pricheşte grinele nea cred, că dacă luna
; di de mare bate în
primejdie, fața unui copil mic de
leagăn
(fiind în albie), devine
I/

Sâmbăta - morților, lunatic ;

dinaintea şi .dacă
Rusaliilor, când până în 40 de
sufletele dile nu-l
AS

celor boteză,
morţi (în Păcate), Ielele vin nOptea pe
cari de
în- la fu-
viere hălăduesc slob riş şi-l fură schimbând
ode, trec ia- u-l cu al-
tul... Copiilor speriați
UI

Tâși la muncile să li se dea

Iadului. Se fac
pome ne şi se dai de b&ut zemă de Odolean
sirindare (pa- fiert
rastase), leturghii, cu apă.
BC

colaci, colivă
la biserici: „pentru Le gremea cireşilor,
ertare și uşu- ţin ser
barea: Ciuda Archanşhelilor.
 Y
259 259

AR
Za 13 Julie: Ciurica (deriva- Macovei: «Cap de post».
ție de la Ciric mucenicul), mare Miegul - Păreţilor (paresimei).

R
s&rbătore. În acestă di se numeră outle; nu

LIB
Za 17, când e Mucenica Mă- se reşchiereză: pentru că se în-
rina, cum şi la 18 şi rg lulie, curcă ițele şi minţile, inebunind cel
țin Czrcovil. Mărinei : pentru tote ce calcă şi nesocoteşte credinţa.

ITY
bolele femeeşti, îngrecările, etc., se Piua-Crutel, string flori, văz-
prăsnuesc prin jocuri, petreceri, doge, boz, micşunele, etc. pentru
nu se picptână insă în aceste dile: lecuri; pun perge la uscat, sub

S
căci lupii minăncă vitele. grindă: pentru tămăduirea bășicei
27 Julie : Simion
Za Stilpni- cele rele. String gundie (r&măşite

ER
cul, care ţine cerul şi pămîntul. alvine) de vacă, cu care 'la tre-
Sâuzienele, când se găuresc tâte buință făcendu-se fum se tămădue
NIV
frunzele ; în reversatul zorilor fe- de urechi. String mătrăgună, nă-
tele strîng fiori numite «Sânziene» valnic, etc. pentru lăcutul de dra-
(cu colârea galbenă), umblând prin goste.
LU

rouă şi făcendu-și corone; iar În giua tăere! Capului sf. Jon,

din flori de cicore îşi fac colane nu minincă corne (fructul cornului),
cu care-și încing mijlocul, um- pomă nâgră, nu se bea vin roş
RA

blând diua întregă împodobite fiind mare păcat, căci amintesc

ast-fel : stra le string, le usucă de singe.
şi le păstreză apoi pentru &6le de Za Mărina se stringe mărar :.
NT

neputinţă şi alte lecuri folositore. bun pentru umfături de stomach.

În acestă di se scot hainele afară: Berdecarii, în număr de trei,
sunt tot un soii de Filipi, şi cad
CE

pentru molii.
Fota, s&bătore fârte mare :
pentru-că e ținută și de Turci nu
numai de către creştini! şi cine
I/
la 26, 27 şi 28 Septembre. Se
serbeză : «pentru că-i r&u de iupi
ce fac sbranca printre dobitâce ;

indrăsneşte a lucra în acea di nu în aceste dile nu se mătură prin

IAS

i se mai alege nimica de starea casă, nu rîșnesc (macină), nu cose,

iui, fiind di de cea mai mare pri- nu umblă cu frigări, ţepee (furci),
mejdie, cu foc. nu înfig barda (toporul, cuțitul)
Zsvorul Tămăduirei, când tre- în trunchiă,
U

bue ca preoţii să scâtă icânele şi Alți şaple Filipi, ce cad de la

BC

“să facă slujbe la câmp, pentru 25 Ianuarie şi țin până la 2 Februa-

ploe şi pentru bâle grele. rie În aceste dile nu se la (spală pe
 RY
260
260

cap), nu se lipește vatra, etc., tot fiind, cu dou€ luminări ne arse

RA
„ Pentru motivele de mai sus,
de cât la înviere, îmbrăcată În
De Sf. Andrei, nu se lă, nu
alb, şi când i se arată aevea per-
se peptănă,

LIB
nu mătură nici da s6na dorită. Alta cu parii: Se
gunoiul afară din casă; ung ușele,
desbracă fata, se despletezte şi cu
ferestrele , gura hornului, ete,, Ochii închişi (legaţi) începe a nu-
prin semnul crucei cu ustur
oi

ITY
mera parii din gard de la unul
întore slele, străchinele, opaețul
(şi până la 9; pe cel de al noulea
ori-ce vase) cu fundul în sus ; strâng
- ÎL legă c'o şuviță de per din capu-
melițele şi astupă băgega şi cahla i

S
şi a doua-di vede dacă parul e
(hornul) de frica strigoilor.
drept, fără cioturi, atunci şi bărbatul

ER
De Sărbătorile Crăciunului
ai care o va lua, va fi frumos,
nişte jocuri-comedii (numite ti-
în ju- năr, şi vice-versa, când parul
dețele din Muntenia, Brezae), va
NIV
cari fi nodoros şi strâmb.— Alta vrajă
sunt privite cu cel mai mare intere
s se strâng mai multe fete la un
plin de evlavie : «cine nu o va
pune loc şi făcendu-ii câte-o
să-i joce (irozi, Srămă-
steaua,
LU

sorcova, giGră de grăunțe în dreptul

etc.), ori nu o va privi, jucându-se fie-
căreia (tot una de mari) dai
nu va putea reuși în intreprinde- apoi
drumul unui Coco; ținut
rile sale». de cu
RA

diua anume pertru acestă

În ajunul Sf. Vasile tete'e trebu-
mari inţă, şi din care Srămadă
(de măritat) merg la va minca
vreme de el, acea fată ce stă
NT

n6pte în ocolul porcilor în dreptul

şi zic: Srămezei se va mărita intâiă,
«Ho! acum... Ho, la
anul...» şi Ori: pun un pahar cu
dacă porcul apă aprâpe
CE

grohăe la cea de ân- plin pe masă (sub icâne)

tâiă huiduitură, fata crede și a doua
că se zi când se scolă dacă *! găs
Va mărita în gășlegile esc cu
acele, la promorâcă (rouă), dic c'o
a doua, la anul: laa să aibă
I/

treia, la HOroc;
cela-l-alt an, ş. 2. m. sai, de cu stra pun pe
d. Tot ast- potecele drumurilor, a
AS

fel fac cu vitele mari munţilor,

dacă stau diferite semne şi a doua-z
culcate, lovindu-le cu picio i după
ul ca să fe'iul urmei
se scâle: cu oile, repez (Gi a dobitocului care
UI

indu-se în a făcut'o) scot conclusiuni

turmă și: numai când
apucă un
asupra
viitorilor COnsorţi ; sati,
berbece scot conclusiuni favora iai două
.-
BC

fire de păr de porc egale

bile; în oglindă (sau fontâ în lun-
nă) se gime, pe care le Pun alăturat
caută nSptea pe la r2 ore singură e pe
O vatră încălzită, şi dacă ele se
 Y
261 261

AR
despart, ori se împleticesc, prin câ!- săptămâna Megrilor ; asemene o
dură, deduc urmări defavorabile s&ptemnnă înaintea Crucel, precum

R
sai priincise destinului lor. şi' alte multe diferite zile luate
Tot în seara acesta fac calen- întimplă&toriă în urma diverselor

LIB
darul timpului de peste an: iai obiecţiuni, isvorite dintr'o imagi-
o cepă şi o desghiocă în 12 găoci naţiune aprinsă şi afectată...
(după numărul lunilor), pe care le Osebit de acestea mai sunt:

ITY
înşiră pe o masă ; :în fie-care găâce Zliy- Pilil, sărbătorea Primăverei
pune puţină sare măruntă și a (numită in Oltenia : Dragobetele),
doua-di vede care găâce (a câte-a) sf. Zon care ferde piatră, sf. Jon

S
e umedă şi care e uscată (acele care desligă glasul la păseri, Pro-

ER
umede arată prevestirea, lunei bune, dajnele : când nu e bine să se
iar acele uscate, arată secetă, şi sfădescă, precum şi o mulțime de
se cunosc după număr, d. ex: a alte datine ce îmbogăţesc şi coin-
NIV
cincea (Maiu) a şeptea (Iulie)... etc. plecteză marele călendar poporan
În n6ptea ajunului Botolezei în dogme şi superstițiuni, ce au
fac privighere : pentru a li se a- ajuns a fi păstrate şi urmate cu
LU

răta deschiderea cerurilor şi a ve- aceeaşi deplină sfințenie şi manie

dea pogorirea sf. Duh ; asemenea mai în tote unghiurile unde” se
fac în seara Invierei, află suflare omentscă şi unde frica
RA

In giza Botezului zic că e bine de necunoscut îşi mai pâte cuceri

de scăldat în locul de unde popa întindere prin nişte exemple ori-
cât de denaturate şi fără bun siraţ
NT

a scos crucea de sub ghiaţă : pentru

ca să se tămăduescă de tote b6- ar fi...
lele ; asemenea în Vinerea-Mare « Fericiţi insă cei săraci cu du-
CE

din ?naintea Paştelor. hul, că acelora este împărăţia ce-

La Dumineta Mare pun teii ru îloroese
pe casă şi la portă. Znstrucțiunea. Lastrucţiunea fun-
I/

Când e Zumină zlină nu trebue damentală nu este încă suficientă

să lip&scă, nici să văruescă (spo- şi multe sate sunt, din acest județ,
IAS

iască prin casă, dacă vrea ca să cari de şi îndestul de populate,

mără toți gândacii răi de tot mai cu tote aceste scălă de cât
soiui. la reşedinţa comunei.
U

Săptămîna a doua a Paştelor Num&tul total al şcâlelor pri-

mare publice, de tâte gradele, com-
BC

(adică a purtăldrelor de mir), se

ține de multele post, zicând că e ptându-se şi acele din oraşe, se
 262
“

RY
262
urcă la 89, afară de 3 Pens
ionate unite (ma! înainte
private. era 5 plăşi)

RA
şi anume:
Dintre şcâlele publice primare 1) Bisziza, cu 12 comune,
783 sunt rurale cu 785 1
înveţători, tirguşor şi 57 sate: (cătune),

LIB
2 înveţătore şi o populaţi
e șco- 2) Piatra- Muntele, cu 21
lară de 9287 elevi, ra
şcoli ur- Co-
muni, 2 tirguri, şi 149
bane cu 1591 elevi. sate,
3) Sus- Mijlocul, cu 19 comune,
Cea mai vechie,

ITY
a fost şcâla 2 tirguri şi 121 sate,
particulară «Nanu» înfiinţată la ln total. 52 comuni,
| 1835 in orașul Piatra ; apoi 5 tirguri
la (2 urbane) și 327 sate,
1840 se înfii ţtză cea Întâiti

S
şcâlă Tirgul-Nemţu cuprinde 8
publică ; la 1842 se pune ma.

ER
teme- halale (suburbii) v. . s,
lia pentru zidirea şcolei
No. 1 Oraşul Piatra, 9 suburbii (+.
din Piatra, şi la 1850 1.1)
se sfârşeşte (Pentru numirile comunelor
NIV
(v. Albina: Gr. Asachi) , tir-
; la 1850 Suşorelor și satelor, vegi
Craii câte-va școli şi pe iormarea
la sate Plăşilor şi literile
(v. Dobreni, sat) ; la 2 Noe respective).
inbre Împărțirea financiară.
1%83
LU

s'a terminat clădirea Veniturile

şcolei bănești ale județului se per
No. 2 (din Piatra), după cep de
planul către un casier general, cu
arhitectului M, Ţoni, clăd reşe-
ire ce dinţa în Urbea Piatra,
RA

costă 70000 de lei (acâ ajutat de

stă șcâlă Perceptorii cu agenţii lor,
înființată încă de la 185 împăr-
9 ca şcâlă iţi în 27 circomscripțiun
privată, sub conducerea i, cari
preotului
NT

N. Ionescu). coprind următârele comuni

| :
La 1869 sa inființat Circ. icom. Buhuș
gimnasiul > II » Silişte
CE

clasic, care la 1883

Sa transtor=
ina în real şi astăzi » III » Podolenişi Costișa
are 10 pro-
fesori, şi > IV >» Rosnov și Zâneşti
o Populaţie de 120
elevi. » „ V » Socea, Rădiu
I/

și
Numerul total al şcolarilor Cândești
ce
AS

frecuenteză » VI >» Mastacăn, Borleşti,

şcâle'e din acest ju=
deț se urcă la cifra de 10878 și Taslău
dintre cari > VII» Talpa şi Drago-
UI

6ro2 sunt băeți și

4774 Sunt fete. mireşti
Împărțirea admini stra > VIIL » Mărgineni
livă : ju-
BC

deţul Nemţul se imparte » IX 2 Calu-Iapa și Vină-

în 3 plăși
torii-Dumbrava- Ro;e
 263

Y
263

AR
Circ. X com. Dâmna, Vadurile în Urbia Piatra şi Batalionul IL
şi Pângaruii în Tirgu Nemţu ; iar Companiele
ai reşedinţa în: comuna Rosnov

R
> XI » Bicaz

» XII » HangușiBuhalniţa (compania 1), Piatra (compania II),

LIB
> OXIUL > Bistricidra, Gala Bicaz (compania III), Tirgu-Nemţu
şi Călugăreni (compania VI), Filiora (compa-
> XIV » Bodeştii-Precistei, nia VII), şi Bozieni (compania VIII).

ITY
Gârcina, Dobreni Tot în acest judeţ, în orașul
> XV o» Piatra (com. Ur- Piatra, se află reşedinţa escadro-
bană) nului 3 și 4 călăraşi (v. Moaito-

S
> XVI » Bălțătesti, Filiora, rul Oficial din 12 Martie şi 1 A-

ER
| Crăcăszi prile 1889).
> XVII > Grumăzeşti şi Hu- Moşiile Statului din acest județ
mulești sunt: Boţeştii, Bârcu-Goşmani, Bor-
NIV
> XVUIL > Petricani și Uri- leștii, Braniştea şi Vădurelele, Calu-
cheni Iapa, Graşii cu trupurile, Incun-
> XIX > Timişeşti şi Reu- jurătârea monastirei Bistriţa, Mun-
LU

cești șii cu cătunele Galu și Pipirig, Oşlo-

beni, Ocea-Blebea, Petricani, R&u-
> XXPipirig şi Vinăto-
>»
rii-Nemţul ceşti şi Oglindi, Sarata-Văraticu,
RA

> XXL o» Nemţul (comună Săcăluceşti - Topolita, Timişeşti,

Urbană) Târpeşti, Vinătorii cu cătunele,
> XXU » Cârligi şi Şerbeşti Tirgu-Nemţu-Vinători, Sarata-Pân-
NT

> XXIII » Căciuleşti, Girov, garați, Incunjurătorea Mănastirei-

Dochia Pângăraţi, Săvineşti, Tarcăt, Iu-
Monastisei Tazlăă,
CE

> XXIV » Uscaţi cunjurătârea

> XXV » BozienişiBârgăoni Almaş, Buhalniţa, Crăcăoani, Va-
> XXVI » Păstrăveni durile şi Gârcină cu Tătăruş (v.
circ. Prefecturei Nemţu către sub-
I/

> XXVIL » Budeștii-Ghicăi.

Impărțire militară. Jud. Nemţu prefecţi N. 3387, dia 25 lunie 89).
IAS

de Proprielalea fonciară. Dintre

face parte din al IV-lea corp
Armată (a căruia reşedinţă este în locuitorii împroprietăriți în 1864
încă 6904 cari trăesc şi-şi
orașul Iaşi), Brigada XV (cu re- sunt
stăpînesc singuri locurile lor încă
U

şedinţa la Bacăi), cu armata teri-

până astă-zi; 5826 de locuitori
zorială, Regimentul 15 Dorobanţi,
BC

sunt cari stăpinesc, ca urmaşi,

din care Batalio ul I are reşedinţa
 264
a
NA : |

RY
264
locurile celor împroprietăriți
acel an; 32 de locuri ai fost
pă-
îa
| aprovisionate în comptul
comune-

RA
lor, iar în oraşe Sunt 4
Tăsite de către cei împroprietăriți; farmacii
mari (2 Piatra, 1 Buhuș,
921/, de locuri aii fost 1 Nemţu
ocupate şi osebi 1 la Bălțăteşti
şi 1 la

LIB
de către alți săteni ; 46 de locuri
Monastirea Nenţu).
au remas în stăpinirea comunelo
r, Boiele predominante în jude
Dintre locuitorii împroprietăriți ţ sunt:
pelagra, siflisul, intoxicaţiun
în 1878 sunt astă-zi 1971 ea pa-

ITY
cari lustră şi alcoolismul,
trăesc stăpinindu-și locurile
date ; Bolele epidemice ivite
550 stăpinesc locurile ca În res-
urmasi ; timpuri variabile : Di sent
38 de locuri părăsite ; 93 eria, tusea

S
ocupate convuliivă şi scarlatină,
de către alții; 82 locuri stăpinite

ER
Printre causele principale la
de diverse comune; şi 3956 de cari
se datorește perpetuarea
individi sunt, cari de şi predo-
şi însuraţi minaţiunea bâlelor de mai
şi cultivatori de Pămînt, dar
NIV
sus, sunt:
mau I) Miseria in genere şi
nici un prilej de moştenir alimen-
e pe tațiunea cu porumb stricat
urma legiuiților lor părin (aprins,
ți. Mucegăit) în specie, ceea
“Serviciul sanitar . Pers -ce se
LU

onalul întimplă mai cu seamă în

medical din serviciul! județulu părțile
i se muntose.
Compune din: 1 medic
primar, 3 2) Lipsa tratamentului
RA

medici de Plăşi, 2 vacc la timp,

inatori şi mai cu seamă a bslelor
15 moâse. venerice,
In 3) Stagnaţiunea apelor meteo-
privinţa serviciului Obste-
NT

trical, rice prin văile de printre

judeţul” este împărțit munţi
în 15 şi descompunerea în aces
circumscripţiuni, compuse te bălți
din 3—4 a materiilor vegetale atât
comune, având fie-care
CE

de a-
o mOşă bundente la munte,. dând
cu reședința în interior ast-fe]
ul acestor naştere efluvielor,
circumscripţiuni.
Distribuirea 4) Deprinderile alcoolice respân-
I/

de medicamente se
face de către medicii dite prin populaţiunea rurală,
de plăşi (în ca
AS

județ), din farmaciile consecinţăa relei stări economi co-

lor portative sociale.
aprovisionate cu medicamente în
comptul județului, Serviciul de verificarea
1năsu-
UI

Afară de acesta zilor. Serviciul de verificare

pe la fie-care comună a m&-
rurală se surilor decimale în comunele
află câte-o farmacie rurale
rurală cu
BC

medicamentele cele mai se indeplinesce de către ajutorii de

usuale, sub-prefecţi, încă de la 1 Aprilie
 Y
265
265

AR
1886, pentru care servicii sunt utilitate publică coastrucţiunea unei
renumerați cu câte 20 lei de fie- alte linii, însă tot pe basa de cale

R
care comună în parte, bani care îngustă, de la Piatra la Tarcău;

se mandattză de comiiet lunar
din sumele depuse de comune la
casa judeţului.
In comunele urbane Piatra şi
LIB
studiile sunt făcute încă din 1885,
iasi construcţia nu s'a îceput. Cu
tote acestea din iniţi tiva particu-
lară a proprietarului moșiei Han-

ITY
Nemţu, acest servicii se îndeplineşte sul, d. Gh. Czuntu, sa construit
de către un verificator plătit special şi pus în circulaţie de vr'o 2 ani,
de către acele comune. pe cuprinsul acelei moşii 1ş km.

S
Drumuri. Pentru înlesnirea co- de cale ferată.

ER
municațiunei interne şi externe a 2) Șoseaua Waţională : Tirgul-
judeţului, “sunt drumuri de uscat Nemţu - Cristesci, peste r. Mol-
şi drumuri de apă.
NIV
dova (lungime 16 km. 165 m.)
I. Drumurile de uscat sunt de
3) Șoseaua naţională mită Bu-
7 feluri şi anume:
huşi-Piatra-Prisăcani (în tota! peste
1) Calea ferată : Piatra-Bacăi,
LU

122 km. în circulație).

formată dia o singură ramură de
4) Șoselele județene: Piatra-Nemţu,
linie îngustă, care pleacă din mar-
Piatra-Roman, Piatra-laşi, Dobreni-
ginea despre |Sud a oraşului Pia-
RA

Moinești, Buhuş-Roman, (în circ.

tra, şi se pune in legătură cu linia
peste 162 km. ş71 m. de lat
largă a celor-Palte căi ferate ro-
Septembre 87/88).
NT

mâne prin punctul Bacău.

Acestă linie este construită în 5) Soselele vecinale: 'Tupilaţi-
baza legei din 1ş Maii 1882 și Nemţu, Agapia-V&raticul, Nemţu-
CE

pusă în exploatare la Octombre M-rea Nemţ, Bozieni-Climești, Tu-

1885, subvenţionată fiind pe timp pilaţi- Talpa, Pipirig-T.-Nemţu, T.
de 10 ani de către județ cu câte Nemţu-Oșlobeni, Bodești -Precistei-
I/

20932 lei anual. Corni, Talpa-Bozieni, Talpa-Dra-

gomireşti, Graşi-Uricheni, Piatra-
IAS

Debuşeurile pentru transporturi

se fac prin 4 gări: Piatra, Ros- Mărgineni, Ms. Nemţu-Fercdel, Pi-
nov, Podoleni şi Buhuș. pirig-Petru-Vodă, (în circ. peste
Intinderea liniei în județul Nemţu 239 km. 974 m).
U

e de 40 km. 6) Șoşele comunale (v. în parte

BC

La 20 Martie 1885, s'a votat la como. respec,): in circ. peste

iegea prin care sa declarat de 342 km. 326 m.
266

RY
266

7) Drumuri naturale : (v. la com. Buhuș, fost mare visternic, întim-

RA
în specie.) plată la 16.47 Martie 1ș, (v. în
IL Drumuri de ape servesc r. parte, Melchisedec: Notiţe _istor.
Bistriţa, Bistricidra şi în parte Bi- şi arch. de pe la 48 mst. şi biser.

LIB
cazul, pentru transportarea cu plu- antice din Mold,), idem lit. resp.
tele a lemnăriilor şi diverselor din dicț.),
producte. Bâlciuri (iarmarâce) în judeţul

ITY
Zocuri istorice. Locurile istorice Nemţu se ţin în următârele loca-
din jud. Neainţu sunt: lităţi + “
Risboeni, Cetatea şi Monastirea Bârgădmi (la 23 Aprilie) ; Bu-

S
NVmţu, Mr ea Secu, M-rea Agapia, deşti- Ghicăi (la 20 Iulie); Daui-

ER
M-rea Hangu, M-rea Tazlăi, M-rea denă (ia 27 lulie şi 29 August) ;
Bistrița, Piatra, Mânjeşti, Mo- Dobreni (25 Maii);, Nemfu (la 8
nastirea Bisericani, Oglindi, Bu- Maii, Inălţarea Domnului, 6 Au-
NIV
ciuleşti (unde se află un deget al gust şi 6 Decembre şi totă Lunea
sf, Paraschiva, moștă ce se găsește di de târg); Pitra (la 8 Februarie,
la sf. Trei-Erarchi din Iaşi). Mo- 18 Maiii, Dumineca Mare, 8 Noem-
LU

nastirea. Pângaraţi, Petro-Dava bre, 5 Decembre și în tâtă Joia

Bâlca- Dâmnel, Palanca şi Almaş. di de târg); fRosnov (la 2 Februar,
Davideni (in ţintezimiul bisericei 9 Martie, Florii,
RA

21 Maii, 25
de acolo s'a găsit o petră mor- lunie, 27 August, 2 Octombre şi
mântală cu inscripțiunea slavonă 12 Decembre); BA (în fie-care
de la anul 1606—1607,
NT

ridicată Duminecă); Za/pa

Iunie), (29
de "Teodor Bou şi înfrumusețată Bozieni. |
de fiul acestuia Ştefan Bou).
CE

Avuţiile monastir. din vechime >

Derteşti (unde se află o biserică
zidită de Vasile Vodă la 1637).
Bodeşti- Precistel (o biserică zi-
I/
Inainte de secularisarea averilor,
monastirile din acest județ eraii
forte bogate prin diferite danii, de

dită de familia Racoviţă la 1650).

moşii, sate şi anume : |
Grumăzeşti,
AS

Măşcăteşti, (bise- 1) Morea Wemţu poseda: Bă-

rici zidite de Ştefan cel Mare). boeştii (jud. Nemţu, închinată sta-
Criveşti (acest sat, care acuma rea I-ii); Băicenii (jud. Roman,
UI

face parte din jud. Roman, posedă st. I-ii); Băloșeştii (jud. Roman,
în ţintetimul bisericei o piatră cu
înch. st. 1); Bălaţii (jud. Iași,
BC

inscripțiunea slavonă din 1 647, care partea cuvenită lui Baş-Ceauş a

atestă mortea panului Dumitrașcu
cumpărat'o M-rea Nemţu cu 8
 Y
26
267

AR
galbeni falcea, la 1841 de la Vor- 25453 sunt contribuabili rurali și
nicesa Maria Drâghici) , B'ebe (jud. 4354 contribuabili urbari.

R
Nemţu, înch. st. 1); Borcești şi

LIB
Oglindeștii (jud. Suceava, parte) ; Nemţu, pirit, format din pir. Nem-
Borâ:a Nemţulu (jud. Suceava); țişorul şi Ozana (v. |. r.) curge
Brăteştii cu Isvorul (jud. Roman, de la unirea acestor două pirae
inchinată M-rei Nemţu și Secu) ; - (despărţiadu-se în două ramuri,

ITY
Buzaţii (jud. Nemţu, st. 1). dintre care una trece prin partea
M-rea Agapia poseda : Bălăşenii despre m. di a t. Nemţu), printre
(saă Graşi din jud. Nemţu); Bă- Tirgul Nâmtu şi satul Humulești ;

S
lăneştii (jud. Tecuciului, înch. st. merge apoi pe la s. Biebea, Grași

ER
Il); Boizte (jud. Nemţu) (vedi şi Besinari (ce vin pe partea dreptă
Agapia, monast.) a sa) şi se aruncă pe drâptă rîului
NIV
M-rea Buhalniţa poseda : Băi- Moldova între s. Timiseşti şi loc.
„cenii (jud. Iaşi); Bicazul şi Chi- is. Buzaţi, în faţa s. Cristești (ju-
,
rigul (jud. Nemţu) ; Buhalniţa, Is- deţul Suceava), ducând cu sine
vorul Alb şi Secu (jud. Nemţu). următorele ape ce primeşte:
LU

M-rca Bisericani poseda: Bra- 1) Nemţişorul, mărit din drepta

niştea (jud. Nemţu) (v. lit. resp. cu p. Magherniţa, iar din stânga
« Bisericani», monast.) cu piridșele : Cărbunele, Chiriac,
RA

M-rea Bistriţa poseda : Bistriţa Ifiime, Niţă, Gâsca, Lunca, Sla-!

i Plopu;orul (jud. Nemţu) ; Bra- tina, Corogenilor, Hatinei.
NT

nişte (jud. Nemţu); Braina (jud. 2) Ozana, cu sub-afluenţii sei

Covurlui) ; Călinești sait Măgura (v. |. resp.)
(jud. Roman); Cat (jud. Nemtu). Cantemir vorbind despre p.
CE

Asemenea M-rele: Tas&ă, Vă- Nemru, dice : «apa Nemţului este

ratic, Păngăraţi, Secul (v. în ge- din fire așa de tare, în cât pste
nere lit. resp.) să stea împotriva năvălirei tutulor
I/

Veniturile județului : Veviturile vrăşmașilor».

IAS

jud. Nemtu, în general, se urcă (Notă : despre hotarul din vechi

la suma de 733,909 lei şi 68 al județului (şi întreg al Moldovei)
bani ; iar în special veniturile jude- Cantemir dice: ciar pria vitejii
ţiene sunt de 198,311 lei şi 78 acestui Domn (Stefan cel Mare),
U

bani. fiind biruit de multe ori Mateiaş,

BC

Numerul contribuabililor se urcă Craiul unguresc, și Ardelenii go-

la cifra de 29,807; dintre cari niți înapoi, au fost siliți ei ca
 268

RY
268

să-şi părăsescă paguba aceea prin 18 absenți la facerea recensimen-

inovoială să nu păgubescă

RA
mai tului în iocalitate.
mult şi dupe tractaturile de pace - Din acestă populaţie 3074 sunt
ce ail făcut, ati dat lui Ştefan Vvd bărbaţi, 3616 femei, 3601 necă-

LIB
toți munții cu cari Sai deosebit sătoriţi, 2526 căsătoriţi, ş42 vă-
aceste dout tri (Moldova și Tran- duvi, 21 devorsaţi, 1430 ştii carte
silvania), poruncind locuitorilor de
5260 nu știu,

ITY
prin ținuturile cele ce sunt între In acest oraș se află: Un spi-
văile apelor celor ce se varsă în tal mare, cu inscripția : «In: slava
Moldova, ca să cunâscă stăpinirea Sfintei cei de o fiinţă de vicţă fă-

S
Mo'dovei, cătore şi nedespărțitei Treimi şi
Şapoi s'a

ER
tras drept o linie, întru cinstea Sf. Marelui Muce-
din obirşia Cerimușului şi prin nic Dimitre s'au didit acest para-
obirşia Sucevii, a Moldovei,
a clis împreună cu casele -Ospitali-,
NIV
Bistriţei și a Trotuşului, până la ceşti şi cu tâte | cele-l-alte încă-
Milcov, şi s'a pus despărţire ho- peri din temelie,
„de cătră st, Mo-
tarului între amindouă ţerile), nastire. Nemţul cu 26tă a sa chel.
LU

tuială în - dile'e prea blagoslovi

Nemţu, (oraș), comuză urbană, este -
tului marelui Domuşi Impăratul
reşedinţa plăşei de Sus-Mijlocul, Neculai Pavlovici, singur stâpâni-
RA

se află situat pe piriul cua sa tor a tuturor Rusiilor ş, c.

numire, şi a
lingă delurile Nemţu şi bine credinciosului nostru Domnul
Ogiinzi.
NT

Grigore Alexandru Ghica Voevod,

Este formată de trupurile) maha- prin rîvna şi Stăruința cuviosu'ui
lalele, suburbiile) : Nemtu, Berări Archimandrit şi starițu sf. Monast,
a,
CE

Boiştea, Haralambie, Piriul Ursu- Nimţul şi Secul Kir Neonil la

lui, Pometea, Prundul şi 'Ţuţue anul 1850», întreţinut de Epitropia
ni,
mărginendu-se la Apus cu s. Vână- st. Spiridon.
I/

tori-Nemţului la Răsărit cu s, Biebea

Două școli primare de băeți, o
şi Graşii, la Miază-Nâpte
AS

cu s. “ŞcOlă primară de fete *), opt biserici

Oglinzi şi Muntele, spre Miază
-di ortodoxe, mai multe sinagoge evre-
cu s. Humulești,
eşti, o" farmacie, un biurou
UI

tele=
Populațiunea Orașuiui este de
6690 suflete, sau 1653 capi de
*) Populaţiunea Şcolară se ridică la
lam., dintre cari 6672
BC

au lost cifra de 412 elevi, dintre cari: 276

presenţi şi 18 ati tost presenți şi băeți şi 136 fete.
 Y
269 - N 269

AR
gra 'o-postal, o judecătorie de ocol, "sunt brinzeturile renumite (consu-
o percepţie. maţie aproximativ 50,000 oca a-

R
Pentru administraţiune se află : nual) şi sumănăria, care se prac-

LIB
primăria, poliţia, comisiile, precum tică pe o scară forte întinsă (v.
și sub-prefectura plăşei. TŢuţuieni, trup) ; mai fie-care lo-
Tirgul Nemţu are trei pieţe (me- cuitor are stativa şi sumănăria sa ;

ITY
denuri) publice, mai multe strade printre aceste însă peste 77 sunt
principale şi secundare, bine în- stabilimente comerciale patentate,
srijite şi prunduite. cu peste 190 lucrători; apoi 2

S
- Industria este forte bine repre- mori forte mari, dintre cari a

ER
sentată prin: 12 tescuri pentru d-lui 'Teoharie (premiată pentru
fabricat oleiul din seminţe (pro- producţiunile sale cu med. de aur)
ducţiunea 30—ş000o oca oleiit este intre cele mai vestite din în-
NIV
pe an), din acestă cantitate, apro- trega țară pentru fabricarea făinei.
ximativ 1000 ocale se consumă în Comerciul acestui oraş este
oraş şi satele limitrofe, restul se frte însemnat si se mal face : cu
LU

exportăză în alte orașe; 1 tă- cereale, lemne, ţesături de bumbac,

băcărie, cu 12 lucrători, capital şervete, colțuni împletiţi, şaiac
30,000 lei; asortată şi eo ma- călugăresc, vite, (v. Nemţu, ce-
RA

şină de tăiat scârțe (coje) cu 2 tate).

lucrători (producţiune aproximativă
2000 lei pe an pentru încăl- Nemţu, monastire, situată pe va-
NT

țări, hamuri, 10,000 nlezini ce lea p. Nemţu, între munţi, com.

servesc ca căptu;eli la cisme); Vinătorii-Ntmţului, plasa de Sus-
CE

8 ferării (cu 15 lucrători), 1 lă- Mijlocul, la 440 m. deasupra ni-.

cătuș, 1 alămar, 2 căldărari, 1 olar, velului Mărei-Negre,
(este de observat că în Nemţu şi Istoricul ei este următorul:
I/

împrejurime se fabrică tot felul La 1392 părinţii Sofronie, Pi-

de obiecte de lut, din cari unele men şi Silvan S'ati așezat aci:
IAS

cu săpături frumăse; 4 caretaii, Ştefan Vd. I, zidi pentru dinşii o

4 stoleri, 1ş cismari, 14 croitori, biserică de piatră cu hramul Inăl-
1 curelar, fabrice de săpun, (pre- ţarea-Domnului, pe locul unde as-
parându-se săpunul ordinar gălbiu, tăzi se află sf. Gheorghe, de la
U

marmuriu, până la 10,000 ocalz pe care biserică se mai păstreză nu-

BC

an); 1 pălărier, mai un clopot cu inscripţia anului

Ceea-ce face însă fala orașului, 1393 ; tot Ştefan Vd. I dărui aces-.

270
tei monastiri şi moșiile: Dvoro-
reşti, Buzaţii şi Fântânele
La 29 Aug. 1472 Sa întâmplat
un cutremur foarte mare, care a
sdruncinat r&i biserica,
gării, de frică, slujiau
serică de lemn cu hramul sf. I6n
Bogoslavul, făcută de Alexandru
Cel Bun.
La 14 N-bre 1497, Ştefan cel
Mare sfinți biserica cea mare cu
hramul Icălţarea-Domnului, care o
zidise puţin mai în sus de biserica
veche, în urma biruinţei
contra lui Albrect (Albert)
Poloniei,
La 1574, acestă biserică a suferit
mult din partea Tătarilor şi a
Turcilor cari at prădat Moldova.
La 1671, a îndurat, din pricina
RA
uâvălirilor şi necazurilor în care
căzuse țara, remânând pustie acestă
NT
biserică timp de 12 ani,
La 1691 Leşii ai prădat
pustiit ţara ; iar călugării ati fost
CE
siliţi a se ascunde impreună cu
icâna Maicei Domnului (făcătăre
de minuni), la moşia Strimba, şe-
I/
dând acolo 3 ani.
AS
La 1700 întorcându-se călugării
la monastire, au găsi'o
deposedată de către Leşi
UI
averea, uricele şi scrisorile împă-
rătești trimise de Lâna Paleologul,
BC
lui Alexandru cel Bun, şi cari se
păstrau până atunci aci,
RY
La 1716 s'au întimplat în ţară
RA
mari turburări şi robie poporului
din pricina iui Frenţ Căpitanul Ca-
LIB
taneloi ce se incuibase în cetatea
iar călu- Nemţu și făcea mari prădăciuni,
întro bi- La 1725 se zidi, pe locul bise-
ricei celei-dă'ni€iu cu hramul Inăl-
ITY
țărea-Domnului, de cătie Alexan-
dru W. Cornea, o trapeză, o cuhne
şi alte incăperi; mai pe urmă v&-
S
zend călugării că se afumă biserica
ER
cea mare aii ingrijito şi făcut'o
pasaclis, au sfințito şi i-a dat
NIV
ce avu hramul sf. Gheorghe; în timpul
craiul starețului Paise s'a reparat acest
paraclis de Vasile Harpa, şi atunci
LU
i-a dat numele de biserică.
La 1754 leromonahul Necolae,
a zidit turnul observatorul cel mare
despre răsărit în colţul zidului cur-
ței monastirei, de o construcţie
forte solidă; în acest tura sa
păstrat biblioteca monastirei, de
şi au 1671 volume. Tot in acâstă vreme
a făcut I6nichie, Episcopul de Ro-
man clopotul cel Mare de 1800
oca, dăruind şi alte obiecte M-rei.
La 1759 s'a făcut pentru M-re
o evanghelie (afară de cea scrisă
cu mână pe membrană din timpul
pustie şi lui Ştefan cel Mare, şi care portă
de totă pe dinsa anul 6944, de format mare,
ce nu se pste, în timpul slujbei,
purta de către un singur diacon.
Monastirea Nemţu, are la intra-
rea sa, o clopotniță mare cu 7 clo-

271
pote şi un orologiii mare ; pe sub
acestă clopotniță este principala
intrae printrun gang forte lung;
curtea este pătrată şi spatiosă;
în stinga este biserica cea mare
zidită mai mult de piatră cioplită,
cu un turn mire de-asupra, altul
mai mic pe altar, iar 2 sunt dă-
rimate de călugări de mult timp
şi lăsate acum uitării. Biserica este
forte solidă, intrarea ei este prin
părţile laterale. In pridvor sunt
mai multe morminte de stareți
NIV
şi de Mitropoliţi ; uşa cea mare
a bisericei este de granit, în stil
gotic. Intrând în biserică se vede
in dosul tronului domnesc, cam
LU
spre ușă ia partea dreptă, mor-
mintul starețului _Paise, organisa-
RA
torul călugărismului în țară,
(El cânda venit din M-rea Dra-
gomirna, a găsit aprâpe de M-rea
NT
Secului, lângă Săscuţa, satul Fagii ;
şi asemenea când a venit din M-rea
Setului în M-rea Nemţului, a găsit
CE
sat lângă M-re, pe care l'a mutat
prin porunca lui Const. Moruz
1780 Ian. 16 la Timişeşti ; iar s.
I/
Tagi la Vinătorii-Nemţului). Ca-
IAS
tapitezma bisericei este fârte veche,
zugrăvela asemenea, în cât abia se
cunâşte ; se vede însă că a fost
numai cu aur; pardosela este de
U
cărămidă mare pătrată, Tâte ico-
BC
nele sunt îmbrăcate cu argint și totă
biserica este împodobită forte bogat.
Y
271
AR
Biserica sf. Gheorghe are 3 tur-.
mulețe şi e învelită cu șindilă;
R
pardosela e de cărămidă. Cel mai
LIB
preţios ornament este un epitaf de
catitea roşie lucrat foarte bogat în.
fire de aur. Petra deasupra uşei
este nouă şi nu s'a reprodus pe
ITY
ea inscripţia cea veche.
La porta cea mare a monastirei
este un foişor de zid și învelit
S
cu șindilă, în mijloc are un basen,
ER
în care părinţii fac sfințirea. apei
la timpul cuvenit; ia şo stj. de
aci este institutul de alienaţi, cu
un spital şi o bisericuță frumosă.
De aci la o distanţă re-care este
un alt foişor, unde se zice că ai
stat părinţii cu sf. Icână, pe când
ai adus'o din muntele unde era
ascunsă în timpul năvălirei bar-
barilor.
De la monastire până la spital, şi
în ttă împrejurimea, suat maha-
lale cu chilii unde locuesc călu-
gării.
In partea despre Sud, la o mică,
distanță, este o biserică mai mică
numită "Ovidenia, care e reînoită
de către un călugăr; 16te turnu-
rile, cum şi biserica chiar, sunt aco-
perite cu tablă albă. La Răsărit
este biserica sfântul lon Bogo-
slovul ; aci este cimitirul; sub bi-
serică este o subterană unde se
păstreză osele morţilor (v. C. Ne-
gruţi : Catacombele M=rei Nemţu
 RY
272
272
(scris. VI) şi legenda Calipsei (scris,
spital” de aleniaţi şi o farmacie de

RA
VII), iar după acesta este o curte
formă (v, 1. Negre: Asachi).
mare În care a fost Seminariul,
(In privirea istoricului acestei mo-
“Până la 1859 M-rea Nemţu, având

averile în administraţiunea sa, po-.
seda un număr de fabrici şi
in-
stituțiuni, aşa avea: o tipografie
LIB
nastiri v. Calendarul pe 1863:
Monumentele sfinte şi inscripţiuni
istorice culese de Pr. Gr. Mus-
celeanu, pag. 76—114, precum și

ITY
bogată cu 3 tescuri şi O maşină,
isvârele citate acolo),
unde se tipăriai cărțile bisericeşti
pentru totă România ; o boga
tă Nemţu, cetate ruinată,

S
în comuna
fabrică de postav şi potcape; Vinători, plasa de Sus-Mijlocul,
o

ER
fabrică de ăbăcit; una de situată spre Apusul T.-Nemru, pe
câldă-
Tărie; avea ferărie, lemnărie, partea dreptă a drumului ce duce
ro-
tărie, croitorie ciubotărie, mun-
NIV
către M-rea Nemţu, pe culmea unei
gerie. Un seminar Organisat pe ripi muantâse, într'o po:iţiune fârte
16 ani, cu cursul primar, o strategică.
bi- -
bliotecă, un institut de invalidi De jur imprejurul ei se ridică
LU

şi
altul de alienaţi, o farmacie. munţi în forme de piramide, aco-
La 1859 când sai secularisat periţi cu păduri seculare ; iar în
averile monastirelor,
RA

tâte aceste partea despre Sud, un zid enorm

fabrici, meşteşuguri şi instituţiuni, de munte ci precoatinuare
“prin o rea chibzuinţă şi. nepreve- a zi-
dului cetăţei,
NT

dere a 6menilor de la guvernul de

Mergerea la cetate pentru că-
pe atunci, parte s'aii lăsat in pă- &iorul pedestru e fârte anevoiosă;
Tăsire până s'ati stins, parte s'aă
CE

cu trăsura imposibilă 7” cu tote a-

strămutat aiurea, așa : maşinele de cestea pe poteca ce duce înlăun-
la_fabrica de postav s'au dus la trul castelului se mai zăresc încă
fabrica d-lui M. Cogălniceanu
I/

urmele şerpuitâre ale unui drum

(astă-di fabrica Alcaz din s. B'e-
fost odinidră sistematic, astupat însă
AS

bea, lângă Nemţu) ; maşina de ti-

acum de mulțime de bolovani
pograiie, la comisia centra'ă din
şi dărămături. Zidurile aşezate pe
Focşani ; seminarul s'a desfiinţat
UI

nişte temelii prea solide sunt con-

lăsându-se o şcoală primară care
struite de piatră de granit albă,
a existat până la anul 1871, şi verde, roșiatică, groismea
BC

lor este
remânând până astă-di de-abia o
atât de considerabilă că ar putea
umbră de tipografie cu un tesc, un
în voe bună să meargă două. care
 Y
273 273

AR
- alăturea ; cu tote acestea în spre Moldovei, noii veniţi ridică aci,
partea tirgului sunt întărite şi spri- "chiar în mijlocul Cumanilor, o

R
jinite prin şase col6ne (pici6re) - formidabilă cetate; şi dacă nu ar-

LIB
- gigantice
2 forte
' solide
solide. - mele inamicilor, cel puţin disgra-
În lăuntru se vede o curte (o- ţia curţii ungare, îi forțeză peste
gradă) spaţiosă, de formă pătrată, puţin, caz ge la anul 1220 a pă-
acoperită cu ruine, și pe unele lo- răsi acest avut terim de cucerire;

ITY
curi subterane îngrozitore astupate în această privire avem chiar o
despre care nici o tradiţiune nu bulă a Papei Grigore al iX, către
„spune dacă cine-va ar fi putut stră- regele maghiar Bela 1V, fiul lui

S
bate vre-o dată prin ele, afară nu- Andrea II, cu data din 1232, mus-

ER
mai că în mijlocul curței ar fi fost trându-l pentru alungarea ordinu-
o fintină ce prin o subterană, con- lui cavalerilor teutonici din partea
„ducea afară din cetate ; asemenea Transilvaniei, pe. care le a fost
NIV
„că în lăuntru cetăţii era şi o bise- dăruito tatăl s€uă.... <După ce ta-
ricuță zidită de Şteian cel Mare ; tăl săi Andrea, printr'o pibsă li-
urme însă nu sunt, beralitate, dăruise 'Teutonilor ţara
LU

Dacă ne coborâm către obirşia Bârsei, ei aă cheltuit mulţi bani,

istoricului acestei cetăţi, găsim în cu destulă muncă şi versare de
diferite cronice, că ea portă pe "sânge, până au construit acolo
RA

umerii s&i mulţi şi încercaţi ani, cinci cetăţi, pentru ca să o pâtă cul-
precum şi multe isprăvi, ast-fel: tiva. şi întări, fiind în calea Cuma-
NT

Pe la 1200 6rdele Tătare ale nilor, cari intrau şi eşiai printr'însa

_ Cumanilor, încuibându-se în Mol- în desele lor năvăliri asupra re-
dova, năvăleai mereu în Ardel şi gatului Unguresc ; şi măcar că re-
CE

-de acolo în Ungaria. gele luase într'un rind înapoi de

Pe la r2:0 regele maghiar la dinşii, totuşi la urmă iarăşi le-a
„Andrea IL chiamă în părţile n6s- întors'0, dupE cum era dator, ba
I/

tre pe cavalerii 'Tentanici (0 cetă încă, Zrept îndemnisare de pagube

IAS

din ordinul I6niţi sai cavalerii de “le-a mal dăruil şi peste munţi o
Malta”), opuneându-i invasiunei pă- arte din Cumania, unde numiții
. gânilor. cavaleri şi magistrul lor ai ridi-
Stabiliți un moment la Nordul tat o cetate forte tare, iară Cu-
U

manii speriaţi şi întristați pentru

BC

2) D. Hajdeii zice că aceşti cavaleri aresta, ai adunat o Oste nenumă-

făceai parte din ord, sf. Maria. rală, atacând pe cavalerii, sta-
18
Neaniţa
 274

RY
214
——
diliț! în acea Zarte, dar cu
ajuto- tot; se presintă naturalmente
rul lu D-zeii ai fost ces

RA
dătuți ii tiunea datei.
Fugărifi cu sfaimă, unit chia
r în= Sub Petru
chinându-se zișilor cavaleri Woevod Muşat, unul
şi &o- dintre cei de întâi principi

LIB
tezându-se dimpreună cu muer ai Mol-
ele dovei, de abia
3 pruncii lor! «.. (v. B. P, Hajd cu Yre-0 30 de ani
eă, în urma lui Dragoş, num
studiu despre Cumani în colu ele Nem-
mna țului ne întimpină deia
lui Traian 1869, No. în hrisâve

ITY
ş2; idem
Schloezer, Gesch. d. Deutsche (v. Hajdeu, Archiva istorică
, t. |,
n Sie- P- | p. 140).
benbuergen, Goettingen, 1795
, p. Există însă o mărturie şi

S
482— 504 : Chronik der mai
Komanen vechie: Un fragment geog
V. 1061—1300 ; idem A. rafic

ER
D. Xeno- rusesc, scris între anii 130
pol Ist. Rom. t.], p. 130; 0—13 50,
idem: menționând priacipalele Oraș
Dreger, Codex. Diplom. e dintre
1708. Nistru, Dunăre _şi Carpaţi,
NIV
Creștinarea Cumanilor din dice
aceste lămurit: « Nemţul în munţi»
părți este legată insă (v. Ap.
și prin ur- Karmaziă, t T387,
mătorul fapt. A) st),
deci, probabil că epoca
LU

Cam pe anul 1222 se întâmplă aproxi-

O nouă năvălire mativă a fondaţiu ei e
a Mongolilor sub inainte
comanda lui Gengischan, de 1300. n
Cumanii Cumanii nau
RA

spăimântați, cerură
ajutor de la perit de-odati
Unguri promițând în cu naștetea principatului
schimb de moldo-
a Se creştina. Vean . Acei de pe lângă Nem
Pentru acest scop ţu sau
NT

Episcopul Robert de la conservat până pe la fine

Gran, de na- a sec.
țiune german, cere XV, de și cavalerii teutonici
voe de la Papa îi
botezaseră de mult în cato
CE

a nu mai merge în licism

expediţiea cru-
ciată pentru Palestina şi de şi Românii se par a
de rece fi con-
are nevoe Vertiţi mai în urmă la orto
să creștineze doxie.
pe Cu- Intf'un hrisov din 5 Aprilie
I/

mani,.... şi în 1453,
adevăr acestă lu-
Crare a
Alexandru Vodă, al doilea, dă
și fost întreprinsă
AS

prin ce
călugării Dominicană ume, hărăsind monast, Pro-
(Teodorit, bata ; pe unul dia “Tătarii
unul dintre misionari noştri
a fost cel de la Nemțu, anume «Bai
de întâiu Episcop de
UI

Cumania). v. co cu fii
G. Asachi. _ sei Duniitru şi cu casele lor> (+.
A indica genesa teut A. Is, 1, pag. 142).
BC

onică a tra-
diționalei cetăţi, însă, Marele Ştefan repetă acea do-
nu este încă naţiune printrun act din 9 Iuli
e
o.

Y
275
275

AR
1466, în care dice: «am mai dat boieni, Cetatea Nemiului a fost

R
“monastirei nâstre dintre Zăzarii bătută de Turci, dar ne luată (v.
noştri de la Wâmţu, (Arch. Stat. legenda relativă de D. Bolintineanu

LIB
Bucur. act. monast. Probota leg. «Pe o stincă Negră».)
I, No. 1). La 7107 Cetatea Nemţului sa
La 26 Ianuarie 1453 (6961), închinat lui Mihai-Vitezul Vodă al

ITY
Alex. Voevod hărăzeşte Monast. „ț8rei româneşti (v. letop.)
Probota pe lângă altele, o goiază, In timpul r&sboiului dintre Vasile
.2 pustielale pe Wemţul cel Mare, Lupu şi Matei Basarab, aci în ce-

S
altă gustielale ca să-şi. facă he- tate sta închis Ştefăniţă Paharnicul

ER
“leşteii şi loc de vatratic şi să-şi a- (nepotul lui Vasile Lupu) cu tâtă
șede un sat desctiindu-i hotarul, 2 averea domnescă.
mori și 2 locuri de mori (Hajdeu, In timpul lui Cantemir Vodă,
NIV
Archiva |, pag. 102). la întorsul Craiului Leșesc de la
(La 6 lulie 1466, Ştefan cel Fălciii, reşchierându-se Leşii şi
„Mare dise că dăruește «un tătar Cazacii şi M6ldovenii pribegi, prin
LU

al Cuzpet Domnești de la Wimfu, ţară drept jac, de aii ajuns şi pe

„], Archiva, pag. 114). sub munte; aflat-au pe fata lui
Şi ast-fel, în diferite ocasiuni Vasile Vodă, D-na Ruxanda, care
RA

până pe la 1500, Cumanii de şi a ţinut'o Timuş, în Cetatea Ne&ra-

amestecați cu poporațiunea romînă, țului, şi cu multe munci at chi-
totuși se numea «Tătarii de la
NT

nuit-o pentru avuție ; pe urmă i-a

„Nemţu». tăiat capul cu toporul pe prag.
Germanii Sai retras la Bran- (letop. cron. Neculce), ”
CE

“-denburg ; iar Moldovenii at con- La 7199, a doua ră viind So-

„servat suvenirea faptului, şederei bieschi, a cuprins cetatea puind
“lor în aceste părţi, dând anticei zidiri stea sa (v. c. Negruţi: Pac-Tiner.
I/

"<aracteristicul nume de « Nemţu» (v. «Sobieschi şi Românii», 1684, is-

“Hajdeu, Cetatea Neamţul, în foia toria fabulosă a celor 19 plăeși
IAS

<Românismul> ; Anul I, cum și in- ce apărase cetatea ; idem Cantemir,

„dicaţiunele arătate acolo). Gesch. d. Osmanischen Reichs,
“Acestă cetate a fost martură la Hamburgh 1745, pag. 740).
mmm mag

“mai multe bătăi ce ai avut Ro- La 7183 in timpul domniei lu

„amânii cu Polonii, Tătarii, Turcii etc. Dumitraşcu Cantacuzen, Leşii' ce
BC

În timpul Resboiului dintre Şte- venise cu Ştefan Petriceico, ai

fan cel Mare și Turci la R&s- ocupat cu oști: cetatea Nemţu, cre-
 RY
276 216

RA
dând că ast-fel vor _ cuceri țara din urmă evenimente ale C. Nemţu,
mai lesne, at fost spărcuiţi însă Calend. Asachi 1847), contra lui
în parte de către Hatmanul Sandu Mihai Racoviţă Voevod. (v. Crisov.

LIB
Buhuşs şi Spătarul Velicico Costin, M. Racoviţă Voevod din 7225,
care le tăease drumul pentru a-şi scris de Axinte Uricariul, la sfirșitul
căuta hrană : istoriei cit. m. sus, pag. 70—73).

ITY
Dumitraşcu a trimis pe Panai- In timpul lui Constantin Can-
tache Uşerul Morona, cu un agă temir Vodă, şi din porunca aces-
turc pentru ca să strice cetățile, tuia s'a dat. foc și a ars tirgul

S
între care și «Nemţul» (v. Can- Nemţu, trimețându-se pentru acest

ER
temir, scris. Moldovei, pag. 70. scop pe Antioh Hatmanul, care
«Mai înainte (cet. Nemţului) era totodată a împrăștiat şi pe toţi
încunjurată cu dou& ziduri şi avea Leşii câţi se atlai aci, fugind unii
NIV
numai o portă ; iar dup& aceea, la Cetate, pe care însă hatmanul
risipind turcii zidul cel pe din ma putut-o lua; şi ast-fel se îr-
afară, aii rămas acum Moldoveni- dreptă apoi spre Agapia, unde erai
LU

lor + umai cel din lăutru>). câţi-va Drăgani de la gubernatul

La 7202, a fost prădată de Tătari, dia Cetatea Nemţului, și ză luat-o
împreună cu satele de prin prejur şi ai robit pe câți ati r&mas vii.
RA

(în timpul domniei lui C. Duca). Aflând Leşii de acestă înfringere

In al 3-iea an al domniei lui şi ardere a oraşului, ati trimis nouă
NT

C. Duca, Moise Serdarul, care era ste cu Zaharovski şi cu Turculeţ

reimentla Cetatea Nemţului, a pur- şi cu Moldoveni cari stujaii în ţara
ces spre laşi “cu vre-o 300 de Leşască ; aflavai pe Antioh aprope ”
CE

panduri, omorând pe Cerchez Aga de Nemţu, dar au fost bătuti și [u-

(un turc forte bogat) și reîntor- g&ud ei spre Cetate ai ajuns aprope
cendu-se iarăși la Nemţu, pe când pe Turculeţ Rohmistrul, rănindu-l
I/

Iașii tremuraă de frică (v. Ne- cu sulița „ȘIşi luându-l rob (s.letop,)--
îuandu-i rob
AS

„culai Costin). J Din timpul lui Mihail Sturza a

La-7207,yfiind domn Antioh început, cu tâte protestările lui
Vodă, Cetatea Nemţului a fâst dată „ Chirisoverghi (poet din acele vre-
UI

din noii Moldovenilor. - muri), a se dărămă; şi din piatra

La 1716a fost centrul de acti-. scosă sai zidit torte multe cae
BC

vitate al revoluționarului Stolnicul evreeşti din T.-Nemţu (v. r. Asachi,

Vasile Ceaurul, nepotul Domnului „II p. 892) chiar în zilele nâstre;
Gheorghe Şteian (-v. N, Istrate: Cele „aşa că astă-zi cu greu sar mai
 Y
271 N 271

AR
putea zice (ca Sobieschi la 1691, Nemțu, (M-rea-), isvâre minerale,
către Dieta regatului sei) «Nemrul la o oră depărtare de T.-Nemţu,

R
este celebru nu numai prin fama lângă M-rea Nemţu (situate la 460

LIB
anticităţii sale, dar încă prin tăria m. înălțimea deasupra nivelului
sa naturală şi ar/ificială» (v. Thei- Mărei Negre), în comuna Vinăto-
ner, Monumenta Polonia, t. 3, Ro- rii-Nemţu, plasa de Sus-Mijlocul,
mae, 1863, p. 740). în pădurea dinspre Sud-Vestu. M-rei.

ITY
Geologia. Terenurile pe care
Nemţu, (Târgu-), isvâre minerale, se află aşezată M-rea Nemţu, apar-
situate aprâpe de Tirgul Nâmţu şi țin grupei terţiale sistemul miocen

S
cunoscute sub denumirea de «Sla- (de Gre-ce în dreptul p. Nemţişorul,

ER
tina», cuprindând : 1) isv. din Po- aprâpe de M-re, s'a găsit un cal-
iana-Dăscălița (numit şi «Apa pu- car bogat în Numuliţi). Rocele
NIV
turăsă>, situat la o înălțime de sunt formate din greziuri năsipose
350 m. (v. Dăscălița, is. min); şi schisturi marnâse ce se desfac
2) un isvor situat aprâpe de cel cu multă ușurință, precum şi gyps.
precedent, în localitatea numită Isvorul principal (sulfuros) iese
LU

tot Slatina, pe piriul Sărat. I o dintr'o stincă de gyps, în jurul

înălțime de 340 m., apa este să- căreea este săpat un basen pătrat ;
la fund şi la mijlocul basenului se
RA

rată la gust, prin evaporare dă

un deposit considerabil de sare; “află o escavaţiune neregulată fă-
este limpede, pu are miros de hi- cută în stincă. Alături cu acest
NT

drogen sulfurat, temperatura 120%C ; basen s'a săpat un altul destinat

3) Isvorul cunoscut sub denu- a servi la facerea băilor reci. Ba-
mirea de cApa minerală de la senurile comunică printr'un canal.
CE

Oglinzi», cuprindend isvor de la Cântitatea de apă debitată de is-

« Curugea» (v. |. r.), fântâna <Be- vor într'un timp re-care nu a
libon» (v.1. r.) putut fi determinată de d. P. Poni
I/

«Apele minerale de la Târgul- din causa formei neregulate a es-

IAS

Nemţu de şi cunoscute şi întrebuin- cavaţiunei stincei. Cu tote acestea

țate mai înainte, au fost de câţi- se scot aproximativ 40 butii de
va ani incoce, astupate şi interzise apă în 24 ore. !
publicului (v. P. Poni: Analisa Proprietăţi fisice şi chimice.
U

apelor miner. de la T.-Nemţu, iaşi, Apa este limpede şi incoloră, r&s-

BC

1899; idem, în a dicț: Oglindi, pândind un miros de hidrogen sui-

ape minerale). furat, la gust sărată,
278 N

RY
278

Temperatura în timpul verei mnateriilor analisate : 25,403 ; hi

RA
era de: 9%. pe când a aerului drogen : 0,50; acid carbonic
atmosferic era de 200C. Densi- liber : 1040).
tatea este de 1011197 la tem-

LIB
-A treea analisă făcută de d. p:
peratura de 170C. (in 1875). * Poni la 1875, chiar la iSVOr, a dat
Hârtia de turnesol nu se schimbă, următorul rezultat pentru 1000:
Apa fiind tulburată, degajă gaze. €. c. apă minerală : hidrogen sul-

ITY
Cea intâii analisă a acestor ape purat : 0,01179; acid carbonic:
s'a făcut de dr. Th. Steinner la 0,47790; clor: 8,88360; acid:
1856, constatându-se că conţin : sulfuric anhidru: 0,79900;

S
acid
carbonat de calce: "0,468; sul- silicic : 0,01 540 ; sesquioxid de alu-

ER
fat de calciu: 1,188 ; sulfat de miniu; 0,00500: oxid de cal
magneziu : 0,085 ; sultat de fier: ciu: 0,48170; oxid de magne-
9,012 ; clorur de sodiu: 15.494;
NIV
ziu ::0,26240; clorur de sodiu:
clorur de magneziu : 0,374 ; car- 14,60710; oxid de calciu solu-
bonat de magneziu: 0,0ş6; pro- bil : 0,30840 ; oxid de calciu inso-
toxid de fier.: 0,010; cilice: 0,008 ; lubil; 017330; ponderea mate-
LU

aluminiu şi clorură de potasiu ;

riilor fixe : 16,2130; materii fixe
urme.
În stare de sulfați: 19,54000.
(Suma materiilor
RA

analisate : Aceste substanțe pot fi distri-

17,689 ; hidrogen ; 0,0227 ; acid buite în modul următor:
carbonic liber : 9,7737; tem- Carbonat de calciu: .0,30945;
NT

peratura 8075 -C.; densitatea: sulfat de calciu: 0,749000 ; sul-

1.0200$). fat de magneziu : 0,53760; clo-
A doua analisă Sa făcut de că-
CE

rur de sodiu: 14,607:0; clorur

tre farmacistul 1. Chania, la 1873, de ma ;neziu : 0,02610 ; carbonat
în laboratorul de la Minchen, şi de magneziu: 0,15162; acid si-
a fost publicată "de către dr, R.
I/

licic : 0,01540; tesquioxid de alu-

Flechsig în <Bericht iber die "miniu : 0,00500 (suma materii-
AS

Neueru Leistungen auf dem Gebiete

lor analisate: 16,40127; materii
“der Balncologie», conţinând : Car-
fixe determinate direct: 16,21300 ;
bonat de calciu: 0,630 ; sulfat
UI

materii fixe calculate în sulfați :

de calciu : 1,600; sulfat de so-
19,6908; materii fixe determinate
diu : 0,014; sulfat de magneziu
; ” - în sulfați; 19,5400; hidrogen
BC

9,110; clorur de sodiu: 29,90: sulfurat: 7cc.6; Acid carbonic

clorur de magneziu : 0,500; suma
liber : 133cc.).
 Y
:279 „279
SA

AR
In urma acestor rezultate acestă 0,4 gr. şi conţine sulfat de calce
apă trebue clasată înte apele: sul- şi carbonat de fier. Aceste isvore

R
furâse-sodice. însă sunt considerate ca ape po-
tabile mai mult (v. Dr. Şaabner-

LIB
Dr. A. Fâtu recomandă acestă
apă pentru: reumatism, hemo- Ţuduri, op. cit).
roizi, inf amaţia splinei şi a fica-
tului ; asemenea spune şi dr. R. Nemţu, deluri, situate în ramura

ITY
Flechsig, în memoriul citat mai Oglinzi, com." Vinătorii-Nemţu, pl.
sus. de Sus-Mijlocul.
Luându-se îns& în considerare

S
composiţiunea chimică a apei aces- Nemţu (Tirgul cu Vinătorii) mo-

ER
teia (sulfurâse), ea s'ar putea în- şie, afară de locul care aparţine
trebuința cu mult succes în: bs- Vetrei-Monastirei, este arendată cu
lele cronice ale pelei, eczema, im- 24210 lei anual.
NIV
petigo, etc., apoi contra limfatis-
mului, sifilis, precum şi contra Nemțu, moşie, fără sat, în com. Vi-
diferitelor afecţiuni la femei, ca nătorii-Nemţului, pl. de Sus-Mij-
LU

metriţe cronice, leucoree, (v. Şaab- locul ; are o pădure de 2964 po-
ner-Tuduri : Ape Miner. din jud. gâne, lângă M-rea cu a sa numire,
Nemţu, idem P. Poni, 1877.) (incunjurătorea-M-rei-Nemțu).
RA

Acest isvor este fârte vechii,

şi chiar prin documentele vechi Niţă, piri6ş, în com. Vinătorii, plasa
NT

relativela Schitul Vovidenia (ce de Sus-Mijlocul, isvorăşte din ram.

se află lângă M-rea Nemţu) se vor- despre Sud a d. Oglindi (Nemţu)
beşte despre «isvorul de la Putu- şi se varsă pe parteastângă a p.
CE

osul», numire provenită de la Nemţişor, aprope de s. Debruţa.

mirosul petrundetor de hidrogen
sulfurăt ce r&spândeşte în aer. Niţeni, trup de sat, în com. Va-
I/

Afară de apele sulfurâse des- duri, pl. Piatra-Muntele, aprope de

crise mai sus, mai există aci. încă s. Onu. La 1882, când se proec-
IAS

două isvore cu ape feruginose, tase înfiinţarea com. Dumbrava-

analizate pentru prima 6ră în la- Roşe, a fost alipit către acea co-
boratorul şcâlei de Poduri și Şo- mună şi acestă localitate, însă
U

so'e din Bucureşti ; cu care ocasie fiind-că acel proectnu s'a realisat
_a r&mas, la com. căreea-i aparţine
BC

Sa constatat că materiile solide

afiate într'un litru de apă este şi astă-di.
 280

RY
280

Nucilor, poiană, în com. Dobreni, Nucu, poiană, situată lângă piri6şul

RA
moşia Almașului, plasa Piatra- Cociorva, în com. 'Taslău, plasa
Muntele. Bistriţa.

LIB
S ITY
ER
Oncea, v. Oncea. proprietate a statului, În com.
Humulești, plasa de Sus-Mijlocul.
Onţea, v. Gntu. Arenda anuală
NIV
2000 lei.

Obraji, trup de sat, în com. Rău- Odăelor, del, în com. Bodeşti-Pre-

țeşti, plasa de Sus-Mijlocul.
LU

cistei, pl. Piatra-Muntele,

Ocea, sat, în com, Humuleşti, plasa

Odăelor, pirisș, în com. Bodeşti-
RA

de Sus-Mijlocul, are o întindere

de Precistei, pl. Piatra-Muntele 5. ÎSVO-
765 hectare (535 fălci), cu
o reşte din delul cu a sa numire şi
populaţiune de 162 locuitori,
cari
NT

se varsă în p. Cracău.
se îndeletnicesc cu agricultura.
Numărul contribuabililor :
82.
Oglindi,
CE

Numărul vitelor se urcă la sat, în com. Reuceşti, plasa

cifra de 301 capete, şi anume: de Sus-Mijlocul, situat în apropierea
137 V. cornute, tirgului Nemţu, pe valea p. Rişca
r2 cal, 23 porci,
şi în drumul sușelei
I/

X05 oi şi 24 junci. jud. Nemţu-

Acest sat se află în acecași Fălticeni (la 5 km. depărtare spre
AS

linie t. Nemţu),
cu s. Topolița.
Numire Are o suprafață de 736.hect
vechie: Germăneșştii-
50 arii (515 fălci),
UI

Oncei, cu o popu-
laţie de 41 fam.
Locuitorii se ocupă cu agricul-
Ocea-Blebea,
BC

moşie, fostă pendinte tura, creşterea vitelor şi comerciul

de Monastirea Nemţu, iar acuma speculând produsele lor mai cu
 Y
281 281

AR
osebire "vara visitatorilor ce vin adeverat zapis şi am fost în toc-
în localitate pentru băi minerale. mela lor ca să se ştie,

R
Origina formărei acestui sat Az Tăutul biv logofăt.
este forte veche, şi chiar nici nu

LIB
Nestor Baltysta
se ştie precis epoca în care a în- (iscăl. cu lit.latine).
ceput a fiinţa cu intrupare de mai
multe locuinţe, totu-şi o simplă U. las vlto 7154 Oct. 8.

ITY
idee ne putem face după următoriul Buta vornic Az Ursul vornic
document din 1646: Az Toderaşco biv vornic
«Se ubo az (iată deci et)

S
La 7074 un re-care Stefan,
Nistor Batişte i cneaghinea moia
poreclit Mâzgă a fost, se zice aci,

ER
(şi princesa mea) ileana fica Do-
chiei neporă Mihăilescului, scriem bătut de câtră Alexandru Lăpuş-
şi mărturisim cu acestă scrisore neanu.
NIV
a nâstră de nime nevoiţi, nice asu-
priţi, ce de a nâstră bună voe Oglindi, ape minerale, în com. Rău-
am vindut a nâstră direptă ocină cești, plasa de Sus-Mijlocul, situate
LU

şi moşie giumătate de sat de aprâpe de tirgul Nemţu, într'o po-

Oglindi ce este în ținutul Nem- sițiune fârte . frumâsă şi salubră.
ului, din vatra satului şi din câmp Sunt mai multe isvore (v. Dăs-
RA

şi din apă şi din fânețe şi din călița, Curugea, Belibon, Nemţu,

tot venitul ce se va alege pre acea (ape miner.)
Prima analisă a acestor ape s'a
NT

giumătate de sat, aceea am vin-

dut dumisale lui Ghiorghie Roşca făcut la 1856 de cătră dr. Th.
ce ati fost Visternic dirept o sută Steinner, care a constatat În 1000
CE

de stu;i preţuind dirept o sută de părţi apă:

lei, şi ne-ai făcut dumnealui plata Sulfat de potasă : 0,005 ; sulfat
deplin dinaintea dumisale Tăutului de sodă: 2,025; sulfat de calce:
I/

ce at fost logofăt și Constantin 1,947 ; clorură de magneziu : 0,583

. Ciogoli Vornicul de glâtă și Buta clorură de sodiu: 129,016; car-
IAS

vornicul și Ursu vornicul şi Gli- bonat de calce: 0,152; carbonat

gorie Pilipochie vornicul şi To- de magnesiu : 0,012; (suma păr-
deraşco ce a fost vornic şi mulți ților compacte: 233,740; acid
U

vornici de folos din curtea Măriei carbonic liber: 0,420; Tempera-

tura la 11 lunie 1856 a fost de
BC

sale domnu nostru, și ei Vasile

Corlătescul am scris către acest + 110,5 Cel.; greutatea specifică :
282

RY
282

1,1954 (nu se știe positiv cărui bonică în bicarbonaţi : 0,0482 ;

anume isvor aparţine acestă ana-

RA
anhidridă carbonică liberă: 0,1485.
lisă ; v. A. Fătu, op. c.)
Apele de la Oglindi sunt mai
La 1889 d. P. Poni le-a ana-
superidre celor de la Reichenhall,

LIB
lisat, din nou, constatând densita-
căci in comparaţie afară de clo-
tea de 1,1889 la 210C.; 'Tem- rură de magneziu, sulfat de sodiu,
perâtura apei din fintină luată la şi sulfat de calciu, tâte cele-Palte

ITY
o adâncime de 1 metru sub nivel săruri sunt în cantități mai mari
este 120,4C.; temperatura exteridră
în apele de la Oglindi; asemenea
fiind de 230,4C.; iar în 1000 „ comparate cu apele de la Bălțăteşti

S
gr. de apă s'a găsit:
(isv. Carol 1 şi Elisabeta), sunt
Clor: 153,3805 ; brom: 0,0269;

ER
superiGre acestea în clorură de
anhidridă sulfurică : 3,7773; an-
natriu, care este de 252,7194 la
hidridă carbonică totală : 0,2449 ;
Oglindi, pe când isv. Carol [ din
NIV
anhidridă borică: 0,0004 ; an- Bălțătești, care este cel mai con-
hidridă silicică : 0,0067; anhidridă
centrat, are 237,1435 ; asemenea
fosforică: 0,0004; sodiu: 99,7520;
sulfat de potasiu şi sulfat de calciu,
LU

potasiu: 0,5745; litiu; 0,0008 ; este in mai mare cantitate în apele

calciu: 0,9138; magneziu : 0,2210;
de ia Oglindi.
sesquioxid; de fier : 0,0010; ses-
Comparându-se isv. Cuza Vodă,
RA

quioxid de aluminiu : 0,0003; iod ;

din Bălțăteşti, cu ambele celor-lalte
urme.
2 isv. din Oglindi, se găseşte
Grupând între
NT

dânsele aceste aprâpe în tâte substanţele inferior.

substanțe găsim că 1020 gr. de
«ln dreptul fintînelor de la
apă cuprind: Clorură de sodiu
Oglindi se cobâră din delui Nem-
CE

252,7194; bromură de magneziu:

tului piriul Hatinei, care judecând
0,0309 ; sulfat de sodiu; 1,2229;
după numerâsele deposite de ses-
sulfat de potasiu : 1,2815 ; sulfat
quioxid de fer ce lasă în parcursul
I/

de calciu: 3,0217; carbonat

de săi, trebue să fie forte feruginos.
calciu: 0,0752: carbonat de
AS

litiu După ce trece pe lângă fintini

0,0042 ; carbonat de fier: 0,0016; şi se încarcă cu substanțe saline,
phosphat de aluminiu: 0,0007;
de-ale acestora, piriul se lăţește
UI

borat de magneziu ; 0,0006;

an- în așezătura de pămint ce se află
hidridă silicică: 0,0067; iodură mai la vale, urde formeză un soit
de magneziu:
BC

urme, (Suma subst, de mlaștină. Nomolul acestei mlaș-

fixe: 259,4479; anhidridă car= tine e de colre negră, strălucitor
 Y
283 283:

AR
şi onctuos la pipăit. Făcând ana- dere de 384 pogene, cuprindân-
lisa sa calitativă, d. Poni, con- du-se şi acele din Răuceşti ; este

R
stată că el conţine, pe lângă sub- proprietatea statului.
stanţele salire ale apei minerale

LIB
în apropierea căreea se află, o “Oglinzi, pădure, pe hotarul jud.
mare cantitate de materie orga- despre jud. Suceva; are o întin-
nică; ferul şi fosfaţii însă sunt | dere de 1285 pogâne, în care

ITY
in proporţiuni cu mult mai mari ; se cuprind şi acele de pe moșia
ferul se află în parte în stare so- Groşi.
lubilă.

S
După aspectul, composițiunea şi Oglinzi, v. Brusturii-Nemţului, s.

ER
caracterele sale, acest nămol me- în jud. Suceva; mai înainte îm-
rită, după d. Poni, cu drept cu- preună cu s. Brusturii-Răzeşi fă-
vînt să fie studiat din punctul de cea parte din jud. Nemţu.
NIV
vedere al aplicaţiunilor sale me-
dicale. Opincariu, del, în com. Căciulești,
Dacă aplicaţiunile terapeutice ar plasa Piatra-Muntele.
LU

da un rezultat favorabil sar pu-

tea înlocui cu succes diferitele no- Orbic, piriă, ce isvorăște din delu-

moluri ce ne vin din străinătate, rile Hârteştilor, com. Mărginen ,

RA

în cutii ca Moorband de la Fran- plasa de Sus-Mijlocul ; curge în

zensbad, cu nomolul de la Oglinzi direcţiune Est-Sud, printre s. Hâr-
"(w. P. Poni, An. Ap Miner. de la țeşii şi Bârcu, intrând pe teritorul
NT

T.-Nemţu, Iaşi, 1889). plășei Bistriţa ; de aci trece pe

Dr. A. Fâtu (in cartea sa) re-: la vest de s. Gosmani (unde for-
CE

comandă aceste ape tuturor afec- meză un iaz), apoi printre s,

ziunilor în care se recomandă apele Români şi Silişte între care for-
de la Bălțăteşti (v |. resp.) meză dou& iazuri, despărțite unul
I/

de altul prin șoseaua Buhuş-Ro-

Oglinzi, del, în com. R&ucești, pl. man, pe care în acestă parte o
IAS

de Sus-Mijlocul ; se află in pre- traverseză piriul ; iazul din drep-

lungirea d. Nemţu, Pieșa şi ram. tul s. Silişte e mai mare); curge
Hălauca (din jud. Suceva). apoi paralel cu acea şosea până
U

în dreptul s. Orbicul de Sus (terit.

în com Reuceşti, com. Costişa, unde o traverstză din
BC

Oglinzi, pădure,
pl. de Sus-Mijlocul ; are o. întin- noi şi între s. Orbicul de sus şi
 284

RY
284

Orbicul de jos, (com. Buhuș) trece Osoiu, del, în com. Viaătorii-Nem-

RA
din noii in partea dreptă a șoselei, țului, plasa de Sus-Mijlocul, situat
mergend apoi paralel cu dinsa, pînă i în apropierea s. Vinătorii.
în partea vestică a t. Buhuș; de

LIB
aci traversând direct şoseaua na- Oșlobeni, moşie, în com. Bodeşti-
țională Bacău-Piatra, precum și Precistei, pl. Piatra-Muntele, este
şoseaua drumului de fer, se aruncă proprietatea. statului, arendată cu

ITY
pe stânga r. Bistriţa, în dreptul "2926 lei anual (v. Cenia-Conton).
unde acest rîii începe a forma,
prin cursul săi, limita judeţului Oșlobeni, sat, în com. Bodeşti-Pre-

S
Nemţu, despre jud. Bacă, cistei, pl. Piatra-Muntele, situat pe

ER
podişul pe care curge Cracăul, la
Orbic, ramură de deluri, ce se în- 16 km. depărtare de orașul Piatra.
tinde paralel cu malul drept al pi- Are o populaţie de 408 suflete,
NIV
riului cu aceeași numire, din dreptul sai 106 capi de familie, dintre
s. Romini şi până lat, Buhuș. cari: 198 bărbați, 210 femei;
194 necăsătoriți, 179 căsătoriţi,
LU

'Orbicu, sat în com. Costişa, pl. Bis- 35 veduvi, 1 devorsat; în raport

triţa. Se mai numește și Orbicu- cu instrucția : 15 ştiă carte, 393
de-sus, Este situat pe valea p. cu
nu știi.
RA

a sa numire,
Locuitorii se îndeletnicesc cu
Se spune că Petru-Aron, fiind agricultura,
bătut la Tină (Joldeşti), sau bu-
NT

la acest sat se află nn ratuş

licit la Orbic, de sau bătut din mare (han).
noii cu Ştefan, feciorul lui Bog-
CE

|
dan, și a fost bătut. Oncea, pădure, in intindere de 290
pog6ne (v. Ocea-Blebea).
'Orbicu, sat, în com. Buhuș, pl. Bis-
I/

trița, situat pe valea p. cu a sa Ontu, piri6ş, în com. Vadurile, pl.

numire.
AS

Se mai numește Orbicu- Piatra-Muntele ; isvorăște dintre

de-jos. Culmea Tarcăului și a Harmanu-
lui; se varsă pe paitea dreptă a
UI

'Osoiu, d£l, situat între s. Băltăteşti riului Bistriţa, lângă s. cu a sa

şi Gindădni, pe hotarul dintre pl. numire,
BC

Piatra-Muntele şi pl. de Sus-Mij-

locul.
Onţu, sat, in com. Vadurile, pl.
 Y
285 O . 285%

AR
Piatra-Muntele, situat pe malul In acest sat se află: 1 moră,
drept al riului Bistriţa, 1 piuă.

R
Are o populațiune de 488 su-

LIB
fete, sai 128 capi de familie, cari Ozana, piriti, ce isvoreste din munţii
_trăesc în 129 case; dintre aceştia: judeţului Suceva ; primeşte aflueuții
238 sunt bărbaţi, 250 femei; din stinga : p. Agăpeni, Crugeni-
248 necăsătoriți, 200 căsătoriți, lor, Cotnărel, Pipirig, Stejarul, Do-

ITY
37 veduvi, 3 devorsaţi; în raport brina cu Dobriţa, Leghiu; din
cu instrucţiunea“: 30 ştii carte, dr&pta : p. Tărăteni, Pluton, Do-
458 nu ştii. mesnic, Carpân, Secului, Cociorvei,

S
Locuitorii se ocupă cu agricul- (v. 1. resp., apoi Nemţu, piriu).

ER
tura. şi plutăria, NIV

P
LU

cel mai înalt al gurei şi se varsă be stânga p. Calu,

RA

Palanca, piscul
muntelui (ramurei Domna, ce este aprope de s. Calu.
sifuat la hotarul com. Bălţăteşti-
NT

Crăcăni, de com. Hangu, Panaghia, piscul cel mai înalt al

Acestă localitate este o tăie muntelui Cehlău; este situat sub:
frescă înconjurată de dou ripi 46053 de lăţime şi 43034 lungime
CE

mari, în care se apărară odinioră (dupe meridianul de la Ferro);

locuitorii de năvălirea Tătarilor. înălțimea acesta se mai numeşte
Se spune că Dâmna Ileana ase- şi Zecira (vergura).
I/

menea aici Sar fi adăpostit la

Paramiștea, piri5ş, în com. Masta-
IAS

Gre-care întimplare nenorocită a

„soţului ei Petru-Rareş. (v. Dâmna, căn, plasa Bistriţa ; isvorăşte din
ramură). ram. mt. cu a sa numire (partea
sudică a ram. Tarcău), se varsă pe
U

Palele, piriş, în com. Calu-lapa, stânga p. Tarcău, mai în sus de

BC

pl. Piatra-Muntele ; isvoreşte din schitul cu aceiași numire.

cu'mele despre Sud a ram. Cerne-
 286

RY
286
Paramiştea, munte, în ram, Tarcău,
Acestă comună este formată din

RA
spre hotarul jud, Bacăă.
cătunele : Pângaraţi, Ştejarul, Tar-
căul, Brăteștii, Gheuca, Pâng
Parte din Belceşti, ără-
moşie,

LIB
vedi ciorul, Petrica, Straja, Lunca
Belceşti, Strim-
“tura, Vădurele şi M-rea Biser
icani,
cu 0 populațiune de 2191 suflete,
Pasul-Bicazului, trecă&târe în
com. sai 909 capi de fam., cari trăes

ITY
Vicaz, plasa Piatra-Muntele, comu e
- în 621 de case ; dintre aceștia 110:
nică cu Miclăuşul (Gyergyo Szr.
Sunt bărbaţi, 1670 femei; 1078
Mikl6s) printr'un drum care devine
necăsătoriți, 936 căsătoriţi, 169

S
potecă în Transilvania,
veduvi, 8 devorsaţi ; în raport cu

ER
naţionalităţile : 301 străini ; în ra-
“Pasul-Tăciunelui, trecătâr
e scurtă port cu instrucţiunea:
şi lesne de trecut, care 103 ştiu
NIV
duce din carte, 2083 nu ştii,
îngusta vale a Taslăului în
a Bis- Locuitorii se îndeletnicesc cu a:
triţei, scoborând cursul Nechidul
ui. gricultura şi mai cu semă cu plu-
LU

“Pasul-Tulgheșului, tăria, |
trecătâre pe- Din tGtă întinderea acestei
truită de la s. Hangu; ea urcă co-
muni numai 594 hectare 37 arii
cursul Bistriţei, tae muntele Gher- se
RA

cultivă, şi anume: 4 hectare 29 arii

Shiului la cota 1265 m., trec
e la hrișcă ; Oi hect,_31-arif porumdy
stațiunea balneară de la
Borszek 64 hectare 44 atit OvEs 7 hăct
;art
NT

şi conduce în câmpia Gher

giului 16 arii cânepă; 11 hectare 45 arii
(valea superidră a Mureşului).
fasole; 5 hectare 72 arii mazăre.
Această comunicațiune este apă-
CE

rată în Transilvania printr'o Imaşul (suhatul) are o întindere

baterie. de 366 hectare, 34 arii şi nutreşte
-Pângaraţi, un numer de 4691 capete de vite.
com. rurală, în
I/

plasa Dintre locuitorii

Piatra-Muntele, situată pe împroprietăriți
ambele în 1864 sunt astă-zi: 289 cari încă
maluri ale rîului Bistriţa şi
AS

p. Tar- trăesc şi-şi stăpânesc singuri locu-

căi, între com, Bicaz,
Dâmna, Va- rile lor ; 44 stăpânesc locurile ca
durile, Mastacăn şi hota
rul Transil-
UI

vaniei.
urmași ; 2 locuri au fost părăsite
| şi se stăpânesc de către
Terenurile sale sunt acc comună,
identate Dintre locuitorii împroprietăriți în
BC

şi acoperite cu imense păduri vir- 1878 sunt: 39 cari stăpânesc sin-

gine încă,
Suri locurile lor; 12 ca urmași,
287

Y
287

AR
şi 96 inşi, cari, de şi însuraţi și având amanetat : 150 v. m. corn.,
cultivatori de pământ, însă p'aă 11 cai, 409 0i, 7 vitel.

R
nici o proprietate precum nici pu-
tința de a moşteni ceva pe urma

LIB
Pângaraţi, monastire, in com. Pân-
părinţilor lor legiuiţi. garați, plasa Piatra-Muntele, așezată
În acestă comună se află: 4 bi- îa mijloc de codrii pustii, pe câsta
serici, în stare rea, cu 12 servitori muntelui Păru, megieşită spre Sud

ITY
plătiţi din fondurile comunale cu cu s. Pângaraţi, la Apus cu mun-
Goo lei (budg. a trec.) ; fonciarul tele Botșani și cursul p. Pângaraţi.
anual al pămenturilor bisericeşti Acestă monastire are o vechime

S
se urcă la cifra de 1200 lei; o de 458 de ani.

ER
școlă cu un învăţător plătit de Zsloricul. Către anul 6940 (1432),
Către stat; 3 ferăstrae; 4 mori în timpul lui Iliaşi Voevod, fiul
de apă cu câte o piatră; 3 mori lui Alexandru cel bun, sa retras
NIV
cu câte 2 petre; 1 piuă pentru de la M-rea Bistriţei un monah
făcutul sucmanilor cu 2 găvane; 2 anume Simion, în codrii de pe
ferării ; 4 băcănii ; 1 precupet (zar- costele muntelui Peru, fondând o
LU

zavagiii); 12 crişme (cele mai multe sihăstrie care purta numele stă,
din tot judeţul); 2 rotării; 1 stolărie ; La 6969 (1461) acest călugăr,
1 cojocărie ; cariere de piatră şi cu banii de la Stefan Voevod ce!
RA

și până acum câţi-va ani în urmă mare, clădi o bisericuță de lemu,

funcționa şi o fabrică de praf de căreia îi dete hramul esf. Du-
NT

puşcă, (v. descrierea gener. a jude- mitru».

Bogăţii naturale). La 6992 (1484) în vremea r&s-
Budzetul comunei e de 6oro boiului de la Valea-Albă, a ars
CE

lei la venituri şi ș766 lei ș8 bani biserica cea de lemu, iar Simion
la cheltueli. cu toţi călugării aii trecut în ţara
Taxa de 10%/, asupra salariilor Ungurescă la cetatea Gurgia şi
I/

funcţionarilor se urcă la 39 lei, s'au sălășluit (stabilit) în M-rea Ka-

Budgetul drumurilor e de 2448 şiva, până după potolirea r&s-
IAS

- lei 26 bani la: venituri şi 1140 lei boiului.

pentru cheltueli ; salarul picherului La 7068 (1560) Alexandru Lă-
e de 300 lei; salarul factorului puşneanu Voevod a zidit mai mult
U

- postal e de 100 lei anual. de frică, pe locul unde a fost

BC

- Din numărul total al locuitorilor, acea bisericuță, monastirea care se

44 datoresc Creditului Agricol, vede şi astă-di. |
 268
288

RY
La 1806 Egumenul Macarie să- Schitul lut Simion; 27 de ani,

RA
pând başca de sub biserică, ce era după ce s'a făcut biserica de piatră
făcută de Alexandru Lăpuşneanu s'a numit M-rea lui Amfilohie şi
pentru siguranța oddrelor biseri- de 303 ani încâce se numește

LIB
cești, a făcut un paraclis. Pângaraţi, după piriul ce curge pe
Cam pe la 1857 sa inceput sub pâlele muntelui unde este clă-
cu cheltuiala Arch. Varnava a „dită biserica (v. Gr. Ureche).

ITY
„se clădi o altă biserică tâtă de la acestă mănăstire se află un
„piatră, | penitenciar În care sunt închişi :
Venituri. Alexandru Lăpușneanu 264 individi pentru reclusiune și

S
a dăruit moșia din prejurul Mo- 2 pentru corecțiune.

ER
nastirei ; Alexandru Iliaș a mărit
moşia cu partea Tarcăului până Pângaraţi, sat, in comuna Pânga-
în Tărcuţa ; Petru Vodă Cercel a raţi, plasa Piatra-Muntele, situat
NIV
dat 2 moşii: Sărata și Ivâneștii ; pe valea piriului cu a sa numire,
Vasile voevod Albanitul întăreşte spre Sud de Mănăstirea Pângărați,
„cu hrisâve moșiile Monastirei fă- la 13.800 Ym. depărtare de orașul
LU

când adăogire pe la unele locuri, Piatra.

iar la Tarcău a dat o parte de loc „Are o populaţie de 668 suflete,
„din Tărcuţa şi până la hotarul Co- sati 479 capi de fam., cari trăesc
RA

măneştilor ; Mihail Sturza Voevod în 169 case; dintre aceştia 331

a dat venitul moșiilor şi Tarcăul sunt bărbaţi, 337 fermei; 346 ne-
cu hrisov pe 10 ani,
NT

pentru fa- căsătoriţi, 271 căsătoriţi, 47 vă-

„ cerea zidirilor, duvi, 4 devorsaţi; în raport cu
Afară de aceștia din pomelnicul instrucțiunea : 32 știi carte, 636
CE

M-rei se v&d incă o sumă de alți

„nu ştiă, !
domni şi ctitori, cari ati dăruit :
Locuitorii se îndeletnicesc cu
pământuri, bani, odore, stupi, etc.
agricultura şi plutăria.
I/

„(w. Gr. Musceleanu, op. cit. păg, In acest sat se află: 4 mori, 1 stoler,
- 68—74).
AS

I piuă pentru făcutul sucmanelor.

Vumiri vechi. De la începutul Numire vechie: Păngărăciorul-
„existenţei sale până astă-ză acestă Bistriţei.
UI

„M-re a Purtat 4 numiri: 29 de

„ani Sa numit: «
Sihăstria lui Si- Pângăraţi, pădure, în com. Pângă-
BC

mion ; 99 de ani, după ce sa fă-

rați, plasa Piatra-Muntele ; are o
cut biserica de lemn, sa numi
t: întindere de 1528 pogâne,.
 Y
289
289:

AR
Pângaraţi, isvor cu ape minerale, salifiere, ce se găsesc în actstă
lângă satul Pângaraţi, comuna cu regiune, o grosime colosală; în

R
aceiaşi numire, pl. Piatra-Muntele ; realitate însă nu e așa și faptul
conţine apă sulfurâsă, | se pâte uşor explica printr'o simplă

LIB
Dr. A. Fătu citeză în cartea sa, încrețitură desă a depositelor și
că montanistul Mihalceu de Ho- prin ruptura părţilor suveriore ale
dociu i-a comunicat, că în excur- cteţilor de către apele mărilor pos-

ITY
siunile ce a făcut prin ţară, a teriGre epocei salifere ; unul dintre
descoperit şi alte isvâre cu mine- aceşti creţi se pote vedea chiar
rale în aceste localități (v. descr, în rîpa dreptă a Bistriţei în fata

S
generală a județului: Bogăţii na- Pângaraţilor, (v. Em. Gr. Teodo-

ER
turale). rescu. Dări de stmă Geolog. Con-
trup. a VI, pag. 362).
Pângarați, pirii, în com. Pângaraţi,
NIV
pi. Piatra-Munutele ; isvorăste din Pângaraţi-Bisericani, v. Pângără-
muntele Botşani (dintre ram. mţ. ciorul-Bisericani.
Pângaraţi şi Botosul), curgând pe
LU

la Vest-Sudul Mănăstirei Pângaraţi, Pângarații-Bistriţei, v. Pângără-

în direcțiune Nord-Sud, prin nişte ciorul-Bistriţei.
terenuri calcarose şi vărsându-se
RA

pe partea stângă a riului Bistriţa Pângarații-Sarata, v. Sarata, sat.

după ce aprope de gura sa traver-
NT

seză soşeaua națională Piatra-Pri- Pângăraţii-Stejaru, trup de pădure,

sacani, între km. 69 — 70. In în com. Pângaraţi, pl. Piatra-Mun-
i prundul piriului sunt bolovani mici tele ; este proprietatea statului, care
CE

de calcită frumos cristalisată. îl arendeză cu 1992 lei 20 bani

anual.
Pângaraţi, ram. de munţi, în com.
I/

Pângaraţi, pl. Piatra-Muntele, si- Pângărăcior, sat, în com. Pângaraţi,

tuată în prelungirea munţilor ce plasa Piatra-Muntele, situat pe va-
IAS

formeză grupa: Bistriţei-Moldove, lea ce se întinde în stinga riului

între piriul Pângăâraţi la Vest și Bistriţa şi a pîriului cu a sa iumire.
| -piîriul Pângărăcior la Est, se in- Are o populaţiune de 249 suflete
U

tind în direcțiunea N.-S.-E. sau 69 fam., cari locuesc în 71 de

Inclinarea păturilor : S.-V., ne-ar case ; dintre aceştia 128 sunt bărbaţi,
BC

si'i să admitem pentru depositele 121 femei; 116 necăsătoriți, 112

| Neamţu 19
 290

RY
290

căsătoriți, 21 văduvi; în raport Bistriciora (pl. Piatra-Muntele) de

RA
cu instrucţiunea: 20 ştii carte, 229 Transilvania.
nu știi. Isvorăşte din muntele numit Cur-
Numiri vechi: Pângărăcioru-Mă- “mătura Pântecului şi se varsă pe

LIB
năstirei Bisericani, Braniștea. drepta piriului Bistrici6ra, în drep-
tul pichetului Pântec. Se mai nu-
Pângărăcioru, piri6ş, în comuna meşte Pentek Patak.

ITY
Pângaraţi, pl. Piatra-Muntele, for-
mat către obirşia sa din dout isvore, Pântec, trup de sat în com. Bistri-
isvoreşte din ram. despre Nord a cisra, pl. Piatra-Muntele, situat pe

S
munților Pângaraţi (ram. Potoci), fruntăria Transilvaniei. Se mai

ER
curge pe la Vest de Mănăstirea numește şi Pintec,
Bisericani şi în apropierea satului
cu a sa numire se varsă pe partea isvbre-minerale, v. Arşiţa
NIV
Pântec,
stîngă a riului Bistriţa. Creţului şi p. Terjosei, isvore.

Pângărăcioru, pădure, în com. Pân-

LU

Pântecului, munte, v. Curmătura-

garaţi, pl. Piatra-Muntele; are o
Pântecului.
întindere de 1875 pogâne, în care
se cuprind şi acele de pe moșia
RA

Pirtul-Alb, v. Alb, piriii, în com,

Potoci.
Vinători-Nemţului,
NT

Pângărăcioru-Bisericani, v. Pân-
Pirîul-Alb, v. Alb, pirioş, în com.
găricior, sat.
Uscaţi.
CE

Pângăricioru-Bistriţei, v. Pângă-
raţi, sat. Pirîul-Alb v. Alb, piriui, în comuna
Hangu.
I/

Pângărăcioru-Bistriţei, trup de
AS

pădure, în com. Pângaraţi, plasa Pirîul-lui-Barcan, piri6ş, în com.

Piatra-Muntele, este proprietatea Dobreni, plasa Piatra-Muntele, is-
Statului care-l arendeză cu ş498 voreşte din delul Petros, curge
UI

lei anual. paralel cu piriul Runcului şi se

varsă în piriul Almaș, în dreptul
BC

Pântec, piri6ş, situat în întregime stincei situate între ferăstrăul No.

cu cursul stii pe hotarul comunei 1 şi No. 2, de pe moşia Almașului.
 291
291

Y
AR
Pirîul-Caprei, pădure, în comuna Piriul-Fagului, v. Fagului, sat,
Vaduri, pl. Piatra-Muntele
Piriul-Fagului, v. Fagului, piriu.

R
Piriul-Caprei, piri6; forte mic, în

LIB
pădurea cu a sa numire, pe _teri- Piriul-lui-Gabur, v, Gabur, piri6ş.
toriul comunei Vaduri, plasa Piatra-
Muntele.
Piriul Păcurei, pirid;, în comuna

ITY
Dâmna, pl. Piatra-Muntele ; conţine
Piriul-Cărbuna, piriă, situat pe ho-
în apele sale multă păcură, din care
tarui judeţului despre Suceva, des-
pricină este şi numit ast-fel.
părţitor comunei Răucești de moșia

S
Brusturii, din jud. Suceva.
Pirîul-Galu, pădure, vedi Galu, pă-

ER
dure, în valea Bistriţei,
Pirîul-Cărbuna, pădure, situată pe
hotarul dintre com. Reuceşti, plasa
NIV
de Sus-Mijlocul, (jud. Nenţ) și jud. Piritul-Galu, v. Galu, sat.
Suceva.
Piriui-Calu, pădure, în com. Calu-
LU

Piriul-lui-Chirilă, v. Chirilă, pîri6ş. Iapa, plasa Piatra-Muntele ; este

proprietatea stutului, care o aren-
Pirîul-Domnişora, trup de pădure, deză cu 2100 lei anual.
RA

pe moșia Cutu-Vinătorii, în co-

muna Vinătorii-Dumbrava-Roşe, pl. Pirîul-Hircului, v. Hârcului.
NT

Piatra-Muntele.
Pirîul-Mori, v. Mori, piri6ş în
Pirîul-Domniș6ra, pirioş fârte mic com. Pipirig, plasa de Sus-Mijlocul
CE

în pădurea cu a sa numire, pe se varsă în p. Pipirig.

moşia Cutu-Vinători, plasa Piatra-
Muntele, com. Vinători-Dumbrava- Piriul-Negru, v. Negru, piriș, în
I/

Roşe. com. Vinători-Nemţulut.

IAS

Pirîul-Dubărca, piritș, în comuna Piriul-Ursului, mahala, în oraşul

Şerbeşti, pl. Piatra-Mu tele. Nemţ (comună urbană).
U

Piriul-lui-Dumitru, vedi Dumitru, Pârliturei, poiană, în pădurea Runcu,

BC

pîrioş. com. Siliştea, plasa Bistriţa

292 292

RY
Pârvoe, del, în com. Mărgineni, Pădurea-Grași, v. Graşi.

RA
plasa de Sus-Mijlocul, în acestă lo-
calirate odiniâră, se crede, ca Pădurea-Grumăzești, v. Grumă-
fost un sat, de vreme ce se gă- zești.

LIB
sesc urme și moluz, care justifică
o asemenea părere ; locuitorii din Pădurea-Smida, v. Smida, moşie.
imprejurime însă nu'şi amintesc
Păru, munte, situat în ramura mţ.

ITY
despre e istența anterioră a vre-
unui asemenea sat,
Pângaraţi (lângă Monăstirea Pân-
garați), comuna Pângaraţi, pla:a
Piatra-Muntele

S
Pârvoe, piri6ş, ce isvorăşte din de-

ER
lul cu a sa numire, în com; Măr-
Păru (Delul-), munte, în com. Pân-
gineni, plasa de Sus-Mijlocul,se
garaţi, pl. Piatra-Muntele.
varsă în p. Mărgineni.
NIV
Părului, del, pe moşia Tarcăului,
Pârvu, ram. de munţi, situată in în com. Pângăraţi, plasa Piatra-
parte pe hotarul dintre com. Galu Muntele ; se detașază din masivul
LU

şi Călugăreni, plasa Piatra-Mun- ram. Tarcăt, in dreptul opus al

tele, în prelungirea ram. Bosta- ram. Porfir.
nul, Raicu şi Petru-Vodă.
RA

Părului, piri6ş, ce isvorăşte din

Pârvu, piridș forte mic, situat în muntele cu a sa numire, curge
com. Gilu, plasa Piatra-Muntele, spre Vest, paralel cu ram. mţ.
NT

isvoreşte din muntele cu a sa nu- Goşman, până la vărsarea sa pe

mire şi se varsă pe stânga p. drepta p. Tarcău, între schitul
CE

Galu. Tarcău şi loc isolat Brătești,

Pădurea-Aţa, trup de pădure, pe Păstrăveni, com. rurală, situată în

I/

domeniul Corânei, com, Bicaz, partea despre Est a plășei de Sus-

plasa Piatra-Muntele ; posedă: 16
Mijlocul, formând cu marginele sale
AS

ferăstrae (pinze) purtate prin o limita despre jud. Suceava, şi cu

maşină cu abur, 4 ferăstrae pur- o mică parte despre jud. Roman
tate cu apă, la
UI

cari lucreză 57 (in partea despre Est, despărțindu-se

lucrători. prin r. Moldova mai în totali-
Capitalul social al exploatato- tate), fiind aședată între com. Ti-
BC

rilor e de 300.000 lei. mişeşti, Uricheni și Uscaţi.


293
Este formată din cătunele : Păs-
trăvenii, Rădenii, Davidenii, Spie-
eştii, Fundătura, 'Ţibucanii de su;,
Ţibucanii de jos şi schitul ibu-
cani, cu o populaţiune de 4202
suflete, sai 911 cipi de fam,,
(4193 au fost presenți şi 9 ab-
senţi din comună la facerea re-
censimentului) ; dintre aceştia 2084
sunt bărbaţi, 2118 femei;
necăsâtoriţi, 1831 căsătoriți, 249
veduvi, 5 devorsaţi; în raport
cu naționalitatea : 56 străini ; în
râport cu instrucțiunea: 117 ştii
carte, 4085 nu ştiu,
Locuitorii se îndeletnicesc cu
agricultura şi creşterea vitelor.
Dintre locuitorii împroprietă-
riți în 1864 sunt astăzi: 273
cari trăesc încă stăpânindu-și sin-
RA
guri locurile lor; 279 cari stă-
pânesc locurile ca urmaşi; 4 lo-
NT
curi şi jumătate se stăpânesc de
către alţi locuitori de cât cei îm-
proprietăriţi, 1 loc se stăpânese de
CE
către comună; 168 de inşi sunt
cari, de și însuraţi şi cultivatori
de pământ, dar mai
I/
fel de proprietate, precum
IAS
perspectiva de a moşteni
urma părinților lor legiuiţi.
Agricultura se face pe o întin-
de e de 4822 hectare or arii, şi
U
anume : 880 hectare griu;
BC
hectare 82 arii ov&s; 118 hectare
secară ; 17 hectare 16 arii hrișcă;
Y
293
AR
134 hect. rapiţă ;(2037 hect. 75;
arii porumb ; HEctare 75 arii car
R
tofi; 15 hect. 73 arii cânepă; ș
LIB
hect. 44 arii fasole; 464 hect,
75 arii orz; 94 hect. 38 arii li-
vezi artificiale ; 516 hect. 23 arii
ITY
fânețe naturale.
Imașul (suhatul) are o întindere
de 230 hect., nutrind peste 6909
2117
S
capete de vite.
In.acestă comună se află : 3 şcoli
ER
primare de băeţi, 4 biserici cu ş
preoți ; 1 fabrică de spirt, cu capital
NIV
de 110.000 de lei, ș6 lucrători,
producând 1110 litri zilnic.
Budgetul comunei e de 14574
LU
lei pentru venituri și 12477 lei
26 bani pentru cheltueli ; taxa de
10%/ asupra salariilor funcţiona-
rilor se urcă la suma de 81 lei.
Comunicaţiune: cu satele ve-
cine se fac prin: un drum ce
duce de la s. Păitrăveni pe la
«Capu-Delului» la s. Ţibucani
prin un drum ce se ramifică din
precedentul la s. Davideni și de
acolo uneşte cu soseaua Girov-
nici un Tupilați (intre km. 30—31), prin
nici un drum de la s. Păstrăveni la
ceva pe s. Petricanii-de-sus şi Uricheni,
prin un drum de la s, Păstrăveni
la Spieşti ; şi de la s. Davideni,
prin Spieşti la Timișești, prin un
534 drum de la s. Păstrăveni la s.
Rădeni, prin un drum de la s.
Rădeni la s, Uricheai şi un drum
 RY
294 294-

RA
tot la acest sat de la s. Ţibucani. “ fir (costele despre Nord) şi se
Fondul drumurilor e de 980 varsă pe stânga p. lapa (intre p.
lei la venituti, 960 lei pentru Mânza și Jabolan.

LIB
cheltueli ; salarul picherului e de
100 lei; salarul factorului postal Pentek-Patak, v. Pântec.
de 400 lei.
Pentic, v. Pintec.

ITY
_Din numetrul total al locuitori-
lor, 287 datoresc Creditului Agri-
Petrei, dl, în com. Pângaraţi, plasa
col, având amanetat : vite, producte
Piatra-Muntele, situat pe moşia Tar-

S
agricole și instrumente de agri-
cău , se detaşeză din ram. mun-

ER
cultură.
ţilor Măgura Şomuzului, întin-
dendu-se îi direcţiune spre Est,
Păstrăveni, moşie in com. Păstră-
printre p. Bătrinei şi p. cu a sa
NIV
veni, plasa de Sus-Mijlocul , este numire, până în malul stâng alp.
proprietatea d-lui Gr. [. Sturza,
Tarcău.
care posedă: 6 cai de lux, 3 tră-
LU

suri, 8 vaci, 6 junci, 20 rimă- Petrei, pirid;, în com. Pângaraţi, p!.

tori, Piatra-Muntele ; isvoreşte dintre
Venitul anual al moşiei e de Yam, mţ. cu a sa numire şi Mă-
RA

403500 lei, gura Şomuszului, curgând printre

=
amendou& până la versarea sa pe
Păstrăveni, sat in com, Pâstrăveni
NT

partea stângă a p. Tarcău (între

plasa de Sus-Mijlocul, situat pe va- p. Bătrinei şi Bhei afuenţi din
lea Moldovei, la 47 km. depăr- stânga ai Tarcăului).
CE

tare de oraşul Piatra.

Are o populaţiune de vr'o 830 Petrei, ramură de munţi, în com.
fam., cari se ocupă cu agricultura. Tazlău, plasa Bistriţa, situată la
I/

In acest sat se “află: reşedinţa Răsărit de muntele Merişor, pe

comunei; casele proprietarului (ade-
AS

hotarul despre jud. Bacău.

vErate curţi).
Petrele-Roșii, masiv stâncos, în
UI

Petra, v. Piatra. com, Bistriciora, plasa Piatra -

Muntele, situat spre graniţa Tran-
Pecela,
BC

piri6ş mic, în comuna Calu- silvană, cuprinde munţii : Preluca

lapa, pia-a Piatra-Muntele ; isvo- Ursului, Piciorul lui Svaghie, Piatra.
rește din ramurile munţilor Por- Mociu, Pietre!e-Roșii.
 Y
295 “P 295

AR
Petrele-Roșii, ramură de munți, locuri ai fost părăsite de către
în com. Bistriciora, pl. Piatra- cei împroprietăriți şi se stăpînesc

R
Muntele ; se întinde din p. Bistri- de cătră comună ; dintre locuitorii

LIB
ciora spre Nord-Vest până la mt. împroprietăriți în 1878 sunt astă-di
Preluca Ursului. 115 cari "ŞI stăpinesc singuri lo-
curile lor; 3 ca urmaşi; ş locuri
Petrele-Roșşii, pichet pe graniţa se stăpinesc de către comună;

ITY
Transilvană. 141 de inşi, cari de şi însurați
şi cultivatori de pămint dar n'au
Petricani, comună rurală, în plasa nici un soi de proprietate, pre-

S
de Sus-Mijlocul, situată între co- cum nici putinţa de a moșteni

ER
munele : Nemtu, Humulești, Gru- ceva pe urma părinţior lor le-
măzești, Uricheni. giuiţi.
Este formată din cătunele: Pe- Agricultură se face pe o întin-
NIV
tricani, Târpeşti, Petricanii de Sus, dere de 4581 hectare, 86 arii şi
(Petricanii-Agapiei), Curechiştea de anume: 360 hectare 63 arii grii;
Jos, Slobozia, 'Ţolicea, Boiştea, 673 hectare 26 arii ovez; 68
LU

Graşii, Blebea (Schitul Mănești), hectare 64 arii secară 70 hectare

Fabrica, Ingăreştii (Silenii), Julfeni 82 arii hrişcă ; 11 hectare 44 arii
(Lieştii), Mâneştii, Plopii, Schitul rapiţă ; 21 64 hectare 01 arie po=
RA

şi Târgul-Noi, cu o populaţie de rumb ; ş hectare 12 arii cartofi;

3334 suflete, saii 903 fam. (3323 3 hectare 61 arii cânepă; 14
NT

at fost presenți şi 11 absenţi din hectare 44 arii fasole ; şog hectare

din comună la facerea recensi-. 76 arii orz, 700 hectare 13 arii
mentului); dintre cari: 1607 sunt fînațe.
CE

bărbaţi, 1727 femei; 1590 ne- Imaşul (suhatul) are o întindere

căsătoriţi, 1491 căsătoriţi, 239 de 399 hectare ş8 arii nutrind un
veduvi, 14 devorsaţi; în raport număr de 4998 capete de vite.
I/

cu naționalitatea : 16 străini ; în În acestă comună se află: 6

raport cu instrucțiunea : 179 ştii biserici cu 21 servitori (dintre cari
IAS

carte, 3155 -nu ştii. 8 preoţi) plătiţi din fondurile

Dintre locuitorii împroprietăriți comunei cu 1200 lei; fonciarul
în 1864 sunt astă-di: 367 cari anual al pămîntutilor bisericeşti se
U

încă trăesc şi-și stăpinesc locurile urcă la suma de 302 lei; 2

lor însu-şi; 196 cari stăpinesc şcoli primare (cu un învăţător
BC

locurile în calitate de urmași; 5 plătit de stat şi unul de comună).

 296

RY
296

Budgetul comunei e de 9240 Petricanii de sus, trup de sat în

RA
lei pentru venituri şi 9095 lei 32 coim. Petricani, pl. de Sus-Mijlocul ;
bani pentru cheltueli; taxa de este reședința comunei, în pre-
10%/, asupra salariilor funcţiona- senț.

LIB
rilor se urcă la cifra de 49 lei.
Comunicaţia cu satele vecinașe Petricanii-Agapiei, numire veche
se face prin: un drum ce vine a s. Peticanii de Sus, din com,

ITY
din crucişul drumurilor de la s. Petrica: î, pl. de Sus-Mijlocul.
Uricheni şi trece prins. Petricanii
de Sus, Tirgul-Noă, de unde se Petricanii-Nemţu, numire veche a

S
ramifică unul spre s. Boiştea şi s. Petricanii de jos,

ER
altul spre Ocea-Topoliţa.
Fondul drumurilor e de 1861 Petricica, trup de sat, în com. Pân-
lei 50 bani pentru venituri şi garaţi, pl, Piatra-Muntele.
NIV
1801 lei o bani pentra cheltueli ;
salarul picherului 1 şo lei ; salarul Petricica, munte. isolat, aşezat pe
factorului postal 200 lei anual. malul drept al rîului Bistriţa în
LU

Din numerul total al locuitorilor partea de la Răsărit Miadă-di a

254. datoresc Creditului Agricol, oraşului Piatra,
avend amanetat: 850 v. m. c., Înălțimea sa de-asupra nivelului
RA

749 oi, 58 cai, 81 viței, 47 ri- Bistriţei e de 200 m. (nivelul Bis-

mători, 20 stupi, 6 bivoli, 7 ma- triței e la 390 m. de-asupra Mă-
şini agricole.
NT

rei Negre).
Poviraişul despre oraş cade sub
Petricani, moșie, în com. Petricani, formă de păreți stâncoși, apr&pe
CE

pla:a de Sus-Mijlocul ; are un venit Verticali ; devine însă mai trăgă-

în arendă anuală. de 10.000 lei. nat spre partea despre Sud, pe la
locul numit Câda Petricicăi, și
I/

„Petricani, pădure, în com. Petricani,

spre Răsărit, unde este presurat cu
pl. de Sus-Mijlocul ; are o întin-
AS

Spinișuri şi tufani (prin aceste dout

dere de 143 pos6ne ; este pro- părți din urmă suişul e mai les-
prietatea statului,
nicios).
UI

In spre oraș, la locul unde

Petricanii de jos, sat, in com. Petricica are înălțimea cea mai
Petricani, pl. de Sus-Mijlocul ; a fost
BC

mare, se ridică, suspendată în aer,

reşedinţa comunei.
O stancă enormă de formă triun-
 Y
297
297

AR
ghiulară ; escavaţiunea (golul ce Dumbrava-Roșe, pl. Piatra-Muntele.
face sub dinsa), se numeşte după Se pretinde că aici a fost zidit

R
o legendă: CHifia-Călugărului. încă din timpul lui Traian, la anul
Stratificaţiunea acestui munte şe

LIB
110, oraşul Petro-Dava ;. urmele,
pote vedea fârte bine: Păturile după cum susțin mulți scriitori din
suat plecate forte tare către N.E, timpul nostru, s'a văzut până acum
în formă de boltă; la bază, în- câte-va decenii în urmă;

tilnim pături de menelit şi de grez
care se desface în lespezi (ati urme
de soldi și de pești întregi). De
ITY
proba-
bil este însă, că astă-zi (dac/ar fi
fost chiar), nu se mai cunosc de
cât în unele imaginaţiuni exage-

S
asupra vine grezul de măgură care rat patriotice.

ER
dă o piatră uşor de lucrat şi bună Pe la 1838 Mihail Sturza, în
de zidiri ; se scot chiar bucăţi de - urma cererei făcute, a dăruit pen-
felurite mărimi, atit din partea tru veci trupul acestei moşii (Pe-
NIV
Nordică cât şi Vestică, tro-Dava lui Gheorghe Asachi,
Muntele Petricica formeză un pentru ca să-şi facă fabrică de hârtie.
punct forte strategic ; şi în caz Lucrările de construire a localului
LU

de un atac inamic trebue forte pentru fabrică, atenansele, casele de

bine apărat, pentru siguranța și locuință pentru Asachi și lucrători,
existenţa oraşului Piatra. tragerea unui canal din Bistriţa
RA

(în lungime de 320 m,), sau fă-

Petriş, del, în comu:a Bodeşti-Pre- cut în anii 1839 şi 1840, sub con-
NT

cistei, plasa Piatra-Muntele ; este ducerea D-lui Lascar Stavri (elev

situat în pădurea de lângă s. Corni. al Academiei Mihăilene din Iaşi).
In primă-vara anului 1841 fa-
CE

Petro-Dava, trup de moșie, în com. brica începu să funcționeze sub con-

Vinători - Dumbrava - Roșe, plasa ducerea maestrului Mihalec Hodo-
Piatra-Muatele, situat pe valea și ciu, producând hârtie ordinară pen-
I/

platoul munt. Bolovdia (sub piscul tru băcănii, hârtie de scris vânătă
Cernegura), este acoperit cu gră- şi cenușie (albă-gri), pe care erai
IAS

dinării (p. zarzavaturi), fineţe şi incrustate inițialele A. G.

lunci ; teritorul seu face parte din Lucrătorii întrebuințaţi anual
moşia Văleni. eraii în num&r de 10; valoarea
U

producţiunei de li: 89oo. Mate-

BC

Petro-Dava, loc isolat, pe moşia cu rialul intrebuinţat: petece, sdrenţe.

a sa numire, în com. Vinători- La 1854 Asachi a închiriat
 RY
298 298

fabrica D-lui N. Vicol (reposat mesc acestă localitate <Petru-Da- .

RA
acum), care a ţinut'o în tovărășie cu vid» şi el nu ştii să fi fost vre=
polonul lohan Peceak, patru ani. odată urme despre vre-un oraș,

LIB
La 1858 a trecut sub conduce- sai clădiri mal vechi de venirea
rea lui Peceak și a evreului Altăr aci a lui Asachi).
(supranumit « Tirgul-Frumos > ;
apoi sub conducerea lui Diepel şi Petrâsa, ram. de munţi, v. Cicu-

ITY
Mayer, a lui Hubert, care a in- Tarcăi,
trodus pe terenul moşiei intre altele
şi cultura invlui, a lui Şvircevscki

S
Petrosu, del, în com. Calu-lapa,
(rus) şi la urmă sub a lui Karl pl. Piatra-Muntele, situat pe lângă

ER
Juster, care apucându-se de sfărâ- s, apa.
mat stincile (cariere) a “dat fali-
NIV
ment fugind la America. Petrosu, del, în com, Dobreni, pl.
Casele, împreună cu grădina lui Piatra-Munte, situat pe moşia Al-
Asachi, sunt şi astă-zi pustii. maşului
LU

In cuprinsul Petro-Davei şi a-
prâpe de sătişorul Cindia (din fața Petrosu, munte, în com. Pângăraţi
oraşului) era o stâncă mare, ce pl. Piatra-Muntele, situat lângă
represinta o figură femeiască im-
RA

monastirea Bisericani.
prejurul căreia se afiaui şi alte stin-
cuşore mai mici; legenda popu- Petru-Vodă, munte, la hotarul des-
NT

lară zice, că era Dochia cu ca- pre M.-Nopte a com. Galu şi Că-
prele ei. lugăreni, între plăşile Piatra-Mun-
Acestă stincă a cumperato de
CE

tele şi de Sus-Mijlocul.
la Asachi, Prințul Victenștein și a Acestă numire i sa dat de la
vroit să o transpârte pe plute, în _Petru-Rareş, fii bastard al lui Şte-
bucăţi, spre ornament la moșia lui,
I/

fan cel Mare, care în timpul dom-

numită Fântânelele (din jud. Ba- niei-sale, a scăpat cu fuga pe aci
AS

căt). Planul însă ma reușit fiind- în Transilvania, gonit fiind de duș-

că pluta, sub greutatea stincei, mănia Turcilor întărâtați: de către
s'a cufundat, perzându-se ast-fel
UI

boerii erei.
cu acest prilej, o rară podoabă na- In acestă privire cronicele spun:
turală. «că Petru-Rareş aflând cale des-
BC

Petro-Dava se mai numeşte de chisă prin Târg, prin Piatră, a tre-

către unii şi Cezăzue (ţăranii nu- cut pe lângă Monastirea Bistriţa,
aa

g-fep pată
curu ae ati

2 Geologia

Y
299
fia Daold

g
CER

AR
9
9
9
N

AIE

şi lăsându-se ca să se pâtă ceva Legenda zice că in actsta vale

| iottatoca

odihni în munte, de-asupra ei vE- era locuința pescarilor cari at că

R
Da

dut'a unde ca un roiu de t6te părţile lăudit pe Petru-Vodă.

LIB
înconjurată M-rea de dușmanii săi, Acest pirii se mai numeşte:
ca să'l prindă ; deci cunoscând el Pluton.
acesta, a incălecat pe cal şi sin-

ITY
_gur a fugit să hălăduâscă, în 18 Petru-Vodă, strimtăre, între com.
“dile a lui Septembre, intrând în Pipirig şi com. Galu.
munte într'adinc>. Stâncele inalte, posomorite şi

S
Acelaşi lucru povesteşte legenda : s&lbatece, ce inconjără acestă strim-
«că fugind Petru-Vodă la monăs- tură, cum şi numele mitologic al

ER
tire, pe când dăduse puţintel ochii " piriului şi satului (Pluton), închi-
în gene a simţit pe duşmanii s€i puesc pentru călătorul din aceste
NIV
care erati să'l prindă, dacă nu-l părţi, ideea iadului teologic.
scăpati călugării pe o portiţă - din Acum câți-va ani în urmă, aceste
dosul Monastirei ; îngrozit apucă stânci S'ati tăiat, construindu-se prin-
LU

călare până la Bissricani, iar de tre ele o soșea petruită, care în-
acolo ne mai putând străbate drum lesneşce comunicațiunea.
slobod, se afundă în munţi, unde
RA

se întâlni cu nişte pescari care-şi Petronia, piri6ş, se varsă în_ riul

aveati locuința spre acea parte; Bistriţa, în fața Bicazului.

pe drum însă îi apucă o plâe grâz-
NT

Peştera, munte, în ram. Cozlei, si-

nică cu tunete şi fulgere, ceea-ce
tuat între com. Gârcina și com.
facu pe Petru să se adăpostească sub
D6mna.
CE

o stâncă uriașă; acea stincă sa

numit: Petru-Vodă, prin dreptul Peștera, piri5ş, ce isvorăște din
căreea s'a furişat apoi, condus de munte'e cu a sa numire, se varsă
ț&rani peste hotar în Arde]... (v.
I/

în p. Cuejdiu, teritorul com. Găr-

Asachi, leg. ist., idem Bistriţa M-re,
cina, pl. Piatra-Muntele,
IAS

idem Gr. Ureche).

Peștera, dl, în com. Dobreni, pl.
Petru- Vodă, piriă, în com. Pipirig, Piatra-Muntele, situat pe moșia Al-
pl. de Sus-Mijlocul ; isvorăşte din maşului. -
U

muntele cu a sa numire ; curge spre

BC

Nord printr'o vale frumosă şi se Peşterea-lui-Ghedeon, v. Ghedeon,

varsă în p. Ozana, lângă s. Pluton. peşteră.
300

RY
———
300

Peştera lui Vucul, v Vucul. acesta de și în mod aproximativ).

RA
In acest oraş se află: reşedinta
Peștiosul, pirisş, în com. 'Taslău, județului (Prefectura), a suprefec-
plasa Bistriţa, isvorăşte din ramura turei plăşei Piatra-Muntele, a comi-

LIB
munților Stridinilor şi se varsă pe tetului permanent, a corpului tecnic,
partea stingă .a p. Taslău, aprâpe a revisorului școlar, a medicului
de satul Taslău, primar, a protoereului, a ttibuna-

ITY
lului de întâia instanță.
Piatra, comună urbană, în centrul
Sunt trei şcoli primare de băeți,
plăşei Piatra-Muntele şi a județului.
cu o populaţiune de

S
526 elevi;
trei școli primare de fete popu-

ER
Piatra, plasă (v. Piatra-Muntele pl.) late de 3oş eleve; un gimnasiă
real cu 120 elevi; 3 pensionate
Piatra, oraș, situat în com. urbană private de iete
NIV
cu 90 eleve; o
cu a sa numire, pl. Piatra- Muntele o şc6lă de musică bisericescă (psal-
şi aşezat pe valea r. Bistriţa la 390
tichie) ; un spital cu 45 paturi ;
im. deasupra nivelului Mărei-Negre,
doue farmacii ; un birou telegrafo-
LU

între munţii Cernegura, Cozla și postal ; dou îipografii ; patru

Petricica. librării (şi o anticvărie) ; o jude-
Este formată din 9 mahalale şi
RA

cătorie de ocol; Banca Creditului

anume : Mahalaua Poștii, Dârmă- Agricol; ş case (societăţi particu- .
neştii, Bordeele, Mărăţei, Bistriţa, tare) de economii; o casierie de
NT

Precista, Borzoghenu, Preidenu şi județ ; o percepție.

Valea-Viei, cu o populaţiune de Pentru administraţie: primăria, -
15112 suflete, sau 2564 capi de
CE

poliția şi comisiile îa numer de 3

familie, dintre cari deosibim, după Pentru paza ordinei militare:
sex : 7379 bărbaţi, 7633 femei; reşedinţa regim. 1ş de dorobanţi
după stare civilă: 8450 necăsă- şi a escadronului 3 şi 4 de călăraşi;
I/

toriţi, 5347 căsătoriţi, 1208

vă- paza de foc este încredinţată semi-
duvi, 107 devorsaţi ; în raport
AS

cu serviciului regulat de pompieri,

instrucțiunea : 4083 ştiu carte, având ca tura de observare clo-
11029 nu ştii; în raport cu na- potniţa bisericei sf. Lon din Piatra.
UI

ționalităţile : românii sunt in mi- Biserici sut 7, dintre care unele

noritate, evreii mai mult de
ju- cu insemnătate istorică si anume:
BC

m&tate, şi cei-Palți streini restul

po- biserica sf. I6n, zisă şi Domnescă,
pulaţiei (statistica oficială arată
este zidită de Ştefan =cel Mare la
 F înp
7 49

301

Y
301

AR
1497. precum arată inscripţia sla- cu 19 lucrători; ş fabrici mici de
vonă, ce este alăturea cu uşa bise= săpun (1 mai mare,a. d-lui V.
ricei şi anume (în româneşte): « Bine- Măcărescu

R
& Comp).; 16 dubălă- -
Credinciosul şi Hristos iubitul, lo rii mici ; peste 200 patentari cl.

LIB
Ştefan Voevod, cu mila lui D-zeti I, IL, I-a; ş4 crișme, şi fârte
în ţara Moldovei, fiul lui Bogdan multe deposite de lemnării (acest
Voevod, a început, a edificat şi a Oraș face mare negoţcu lemnăriile

ITY
finit hramul acesta întru numele şi este principala șchelă de plutele
nașterea sfintului glorificat profet ce vin pe r. Bistriţa (v. alte a-
” înainte. mergătorul şi botezătorul şezăminte la descr. în gener. a i )

S
I6n, să fie pentru rugăciunea sa, Veniturile comunei se impart:
şi a domniţei sale,

ER
și a maicei.... venituri regulate din taxele anuale
şi fiului s&u Bogdan, care sa edi- ce se ridică la suma de rzr,2ro
ficat şi început la anul 7005 Iulie lei ; veniturile moşiei Mărăţei şi
NIV
în 15 şi S'a sfinţit (finit) la anul alte proprietăţi ale comunei, cu
700... În anul 40, luna Noembse suma de 52064 lei 73 bani; fon-
în 11 zile» ; Biserica 'Trei-Erarchi dul de reservă al pompierilor cu
LU

zidită la 1821 de către un ete- 2833 lei o3 bani; taxa de 1009

rist grec; Biserica de la Valea- din salarul medicului de Oraş, cu
Viei (v. Valea-Viei, trup). 680 lei; taxa 50%, din salarul func-
RA

Fabrici : de chibrituri (bețe) şi ționaţilor primăriei, cu 2547 lei 20

cue de ciobote, cu capital de bani.
100,090 lei, 135 lucrători şi o Natura cheltuelilor, represintă :
NT

majină cu abur de 120 cai putere 25520 lei pentru personalul ad-
(fabrica numită «Moldova»). O ministraţiei primăriei; şo80 lei
fabrică de postav
CE

<Avram Lippa» pentru personalul casieriei primă-

cu capital de 300,000 lei și 100 riei; 11628 lei pentru personalul
lucrători, producând 72000 m. suc- poliţiei de oraş; 804 lei pentru
I/

man şi 47000 m. postav; o fa- materialul poliţiei ; 8784 lei pen-

brică <C. A. Grulich & Fiu», de tru personalul sergenților de oraș ;
IAS

postav şi sucmane (inființată la 1248 lei pentru îmbrăcămintea ser-

1854, este cea mai veche în lo- genților ; 13310 lei 79 bani pentru
calitate) ; o fabrică de bețe de chi- materialul primăriei 17804 lei pen-
brituri <M. Sigaler», cu capital de tru personalul şi materialul comendei
U

30000 lei și 18 lucrători; o fa- pompierilor ; 1 1600 lei pentru gră-

BC

brică de sucmane «Avram Alter» dina publică ; ş 520 lei pentru perso-
oz 43029 pă

RY
nalul serviciului sanitar; 11008 înălțime de 390 m. deasupra ni-
lei pentru materialul serviciului sa- velului mărei. "Temperatura ae-

RA
nitar şi ajutâre viajere ; 11490 lei rului în lunile de vară (lunie—
pentru materialul pentru şcoli, 1080 August) este în termen medii de
lei pentru personalul cimitirului;

LIB
200 C., după observări'e meteoro-
pentru 15100 lei, 210 lei pentru logice locale (făcute de d. C. Vi-
materialul cimintirului ; pentru ser- şineanu, director gimnaz). Vege-
viciul cultului; 26281 lei 32 tațiunea orașului şi a împrejuri-

ITY
bani datoriide plată (acum în tim- milor e formată pe lângă mulțimea
pul din urmă s'a mai făcut un arborilor fructiferi şi de brazi
alt imprumut de 300o0olei); 23000 (abies pectinata), molift (Pinus sil-

S
pentru diverse cheltueli; 40930 Vestris), fa.g (Fagus Sylvatica),

ER
lei pentru serviciul căutării în re- Scoruș (sorbus domestica), ştejarul
gie a veniturilor comunei ; 10ş2 (quercus pedunkulată), ceea-ce face
lei 62 bani pentru cheltuelile nepre-
NIV
ca aerul să fie îmbălsămat şi pro-
vezute ; 309 lei credite suplimen- priii pentru succesul unei stațiuni
tare, climatice.
Fondul șcâlei de meserii e de:
LU

Jstoricul. Acest oraş din vechime

13411 lei oş bani | s'a numit Petro-Dava (v. 1. 7).
Fondul drumurilor e de 14220 O legendă spune, că «Petru-
lei 32 bani pentru venituri şi de
RA

„ Rareş fugând prin Târg prin Piatra

13534lci 47 bani pentru cheltueli, şi gonindu-l Petrenii, Pa fost ajun-
și anume: 6380 lei personalul gend un popă şi a tras Petru Vodă
NT

architectului și a cantoniştilor, înapoi în popă cu arcul și Va lo-

7154 let 47 bani pentru material vit cu săgtta în oblincul şelei şi
cantoniștilor și facerea de şoşele
CE

i-a zis: întârce-te înapoi, popo,

cu exproprieri. nu-ți lăsa liturghia neisprăvită»;
Fondul trotuarelor : 6120 lei 79 iar după ce ai venit Petru Vodă
bani pentru venituri şi aceiaşi sumă
I/

domn a doua 6ră la domnie ai

pentru cheltueli (suma acesta pentru
scos ochii popii şi Petrenilor ace-
AS

anul curent însă a sporit prin fa-

lora ce Vai gonit și le-au făcut
cerea de nuoi trotuare),
blăstem de afurisenie» (v. insă Va-
Oraşul Piatra este declarat
lea Viei, trup de sat).
UI

de
stațiune balneară şi pâte servi
în În timpul lui Cantemir Vodă,
acelaș timp ca Ştațiune climatică,
„niște codreni, sub comanda lui
BC

aflându-se, după cum am zis,

la o Zaharia şi Sandu (tâlhari ertaţi de
 303

Y
AR
Cantemir), purcedând spre munte, de către Dabija Vodă prin tri-
la Piatra sai întilnit cu un pod- mișşii s&i Bantăș şi Arapu (v. Doc.
ghez de Leși şi Cazaci vr'o 200 Arch. Stat., idem Hajdeu op. cit.,

R
mai bine, şi lovindu-i fără veste Lambrior op. cit. p. 133).

LIB
i-ai spârcuit, şi pe unii prinden- La 1864 s'a r&scumpărat o mare
du-i de vii i-ai dus la Cantemir parte din târgul Piatra, care era
Vodă de i-a înţepat. până atunci proprietatea familiei

ITY
In timpul lui N. Vodă Mavro- Lăţescu.
cordat la 7220 aci erau mulţi In acest Oraș ai fost represen-
Omeni orinduiţi de-ai Leşilor. tanţi consulari ai Greciei şi Au-

S
La 1665 Tirgul Piatra vinde striei.
M-rei Bisericani o dumbravă a

ER
oraşului, pentru ca banii prețului Piatra, moșie, proprietatea nrbei-
100 lei bătuţi sai 400 lei proști, Piatra.
NIV
să-i întrebuinţeze pentru echiparea
&menilor de ste, ceruţi de Da- Piatra lui Aron, v. Aron.
bija-Vodă (docum. Archiva statului.
LU

Pecetea municipalităţii, tipărită cu Piatra detunată, pisc de munte,

cern€lă, presintă o capră cu câdă în grupa Cehlăului, situat între p.
cârlizată şi cu corne plecate în- Rupturile şi stânca Dochiei, în
RA

dărăpt, iar în prejur înscripţia sla- prelungirea muntelui Piciorul-Sa-

vonă: 4 Pecdtă ot Kamene, adică hastrului.
sigiliul Petrei) ; este scris pe hâr-
NT

tie ; v. Archiva: Ist. a Rom. de Piatra-Nemţu, drum judeţian (v. de-

Hajdeu I, 1 p. 79; idem: Lam- scrierea generală a judeţului).
CE

brior, Carte de cetire p. 132).

„La 1665, Mai 7, c"*rporaţiunea Piatra-Roman, șosea jud. (v. jud.
butnarilor din Piatra, cu starostele descr. gener. a drumurilor).
lor în frunte, şi cu asistența tu-
I/

turor municipalilor represinţaţi prin Piatra-Muntele, plasă forinată prin

IAS

soltuzul târgului, vinde o bucată unirea plăşilor Piatra și Muntele,

din teritoriul corporaţiunii mo- este situată între hot. jud. Suctva,
nastirei Bisericanii, pentru ca banii hotarul Transilvaniei, pl. Bistriţa
preţului, 43 de lei bătuţi sai 172 şi de Sus-Mijlocul ; se întinde dela
U

lei proşti să-i întrebuințeze la echi- lungul cursului Bistrița, în regiu-

BC

parea oamenilor de ste, ceruți nea cea mai muntâsă a judeţului.

 304
304

RY
Împărțire administra'ivă. Actstă grupa Cehl&ului şi mt. Domnei.
plasă este formnată din următârele

RA
6) Bicaz, cu cătunele : Bicazul,
comune : Chisirigul, Capşa, Cârnu, Cheile-
1) Gal, cu cătunele : Galu (Pi- Bicazului, Crasna, Fârțigul, Flârea,

riul-), Gura-Dreptului, Piriul-Târ-
gului, Poiana-Răchiţii, Rusenii, Se-
vineştii, 'Topolicenii și Urşii, în:
partea Vestică a plăşei (spre ho-
LIB
Fundu - Bicazului, Gura-Bicazului,
Hamizdia, Isvoru-Muntelui. Mâăr-
cenii, Negra, Poiana-Corbului, Secu,

ITY
Taşca şi 'Ticoşul, de-alungul p.
tarul jud. Suceva), ” Bicaz, între hot. Transilvaniei, grupa
2) Călugărenii, cu cătunele: Cehlăului, munţii Pângaraţi și moşia
Călugărenii,

S
Gura-Largului, Bușu- Tarcău,
meni, Coroiu, Dreptul, Frumosul, 7) Pângaraţi, cu cătunele : Pân-

ER
Largu, Poiana-Teiului, Rusenii, Ste- . gărăciorul - Bisericani (Braniştea),
jarul şi Rescanii, în partea despre Stejarul, Tarcăul, Brătești, Gheuca,
NIV
Vest a plăşei, între pl. de Sus-Mij- Pângărăcioru-Bistriţei, Lunca, Pe-
locul “și “Transilvania, pe ambele tricica, Straja, Strimptura, Vădure-
maluri ale r. Bistriţa. lele şi M-rea Bisericani, între hotarul
3) Bistricidra, cu cătunele : Bis-
LU

Transilvaniei, pl. Bistriţa, com.

tricira, Grinţieşul- Mare, Griaţie- Bicaz, pe ambele maluri ale p-
şul-Mic, Pintecul, Poiana-Ginţie- Tarcău și r, Bistriţa,
şului şi Prisacani, dea-lungul p.
RA

8) Vadurile, cu cătunele: Va-

Bistriciora, între hot. 'Transilva-
du'ile, Onţul, Găburești, Malicia,
niei şi r. Bistriţa,
Niţenii, Podorănii, Preluca, Tarcău,
NT

4) Hangu, cu cătunele : Hangu,

Agârcia, pe malul drept al r. Bis-
Schitu Hangu, Audea, Bobotenii,
trița, între moşia Tarcău şi ram.
Ciurubucu, Isvorul-Alb, Pirtul Schi-
CE

mţ. Dâmnei (Cernegura),

tului, Răpciunii, Durău, Leţeştii, 9) Dâmna, cu cătunele : Dâmna,
Răpciuniţa (Fărţigi) şi Strimptara,
Cindia, Sărata, M-rea Bistriţei, Vii-
de ambele laturi (maluri) ale riu-
I/

ş6ra, Mărăței, între mt. Cernegura

lui Bistriţa, între hot. Transilva- şi m. Bistriţei-Moldova, pe ambele
AS

niei şi pl. de Sus-Mijlocul. maluri ale r. Bistriţa, în centrul

5) Buhalniţa, cu cătunele :
Bu- plășei.
halniţa, Cârnu-Bistriţei,
UI

Isvorul= 10) Pinătoril- Dumbrava-Roşe,

Alb, Isvoru-Muntelui, Poenarii,
Po- cu cătunele : Cut, Dumbrava-Roșe,
tocii şi Secul Buhalniţei,
pe am- Isvore, Poeni, Vinători,
BC

“ bele maluri ale Vălenii

r. Bistriţa, între şi Petro-Dava, pe ambele maluri
 Y
P 305

AR
a r. Bistriţa, în partea sudică a Cornii, Strimbii, Bordea și Dumbră-
plăşei, şi a oraşului Piatra. vile, în partea despre Nord a

R
11) Calu-/apa, cu cătunele: Calu- plășii.

LIB
lapa, Săvineşti şi Dumbrava-Roşe- 20) Crăcădnil, cu cătunele : Cră-
de-jos, în partea sudică a plăşei, căoni, Cracăul-Negru, Magazia, Gin-
între ram, Cernegura şi plasa dăni şi Monastirea Horaiţa, în
Bistriţa, partea despre Nord a plăsei.

ITY
12) Dochia, cu căiunele: Do- 21) Piatra, com. urbană, în
chia şi Bălu;eşti, în partea despre centrul plășei.
Sud-Est a plăşei. Populațiunea. Plasa Piatra-Mun-

S
13) Girov, cu cătunele: Gi- tele este populată de 41 ș72 suflete,

ER
rov, Conţeşti, Boţeşti, Dăneştii sai 10352 capi de fam. (dintre
(Mitocul-Maicelor), Jideşti, Bahna cari : 41439 suflete ai fost pre-
(Troiţa) şi Avereşti, în partea des-
NIV
senţi şi 133 absenți în diferitele
pre Est. comuni); dintre aceştia se disting,
14) Serdeşti, cu cătunele: Şer- după sex: 20542 bărbaţi, 21030,
beştii, Ghigoeştii, Hârtopul, Broş-
LU

femei ; în raport cu. starea civilă :

tenii şi Trudeştii, în spre Est, 21501 necăsătoriți, 16955 căsă-
15) Cârlig, cu cătunele: Câr- toriţi, 3042 v&duvi, 104 devor-
ligii, Socii, Duşeşti, Dragomirești, .
RA

sați ; în raport cu instrucţiunea:

Vadu și Valea-Albă, spre Estul 2925 ştii carte, 38647 nu ştii,
plăşei. Producţiunea. Agricultură se face
NT

16) Căciuleşti!, cu cătunele: pe o întindere de 21576 hectare 34

Căciuleşti, Turtureşti, Gura-Văei, “arii, şi anume: 264ş hect. 48arii
Versăşti şi Popeşti, între com. grii; 1672 hectare 49 arii orz;
CE

urbană Piatra şi pl. Cracăă, în 2909 hect. 08 arii ovăz ; 8989 hect,
centrul plășei. 18 arii porumb; 361 hect. 43 arii
17) Gârcina, cu cătunele ; Gâr- secară; ş4 hect. meii; 121 hect.
I/

cina, Cuejdiu, Dărmăneşti, şi Ciritei, 77 arii cânepă; 6 hect.in; 230

IAS

in centrul plăşei. 96 arii fasole; 1 hectar 1 arie bob;

18) Dobdrenii, cu câtunele : Do- 157 hectare. 35 arii mazăre; 483
brenii, Negreştii, Sarata-Pângaraţi, hect. ş2 arii hrişcă; 8477 hectare
Almasul, Căşăria, Mășcăteştii şi cartofi ; 1 hectar anison, 108
U

Poiana-Almașului, în centrul plăşei. hect. rapiță; 6ş hectare 8o arii

BC

19) Bodeştz?- Precistei, cu cătu- trifoi; z6 hect. şo arii luzernă,

nele : Bodeşti-Precistei, Oșlobenii, 3628 hectare finețe.
Neamţu 20
 RY
306
306

Imașul (suhatul) are o întin- numerul servitorilor 193, plătiţi din

RA
dere de 5253 hectare 31 arii, fondurile com. cu 12977 lei si din
In privirea industriei și comer- partea Statului cu 5612 lei (bug.
ciului, vedi în parte fie-ce comună a trec.)

LIB
la literile respective.
Asemenea. în privința orogra- Piatra-Teiului, v. Teiului.
fică, v. descr. în general a jud. şi

ITY
apoi literile respective. . Piatră, v. Bâtca de Piatră,
In privirea geologică: Bistriţei-
Moldove (munţi), Cernegura, Ră- Piciorul-Crucei, v, Crucei.

S
chitiş, Sima, Cozmiţa, Calu-lapa,

ER
Cozla, M-ții Domnei, Petricica, Piciorul-Mândruiut, v. Mândrului
Almaş, Gruiul, Pângaraţi, . piriuri,
precum şi descr. gener. a jud. la Piciorul-Negru, pădure, în com.
NIV
partea respectivă, şi cap. «Bogăţii Vinătorii - Dumbrava - Roşe, plasa
naturale,»
Piatra-Muntele, situat pe moşia
In privirea hidrografică: Bis-
LU

Cutu- Vinători.
trița, cu toți afluenţi sti.
Comunicaţia, starea financiară, Piciorul-Negru, del, în pădurea cu
fondul drumurilor, la fie-ce comună
a sa numire
RA

(v. |. e),
în parte, asemenea proprietatea
fonciară (improprietăriţii), admi-
Piciorul-Sahastrului, v. Sahastru-
NT

nistraţia;
lui, munte,
Înstrucțiunea. In plasa Piatra-
"Muntele sunt 30 de şcoli rurale
şi Piciorul-Șchiopului,
CE

6 urbane v. Şchiopului,
(3 de băeţi şi 3 de fete),
I gimnaziu real (în com, Piatra) şi Piciorul-lui-Sfârdea, v. Sfârdea.
3 pensionate de fete.
|
I/

Cultul. Pe lângă bisericele

numite Piciorul-Smmidei,
de mir, în acestă plasă v. Smidei,
AS

sunt şi
M-rele: Bisericani, Pângaraţi,
Bu- Picioru-lui-Şvaghie, _V.
halnita, Bistriţa, Schitul Şvaghie.
Durău,
UI

Hangu, Ciurubuc (ruinat), Vălenii,

Dâmna, Tarcău,
Picioru-Vinăt, v. Vinăt,
Venitul fonciar
BC

a] pământurilor
bisericeşti e de 22576 Piclăul, v. Ticlăul, munte, în com.
lei anual ; Taslău, plasa Bistrita.
-
m

Y
307
307

AR
Ir

Pintec, Pântec, mâniei. Asemenea d-l Nicolae Mi-

hailescu (în curs elem. de Geogr.

R
Pion, munte, la hotarul despre jud. p. cl. IV sec., pag. 6), dice, că

LIB
Bacău, com. Silişte, plasa Bistriţa. Cehleul are 27ş0 m. înalțime;
alți scriitori mai vechi, dic că are
Pion, munte, numit şi Cehleul, situat 8000 de palme, alţii 7200, alţii:
În grupa munţilor Cehlăui, com.

ITY
9000 de urme de la nivelul Mărei
Hangu, plasa Piatra-Muntele, pe Negre (v. Asachi «Pionul sati Ceh-
malul drept al riului Bistriţa, în l&ul>, Lep II, p. 89).
mijlocul unui șir de alţi munţi aco-

S
Singur d-l Cobâlcescu a dat la
periţi cu codri străvechi; baza sa. o parte prejudecățile de tot soiul

ER
ocupă o întindere ca de 4 mile în privirea acesta, căci iată ce
pătrate. dice la pag. 31 a geografici pre-
NIV
Vârful seu cel mai înalt se nu- dată de d-sa odinidră la scâla mi-
meşte Panaghia (Feciora) şi este : «Masivul Cehlăului,
litară dinlaşi
situat sub 46 grade 53 minute centrul din care purced tâte aceste
de lățime, și 43 grade 34 minute
LU

ramuri, este un munte ilustru:în

Y

lungime de la Ferro ; doue treimi tradiţiunile Românilor. El nu este

din înălțimea sa sunt acoperite cu dintre cei mai înalii ai masivului
codri de mastacăni, -bradi şi spi-
RA

oriental al Cărpaţilor, căci nu are

nişuri, iar în partea superidră se de cât 1908 m. de înălțime dar
găseşte numai un fel de muşchii domineză cu o treime pe toți munţii
NT

ce are mare a:emenare cu Lichenul Moldovei şi ai Transilvaniei până

de Isianda; şi din mijlocul acestei la o mare distanță» căci intr'adevăr
verdeți, se urcă în formă de tur- pe timp senin acest munte se vede
CE

nuri, stînci de colâre cenușie inalte de pe delul Petrişul (jud. Iași) și de

de la 170—200 palme, constituite la Capul-Mangalia (Marea-Negrâ),
din paturi ce seamân cu lava, și Un alt virf a! acestui munte se
I/

se par a fi provenite din erup- numeşte Turnul-lui-Butu (v. |. r).

IAS

țiuni vulcanice (v. Carpaţii, munţi). Pe virful Cehlsului se află o

Înălţimea muntelui Pionul este cruce de fer pusă acolo de M.
încă nehotărită pentru mulți din Sturza, fost Domn al Moldovei,
geografii noştri, aşa de ex. D-ra când la 1835 sa fost suit îm-
U

Dâmbeanu Elena, la pag. 354 a preună cu Mitropolitul Venianim

BC

Geografiei d-sale, dice, că Cehlăul Costache (v. Pionul sau Cehlul,

este muntele cel mai înalt al Ro- descriere amănunţită de Gh. Asachi,
 RY
308
308

Leptur. t. Il, p. Î, de la pag. locurile; 24 ca urmaşi ai celor îm-

RA
88—100). prop:ietăriţi şi 41 de individi,
Vechimea acestui munte, după cari deşi însurați şi cultivatori de
A. Humbold,

LIB
este de vr'o rşooo pămint dar mai nici un fel de
de ani (v. Carpaţii, sistem muntos). proprietate, precum nici prilejul
de a moșteni ceva pe urma le-
Pipirig, comună rurală, situată în giuiților lor părinți.

ITY
partea cea mai despre Vest a plăşei Locuitorii se ocupă cu agricul-
de Sus-Mijlocul, între pl. Piatra- tura, creşterea vitelor si exploa-
Muntele şi jud. Suceva, pe piriul tarea pădurilor ; terenurile nu sunt

S
cu a sa numire și cursul superior proprii pentru cultură întinsă și

ER
al p. Ozana. din acestă pricină mulţi săteni își
Este formată din cătunele: Pi- ai angajate păminturi în afară de
” pirig, Plotonul,
NIV
Boboești, Aga- raionul acestei comuni.
pieni, Cujbeni, Dolheşti Piţilăgeni
Agricultura se face pe o în-
şi 'Tărăţeni, cu o populațiune de
tindere de abia de 1540 hectare
2582 suflete, sai ş88 capi de
LU

13 arii şi anume: 83. hectare 40

fam., (dintre cari 2525 suf, ai fost arii porumb ; 7 hectare ”47 ari
presente și 54 absente din comună
/cat of ;3.9 hectare 8o arii cânepă;
la facerea recensimeâtului) ; dintre
RA

76 arii in; 2 hectare 90 arii fa-

aceștia se deosebesc, după sex: sole ; 1 hectar 04 arii mazăre;
1280 bărbați, 1302 femei ; după
1434 hectare 79 arii fineţe.
NT

stare civilă: 1424 necăsătoriți, Imaşul (suhatul) are o întindere

1017 căsătoriți, 140 văduvi, 1 de 179 hectare 72 arii și nutreşte un
devorsat, 27 nevolnici; în raport
CE

numer de 8867 capete de vite și

cu naționalitatea: 4 fam. evreeşti;
anume ; 564 boi, 466 vaci, 6707
în raport cu instrucțiunea: 136
Oi, 179 cai, 350 rimători, ş7t
ştiă carte, 2446 nu ştiu,
I/

junci,
Dintre locuitorii împroprietăriți
“In acestă comună se află: 3 bi-
AS

în 1864 sunt astă-di:

155 cari serici, cu 3 preoți şi 3 eclisiarci
trăesc şi-şi stăpânesc singuri pă- plătiţi din fondurile comunale cu
mînturile lor; 146 cari
UI

stăpânesc 600 lei budg. a trec.) ; fonciarul

"ca urmaşi ; 3 cari stăpânes
c pă- anual al păminturilor bisericești se
minturile altora ; dintre
locuitorii „urcă la cifra de 540 lei; ș pive
BC

împroprietăriți în 1878. sunt

as- pentru făcutul sucmanelor ; 6 mori
tă-di ; 20 care-și Stăpinesc
singuri de apă ; 2 ferăstrae pentru expl6-
 309 309

Y
AR
tarea pădurilor ; 21 de lingu- drumul ce unește aceste doua este
rari. - în dreptul km. 22—21, se unește
Budgetul comunei e de ș887 cu p. Ozana.

R
*

lei pentru venituri şi 5511 pen- Afluenții sei din stânga sunt:

LIB
tru cheltueli ; taxa-de 109/, asupra Mânzatu, Isvoru, Lăcătușu, p. Mori
salarilor funcționarilor se urcă la (ce se varsă lângă s. Pipirig) şi p.
suma de 30 lei. Sisei ; iar din drepta. Dolile: Ţi-
Numârul contribuabililor : 509. ganca, Runcu.

ITY
Comunicaţiunea”” cu satele ve-
cine se face prin: o soşea ce duce „Pipirig, sat, în com. Pipirig, plasa
de la s. Pipirig în: soşeaua M-rea de Sus-Mijlocul, situat pe valea pi-

S
Nemţu- Vinători (trecând prin s. rîului cu a sa numire, la Gr km.

ER
Piţilăgeni), legând între km. 9—10;
iar spre Vest de la s. Pipirig la
s. Boboteni prin 0 şosea ce în-
NIV
cepe din precedenta, în apropie-
rea s. Pipirig (km. 21—22) şi
trece prin s. Dolheşti, Pluton, pe
LU
depărtare de orașui Piatra şi la
22 km. de Nemţu,
Acest sat are o populatiune de
ș21 suflete, sati 111 capi de fa-
milie,- 28 văduve, 3 nevolnici,
români și 2 fam. evrei.

la muntele Petru-Vodă, dând în Numărul contribuabililor: 111.

Valea-Largului, precum şi prin In acest sat se află: 1 biserică
alte diferite poteci, cu 1 preot şi 1 dascăl; o şcâlă
RA

Fondul drumurilor e de 1304 populată de 54 elevi; 1 pivă

lei la venituri şi 1280 lei la chel- pentru sucmane ; 2 mori de apă.
NT

tueli ; salarul picherului e de 100 Numărul vitelor se urcă la ci-

lei ; salarul factorului postal de fra de 1592 capete de vite, și
150 lei. anume : 360 boi, 147 vaci, 1000
CE

Din numerul total al locuitori- 35 cai, 100 rimători şi 150

lor 21 5 datoresc Creditului Agricol junci.
având amanetat vite şi producte
I/

agricole. Pipirig, moşie, v. munţii Galu și

IAS

Pipirig.
Pipirig, piriu, în com. Pipirig, plasa
de Sus-Mijlocul, isvoreşte din mun- Pipirig, vale, prelungită din drep-
tele Hălauca (jud. Suceva), cur- tul s. cu a sa numire, în tot lun-
U

gând în direcţiune Vest-Est pe la gul p. Pipirig şi a Ozanei, până

BC

s. Boboteni și Pipirig, paralel cu la cufnndarea sa cu valea Nemţu-

 310
319

RY
lui ; este situată în direcțiune Veşt- mutat aci numai 37, clădindu-şi
Est, în com. Pipirig, plasa de Sus-
şi case de locuinţă (până la.

RA
Mijlocul.
August acelaş an), având şi un fond
numai de 530 lei depuşi la casa
Piţigăleni, sat, în com. Pipirig, pl.

LIB
de consemnație, a r&mas a se
de'Sus-Mijlocul, este situat pe va- administra de comuna căreea-i a-
lea p. Ozana, la 20 km. depăr-
parține și astă-di,
tare de T. Nemţu, şi spre Răsărit

ITY
de s. Pipirig. Pleşa, del, în com. Calu-lapa, plasa
Are o populaţiune de 524 su-
Piatra-Muntele ; este situat în a-
flete, sai 12ş capi de fam., 17
propierea s. Iapa.

S
văduve, 10 nevolnici, români;
1

ER
fam, evrei.
Pleșa, munte, in com. Vinătorii-
Num& rul contribuabililor : 125.
Nemţului, plasa de Sus-Mijlocul ;
În acest sat se află: 3 pive,
NIV
i se numeşte ast-fel din pricină că
m6ră și 21 lingurari.
creştetul (virful) s&ii este gol (nea-
Numerul vitelor e de I 503 ca-
coperit cu arbori); este situat
pete şi anume : 80 boi, 130 vaci,
LU

lângă M-rea Nemţ.

1037 oi, 40 cai, 70 rimă
tori și 136 'junci.
Plopului, ram. de. munţi, v, Pris-
RA

Plăeșu,
lopului.
sat, în com. Timişești, plasa
de Sus-Mijlocul.
Ploeștt, v. Cuverca, sat, în
com.
NT

Are o întindere de 457 hect, Timişeşti ; locuitorii cei vechi

60 arii, cu o populațiune de din
134 împrejurime le dic pogonari.
suflete, sau 51 capi de
CE

fam., ş
vădane, 3 nevolnici, români; 2 Plopii, trup de sat, în com. Petri-
fam. evrei,
a Cani, plasa de Sus-Mijlocul.
Numerui contribuabililor : _şo-
I/

Numerul vitelor e de 497

capete Plopului, v. Lunca-Plopului.
şi anume: 78 boi, 8o
AS

vaci, 200
Oi, 23 cai, 46 rimători, 70 junci. Plopești, loc. i;ol. în com. Mărginen
Acest sat se proectase i,
la 1883 pl. de
UI

să constitue comună Sus-Mijlocul, situată lângă

a-parie, însă iazul cu a sa numire ; mai înainte
din pricină că din
numerul total vreme aci a fost un Sat întemeiat,
BC

de 129 împroprietăriți
Sai stră- iar astă-zi se află numai 0 moră.
 sa 311

Y
AR
Plopești, iaz, în com. Mărgineni, - valea p. cu a sa numire și a p.
plasa de Sus-Mijlocul ; este format Ozana, în drumul ce duce de la
din strîngerea apelor p. Mărgineni, s. Pipirig peste muntele Petru-

R
Vodă.

LIB
Plopeşti, piriă, format din p. Măr- Are o populațiune de gr su-
gineni, Hoiseşti, se numește ast- fete. 19 capi de fam., cu 3 vă-
fel numa după ce iese din iazul duve.
de la Plopeşti; străbate teri- În acest sat se află o biserică

ITY
torul com. Podoleni, de lângă sa- de lemn cu 1 preot și 1 dascăl.
tul cu același nume, traversând Numerul contribuabililor : 19.
către Vestul acestui sat şi aproape Numerul vitelor se urcă la ci-

S
de versarea sa pe stinga p. Că- fra de 385 capete şi anume: 18

ER
luiș, soşeaua drumului ferat Bu- boi, 12 vaci, 300 oi, 10 cai, 20
- huşi-Piatra. rimători, 25 junci,
Legenda spune, că pe valea pi-
NIV
Plopuşorul, trup de: moşie, în co- riului unde se află acum acest sat,
muna Dâmna, plasa Piatra-Muntele odinidră se afla numai o căsuță
(v. Bistriţa, moşie). în care locuiait pescarii ce ai găz-
LU

duit şi călăuzit pe Petru-Vodă Ra-

Plotun, piriă în comuna Pipi- res în fuga sa peste hotar, în țara
rig, plasa de Sus-Mijlocul; isvo- Ardelului,
RA

răşte din muntele Petru-Vodă şi

curge în direcțiune N, printr'o Podeţului, piri6s in com. Borleşti,
NT

strimptâre de stinci înalte, poso- plasa Bistriţa ; se varsă pe partea

morite şi selbatice (unde vecinic dreptă a p. Nechitu!.
călătorul e cu frica în sîn din pri-
CE

cina multor pungăşii ce se fâp- Podicesa, strimptâre în drumul ce

tuesc pe drumul ce merge para'el şi duce spre Hangu, pe teritorul co-
anevoios cu piriul peste muntele mu:ei Buhalnișa, plasa Piatra-
I/

"Petru-Vodă). Se varsă pe drepta Muntele ; este formată de o parte

“p. Ozana în apropierea s. Pluton. de către valea răpide a cursului
IAS

Acest pirit se mai numește și Bistriţei şi de ceea-l-altă parte de

Petru-Vodă (v. l. r.) stinci înalte, așa că prin acesta
NI

drumul (soșeaua) în acesta regiune

U

Pluton, săteşor, în com. Pipirig, este atit de îngust, în cât prin des-
chidetura făcută nu pâte trece de
BC

plasa de Sus-Mijlocul ; este situat pe

por
 312
312

RY
cât o singură căruță odată; este LO
2 hectare arii „hrişcă, 868,
Cunoscută prin multe prădăciuni hectar Ga arii porti) 82 hec-
ce s'aii făptuit în localitate.

RA
tare 10 arii orz; 214 hectare 43
arii ovăs; 1 hectar 64 arii ma-
Podoleni, comuna rurală, în plasa laiu ; 9 hectare 67. arii cânepă;

LIB
Bistriţa, situată intre com. Zăneşti, 3 arii in; 14 hectare 40 sr car
Costişa, Siliştea; între r. Bis- tofi; !1o hectare 92 arii fasole ;
trița şi p. Orbicului. 239-hectare 17 arii griă ; 82 hec-

ITY
Este formată din cătunele : Po- tare 17 arii secară; 220 hectare
doleni şi Dorneşti, cu o populaţie
45 arii finaţe.
de 1639 suflete sai 381 familii Imaşu! (suhatu'), are o înti--

S
(1638 presenți, 1 absent din com. dere de 136 hectare 45 arii,
şi

ER
la facerea recensimântului) ; dintre
nutreşte 990 capete de vite,:
aceştia: Sro sunt bărbați, 829 fe-
In acestă comună se află: y bi-
mei; 884 necăsătoriți, 660 căsă-
serică de piatră, cu 2 preoţi
NIV
Toriţi, 94 văduvi, 1 divorţat ; şi 2
în eclisiarci, plătiți din fondurile
raport cu instructiunea: co-
68 ştii munale cu 600 lei ; venitul anual
carte, 1571 nu ştii ; in raport
cu al fonciarului cuvenit de pe. pă-
LU

naționalitatea : ş străini,
minturile bisericei se urcă la cifra
Dintre locuitorii împroprietăriți
de 600 lei; o Şcolă ; o gară a
in 1864 sunt astă-di: 79 cari
încă drumului de
RA

fer.
trăesc și stăpânese singuri locuril
e Budgetul comunei e de 4850 lei
lor; 45 cari stăpânesc locurile 40 bani pentru venituri Şi de 4778
ca urmasi ; 2 locuri ai fost pă-
NT

lei 5 bani pentru cheltueli ; taxa

răsite de către împroprietăriți și de 10%; asupra salarilor funcţiona-
se stipânesc de către comună ; rilor se urcă la ci“ra de 30
CE

25 de indivigi sunt, cari lei anual.

de şi în- Numărul, contribuabililor :
surați şi cultivatori de pămint 490.
, însă Comunicaţia
nu ati nici un fel de proprie cu satele vecine se
tate, face prin : calea
I/

Precum nici putinţă de a ferată ; prin so-

moşteni şeaua naţională Bacăi-Piatra ; prin
ceva pe urma legiuiţilor
lor părinți,
AS

O soşea care purcede din prece-

Îndeletnicirea locuitorilor este denta (dintre km. 31—32) şi duce
agricultura,
prin s. Podoleni, Durneşti,
UI

Terenurile se cultivă pe la s,
o în- Romini ; şi alta o ramură
tindere de 1745 hectare de la
94 arii, s. Durneşti prin s. Sbereşti-de-sus,
şi anume:
BC

în com. Costișa,
 313 313

Y
AR
Fondul drumurilor e de 1180 Vadurile, plasa Piatra-Muntele; la
lei la venituri şi 1100 lei pentru 1883 era să fie alipit la proiectata
cheltueli ; salarul picherului 100 com. Dumbrava-Roşe; însă din

R
?
lei; salarul factorului postal e de pricină că acel proiect a r&mas

LIB
150 lei. neîndeplinit și interesele acesteia
Dintre locuitorii acestei comune, aii remas a se regula de comuna
89 sunt imprumutaţi la Creditul căreia-i aparţine.
Agricol având amanetat: vite şi

ITY
producte agricole. Podu-Frăsinel, v. Frăsinel.

Podoleni, moşie, în com. Podoleni, Podu-Frumuşica, pod, peste piris-

S
plasa Bistriţa ; are un venit în şul Iordan, în com. urbană Piatra,

ER
arendă anuală de 4600 lei. Mahalaua Bistriţei.

Podoleni, Podu-Lung, finaţ, în com. Talpa,

NIV
Podoleni, sat, în com.
plasa Bistriţa, aşedat sub culmele plasa de Sus-Mijlocul, in apropierea
despre Vest a d. Orbicului, la 24 satului Hlăpeşti.
km. 8oo m. depărtare de orașul
LU

Piatra. Podul-de-la-Ruși, pod peste riul

Are o populaţiune de 1519 lo- Bistriţa, situat la marginea despre
cuitori care se îndeletnicesc cu Sud a oraşului Piatra ; uneşte trupul
RA

agricultura. Mărăţei cu Petro-Dava şi cariera

Num&rul contribuabililor: 420, de piatră de peste riul Bistriţa.
NT

In acest sat se află: reședința

comunei; 1 biserică, 1 şcolă *). Podul-lui-Tanasă, del, în comuna
Se mai numeşte: Bauciuleştiă- Mărgineni, plasa de Sus-Mijlocul
CE

Luncaşi, din pricină că, în partea situat în lanurile satului Mărgineni,

despre Nord a satului s'au asedat (loc de arătură).
locuitorii retrași în urma desfiin-
I/

ţărei satului Buciuleşti, prin inundă- Poeana-Almașului, sat, în comuna

IAS

rile Bistriţei (v. Buciuleşti, ruină). Dobreni, pl. Piatra-Muntele, situat

in curbătura muntilor Muncelu-Ne-
Podorăni, trup de sat, in com, gresti, pe valea piriului Negreşti.
Are o populaţie de 199 suflete,
U

=) Populaţia școlară se ridică la 43 sai şş capi de fam., cari trăesc

BC

elevi. în șş de case, dintre aceştia: 108

 314
314

RY
Sunt bărbaţi, gr femei; 95 necă- tele Poiana (ram. Cozlei), se varsă
sătoriți, 85 căsătoriți, 17 văduvi, pe drepta piriului Cuejdiu, în faţa

RA
5 devorsaţi; în raport cu instrucţia:
satului Cuejdiu.
3 ştii carte, 196 nu stii; în ra-
port cu naționalitatea: r familie

LIB
Poeni, sat, în com. Vinători-Dum-
evrei.
brava-Roşe, plasa Piatra-Muntele,
Numerui nevolnicilor : Ş. este situat pe un podiş la Sudul
Numeru! contribuabililor: 50. ramurei munţilor Cernegura, într'o

ITY
In acest sat se află: r biserică
posiţiune forte pitorescă,
cu 1 preot şi r dasc ; o vărări
ăle ; Are o populațiune de +3 suflete,
1 ferărie.
sau 28 capi de fam., dintre care:

S
Numărul vite'or se urcă la cifra
35 bărbati, 38 fem;ei

ER
de
dupe starea
145 capete şi anume: 90 v. m,
civilă : 40 necăsătoriți, 22 căsă-
Corn, 45 Oi, 10 cai, 30 rimători,
toriți, 10 văduvi, 1 devorsat; în
(Notă : v. Buciumul Român, ed.
NIV
raport cu instrucțiunea: 1 ştie carte,
Th. Codrescu, t. III, p. 534—549
72 nu ştii,
Not genealog. despre fam. Pălădeşti-
Locuitorii se îndeletnicesc cu
lor prcprietarul moșiei Almaș,în care
LU

agricultura şi plutăria.
familie este trecută şi una Măridra,
care de şi trăia în incest cu fratele
Poenari, trup de moşie, în comuna
seă D. Palada, însă populaţiun
RA

ea Buhalniţa, pl. Piatra-Muntele.

țeranilor o considera ca sfintă,
şi
Chiar ea singură se pretindea c a Poenari, săteşor, în com. Buhalniţa,
NT

atare, câtă vreme ajunsese a sfinți şi pl. Piatra-Muntele, situat pe malul

apa (aghiazma), lucru permis nu- stâng al riului Bistriţa.
mai preoților).
CE

Are o populaţie de 113 suflete,

sai 25 capi de fam., dintre cari:
Poenele, cătună, în com. Uscaţi, pl. 57 bărbaţi, 61 femei; după starea
de Sus-Mijlocul, situat pe
valea
I/

civilă : 70 necăsătoriți, 42 căsătoriţi,

Piriului numit Valea-Albă
(vedi 6 văduvi ; în raport cu instrucţiunea:
AS

Uricul lui Ştefan cel Mar

e din 6996 4 Ştiu carte, 114 nu ştii,
- (1487): Melchisedec:
Cron. Roman, Numerul nevolnicilor: 4; dupe
p: 144).
UI

> naţionalitate : ş evrei,

Numărul viteJor: 147 capete.
Poeni, piri6ş, în com. Gârcina, pl.
BC

Piatra-Muntele ; isvorește
din mun- Pogor, pădure, în: com. Crăcăâni,
315 315

Y
AR
pl. Piatra-Muntele, situată pe cu- Poiana-Cărbunari, v. Cărbunari.
prinderea satului Gindă6ni.
Poiana-Cârnu, v. Cârnu,

R
Poiana, poiană, în pădurea Cutu-

LIB
Vinători, pl. Piatra-Muntele. Poiana-lui-Chirilă, v. Chirilă.

Poiana, munte, în ram. Cozlei, com. Poiana-lui-Cofa, pădure, in com.

Gârcina, pl. Piatra-Muntele.

ITY
Crăcădni, pl. Piatra-Muntele, situată
pe cuprinsul satului Gindăsni.
Poiana, sat, v. Poiana Almașului, sat.

S
Poiana-Corbului, v. Corbului.
Poiana, sat, în com. Bistriciora, pl.

ER
Piatra-Muntele, situat în apropierea Poiana-Drângului, munte, în ram.
munţilor Hurduga, Măgura, Ciu- Cozlei, com. Gârcina, pl. Piatra-
NIV
mărca, Pintecu, pe valea piriului Muntele, se află în prelungirea
Bistrici6ra, spre hotarul judeţului delului Ruptura.
despre Transilvania.
LU

Are o populaţie de 487 suflete, Poiana-Gâştel, munte, în comuna

sai 244 fam., 27 văduve, 18 ne- Călugăreii, pl; Piatra-Muntele, si-
volnici, (dintre cari 2 fam. evrei) tuat lângă Piatra-Teiului.
RA

100 băeţi, 96 fete.

In acest sat se află: o biserică Poiana-Fagului, numire ce se mai
lemn, cu 1 preot şi 2 dascăli,
de dă satului Piriul-Fagului, din com.
NT

Numărul vitelor se urcă la cifra Galu, plasa Piatra-Muntele.

de 1931 de capete şi anume: 157
Poiana-Impuţitelor, v. Impuţitelor.
CE

boi, 270 vaci, 1228 oi, 30 cai,

100 porci, 146 junci.
Acest sat se mai numește : Poiana Poiana-Largului, v. Largului, sat,
Grinţieşului.
I/

Poiana-sub-Pondră, poiană, în dru-

IAS

Poiana-lui-Alexe, v. Alexe. mul ce duce spre stinca Dochiei,

aşedată între piriul Cison şi Răp-
Poiana-Capșa, v. Capșa. ciunele, com. Hangu, grupa Ceh-
lăului, pl. Piatra-Muntele,
U

Poiana-Cărbunei, v. Piciorul Căr- Odinidră aci a fost colonie de

BC

bunei. călugărițe fârte înaintate în virstă.

 316
316

RY
Poiana-Nucilor, v. Nuct. nea: 12 știă carte, 212 nu știi,
Locuitorii se îndeletnicesc cu agri-

RA
Poiana-Răchiţi, sat, în com. Galu, cultura, dar mai cu stmă cu plu-
pl. Piatra-Muntele, situat în stinga tăria. In acest sat se:află o şcâla
riului eBistriţa, - populată de ş2 elevi.

LIB
Are o populațiune de 245 su-
flete, sai 68 capi de fam., 10 vă- Poiana-Țigancei, poiană, în ra-
duve, 10 nevolnici, romini ; q evrei.
mura munţitor Ciungi, com. Filidra,

ITY
Locuitorii se îndeletnicesc cu pl. de Sus-Mijlocul.
plutăria şi agricultura.
Mai mulţi excursioniști din mă-
Numerul contribuabililor : 57. năstirea Veraticul, au găsit

S
In acest sat se află 1 moră de în
acestă localitate isvSre minerale

ER
apă, 1 ferărie.
feruginâse, atât de concetrare, în
Numărul vitelor se urcă laci: „cât până şi petrele de prin im-
ira de 368 capete şi anume : 20
NIV
prejurime erai acoperite cu un
boi, 36 vaci, 203 oi, 9 cai, ble)
strat gros de sesquioxid de fer.
porci, 20 junci,

Poiana-Ţigancei,
LU

Poiana-lui-Stan,
munte, v. Ţi-
v. Stan. gancei.

Poiana-Stejarului, pădure in com,

Poiana-Varniţei,
RA

Bârgăsni, v. Varniţei.
p!'asa de Sus-Mijlocul,
„situată lângă s. Hârtop,
Poloboc, sat, în com. Rădiu, plasa
NT

Bistriţa, numit ast-fel de la un

Poiana-Stejarului, v. Stejarului, fost proprietar al seă,: Sandu Cru-
CE

penschi care-și schimbase numele in

Poiana-Teiului, sat, în
com. Că- Poloboc; mai înainte, şi chiar şi
„ lugăreni, plasa Piat ra-Munte
le, este acum (une-ori) se numeşte Jurcanii ;
Situat în drepta r, Bistr
iţa, față în este situat pe valea formată de
I/

faţă cu s. Poiana Larg

ului, delurile .Căţinul (spre Nord) şi
Are o Populaţiune de
AS

226 su- Jurcani 'or (spre Apus-M.-di), încun-

flete, sau 57 fam., dint
re cari se jurat cu păduri, şi udat prin mij-
deosebesc, după sex:
106 bărbaţi, los de p. Rădiu și p. Iurcanilor
UI

118 femei; după star

ea civilă: (piriul satului),
113 necăsătoriți, 99 căsătoriţi, 12 Întinderea sa este de 342 heci.,
văduvi ; în
BC

raport cu instructiu- cu 0 populaţiune de 315 îam.,

 Y
317 P 317

AR
sâă 396. suflete, 12 vădane şi 8 recțiune mai întâii de la Nord
nevolnici, de baştină română. spre Vest, pe urmă. de la Vest

R
Numărul contribuabililo”: 69. spre Est, versându-se în p. Alma-

LIB
In acest sat se află : o biserică şului, în fața Şipotelor. e
de lemn cu 1 preot şi 2 ecle-
siarci. Ponorului, del, în com. Gârcina,
Iocuitorii, - în mare parte ră- plasa Piatra-Muntele, este acope-

ITY
zeşi, se ocupă cu agricultura. rit cu pădure.
Numărul vitelor se urcă la 278
capete, şi anume: 68 boi, 56

S
Ponoru-Tălășmanului, del, v. Po-
vaci, 15 gonitore, 25 mânzaţi, 4 norului, piriă.

ER
cai, 280 oi, 29 porci.
Satul Poloboc se află pus în co- Ponre, v. Poiana-sub-Pondre.
NIV
i municaţie cu cele-l-alte sate veci- == i i
e naşe printr'un singur drum, care Popeşti; 3ăt;— în - com,- Căciuleşti;!
dă în drumul comunal Rădiu-Ru- plasa Piatra-Muntele, aşezat pe
seni (com.. Borleşti). podișele ce se scobâră spre Răsăritul
LU

delului Balaurul, la egală depăr- :

Poloboc, moşie, în com. Rădiu, tare între satele Măștcăteşti şi Câ-
RA

plasa Bistriţa ; are un venit în ciuleşti.

arendă anuală de 13200 lei; iar Are o suprafață de 268 hec-
„arendașul posedă: 2 harmasari, 3 tare, cu 0 populaţiune de 117 i!
NT

“cai, 60 boi, 10 vaci, 10 pluguri suflete, sati 21 capi de familie;

în val6re aproximativă 43870 lei. dintre cari: 61 bărbaţi, ş6 femei;
după starea civilă: 64 necăsăto-
CE

Polobâcelor, vedi Piriul-Polob6- riți, 43 căsătoriți, 10 văduvi;în

celor. raport cu instrucțiunea: 11 ştii
carte, 106 nu știi.
I/

Pometa, trup (mahala) din oraşul Numerul contribuabililor: 21.

IAS

„Nemt (v. 1. 1). In acest sat se află o biserică

în: stare .rea, cu un preot şi un
7 Ponorului, pirii, ce isvorăște din dascăl.
muntele Huhurezului, com. Do- Numărul vitelor se urcă la
U

breni, moşia Almaşului, plasa Pia- cifra de 295 capete și anume:

BC

tra-Muntele, trece pe după Pono- 8o v. m. c., ş cai, 10 porci, 200 |

rul-Tălășmanului, curgând în di- A de oi, o __)
 318

RY
318
Popi, piri6ș forte mic, în com. în com. Bicaz, plasa Piatra-Mun-

RA
Hangu, pl. Piatra-Muntele, isvo- tele, situat pe lângă moșiile Bicaz,
Tăşte din câstele despre Est a m. Ă *
Hangu și se varsă pe partea stângă
Potârnichea, iaz, în comuna Talpa,

LIB
ar. Bistriţa, în apropierea s.
plasa de Sus-Mijlocul.
Hangu,
Potoci , sat, în com. Buhalniţa,

ITY
Porcu, munte, în com, Mastacin plasa
Piatra-Muntele, situat în stânga r.
? ?
7

plasa Bistriţa ; are pe dinsul

şi o Bistriţa,
stincă,
Are o populaţie de 263

S
suflete,
Porâr, ramură sai 49 capi de fam,, 16 văduve,
de munţi,

ER
ce se de-
tașeză spre Est din grupa Tarcăi, 8 nevolnici, de basțină română ;
pe teritoriul com, Mastacăa, plasa 3 fam. evrei,
NIV
Bistriţa, dând şi ea ramuri Num&rul contribuabililor: roz.
scurte
spre Nord și Sud, In acest sat sunt 4 mori de apă.
iar către extre-
mitatea despre Est se ramifică Numărul vitelor se urcă la ci-
în:
fra de 9ş6 capete și anume:
LU

culmea Nechidului, c. Alun 32

işului,
Neguleştii, Codru-Negului, boi, 18 vaci, 862 oi, 8
Draga- cai, 7
nului. Este acoperit cu rimători, 31 junci.
păduri,
RA

Locuitorii se îndeletnicesc
mai
Portă (de Ia), del, în com. mult cu plutăria.
Bo-
deşti-Precistei, plasa Piatra-Munte
le,
NT

situat în spre satul Corni. Potoct, pădure, în com, Buha

lniţa-
Pângaraţi, plasa Piatra-Muntele;l
are
Portăreşti,
CE

cătună, în com. Masta- O întindere de 1875 pogsne (co-

căn, plasa Bistriţa, se desp prindendu-se şi pădurea
ărțeşte de la mo-
de s. Şovâia prin piriul şia Pângărăciorului).
Măstăcă-
nosa,
I/

|
Potoci, munte, situat intre com.
AS

Porţei, del, în com. Dobreni, plasa Buhalniţa şi com. Pângarați, pl.

Piatra-Muntele, situat
între s.“Ne- Piatra-Mu-tele ; formeză joncțiune
greşti şi Almaș,
cu ram. Pângarați, Botosul, (face
UI

parte din grupa munţilor Bis-

Porţei, piriu,
triței- Moldove).
BC

-“

Potagul, trup de moşie, fără Sat, Potoci, moşie, v. Potoci, pădure.

 Y
319 319

AR
Potoci-Bistriţei, trup de pădure Sus, 3) în județul Roman, com.
în com. Buhalniţa, plasa Piatra- Bârjoveni , plasa Siretul-de-Țos.

R
Muutele ; este proprietatea statului, Nu ştii dacă vre-una din acestea

LIB
care 0 arendeză cu şa2r1 lei-anual a făcut parte din județul Nemţu,
(v. Potoc, pădure). sai dacă a fost vre-o altă, acum
dispărută, pentru că nici o legendă
Potoroiu , trup de moşie, fără sat, în acestă privire nu am putut afla.

ITY
in com. Buhalniţa, plasa Piatra-
Muntele ; este situat lângă moşia Precista, trup (mahala), în partea
Buhalnița i Isvorul-Alb şi Sec.

S
despre Vest a oraşului Piatra.

ER
Prăjeştii, trup de moşie, pe lângă Preideanu, trup (mahala) în orașul
moşia Bârgăoni. Piatra.
NIV
lon Neculcea (+ 1743) în dom-
nia a treea a lui Duca, Domnul Preluca, trup de sat, în com. Va-
Moldovei (1679—1684), dice : durile, plasa Piatra-Muntele.
«După aceea mers'at în plimbare
LU

la un sat al lui, ce este în ţinu- Prelunca, piii6ş, în com. Taslău,

tul Nemţului anuine Prăjeştii | plasa Bistriţa, situat spre Vest de
avend şi curţi acolo, cu tâtă casa
RA

localitatea numită Puciosu; se varsă

lui, cu ginerii şi cu feciorii lui, în p. Taslău.
şi cu totă boerimea şi curtea lui;
NT

și au zăbovit acolo vre-o două- Prelunca, loc. isol, în com. Tas-

trei săptemeni, umblând pe la vi- lău, plasa Bistriţa ; situată lângă
naturi, și pre la alte sate ale lui. piriSşul cu a sa numire,
CE

Chemaiu-l'aă în cinste şi un boer

pre nume Constantin Postelnicul Preutești, sat, în com. Timișești,
Ciobanul la un sat al lui anume plasa de Sus-Mijlocul, situat pe va-
I/

la Sălişte de Pau cinstit doue dile, lea rîului Moldovei.

IAS

şi aşia iarăşi Sai întors la Iași Are o suprafață de vr'o 420

la scaun». | hectare, cu o populaţiune de ş61
Urme despre un asemenea sat " suflete sai 113 familii, 20 vădane,
nu sunt, dar localităţi cu numele 8 nevolnici români, 4 suflete evrei.
U

de Prăjeşti se găsesc: 1) îi jude- Numerul contribuabililor : 140.

BC

țul Bacău, pl. Bistriţa-de-Sus, 2) Locuitorii se ocupă cu agricul-

tot în acel judeţ pl. 'Taslăul-de- tura şi creșterea vitelor.
 RY
320
P
320
In acest sat se află: biserică Primeşte ca afluent dig stânga pe

RA
cu 1 preot și 2 eclisiarci ; 1 şcâl
ă; piriâşul Rusului).
3 mori de apă.
Numerul

LIB
vitelor se urcă la Prislopului,
1714 capete şi anume: 160 munte, în grupa Grin-
boi, țieşului, situat pe hotarul
230 vaci, 809 oi, 40 cai, 'Tran-
200 silvaniei (în parte)
porci, 275 junci. și teritoriul

ITY
comunei Călugăreni. Se mai nu-
mește şi Plopul.
Prisacani, vamă, la graniţa
jude- |
țului despre Transilvania; este

S
si- Prislopul, munte, în com.
tuată în com, Bistriciora, Buhal-
plasa nița, plasa Piatra-Muntele.

ER
Piatra-Muntele. Se mai nume
şte :
Zretătârea,
Prislopașului, piri6ş, în com.
Bu-
NIV
halniţa, pl. Piatra-Muntele; isvo
Prisacani, trup de sat, în com. reşte
Bis- din muntele Prislopului şi se vars
tricira, pl. Piatra-Muntele. ă
în r. Bistriţa,
LU

Prisacani, piriu, ce isvo

resce din Procop, schit, pendinte de M-rea
munții Petrele-Roşii, curg
e în tâtă
Întinderea Nemţ, în com. Vinători-Nemţu, pl.
sa pe hotarul
RA

dintre de Sus-Mijtâcul,
con. Bistricira, pl. Piatra are 6 călugări.
-Muntele,
până la v&rsarea lui pe Se mai numeşte : Procov,
stânga p.
In privinţa acestui schit sunt
NT

Bistrici6ra, lângă localitatea o

Tre- mulțime de hrisâve domnesci
cetrea (Prisacani), , în-
tre cari : al lui Ghica Grigore Voe-
CE

Prisaca de la Dumb vod, de la 7249 (1741), hris

rava Negră, ovul
pădure, in com. Tim de la 7255 (1747); hrisovul
işeşti, plasa lui
de Sus-Mijlocul, este Constantin M. Cehan Racoviţă
arendată în
I/

folosul Marei Nemţu, din 7259 (1758) la 7262 (1754)

.
Tudosie egumenul schitului, cum-
AS

Prisecele, piri6ş, peră pentru trebuinţa schitulu

ce isvorăşte
din i o
delul Rusului (terit mOrâ cu tâte cele trebuitore
orul com. Gi- ei,
UI

Tov), curge spre Sud care este din sus de metocul

mo-
, intrând până
aprope de marginea şiei Blebei, pe apa Topolița.
La
despre Nord
7263 (1755) a făcut îmbunătăţiri
BC

a plăşei Bistrita,
unde se varsă pe
Stânga pirîului Cracău schitului I6nikie, Episcopul Ro-
(după ce
manului ; asemenea Scarlat Ghica
 Y
AR
321
321

Voevod la 7265 (1757); Gr. Propeşti, v. Plopeşti.

R
Alex. Gh. Voevod ia 176ş, Pa-

LIB
homie, starețul Paise (1785). Prundu, mahala în tergul Nemţu.
La 1801 schitul a fost prădat.
La 1802 Kir Dorotei a dăruit Puciosu, piri6ş, în com. Taslăi,
între altele: stupii schitului Zri- plasa Bistriţa; isvoreşte din ram.

ITY
sata ile sub Muntea şi Prisaca munţilor Taslăi și se varsă pe
Protovenii, (vedi pe larg isto- drepta p. Taslăă.
ria schitului Procov în revista:

S
Biserica Ortodoxă Română, Anul Puciosu, isvâre minerale sulfurâse,

ER
VIII, No. 1r—2). lângă pirişul cu a sa numire, în
com. Taslău, pl. Bistriţa. Se mai
Procoveni, v. Procop, schit.
NIV
numeşte Puturosul.
Procov, v. Prop, schit.
Puciosul, isv. sulf. la Nemţu (v.].r.).
Procovul, ramură de munţi, în com.
LU

Vinătorii-Nemţului, pl. de Sus-Mij- Purice, v. Aprodu-Purice, sat,

locul; se întinde de la hota ul
jud. Suceva, pe la Nord-Vestul Puturosul, isv. mineral, (v. apele
RA

Monastirei Nemţu, este acoperită miner. de la M-rea Nemţu).

cu păduri şi îmbelşugată în isvâre
NT

minerale, Puţului, del, în comuna Căciuleşti,

plasa Piatra-Muntele ; se detaşeză
Prohalu, dtl, în com. Dobreni, plasa din delul Balaurului, în direcțiune
CE

Piatra-Muntele ; este situat în pre- spre Est pe lângă satul Gura-

lungirea delului Ceuca (v. 1. r.). Văei.
I/
U IAS
BC

Neamţe
 322
R |

RY
322

RA
LIB
R

ITY
Radului, piriâş forte
mic, in com, ! Răbaea, Cătună inf
Tazlăă, plasa Bistriţa inţată din noi,

S
; isvoreşte în plasa de Sus-Mijlocul
din munţii Lingurari, ; la 1883

ER
curge spre | se proectase a forma com
Sud de s, Balcani, ună aparte
traversând, insă fiind-că din 62
aprope de vărsarea locuitori îm.
sa pe stânga p.
proprietăriți Sai str
NIV
Tazlău, şoseaua judeţi ămutat numai
ană Dobreni- | 12, clădindu-si şi case
Moineşti în dreptul de locuinţă,
km. 49. acei proect a remas
neîndeplinit şi
interesele Cătunei se
LU

Radului, piri6ş, administreză

ce isvoreşte din
ram, munț. astădi de com. Pet
Tarcău, În com. Pân- ricani.
Sărați, plasa Piatra-
Muntele ; curge Răchiţi, piri6ş forte mic în
RA

spre Vest pe moşia com,

Tarcău, văr- Galu, plasa Piatra-Mu
sân du-se pe drepta p. Tarcăă, ntele ; Isvo-
în reşte dintre
dreptul loc. isol. ramurile munţilor
Brateş,
NT

Pârvu şi Bostanul,
şi se varsă pe
Raicu, munte, stânga Bistriţei, lân
in com. Galu, plasa gă s. Galu.
CE

Piatra-Muntele
; se află în prelun-
girea mt. Răchiţii, v. Poiana-Ră
Pârvu, Razim şi Petru- chiţii, sai, în
Vodă. com. Galu, .
I/

Razim, munte, Răchitiș, munte, in ramura

În com. muaţi-
AS

Galu, pl.
Piatra-Muntele lor Pângaraţii,
(v. Raicu, munte).
COm. cu aceiași
numire, plasa Piatra-Munte
le.
Razim, Mihalic
UI

piri6ş forte Mic, de Hodociu spune că

in
isvo- ce acest
rește din muntel
e cu a sa numi
munte se găseste ferpetră
în comuna Galu, re, (Minerais de fer d'allu
pl. Piatra-Muntele vions ; Fer
BC

Se Varsă pe stân , limoneux), in pături ori

ga r, Bistriţa, zontale de
intindere insemnată şi gro
sime! de
 Y
pe

AR
323
328
mai mulți stânjeni ; şi că acesta sar Rădiu, comună rurală, în plasa Bis-

R
putea bine întrebuința la produce- triţa (partea despre Sud); se me-

LIB
"rea a multor obiecte de fer vărsat gieşeşte la Sud-Est cu com. Socea,
în cea mai bună calitate, precum : la Vest cu com. Taslăă, de care
la ceaune, table de vetre, ţevi se desparte prin munţii Dragva și
pentru apeducte, ba chiar și pentru Căţinul ;

ITY
la Nord, cu com. Mas-
producerea ferului de şini şi de tacănul şi Borlești, şi la Răsărit cu
drugi, în calitatea ferului nemţesc, r. Bistriţa.
mai ales că tote împrejurările spre

S
Terenul : săi se ridică treptat
lucrarea unei fabrice mari de fer, către Vest, fiind acoperit cu păduri,

ER
in aceste părţi sunt forte favorabile. altă dată nestrăbătute, de la cari
(v. «Zimbrul, 1855, No. 19» de- s'att dat numirea atât comunei cât
scriere sinoptică a mineralelor din
NIV
şi satului Rădiu,
munţii Moldovei). Este formată din satele: Rădiu,
De sigur însă că asemen€ păreri Poloboc şi Mirăuţenii, ocupând o
a lui Hodociu sunt cam exagerate supratață de 1977 hectare (aproxi-
LU

(+. Almaș, piriui). mativ), cu o populaţiune de 1246

suflete, sat 329 fam. (1227 sufl.
Răcea, piri6ş, în com. Uscaţi, plasa
RA

ati fost presente și 19 absente din

de Sus-Mijlocul ; isvoreşte din delu- comună la facerea recensimântului
rile Socii şi se varsă în dreptul populaţiei) ; dintre aceștia se deo-
NT

Ss. Uscaţi, pe partea stângă a p. sebesc, după sex : 630 bărbaţi, 616
Vadului (afluente din drepta p. femei ; după starea civilă: 614
Valea-Albă), după ce traverstză necăsătoriți, 552 căsătoriţi, 79 vă-
CE

şoseaua judeţiană Girov-Tupilaţi duvi (dintre cari -34 văduve), 1

intre km. 25—26. devorsat, 32 nevolnici ; în raport
cu naționalitatea: 3 fam. evreeşti ;
I/

Răcilă, pirioș, în com. Taslău, plasa in raport cu instrucțiunea : 41 ştii

IAS

Bistriţa ; isvoreşte din muntele carte, 1205 nu ştii. :

Stridinile (aprope unde acesta l6gă Dintre locuitorii împroprietăriți
cu mt. Scaunele) ; curge spre Sud în 1864 sunt astădi: 22 cari încă
traversând şostua jud. Dobreni-Moi- irăesc şi-şi 'stăpânesc locurile lor ;
U

neşti între km. 57—38, mergend 30 de inşi cari stăpânesc pămîn-

BC

apoi paralel cu ace:tă şosea și mt. turile în calitate de urmași ai ce-

Dragva, până in dreptul km. 42, lor împroprietăriți; 2 locuri sc
unde se varsă pe stânga p. Tazlău. stăpânesc de către comună; 97 de
A
824 R

RY
924
inşi sunt, cari de și insuraţi şi nești între km. 27—28 ; din acest

RA
cultivatori de pămînt, însă nu at drum plecă o ramură de drum în s.
nici un fel de proprietate, precum Poloboc, alta în s. Mirăuţeni ; prin
nici putinţa de a moşteni ceva pe un drum (continuare a celui pre-

LIB
“urma legiuiţilor lor părinţi. cedent), de la s. Rădiu prin s.
Locurile pentru agricultură sunt Beţești (com. Socea) ; prin un
“mărginite, dar productive, fără a
drum de la s. Rădiu prin s. Soci-

ITY
fi nevoe de îngrășăminte ; întinde-
de-sus.
rea lor e de 785 hect. 1 arii,
Fondul drumurilor e de 2131
şi anume: 208 hectare 86 arij lei or bani pentru venituri şi 2120

S
-grâă ;.23 hectare 68 aril secară ;
lei pentru cheltueli, salarul piche-

ER
4 nect.
hect. 10
16 arii hrişcă; 427 he€ rului e de 1oo lei; salarul facto-
Izarii porui 7 hect. 96 arii rului poștal de 1şo lei anual.
orz; 90 hect. zi arii ovăz; 3
NIV
Din numărul total al locuitorilor
het. 69 arii cânepă; rhect. 3 acestei comune, $$ datoresc prin
“arii cartofi ;/16 hect. 42” ârit-fă- imprumuturi Creditului agricol,
sole ; 14 arii mazăre; a-
6 arii meiu, vEnd amanetat : 84 boi, 88 vaci,
LU

Imașul (suhatul), are o întindere 16 viței, 648 oi, 22 mâînzaţi,

de 250 hectare, şi nutrește: 196 ro
mînzate, 34 junci, 46
boi, 118 vaci, 170 junci, 58 cai, porci, 1
RA

mânzoc, 53 gonitori, 10 epe

2146 oi, 83 rimători.
și
11 cai.
In acestă comună se află: 2
biserici
NT

de lemn, cu 3 preoți, 4 Rădiu, sat, in com, Rădiu,

eclisiarci ; o scolă,
plasa
cu un singur Bistriţa, situat la Apus de s. Beţestii
înveţător ; 1 moră de apă cu şi la Nord de s. Socii (amândouă
CE

2
petre.
din com. Socea), cu care stă în
Budgetul comunei e de 6794 legătură prin drumuri comunale
lei 63 bani pentru venituri şi de ;
este așezat pe colinele și podişcle
I/

4754 lei 33 bani pentru cheltueli ;

răsăritenea munţilor lureanii, fiind
taxa de 100], asupra salarilor
AS

fune- udat de piriul Rădiu

ționarilor se urcă la citra şi p. Mi»
de 30 lei. Tăuţenii, cari se unesc la extre.
Numerul contribuabililor: 226.
mitatea satului trecând apoi pe
UI

Comunicaţiunea cu satele vecine te-

se face prin: ritorul com. Socea.
un drum ce duce de
la s, Rădiu la Iatinderea sa (impreună cu vatra
BC

s, Ruscni, legând satului) e de ş8ş

Cu şostua județiană Dobreni—Moi- hectare, cu o
populatiune de 420 suflete,
sau
 Y
325
325

AR
240 capi de fam. (dintre care 3 în com. Păstrăveni, pl. de Sus-Mij-
fam. evreeşti.) locul.

R
Numărul contribuabililor : 109;

LIB
al vadanelor: 14; al nevolnici- Rădenii, ramură de deluri, situată,
lor: 1ş. în prelungirea către Est a deluri-
Locuitorii se iîndeletnicesc cu lor Grumăzeşti ; formeză hotarul în
agricultura şi creşterea vitelor.

ITY
parte dintre com. Păstrăveni şi
In acest sat se află: o biserică Uscaţi.
de lemn, fârte veche, cu 2 preoți

S
şi 2 eclisiarci; o şcoală po- Rădenii, trup de sat, în com. Rău-
pulată de 39 elevi; o moră cu ceşti, plasa de Sus- Mijlocul,

ER
2 petre, situată la 21/, km. de
sat, pe o gârlă ce vine din riul Răpciune, sat, în com. Hangu, plasa
NIV
Bistriţa. Piatra-Muntele, situat pe malul drept
Nume&rul vitelor e de: 88 boi, al riului Bistriţa.
75 vaci, 29 viței, 17 gonitâre, Are o populaţiune de 660 su-
25 mânzaţi, şa cai, 1555 oi şi
LU

fete, sai 188 capi de fam., din-

34 porci. tre cari deosebim, după sex : 322
bărbaţi, 342 femei ; după stare
RA

Rădiu, piriu, ce isvorăşte dintre ra- civilă : 338 necăsătoriți, 283 că-
mura mţ. Căţinul şi Dragva, curge sătoriţi, 41 v&duvi, 2 devorsaţi;
spre Est trecând pe la s. Poloboc în raport cu instrucțiunea : 54 ştiii
NT

(lurcani), apoi pe la s. Rădiu (în carte, 610 nu ştii. In acest sat

com. Rădiu); de acolo iese de pe se află o şcâlă cu 57 elevi.
teritoriul acestei comune şi intră Locuitorii se îndeletnicesc cu
CE

in com. Socea, Betești, Belceşti plutăria şi puţin cu agricultura.

şi trecând pe la Nordul s. Cân-
deşti se varsă pe drepta riului Răpciune, munte in grupa Cehlei,
I/

Bistriţa, după ce primeşte urm&tâ- situat pe teritoriul comunei Hangu,

IAS

rele ape pe partea stingă: Mi- pl. Piatra-Muntele.

răuţenii, Dragva, Cocârla.
Răpciune, piri6ş, ce isvorăște din
Rădeni, trup (cătună), în com. Păs- muntele cu a sa numire, com.
U

trăveni, plasa de Sus-Mijlocul. Hangu, pl. Piatra-Muntele, se varsă

BC

pe partea dreptă a riului Bistriţa,

Rădenii, fost schit nesubvenţionat, lângă s. cu a sa numire, după ce
 9ce

RY
326
traverstză şoseaua naţional
ă Pia- cu timpul s'au format săte
tra-Prisacani, între km, 103
—r06.
şorul
Re&sboeni

RA
Răpciune, fost schit nesu In curgerea timpurilor însă
bvenţio- ace-
stă proprietate a bisericei
nat, situat pe valea piriului de la

LIB
cu ace- Răsboieni, a
iaşi numire, în com. devenit proprietate
Hangu, pl. boierescă. Aşa pe timpul
Piatra-Muntele. lui Stefan
Tomşa (161 2) proprietarul
moşiei

ITY
Răpciunița, Resboieni, împreună
sat, v, Fârţigi, cu ea şi a
sat în bisericei Marelui Stefan,
coin. Hangu, era vis-
ternicul Nicâră Prăjescu, care
par-

S
Răpciunița, pirîş, ticipând la revolta bocrilor
v. Boura-Fâr contra

ER
țigi, munte. domnului Tomşa, el ca și mulți
tovarăși de ai lui a fugi
t î: Po-
Răpciuniţa, munte, v. lonia. Vodă a confisca
t moşia luj
NIV
Obcina-verde, Nicoră-R&sboenii,
sai Fârţigi, munte, şi a ' dăruito
Monastirei sf, Ilie din
Bucovina.
Răsboieni, Sub domnia lui Radu Vodă, că-
sat, în com. Uscaţi, plas
LU

a lugării de la sfintul Ilie

de Sus-Mijlocul, situat se jude-
pe pirtâşul cară la domnie
numit Struginosul (v. pentruo bucată
Resboeni, de loc a moşiei
moşie). Răsboeni,
RA

ce o
împresuraseră răzeşii
din Uscaţi,
.Răsboient, şi câștigaseră procesul în
moşie, în com. Uscati, 1632.
Lupu Prăjescu, fiul lui
NT

plasa de Sus-Mijlocul, Nicâră,

a fost pen- prin bună învoiată cu călu
dinte de schitul Re&sbo gării de la
eni. sf. Ilie, rescumpără
Istoric. Din moşia
CE

o cartă de judecată Răs-

din anul 1620, boenii ca biserica dând
de la Gaspar Vodă, u-le 300 de
se constată că Şte taleri şi nişte vite şi
fan cel Mare zi- primindu-și
dind biserica de documentele indărăpt,
la Resboeni, ca
I/

un mo nument In acelaşi an Ionașcu

comemorativceloi Prăjescu
Căzuţi în resboiul a pretins
AS

a i se da Şi lui o parte
pentru apărarea
îcrii, a dotat din moșia părintească
acea biserică
cu o
Resboenii.
bucată de loc Logofătul Petrașcu
din al căruia Başoră, con-
UI

ea să sc pâtă venit, damnat de la domnie

întreținea şi să a împărțit
perpetue pomenirea se moşia Resboeni în
Ostaşilor acolo dou părţi:
Lupului
BC

ingropaţi. Pe i-a dat partea din jos,

acel loc al biscri iar
cej lonascului partea din sus,

327
Moșia acesta s'a stăpinit de fa-
milia Prăjască până la anul 1668,
când ea tâtă se stăpânea de Dumi-
trașcu Prăjescu, carele a trecut'o
în stăpânirea cumătrului săi Ga-
vril Tăbârță, fost biv. cămăraș,
jumătate” prin danie, iară jumătate
prin viadare.
Tăbârţă împrumutând de la Io-
naşcu Prăjescu 130 lei, "i-a amane-
tat jumetate din Re&sboeni, şi neplă-
tind banii, partea de moșie cea
amanetată a trecut iarăşi la familia
Prăjască. In anul următor 1660
NIV
Tăbârţă a vindut şi cea-Valtă parte
din R&sboeni fostului spătar Tu-
durachi Iordachi. Se vede însă că
LU
acestă vindare nu s'a efectuat;
căci peste două luni face vindare
pe jumătate din moşia Resboeni
RA
nașului săi, aldoilea logofet Du-
mitraşcu Boul. Acestă vindare se
NT
întăreşte prin ispisoc domnesc de
la Ştefan Petriceicu-Vodă
anul 1673.
CE
În anul 1688 Maria Prăjasca
fiul. său Stefan şi cu ginerele ei
vind jumstatea lor din Răsboeni
I/
hatmanului Constantin Veliciko.
IAS
Vindarea acesta sa făcut cu con-
diţie ca Hatmanul să plătescă o
datorie a vindâtorei Prăjasca la
Monastirea Hangului unde era
U
amanetată acea parte de moşie.
BC
Hatmanul Veliciko însă n'a plă-
tit acea datorie, şi monastirea
Y
327
AR
având trebuinţă de bani ca, să aco-
pere biserica monastirei, a vindut
R
acea parte de moşie Slugerului
LIB
Nicolai, împ:eună cu biserica.
În 1714 apatra parte din mo-
şia Resboeni se stăpinea de Veli-
ciko sin Caţiki starostele de ne-
ITY
gustori din lași, care în acest an
a vindut'o slugerului Neculai şi
jupânesii sale Catrinei.
S
„Aşa dar acum mai tâtă moşia.
ER
Resboenii se stăpinea de Slugerul
Neculai, fiul Medcelnicerului Eni,
care la rândul sei și el a avut
procese cu răzăşii din Uscaţi, pen-
tru hotare ; dar judecata constată
dreptă stăpînirea Slugerului şi o
confirmă.
Egumenul monastirei Hangu,
când a vindut Slugerului partea
Prăjascăi din Resboeni, se adresase
mai întiiti nepotului ei Andrei,
feciorul lui Ştefan Prăjescu cu pro-
din punerile de a rescumpăra el acea
parte a mătușei sale; acela însă
cu i-a r&spuns, că mare bani ca so
r&scumpere. Mai pe urmă acest
Andrei Prăjescu, în anul 1731, a
intentat proces Slugerului. În cur-
gerea acestui proces pentru jumE-
tatea Prăja:că din satul Resboenii,
pe care cădea și biserica Marelui
Ştefan, în anul 1734 Slugerul Ne-
culai, vEdend că împreună cu par-
tea Prăjascăi arg să perdă şi bise-
rica Domnescă, casă scape măcar
 328

RY
328
acea biserică de a trece la alt stă- perare pe partea Prăjascăi
pin, s'a decis a preface din

RA
biserica Resboeni,
marelui Ştefan de la Resboeni
în Noul proprietar al moşiei
monastir€ de călugări. Spre Res-
acest boeni, Sandu Sturza, a

LIB
Sfirşit i-a hărăzit a patra respectat
parte din schitul fondat aco'o de
moşia sa de la R&sboeni pent Slugerul
ru Nicolai, şi a lăsat pe călu
Întreţinere ; a ales de egumen gări în
pe pace, să stăpinescă biserica
preotul Dumitru ; a împutern şi da-

ITY
icit pe nia făcută lor de Slugerul,
fiii sei Sandu şi Safta să
se ducă
precum
şi alți răzeși din Vecinătate.
la Mitropolitul țerei, care Aşa
pe a- în documentele
tunci era Antonie, spre a schitului se vede

S
cere pe că în anul
deoparte recunâsterea şi 1768 era la schitul

ER
întârirea Re&sboeni egumen Monahu
nouei monastiri și a dani l Visa-
ei, iar rion, care se judecă cu
pe de alta, să dodindescă Tăzeşii de
bine-cu- la Uscaţi, cari pretindea
NIV
Vîntarea preotului Dimitrie că bise-
de a rica schitului ar fi pe moş
se călugări. - ia lor,
De atunci dateză fondarea că prin urmare călugării ar
fi stă-
mo- pinind cu nedreptul o
LU

nastirei sau schitului parte din

Resboeni. „moşia răzăştscă. Dar
Intre acestea procesul
Slugeru-
pe temeiul
lui cu Prăjescu continua ispisocului de
la Radu-Vodă din
. După ce 1624 ce era la mâna |
RA

judecata a legitimat drep călugărilor

turile Pră- „Sa recunoscut dreptatea
jescului, Slugerul n'a schitului.
Voit să pri- În
mescă de la e] banii anul 1789 Monahul Ilie
de r&scum- Da-
NT

perare, şi a lăsat bija dintre răzeşii loca

procesului loc li, hărăzeşte
deschis pentru alte schitului tâtă. averea
vremi. Prăjescu sa. Din o
scrisâre din anul 179
CE

însă puind Stăpînire 0 se vede,

pe partea din
moşia R&sboeni n'a că moşia R&sboeni cu
ținut s&mă de schitul tre-
schitul şi de dania Slug cuse de la Sandu Sturza
erului, ci a la Con-
vEndut tâtă acea Stantin Sturza, Şi acesta
I/

parte de moşie o dase de

schitul, cu zestre ginerului săi Vor
logofătu'ui Sandu nicul (se
Sturza,
AS

După mârtea Slugerului, pare) Mihail Sturza. Tot

fiul său din acea
Vatavul Costachi a continuat scris6re să vede că
era năcelnic
cesul cu pro- schitului Arhimandritul
Andrei Prăjescu,
UI

carele Eirem. Gi-

însă prin judecată nerele Sturzei imputerniceş
a silit pe riva. te priu
lu! său a primi amintita scris re pe Efrem
banii ce-i dăduse a strînze
BC

tat
ăl său Veniturile moşiei Resboeni,
Slugerul de ca şi
răscunu- sub socrul seă şi a le intrebuința
 Y
329 329

AR
intru ţinerea bisericei și a seria a făcut mai multe îmbunătățiri la
torilor ei. De aci se vede, că la schitul Resboeni, şi care, cum se

R
inceput noul proprietar, Mihail exprimă el, Va costat «sudori de

LIB
Sturza, era favorabil schitului și sânge» întrebuințând tâtă silinţa
Arhimandritului Efrem. Dar acesta sa spre înzestrarea schitului, atât
ma durat mult, precum vom ve- cu podâbe frumâse în interiorul
dea mai jos. bisericei, cât şi pe din afară prin

ITY
In archiva Mitropoliei Mol- repararea bisericei, prin construi-
dovei se află o mărturie a mai rea a 4 chilii, prin înzestrarea schi-
multor boeri Sturzeşti dată în tului cu mori şi vii,

S
1790, prin care se adevereşte că Dar tot din aceea se vede că pro-

ER
moşia pe care Marele Ştefan a prietarul moşiei Resbocni, logofă-
didit biserica de la Resboeui, a tul M. Sturza schimbase atitudinea
fost cumperată de tatăl lor, Ma-
NIV
satianteriră către schit. El tindea
rele logofăt Sandu Sturza de la un acum a se face deplin stăpân pe
Prăjescu şi o a afierisit schitului moşia schitului şi chiar a desfiinţa
Resboeni carele la acel timp se schitul, întrebrinţând la acesta până
LU

administra de Archimandritul Efrem şi silnicii şi violări. Se vede că

pe care îl laudă şi-l recomandă contra .acestei atitudini ilegale a
RA

pentre buna orînduială duhovni- Logofetului Sturza, Efrem îşi pro-

cescă ce tine în schit. Boerii Stur- curase de la boerii Sturzești măr-
zeşii, subscrişi în acea mărturie turia citată mai sus, şi în care nu
NT

sunt : |. Sturza Vel Vornic, Ste- figureză Sturza cel cu pretenţia.

fan Sturza Vel Logofet, Dumitrachi Etrem apoi se jeluește Mitro-
Sturza Ban, Gr. Sturza Hatman, politului că acest boer voește să-i
CE

In anul,1792d. Alex. Moruz prin alunge de la Resboeni și «să strice

hrisovul său milueşte schitul Răs- schitul» ca să se facă el stăpân .pe
boeni cu Gre-cari hărăziri din ve- moșia schitului, că s'a încercat în
I/

niturile (ruzumaturile) domneşti. multe rinduri să apuce «documen-

IAS

- Aceleași hărăziri se confirmă în tele schitului, ce se păstraă la

anul următor, de d. M. Şuţu. Egumen. Spre acest sfârșit i-a pră-
Din o suplică a Archimandritu- dat chilia în mai multe rinduri,
lui Efrem din anul 1793, către până ce în fine a isbutit a pune
U

Mitrop. lacoh Stamate (suplică ce mâna pe documentele schitului.

BC

se păstreză in archiva Mitrop. Apoi a instalat pe vătaful să cu

Moldovei), se vede că acest Efrem familia în schit, porunci.du-i a
 330.

RY
330
pune mâna pe tâtă averea călu-
garea călugărițelor de la R&sboeni
gărilor. Efrem sa tânguit Mitro-

RA
pentru tot-bauna și cu venitul
politului ; dar se vede că acesta schitului să se întreţină 5 paturi
nu i-a putut ajuta, căci de acum
pentru

LIB
bolnavi, peste cele ce în-
schitul Re&sboenii cu moșia sa,
a treţinea până atunci spitalul, ame-
trecut în stăpânirea "familiei Stur-
nințând că la caz contrar va cere
zesci şi schitul de, călugări a r&- de la guvern stricarea daniei şi

ITY
mas desființat de-o cam dată.
reînturnarea ei la urmașii familiei.
La 1803, se vede, după o
în- Veniamin s'a .opus. Mai târzii chiar
țelegere particulară a Mitropolitu-
Epitropia spitalulu sa încercat a

S
lui Veniamin cu fam. Sturzescă,
desfiinţa schitul şi a întrebuința ave-

ER
s'a aşezat aci 25 maice, de
aceea rea lui numai
până la 1813 călugărițele de la spital, dar Mi-
a- tropolitul Meletie sa Opus
colo, mai avut nici un act publi ; aşa în
c cât şi astă-zi stai acolo
NIV
Constatator dreptului lor de câte-va
a lo- călugărițe bătrâne care se Între
cui acolo şi a avea ţin
drept la în- după un budget aparte.
treţinere din averea schitului.
Moşia schitului a avut
LU

La 1811 murind marele o întin-

Logofet dere de 777 hectare, 70
M. Sturza, răpitorul arii sai
schitului Res- 684 fălci, din
boeni, urmaşii lui împreună care 239 fălci s'au
cu tâtă
RA

dat locuitorilor clăcași din s. Res-

familia Sturzescă, ai închinat
schitul! boeni, şi 445 fălci au
cu moşia Resboeni, “spitalulu rămas pe
i sf. sema proprietăţii,
Spiridon dia Iaşi (v. actul
NT

de danie Arendat acest pământ aduce 6000

publicat de d. Gusti, fost
Epitrop lei anual, din cari 4480 ieise
al casei sf. Spiridon, în jurnalul dau
CE

pentru întreţinerea schitului,

Curierul (Balasan), din Iaşi, şi
în anul restul r&mâne în profitul spitalului
1786 No. 87, reprodus de
Mel- (v. pe larg acesta în «Răsboeni» de
chisedec.
Melchisedec)
I/

Epitropia luând în stăpâ

nire da-
nia a voit
AS

să depărteze de acolo
acele 2ş călugărițe şi Re&sboeni, schit, in com.
să r&mâe Uscaţi,
tOtă averea schitului plasa de Sus-Mijlocul, Situat în sa-
în mâna spi-
UI

talului ) însă tul cu asa numire. Ca monument

Mitropolitul Venia-
min S'a opus, istoric posedă următârea
inscrip-
La 1835 Alecu Sturz țiune :
BC

a, urmaş
al. donatorilor schitului, <n zilele evseviosului şi
cere alun- iubi-
torului de Christos Domnului
Ion
 R

Y
331 3

AR
Stefan Voevod, cu mila lui D-zeu r&sboiul de la Piriul-Alb, sait Valea-
domnitor ţ&rei Moldovei, fiul lui Albă ; ziua de 8 arătată în inscrip-

R
Bogdan Voevod. In anul 6984, ţiune, coincide cu serbarea sf. Ar:

LIB
iar al domniei luii al 20-lea an cur- histratic Mihail, căruia Marele Ste=
gătoriiă, sculatu-s?aii puternicul Ma- fan a dedicat templul de la Răs-
hOmet împăratul turcesc, cu tâte boeni, şi are mare însemnătate în
ale sale răsăritene puteri. Încă și istorie (v. Melchisedec, loc. cit.)

ITY
Basarab Voevod, cel numit Laiota, Cea dinteiă traducere, a in-
venit'a cu dânsul cu tâtă ţara sa scripţieide la Re&sboeni o a pu-
cea basarabescă. At venit ca să blicat Gh. Asachi la sfârşitul nu-

S
jefuiască şi să piarză țara Moldo- velei sale istorice « Valea-Albă»

ER
vei şi at ajuns până aci, la locul (v. Asachi: Nuvele ist, ed. III
numit Piriul Alb, şi noi Ştefan lasi, 1867, p. 122); apoi repro-
Voevod, cu fiul nostru Alexandru,
NIV
dusă de M. Cogâlniceanu în art,
cşit'am Înaintea lor aci, şi am fă- «Bătălia de la R&sboeni» (Archiva
cut cu dânşii mare aăsboii în luna rom. tom. |, p. 87), D. Gusti în
lui Iulie în 26 zile. Şi cu îngădui- art. despre” Schitul Resboeni (Cu-
LU

rca lui D-zeu biruiți fură creştinii riecul Balasan din 1876, No. 87),
de către păgâni, şi căzură acolo Theodor Codrescu, la finele păr-
multă mulțime de ostaşi Moldo- ței III <Uricariul> pag. 281, însa
RA

“reni. 'Tot atunci și Tătarii lovivaă după cum spune Episcopul Mel-
țara Moldovei din acea lature, chisedec, sunt greşite (V. Melchi-
NT

Pentru aceea bine-voit'a lo Stefan. sedec op. cit., idem, Răsboeni, mo-
Voevod de buna sa voinţă, şi zidi şie). -
acest templu întru rugășie şi Domnei
CE

sale Mariei şi fiilor sei Alexandru Resboeni, movilă, unde se zice că

şi Bogdan şi întru pomenirea şi ai fost ingropaţi eroii de la 1476
ma

intru desufleţirea tuturor ortodo- (v. Valea-Albă).

I/

xilor creştini, cari aci au perit.

IAS
DT

In anul 7004, iar al domniei lui Re&ucești, comună rurală, În mar-

anul al 40-lea curgătorii, luna ginea despre Nord-Est a plășii de
Noembre 8». Sus-Mijlocul, pe teritoriul ce se
„e

Inscripţia acesta dateză de la zi- întinde către Apusul Moldovei, până

U

direa bisericei, in anul (7004 de în ramurile răsăritene a mţ. He-

BC

la Adam), 1495, de la Christos, lăuca (marginele jud. Suctva), cum

adică cu 18 ant mai tirziă de la şi pe podisele şi delurile ce se
î3 |
*

tii
 R

RY
332
intind între cursulp. Râșca spre pământul de la cei împroprie
tăriți și

RA
Sud ; megieşindu-se spre Apus
cu 64 de inşi cari de şi
com. Vînătorii-Nemţului, spre cultivatori
Sud de pămînt şi însurați,
cu 0 parte din însă nai
pământurile ace-

LIB
nici un fel de proprietate,
leeaşi comune şi moşia Grași, spre precum
nici prilegiul de a moşten
Est cu com. Păstrăveni, iar spre i ceva
pe urma legiuiţilor lor pări
Nord cu: hotarul dintre jud. nți,
Su- Locuitorii se îndeletnices

ITY
ceva, care desparte comuna c cu
de agricultura şi creşterea
moşiile Drăgușeni, Sârbii, vitelor.
Saveştii Agricultură se face pe o
şi Brusturii, prin a 0 treia intin-
parte dere de 1828

S
a p. Râşca. hect, şi anume :
180 hectare grâu; 525 hect

ER
Este formată din cătunele : are
R&u- Oves; 133 hectare sec
cești, Muntenii, Aprodul - ară ; 116
Purice, hectare hrişcă ;/715__hecta
Oglinzi şi Lingurari pe o re_p5)
supra-
NIV
rumb ; roo hect, orz
faţă de 2834 hect. 04 arii
(2486 In acestă
fălci), dintre cari 21 851/, fălci comună se află: ş
lu- biserici, dintfe cari una
miniş (adică locuri 'de arătu în: stare
ră, bună,
LU

imaşuri), şi 3001/, fălci pădu 1 în stare de reparat şi 1

re, (construcție nouă)
cu O populație de zidită de către
2308 suflete, locuitori,
sai 527 capi de cu 4 preoți și 6 ecli-
familie (2303
RA

siarci ; venitul fonciar

sufl. aă fost presenţi, 5 anual al pă-
absenţi mânturilor bisericeşti
din comună la facerea se urcă la
Tecensimen- suma de 1ş92 lei ; o
tului populației), dintre cari:
NT

şcâlă cu un
1168 invețător plătit de cătr
bărbaţi, 1140 femei ; e stat; 2
după stare mori de apă (apr&pe în ruin
civilă : 1249 necăsătoriți, ă) ; o
CE

929 că- ŞC6lă cu un învețător plătit

sătoriţi, 129 văduvi, de
1 devorsat,
46 nevolnici, toți româ Comună.
ni de baş-
tină, în mare parte Budgetul comunei e
răzeși, de 4559
I/

Dintre locuitorii împr lei pentru venituri și 4553

oprietăriți lei
în 1864, sunt astă-zi pentru cheltueli. "Taxa de
AS

: 135 10%,
cari asupra lefilor funcţionarilor
Încă trăese şi-şi e de
stăpinesc incă
singuri 20-lei anual.
locurile: lor ; 183
UI

ce stă- Numerul contribuabililor

pinesc locurile, ca urmași : 450.
ai celor
improprietăriţi ; dintre Numerul vitelor se ridică la ci-
locuitorii fra de 4030 capete,
BC

improprietăriţi în 1878 şi anume:

sunt:-y 57 1836 vite
cari trăesc; 157 cari cornute 1600 Oi, 214
au moştenit cai, 380 rimători,
-
 Y
333 333

AR
Comunicaţia cu satele vecine gălniceanu la 1866; o şcslă po-
se face prin: şoseaua judeţiană pulată de 57 elevi.

R
Nemţu-Fălticeni, şi Nemţu-Paşcani; Intre alte multe -ispisâce rela-

LIB
apoi prin un drum care legă şo- tive la acest sat, citâm pe urmă-
seaua Fălticenilor, trecând prin s. torul :
Oglinzi, Răucești, Muntenii, Ur- «Io Dimitrie Cantemir Voevod
ghenii, la Timişești (comună). B m.g.z.M. |

ITY
Fondul drumurilor e de 400 Adecă înaintea Domniei-nâstre
lei pentru venituri şi 300 pentru şi inaintea tuturor boerilor noştri
cheltueli ; salarul picherului e de a mari şi a mici, au venit lorest

S
100 lei ; salarul factorului poştal egumenul şi cu tot soborul de la

ER
de 150 lei anual. sf. mănăstirea lui Zosim, ce se
Din numărul total al locuitorilor, chiamă Secul, şi de la sf. mo-
215 datoresc Creditului agricol,
NIV
năstirea din cetatea Nemţului, jă-
avend amanetat: 328 boi, 306 luind precum dresă şi ispisâce ce
vaci, 9 viței, 1085 oi, 79 junci, ai avut mănăstirea pre satul Reu-
138 gonitori, 95 minzati, ş buhai, ceştii, ce ati avut schimbătură de
LU

18 cai, 28 epe, 4 minzâce, 7 la Costantin biv. vel. post. și de

porci 1 scrâfă, 1 batoză, 1 loco- la jupăne:a lut Safta ati perit de
mobilă, 10 stupi cu albine, 8 va-
RA

Cazaci când r&scolele, fără cât

g6ne de secară, 20 mierte de po- numai ce-ati aflat, un zapis de
rumb, 30 mierte ov&s,. schimbătură ce-au făcut mănăstirea
NT

cu Constantin postel. şi Pati r&scum-

Răuceşti,
sat, în com. R&uceşti, părat din ţara Căzăcescă de la Nijnal,
pl. de Sus-Mijlocul, este format deci s'au rugat Domniei-mele ca
CE

din trupurile R&uceştii de sus (sai să le fac ispisoc de îutăritură pe

Suzenii), Rtuceştii de jos (Rădenii) acel zapi;, deci şi Domnia-mea
şi Obrajii, cu o întindere de 723 v&dând acel zapis, adevărat iscălit
I/

hect. 9o arii (635 fălci), şi o cu iscăliturile tuturor boierilor

IAS

populațiune de 262 familii, cari mari până la vornicii de portă

se -ocupă cu agricultura. anume, și Domnia-mea am dat și
Numărul coutribuabililor : 22 î.. întărit sf. monastiri -din Cetatea
„€

- În acest sat se află: 2 biserici, Nemţului acel sat Re&uceștii, cu

U

diatre cari cea din Reuceştii de jos, vecini cu tot, ca să fie sfintelor
BC

cu hramul adormirea Maicei Dom- monastiri dreptă ocină şi moşie,

nului, a fost începută de M. Ca- şi să fie spre pomenirea ctitorilor,
 334
3

RY
8_R4 | 984
şi a lui Urechi Vornicul ce-ai Numărul v&danilor : 14;

RA
făcut monăstirea Săcului. numă-
» 7219 „rul nevolaicilor : 12.
(1711): Este situat la 48.
800 km, Num&rul contribuabililor
depărtare de oraşul Piatra. : 155,

LIB
Locuitorii sc îndeletnicese
cu
Răucești-de-jos, agricultura şi creșterea vitelor,
v. Rădenii,
In acest sat se află: 1 biserică,

ITY
Răucești-de-sus, cu 1 preot şi 3 eclisiarci; 1
v. Suzenii, moră
de apă.
Râșca, Numerul vitelor sătenilor
piriu, ce isvoreşte se urcă

S
din. ram, la cifra de 791 capete,
delurilor Oglindi, marginea jude- si anume :

ER
tului Suceva, 190 boi, roş vaci, 396
formeză hotarul oi, 30
ju- junci, 31 rimători, 39
dețului până la vărsarea cai.
sa pe
drepta r, Moldova.
NIV
” Românii, moşie,
Primeşte mai mulți afuenţi în com. Siliște,
din plasa Bistriţa; este
drepta, între care cel mai arendată cu
mic im- 25577 lei anual ; iar aren
Portant e p. Sarata (+. daşul mai
LU

]. Tr) posedă: 150 boi, 3 tauri,

şo vaci,
Reşcani, 10 viței, 200 poici,
cătună, în comuna $ harabale,
Călu- 11 pluguri
Săreni, cu un fer.
RA

plasa Piatra-Muatele.

RStelor, di, Rosnov, comuni rurală,

în com, Bodeşti-Pre- in partea
despre
NT

cistei, plasa Piatra-Mu Nord a plăşei Bistriţa,

ntele, Situat
pe locul sătenilor spre Este formată din cătunele
cătuna Dum- : Ros:
nov, Negriţeşti, Slobozia
brăvele. şi Chin-
CE

tinici, cu o populaţie de 2561 su-

Românii, sat,
fete, sau Grş capi de familie,
în com. Siliște, plasa
Bistriţa, dintre care, se deosebesc după sex:
situat spre
I/

Vestul s. Si- 1213

liştea de care bărbaţi, 1348 femei; după
se desparte” prin-
starea civilă:
AS

tun iaz, 131q necăsătoriți,

| 1044
Arc o întindere căsăţoriţi, 203 văduvi,
de 1308 hec- 3 de-
tare 72 arii (114 Vorsaţi; în raport cu
instrucţiu-
UI

8 fălci), cu o po-
pulaţiune de 150 nea: 256 ştiu carte, 230
tam., sau 520 5 nu şţiă.
suflete, * Dintre locuitorii împroprietăr
dintre cari ; 136 iți in
bărbaţi,
BC

129 temei, 1864 sunt astă-di: 133 cari

225 Copii, de trăesc
baştină stăpânindu-și locurile lor sing
romină;, 4 evrei (1 uri ;
familie),
64 cari “tăpine:c locurile ca ur-
 Y
385
335

AR
maşi ai celor împroprietăriți, 1 loc lei pentru cheltueli ; taxa 10%
părăsit şi ocupat de către alții; asupra salarielor funcționarilor e de

R
dintre locuitorii împroprietăriți în 6o lei anual.

LIB
1878 sunt: 16 cari trăesc și “şi Comunicaţiunea cu satele ve-
stăpânesc locurile, 13 stăpânesc cine se face prin:: şoseaua jud,
ca urmași, 109 cari de şi insurați Dobreni, Moinești și soşeaua na-
şi cultivatori de pământ dar n'au

nici un tel de împroprietărire pre-
cum nici prilejul de a moşteni ceva
pe urma legiaiţilor lor părinți.
ITY
țională mixtă Bacău-Piatra, care
se încrucişeză în s. Rosnov: cea
înteiti în dreptul km, 22, cea de a

S
doua în dreptul km. 41 —42 ; prin
Locuitorii se îndeletnicesc cu

ER
un drum, care începe din crucișul
comerciul, agricultura şi creșterea soşelelor precedente şi duce prin
vitelor. . s. Slobozia, la s. Dochia, pre-
NIV
Agricultura se face pe o întin- cum şi prin alte drumuri comu-
dere de 3123 hectare, şi anume: nale la Negriţeşti, Slobozia-T'raian.
519 hectare arii; 100 hectare Fondul drumurilor e de 2024
rapiță ; 301 hectare şo arii orz:
LU

lei 6 bani pentru venituri şi de

363_hectare ovă&s; 12935 hecta? 1990 lei pentru: €heltueli ; salarul
76. arii ponmob.y 27 hectare Se- picherului e-de 100 lei; salarul
RA

cară, 34 hectare hriscă ; 26 hec- factorului postal de şoo lei anual.

tare mazăre, 454 hectare fineţe, Din numerul total al locuitori-
Imașul (suhatul) are oîntindere lor, 50 datoresc Creditului Agricol.
NT

de 168 hectare 74 arii, nutrind un

numer de 1544 vite. Rosnov, moşie, în com. Rosnov,
In acestă “comună se află: 2
CE

plasa Bistriţa, este proprietatea ca-

biserici şi a 3-a în construcție sei. Rosnovanu ; are 'un venit de
nouă, cu ş servitori plătiţi din fon- 63 mii lei anual; iar proprietarul
durile comunale cu 640 lei anual;
I/

posedă: 2 cai, 6 boi, 4 vaci și

venitul fonciar anualal pămintu- casele de locuinţă (adevărat castel
IAS

rilor bisericeşti se urcă la cifra de medieval).

660 lei; 1 şcâlă cu 1 inveţător
plătit de către stat ; un ratuş (noii) Rosnov, trup din moşia Rosnov, are
mare, casele D-lui Colonel Ros- un venit: din arendă anuală de
U

.nOvanu; 1 moră pe r. Bistriţa. 63000 lei ; arendatul posedă : 127

BC

Budgetul comunei e de y763 boi, ş vaci, 564 oi, 18 cai, 40

lei 58 bani pentru venituri şi 96ş2 pluguri, 26 exterpatori, 60 grăpi.
 RY
336
336

Rosnov, sat, în com. Rosnov, plasa reni,

RA
plasa Piatra-Muntele, situată
Bistrița, situat la crucişul soșele- pe malul drept al r. Bistriţa.
lor: Dobreni-Moineşti şi Bacău-
Piatra, la 13,100

LIB
km. depăriare Roşenilor, pirioş, în com. Călugă-
de orașul Piatra. reni, plasa Piatra-Muntele ; isvo-
Are o populaţie de vro 280 reşte din munţii Măluşteţi şi se
fam.,cari se îndeletnicesc cu agricul- varsă in dreptul localităţii cu a sa

ITY
tura, creşterea vitelor şi comerciul, numire, pe partea dreptă a r,
În acest sat se afă: reşedinţa. Bistriţa,
comunei, o gară a drumului de

S
fer Piatra-Bacăi, 1 biserică cu 1 Rotaruluit, piri6ş, în com. Gârcina,

ER
„preot şi 2 dascăli, o șcâlă popu- plasa Piatra-Muntele ; isvoreşte din
lată de 49 elevi; casele proprie- ram. munț. Cozla şi se varsă pe
NIV
tarului moșiei; un ratuş mare, drepta p. Cuejdiu,
vro 6 crişme; o mâră (care a
avut şi piuă cu 4 gavane). Rotarului, piricş, în com. Hangu,
LU

In acest sat se ţine bilciă în plasa Piatra-Muntele ; isvoră&te din

ide serbătorile mari de peste an, munții Hangului şi se varsă pe
şi mai cu semă la: 2 Februarie, 9 stinga r. Bistriţa, în dreptul s.
RA

Martie (Florii), 21 Mai, 25 lunie, Hangu.

27 August, 2 Octombre, 12 De-
cembre. Rugina, del, în com.
NT

Serbeşti, pl.
Ca fapt istoric petrecut în lo- Piatra-Muntele.
calitate se citeză «că Grigore Vodă
CE

după ce a sosit în aşi a treia di, | Rugi

nâsa, sat, situat aprâpe in
i-a şi venit veste de la Cămăraşii
centrul comunei Bozieni, plasa de
de Ocna, că Vahmistru şi cu Ata-
Sus-Mijlocul, aşedat cu locurile
I/

manul Dontilor, es pe Oituz,

din sale, sub culmele despre Sud a
țara Ungurescă, în Moldova,
cu delului Comori, ce se întinde în
AS

Opt mii de 6ste; că au

eşit pe prelungirea spre Răsărit a delului
Bistriţa, şi au luato în sus pe la
Cetăţuea, şi hh Nordul tîrguşorului
Rosnov, pe la Nemtu,»
UI

(v. Li Bozieni. |
Niculce, idem Buciumul RomânA : Are o populație de vro 224
i, p. 552, de L.M. Codrescu.)
BC

familii românești, mutaţi aci prin

7

N stăruinta proprietarului de pe atunci

Roşeni. cătură, în com. Călugă- a moșiei Bozieni, Lupu Balş (erou
 387

Y
AR
al revoluţiunii de la 1848, v. Sion: Rur-.u, poiană, in com. Dobreni,
Suveniri contemporane), unde ati p!. Piatra-Muntele, situată pe moșia

R
și fost împroprietăriți la 1864. aşului.
In acest sat se află o biserică,

LIB
cu 2 preoţi şi 2 dascăli; o şcâlă, Runcu, dl, în ramura munților
Cozlei (v. Runcu, piri6ș).
Runcu, pădure, în com. Silişte, pl.

ITY
Bistriţa, este proprietatea Statului, Runcu, schit, v. Runcu, sat.

Runcu, sat, în com. Siliştea, plasa. Ruptura, del, in ram. munţ. Cozla,

S
Bistriţa, situat spre marginea țud. (v. lr.)

ER
Roman. |
Are o întindere de şș8 hect: Ruptura, piri6ş, ce isvorăşte din
60 arii sai 490 fălci, cu o po- muntele Cehlău (v. |. r.), piscul
NIV
pulațiune de 13 fam., sait 44 su- cu a sa numire.
Aete, dintre cari: ro bărbați, ro
femei şi 24 copii. Rupturile, piri6ş, format din scur-
LU

Numărul veEdanelor : 3; nu- sârea numită Fântiaa Mitropoli-

merul nevolnicilor : 2. tului (pentru că in 1809 Mitrop.
Numerul contribuabililor: 12. Veniamin a sfinţit fântina acesta,
RA

În acest sat se află o biserică a căreia apă e la 2'/, grade Reo-

de piatră zidită de Ştetan cel Mare, mir), şi a altor piri6şe ce ies din
costele mt, Ţiclăul (Cehlăi, ram.)
NT

care a servit până la îi860 de

schit de călugărițe.
Numărul vitelor se urcă la cifra Ruseni, sat, în com. Galu, plasa
CE

de 91 capete. Piatra-Muntele.
Are o populaţie de So suflete
Runcu, piri6ş, în com. Pipirig, pl: sai 29 fam., 4 văduve, 7 ne-
I/

de Sus-Mijlocul , isvoreşte din mun- volnici. a

tele Cotnărelu şi se varsă pe drepta Numărul contribuabililor: 23.
IAS

p. Pipirig. Numerul îiwl=- se urcă la cifra

de 10 capete şi anume: 16 vite
Runcu, piri6ş, în com. Gârcina, pl. corn., 79 0i, 15 porci,
U

Piatra-Muntele, isvoreşte din delul

cu a sa numire (ramura Cozlei) şi Ruseni, sat, în com. Borleşti, plasa
BC

se varsă pe drepta p. Cuejdiu. Bistriţa, situat pe valea r. Bistriţa,

Neamţu
| 22
 338

RY
338

la 20 km. depărtare de orasul Ruși, v. Podul de la Ruși.

RA
Piatra. “
Are o populaţiune de 319 su- Ruseni, trup de sat, în com. Gru-
flete, sai şi familii, 4 v&dane,. măzeşti, pl. de Sus-Mijlocul.

LIB
13 nevolnici, care se îndeletnicese
cu agricultura și plutăria, Rusului, del, în com. Girov, plasa
Numerul contribuabililor: 61. Piatra-Muntele, situat spre Sud-Estul

ITY
In acest sat seaflă: a biserică, s. Girov.
cu 1 preot şi 2 dascăli; 2 mori
de apă. Rusului, piri6ş, ce isvorăjte din

S
Numerul vitelor se urcă la cilra delul cu a sa numire, în com.

ER
de 879 capete și anume: 28 boi,
Girov, pl. Piatra-Muntele;, curge
41 vaci, 660 oi, 17 cai, 27 junci,
spre Sud, și se varsă pe stânga
106 rimători.
NIV
piriului Prisecet (v. |. r.)
LU
RA

Sacă, piridş, in com. Bodeştii-Pre- Sahastrului (Picioru-), munte, în

NT

cistei, plasa Piatra-Muntele,se varsă

com'* Buhalniţa, plasa Piatra-Mun-
in p. Cracău.
tele, situat pe lângă stinca Do-
CE

chiei (v. |. r.)

Sacă, piridş, v. Valea _Sacă.
Sahastrului (Peştera-), munte, in
Sacă, (Valea-), țarină, în com.
Hu-
I/

ram. Cozlei.
mulești, pl. de Sus-Mijlocul,
AS

Salașul-lut-Mihai, munte, în grupa

Sacă, (Valea-), sat, v. Valea-Alba, Cicu- Tarcău, este situat mai spre
UI

Sud de muntele Melihauș.

Sahastru, Piri6ş, în com.
Gârcina, Are o înălțime de 1489 m.
plasa Piatra-Muntele ; isvo
r&şte din
BC

ram. munțiior Cuejdiu, și

se varsă Sarata, moşie,
pe stânga p. Cuejdiii. cu trupuri, fostă pen-
dinte de monastirea Pângaraţi ,
 Y
339 . 339

AR
are o intindere de 216 hectare | Sarata, piri6ş, în com. Răuceşti»
6o arii (190 fălci), împărţită în plasa de Sus-Mijlocul, isvoreşte

R
3 trupuri : cel întâiu situat în com. din delurile Oglindi și se varsă

Dobreni, plasa Piatra-Muntele,
versat de şoseaua județiană Piatra-
Neamţu, în apropiere de 7 km.
de oraşul Piatra, compus din pă-
LIB
tra- pe drepta p. Rişca (v. |. r.)
Sarata, sat, în com. Dobreni, plasa
Piatra-Muntele, situat pe valea for-

ITY
mint de arătură, fineţe și ca 62 mată de delul cu a sa numire şi
de hectare pădure în trei pilcuri aclul Balaur, la 7 km, depărtare
de. diferite esențe şi virste. Se în- de orașul Piatra.

S
vecineşte la N. cu moșia Statului Are o suprafată de 226 fălci,

ER
„Almaş și Clacaşii din Dobreni, la sati 257 hectare 64 arii, cuo
E. cu moşia Dobreni a d-lui Leon populaţie de 192 sufiete, sai 47
Bogdan, la S. cu Dărmâneştii, fam., ce trăesc în 44 de case;
NIV
proprietatea casei d-lui M. Mi- dintre aceştia se deosebesc, după
clescu şi la V. cu moşia Statului sex : 102 bărbaţi, 9o femei ; după
AGârcina. starea civilă: 106 necăsătoriți,
LU

Trupurite al 2-lea și 3-lea situate 75 căsătoriţi, 9 veduvi, 7 nevol-

lângă Bălăşeşti şi pendinte de co- nici ; în raport cu instrucţiunea:
muna Girov, plasa Piatra-Muntele, 14 ştiu carte, 175 nu ştii.
RA

în apropiere de 1ș km. de ora- Numărul contribuabililor sunt

șul Piatra și ro kw. de gara Ros- in cifra de 3ş.
NT

nov, compuse numai din pămînt În acest sat se află o biserică

de arătură. vechie de lemn, făcută de repo-
“Trupul al 2-lea se învecineşte satul preot Gheorghe Luca, la
CE

la N. şi Est cu moşia Bălănești care serveşte numai 1 dascăl.

a răzeşilor, la S. cu păminturile Num&rul vitelor se urcă la 1:85
insurățeilor din Dochia, la V. cu capete.
I/

moşia Hârtopu, proprietatea ca- Acest sat se mai numește: Sa-

„sei repos, St. Pruncu. rata-Pângarati.
IAS

“Trupul al 3-lea se invecineşte

-de tote laturile cu răzeşii din Bă- Sarata, del, v. Balaur, del.
lușeşti.
U

Acestă moşie a fost arendată de Sarata, pirisș, în com. Domoa, pl.

Piatra-Muntele ; isvoreşte din mun-
BC

către stat pe periodul 1885 —1895

cu câte 3751 lei anual. ţii M-rei Bistriţa, curgend pe lângă
 340

RY
340

s. Dâmna, vărsându-se pe partea Sarata-Balaurului, V. Sarata,

RA
stângă a r. Bistriţa. sat,
în com. Dobreni.

Sarata, pirisş, în com. Bălțăteşti,

LIB
Sarata-Pângaraţi, V. Sarata,
"plasa de Sus-Mijlocul ; curge pe sa,
în com. Dobreni,
lângă s. Bălțătești şi se varsă pe
drepta p. Veraticul.
Sarata-Văratic,

ITY
v. Sarata, sat, in
com. Dâmna.
Sarata, sat, în com. Dăwmna,
plașa
Piatra-Muntele.
Sasca,

S
piriş, în com. Vinătorii-
Are o populație de 266 suflete, Nemţului, isvoreşte din muntele

ER
sai 70 capi de fam., dintre cari
: cu a sa numire şi
127 bărbaţi, 139 se varsă pe
femei; după Stânga p. Nemţu.
starea civilă: 139 necășătoriţi,
NIV
„112 căsătoriți, 15 veduvi,
7 ne- Sasca, munte,
volnici, români, 4 evrei; în com. Vinătorii-
în ra- Nemţului, plasa de
port cu instrucțiunea: Sus-Mijlocul ;
18 știi
LU

este situat în ram. mt, Nemţului,

carte, 248 nu ştii,
spre Vest de Cetate.
Numerul contribuabililor : ”
57.
„În acest sat se află: 1
biserică
RA

Sasca, del, în com. Calu-lapa, plasa

cu 1 preot şi 1 dascăl;
2 mori ; Piatra-Muntele,
1 Vărarie, situat lângă satul
Calu,
NT

Numerul vitelor se urcă

la ci-
fra 325 capete.
Satului, (delu-), del, în com.
Acest sat se mai numeşte: Şer-
CE

Sa. beşti, plasa Piatra-Muntele,

rata-Văratic,
În privinţa istorică v.
Uricul din Săcăturile,
6995, Octombrie del, în com. Mastacăn,
7, de la Şte-
I/

fan V-vod întăritor plasa Bistriţa.

pe jumttate
de sat de Sarata,
AS

ce au cump&-
rat'o 'Toma Săcuescului, ramură de munţi
Grigorce de la I6n ce
Murgul, care au se detaștză din grupa Câhlăului.
avut'o dreptă
UI

Ocină a sa de başti Se mai numeşte Negra-Secuescu-

nă,
lui (v. 1.r.)
Sarata-Bistriţei,
BC

trup de moşie,
proprietatea urbej Sălătuc, piri6ş, în com. Gârc
Piatra. ina,
„Plasa Piatra-Muntele ; isvoreşt
e din
 Y
341 341

AR
ram. munţilor Cuejdiu (delu Min- Săvâie, v. Şovse.
tiana) ; se varsă în piriul Cuej-

R
diu (pe partea din stânga). Săscuța, v. Sasca, piridş.

LIB
Săvinești, sat, în com. Calu-lapa, Sâhla, del mare, în comuna Mas-
plasa Piatra-Muntele ; este situat tacăn, plasa Bistriţa, este acope-
pe malul stâng al r. Bistriţa, la

ITY
rit cu păduri de mesteacâni.
10 km. depărtare de oraşul Piatra.
Are o populațiune de 839 lo- Sâhla, v. Sihla.

S
-euitori, dintre cari 409 bărbați,
430 femei, ce se îndeletnicesc cu Sima, munte, în prelungire cu stinca

ER
agricultura şi plutăria. Vulturului (ram. mț.. Pângaraţi),
In acest sat se află: 1 biserică în com. Bicaz, plasa Piatra-Muntele.
NIV
cu 1 preot şi 2 dascăli; o școlă Presintă in formațiunea sa grez
populată de 3ş elevi. masiv, a cărora granule de quarţ
a sunat mult mai mici de cât cele
LU

Săvineşti, sat, în com. Galu, plasa ce se găsesc în stânca Vulturului

Pitra-Munatele. (vw. |. r.), ceea-ce "1 faceca să
Are o populaţie de 200 su- aibă o duritate şi să fie f6rte bun
RA

fete, sau 60 capi de fam., 8 vE- pentru pavele şi construcțiuni de

duve, 10 nevolnici, români, cari tot felul.
se îndeletnicesc cu plutăria și -pu- Acest grez face parte din altă for-
NT

țin şi cu agricultura. maţiune a cretaceului de cât de-

În acest sat se află o rotărie, positele din muntele Cozmiţa (v. |].
Numerul contribuabililor: 9. r.); ele un grez pe care geologii
CE

Numărul vitelor se urcă la ci- austriaci îl numesc de Godu/a și. de

fra de 389 capete şi anume: 38 Jana (Godulasandstein şi lamna-
boi, 67 vaci, 198 oi, 7 cai, 59 sandstein), şi care, dup& părerea
I/

porci. marei majorități a geologilor, e de

IAS

virsta Albianului frances saă a Gaul- .

Săvineşti, (Lunca-): pădure a sta- tului din Anglia, sai chiar şi cu
tului, în com. Calu-lapa, plasa mult mai vechi, de 6re-ce de curând
Piatra-Muntele ; are un venit din sa constatat în Maramureş, că
U

arendă anuală de 24ş0 lei (v. supraportă depositele cu Exogyra

BC

Lunca-Plopului, pădure). Are o şi Hieroglifi.”

întindere de 72 pogone. " Formaţiunea cu acest grez mai
 RY
342 S 342%

apare între muntele Cozmiţa şi p. | Sângeturi, munte, v. Sângeraş,

RA
Bicaz.
De la Sud-Vestul muntelui Sima, | Sârbenilor, pirioş, în com.
Bicaz
nu mai sunt nici grezuri masive,

LIB
(partea despre Nor ; isvoreşt
d) e din
nici deposite cu Exogyra, ci dăm muntele Ceahlău (v. Dochia, stincă)
peste o formaţiune şi mai veche
din grezuri cu grăuntele fin și din Sârbii, sat, fost situat in com. R&u-

Y
schisturi argilâse surii cu undula- cești, pl. de Sus-Mijlocul, iar acum

SIT
țiuni şi neregularități pe fețele lor face parte din jud. Suctva, are 710:
asemenea rodeturilor ce lasă apa pogone pădure pe teritoriul său.
de ploe când șerpueşte pe un pă-
E
mint slab şi umed ; alte-ori
căturile şi impresiunile ai forma ER
ridi- | Sârbii, pădure, pe marginea despre
judeţul Suceva, în com. Reuceşti,.
vermiculară, elipsoidală,
IV
ori o pl. de Sus-Mijlocul.
formă neregulată. Suprafața lor e
UN

tot-d'a-una netedă şi dese-oricu un | Sârghii, (Bâtca-)

, munte, în prelun--
aspect unsuros; grezurile, mai cu girea m. Bâtcele-Focșei, ramurei
semă, sunt străbătute de vine de Sihlei, com. Vinători-Nemtului, pl.
spat, iar pe feţele - schisturilor se
AL

de Su=-Mijlocul.
v&d impresiuni forte frumâse și
bine păstrate de Fucoide. Sbereştii-de-jos, sat, în com. Costişa,,
R

Avend în vedere aceste caractere plasa Bistriţa.

NT

şi raporturile de stratificațiune cu
ierâmurile sedimentare megieşe, d. Sbereștii-lui-Boian, v. Boian.
Cobălcescu identifică aceste depo-
CE

șite cu,depositele geologilor nemți | Sbere

șştii-de-sus, sat, in comuna:
Rossfeldice (Ross felderchichten),fă-
Costişa, plasa Bistriţa.
cend parte din rindul Neocomian,
I/

din divisiunea schisturilor şi gre- | Sbranca, v. Cârci

uma lui Sbranca.
zurilor superidre de Teschen,.
AS

Păturile Rossfeldice se întind pe |

Scăricică, sat, în com. Pângăraţi,
cursul Bicazulu i în sus până la gra- pl. Piatra- Muntele ; are o populație
UI

niță şi se continuă şi în Transilvania

. de 229 suflete, sau $5 fam., cari
îrăesc în 66 de case ; dintre aceștia :
BC

Sângeraș, munte, “in com.

Masta- 110 sunt bărbaţi, 119 femei; după
cân, plasa Bistrita,
Starea civilă: rog necăsătoriți,
 RY
343 343

Y)
102 căsătoriţi, 17 veduvi, 1 de- în sticlă destupată, depune mult

RA
vorsat; în raport cu instrucțiunea: oxid de fer.
15 ştii carte, 214 nu ştii.

LIB
Se numeşte ast-fel incă de pe Schit, sat, în com. Hangu, plasa
când era pe aci poteca (drumul) Piatra-Muntele, situat în drtpta
singuratic al pedeștraşilor şi a riului Bistriţa.
cailor sărcinari, ce ducea de a Are o populaţie de 795 suflete

Y
lungul riului Bistriţa, spre muntele sai 228 capi de familie, dintre

SIT
Cehlău, care: 410 bărbaţi, 385 femei;
Ferui cailor călcând indelungat după starea civilă: 398 necăsăto-
timp, a săpat acolo un fel de scări, riți, 335 căsătoriţi, 6: veduvi,

ER
pentru-care s'a numit Scăziciză. 1 devorsat; în raport cu instruc=
Pe acest drum umbla nuniaj țiunea: 93 ştii carte, 702 nu
NIV
călugării, păstorii şi Gmenii de ştiu,
munte ce se scoboraui spre. şes, Locuitorii se îndeletnicesc cu
spre a'şi cumpăra cele trebuinciose; agricultura şi creşterea vitelor, dar
iar drumul pentru căruţe era numai mai cu semă cu plutăria.
LU

pe la Crăcăni, Delu-Dâmnei. Acest sat se mai numește Schi-

tul Hangului.
în pre-
RA

Scaune, ramură de deluri

lungirea către Esta ram, Stridini- Schitu, trup de sat, în com. Petri-
lor (v. 1. r.) cani, pl. de Sus-Mijlocul.
NT

Schituiui, isvor de apă minerală de Schitului, (Piriul-), trup de sat,

fer, situată nu departe de Sehăs- în comuna Hangu, plasa Piatra-
CE

“tria de lângă piriul Nechit ; acestă Muntele.

_T

apă isvor&şte dintr'o stincă dreptă

şi dă pe oră 12 oca; nu are nici Schitul-Hangului, v. Schitu, sat, în
I/

fire, nici miros și este de un gust com. Hangu.

AS

astrigent. - Când temperatura at-

mosferei e de 180, a apei este de Schitului, piriă, v. Durăi, piriu.
Sc ; reutatea ei specifică este de
UI

1,004; reagenţiile au dovedit că Schitul-Durău, v. Durău, mănăstire.

acestă apă pre lângă var şi mag-
BC

nezie, cuprinde mult fer și acrime Schitul-Horaita, piri6ş, v. Horaiţa,

de pucidsă; dacă stă câte-va zile piriii,
 344

RY
344
Schitul-Horaiţa, v. Horaiţa, mo- (dar cari cea mai mare parte sau

RA
nastire. prădat de Tătari și Leşi; între
cele r&mase, mai însemnat este
Schitul- -Lipovinesc, schit, situat pe Aerul

LIB
cel de mare preț și cusut
drepta riului Bistriţa, În comuna
de Mitrofana soţia lui Ureche).
Dâmna, pl. Piatra- Muntele (în faţa
La 1605 Alexandru Lăpuşneanu
oraşului Piatra) îi dărui moșiile din hotarul Cetăţii

Y
Nemţu.

SIT
Schitul, v. Vovidenia. La 1607 Simeon Movilă îi dărui
moşiile : Poiana-lui-Ureche şi Vi-
Schitul, v. Sihla (Notă: acestă de- nătorii.
numire de «schit> este dată. în
genere tuturor asedemintelor mai ER La 1609 Constantin
dărui moșiile : Sabani
Movila îi
și Beren-
mici de: comunităţi - călugărești,
IV
deşi.
precum : Schitul Dragoslava, Schi-
Lia 1622 Mitropolitul Anastase
tul de peste Vale (Văleni),
UN

Schi- Crişca, o înzestră cu multe daruri.

tul Silvestru.
"La 1625 Radu V-vod,. întări
dania făcută de fericitul Damian,
Secu, monastire, in coin. Vinătorii-
AL

pentru moșiie Jidești și Roşiori.

Nemţului, pl. de Sus-Mijlocul, si-
La 1638 Mitropolitul Moldovei
tuat pe valea piriului de la care ÎI dărui un Sacos archieresc forte
R

şi-a luat și numirea, acum în timpii

scump şi alte multe daruri,
NT

din urmă, fiind-că la începutul exis-

La 1665 Eustate Dabija V-vod. ii
tenţei sale se numea Zossima,
de dărui Cetatea Nemțului, impreună
la un stareţ (cu acest nume), care'e
CE

cu M-rea sf. Nicolae, cu tâte moșiil

pe la 1560 sa aşedat impre e
ună și averile ei.
Cu ucenicii sti în locul unde
se Constantin Postelnicul îi dărui
află astădi Mănăstirea :; acest
stareț moşia Reuceşti (v. |. r.)
I/

curățind pădurea, făcu un

schitişor Ghedeon, Episcopul de Huşi, făcu
şi o bisericuță de lemn,
AS

cu hramul cu cheltuiala
sf. I6n Botezătorul. sa sehăstria Secu,
. puindu-i hramul Nașterea Maicei
La 1599 Vornicul Nestor
Ureche Domnului.
UI

zidi cu cheltuiala sa
M-rea Secul, La 1764 Despa, soţia lui Vasiie
mai la del de schit, puind
u-i hra- Cozma Şetrarul, închină
mul Tăerea capului st. acestei
BC

Lân, şi în- monastiri schitul Lipova,

zestrând'o cu multe podsbe cu tote
scumpe podsbele şi moşiile lui.
 RY
345 345

La 1765 Grig. Ghica V-vod puse La 1844 arse din nou, dar sta-

RA
stareţ la acestă M-re pe călugărul rețul Neofil o înălță, clădind şi
Paise, care mută satul Fagii, ce dou bolniţi în dos de M-re pentru

LIB
era lângă M-re la s. Vinători. bătrâni, şi o tipografie bisericescă ;
La 1808 soborul alese stareţ mai târdit zidi un spital, o şcâlă
pe Veniamin Costachi, care făcu şi biserica sf. Dimitrie din 'Tergul
chiliile cu 2 rinduri, paraclisul Nemţu.

Y
Adormirea Maicei Domnului. La 1853 se alese stareț Natanail,

SIT
La 1816 Spătăresa Safta, fiica care făcu multe îmbunătățiri M-rei.
Imi In Bogdan, închină acestei La început acestă M-re era po-
M-ri schitul Orgoeşti, făcut de pulată de oo călugări, astădi sunt

ER
dinsa pe moșia Negomirești, în numai 20.
judetul Tutova Posiţia. Se află situatăla 1 oră
depărtare de Târgul Nemţu, inspre
NIV
La 18:18 starețul Ilarie făcu în
M-rea de pâtră cu 2
Secu chilii Sud ; ocolită de munți acoperiți
rînduri; dar întimplându-se mari cu păduri de bradi seculari și are
tulburări în ţară, din causa volin- aspectul unei cetățui. Biserica se
LU

tirilor, ce se resculaseră in contra află în mijloc; în fund la drepta

Turcilor, se pretăcu acestă M-re şi ia stânga are 2 paraclise, chili:
-cu totul în cenușă, împreună cu o şi alte atenanse ; în rândul clopot-
RA

mulțime de odâre şi documente. niței se află un turn înalt şi bine

După ce sati liniștit lucrurile, Ilarie, construit, în care tradiția dice că
NT

isprăvi zidirile “începute, repară Mitrofana sotia lui Nestor Ureche,

stricăciunile cele vechi, înălță clo- a cusut odărele acestei biserici;

potnița ce se vede astădi, făcu la spatele monastirei este o bise-

CE

ricuţă frum3să ce servă de cimitir,

paraclisul cu hramul Buna-Vestire,
alte chilii noui, pe care insă nu şi împrejurul căreia se află ma!
le isprăvi, fiind-că muri la 1823. multe chilii. In biserica cea mare se
I/

In locul sâi se alese stareț pă- află mormintele lui Nestor Urecue
rintele Domeţian, care isprăvi cele şi a Mitrofanci; tot în acâstă bi
AS

începute, şi la 1826 zidi biserica serică se află o iconă a Maicei

sf. Gheorghe, pe locul unde era Domnului <făcătore de minuni»
UI

mai întâii biserica «<Inălţarea». (dăruită se dice de Paleologul),

La '182ș arse totă M-rea Secul, care este tăttă în bucăţi de Tu-ci,
la 1821, (v. pe larg Istoria Secului,
BC

dar starețul Mardare a reparat'o

întru cât-va la loc. în calendarul pe 1863 de Pr. Gr.
 346
Î I RR OI

RY
ÎI a a III II . II 346
Musceleanu, pag. 837—114;
idem Secului, ramură de
de Monahul munți, în com.

RA
-Zosima, Povestire Vinătorii Nemţului, se
pentru resmeriţele de la 1821 mai nu-
). meşte «< Fundul-Romănesii».

LIB
Secu, pirii, în com. Vinătoir
i-Ne&m- Secul-Bicazului,
tului, plasa de Sus-Mijlocul ; isvo- v. Secu, sat.

reşte din munţii Sihlei, curgând Secul-Bicazului, pădure, în

com

Y
pe lângă M-rea cu a sa numi
re, Bicaz, plasa Piatra-Muntele,
în dreptul căreia primeşte aflue situată

SIT
nții : spre Sud-Est de Cehlăi
„Piriul Alb unit cu p. Negru ; are o
(v. intindere de 9şo PogGne,
|. r.); se varsă pe partea drep în care
tă a se cuprind și acele situate
p. Ozana. pe moșia

Secu, pădure în com, Vină

torii-Nemţu,
ERIsvorul-Dulce.

Secul-Bicazului,
IV
plasa de Sus-Mijlocul ; are piri6ş, in comuna
o întin- Bicaz, plasa Piatra-Muntele
dere de 5325 pog6ne, copr ; ISVo-
inden-
UN

reşte din muntele Piciorul-Fră

du-se şi acele de pe moşiile: sinei
Mă- şi se varsă pe drepta Bicazului,
neștii, Nemţișorul și Vinători în
i. fața s. Tașca, după ce trece pe.
la s. cu a sa numire.
AL

Secu, sătişor, în com, Bica

z, plasa
« Piatra-Muntele ; se mai
numeşte: Secul-Buhalniţei, sat, in
comuna
R

Secul-Bicazului.
Buhalniţa, plasa Piatra-Mante
le, si-
NT

Secu, trup de sat, în com toat pe malul drept al r.

. Vadurile, Bistriţa,
plasa Piatra-Muntele. în dreptul km. 92 al soşe
lei na-
țiOnale Bacău-Prisacani,
CE

la 34 km.
Secu, del, in comuna depărtare de Orașul Piat
Buhalniţa, pl. ra, pe
Piatra-Muntele. piriul cu a sa numire.
Are o populaţie de 465
I/

suflete,
Secu, sai 98 fam., ş2 vEdane
piriă, in com. Vadurile, , 17 ne-
AS

plasa volnici,
Piatra-Muntele ; isvoreşte români; ş evrei, dintre
din ra-
mura munţilor cari: 36 ştii carte, 429
Murgociul şi se nu ştiă,
varsă pe drepta r. Numerul contribuabililor
UI

“Bistriţa lângă : 125.

S. Cu a sa numire In acest sat seaflă: ș
şi s. Viişăra. biserică,
cu un preot şi 2 dasc
ăli; ș moră,
BC

Secului, +. Secul-Buhalnitei, 1 ferărie. Locuitorii

piriă, se indelet-
nicese mai mult cu plut
ăria.
 RY
347 347

Nume&rul vitelor se urcă la -ci- «Intro di eșind, la Răsăritul

RA
fra de 1282 capete, şi anume: sorelui, pentru a strânge bureți,
66 boi, 77 vaci, 1072 0i, 19cai, din întâmplare căzu intr'o cursă

LIB
19 porci. ce întinsese vinătorii pentru prin-
derea unei vulpe ; fierul i-a sfă-
Secu-Buhalniţei, pirioz, ce Isvo- rămat tot piciorul; la gemetele
reşte din ram. munt. Cehl&ă, in ei un păstor alergă găsiud'o a-

Y
con. Buhalniţa, plasa Piatra-Mun- “prope mortă într'un lac. de singe,

SIT
- tele; curge pe lângă s. cu a sa numire şi luând'o în brațe o duse la piridș.
şi se varsă pe drepra r. Bistrita. «Spune legenda, că îndată ce a
băut din acestă apă, a adormit şi

ER
Secu, moşie, v. Buhalniţa ; Isvorul nu Sa mai sculat. O cruce de lemn
Alb și Secu, moşie. înfiptă în stincă, amintesce locul,
NIV
unde repaustză trupul Serafinei,

Serafim, piri6ş, în com. Hangu, iar de-atunci şi pirioșul acela se

plasa Piatra-Muntele ; isvorăşte din numeşte iSerafim>.
grupa Cehlăului şi se varsă în p.
LU

La martin. Sfârdea, munte, v. Piciorul-lui-Sfâr-

«Numirea acestui piri6ş nu este dea.
veche : În cursul resmeriţei de la
RA

1821 ; O tîn&ră necunoscută, Îm- Siarului (Poiana-), “v. Terjosei,

brăcată în negru, a pribejit în ape minerale.
NT

aceste locuri sălbatice, iarna stând

prin vizuină, iar vara prin scor- Silenii, sat, numit şi Îngăreştii, este
burile copacilor. Adese-ori schimba situat în com. Petricani, plasa de
CE

Sus-Mijlocul.
locul locuinței sale şi se ferea de
Despre vechimea acestui sat pu-
intâlnirea săhastrilor şi a păstori-
odată să se tem cita urmetorul document.
lor ; intămplându-se
I/

greu, a pronunțat «1 Milostive şi lumite (sic) Do-

imbolnăvescă
mne, rugăm milostivul Dumnezei,
AS

nişte cuvinte, cari arăta că ea a

strebăt ând şi a lui nevinovată maică, să afle
sosit acolo de departe,
pre măria ta ciastă puţintea scri-
munţii Carpaţi ; muntenii de-atunci
UI

sore de la noi, cu bune păci, şi

o numiră Serafina. In acest chip
cu sănătate petrecând, milostive
a viețuit ea acolo 5 ani, şi locul
BC

Doamne, dăm știre Măriei tale, şi

unde se părea că ea petrece mai
a tot svatului Măriei tale, că ne-au
cu plăcere era pirioşul.
8
 348

RY
pn INI S
6 _ 348
Venit cinstita cartea Măriei tale la tîmplat cu noi la acel
noi, dându-ne ştire că ne-ati hotar,

RA
au
poftit Vedut că-i pre acolo
credincios boiarul Măriei
hotarul cel
tale, Ga bătrin, au fost un gard
che Vornicul, la Măria bătrin a,
ta, să ho-

LIB
LPelricanilor împreună
tărâm, la sat la Petricani, cu a /p-
cu că- Săreştilor, de vac, tot
lugării de la Agapia de pre acolo
către sa- Stând, de era
tal lor Îngăreştii, printr'o troian făcutu, pre
bucată " acolea merseră şi acei bătrâni,

Y
de hota nu r
mult puțin lucru, duim- că să
n&sa vornicul Urechea, zice Cunoștea “că-i pre acolea,
de aceea

SIT
a că e le-am rădicat pre acolea
acel locşor a Petricanilor, stălp, şi
călu- le-am semnat locul tot de
Sării de Agahia zicea cau cătră tote
fost a părţile din prejur, și sau

ER
lor, lăsătu-sau îmbe părțile, şi Vor- tocmit
nicul Ureche, şi călugării bine, cum ai fost de vac, iară de

||
de Aga- Sare și mai satul
pia, preste oameni buni, și Agăpiani! să
bătrâni,
IV
din megieași, facă vro pâră şi să nu
anume Vasilie. din se ție de
Urecheni, şi Putraşeu apro lege, Măria ta să nu crezi,
că almen-
UN

dul de trelea nu să va afla, iară de-a

acolea şi Băcea cel mai r grăi
bătrân de Ce-va pentru uric de la Ale

|
acolea, care'e au vândut xandru
-el cu ru- Voevod ce ne-aă arătat,
dele sale acel sat Însăreții şi Pam
Agă-
AL

Zianilor, luat de la Agăpiani, căci acel

şi-aă pohtit şi vornicul uric
Ureche cu Călugării săi nu era a lor, nici scria „lor,
de la „Să- ce
scria unui Pofre Grec ușerel,
R

cul şi Agăpiani), să-i

|
giurăm cu cau
mare giurământ, și cum fost la Alexandru Voevod
,şi "i-au
NT

vor da ei Întrebat au ei urice, sai

cu sufletele sale, pre _ispisâce
unde ai fost
hotarul cel bătrân, sali nescare zapise, pre
pre acolea să acel sat
CE

hie şi de acun hotarul. să. le scoaţă, și să le pue

Giuratu- de față
"iam înaintea a tot să vedem cu ce ţin acel
norodul Sat, și
cine de la cine li-i acel sat, ei
era acolea sai s'a tă-
mărs ei pre uade găduit, că n'a nici o ispravă,
I/

ai fost de vac hotarul nici

și cum au
Știut ei uric, nici ispi:oc, ce-au zâs
cu sufletele sale, cai pe-
AS

pre aco-
lea au mărs, rit, Şau țânut cu cest uric ce
şi mulți mMezi€și,
ai am
fost -de luat, și uricul nu-i
pre împrejur la acel
a lor, ce ei]
UI

hotar, Toți cu totul țâui de dătătură de la Ciaița

ai dis că-i pre cel bă-
acolea „Pre unde trân, ce s'aă făcut căluzâr
ai măr acei acolea
Omeni bătrâni şi de la nişte rudenii
a Clăijei
BC

și noi, așișderil
și cu multi boi e anume Băcea,
ari ce mai sus scrie, ce
ce Sau în- ai cumpărat de la de nsi, drept
 RY
349 349

acea :: are ei şi aduce nescare Numirea sa se derivă după ve-

RA
urice, “ai alte ispisce, Măria ta chiul obiceiii ce se păstra în scri-
să nu '> crezi,că la noi le-au.tă- sorile de mai de mult dea se de-

LIB
gădu. că 'mai nici un deres, iară numi -ast-fel ori-ce trup de loc
de aceia noi am grăit, sam rugat încăpetoriti de un sat, sai în care
pre vornicul, să le şi mai lase de ati fost vre-o dată locuinţe (vedi în-
intraceale pământuri, şi le-au lăsat semnările Logof. C. Conachi,

Y
incă şepte pămenturi, din partea Uric. Tom. Il).

SIT
Petricanilor de pre unde mergea Este formată din satele Bârjo-
bătrinii, şi din hotarul cel bătrin venii, Siliştea, Romănii, Bârcu,
pre unde ai fost, de aceasta dăm Goşmanii şi Runcu, cu 0 supra-

ER
ştire şi mărturisim Măriei tale, față de 4769 hectare 70 arii
milostivul Dumnezeu, să dăruească sati 4164. fălci, şi cu o popula-
Măriei tale bune păci şi multă să- țiune de 2407 suflete, sau 552
NIV
nătate, cu domnie indelungată, în- capi de fam. (2398 ai fost presenți,
tru țara Măriei tale de la Hristos 9 absenţi din comună la facerea
amin, Pisu selo Zrăgeşii, ă leato censămintului), dintre aceştia, se
LU

1610 lule 6» (semnat) Mitrop. Su- deosebesc, după sex : 1222 bărbaţi,
cevii Anastasiu, cămăraşul Sekeli 1185 femei; după starea civilă:
şi mulţi alți boeri și mazili (Doc. 1279 necăsătoriți, 966 căsătoriți,
RA

pe hârtie, la Archiva statului). 15 Ş veduvi, 7 devorţaţi, 47 nevol-

nici; în raport cu naţionalităţile:
NT

Siliște, comună rurală, în partea 24 străini (dintre cari 1 ş sunt evrei :

despre Răsărit a plăşei Bistriţa, 6 bărbaţi, 4 femei, 5 copii); în ra-
aşedată de ambele părți ale delului port cu virsta: 1174 sunt copil
CE

cu a sa numire între teritoriul (Populaţiunea variază într'un cu

plăzei de Sus-Mijlocul şi a jud. + 1 în privirea naționalităţii) ; în
Roman; se mărgineşte la Nord raport cu instrucțiunea : 182 ştii
I/

cu com. Mărgineni, la Vest cu o carte, 2225 nu știi.

parte mică - din pămînturile ce
AS

Din nuwme&rul total al locuitori-

aparţin com. Podoleni, despărţin- lor improprietăriți în-1863 sunt
du-se prin capătul despre Miadă- astădi : 135 ciri trăesc şi şi stă-
UI

Nâpte a ramurei delurilor Orbicu- pânesc singuri locurile date ; 170

lui, la Sud cu com. Costiţa şi Bu- cari stăpânesc în calitate de ur-
maşi ai celor împroprietăriți și
BC

hușul; iar la Est cu hotarul despre

jud. Roman. acum reposaţi; 1 teren (loc) stă-
 RY
350
350
Pânit de alţii de cât acel împro-
la cari 14 slujitori (4 preoți

RA
prietărit; 1 loc se stăpâneşte de şi
10 dascăli) ; venitul fonciar anual
către comună; din cei împro- al pământurilor bisericești
prietăriţi în 1878 sunt: se urcă
16 ce

LIB
la suma de 880 lei ; 2
stăpânesc individual; 13 ca ur- sc6le cu
2 Învețători, (întreținute
maşi ; și 36 locuitori, cari mat una de
stat şi una de comunâ), populate
nici un fel, de împroprietărire şi
de 73 elevi şi 8 fete ; 4

Y
nici perspectivă de moştenire după mori pe
apa Orbicului,

SIT
părinţii lor legiuiţi.
Budgetul comunei e de 5330
Sătenii se îndeletnicesc cu
agri- lei la venituri şi de 5308
cultura și creșterea vitelor. lei şo
bani, la cheltueli.
Solul, în raport cu configur
țiunea, este productiv, culivând
se pe o întindere de 3020 hect
a-
u-
ER Taxa
Numărul contribuabililor e
de
68.
10 %> percepută asupra
are
IV
salarilor funcţionarilor se ridică la
88 arii, repartisat astfel : 484
hec- cifta de 25 lei.
tare 98 arii grâu; 19 hectare
UN

30 Comunicaţia
arii, secară 5. cu satele vecine se
hectar 07 arii
me face prin: drumul județian
hrişcă ; 1631 hectare 59 arii
po Buhuși
pene ENI;
Roman, ce trece
rumb ; 488 hectare 62 arii prin s. Siliştea,
AL

orz; Goșmani,
178 hectare 57 arii OvEz; Bârcu ; precum şi prin
13 Şoseaua comunală (petruită):
hectare 1z-arii- cânepă ;: 63 Silis-
arii tea-Lipoveni (marginea
R

in; 4 hectare 95 arii cartoă; jud. Ro-

21
hectare "08-arii fazele 27 man), și drumul
NT

arii natural Bârcu-

mazăre și pe 576 hectare 65 Hărtești, spre Nora (com.
arii Mărgi-
fânețe. neni) şi Lipoveni-Runcu (din acestă
CE

Imașul are comună) şi Mocanii,

o întindere de 314 spre Sud
hectare 60 arii, (com. Buhuș).
nutrind 3760 ca-
pete de vite și anume: Fondul drumurilor este de
73 Cai, 1580
I/

116 epe, 630 boi, lei pentru venituri şi 1şoo

622 vaci, 4 lei
tauri, 1950 oi, 185 râmători pentru cheltueli ; salarul
AS

şi picherulu
180 junci, e de 200 lei; salarul factoru'ui
In acestă comună postal de 250 lei.
se află: ş
UI

biserici, în stare
bună, întreţinute Din numerul total al locuitori-
din fondurile comunale lor acestei comune, 93 datoresc
cu 500
lei şi din fondurile Epitrop. Creditului agricol.
BC

Sf. Spi-
Tidon cu 720 lei (budg.
a. trec,), Siliște, sat, situat în centrul com.
 RY
351 351

RA
Silişte, plasa Bistriţa, spre Răsăritul calitate se pote însemna că: cin-
celui de al treilea iaz (care e şi torcându-se Duca Vodă din Ucra-
cel mai mare), ce formeză piriul nia mers'aă în plimbare la un sat

LIB
Orbic, de la isvorul săi pe teri- al lui ce este în ținutul Nemţului,
toriul comunei, cum şi a șoselei anume Prăjeştii, avend şi curți
judeţiene Buhuşi-Roman ; aşedat acolo, cu totă casa lui, cu ginerii şi

Y
pe culmele (podişele) apusene a cu feciorii lui și cu ttă boerimea
ram. delurilor Siliştea. și curtea lui, şi au zabovit acolo

SIT
Întinderea sa, împreună cu a vro 2—3 săptămîni umblând pe
locurilor vecinaşe (tarine, tolsce, la vînaturi şi pe la alte sate ale lui.
aparţin e de 2176 hec- Chematu-l'aii în cinste şi un bocr

ER
ce-i
tare 46 arii (1ş22 fălci), cu o anume Constantin Postelnicul Cio-
populaţie de 188 familii, sati 631 banul la un sat al lui anume Să-
NIV
suflete (149 bărbaţi, 153 femei, lişie, şi aşia iarăși Sa întors la
şi 329 copii). Numărul vădanilor: laşi, la scaun (v. I. Neculce: Viata
19; numărul nevohhnicilor: 14. lui Duca-Vodă a. 1679—1684-)
LU

Numerul contribuabililor : 184.

In acest sat se află: o biserică Silişte, şes, în com. Bozieni, pl.
cu i preot şi 2 dascăli; 2 mori de *Sus-Mijlocul, vedi Cărbună-
RA

de apă pe iazul Siliştei. Scolă a rița).

lipsit pînă în anul acesta cu tâte
că numărul copiilor era satisfăcă- Silişte, del, prelungindu-se de la
NT

tor, acum insă are o popula- confluența p. Bosculeasa cu p.

ție de 46 băcți şi 34 fete. Orbicul; marginea despre Nord a
tirgușorului Buhuşi (com. Buhuși),
CE

Locuitorii se ocupă exclusiv cu

agricultura şi creșterea vitelor, al în direcţiune N. E., paralel și la
cărora număr e de 877 capete, aprope egală depărtare atit de
dintre cari: ş6 cai, 146 boi, 110 cursul p. Orbic cât şi hotarul des-
I/

vaci, 480 oi, 43 rimători şi 42 pre jud. Roman, strebătend ast-iel

AS

junci. teritoriul com. Costişa și Siliște,

“Terenurile în cea mai mare până la Răsăritul s. Bârcu, unde
parte sunt accidentale, aşa câ or- se legă apoi cu delurile din jud,
UI

meză un sistem de deluri isolate, Roman.

acoperite aprope în întregime cu
BC

păduri. “Siliște, pirî6ş, în com. Mărgineni,

Ca apt istoric petrecut in lo- plasa de Sus-Mijlocul.
 352

RY
352

Siliște, iaz, în com. Siliște, pl. circulară, în mijlocul căreea zace

RA
Bistrița (v. Silişte, sat). O stincă lată şi puţin înaltă, care
servea sfintei drept vatră şi masă ;
Silişte, mosie, în com. Siliște, pl. păreţii peşterei sunt negri, şi în

LIB
Bistriţa, este proprietatea d-lui Ior- fund presintă o gaură prin care
dachi Nanu, care mai posedă : ş străbate puţină lumină. Se zice că
cai, 116 boi, ș3 vaci, 4 tauri, în acestă vizuine umedă a trăit

Y
12 viței, 450 oi, 22 porci, 12 sf "Teodora 60 de ani. Deasupra

SIT
pluguri cu 2 fiare, S harabale, 2 Peşterei, pe stâncă, la 2 stânjeni
trăsuri, case, în valGre de 70,000 înălţime de la chilie (şi asupra
lei. | unei enorme prăpastii), este o

32,000
Acestă moşie
lei.
are un venit de
ER mică scobitură pătrată şi puţin
adâncă, în care clocește vecinic o
apă infectă, strînsă din ploi, sati
IV
Sihla, schit de călugări, in com. din roua dimineţii, şi despre care
Vinătorii-Nemţului, plasa
UN

de Sus- se spune că e fântâna din

Mijlocul, până
care
la secularisare făcea bea sf. Teodora. (Mâştele acestei
parte dintre monastirile zise ne- Sfinte se află şi astă-zi, se spune
inchinate, . de către
AL

localnicii de pe aci, în
Sunt două căi care conduc la
Tesalonic).
acest schit: una mai lungă,
pe Scoborând spre Secu, dăm peste
R

drumul natural ce purcede din Poiana Sihăstriel, şi apoi peste

dreptul km. 8 al şoselei judeţiene
NT

: Monăstirea Sihăstrieă, situată în-

i.Nemţu, Mo-rea Nemţu, în susuf
tr'o regiune mai puţin s&lbatecă
albiei p. Secu, pe unde se
pâte de cât a Sihlei
CE

(A fost zidită la
merge cu trăsura până la
M-rea 1840 de părintele Benedict).
Secu ; și alta, de la Veăratic
peste
munții Ciungi.
Sihla, stîncă, îni ram. munţilor ca
I/

Sub o stincă enormă se

află a sa numire, situată în com. Vi-
aci o bisericuţă
AS

de lemn, care se nătorii-Nemţu, plasa de Sus-Mijlo-

zice că e făcută dintr
un singur cul (y. Caprelor, stîncă).
brad. Tot aci se află
O peşteră în
UI

care legenda Spune că a trăit Sihăstrie, v. Sihla,

sfinta Theodora ; drumu schit.
l la peş-
teră e forte anevoios
BC

; în lăuntru.. Silvestru, schit +. Pângăraţi.

ea presintă o escavaţiune,
aprâpe
 RY
353
353

RA
Simion,v. Cotul-lui-Simion Ciobanu, Slatinei, del, in ram. mţ. Cozla,
(v. Bahna). com. Gârcina, plasa Piatra-Mun-
tele, situat lângă s, Dărmănești.

LIB
Simion, munte, lângă M-rea Bise-
ricani, comuna - Pângarati, plasa Slatinei, piri6ș, in com. Gărcina;
Piatra-Muntele (in grupa mţ. Bis- posedă ape imineralisate într'ast-fel

Y
triței-Moldove), de mod, în cât locuitorii 0 cară
pentru băi.

SIT
Simion, munte, în ram. Cozlei (v.
Argintar, piri6ş). Slatinei, del,pe moşia Românii, pl.

ER
Bistrița, com. Siliştea, in: ram,
Simţiașui, munte, în grupa Cicu- Orbicului,
Tarcău (v. |. r.); are o inălţime
NIV
de 1372 m. Se află situat în su- Slatinei, piriş, curge prin satul
sul p. Brateș. Gindăâni ; iar după ce intră în
com. Grumăzești se numeşte : p.
LU

Sinida, piri6ş, în com. Gârcina, pl. Solomonești.

Piatra-Muntele ; se varsă pe stinga
p. Cuejdiu. Slatinei, piri6ş, in com. Buhalniţa.
RA

pl. Piatra-Muntele.
Simirea, v. Smirea.
Slatina-rea, v. Bălțăteşti, ape mi-
NT

Slatina, del, în com. Calul-Iapa, nerale.

pl. Piatra-Muntele, situat lângă
CE

satui Calu. Slătidra-Vinătorilor, v. Vinătorii,

ape minerale (Notă: Numirea de
Slatina, del, în com. Calul-lapa, «Slatina» este forte generică în
situat lângă s. lapa; se numeşte acest județ, din pricina formaţiunei
I/

ast-fel din pricina formatiunei cu geologice a păturilor cu sare, pen-

AS

sare ce predomină în păturile sale tru aceste să se vadă în general

(e. Calu-lapa, comună). numirele isv6relor minerale).
UI

Slatina, v. Nemţu, ape minerale. Slobozia, sat, în com. Rosnov, pl.

Bistriţa ; este situat pe stânga p.
BC

Slatina, vedi Vinătorii, ape mine- Cracău ; are o populaţie de vro

rale, 180 familii, care se ocupă cu
Neamţu 23
 RY
354 354

agricultură. În acest sat se află: Taslăi, de care se desparte prin

RA
1 biscrică cu 1 preot şi 2 das- muntele Dragei (Dragvei), la Sud
căli, o. şcâlă populată de 44 elevl. cu com. Cândești, iar la Est cu

LIB
com. Costişa de care se desparte
Slobozia, trup de sat, în com. Pe- prin r. Bistriţa.
tricani, pl. de Sus-Mijlocul. Teritoriul sei în partea Apu-
sană este mai in totalitate incon-

Y
Smida, munte în com. Bicaz, pl. jurat cu munți și deluri, în care

SIT
Piatra-Muntele, situat spre Sud de se găsesc pături (deposite) calca-
satul 'Ticoş. rose, şi care sub formă de bolo-
vani sunt tiriți de curentul apelor
Smida, pădure, în com.
Piatra-Muntele, situată pe domeniul
Bicaz, pl.
IV ER(p. Rădiu), de unde locuitorii îi
culeg şi extrag un var de o cali-
Corânei ; are un venit în arendă tate cu mult mai superioră acelui
anuală de 30,000 lei; şi osebit din vărăriele ce sunt în Calu-Iapa.
UN

posedă: 16 ferăstrae şi un circu- Acestă comună este formată din

lar pentru exploatarea pădurilor, cătunele: Socea-de-sus, Socea-de-
în valâre aproximativă 340,000 jos, Beţeșştii și Vădurelele, impreună
AL

lei (capitalul exploatatorilor). cu cătunul isolat al câtor-va lin-

Surari, ce stai retrași în adincă-
Smirea, numită și Casele-Smirei,
R

tura munților, pe drumul comu-

trup de sat, în com, Mastacăn, pl. nal (natural) ce duce de las. Vă-
NT

Bistrița.
durelele la 'Tastăă, la locul, adică,
unde se intilnesc piriâșele Lingur
Snideica, pădure în com. Crăcă6ni,
CE

şi Dragva.
plasa Piatra-Muntele, situată lângă Din suprafaţa de 2679 hectare
satul Gindădni. (1870 fălci) ce are comuna, 608
I/

hectare 88 arii sunt ocupate de

Socea, comună rurală, situată în cultura plantelor agricole, şi anume:
AS

Centru și cam spre Sudul plăşei 33.80 hectară 72 ării”1porumby â

Bistriţa, pe terenurile dintre
ram, hectare 22 arii secară ; 9 hecţare
muntelui Dragvei, către Răsăr
UI

it in 21 arii hrișcă; 37 hectare 18 arii

spre valea r. Bistriţa; se
mărgi- grâu; 149 hectare ȘI arii ov&s;
nește la Nord cu com,
Rădiu, de 24 hectare 4 arii fasole.
BC

care se desparte prin munți

i lur- Imaşul (suhatul) are o întindere
cani (în parte), la Vest cu
com. de 15 hect., nutrind. 1058 vite.
 RY
355
355

Populaţiunea acestei comune se

RA
larielor funcţionarilor se urcă la
urcă la 1203 suflete, sai 257 capi cifra de 16 lei. :
de familie (dintre cari 1191 au fost Numerul contribuabililor : 165.

presenți, 12 absenţi din com, la fa-
cerea recensemintului) ; din acestă
populație se deosebesc, după sex:
604 bărbaţi, 599 femei, după starea
LIB
Comunicaţia cu satele vecine se
face prin drumurile comunale ;
Socea-Vădurelele-Cândeşti ; Socea-

Y
Socea-de-sus - Rădiu ; Vaădurelele-
civilă: 607 necăsătoriți, 504 că- Belceşti-Beţeşti, și prin drumurile

SIT
sătoriți, 9o văduvi, 2 devorsaţi; naturale Vădurelele-Taslăt.
în raport cu naționalitatea : 3 fam. Fondul drumurilor e de 956 lei,
-evreaşti (22 străini) ; în raport cu. 35 bani pe tru venituri şi 540 lei

ER
instrucțiunea : 79 ştii carte, 1124 pentru cheltueli ; salarul picheru-
nu știu. lui e de 100 lei, salarul factoru-
Principala îndeletnicire a locui-
NIV
lui postal e de 40 lei.
torilor este agricultura şi „plutăria. Din numerul total al locuitori-
Dintre locuitorii împroprietăriți în lor, 48 datoresc Creditului Agrico!,
18964 sunt astă-zi: 60 cari stăpi- avend amanetat: 203 v.m.c., 28
LU

“ nesc pământurile lor; 63 cari stă- cai, 211 oi.

pânesc ca urmași; un loc este ocu-
pat de comună; 57 de inși, cari Socea-Donici, moşie în com. Ră-
RA

mau de el nici un soiti de pro- diă, plasa Bistriţa ; are un venit

prietate, precum nici putinţa de a în arendă anuală de 9800 lei; iar
NT

moşteni după urma legiui;ilor lor arendaşii posedă: 4 cai, 44 boi,

părinți. 18 vaci, 1 bivol şi 9o oi, în va-
In acestă comună se află : 2 bise- ISre aproximativă 41000 lei.
CE

rici (din care una în stare rea) cu

5 slujitori (2 preoți şi 3 eclisiarci), Socea-de-jos, sat, in com. Socea,
plătiţi din fondurile comunei. Veni- plasa Bistrita.
I/

tul fonciar anual al pământutilor bi- Are o întindere de 429 hectare

AS

sericeşti e de 300 lei; o şcolă cu (300 fălci), cu o populaţiune de 183

un învăţător plătit de comună, și familii, sai 370 suflete, din care:
co populaţie de 47 elevi; o mâră 3 vădane, 6 nevolnici (1 fam, evrei).
UI

pe apa p. Rădiu, In acest sat se află reședința co-

Budgetul e de 2989 lei la veni- munei ; 1 biserică cu 1 preot şi
BC

turi şi 2961 lei so bani pentru 2 dascăli ; mai multe vărării fârte
cheltueli; taxa de 10%, asupra sa- bine îngrijite,
 RY
3 56 S 356

Locuitorii se ocupă cu industria Spieșşti, sat, în com. Păstrăveni, pl.

RA
primitivă, şi agricultura. Num&ru! de Sus-Mijlocul; situat lângă r. Mol-
vitelor: 304 capete. dova ; are numai vr'0 14 case, se

LIB
mai numeşte : Slobozia-Spieşti.
Socea de-sus, sat, in com. Socea
pl. Bistrita. Stahie, piridş, în com. Calu-lapa,
Are o întindere de ş 14 hect. 80 plasa Piatra-Muntele ; se varsă pe

Y
arii (360 fălci), cu o populațiune partea stângă a p. Calu (v. |. r.)

SIT
de 40 familii, sai 280 suflete,
dintre care 4 văduve şi 4 nevolnic i. Stan, del, situat în partea răsăritenăa
Nuwmerul contribuabililor : 45. com. Bozieni, plasa de Sus-Mijlocul;
Numărul vitelor: 179 capete.
IV ER presintă în formațiunea sa grezuri
așa numite de măgura, care dai.
Socii, trup de sat, în com. Cârligi, O piatră forte bună de lucrat.
plasa Piatra-Muntele. Câstele ce privesc spre Apus și
UN

Pretind unii că numirea de « Soci» Nord sunt forte repedi, şi suișul

se derivă de la stabilirea în aceste anevoios, cu atât mai mult că po-
localităţi a niscai-va cojocari. un- tecuţa spre v&rful lui pare a fi f4-
AL

guri, fiind-că pe ungurește «soci» cută mai mult prin scurgerea a-

însemnă cojocar. pelor, de cât-de picior omenesc;
O altă pretenţie,
R

pâte şi mai iar câstele despre Sud şi Est, se

puţin întemeiată, e că se spune, plecă pe nesimţite, trecând şi for-
NT

cum-că in acestă localitate sar fi mând şirul delurilor din jud. Ro-
dat bătălie între Ştefan cel Mare man, prelungindu-se până în văile
CE

şi Radu, la 7 Martie 6979.

şi șesurile Moldovei şi aSiretului.
Părerea aceasta însă o cred ha-
Acest del prin înălțimea sa (cam
sardată de vreme ce Socii cu pri-
302 m.), predominând asupra tutu-
cina ar fi fost o altă localitate (v.
I/

ror delurilor din comună şi asupra

Socii, din jud Suceva).
împrejurimilor de până peste 10
AS

Solomonești,
km. depărtare, are o posiţiune fârte
pirioş, v. Slatinei, p. strategică.
în Gindăsni.
UI

, 1 Stan, pădure, în com. 'Bozieni, - pl.

Sorei, piri6s, în com. Budești-Ghi-
|! de Sus-Mijlocul, ce acopere câsta
BC

căi, plasa de Sus-Mijlocul

; se varsă . despre Nord, precum și o parte
in p. Budeștilor (v. r.) din creştetul delului cu a sa -nu-
 RY
357
357

RA
mire ; se legă cu pădurile Dulceşti tul suiuș al muntelui), aci se în-
şi Brănișteni din jud. Roman, cum tâlnesc tot-d'a-una păstorii.
şi cu pădurea Budeștii (din acest

LIB
județ). Conţine mult lemn, mai Stejaru, sat, in comuna Călugăreni,
cu semă în arbori de ștejar, fag, plasa Piatra-Muntele.
carpen şi ulm, a cărora virsă se Are o populațiune de go suflete,

Y
socote de peste :65—7o ani. Sai 21 capi de familie, dintre cari

SIT
Întinderea sa este de vr'o 72 sunt, dupăsex: 46 bărbaţi, 44
hectare (50 fălci). "femei; după starea civilă : 48 ne-
căsătoriți, 41 căsătoriți, 1 văduv;

ER
Stan, (Poiana lui-), poiană în com. În raportcu instrucțiunea; nici u-
Dobreni, pl. Piatra-Muntele. nul nu ştie carte.
Locuitorii se îudeletnicesc cu
NIV
Stan, (Piriul lui-), piriş, în com. plutăria.
Dobreni, pl. Piatra-Muntele.
Stejarul, sat, in comuna Pângaraţi,
LU

Stambotu, piri6ş, se mai numeste plasa Piatra-Muntele.

şi Stăuuoiu; este situat în com. Are o populațiune de 22 ş suflete
Calu-lapa, pl. Piatra-Muntele ; se sau 67 capi de familie, ce trăesc
RA

varsă pe stânga p. Calu (v.l. r.) în 71 de case, dintre aceştia «e

deosibesc, după sex: 112 bărbaţi,
Stăunoiu, v Stamboiu, pirisș. 113 femei; după starea civilă: 9S
NT

necăsătoriți, 10$ căsătoriţi, 19

Stânca Cojocarului, v. Cojocarului, văduvi ; în raport cu instrucțiunea :
CE

stincă, 4 ştii carte, 221 nu știu.

Locuitorii se ocupă cu plutăria
Stinca-Serbeşti, stincă masivă, in şi creşterea vitelor, mai puţin cu
-, i ,
I/

ramura delurilor Serbești, comuna agricuitura.

cu aceeași numire, plasa Piatra-
AS

Munte!e. Are o înălțime forte mare Stejarului, pădure, în comuna Pân-

şi presiată un aspect forte curios garați, plasa Piatra-Muntele, este
UI

proprietatea statului, care o aren-

Stinca-Vulturului, v. Vulturului. deză cu 1992 lei 20 bani anual.
BC

Stănilă, poiană, pe niuntele Cehlei Stejarului, v. Poiana Stejaruiui, pă-

(la locul de unde incepe adev&ra- dure.
 RY
358
358

Stejarului, pirisș, în comuna Călu-

RA
Strimbii, trup de sat în comuna
găreni, pl. Piatra-Muntele, se varsă
Uscaţi, plasa de Sus-Mijlocul (vedi
pe partea dreptă a riului Bistriţa.
Uricul lui Stefan Voivod din 6932

LIB
(1434) în Ulianitzki No, 36, pa-
Stejarului, pirisș, în comuna Pipi- gina 42).
rig, plasa de Sus-Mijlocul, isvoreşte

Y
din ramura muntelui Procov și Strimbii, trup de sat, în comuna
se varsă pe stânga p. Ozana,

SIT
în Bodeşti, plasa Piatra-Muntel!e.
locul unde acest pîriu traverseză
sosea județiană Pipirig-Nemţul (în-. Stratul, v. Tabăra,
tre km. 19—2o.

Straja, sat, in comuna Pângaraţi,

ER
Stridiniile, ramură de munţi, ce se
detașeză spre Est din ramura muu-
IV
plasa Piatra-Muntele, situat pe stinga
ților Tarcăt, pe la Nordul comu-
riului Bistriţa.
UN

nei Taslăui, Se mai numește și

Are o populaţie de 299 suflete Magura Stridiniilor.
sau 83 capi de familie, ce trăesc
In partea răsăriteană se bifurcă
in 93 de case, dintre aceştia : 151
în ramurele: Scaunele
AL

sunt bărbați, 148 femei ; după sta- şi Căţinul

(v. LL r.)
rea civilă: 1 şo necăsătoriți, 122
R

căsătoriţi, 26 văduvi, 1 devorsat:

Struginosu, piri6ş, în comuna
în raport cu instrucțiunea: 6 ştiu Us-
NT

Carte, 293 nu ştii,

scați, plasa de Sus-Mijlocul, isvo-
rește din delurile Re&sboeni, cur-
Locuitorii se indeletnicese
cu gend pe lângă Monastirea R&sboeni,
CE

plutăria şi agricultura.
şi după ce traverstză şostua Gi-
Strajei, Piri6ş, în comuna rov-Tupilaţi, între km. 27—23,
Taslăi, se varsă pe stânga p. Valea-Albă.
I/

plasa Bistrita, isvoreşte din

ramura
munţilor Stridiniile, şi se
varsă pe
AS

stânga piriului 'Taslău. Suzenii, trup de sat, în comuna

Reucești, plasa de Sus-Miilocul (e
Strîmptura, Reuceşti, sat),
UI

trup de sat, în comuna

Pângaraţi, plasa Piatra-Muntele.
Suzenii, sat, în comuna Grumăzești,
BC

Strimptura, trup de sat, în plasa de Sus-Mijlocul,

comuna Are o intindere de 524 hectare,
Hangu, plasa Piatra-Muntele.
cu 9 populațiune de 474 suflete,
 RY
359 359

RA
sau 99 familii, cu 17 vadane, 7 fra de 323 capete dintre cari: 96
nevolnici. | boi, ş9 vaci, 86 oi, 16 cai, 32
Numerul contribuabililor: 79. porci, 34 junci. II

LIB
Locuitorii se îndeletnicesc cu a-
gricultura şi creşterea vitelor. Svoronești, isvâre de apă potabilă,
In acest sat se află: 1 biserică situate către hotarul moşiei Uri-

Y
cu 2 preoţi şi 2 dascăli, 1 ferărie. cheni, plasa de Sus-Mijlocul.
Numerul vitelor se urcă la ci-

SIT
ER
NIV

1148 necăsătoriți, 888 căsătoriți,

LU

Șchiopului, (Piciorul-), munte in

grupa Cehleului, situat in drumul 149 văduvi, 3 devorsaţi, 25
de la schitui Durău, spre p. La- nevolnici ; în raport cu instruc-
RA

martin, ţiunea: 217 ştiii carte, 1971 nu

ştiă.
Șeşului, piriş, în comuna Mărgineni, Dintre locuitorii improprietăriţi
NT

plasa de Sus-Mijlocul. în 1864 sunt astă-di, 116 cari trăesc

şi-şi stăpinesc singuri locurile date,
situată în 69 cari stăpinesc ca urmaşi, 79
CE

Șerbești, comună rurală,

spre partea despre Est a plășei sunt, cari de şi insuraţi si culti-
Piatra-Muntele, vatori de pămint, dar nai nici
Este formată din cătunele: Şer- un fel de proprietate, precum nici
I/

besti, Ghigoeșşti, Hârtopul, Broșteni prilejul de-a moşteni după urma

AS

şi “Trudeștii, cu o suprafață de legiuiţilor lor părinți.

3511 hectare (2455 fălci) şi c'o Agricultura se face pe o întin-
populaţiune de 2188 suhete, sat dere de 2583 hectare, și anume:
UI

516 capi de familie, cari trăesc 5 52 hectare griii, 2 hectare hrişcă,

in $15 case. Dintre aceștia se deo- 12 hectare -secară, 1i43 hectare:
pofumb, 252 hectare orz, 316
BC

sebesc, după sex: 1076 bărbaţi,

1112 femei; după starea civilă:
 360

RY
360
hectare cartofi, 24 hectare fasole, flete, sau 214 capi de ram,, cari

RA
1 hectar anison, 14 hectare livedi trăesc în 222 case: dintre aceștia
artificiale, 257 hectare fineţe. „512 bărbaţi, 484 femei; după
Imașul are o intindere de 15 starea civilă:

LIB
sr7 necăsătoriți,
hectare şi nutrește 2928 capete 423 căsătoriți, 56 veduvi, 7 ne-
de vite, volnici; in raport cu instrucțiunea
In acestă comună se află: 3 bi- OI ştii carte, 895 nu ştiu.

Y
serici (2 în stare rea) cu 8 ser- In acest sat se află: o biserică

SIT
vitori, venitul fonciar al pămin- cu un preot şi un dascăl; o şcelă
turilor bisericeşti se urcă anual la populată de 42 elevi; reşedinţa
cifra de 1428 lei, 2 şcoli, cu câte
Comunei ; o mâră de foc 1 bră-
un învățător, o mâră de apă, 1
de foc, o brăhărie.
Budgetul e de 6r38 lei la ve-
IV ER hărie,
Locuitorii se ocupă cu agricul-
tura.
niturişi 5958 lei la cheltueli,
taxa de 109%/, asupra salariilor func-
UN

Șerbești, v. Iazu din Şes.

ționarilor se ridică la suma de 4r
lei anual.
, Șerbești, v. Stânca
Numerul contribuabililor: 60$. Şerbeșţi.
AL

Comunicaţia cu satele vecine

face prin: şoseaua jud.
se Șehiabului, +. Jgiabului, p. Bistri-
Girov- ciora.
R

Tupilați ; Piatra-Bozieni ;
NT

Fondul drumurilor e de 1300 Șghiabului, v+. JShiabului, p. Calu.

lei pentru venituri şi 600 lei
pen-
tru cheltueli, salarul picherului
CE

e $neamănului,
200 lei; salarul factorului Piriș, în com. Bu-
posta! halniţa. plasa
e de 250 lei, Piatra-Muntete.
Din numerul total al locuito-
Șoimului, ramură de munţi,
I/

rilor, 118 datoresc Creditului din

Agri- com. Taslău, plasa Bistriţa, se în-
col.
AS

tinde perpendicular (pe plan)

pe
Șerbești, Capătul sudic al ramurei Tarcăulu
sat, în com, Şerbeşti, pl, i.
UI

Piatra-Muntele, Extremitatea sa despre Apus

este situat in dru- este
mul Girov-Tupilai, bifurcată în dou& ramuri secu
la n-
13.500 dare: una care se ridică intre
km. depărtare de ora
BC

șul p.
Piatra, Tarcău și piridșul afluent acestuia
Are o Populațiune de 996 su- numit Cracul Țapului ; și
alta
 RY
361 361

RA
care incepe hotarul despre judeţul Șomușului, munte, situat din .ho-
Bacău, spre Răsăritul mţ. Tărhă- tarul "Transilvaniei (spre sud Est
Sșului şi Obârşiei p. Tarcăi, cân- de cursul. Bicazului) și până în

LIB
tinuându-se într'un singur trup stânga p. Tarcău, Se mai numeşte
spre Răsărit M.-Nâpte, printre p. şi Măgura-Şomuzului.
Şoimului şi p. Taslău, pină în

Y
dreptul localităţei Puciosul (din Șovbie, sat, în com. Mastracăn;
com. Taslău.) plasa Bistriţa, situat lângă s. Por-

SIT
tăreşti, de care se desparte prin
Șoimului, stincă, în com. Calu-lapa p. Măstăcănosa,
pl. Piatra-Muntele, situată în susul

ER
piriului Calu, spre drumu! ce duce Șvaghie, pisc de munte in grupa
către s. Poeni, din com. Vinătorii- munților Petrele-Roşii (+. |. r.)
NIV
Dumbrava -Roșe.
LU
RA
NT

“Tabei, ramură de munţi, în .prelua- hectare, și o populaţiune de 1810

girea culmei Hegheșului, situată suflete, sai 418 familii (1507
pe hotarul Transilvaniei (v. Arsiţa). “ au fost presenţi şi 13 absenţi din
CE

comună la tacerea recensămeu-

Table (dealu-), pichet pe granița tului populației); dintre aceştia;
Transilvaniei, situat între p. Bis- 908 sunt bărbaţi, 902 femei ; în ra-
I/

trița şi p. Coromislele. port cu starea civilă: 1047 ne-

AS

căsătoriți, 633 căsătoriți, 108 vă-

“Talpa, comună, în plasa de Sus- duvi, 27 nevolnici, 2 devorsaţi;
Niijlocul. în raport cu instrucțiunea : 99 ştii
UI

Este formată din satele: Chili- carte, 1711 nu ştii ; evrei: 46;
ele, Crăeşti, Hlăpeşti, Homicenii, Unguri 36.
BC

Negoeștii, Talpa, şi Tăetura (Tee- Dintre locuitorii improprietariţi

tura Borşeni cu o suprafață de 3116 în 1864 sunt astăzi: 65 cari trăesc
 RY
362 T 362

şi-şi stăpânesc locurile lor, 92 ca

RA
Fondul drumurilor e de 1264
urmaşi ; 1 loc este părăsit şi ocu- lei la venituri şi 1204 Iei la chel-
pat de alţii; 42 insi cari de și tueli ; salarul. picherului e de 200

LIB
insurați şi cultivatori de păment, lei ; salarul factorului postal de
dar mau nici un îel de proprie- 60 lei.
tate, precum nici putinţa de a Din numărul total al locuitori-
moșteni pe urma legiuiţilor lor

Y
lor,2 1 $ datoresc Creditului Agricol.
părinţi.

SIT
Locuitorii se ocupă cu agri- Talpa, sat, in com. Talpa, plasa
cultura și creşterea vitelor.
de Sus-Mijlocul, situat la 30 km.
Agricultura se face pe o in-
ER
500 m. depărtare de orașul Piatra
tindere de 1569 hect. 11 arii, şi
(prin s. Borniș).
anume » 400 hectare grii; 120 Are o populațiuae de 430 su-
IV
hectare ovăz; 8o hectare secară; fete, sau 72 capi de fam. dintre
a hectare porimb 3, hectare caps cari 10 veduve, 8 nevolnici, ro-
UN

t of i, 5 hectare” cânepă; 19 hec-

mâni; 24 evrei, 26 unguri.
tare fasole ; 4 arii mazăre ; 1 hect.
Numsrulcontribuablilor : II3
05 arii linte; 2 hectare anison;
Locuitorii se ocupă cu agricul-
AL

40 hectare orz, tura și creşterea vitelor.

Imaşul s'a desfiinţat.
In acest sat se află ; 2 biserici
In acestă comună se află:
R

5 bi- (una catolică), cu 1 preot şi 1

serici, cu 2 preoți, 5 dascăli (aci dascăl, 2 mori de apă, 1 ferărie,
NT

se află şi o biserică catolică), Ve-

O școlă populată de 77 elevi.
nitul fonciar anual al pămeaturi- Numărul vitelor: 295 capete,
lor bisericeşti e de 532 lei; 1 scâlă,
CE

1 piuă, 5 mori, 2 ferării, 3 rotari

Talpa, iaz, situat lângă s. cu a
10 lingurari. sa
numire, în com, Talpa, plasa de
Budgetui e de 48328 lei + bani
I/

Sus-Mijlocul, com. cu scursârea

la venituri şi 4783 lei la chel- iazului Breza (v. | r.)
AS

uieli; taxa de ro asupra

salariilor
funcţionarilor e de 35
iei anual, Talpa, moşie, in com.
Numărul contribuabililor: Talpa, pl.
UI

ş16. de Sus-Mijlocul; are

Comunicaţia cu satele un venit
vecine se anual de 14743 lei,
face prin: Șoseaua Bărbăâni-Talpa-
BC

Tupilați ; Talpa-Baratca
; Talpa- Talpan, +. Şerbeştii lui Talpan,
Hlăpeşti-Tototeşti.
mojie,
 RY
363. r 363

RA
Tarcău, moşie, cu partea din moşia calend. preot. Gr. Musceleanu, p.
Vadurile, se mărginește la Nord 174—176, 1863);
cu Bistrița, la Vest cu p. Tarcău

LIB
la Sud şi Est cu limitele de pe Tarcău, grupă de munţi, v. Cicu-
Obcina Murgociului, care plecând Tarcău.
de la fundul Tarcăului, trece prin

Y
punctele Gruiul Baltinului, Vârful Tarcău, ramură de munţi, (vedi

SIT
Goşmanului, Viţiona-Mare, Vertul descrierea generală : orografia ju-
Murgociului, Bâtca Cailor, și se detului).
coboră în Bistriţa.

ER
Tarcău, piriă, ce isvoraşte din mun-
“Tărcău, sat, în com. Pângăraţi, plasa tele Tarbăoşul (marginea despre
Piatra-Munte, situat pe piriul cu județul Bacău), curge spre Nord,
NIV
a sa numire. trecând pe la schitul Tarcău, apoi
Are o populaţiune de 400 suflete, pe la Brateş, Tarcău, şi vărsându-se
sati 113 capi de fam., cari trăesc pe drepta riului Bistriţa, după ce
LU

în 119 case, dintre aceştia 210 primeşte următârele piridşe din

sunt bărbaţi, 190 femei; după drepta p. Cracul “Țapului, Para-
starea civilă: 198 necăsătoriți, 172 miştea, p. lui Dumitru, p. lui Chi-
RA

căsătoriţi, 29 veduvi, 1 devorsat; rilă, Murgociului, Părului, Radului,

in raport cu instrucţiunea : 23 ştii Butucilor, Lăptâcelor, Mălăeştea,
(w. Lr.)
NT

carte, 378 nu ştii.

Locuitorii se indeletnicesc cu agri- lar din stânga: Tărcuţa, Bolo-
cultura, dar maicu semă cu plu- hănosul (Bolohaniș), Brateșul, Ata,
CE

tăria. Chei, Petrei, Bătrinei, Frasinul,

Crivei, (v. l. r.)

“Tarcău, schit, situat pe moşia Tar-

I/

cău, în com. Pingaraţi, plasa Pia- “Tarcău, isvâre minerale sulfurâse,

tra-Munteie, la sonfluenţa p. Bolo- în com. Păagăraţi, moșia Tarcău,
AS

haniș cu p. Tărcău. plasa Piatra-Muntele (v. Dr. 1.

Este zidit la 1833 de către Teodori, rap. insp. din 1888).
UI

Eromonacul Avram, cu cheltuiala

binu-făc&torilor (prin milostenie) ; Tarcău, pădure, in intindere de
Dumineca tuturor sfin- 35000 de hectare; este proprie-
BC

are hramul
ilor (v. pe larg istoria schitului tatea statului.
Varnava, Din ncâstă intindere enormă
Tarcău de archimandritu!
 RY
364
364

numai 10000 hectare sunt puse muntele Negra-Secuescului Obcina-

RA
în exploatare,
Negră), trece pe lângă Hamza
N şi se varsă lângă s. cu
Tarcăului, v. Gura Tarcăului, trup a sa nu-

LIB
mire pe stânga p. Bicaz.
de sat în com. Pângăraţi.
Taslău, comună rurală, în Sudul
Tarcăul, v. Cazaci. plăşei Bistriţa.

Y
Este formată din cătunele : Tas-

SIT
Tarhașul, munte la hotarul jude- lău Frumâsa şi Balcani, cu o popula-
țului despre Transilvania şi Bacăti țiune de 2871 suflete, sau 687
(v. Grindușul, munte),
fam. (2869 au fost present,
Tarniţa, del (+. Cuejdiu, ramură
ER absenți din
censimentului
comună
pop.)
la facerea re-
dintre cari:
2

de deluri).
IV
1465 sunt bărbaţi, 1406 femei;
după starea civilă: 1366 necăsă-
Tarniţa, del, în com. Talpa,
UN

plasa toriţi, 1286 căsătoriți, 212 văduvi,

de Sus-Mijlocul, lângă s. Hlăpe
şti. 7 devorsaţi; în raport cu istruc
-
țiunea 164 stiă carte, 2707 nu
Tarniţa, pirioș, în com. Câlugă- ştii,
AL

reni, plasa Piatra-Muntele ; Dintre locuitorii împroprietăriți

_isvo- în 1864 sunt
reşte din d. Zahorna si se astăzi : 280 cari
varsă
R

pe partea dreptă a r. Bistr trăesc ;. şi'și stăpânesc locurile

iţa. !or;
184 ca urmaşi; 257 sunt
NT

cari
Tarniţa, piri6ş, in com deși însuraţi și cultivatori de pă-
. Gârcina, „Mânt
plasa Piatra- Muntele ; isvo dar n'ai nici un soiă de pro-
râște din
CE

delul cu a sa numire și prietate și nici prilejiul de a

se varsă mos-
pe stânga p. Cuejdiului. teni ceva pe urma legiuiţilor lor
păriaţi. -
I/

Taşca, sătişor,
Agricultura se face pe o intindere
în. comuna Bicaz,
plasa Pia- tMun de 646. hectare, ȘI anume :
AS

rtel
ae, situat. pe 1 hectar
Stânga piriului Bicaz, griii ; 42 hectare hrişcă ; 12
hectare
ce duce spre trecăt
în drumul
rea Prisăcani,
secară; 347 hectare porumb) 2
UI

Are o şcâlă popula hectare orz; 215 hectare ov&s;

tă de 5ş elevi.
5 hectare meiu, 6 hectare
. , po tacânepă
i ;
hectar
BC

Tașşca,

A
Piri6s, in; nectare__cartofi ;
-

în comuna Bicaz,
plasa Piatra-Muntele 9 hectare fas6t€; 3 hectare
; isvorăşte din ma-
zăre.,
 RY
365

RA
Imaşul are o intindere de 220 medical superior, după stăruința
hectare şi nutreşte 2191 vite. D-lui M. Adămescu, prefectul jud.
In acestă comună se află: 4 Nemţu pe-atunci (și acuma primar

LIB
biserici, cu 10 servitori (din care al urbei -Piatra); din acea analisă
o biserică catolică); venitul fon- se constată că acele isvâre fac
ciar al pâminturilor bisericeşti e parte din clasa apelor: alcaline-

Y
de 11şo lei anual; o scolă. sodice-salifere și bicarbonate ; con-
Budgetul e de 6450 lei pentru ţinutul lor este analog cu al apelor

SIT
venituri şi 6155 lei pentru chel- minerale de la Slănic, Ems, Royat,
tueli ; taxa de 10%/, asupra sala- Gleichenberg.

ER
riilor funcționarilor se ridică la A doua analisă s'a făcut de
suma de o lei. d. P. Poni, care a găsit în 1000
Cowmunicaţia cu satele vecine se grame de apă: clor 6,2827; iod
NIV
face prin şoseaua jud. Dobreni- urme ; anhidrită sulfurică : 0,0187;
Moineşti. anhidrită carbonică totală : 0,6096;
Fondul drumurilor e de 1000 hidrogen sulfurat: 0,0033; anhi-
LU

lei la veaituri şi 920 lei la chel- drită silicică : 0,0090; oxid de

tueli ; salariul picherului e de 100 calciu: 0,1680; oxid de stronţiu :
lei ; salarul factorului postal e de 0,0029; Oxid de magneziu: 0,0731;
RA

şoo lei anual. oxid de fer : urme ; natriu: ş,016ş;

Din numărul total al locuitori- litiu: 0,0002; substanțe fixe în
lor, 109 datoresc Creditului Agricol. stare de sulfați, calculate : 1 3,1230.
NT

Aceste substanţe d-l Poni le gru-

“Tazlău, ape minerale, situate pe p&ză ipotetic în modul următor :
CE

moșia staiului, în com. Taslău, Clorură de sodiu: 10,2160;

plasa Bistriţa, pe malul drept al clorură de litium: 0,0012; clo-
p. Taslău, la pâlele dealului Mă- rură de magneziu: 0,1100, car-
bonat de calci : 0,2794; carbonat
I/

gura-Mică,
Inălțimea de - asupra nivelului de magneziiă : 0,0563; carbonat
AS

de fer: urme; sulfat de calcit :

mărei a acestor isvore e de 430
metri. Isvorul principal (fiind-că 0,0280 ; sulfat de stronţiă; 0,co51;
sunt mai multe),se află la 2 km, anhidrită silicică: 0,0090 (suma
UI

spre N.-V. de mânăstirea Tăslăi. substanțelor fixe: 10,7050; anhi-

Cea d'ântâii analisă cualitativă drită carbonică în bicarbonați :
BC

a acestor ape Sa făcut de d-l Dr. 0,1524; anhidrită carbonică liberă

Bernath, şi aprobată de consiliul 0,3048 ; hidrogen sulfurat : 0,005 3-

 366

RY
366
Calculându-se gazurile în volume, tului Taslău, urmând direcțiunea
sa găsit că 1 litru de apă minerală

RA
Vest-Esr; de aci cobâră întro
cuprinde: anhidrită carb. liberă vale cu câstele ripâse şi desco-
154 **, hidrogen sulfurat 2 ce. 67).
perite, mergend paralel cu Bistriţa

LIB
Terenurile aparţin grupei ter- şi Siretul, printre masivul Taslău-
țiare; isvorul iese dintrun chist
lui-Mare şi al Berzunţului (jud.
argilos care formeză malul stâng
Bacăii), traversând până la hotar

Y
al piriului, apa se adună într'0 es-
în dou rinduri soșeaua județiană
cavațiune la malul piriului Taslău.

SIT
Dobreni-Moineşti (în dreptul km.
Proprietăţile fisice şi himice sunt
42—46 ramficat).
următorele : apa este limpede, in-
Albia piriului este bolohândsă
coloră, cu un miros de hidrogen
sulfurat şi cu uu gust sărat, tem-
peratura 140,5C. Apa
ER În partea superidră și conţine pe-
triş în partea sa inferioră (v. Tâs-
degajtză lăul- Mare).
IV
puțin gaz compus din anhidrită
Afluenții sei din județul Neamţu
carbonică, hidrogen sulfurat şi o
UN

Sunt, pe drepta: p. Șoimului, Pu-

hidrocarbură.
ciosului, Cociorvei, Babei, Naclad,
Densitatea determinată de d-] (+. L r.); pe stinga: p. Carpăn,
Poni este egală cu 1,0082 la tem- Brusturos, Strajei, Peștiosu, Lim-
AL

peratura 170, C.
pegioru, Răcilă, Carpen, Radului.
Hârtia de turnesol este înroși
tă
R

ceea-ce indică o reacțiune

acidă, Tazlău, monastire,
Aceste ape sunt bune în com. Taslău,
NT

contra plas . Bistri

reumatismului, accidentelor aţa, situat pe malul p.
secun- Taslău, de la care şi-a luat nu-
dare şi terțiare sifilitice
şi contra di-
mele, este zidită de Ştefan cel Mare
CE

teritelor eczeme (v. Buleti

nul Soc.
de Med. şi natur. lași, in al 41 an al domniei-sale, iar
A. IL, No. de la Cristos 1397, pe locul unde
6, 1888, p. Poni ; idem studii
ap. mai inainte exista M-rea cu ace-
I/

miner. din județ, de Dr. Al, Şaab-

ner Tuduri; laşi nume, precum se constată
idem. Dr. D. Cante-
AS

mir, Asachi dintr'un uric din 1481 al acelui

A, III).
Domn, prin care dă sf. Monastire
Tazlău, piriă, în din Taslău sau Tazlov,
UI

com, Taslău, plasa două sate

Bistriţa; isvoreşte din vecinătate: Borilești şi Drago-
din muntele Goş-
manului și curge teşti (v. Melchisedec: Notiţe isto-
BC

printr'o vale rice şi archeologice, adunate de

forte frumosă Până pe
în dreptul sa-
la 45 Mari şi biserici antice
din
 RY
367 367

Moldova (pag. 89-92, idem Frun- Taslăul-Mare, ram. de munţi, în

RA
zescu: Dicţionarul topogr. pag 476: grupa Trotușului, se prelungeşte
idem Gr. Mușceleanu, op. cit. pag. în jud. Bacău (v. Trotuș), for-

5$—59, aceşti doi din urmă însă
spun că Mănăstirea se află în jud.
Bacău, ceea-ce este eronat).
Acestă monăstire posedă mai
LIB
mând marginele basenului Trotuș
în acest judeţ. (Notă: Valea Tas-
lăului, în privirea strategică, per-
mite a intorce apărarea din pa-

Y
multe inscripții vechi, de la dife- sul Oituzului şi Uzului (jud. Ba-

SIT
riţii donatori (v. loc. citate). căi), conducând atacul prin pasul
Moineştilor şi 'Teţcani, la Oneşti).
Taslău, sat, în com. Taslău, plasa

ER
Bistriţa, situat pe piriul cu a sa 'Făciunelui, v. Pasul-Tăciunelui.
numire, la 30.800 km. depărtare
'Tăetura, sat, în com. Talpa, plasa
NIV
de oraşul Piatra. Are o populaţie
de vr'o 287 fam., cari se ocupă de Sus-Mijlocul.
cu agricultura. În acest sat se află: Are o populaţie de 54 suflete,
3 biserici ;-o şcolă populată de 43 sau 16 fam., 3 v&duve, 1 nevolnic,
LU

elevi ; cu reşedinţa comunei. Numerul contribuabililor : 26.

- Locuitorii -se îndeletnicesc cu In acest sat se află o moră.
agricultura şi creşterea vitelor. Numărul vitelor: 67 de capete.
RA

Acest sat se mai numeşte: Tăe-

Taslău, moşie pendinte de M-rea tura-Borşeni.

NT

Tasiău, în com. Taslău, pl. Bistriţa;

are un venit din arendă anuală de Tăetura-Borşeni, v. Tăetura, sat.
160 lei.
CE

Tălășman, munte, in com. Dobreni,

Este proprietatea statului, şi se
mai numeşte: Incungiurătârea M-rei
pi. Piatra-Muntele (v. Faţa Tălăș-
Taslău. manului).
I/

v. Cicu-Tarcău. Tâmpești, trup de sat, in comuna

AS

“Taslău, munte,
Dragomirești, . plasa de Sus-Mij-
Taslăul, dei, v. Câsta-Taslăului. locul.
UI

Taslăul-Frumos, pădure, de 14,700 Tâmpeşti, moşie, în comuna Dra-

în plasa Bistriţa (v. Bra- gomireşti, plasa de Sus-Mijlocul,
BC

pogâne,
niştea, moşie). - este proprietatea d-lui Gr. Gr. 1să-
 363

RY
368
cescu, are un venit în arendă anual
ă S. cu a sa numire, pe partea drept

RA
de 7000 lei, ă
a p. Topolița.

Tărăţeni, sat, în comuna Pipirig,

LIB
Tătărușu, moșie, fără sat, în com.
piasa de Sus-Mijlocul este situat Gârcina, plasa Piatra-Muntele ; for-
pe piriul cu a sa numire, spre
meză trup cu Gârcina (v. Le), şi
inarginea jud. Suceva.
ambele sunt pendinte de M-rea

Y
Are 0 populațiune de 108 Bis-
su- trița ; arenda anuală e de 13410

SIT
ilete, sai 22 familii și 1 vedu
vă, lei,
Numerul contribuabililor : 23:
Se mai numește; Tataraşi,
Locuitorii se Ocupă cu agric
ul-
tura, însă terenurile nu stinț
pentru
apte
cultură ; de
locuri angajate pe la alte comu
aceea ei Îşi at
IV ER
Târnova, v. Târnova,

ni Tataraşi, v. Tatăruş,
din partea şesului (v.. Pipir moşie.
ig).
Numerul vitelor : 295 capet
UN

e, Tatomirești, sat, în com. Mărgi-

neni, plasa de Sus-Mijlocul,
Tărăţeni, piri6ş, în com. este
Pipirig, situat pe p. cu a sa numire,
plasa de Sus-Mijlocul ; între
AL

isvoreşte 5. Micşuneșşti, Itrineşti,

din munţii din jud. Suceva ”
şi se Are o populație de 319 sufle
varsă aprope de obirşia te,
p. Ozana,
R

sau 76 fam., 12 vedane,

pe dripta sa, 2 nevol-
nici, români (și 1 fam.
NT

evreescă).
Tărcuţa, Numerul contribuabililor
piri6ş, ce iSVoreşte : ş$.
din In acest sat se află: 1 biser
munții Transilvaniei, ică,
spre Sud de
CE

iam. cu 1 preot şi 1 dascăl,

mț. Bolăhănosul, se varsă pe
„Partea stângă a p. Locuitorii se îndeletnices
Tarcău. c cu
agricultura,
I/

Tărcuţa, pichet, pe graniţa Tra Numerul vitelor: 398 capete,

nsi]- şi anume: 74 boi,
vană, 81 vaci,
AS

lângă p- cu a sa numire, 177

0i, 30 cai, 26 porci, 10 junci.
“,
Tărpeşti, sat, în com. Petricani,
UI

plasa de Sus-Mijloc Tatomirești, piridş, isvorăste

ul (v. Silenii). din
delui Itrineștilor, com. Mărgineni,
Tărpești, plasa de Sus-Mijlocul ;
BC

vu
Pirloş,
AA

isvorește din ram,

-
. curge pe
deluri!or Rădenii, şi lângă s, Tatomireşti. şi Micş
se varsă lângă uneşti,
şi apoi trece în jud. Rom
an,
 RY
369 369

“Târnova, sat, in com. Filidra, plasa

RA
constatat că 7680 grame de apă
de Sus-Mijlocul ; se ma! numeşte conţin :
“și Piriul-Târnova. Sultat de potasă : 0.1958 ; clorur

LIB
de potasă: 0,0699 ;clorur de sodiu:
Târnova, piriş, în com. Filidra, 4,6104; carbonat de sodă:: 10,2444;
pl. de Sus-Mijlocul ; curge pe lângă carbonat de calce: 3,0763; car-

Y
s, cu a sa numire şi se varsă in bonat de magnezit : 0,905 ş ; carb.
p. Ve&ratic, de protox. de fer:'0,0601; alu-

SIT
minită : urme ; acidsilicic : 0,0256;
Teiului, v. Poiana Teiului, sat. (suma subst. compacte: 17,1970;
acid carb. liber, socotit în grame :

ER
Teiului (Piatra-), stincă, în forma 15,3600).
unui turn stricat, ce se ridică în Acest isvor face parte din grupa
NIV
mijlocul unui şes, din drepta r. isvârelor minerale de la Hangu,
Bistriţa, mărginit de muntele Pionul şi este clasat între: C/oruratele
şi udat de p. Bistriciora; are o sodice.
LU

înălțime de 88 palme (m&sura pri-

mitivă), iar baza de 176 palme. d icoş, cătună, în com, Bicaz, plasa
Legenda dice că aci este locaşul Piatra-Muntele ; este situată la ho-
tarul despre Transilvania, lângă s.
RA

diavolului'(v. - Butu, legendă de

Gh. Asachi). Chisirig.
NT

Terjâsei, piri6s, în com. Hangu, Ve piridş, ce formeză în tot

plasa Piatra-Muntele, isvoreşte din cursul săi hotarul judeţului des-
Poiana Siarului (ram. mţ. Arşiţa) pre “Transilvania ; se varsă pe
CE

şi se varsă la hotarul Transilvaniei, partea dreptă a p. Bicaz.

pe partea dreptă a p. Pântec. Se mai numeşte Ticoş-patak (pe
ungureşte).
I/

“Terjosei, ape minerale, cunoscute

AS

sub numele de Burcutul Terjosei, Timişeşti, comună rurală, în partea

în com. Hangu, pl. Piatra-Mantele. despre Est-Nord a plăşei de Sus-
Acestă apă isvoreşte din malul Mijlocul, situată pe valea riului Mol-
UI

drept al Terjâsei, în Poiana Sia- dova.

rului, es'e limpede şi cam sărată Este formată din cătunele ; Bu-
BC

la gust. Analisa a fost făcută de zaţii, Plăeşu, Preuteştii, Timişeştii

Dr. Th. Steinner, la 1856, şi s'a şi Unghenii, pe o întindere de 2130
24
Neamţu
 370

RY
370
hectare, şi c?o populaţie de 1889 41 arii livedi artificiale ; 330 hect.

RA
suflete sai ş 3 capi de fam. (1877 11 arii fineţe.
au fost presenţi, 12 absenți din In acestă comună se afă:2
comună la facerea recensimîntului

LIB
biserici, cu 2 preoţi și 3 dascăli;
"populațiunei), dintre cari : 935 sunt
venitul fonciar anual e de 1363 lei
bărbați, 9 54 femei ; după starea ci-
44 bani; 2 şcoli; 3 mori de apă,
vilă: 1009'sunt necăsătoriți
, 743 . Budgetul e

Y
de 8547 lei 64 bani
căsătoriţi, 137 veduvi, 21 nevo
l- la venituri şi 7597
nici ; după naționalitate : 26 lei 84 bani

SIT
evrei ; la cheltueli ; taxa de 100/g asupra
În raport cu instrucțiunea : 1 53
ştiti salariilor funcţionarilor se urcă
carte, 1736 nu ştiu. la
cifra de 38; împrumutaţi la Cre-
"in
Dintre
1864
locuitorii împroprietăriți
sunt astădi :
trăesc şi-şi stăpânesc singuri
114 cari incă ER ditul agricol sunt: 75 locuitori.
Numerul contribuabililor : 340.
locurile
IV
Comunicaţia cu satele vecine se
"lor ; 136 cari stăpânesc locurile face prin: soşeaua T.-Nemţu-Paș-
în calitate de urmași ; 4 stăp
UN

ânesc Cani ; prin drumul Timișeşti-Pâs-

locurile altora; dintre
locuitorii trăveni.
împroprietăriți în 1878 sun
: 88 Fondul drumurilor
cari trăesc şi "i stăpânesc e de 2013 lei
AL

lo- 94 bani pentru venituri

curile lor; 39 cari stăpânesc lo- şi 1060
lei pentru che:tueli ; salarul piche-
curile ca urmași ; 1 Stăpineș
te locul rului
R

e de 100 lei ; salarul facto-

altuia şi: 24, cari de și insuraţi
rului postal de 260 lei.
NT

şi cultivatori de pămint, însă nu Imașul (suhatul) e de 80 hect.

ai nici un fel de propriet
ate, pre- 37 arii şi nutreşte 3543
cum nici perspectivă capete
de a moşteni
CE

ceva pe urma legiuiţilor de vite, şi anume: 358 boi,

lor părinți, 474
Agricultură se face pe vaci, 1709 oi, 94 cai, 360 porci,
o intin- 548 junci.
dere de 1604 hectare
94 arii şi
I/

anume : 161 hectare

69 arii griu; Timișești,
I9r hectare 4o'arij sat, în com, Timişeşti,
AS

OvEz; 4 hect,
38 arii secară ; 3_he plasa de Sus-Mijlocul, este situat la
ct. 53
Drieă 5. 641 hect: 40 arii Bor arii 55 km. depărtare de orașul Piatra.
uzh;
UI

12 hect. qS-arii Are o populaţie de 958 suflete,

cartofi ș 11 hect,
50 arii cânepă; sau 259 fam., 40 veduve, 10 ne-
2i het, 26 arii
fasole; 7 hect, volnici, de baştină română ; 20
BC

76 arii mazăre;
195 hectare evre .
12 arij 0rz; 24 |
hect. Numerul contribuabililor : 350.
 RY
Locuilorii se ocuvă cu agricul- plasa Piatra- Muntele ; isvor&şte din

RA
tura şi creşterea vitelor. munţii Hangului şi se varsă pe
In acest sat se află: : biserică partea stângă a p. Largului.

LIB
cu 1 preot şi 2 dascăli, 1 .şcolă
populată de 89 elevi; 3 mori de apă. Tochilele, piri6ş, în com. Calu-
Numerul vitelor se urcă la 1714 lapa ; isvorăşte din delul Tapa şi
capete, şi anume : 160 boi, 230 se varsă pe partea stângă a p.

Y
vaci, 809 oi, 40 cai, 200 porci, Iapa (v.1.r.)

SIT
273 junci.
În privința vechimei acestui Todiriţeni, sat, (trup de sat), în
sat, vedi Uricul de la Stefan Voe- com. Vinătorii)-Nemţului, plasa de

ER
od, 6942 (1434) Aprilie 24, Sus-Mijlocul.
prin care întăreşte lui Popa luga
hărăzirea părintelui săi Alexandru ““Topoliceni, sat, in com. Galu, pl.
NIV
Voevod satele Buciumenii, și la Piatra-Muntele ; situat pe valea
„gura Studenţei s. Temeşeşti, amân- r. Bistriţa,
două părţile de județ şi Strimba Are o populație de 116 suflete,
LU

din vîrt până la gură, (v. Ulia- sati 36 familii, 4 v&duve, ş ne-
nitzki, No. 36, pag. 42). volnici români ; 7 evrei,
Num&rul contribuabililor: 30.
RA

“Tirguşor, v. Buhuş. În acest sat nu se află nici un

aşedămint de nici o formă.
NT

Tirguşor, v. Ciungi. Numărul vitelor: 265 capete.

Tiîrgul-Noă, sat, în com. Petricani, Topolița, pirii, ce isvorăte din

CE

|
plasa de Sus-Mijlocul, situat pe p. Delu-Mare (ram. mţ. Măgura), în
Topolița o 4 So com. Filidra, pl. de Sus-Mijlocul;
i
La 9099a fost dăruit de leștion curge spre Est, traversând şosua jud.
I/

Ușmel, M-rei Apagia (în privirea Piatra-Nemţu, intre km. 34—35,

acestui sat sunt mai multe is- trece pe lângă s. Ceahlăesti, To-
AS

pisoce). polița, Ocea, Ţolicea, Terpeşti,

Tirgu-Noi, Curechiştea, Petricani
UI

“Tâcăi, piridş forte mic, în com. de jos, Uricheni, Spieşti, în dreptul

Bicaz, plasa Piatra-Muntele. căruia se varsă pe drepta r. Mol-
dova, după ce primește următorii
BC

“Tânei, piri6ş, în com. Călugăreni, afluenţi, din drepta : Agapia, Va-

 RY
372
372
ratic, Terpezti, (v.1. T-) și din Re&ucești,

RA
pl. de Sus-Mijlocul, este
stânga, câte-va piridșe mici
numit ast-fel de la un răzeş, care
stabilindu-se aci împreună cu
Topolița, sat, în com. $

LIB
Humulești, feciori ai
plasa de Sus-Mijlocul, săi, at pus început
are o în- unui sat,
tindere de 760 hectare sai 562
fălci,
Trohineşti, dl,

Y
Are o populaţie de vr'o 140 lângă trupul de
Sat cu a Sa numire,

SIT
familii, cari se Ocupă cu agricul- în com. Reu-
ceşti, plasa de Sus-Mijlocul.
tura şi creşterea vitelor.
Num&rul contribuabililor :
12. Troiţa,
ER
v. Bahna.
In acest sat se află o scâlă
cu
O populație de 55 elevi şi 19 Trotuş, basen, aparține în întregul
eleve,
IV
s&ă chinei orientale a Carpaţilor
Numărul vitelor: 660
capete, şi coprinde clina sudică a mun-
UN

dintre cari ; 294v. m. c.,

34 cai, telui Tarcăul, adică linia de des-
46 porci, 232 oi şi 34
junci, părțire a apelor sale de ale basi-
Topoliţa-Săcălușeşti, moşi nurilor circomvecine ; urcă culmea
AL

e, în co- Taslăului,
muna Humulești, plasa din drepta riului cu
de Sus- acest nume,
Mijlocul, este Proprietatea âpoi pe aceea a
sta-
R

Gosmanului, care mărginește la

tului
Nord sorgintele Taslăelor şi Asău-
NT

lui, culmea Haușului, apoi caten

Torogleș, munte (v. Cicu- Tarcău). a
centrală a Carpaţilor. Apele acest
ui
CE

basin din jud. Nemţu, sunt: Tas-

Totoești, trup de sat, în
comuna lăul, cu toţi afluenții
Uscaţi ; plasa de Sus-Mijlo s&i, Asăul
cul, si- (din m. Goşmanului)
tuat în drepta p. Valea-Albă, şi Taslăul-
lângă
I/

s. Borşeni. Sărat, ce curge în jud. Bacău.

AS

Trestidra, Traian, sat, în com. Zăneşti,

vale, în com, plasa
Uscaţi Bistriţa ; la 1883 era proiectat a
(spre marginea de Nord), plasa
UI

de Sus-Mijlocul ; forma comună a-parte ; însă acel

este situată spre
Reshoieni, plana nu s'a realisat din pricină
că din 1ş2
BC

de locuitori impro-
Trohinești, prietăriţi, nu sau stabilit până la
trup de sat, în com, 1 August acel an, de cât 39,
 RY
3873 373

RA
făcendu-şi şi case de locuit, şi nu formând împreună cu p. Ghigoești
au avut ca fond bănesc de cât un iaz, (pe teritorul com. Serbeşti);
2469 lei 31 bani. acesta comunică cu alt iaz situat

LIB
mai spre Est (v. Bahna).
Traian, v. Vulturul-lui- Traian.
Trudești, trup de sat (cătună), în

Y
Trestia, del, com. Calu-lapa, pl. com. Şerbeşti, pl. Piatra-Muntele,
Piatra-Muntele ; este situat spre situată lângă p. cu a sa numire

SIT
satul Iapa. şi în drumul soşelei Piatra-Roiman.

Timului, (Grâpa-), dei, în com. Trudeşti, iaz (+. Trudeşti, piriu).

ER
Calu-lapa, pl. Piatra-Muntele, si-
tuat lângă satul Calu. Turnul-lui-But, v. But.
NIV
Tinsa, ciușmea, la drumul mare Tulgheşului, v. Pasul Tulgheşului.
Piatra-Nemtu, situată pe coprinsul
, , . „i
i
LU

com. Filidra, plasa de Sus-Mijlocul, . urtureşti, sat, în com. Căciulești,

este proprietatea M-rei Agapia. pl. Piatra-Muntele, situat la 5 km.
Se zice „că aici odinidră a fost o depărtare de orașul Piatra. |
RA

straşnică bătălie. Are o populaţie de 19ş su-

filete, sati 49 familii; dintre cari: !
Tisei, piri6ş, în com. Mastacăn, pl. 97 bărbaţi, 98 femei; 86 necă- |
NT

Bistriţa. sătoriţi, 96 căsătoriţi, 13 văduvi;

în raport cu instrucțiunea : 5 ştii
Trudeşti, piri6ş, ce isvoreşte din carte, 190 nu ştii,
CE

stânca Şerbeştilor, com. Șerbești, Numerul contribuabililor : 47.

plasa Piatra-Muntele ; curge spre Numărul vitelor: 444 de ca-
Sud, traversâ:d şoseaua județiană pete, şi anume: 125 vite cornute,
I/

Piatra-Roman între km. 16—17, 10 cai, 9 porci, 300 de oi.

AS
UI
BC
 RY
874

RA
LIB
T

Y
SIT
Tapului, v, Cracul-Țapului, pirioş, care odini6ră a tost schit; o vel-
niţă (fabrică de spirt), cu capital
Țiganca, piri6ş, în com. Pipirig,
ER
de 110.000 lei, ş6 lucrători, pro-
plasa de Sus-Mijlocul ; isvorăşte
ducând zilnic 1110 litruri de spirt.
din muntele Cotnărelu, şi se varsă
pe drepta p. Pipirig (v. 1. r.)
IV
Tibucanii, trup de sat, în com. Pis-
trăveni, plasa de Sus-Mijlocul se
UN

Tigancei, v. Poiana-Ţigancei, ape mai numește : Ţibucanii-de-jos.

minerale.
Tibucani, schit(v. 'Țibucani, sătişo
r).
AL

" Tigancei, Piri6ş, ce isvo

reşte din
delul cu a sa numire, se vars
ă pe Țiclăi, munte, în com. Taslăă, plasa
stânga p. Cuejdii (v. 1...
R

) Bistriţa, situat în ramura Drag

va
(din stinga piriuiui Taslău);
NT

TȚigancei, pisc de munte, se

în ram. mai numeşte: Piclăul,
Ciungi, pe teritorul com. Filira,
pl. de Sus-Mijlocul,
CE

situat între Tiglăă, munte (pi;c),

Mănăstirea Văratic situat la ex-
şi Sehăstria. tramitatea superisră a Cehlăului ;
Țigancei, este forte grei de suit şi în vir-
del, în com,
I/

Dobreni, ful săi se află un tăpşan de câți-va

plasa Piatra-Muntele, situ
at pe mo- stinjeni, unde este înălțată o cruce
AS

şia Almașului, în part

ea despre Şi O tâcă; alăturea
Gârcina, cu acâstă mă-
gură se inalță în formă de turn
UI

“Pibucani, Panaghia (v. 1. r.)

sătişor, în com, Păstră- Pe câstele Ţigiăului sa păstrat
veni, plasa de Sus-Mijlocul ; se
BC

O săpătură care arată că spre 18

mai numește şi Ţibuca
nii-de-sus. lulii, anul
În acest sat se afiă 1835, Mihail Sturza
o biserică, Voevod a petrecut acolo n6ptea-
 RY
315

RA
La acestă inălțime vrednică de siv cu sumănăria; locuitorii sunt
mirare, isvorăște o fiutină, numită în cea mai mare parte români din
a Mitropolitului (v. |. r.) Transilvania, stabiliţi de multişor

LIB
aci ; se lucrează annal 150.000
“Țirdeni, sat, în com. Cândești, plasa ozade lână, din care se fabrică
Bistriţa, situat pe piriul Cocârla. 214.285 coţi de -sucman; parte

Y
Are o populajie de 106 suflete, din acest product se consumă în
sai 26 fam., 3 veduve, 3 nevol- localitate ; dar mai mult de 3 părți

SIT
nici, cari se îndeletnicesc cu agri- se exportă în deosebite localități
cultura şi puţin şi cu plutăria. ale tărei.
In acest sat se află 2 rotării.

ER
Numerul vitelor: ș9 capete. Țolice, sat, în comuna Humulești,
plasa de Sus-Mijlocul, are o în-
NIV
Țolice, trup de sat, în com. Petri- tindere de 71 ş hectare (500 fălci),
cani, plasa de Sus-Mijlocul. cu o populaţie de vre-o 20 fa-
milii, cari se ocupă cu agricultura.
LU

Tuţueni, mahala, in oraşul Nemţu ; Numă&rul vitelor : 42 capete.

locuitorii de-aici se ocupă esclu-
RA
NT

U
CE

Umbrariu, del, în com. Păstrăveni, Ungh iu, pădure, în com. Dragomi-

plasa de Sus-Mijlocul, situat, lângă reşti, pl. de Sus-Mijlocul ; conţine
I/

5. Davideni. esență de fag, mastacân şi arini-

AS

Unghiu, trup de sat, în com. Dra- Ungheni, trup de sat, în com. Ti-
gomireşti, plasa de Sus-Mijlocul. mişești, plasa de Sus-Mijlocul ; are
UI

o populaţie de 25 suflete sau 6

"Unghi, piri6ş, în com. Dragomi- familii şi. o văduvă, care se ocupă
BC

cu agricultura.
reşti ; se varsă pe stânga p. Va-
Numerul vitelor: 41 capete.
du lui.
316
376

RY
Uricheni, comună rurală, în plasa In acestă comună seaflă: 1 bi-
de. Sus-Mijlocul, numită ast-fel de scrisă cu 1 preot şi 2 dascăli;
la singurul sat ce-o formeză ; se fonciarul anual al pământurilor bi.

RA
” întinde spre Sudul delului numit sericeşti se urcă la cifra de 840
pădurea Graşi, între satele Petri- lei; 1 şcâlă; 2 mori: una situată
canii de sus,

LIB
Petricanii de jos şi chiar în s. Urichieni, şi alta pe
Julteni (ce vin spre Apus) din com.
locul numit «Bradul la Moldova»,
Petricanii ; s. Rădenii şi Păstrăveni
pe apa Topoliţei.
(com. Păstrăveni), spre Sud-Est,

Y
Budgetul comunei e de 4295 lei
pe o intindere de 1812 hectare
80 bani pentru venituri şi de 4230

SIT
(1265 fălci), cu o pnpulaţie de
lei pentru cheltueli ; taxa de 10%/
1487 suflete sai 391 capi de fa-
asupre salarielor funcţionarilor se
milie ; dintre cari deosebim, după ridică la cifra de 26 lei.
sex : 735 barbaţi, 752 femei;
după starea civilă: 734 necăsăto- ER
Numerul contribuabililor: 375.
In marginea despre N. as. Ure-.
iți, 632 căsătoriți, 120 vedurvi, 1
IV
cheni, se află crucișul a ș drumuri
devorsat, 12: nevolnici ; în raport comunale, cari fac comunicaţia în-
cu instrucțiunea :
UN

37 ştiu carte, tre : s. Uricheni şi Răucești prin

1450 nu știu, drumul ce trece prin Graşi şi Tro-
Teritorul acestei comune, stră- hinești (traversând dâlul «Pădurea
bătut de-alungul de p. Topolița,
AL

Graşi» şi apoi soşeaua jud. Nemţu-

nu presintă de cât podișe mici, şe= Paşcani, între km. 8—9) ; intre
suri şi văi întinse, înclinate puţin s. Uricheni şi Timiseşti ; între Ure-
R

către Râsărit, cari sun fârte prii- cheni şi Păstrăveni; intre Ure-
NT

tore cerealelor și finețelor. Cheni şi schitul Rădeni, trecând

Agricultura se face pe o în- prin s. Rădeni (comuna Păstrăveni)
tindere de 1:86 hectare, 55 arii
CE

şi între s. Uricheni şi Petricani,

şi anume : 169 hectare, 14 arii griă: cu cele-l-alte sate ce vin așezate
108 hectare, şo arii OvVEz; 70 pe valea din susul cursului Topolița.
hectare, 30 arii secară ; 35 hec-
I/

Fondul drumurilor «e de 1400

tare rapiţă; 532_heciare, 45 ati lei pentru venituri şi 1360 lei pen-
AS

porumb ; 30 hectare, 'îg arii câ- tru venituri şi 1360 lei pentru
nepă ; îi hectare, 08 arii fasole ; cheltueli ; salarul picherului co
57 arii mazăre ; 87 hectare, 29 lei ; salarul factorului postal e de
UI

arii orz; 212 hectare, 03 arii fi--

50 lei anual,
neţe,.
Dintre locuitorii acestei comune,
BC
377
377

RY
56 datoresc Creditului Agricol, „caţi, Răsboeni, Borşeni, (Borșeşti),
avend amanetat: 174 v. corn:, 20 Marginea, Poenele şi 'Totoeşti), cu
oi, 5 cai, 7 viței.

RA
o-populațiune de 2261 suflete, sai
529 fam., dintre cari se deosebesc,
Uricheni, sat, în com. Uricheni, după sex: 1129 bărbaţi, 1132 fe-

LIB
plasa de Sus-Mijlocul ; este situat la mei; dup€ starea civilă: 1r68
44 km. depârtare de orașul Piatra, necăsătoriți, 932: : căsătoriţi, 157
(In privinţa populaţiei, etc., v. veduvi, 4 devorsaţi ; în raport cn
Uricheni, comună).

Y
instrucțiunea : 124 ştii carte, 2137
Numerul vitelor se urcă la ci- nu știi.

SIT
fra de 2219 capete, şi anume : 275 “Dintre locuitorii împroprietăriți
boi, 156 vaci, 68 viței, 94 junci, în 1864, sunt astă-di: 46 cari
4 juncane, 1435 Qi, 120 porci, 37 trăesc, şi "şi stăpinesc singuri lo-

ER
cai, 18 epe, 12 minji. (v. Silenii, curile ; 58 cari stăpânesc locurile
sat). în calitate. de urmași; 152 cari
NIV
nu ati nici un fel de proprietate,
Uricheni, moșie, în com. Uricheni, precum nici putinţa de a moșteni
plasa de Sus-Mijlocul. ceva pe urma legiuiților lor pă-
rinţi.
LU

Urşi, trup de sat, în com. Grumă- Locuitorii se ocupă cu agricul-

zeşti, plasa de Sus-Mijlocul. tura, creșterea vitelor şi exploa-
tarea pădurilor megieşe satelor.
RA

Urşi, trup de sat, în com. Galu, Agricultură se face pe o intin-

plasa Piatra-Muntele. dere de 1448 hectare 31 arii, şi
NT

şi anume: 136 hectare 90 arii

în oraşul Nemţu; griă ; 300 hectare 60 arii ovă;;
Ursului, mahala,
se numește Piriul-Ursului. 95 hectare şo arii. secară; 547)
CE

hectare 26 arii porumb; 7 €c-

(Poiana-lui-) ; moşie, v. tare 9 arii cartofi; 13 hectare
Ureche,
68 arii cânepă; 60 hectare S8i
Silenii, sat.
I/

arii fasole; 98 hectare 18 arii

orz, 68 hectare 29 arii fineţe.
AS

Uscaţi, comună rurală, în plasa de

Imașul are o intindere de 14
Sus-Mijlocul, situată către hotarul
hectare 32 arii şi nutrește 2597
jud. Roman, de-alungul p. Valea-
UI

capete de vite.
Albă. 6
Us- In acestă comună se află:
Este formată din cătunele:
BC
378 U 37%

RY
biserici (intre care şi un schit), cu lor, 366 datoresc Creditului Agri-
22 servitori, plătiţi din fondurile col.
comunale cu 600 lei şi din fon-

RA
durile Epitr. sf. Spiridon (v. R&s- | Uscaţi, sat, în com. Uscaţi, plasa
boeni, moșie), cu 2160 lei (budg. de Sus-Mijlocul, situat pe valea p.

LIB
a. tres.), venitul fonciar anual al Valea-Albă, la 26 km. depărtare
păminturilor bisericeşti e de 247 de orașul Piatra. i
lei ; o şcolă, mori de apă, ferăs- Este format din trupurile Lela
trae pentru exploatarea pădurilor

Y
şi Drămeşti şi este reşedinţa co-
Budgetul e de ș177 lei 1 ban munei.

SIT
pentru venituri şi 2052 lei 19 bani
pentru cheltueli ; taxa de 100/, | Uscaţi (Parte-din-), moşie, în com.
asupra salarielor funcționarilor se Uscaţi, plasa de Sus-Mijlocul ; are
ridică la cifra de 30 lei anual.
Comunicaţia cu satele vecine se
IV ER
un venit de 5741 lei; proprieta-
tul mai posedă: 60 vite corn., 20.
face prin şoseaua judeţia: ă Girov- oi, 8 pluguri. .
Tupilați. |
UN

Fondul drumurilor e de 7șo lei Ulidia, piri6s, in com. Mastacăn,

la venituri şi 650 lei la cheltueli ; plasa Bistrita,
salarul picherului e de 100 lei;
AL

salarul factorului postal de șo lei Ușorul, del, in com. Mastacân, plasa:

anual, Bistriţa.
Din numerul total
R

al locuitori-
NT
CE
I/
AS
UI
BC
 379

RY
RA
LIB
V

Y
Vadu, trup de sat, in com. Cârligi, în 1864 sunt astă-di: 97 cari mai
plasa Piatra-Muntele. trăesc şi-și stăpânesc singuri locu-

SIT
rile lor; 111 cari stăpânesc locu-
Vadului, pirioş, ce isvorăşte, din rile în calitate de urmași; 12 ai
com. Cârligi, pl. Piatra-Muntele; părăsit locurile ; 11 stăpânesc locu-

ER
curge spre Nord îutrând pe teri- rile altora ; 1 loc se stăpineşte de
torul com. Uscaţi, vărsându-se pe către comună ; dintre locuitorii
NIV
partea dreptă a p. Valea-Albă, improprietăriţi în 1878 sunt: 23
dupe ce primeşte următorele ape, cari trăesc și-și cultivă locurile lor ;
din stînga : p. Unghiu, Recea, din 8 cari stăpinesc ca urmași şi 61,
LU

drepta mai multe isvâre mici numite cari cu tâte că sunt insuraţi şi culti-
Topliţe (v. |. r.) vatori de pămint, insă nu au nici
un fel de proprietate, precum nici
RA

Vadurile, comună rurală, în plasa putinţa de a moşteni pe urma le-

Piatra-Muntele ; este formată din giuiţilor lor părinţi.
cătunele : Tarcău, Onţu, Vadurile, Agricultură se face pe o întin-
NT

Agârcia, Găbureşti, Malicia, Niţeni, dere de 227 hectare şo arii, şi

Podorăni, Prelunca şi Secu, cu 0 anume, pentru posesor: 2 hectare
oves; ră hectare porâib; pen-
CE

populaţie de 1281 suflete, sati 373

capi de fam., cari trăesc în 361 tru locuitori: 1 hect riscă; 2
hectare orz ; 8 hectare ov&s; 195
de case ; dintre aceştia se deose-
porumb ; 2 hectare cânspă ;
besc, după sex: 627 bărbaţi, 654 hectare
I/

femei ; după starea civilă: 631 1 hectar fasole; 1 hectar cartofi;

AS

5o arii mazăre. (Pămintul este nc-

necăsătoriți, 533 căsătoriţi, 112
priincios culturei porumbului).
veduri, ş devorțaţi; în raport cu
Imașul are o întindere de 34!
instrucțiunea : 101 ştii carte, 1180
UI

hectare şi nutrește 3058 capete de

nu stiu.
locuitorii împroprietăriți vite, Locuitorii pe lângă agricul_
Dintre
BC
380 V

RY
380

tură se ocupă torte mult cu plu- În acest sat se află: reşedinţa

RA
tăriă, comunei, 1 biserică, o şcâlă po-
In acâstă comună se află: 1 pulată de 49 elevi; 1 piuă.
biserică, cu 1 preot şi 1 dascăl;

LIB
venitul anual al fonciarului pentru Vadurile, pădure, în com. Vadu-
pămintul bisericei e de 400 lei; rile, pl. Piatra-Muntele ; are o
o şcâlă ; 1 piuă pentru făcutul suc- întindere de 1661 pogâne,

Y
manelor ; mori de apă,
Budgetul comunei e de 3538

SIT
Vadurile, piri6ş, în com. Vadurile,
lei pentru venituri şi 337ş lei pl. Piatra-Muntele; isvorește din
64 bani pentru cheltueli; taxa de mţ. Mălăcşte şi lângă v. cu a sa nu-

ER
10 %/ asupra salarielor funcţiona- mire se varsă pe drepta r. Bis-
rilor se ridică la ciira de 29 lei. triţa,
Budgetul drumurilor e de 719
IV
lei $ bani pentru venituri și ș6ş Valea-albă, trup de sat, în com.
lei pentru cheltueli ; salarul piche- Uscaţi, plasa de Sus-Mijlocul, si-
UN

tului e de 150 lei; salarul facto- tuată pe piriul cua sa numire.

rului postal e de 20 lei anual.
Din numerul total al iocuitori- Valea-albă, trup de sat, în com.
AL

lor, 29 datoresc Creditului Agricol. Bălţitezti, pl. de Sus-Mijiocul, Se

mai numeşte: Valea-Seacă,
R

Vadurile, sat, în com. Vadurile, pl. Acest sat a fost proprietatea lui
Piatra-Muntele, situat pe drepta r. Dumitraşcu Ceaur, pe a căruia
NT

Bistriţa la 9.500 km. depărtare fată Catrina a luat'o de soție An-

de oraşul Piatra. tioh Vodă.
CE

Are o populaţie de 427 suflete,

sai 134 capi de familie, cari tră- *Valea-albă, trup de sat, in com.
esc în 124 case; dintre aceştia, Cârligi, pl. Piatra-Muntele, este
I/

se deosebesc, dupe sex: 211 băr- situată lângă Soci şi Poeni; are
baţi, 216 femei; după starea ci- vr'o 3 case în cari locuesc pădurari ;
AS

vilă, 208 necăsătoriți, 183 căsă- 3 mori şi 3 iazuri, în apropiere.

toriţi, 34 veduvi, 2 devorsaţi ; în
UI

raport cu instrucțiunea; 62 ştiu Valea-albă, piridş, se numește și

carte, 365 nu știu, piriul Alb (v.1.r.); primeşte esp.
Locuitorii se indeletnicesc
BC

cu afluenții : p. Vadului, Strunginosu,

agricultura şi plutăria, Recea, (+. |. r.)
 RY
381
381

Valea-albă, v. Răsboeni. In croni- Valea-viei, mahala, în partea des-

RA
cele Turceşti se numeşte Agadse- pre Nord a orașului Piatra; este
Denisi (v. 1. r.) vestită pentru următoriul episod:

LIB
Stefăniţă Vodă intrase în dragoste
Valea-Arinului, trup de sat, în com. cu Rada preotesa, vestită prin
Bălţiteşti, pl. de Sus-Mijlocul. frumuseţe, și care avea un bărbat
preot, ce era cam uşor la cap,

Y
Valea - mare, pirioş, în comuna popa Ghiţă.

SIT
Dâmna, pl. Piatra-Muntele ; unit cu Pe acel timp se obicise vestea că
p. Valea-mică, se varsă pe stinga Petru-Vodă e fugar prin ţară pri-
r. Bistriţa (v. Bistriţa, piri6ș). gonit de -boeri, şi că dragul ei

ER
Ştefăniţă ajunsese Vodă; se sfă-
Valea-mare, piri6ș, format din p. tmise deci preoteasa, Sâmbătă scră
Velniţei şi Duruitore ; curge spre în spre Duminecă, cu popa Ghiţă
NIV
Sud traversând şoseaua jud. Piatra ca să se pue de pândă cu dascălul
Borzieni, între km. 10—I11, vEr- lancu a doua zi după leturghie în
sându-se mai spre Sud de s. Gi- stufarii din drum, dâr pote Petru-
LU

rov, pe stânga Cracăului. Vodă să trecă pe acolo, căci popa

Ghiţă cunoştea bine pe Petru-Vodă.
Valea-mică, v. Valea-mare; piriul Popa Ghiţă slujia la biserica de
RA

Dămna. lemn ce era atunci, în mahalaua

de astă-zi zisă Valea-Viei, şi era
aprope de drumul cel mare de-o
NT

Valea-moret, poiană, în pădurea

Runcu, com. Silişte, pl. Bistriţa. asvîrlitură de băț; el își luase cu
el 2 pistele şi un iatagan turcesc.
CE

Valea-rea, piri6ş, în com. Pânga- Tocmai pe când popa săvirşia le-

raţi, pl. Piatra-Muntele, curge pe turghia v&du de departe venind în
fuga mare uw călăreț, popa cunos-
lângă M-rea Bisericani.
I/

când în acest fugar pe Petru-Vodă,

Humu- de şi era îmbrăcat țerăneşte, și
AS

Valea-sacă, piridș, în com.

ne putend eşi din biserică în tim-
leşti, pl. de Sus-Mijlocul, este nu-
« Valea- pul liturghiei, scâse de sub ves-
mit ast-fel de la țarina
UI

minte un pistol, îi îndreptă pe fe-

Sacă> prin care curge.
restă și dede foc asupra lui Petru
v. Valea-albă, trup de Vodă ; glonţul atinse braţul şi cOs-
BC

Valea-sacă,
Bălțitești. tele lui Petru rupându-i haina de
sat in com.
382 382

RY
pe el, dar nu-l omori; atunci în- lerochimonahul şi simonahia Olim-

RA
torcendu-se Petru-Vodă către bi- pieda, cu ajutorul maicelor şi al-
serică şi vedând pe popa care era tora buni credincioşi (prin milos-
la ferestră şi indreptă a 2-lea pis- tenii).

LIB
tol, sări de pe cal şi se puse în Elena Paladi dărui acestei M-ri
dosul lui, și apoi blestemă cum- moşiile: Vălileşti, Cleja, Zerneşti,
plit pe popă. Al doilea glonț trecu Perişani cu trupurile ce ţin de ea,

Y
departe de Petru- Vodă, care atunci Simonahia Elisabeta Balş ?i dă-
şi sărise din not pe cal luându-și rui moşia Vultureşti cu trupurile

SIT
drumul spre M-rea Bistritei. alăturate.
Dupe ce liturghia se săvirși cu La 1841 a fost reparată de că-

ER
totă spaima credincioșilor, dască- tre Scarlat Palade şi simonahia
Jul Iancu alergă la Rada preotesa Fevronia.
şi-i spuse cum popa Ghiţă a tras M-rea Văraticul mai avu şi ur-
IV
cu pistolele asupra lui Petru și nu mătorele proprietăţi : Bălileştii (ju-
Va nemerit. Cum ajunse popa acasă, dețu Dorohoi), Brătuleţ (jud.'Nemţu),
UN

Rada ”Î dete afară, iar poporul Buciumenii şi Vladnica (jud. Te-

aflând că el încercase se ucidă pe cuci), Buhaiul (jud. Nemţu), Sarata
Petru. Vodă, Va alungat dintre ei (jud. Nemţu).
AL

zicându-i că-i blestemat de Petru- (+. D. Frunzescu: Dicţ. Top. p.

Vodă; după trei zile popa Ghiţă 520 ; idem Gr. Musceleanu: op.
R

se spînzură pe culmea Borzoghea- Cunoscut pag. 123 —125).

nului (v. acestă legendă: Piatra, In M-rea Văratic se află o
NT

oraş; idem, Petru-Vodă, munte). şcolă de fete populată de 36 eleve.

Numărul țesătârelor de şiaiac
CE

Vama, v. Prisacani, trecătâre. (v. Agapia M-re).

Văraticul, monastire de călugărițe, Văraticu, piriă, ce isvorăzte din

I/

înfiinţată pe la finele vecului trecut muntele Măgura Văraticul, în com.

de cuviosa maica Nazaria sub con- Filidra, plasa de Sus-Mijlocul;
AS

«ducerea starețului Paise de la M-rea curge în direcțiunea V.-E,, trecînd

Nemţu, în com. Filisra, pl. de Sus- pe la M-rea Văraticul, traversând
UI

Mijlocul. apoi soşcua jud. Piatra-Nemţu, în-

Biserica cea mare s'a zidit, după tre km. 30—31, vărsând pe drepta
"cum arată inscripţia de-asupra bi- p. Topolița, în fața s. "Topolița,
BC

sericei, la 1807 de către losif după ce primeşte din drepta piri-

 RY
383

şele : Sarata (Bălţătezti), Gin- Numerul contribuabililor: o.

RA
dăâni, (v. L. r.) Locuitorii se ocupă cu agricul-
tura şi parte cu extragerea varu-
_Văraticu (Măgură), ramură de munţi, lui din: petrele calcarâse ce se

LIB
situată în prelungirea ram. Domes- găsesc în abondenţă în împreju-
nicul, spre sud de M-rea Văraticul. rime.

Y
Văraticu, v. Sarata-Varaticului. Văleni, sat, în com. Vinători-Dum-

SIT
brava-Roşe, situat pe malul r. Bis-
Varnava, munte, în ram. munţilor triţa, lângă Petro-Dava. -
Bistriţei-Moldove, situat spre Nor- Are o populaţie de 47 fam,,

ER
dul M-rei Bistriţa. sai 199 suflete, cari se ocupă cu
agricultura și plutăria ; dintre aceş-
Varnița, poiană, în com. Dobreni, tia 102 sunt bărbaţi, 97 femei;
NIV
pl. Piatra-Muntele, situat pe moşia in raport cu starea civilă: 103
Almașului necăsătoriți, 66 căsătoriti, 16 ve&-
duvi, 2 devorsați; în raport cu
LU

Varnița, piridş, ce isvorește din instrucțiunea : 3 ştii carte, 196

muntele cu a sa numire (ramura nu ştii.
Cuejdiului), se varsă pe stânga p. In acest sat se află: un schit,
RA

Cuejdiu (v. 1. r.) fost odinioră populat cu maice; 1

m6âră de apă, etc.
Văcăriei (Costa-), munte, în com.
NT

Taslău, pl. Bistriţa. Văleni, piriâş, ce isvorăşte din ram.

mţ. Cernegura, se varsă lângă s.
cu a sa numire pe drepta r. Bis-
CE

Vădurelele, trup de sat, în com.

Pângaraţi, plasa Piatra-Muntele. trița. (În privirea geologică. v.
Cernegura, şi Calu-lapa).
Vădurelele, sat, în com. Socea,
I/

plasa Bistriţa, situat spre marginea Văleni, sat, în com. Grumăzeşti,

AS

com. Cândești. plasa de Sus-Mijlocul. Are o su-

Are o suprafață de zrş hec- prafaţă de 400 hectare, cu o po-
tare (500 fălci), cu o populaţie pulaţie de 3 12 suflete, saă 75 fam.,
UI

de 280 sufiete, sat 59 fam., 4 13 vEduve, 3 nevolnici.

vădane, ş nevolnici ; numărul strei- Nume&rul contribuabililor: ș2.
BC

nilor: 1 fam. evrei. Nume&rul vitelor: 337 capete.

 384

RY
384

Văleni, schit, v. Văleni, sat, lauca, Delul, Rusul-Mare, Pleșa și

RA
Acest schit, mai înainte se nu- Procovul (marginea jud. Suctva),
nea (și chiar și astădi încă) schi- înspre Sud pe culmele Delului-
tul «De peste Vale», după cum Mare, Muncelu (Măgura), Fundul-

LIB
dovedește și documentul din 160, Românesti, până în fundacul Măgu-
lunie 20 (scris pe hârtie), prin rei care desparte pe la Sudul mţ.
care un neguțitor din oraşul po- Sihlei. Ă

Y
lon Szerogrod oferindu-se din de- Suprafaţa comunei e de 12864 )
vâțiune a face:un iaz pentru M-rea

SIT
hectare 28 arii (8996 fălci), cu o.
Bisericani, călugării din acea M-re, populație de 3638 suflete, sai 779
ne-având un loc potrivit pe teri- fam. (3602 au fost presenți, 36

ER
torul lor, se ânvoese cu călugări- absenţi din comună la facerea re-
ţele din învecinata monastire nu- censământului pop.); dintre cari:
mită «De peste vale», ca locul 1898 sunt bărbaţi, 1740 femei;
IV
să he al călugăriţelor, spesele că- În raport cu starea civilă: 2039
lugărilor, și uzul pentru amîndouă necăsătoriți, 1307 căsătoriţi, 288
UN

monastirile ; iar la caz de stri- vEduvi, 4 devorsați, 165 nevol-

carea contractului din vre-o parte nici ; în raport cu naționalitatea:
să se plătescă o amendă de şo 39 străini (26 evrei, 13 de alte
AL

boi. (Archiva statului, v. Archiva confesiuni) ; în raport cu instruc-

Ist. a Rom. de Hajdeu [.i p. 78). țiunea : 325 știă carte, 3313 nu
R

ştii.
Văleni, moșie (v. Petro-Dava).
NT

Acestă comună este formată din

cătunele: Vinătorii, Nemţisorul,
Vălenii-Dâmne!, moșie, în plasa Condrenii , !Debruţa, 'Todiriţeni ,
CE

Piatra-Muntele, situată pe lângă s. Lunca și comunităţile religiâse:

Dochia, M-rea * Nemrului, Secul, Schitul
Sihla , Vovidenia, Procovul şi
I/

Vânătorii, comună rurală, situată în Sechăstria. |

centrul plășei de Sus-Mijlocul, for- Dintre locuitorii împroprietăriți
AS

mând cu marginele sale ho'arul în 1964 sunt astădi: 233 cari

despre Nord şi Sud. încă” irăesc și-și stăpânesc singuri
UI

Este aşedată pe valea p. Nem- locurile lor; 250 cari stăpinesc

ţului şi a p. Newţișorului, cum şi ca urmaşi ; 3 inşi cari stăpinesc
pe terenurile cari se : scobără de locurile altora; -ş locuri se stă-
BC

pe creştetele muntâse a ram. H&-. pânesc de către comună; 31 de

 RY
385:
385

inşi cari de și insuraţi “şi cultiva- se face prin: soşeaua jud. Humu-

RA
tori de pămint, însă nu ai nici un leşti-Vinătorii-M-rea Nemţu.
fel de proprietate, precum nici Fondul drumurilor e de 2150 lei
prilejul de a moşteni

LIB
pe ucma le- la venituri, 2090 .lei la cheltueli;
giuiților lor părinți. salarul picherului e de 100 lei;
Agricultură se face pe o întin- salariul : factorului postal de 200
dere de 4275 hectare 35 arii, şi lei anual. :

Y
anume : 55 hectare 25 arii grâti;

SIT
629 hectare ovăz; 18 hectare Viînători, isvâre minerale, situate
secară ; 18 hectare nriseăi- Îa0 într'o pădure de ștejari, din loca-
hectare porumb ; G8 hectare litatea numită «Slătiora Vinători-

ER
Cartoti Ș) 15 hectare cânepă; ş lor», pe proprietatea statului din
hectare in; 36 hectare fasole; 17 com Vinătorii-Nemţului, plasa de
hect. mazăre; 48 hectare orz; ti Sus-Mijlocul.
NIV
hectar livedi artificiale; 2774. li- Este situată la o 'oră depărtare
vedi naturale (fineţe). de Tirgul-Nemţu, peo înălţime de
Imașul are o întindere de 530 370 m. deasupra nivelului mărei.
LU

hectare, nutrind 3123 capete de Acestă apă a fost inchisă acum

vite şi anume : 2288 v. corn., 168 4 ani în urma unui ordin al mi-
cai, 767 mascuri. nisterului domeniilor, sub cuvânt
RA

In acestă comună se află: 4bi- că este apă sărată.

serici, 11 monastiri, 3 schite cu Propr îetăţi Jisice şi chimice. Este
NT

16 preoţi, 8 dascăli, 194 călugări o apă f6rte concentrată în clorură

(nume&rui călugărilor în anii tre- de sodiii amestecată cu diferite alte
cuţi era 268), venitul fonciar anual săruri ; incoloră și limpede, r&s-
CE

al pământurilor bisericeşti se urcă pândind un miros puţin pronunțat

la cifra de 28Soo lei, 2 şcoli cu de hidrogen sulfurat, are un gust
2 învăţători; 1 velniţă, 13 mori fărte sărat, la pipăit este puțin un-
I/

de apă; 2 pive. surosă.

Budgetul comunei e de 8oor Reacţiunea cu hârtie de Tur-
AS

lei la venituri și 7900 lei la chel- nesol este neutră. "Temperatura e

tueli ; taxa de 10 0/g asupra sa- de 130 C, Punend puţină apă pe
UI

larielor funcţionarilor se urcă la o farfurie, prin evaporare d. dr.

cifra de 54 lei. A. Şaabner 'Tuduri, a obţizut un
contribuabililor : 645. deposit considerabil, în raport cu
BC

Nume&rul
Comunicaţia cu satele vecine apa evaporată, in care a observat
25
Neamţu
 RY
386
386

mici cristale cubi de clorură de de Sus-Mijlocul, situat la 40 km.

RA
sodiă,. depărtare de orașul Piatra şi la 3
Cea înteiă analisă a acestor ape km. 500 m. spre Vest de oraşul
S'a făcut de d. dr. Th. Steinner, con-

LIB
Nemţu.
statându-se că în 1000 gr. apă: Are o suprafață de 1244 hect,
sulfat de potasă: 0,009; sulfat de (869 fălci, 60 prj.) cu o populație
sodă: 3,882; sulfat de calce:

Y
de 1684 suflete, sai 337 capi de
3,063; clorură de magneziii : 0,420;
fam., 70 văduve, 97 nevolnici,

SIT
clorură de sodiii: 285,165; car- Numerul contribuabililor: 337.
bonat de caice: 0,:49; carbo- Locuitorii se indeletnicesc cu a-
nat de magneziti ; 0,006 ; carbonat

ER
gricultura şi creşterea vitelor.
de protoxid de fer, acid silicic, iod;
In acestsat se află: 2 biserici cu
urma : acid carbonic liber: 0,666
2 preoţi, 4 dascăli; 1 șcâlă cu un
(v. Descr. ap. miner. dr. A. Fetu).
IV
învățător ; 3 mori de apă şi re-
Din acestă analisă urmeză că ele
şedinţa comunei.
UN

trebue clasate între apele cloru-

Numerul streinilor: 12 evrei.
rate sodie. |
D-l Tuduri a luat 3 sticle pentru Numerul vitelor se urcă la 1686
a le da d-lui dr. Salizny, directorul capete şi anume: 1031 capete v.
AL

laboratorului de chimie de la şcola corn., 63 cai, 290 mascuri.

de poduri şi şosele, spre a le face Acest sat îşi derivă numirea, după
R

o analisă complectă cum spu-e legenda, de la plăeşii

cantitativă;
NT

până astă-zi însă cari apărau cetatea Nemţului ; alţii

nu ştiti dacă s'a
făcut spun ci de la cei 18 vinători
|
Aceste ape ai o importanță fârte (plăeși) ce au luptat contra lu:
CE

mare şi din punctul de vedere al Sobieschi (v. C. Negruţi : Sobieschi

poziției ; ele pot îi întrebuințate şi Rominii, Opere complecte) ; iar
“în aceleaşi afecţiuni ca şi apele de alţii zic că de la multele vinaturi
I/

la Bălțăteşti ; şi înainte de a fi în- ce oferă munţii din acestă re-

AS

chise călugării de la M-rea Nemţului giune.

O cărai in sacale pentru facere de Acest sat, spre deosebire, se mai
băi (v. dr. Al Şaabner Tuduri, numește: Vinătorii-Nemţului,
UI

Studii asupra Apelor miner. din

jud. Nemţu). Vinătorii, pădure, v. Secu, pădure.
BC

Viînătorii, sat, în com. Vinători, pl. Viînătorii, v. Vinătorii-Petrii.

 RY
327
387

Vinătorii-Dumbrava - Roşe,

RA
co- 19 hect. fasole; 33 hect. mazăre;
mună rurală, în plasa Piatra-Mun- 598 hect. fineţe.
tele, situată pe r. Bistriţa, spre Sud Imaşul are o întidere de 134

LIB
de com. urbană Piatra. hect., nutrind 2210 capete de vite.
Este formată din cătunele : Cut, In acestă comună se află: 3 bi-
Dumbrava-Roşe (de sus), Isvâre, serici cu 10 servitori; venitul
Poeni, Vinătorii şi Vălenii, cu o

Y
fonciar anual al pământurilor bi-
populațiune de 1725 suflete, sati sericeşti se urcă la cifra de Gi2

SIT
433 capi de familie, dintre cari se lei; 1 şcâlă cu un învăţător; 4
deosibesc: 852 bărbaţi, 873 femei ; Mori de apă; 1 piuă pentru sucmane;
după starea civilă : 9o2 necăsăto- 1 fabrică de scrobelă (crochmală);

ER
riți, 677 căsătoriţi, 141 văduvi, ş 5 stoleri ; 2 rotari; 3 ferari; „.
devorsaţi ; în raport cu instrucțiu- lăcătuș ; 2 olari; 1 zidar; 1 că-
NIV
nea 94 ştiu carte, 1631 nu știi, Tămidar ; 6 sumanari ; 2 cojocari ;
Dintre locuitorii improprietăriţi 2 'ciubotari ; 2 ţesători de boran=
în 1864 sunt astă-zi: 138 cari încă gic; 2 ţesători de cânepă; 7
LU

trăesc şi-şi stăpânesc locurile lor; crâşme şi 2 băcânii;

21 cari stăpânesc locuri în cali- Budgetul comunei e de 9665
tate de urmaşi; 5 locuri ai fost lei 9o bani la venituri şi 9419
RA

părăsite şi se stăpânesc de către lei 40 bani la cheltueli; taxa de

comună : dintre locuitorii împro- 100/, asupra salarielor funţionarilor
prietăriți în 1878 sunt: 398 cari se ridică la cifra de şş lei.
NT

trăesc ; 25 stăpânesc ca urmași; Comunicaţiunea cu satele ve-

44 locuri ai fost părăsite de către cine se face prin șostua mixtă
împroprietăriți şi se stăpânesc de Piatra-Bacău.
CE

către comună ; ş3 de individi, n'aui Fondul drumurilor e de 1442 lei

nici un fel de proprietate precum pentru venituri şi 980 lei pentru
nici prilejul de a moşteni pe urma cheltueli ; salarul picherului e de
I/

legiuiţilor: lor părinţi (cu tote că 200 lei ; salarul factorului postal
AS

şi aceştia sunt însurați şi cultiva- de 200 lei anual.

tori de pământ). Din numărul total al locuitori-
Agricultură se face pe o întin- lor, 113 datoresc Credit. Agricol.
UI

dere de 1729 hectare şi anume: Acestă comună este formată din

152 hect gri; 63 hect secară; comuna vechie Vinătorii şi com.
BC

183 hect. orz; 400 hect. ov; nouă proectată Dumbrava-Roșe,

219 hect. hrișcă; ş2 hect. meiii; la 1883 (v. Dumbrava Roşe).
 RY
388 388

Vinătorii, sat -în com. Vinătorii- Vinătorii-Nemţului, v. Vinători,

RA
Dumbrava-Roşe, pl, Piatra-Muntele, sat in com. Vinători,
este situat pe ambele maluri a r.

LIB
Bistriţa, spre Sud de com, urbană Vinătorii-Petrei, v. Vinători, 'sat
Piatra. în comuna Vinători-Dumbrava-
Are o populaţie de 2ş1 suflete, Roşe.
sati 74 capi de fam. dintre cari:

Y
124 bărbaţi, 127 femei ; în raport Vinătorilor, v. Slătiâra Vinătorilor.

SIT
cu starea civilă : 132 necăsătoriți,
98 căsătoriţi, 20 văduvi, 1 de- Virful-mare, del, iângă satul Coroii,
vorsat ; în raport cu instrucțiunea : în com. Călugăreni, plasa Piatra-
4 ştiu carte, 247 nu şti,
In acest sat se află o biserică și
ER
IVMuntele,

-2 mori de apă. Vârlan, urme de sat, în com. Măr-

Locuitorii se îndeletnicesc cu gineni, plasa de Sus-Mijlocul ; locui-
UN

agricultura şi plutăria. torii însă aii fost strămutați la s.

Acest sat se mai numeste şi Hârţeşti (v. |. r.) cam de 20 ani.
Vinătorii-Petrii şi a format până
AL

la 1883 împreună cu cetățuia Vârlan, piricş, pe moşia Hangului,

(Petro-Dava), Cut, Isvârele, Poeni com. Hangu, pl. Piatra-Muntele,
şi Văleni, comună aparte; de la
R

În împrejutime se găsesc pături

acel an însă sa contopit cu com. de cărbune de pămint râșinos for-
NT

Dumbrava-Roşe, mutându-se ast- maţiunea cea mai veche (v. Ho-

fel cu reşedinţa comunei (v. Uric. dociu, Zimbru 185
ş, No. 19, idem
Radu Voevod 7125 (1617), idem
CE

partea generală acestui dicţionar:

Moise Movilă 3142 (1634) pag: Bogătii naturale).
218, 224, 273—275 Uric Th.
Codreanu, t. 5)
I/

Velniţa, loc. isol, v. Bozieni, co-

mună,
AS

Vinătorii-(Cutu), pădure, în com.

Vinătorii - Dumbrava - Roşe, plasa Velniţei, piri6ş, în com. Bozieni,
Piatra-Muntele ; are o intindere de
UI

pl. de Sus-Mijlocul,
2563 pogâne. Se mai numește şi
Cotu-Vinători. Velniței, piri6ș, în com. Şerbești,
BC

pl. Piatra-Muntele ; isvorăște din

Vinătorii, monastire, v. Văleni, schit,
com. Cârligi, și împreună cu p:
 RY
389 V 389

Duruitore formeză p: Valea-Mare Vie, poiană, în com. Cârligi, plasa

RA
(v. lr.) Piatra-Muntele.

LIB
Verde, munte, pe hotarul judeţului Viei, v. Valea-Viei,
despre Transilvania (v. Carpaţi).
Viădiceni, piri6ş. v. Budeştilor,
iaz.
Verde, (Obcina-), ramură de munţi

Y
Vlădiceni, inoşie, în com. Bârgăâni,
ce se detaşeză din grupa Cea-

SIT
plasa de Sus-Mijlocul ; are un venit
hiăului (v. Fărţigi).
anual de 2000 lei ; proprietarul po=-
See
sedă : 61 boi, 2 buhai, 24 vaci,
N vezşăşti, sat, în com. Căciuleşti,

ER
9 bivoli, 43 minzaţi, 9 cai, 91 oi,
plasa Piatra-Muntele, asezat pe va-
23 porci, 2 capre, 18 pluguri, 20
lea Crăcăului, între cursul aces-
grape, 2 trăsuri. Are o intindere
NIV
tuia de-a stinga, șia pirioşului Va-
de 1002 hectare şo arii 750 iălci).
lea-Mare de-a drepta. Să mărgi-
neşte la N. cu terenurile com. WVlădiceni, sat, în com. BârgăGni,
Câărligi, la Vestcu s. Căciulești,
LU

"plasa de Sus-Mijlocul;
despărțit prin p. Cracâii, la S. cu
s. Conţești şi la Est cu s. Şerbeşti. |
Are o populatie de 376 suflete,
sau 9o fam., 25 văduve, 12 ne-
Suprafaţa sa este cam de 448 | „volnici, romi; 1 fam. evrei ; 1
RA

hectare, cu o populaţie de 273 fam. unguri.

suflete, sat 59 capi de fam. din- In acest sat seaflă: 1 biserică
NT

tre cari : 129 bărbaţi 144 femei; | fără preot, cu 1 dascăl; 2 mori"
in raport cu starea civilă : 133 de apă.
necăsătoriți, 114 căsătoriţi, 25 vă-
CE

Numărul contribuabililor : 130.

duvi, 1 devorsat; în raport cu Numărul vitelor: 380 capete,
instrucţiunea : 1 ştie carte, 272 şi anume: 80 boi, 120 vaci, 110
nu ştiti. oi, 30 porci, 15 cai, 25 junci
I/

află: o biserică
a

In acest sat se (numai ale sătenilor).

AS

cu 1 preot şi 1 dascăl.
Locuitorii se ocupă cu agricul- Viei, del, în com. Mărgineni, plasa
a

tura şi creşterea vitelor. Solul “de Sus-Mijlocul.

UI

ţ
i
este productiv.
a

Numărul vitelor se urcă la cifra Viișora, sat, în com. Dymua, plasa

ţ
| Piatra-Muntele, situat pe malul r.
BC

de 1495 capete , dintre cari :1195

v. corn; 20 cai, 25 porci, 300 oi | Bistriţa.
DD
 RY
390
390

Are o populaţie de 114 suflete, Legenda zice că se numește ast-

RA
sati 34 capi de fam., dintre cari: fel de la un vultur pe care-l pu-
53 bărbaţi, 61 femei ; după starea sese Train să păzescă pe Dochia.
civilă : 54 necăsătoriți, ș3 câsăto-

LIB
riți, 7 văduvi; în raport cu instruc- Vulturului (Stinca-), munte, în
ținea: 5 ştii carte, 100 nu știti. com. Bicaz, plasa Piatra-Muntele.
Numerul contribuabililor: 34. În formațiunea păturilor acestei

Y
In acest sat se află: o şchele stânci se observă că greziul îşi

SIT
de plute;r olărie. schimbă caracterele sale, el nu
-Numerul vitelor: 168 capete. mai este vristat cu schisturi ar-
gil6se şi mărnâse, după cum sunt
Viiș6ra,
lângă
isvor cu
M-rea
ape
Bisericani,
ferugină:e,
în com. seER
greziurile din munţii cu care acesta
prelungesce (cum Cozmita);
Dâmna, plasa Piatra-Muntele, 2
IV
depositele cu Exogira dispar şi în
ore depărtare de la orșsul Piatra. locul lor este un grez grosier nu-
UN

mit şi grezul masiv, care prin

Vovideni, schit de călugări, lângă soiul granulelor sale de quarţ, în
M-rea Nemţu (v. |. r.) mărimea alunei, trece la un con-
AL

glomerat. |
Vulturul-lui-Traian, stâncă, situată
lângă stinca Dochiei (v.1. r.) Vrăjitâre, pod, în Urbea Piatra.
R
NT
CE

Z
I/

Zahorna, ramură de munți, În grupa Zahorna, piri5ș, in com, Călugăreni,

AS

Grinţieşului, situată pe cuprinsul

plasa Piatra-Muntele ; isvor&şte din
comunei Călugăreni, plasa Piatra- muntele cu a sa numire şi se varsă
Muntele ; face legătură cu munţii pe partea drepti a r. Bistriţa în.
UI

Plopului şi Mălăeştea, cu cari îm-

tre s. Ruseni și Topoliceni.
preună ocupă tâtă partea dintre r.
BC

Bistrița, hotarul jud Suctva şi ho-

Zhorna, piriș, în com. Cârligi,
tarul Transilvaniei,
plasa Piatra-Muntele ; isvorăşte. din
 RY
391 391

delul numit Holmu şi se varsă în- Agricultuta se face pe o întin-

RA
tun iaz. dere 1570 hectare 74 arii şi anume:
186 hectare grâri; ș hectare se-

LIB
Zăneşti, com. rurală, în plasa: Bis- cară ; 189 hectare 32 arii orz;
trița, situată pe partea stingă ar. 262 hectare 05 arii ovăs; „730
Bistriţa, între com. Rosnov, Măr- hectare 18 arii porumb; ş hec-
gineni, Podoleni și Mastacăn. tare 5ş arii hrișcă, 7 hectare 55

Y
Este format din satele Zănești, arii mei ; 38 hectare 61 arii pa-

SIT
Faurii de sus, Faurii de jos şi ring ; 6 hectare 60 arii cânepă ; 61
Traian (de la 1883 încoce), a- arii în; 119 hectare 28 arii finețe.
vând o populaţie de 2038 suflete Imaşul sau suhatul, are o în-

ER
sai 430 familii (2036 au fost tindere de 143 hectare, nutrind
presenţi, 2 abs=nţi la facerea re- un număr de 2031 capete de vite.
censimentului populaţiei în co- In acestă comună se află:
NIV
mună) ; dintre aceştia: 1038. sunt biserică cu 4 servitori plătiţi din
barbaţi, 1000 femei; în raport fondurile comunale cu 140 lei;
cu starea civilă: 1058 necăsâto- venitul fonciar anual al pământu-
LU

riţi, 840 căsătoriţi, 140 văduvi; rilor bisericeşti se urcă la cifra de

în raport cu instrucțiunea: 141 goo lei; 1 școlă. !
știi carte, 1897 nu știi, Budgetul comunei e de 9560 lei
RA

Dintre locuitorii împroprietăriți 37 bani pentru venituri de 9483

în 1864 sunt astăzi: 92 cari încă lei 46 bani pentru cheltueli; taxa
NT

trăesc și stăpânesc singuri pământu- de 10%/g asupra salarilor funcţiona-

rile or, 124 cari stăpânesc pământur rilor se urcă la cira de 37 lei.
în calitate de urmaşi ; 1 stăpânesce Comunicaţia cu satele vecine se
CE

locul altuia ; dintre locuitorii îm- face prin : soşeaua naţională Piatra-
proprietăriți in 1878 sunt: 152 Bacău ; prin un drum din s. Za-
cari şi stăpânesc singuri pământu- nești la s. Traian.
I/

turile ; 9 locuri ai fost părăsite Fondul drumuri'or e 920 lei

pentru venituri şi 682 lei pentru
AS

de către împroprietăriți şi se stă-

cheltueli ; salarul picherului e de
pânesc de către comună; 150 de
locuitori wati nici un fel de impro- 150 lei anual; salarul factorului
UI

pietărire, precum nici putinţa de-a poştal e de 3oo lei anual.

moşteni ceva pe urma legiuiţilor lor Din numărul total al locuitori-
lor acestei comuni 94 datoresc
BC

părinţi (şi cu tote acestea sunt

Creditului agricol, :
insurați şi cultivatori de pământ).
 392

Y
= =
m 39
——)

AR
N Zănești, sat, in com. Zăneşti, plasa ! cu instrucțiunea : 3 ştiă carte,
Ii
Bistriţa, situat în stânga rîului Bis- nu ştii; în raport cu starea civilă:
trița, la 17 km. depărtare de oraşul

IBR
| 4) sunt necăsătoriți, 43 căsătoriţi,
] Piatra.
i 6 veduvi. -
Are o populaţie de vro 420 | Locuitorii se ocupă cu agri- |
d locuitori, care se îndeletnicese cu | cultura.

YL
DI agricultura şi creșterea vitelor.
|
—— În acest sat se află: reşedinţa ; Zideşti, moșie, situață 1n
î Com, Girov,
comunei ; 1 biserică ; o şcâ'ă po-

SIT
plasa Piatra-Muntele; se inveci. |
pulată de 24 elevi; neşte la Nord cu păminturile în=!
surăţeilor din com. Dochia, la Est.
Zânești, moşie, în com.. Zăneşti, ER
cu moşia Mărgineni, la Sud cu:
plasa Bistriţa ; formeză trup cu
mojia Bahna și la Vest cu pă-!
moşia Faurii, având un venit în
minturile clacaşilor din Zideşti şi 1
NIV

arendă anuală de 30873 lei; aren-

vatra satului Dochia. i
daşul posedă: ro cai, 105 vite Are o întindere totală ca de -
cornute, 192 oi, 55 imascuri. 337 hectare, pămint de arătură,
LU

finețe și locul pe care sunt acu-

Zembeşti, sat, îu com. Filidra, plasa
rete'e proprietății.
„de Sus-Mijlocul,
Acestă moşie, situată în apro-
RA

piere de 1ş km. de oraşul Piatra

Zbranca, v,. cârciuma "ii
5: Zbranca. şi de ro km, de gara Roșhov, se
NT

găsește înconjurată de o popniaţie

Zideşti, sat, in com,
Girov, plasa numerosă, ceea-ce : contribue: ca
„open ear

Piatra-Muntele , situat pe piriul exploatarea să se facă cu ialesnire.

CE

Căluisș.
Pe periodul 1880—1885 a fost
Are o populaţie de 98 suflete,
eee cu

arendată cu 4810 lei anual. ij

sai 23 capi de familie, cari trăesc

|
se mai numeş'e:
pe: Jiesti, Jidesti.:
I/

în 28 de case; dintre aceştia : 43 /

pm m
| Sunt bărbaţi,
AS

55 femei; în raport 2voroneşsi, v. Svoroneșşti,

3 i ei
isvăre.
UI

| N E
SFÂRŞIT. -
ST
ere se: cae,
BC

| in ivereure atea Arc

id e ci: st
pr
Cota veciis |
BC
UI
AS
I/
CE
N TR
ALU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
BC
UI
AS
I/
CE
NTR
AL
UNIV
ER
SIT
Y LIB
RA
RY