CONTRACTUL  ADER 12.1.1 /01.10.

2015

“SISTEM INFORMAŢIONAL PENTRU AGRICULTURĂ ŞI COMPATIBILIZAREA ACESTUIA 
CU CADASTRUL GENERAL  S.I.A.”

FAZA IV/2017
TESTAREA ȘI UTILIZAREA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL PENTRU AGRICULTURĂ
INTOCMIT  DIRECTOR  PROIECT :
CRISTINA  RADNEA

COORDONATOR: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE‐DEZVOLTARE PENTRU PEDOLOGIE, AGROCHIMIE 
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI – ICPA BUCUREŞTI
PARTENER:  ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ DE METEOROLOGIE 
 Obiectivul Proiectului

„Sistem informaţional pentru agricultură şi compatibilizarea acestuia cu cadastrul general S.I.A.”,

Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului:

1.CREARE DE INTERFEȚE CU SISTEMELE INFORMAȚIONALE SPECIFICE POTENȚIALILOR

UTILIZATORI FOLOSIND SPECIFICAȚIILE SERVICIILOR DE REȚEA DEFINITE DE DIRECTIVA INSPIRE

2.CUPLAREA SISTEMELOR INFORMAȚIONALE CU MODELE DE SIMULARE AGRO-PEDO-CLIMATICE

PENTRU PROGNOZA RECOLTELOR CORESPUNZĂTOR UNOR SCENARII DIFERITE DE
MANAGEMENT AGRICOL

3.UTILIZAREA DATELOR AGROMETEOROLOGICE ȘI DE TELEDETECȚIE CUPLATE CU

INFORMAȚIILE INCLUSE ÎN SITEMUL INFORMAȚIONAL PENTRU AGRICULTURA PENTRU
FURNIZAREA DE ESTIMĂRI DE RECOLTĂ LA NIVEL REGIONAL
Obiectivul Fazei IV:
Sistemul informaţional se bazează, conform denumirii, în special pe informaţii. Acesta
cuprinde ansamblul informaţiilor interne şi externe utilizate în cadrul organizaţiilor
implicate precum şi datele care au stat la baza obţinerii lor, procedurile şi tehnicile de
obţinere a informaţiilor, metodologiile de prelucrare a lor și codurile de bune practici
existente (plecând de la datele primare) şi de difuzare a informaţiilor, precum şi
calificarea personalului implicat în culegerea, transmiterea, stocarea şi prelucrarea
datelor. Sistemul informaţional nu se referă doar la modul în care se utilizează
instrumentele puse la dispoziţie de TI&C ci şi la modul în care oamenii interacţionează
cu tehnologia într-o instituţie.
 ACTIVITĂŢILE FAZEI IV

ACTIVITATEA IV.1
Instruirea utilizatorilor sistemului informațional pentru agricultură.
Diseminarea rezultatelor și actualizarea periodică a informațiilor

În cadrul acestui proiect datorită tehnicilor moderne de diseminare, portalul

cuprinde un ghid simplu de utilizare prin care se acceseaza fiind foarte simplu de
utilizat de toți cei interesați din organele decidente sau persoane fizice deoarece
are la bază o tehnologie informatică prietenoasă si ușor de accesat cu meniu
simplu, iar datele tehnice specifice se regăsesc într-o legendă clar explicată
pentru fiecare strat în parte și necesită cunoștințe minine de calculator.

Diseminarea rezultatelor s-a realizat prin intermediul unor seminare unde su fost
susținute perezentări orale.
• SEMINARUL INTERNAȚIONAL „SIMPOZIONUL INTERNAȚIONAL - SISTEME
INFORMAȚIONALE GEOGRAFICE” - EDIȚIA A XXVI-A

Proiectul ADER 12-1-1 a fost susținut, sub formă de prezentare

orală în plen, la a XXVI-a ediție a Seminarului Internațional
„Sisteme Informaționale Geografice și Teledetecție” organizat în
data de 5-6 octombrie 2018 la Iași de către Facultatea de
Hidrotehnică, Geodezie și Ingineria Mediului din cadrul
Universității Tehnice "Gheorghe Asachi" din Iași. Titlu
comunicare: „Sistem informațional pentru agricultură și
compatibilizarea acestuia cu cadastrul general S.I.A.
 2. SEMINARUL NAȚIONAL „SOLUȚII LIBERE OPEN SOURCE PENTRU
PRELUCRAREA ȘI REPREZENTAREA DATELOR GEOSPAȚIALE” - EDIȚIA XXII

Proiectul ADER 12.1.1 a fost susținut, sub formă de prezentare orală, la Seminarul
național „Soluții libere open sourse pentru prelucrarea și reprezentarea datelor
geospațiale” organizat în perioada 21-28 aprilie 2018 la Cluj-Napoca de către
Facultatea de Geografie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Titlu comunicare: „SIA: Sistem informațional pentru agricultură și
compatibilizarea acestuia cu cadastrul general”.
 3. SEMINARUL NAȚIONAL „SOLUȚII LIBERE OPEN SOURCE PENTRU
PRELUCRAREA ȘI REPREZENTAREA DATELOR GEOSPAȚIALE” - EDIȚIA XXIII

Proiectul ADER 12.1.1 a fost susținut, sub formă de prezentare

orală, la Seminarul național „Soluții libere open source pentru
prelucrarea și reprezentarea datelor geospațiale” organizat în
perioada 12-13 octombrie 2018 la București de către Facultatea de
Geografie – Universitatea din București. Titlu comunicare: „SIA:
geoportal pentru publicarea datelor de sol din România”.
 SESIUNEA ANUALA DE COMUNICARI STIINTIFICE, METEO ROMANIA
2018
Proiectul ADER 12.1.1 va fi susținut sub formă de prezentare orală, la
Sesiunea Anuala de Comunicari Stiintifice, Meteo Romania organizată în
perioada 14-16 noiembrie 2018 la București de către Administrația Națională
de Meteorologie înpreună cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare
pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului – ICPA București. Titlu
comunicare acceptată pentru prezentare: „Sistem informațional pentru
agricultură și compatibilizarea acestuia cu cadastrul general S.I.A.”.
 LUCRĂRILE PREZENTATE ÎN ȚARĂ ÎN CADRUL PROIECTULUI ADER 12.1.1

SGEM2016 GeoConferences / 28 June – 07 July, 2016, Albena Resort, Bulgaria,

”FEEDBACK ON THE TOPSOIL TEXTURAL CLASSES MAP FOR ROMANIA
DERIVED USING THE LUCAS- 2009 DATASET”, Autori: Dr. Ruxandra VINTILA,
MSc. Cristina RADNEA, PhD Student Alexandru Nicolae VISAN, Dr. Virgil VLAD, Dr.
Sorina DUMITRU.

LUCRĂRILE PREZENTATE ÎN STRĂINĂTATE ÎN CADRUL PROIECTULUI ADER 12.1.1

Simpozion cu participare internaţională ”MANAGEMENT AND LEGISLATION IN
AGRICULTURE, AGROTOURISM, FOOD, AGRIFOOD ECONOMICS, ENVIRONMENT
AND CONSUMER PROTECTION” (Buzău, 2015) Editgraph 978-606-663-350-5,
lucrarea: ” TIPURI DE INCERTITUDINE CARACTERISTICE PROCESULUI DE
ELABORARE ȘI DE TRANSMITERE A DECIZIILOR ÎN MANAGEMENTUL
RESURSELOR DE SOL”, autori : RUXANDRA VINTILĂ, CRISTINA RADNEA.
 GEOPORTAL
Proiectului ADER 12.1.1
http://geodim.meteoromania.ro/sia/

Interfața clientului cartografic al geoportalului SIA.

 GEOPORTAL
Proiectului ADER 12.1.1 http://geodim.meteoromania.ro/sia/
Hărțile publicate pe geoportal
Harta solurilor
 GEOPORTAL
Proiectului ADER 12.1.1 http://geodim.meteoromania.ro/sia/
Hărțile publicate pe geoportal
Hartă alcalinizare
 GEOPORTAL
Proiectului ADER 12.1.1 http://geodim.meteoromania.ro/sia/
Hărțile publicate pe geoportal
Hartă bonitare terenuri agricole
 Activitatea IV.2
Utilizarea sistemului informațional pentru elaborarea de rapoarte în
sprijinul implementării politicilor agricole privind protecția solului și
promovarea măsurilor agropedoameliorative și de îmbunătățiri funciare
adaptate la schimbările climatice viitoare.
Dorinţa de a şti de unde provine hrana, cum a fost produsă şi dacă practicile agricole respectă
mediul înconjurător sunt doar câteva dintre exigenţele consumatorilor de astăzi. În cadrul
acestui proiect s-au inglobat datele existente într-un sistem complex care răspunde la toate
cerintele de mediu și cu precaredere la unele directive europene. Intitutul nostru răspunde la
implementarea normativelor și directivelor europene sau din acorduri și convenții internaționale
din domeniul agriculturii și mediului în care procesele din sol dețin un rol important în:
Directiva Nitratilor, Zone defavorizate din punct de vedere al agriculturii, Directiva
Nămolurilor orăsenești, Convenția pentru combaterea deșertificării și degradării terenurilor,
(Protocolul de la Kyoto) privind schimbările climatice.
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului din
Bucureşti (ICPA) a realizat o delimitare anterioară a ZVN (zonă vulnerabilă nitrați) din România
bazată în principal pe harta solurilor. Caracteristicile solului în legătură cu scurgerea de suprafaţă
şi capacitatea de percolare au oferit informaţii privind vulnerabilitatea la poluarea cu nitraţi a
regiunii. Aşadar, această metodă a oferit pentru fiecare tip de sol valori diferite ale vulnerabilităţii
în funcţie de mai multe criterii (conductivitatea hidraulică saturată, capacitatea totală de apă, tipul
de sol, prezenţa unui orizont impermeabil etc.). Prin combinarea tuturor acestor criterii pentru
fiecare tip de sol s-au obţinut valori ale vulnerabilităţii generale.

Statistica suprafeţelor in funcţie de modul de folosinţă (conform clasificării FAO-LCCS)

corespunzătoare desemnărilor din 2008 şi 2012
S-a propus ca zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi să fie desemnate la nivelul bazinelor
hidrografice principale din ţară. Harta ”Zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi definite la nivelul
bazinelor hidrografice”

Distribuția suprafețelor pe zonele vulnerabile precum şi numărul de unităţi teritorial-

administrative din fiecare zonă este prezentată în tabelul următor.
Zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi definite la nivelul bazinelor hidrografice
 Suprafaţa (totală şi pe categorii de folosinţe) şi numărul de unităţi teritorial
administrative din fiecare zonă vulnerabilă
Număr UTA Total Agricol Arabil Pajiști Livezi Vii Păduri
NUTS5 ha ha ha ha ha ha ha

Total național 3177 23839100 14359317 8111837 5473631 267412 506437 6922660

Total ZVN 1623 7839179 5470061 2015402 65270 288446 1737174
%ZVN față de național 51.09% 45.48% 54.59% 67.43% 36.82% 24.41% 56.96% 25.09%
Argeș 110 573347 423548 360412 50341 2846 9949 67823
Bega 41 353350 290495 224023 63418 2580 474 36705
Birlad 70 400368 287347 191806 67211 3665 24665 64281
Bistrița 28 165455 70536 43740 25523 804 469 66206
Buzău 19 126762 104097 87303 11525 565 4704 4668
Calmățui 12 99269 83514 64289 16077 3148 3289
Crisuri 105 869498 640864 413901 210703 2857 13403 167732
Dobrogea 33 400065 275679 223147 38666 1660 12206 32690
Ialomița 79 443725 359978 303207 35538 1439 19794 42337
Iza 13 74020 55968 3380 51314 1274 13772
Jijia 88 538380 397938 251315 129973 1554 15096 69045
Jiu 42 254743 168100 105426 53750 2415 6509 52191
Lunca Dunării 158 1285395 1081498 846570 170038 2284 62606 58152
Moldova 38 195900 98162 69421 27146 1544 51 61564
Mures inferior 28 246574 216686 188892 26576 972 246 9033
Mures superior 103 572332 408626 171865 213071 6314 17376 91497
Nera 7 51472 32413 14846 17339 134 94 17221
Olt inferior 124 580901 409981 284157 101036 6401 18387 91883
Olt superior 78 687809 312738 109610 198536 3525 1067 308703
Prahova 31 170956 92179 67497 21072 1362 2248 55972
Prut inferior 23 181375 151448 106512 23780 453 20703 12937
Prut superior 24 157463 131454 98197 32939 231 87 10126
Siret inferior 49 329525 266788 216727 23859 209 25993 13988
Siret superior 78 368042 260532 212393 44943 2333 863 49889
Someș 69 504099 345627 187231 140495 9359 8542 108724
Suceava 26 100370 62920 52567 10193 160 16253
Timiș 35 347900 305534 237526 66555 418 1035 20339
Tisa 7 38527 21323 8162 12176 140 845 13715
Trotuș 16 126050 46207 15459 23227 1049 6472 66506
Tur 13 73752 55137 31083 19930 2358 1766 12842
Vedea 70 414158 340862 278240 48657 4317 9648 32142
Viseu 6 110530 41000 1157 39795 48 64949
Metodologia utilizată pentru desemnarea zonelor vulnerabile a fost considertă foarte bună şi
detaliată agregând diferite straturi de informaţii: sol, climat şi agricultură în cinci clase de
vulnerabilitate. Raportul consideră că metodologia utilizată a inclus in zonele vulnerabile
majoritatea arealelor în care concentraţiile de nitraţi din corpurile de apă depăşesc valorile de
prag. Recomandarea făcută este de a reanaliza arealele în care concentraţiile nitraţilor din
corpurile de apă subterane depăşesc valorile de prag iar unitatea teritorial-administrativă nu
este inclusă într-o zonă vulnerabilă, precum şi cazurile în care punctele în care există depăşiri ale
valorilor limită se află la frontiera zonelor vulnerabile.

Prezenta reactualizare se bazează pe valorile medii şi maxime ale nitraţilor din apele de
adâncime şi de suprafaţă din forajele şi secţiunile de control ale ANAR pentru perioada de
raportare 2008-2012, tendinţele concentraţiei de nitraţi din această perioadă faţă de perioada
de raportare precedentă (2004-2007), precum şi pe clasele de eutrofizare a lacurilor stabilite
de ANAR.

Date obținute de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi

Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti prin contractul Contract 24/CQ/2012, ” Controlul
integrat al poluării cu nutrienți”, colectivul de elaborare: Prof. Dr. Mihail DUMITRU, Dr.
Cătălin SIMOTA, Dr. Irina Calciu, Dr. Irina Panoiu.
Prezentarea sintetică a arealor redesemnate în 2012 faţă de cele precedente
desemnare 2008
Prezentarea sintetică a arealor redesemnate în 2012 faţă de cele precedente
desemnare 2008
Prezentarea sintetică a arealor redesemnate în 2012 faţă de cele precedente
desemnare 2008
Prezentarea sintetică a arealor redesemnate în 2012 faţă de cele precedente
desemnare 2008
 Standarde de mediu în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru agricultori
(norme de eco-condiţionalitate)

În conformitate cu reglementările privind schemele şi măsurile de sprijin pentru agricultori în

cadrul politicii agricole comune (plăţi directe pe suprafaţă, măsuri privind dezvoltarea rurală şi
unele măsuri de piaţă) fermierii au obligaţia respectării unor cerinţe minime (standarde) în materie
de protecţia mediului, sănătate publică, sănătatea şi bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor,
precum şi menţinerea terenurilor în bune condiţii agricole şi de mediu, numite ”norme de eco-
condiţionalitate”.

În funcţie de domeniul căruia se adresează, obiectivele specifice şi schemele/măsurile de sprijin

pentru care se aplică, normele de eco-condiţionalitate sunt grupate după cum urmează:
• Bune condiţii agricole şi de mediu (GAEC), inclusiv obligaţia menţinerii suprafeţei de pajişti
permanente la nivel naţional.
• Cerinţe legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul, sănătatea publică, sănătatea
animalelor şi a plantelor, precum şi bunăstarea animalelor.
• Cerinţe minime relevante pentru plătile de agro-mediu (Măsura 214 din PNDR 2007-2013).
Cerinţe legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul
• Cerinţele legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul – cerinţe obligatorii pentru
fermieri, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 187/2155/42/2011 al ministrului
agriculturii şi dezvoltarii rurale, al ministrului mediului şi pădurilor şi al preşedintelui
Autorităţii Nationale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor pentru
aprobarea cerinţelor legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul şi identificarea
şi înregistrarea animalelor în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru agricultori în
România

• Cerinţele legale în materie de gestionare, împreună cu bunele condiţii agricole şi de

mediu constituie norme de ecocondiţionalitate în cadrul schemelor şi măsurilor de
sprijin şi se aplică pentru activitatea agricolă a agricultorului şi pe suprafaţa agricolă
a exploataţiei. Pentru plăţile de agromediu, pe lângă aceste obligaţii, constituie norme
de ecocondiţionalitate şi cerinţele minime privind utilizarea îngrăşămintelor şi a
produselor de protecţie a plantelor, care trebuie respectate de către agricultor pe toată
suprafaţa agricolă a exploataţiei.
 Nerespectarea de către agricultori a cerinţelor legale în materie de gestionare, ca urmare a unei
acţiuni sau a unei omisiuni direct imputabile agricultorului care a solicitat plăţi în cadrul schemelor
şi măsurilor de sprijin menţionate la art. 3 în anul calendaristic în cauză conduce la reducerea
plăţilor sau excluderea de la plată în conformitate cu prevederile art. 23 şi 24 din Regulamentul
(CE) nr. 73/2009 şi ale art. 71 şi 72 din Regulamentul (CE) nr. 1.122/2009, cu excepţia cazurilor
de forţă majoră sau a circumstanţelor excepţionale prevăzute de regulamentele menţionate.
În conformitate cu prevederile art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 şi în baza cadrului
stabilit în Anexa II la acesta, cerinţele legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul
vizează următoarele obiective:

- conservarea păsărilor sălbatice;

- protecţia apelor subterane împotriva poluării cu substanţe periculoase;
- protecţia mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în
agricultură;
- protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole;
- conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică.
Cerinţe legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul

• Cerinţele legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul – cerinţe obligatorii pentru
fermieri, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 187/2155/42/2011 al ministrului
agriculturii şi dezvoltarii rurale, al ministrului mediului şi pădurilor şi al preşedintelui
Autorităţii Nationale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor pentru aprobarea
cerinţelor legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul şi identificarea şi
înregistrarea animalelor în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru agricultori în
România
• Cerinţele legale în materie de gestionare, împreună cu bunele condiţii agricole şi de
mediu constituie norme de ecocondiţionalitate în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin
şi se aplică pentru activitatea agricolă a agricultorului şi pe suprafaţa agricolă a
exploataţiei. Pentru plăţile de agromediu, pe lângă aceste obligaţii, constituie norme de
ecocondiţionalitate şi cerinţele minime privind utilizarea îngrăşămintelor şi a produselor
de protecţie a plantelor, care trebuie respectate de către agricultor pe toată suprafaţa
agricolă a exploataţiei.
 Acțiuni legislative:

În noile condiţii de trecere de la economia central dirijată la economia de piaţă, este posibil, în
măsura în care statul va acorda sprijinul necesar, să se realizeze integrarea politicii agrare
în cadrul unei politici naţionale de protecţie a mediului înconjurător şi resurselor de sol,
bazată pe principiile ecologiei moderne. Conservarea şi reconstrucţia ecologică a solurilor
din tara trebuie să ţină cont de particularităţile pedodiversităţii locale, de factorii de
degradare a solurilor, de forma de proprietate asupra terenurilor agricole şi să se bazeze pe
un ansamblu de mecanisme economice şi politice de stimulare şi reglementare la nivel
naţional a activităţilor pentru protecţia solurilor, cum sunt:
 gestiunea ecologică pe baze contractuale între agricultori, silvicultori, proprietari, guvern şi/sau
asociaţii voluntare cu prevederea de remunerări financiare sau compensaţii;
 măsuri economice şi fiscale cum sunt reducerea sau exonerarea taxelor funciare, acordarea de
credite cu dobândă mică şi o perioadă de graţie.
O acţiune legislativă de primă necesitate este adoptarea legii solului şi a legii privind
controlul de stat asupra respectării legislaţiei funciare, folosirii şi protecţiei terenurilor.
 Rezultatele, stadiul realizării obiectivului şi
concluziile Fazei III
Rezultate Fazei IV

Au fost create interfeţe cu sistemele informaţionale specifice potentialilor utilizatori

b. Cuplarea sistemului informaţional cu modele de simulare agro-pedo-climatice
c. Utilizarea datelor agrometeorologice şi de teledetecţie cuplate cu informaţiile incluse în
sistemul informaţional pentru agricultura, prin realizarea geoportalului S.I.A
http://geodim.meteoromania.ro/sia/

Stadiul realizării obiectivului Fazei IV

Proiectul a constat în colectarea datelor spaţiale în format digital existente în cadrul

instituţiilor/autoritaţilor publice, armonizarea lor, agregarea/ dezagregarea informaţiilor la
nivel de bloc fizic/unitate administrativ-teritoriala (după caz), integrarea informaţiilor într-un
sistem informaţional unic, cuplat cu interfeţe către aplicaţii definite în funcţie de cerinţele
utilizatorilor (în principal MADR şi unităţile din subordinea/coordonarea acestuia) pentru
stabilirea / implementarea / monitorizarea coerentă a Politicilor Agricole pe teritoriul
României.
Proiectul s-a finalizat iar pentru continuarea lui în viitor se poate discuta despre finanțarea
actualizării datelor din cadrul S.I.A, pe măsură ce se vor aplica și alte directive europene la
care România este obligată să răspundă. Modificările de suprafețe, concentrații sau alte date
noi sau actualizate, care pot apărea în viitor vor fi preluate de către ICPA București și validate
la nivelul S.I.A.
 Concluzii
 Premisele care au stat la baza concepţiei Sistemului Informaţional pentru Agricultură (S.I.A)
poate sprijini implementare strategiei „Europa 2020” de creștere economică inteligentă, durabilă
și favorabilă incluziunii sociale. Sistemul S.I.A. poate să devină un vector al societăţii
informaţionale și a cunoașterii în România, cu impact atât în sfera tehnică, cât și în cea
economică și socială. S.I.A. poate contribui la luarea de decizii pentru o dezvoltare economică
mai eficientă în folosirea resurselor naturale, mai rezilienţă la schimbările climatice și cu emisii
de carbon mai scăzute. .
 În viitor se pot de asemenea genera oportunităţi de afaceri și noi locuri de muncă. Impactul
direct al utilizării S.I.A. asupra mediului poate fi major, atât la nivelul deciziilor de agromediu,
cât și al creării unui cadru mai bun de implementare a diferitelor strategii UE (de exemplu,
„Strategia tematică în favoarea protecţiei solului (2006)”, „Strategia UE în domeniul
biodiversităţii pentru anul 2020.
 Asigurarea echilibrului ecologic durabil pe termen lung al spaţiului rural, prin furnizarea
informaţiilor necesare pentru fundamentarea investiţiilor (publice, public-private sau private) în
lucrări de infrastructură de protecţie şi echipare a teritoriului (sisteme de irigaţii, sisteme hidro-
ameliorative de protecţie, perdele de protecţie, împădurirea terenurilor degradate şi defrişate,
sporirea gradului de „acoperire verde” a teritoriului.
 Conservarea şi protejarea resurselor naturale vitale - sol, apă, aer, biodiversitate - şi utilizarea
durabilă a resurselor naturale agricole, în primul rând a solului, conservarea biodiversităţii,
aplicarea politicilor de atenuare a efectelor schimbărilor climatice; Managementul riscurilor
critice induse de schimbările globale asupra resurselor agro-pedo-hidro-climatice, ca şi asupra
biodiversităţii;
 Managementul riscurilor critice induse de schimbările globale asupra resurselor agro-pedo-
hidro-climatice, ca şi asupra biodiversităţii