http://www.all.ro/chimie-manual-pentru-clasa-a-viii-a.

html
MINISTERUL
EDUCAÞIEI
ªI CERCETÃRII

Dedic acest manual colegilor mei,

profesori de chimie, care,
prin interesul ºi încrederea acordatã,
m-au stimulat în activitatea
didacticã ºi editorialã.

Cornelia
Gheorghiu

Chimie
PROFESOR EMERIT

Manual pentru clasa a 8-a

http://www.all.ro/chimie-manual-pentru-clasa-a-viii-a.html
Aceastã carte în format digital (e-book) intrã sub incidenþa drepturilor de autor ºi a fost creatã exclusiv pentru a fi
cititã utilizând dispozitivul personal pe care a fost descãrcatã. Oricare alte metode de utilizare, dintre care fac parte
împrumutul sau schimbul, reproducerea integralã sau parþialã a textului, punerea acestuia la dispoziþia publicului,
inclusiv prin intermediul Internetului sau a reþelelor de calculatoare, stocarea permanentã sau temporarã pe
dispozitive sau sisteme – altele decât cele pe care a fost descãrcatã – care permit recuperarea informaþiilor,
revânzarea sau comercializarea sub orice formã a acestui text, precum ºi alte fapte similare, sãvârºite fãrã acordul
scris al persoanei care deþine drepturile de autor, sunt o încãlcare a legislaþiei referitoare la proprietatea intelectualã ºi
vor fi pedepsite penal ºi/sau civil în conformitate cu legile în vigoare.

CHIMIE
Manual pentru clasa a VIII-a
Cornelia Gheorghiu
Copyright © 2013 ALL EDUCATIONAL

ISBN 978-973-684-875-9

Manualul este realizat în conformitate cu programa analiticã aprobatã de Ministrului Educaþiei ºi

Cercetãrii prin Ordinul nr. 4237 din 23.08.1999.

Referenþi: prof. gr. I Lia Cojocaru Redactare: ing. Mariana Cãrbunar

prof. gr. I Gabriela Manea
Coperta colecþiei: Daniel Þuþunel
prof. gr. I Eva Mihalyfalvi
prof. gr. I dr. Constantin Mihart Tehnoredactare: Florian Bulmez

Editura ALL
Bd. Constructorilor nr. 20A, et. 3,
sector 6, cod 060512, Bucureºti
Tel.: 021 402 26 00
Fax: 021 402 26 10

Distribuþie:
021 402 26 30; 021 402 26 33

Comenzi:
comenzi@all.ro

www.all.ro

http://www.all.ro/chimie-manual-pentru-clasa-a-viii-a.html
 Dragi elevi,

Vã aflaþi în al doilea an de studiu al chimiei.

Anul acesta vã veþi completa cunoºtinþele de la orele de chimie, fizicã, biologie cu numeroase ºi
utile fenomene.
Manualul pe care îl aveþi pe bancã vã va ajuta sã înþelegeþi, sã învãþaþi ºi sã reþineþi lecþia repede,
uºor ºi încã din clasã. El vã va conduce, pas cu pas, spre descoperirea modului de lucru cu manualul
ºi vã va îmbogãþi continuu cunoºtinþele, pentru a vã învãþa sã interpretaþi corect fenomenele ºi lumea
care vã înconjoarã.
Pentru început gãsiþi-vã timp sã-l rãsfoiþi, tocmai pentru plãcerea de a afla noi ºi interesante
fenomene.
În manual fiecare temã cuprinde 4 pagini.
Pe prima paginã veþi descoperi titlul lecþiei, vã veþi reaminti ce aþi învãþat în anul precedent sau
în lecþiile anterioare ºi veþi afla obiectivele pe care le puteþi atinge. Ilustraþia bogatã ºi variatã a acestei
pagini vã va atenþiona asupra noilor noþiuni pe care le veþi ºti la sfârºitul lecþiei.
Lecþia propriu-zisã este prezentatã în urmãtoarele douã pagini. Pornind de la nivelul cunoºtinþelor
anterioare, veþi gãsi tema lecþiei dezvoltatã, insistându-se asupra proprietãþilor, importanþei ºi utilizãrilor
substanþelor respective. Fiecare lecþie se încheie cu o sintezã a celor învãþate, cuprinsã în „Cartea de
identitate” care reprezintã esenþialul, ce trebuie reþinut. Cea de a 4-a paginã cuprinde patru tipuri de
teme. Ele vã vor ajuta sã vã adânciþi ºi sã vã clarificaþi noþiunile esenþiale, abordând un evantai larg
de probleme de la cele mai simple exerciþii pânã la rezolvarea unor scheme-program mai bogate în
conþinut. Aplicaþiile în viaþã, în industrie, în laborator ºi în momentele voastre de destindere n-au fost
nici ele omise.
Întreaga ilustraþie a manualului vã ajutã sã înþelegeþi ºi sã interpretaþi corect fenomenele. Activitatea
experimentalã efectuatã de fiecare dintre voi sau de profesor vã va crea deprinderi practice de lucru
în laborator ºi vã va asigura învãþarea ºi reþinerea durabilã a cunoºtinþelor.
Folosind manualul lecþie de lecþie, în clasã ºi acasã, veþi învãþa sã interpretaþi corect un text, o
schemã, o ilustraþie, sã executaþi un experiment simplu dupã informaþiile din desen ºi sã deduceþi
utilizãrile substanþelor în funcþie de proprietãþile acestora.
Însuºiþi-vã corect ºi temeinic noþiunile elementare din clasele a VII-a ºi a VIII-a pentru a vã asigura
posibilitatea de a învãþa în liceu chimia, cu multã uºurinþã ºi maximã eficienþã.

Mult succes,
Autoarea

http://www.all.ro/chimie-manual-pentru-clasa-a-viii-a.html
 NOÞIUNI ÎNVÃÞATE ÎN CLASA A VII-A
Sã ne reamintim
Din capitolul „Structura substanþelor. Sistemul periodic al elementelor”
Structura atomului
Atomul reprezintã cea mai micã particulã dintr-o
substanþã simplã ºi purã care poate exista ºi poate
fi studiatã independent.
Atomul oricãrui element cuprinde douã pãrþi
distincte:
– nucleul – partea centralã, încãrcatã pozitiv ºi
în care se gãseºte concentratã aproape toatã masa
atomului;
– înveliºul de electroni – regiunea exterioarã,
încãrcatã negativ, cu masã neglijabilã.
Particulele din interiorul nucleului se numesc
nucleoni.
Cei mai importanþi nucleoni sunt:
– protonii, particule electrizate pozitiv (+1) ºi
cu masa consideratã egalã cu unitatea. Notaþia
protonului este +11p sau simplifcat p +. Numãrul
protonilor din nucleu, notat cu Z, se numeºte numãr
atomic. El este egal cu sarcina nuclearã ºi cu
numãrul total de electroni;
– neutronii, particule neutre ºi cu masa aproxi-
mativ egalã cu cea a protonului. Notaþia neutronului
este 10n. Numãrul neutronilor se noteazã cu N.
Elementul chimic este specia de atomi cu aceeaºi
sarcinã nuclearã, deci acelaºi numãr atomic, Z.
Simbolul chimic este litera sau grupul de litere
cu care se noteazã, în mod convenþional, un ele-
ment.
Izotopii sunt speciile de atomi cu acelaºi numãr
de protoni, Z, dar cu numãr diferit de neutroni.
Numãrul de masã, notat cu A, este suma
numãrului de protoni, Z, ºi a numãrului de neutroni,
N, din nucleu: A = Z + N.
Masa atomicã relativã, prescurtat masa atomicã,
este numãrul care aratã de câte ori masa unui atom
este mai mare decât a 12-a parte din masa
atomului  126C.
Molul de atomi este cantitatea în grame dintr-un
element care conþine N = 6,0225 × 1023 atomi.
Numeric, aceastã cantitate este egalã cu masa
atomicã a elementului, exprimatã în grame (denu-
mire veche atom gram).
Electronii sunt particule fundamentale cu sarcina
"
http://www.all.ro/chimie-manual-pentru-clasa-a-viii-a.html
electricã negativ㠖1, cu masã neglijabilã ºi cu
dimensiuni foarte reduse. Ei se deplaseazã cu viteze
foarte mari atât în jurul nucleului cât ºi în jurul
axei lor. Se noteaz㠖10e sau, simplificat, e–.
Înveliºul electronic reprezintã totalitatea
electronilor care graviteazã în jurul nucleului.
Este format din 7 straturi, notate cu K, L, M,
N, O, P ºi Q sau cu numerele 1, 2, 3, 4, 5, 6 ºi 7.
Structurile electronice stabile sunt: dubletul elec-
tronic (2 electroni pe primul strat K) ºi octetul
electronic (8 electroni pe ultimul strat).
Sistemul periodic al elementelor
Legea periodicitãþii. Proprietãþile fizice ºi
chimice ale elementelor se repetã în mod peri-
odic, funcþie de numãrul atomic, Z.
Sistemul periodic al elementelor este alcãtuit
din 7 ºiruri orizontale, numite perioade, 18 coloane
verticale, numite grupe ºi 109 cãsuþe, câte o cãsuþã
pentru fiecare element cunoscut.
Perioada reprezintã ºirul de elemente cuprins
între douã gaze rare succesive.
Grupa este coloana verticalã care cuprinde
elemente cu aceeaºi configuraþie electronicã pe
ultimul strat.
Cãsuþa cuprinde simbolul ºi denumirea elemen-
tului, masa atomicã ºi numãrul de ordine (locul
ocupat în clasificare), care numeric este egal cu
numãrul atomic, Z.
Ionul monoatomic este particula în care numãrul
electronilor este diferit de numãrul protonilor din
nucleul atomului.
Ionizarea este transformarea unui atom în ionul
respectiv.
Ionii pozitivi rezultã prin cedare de electroni.
Ionii negativi rezultã prin acceptare de electroni.
Valenþa reprezintã capacitatea de combinare a
atomului unui element cu atomii altui element.
Electrovalenþa este valenþa atomilor care se trans-
formã uºor în ioni ºi este egalã cu numãrul
electronilor cedaþi sau acceptaþi în timpul procesului
de ionizare.
Covalenþa reprezintã valenþa elementelor ale
cãror atomi îºi pun în comun electronii pentru
formarea moleculelor. Este egalã cu numãrul
electronilor puºi în comun.
Molecula este cea mai micã particulã materialã
dintr-o substanþã, care poate exista în stare liberã
ºi care în aceleaºi condiþii are toate proprietãþile
substanþei respective.
Electronii de valenþã sunt electronii care participã
la realizarea legãturilor dintre atomi.
Formula chimicã reprezintã notaþia prescurtatã
a compoziþiei unei substanþe cu ajutorul simbolurilor
chimice. Semnificaþia formulei chimice este dublã:
– calitativ㠖 indicã felul atomilor componenþi;
– cantitativ㠖 reprezintã o moleculã la scarã
molecularã ºi 6,0225 × 10 23 molecule la scarã
macroscopicã.
În formula chimicã, produsul dintre valenþã ºi
Din capitolul „Reacþii chimice. Legea conservãrii masei. Ecuaþii chimice”
Reacþia chimicã este procesul chimic în urma
cãruia una sau mai multe substanþe chimice se
transformã în alte substanþe cu proprietãþi noi,
diferite de cele iniþiale.
Ecuaþia reacþiei chimice este reprezentarea pre-
scurtatã prin simboluri ºi formule a unei reacþii
chimice.
Legea conservãrii masei substanþelor. Masa
totalã a substanþelor care intrã într-o reacþie chimicã
este egalã cu masa totalã a substanþelor ce rezultã
din aceastã reacþie.
Clasificarea principalelor tipuri de reacþii chimice dupã mecanismul acestora:
reacþia de combinare
procesul chimic care constã în unirea a
doi sau mai mulþi reactanþi pentru a forma
un singur produs de reacþie cu proprietãþi
diferite de ale reactanþilor
reacþia de înlocuire
procesul chimic în care atomul unui
element poate înlocui atomii altui element
ce intrã în compoziþia unei substanþe
http://www.all.ro/chimie-manual-pentru-clasa-a-viii-a.html
indicele unui element (sau radical) este egal cu
produsul dintre valenþã ºi indicele celuilalt ele-
ment (sau radical).
Masa molecularã este numãrul care aratã de
câte ori masa unei molecule este mai mare decât
a 12-a parte din masa atomului 126C.
Molul de molecule sau, simplificat, molul
este cantitatea de substanþã care cuprinde
N = 6,0225×10 23 molecule.
Kilomolul, notat cu kmol, reprezintã cantitatea
de substanþã numeric egalã cu masa molecularã
exprimatã în kilograme.
1 kmol = 1000 moli
Numãrul de moli, numeric, este egal cu raportul
dinte masa substanþei m ºi masa molecularã a
acesteia, M:
m
n = —.
M
Legea conservãrii atomilor. Numãrul atomilor
intraþi în reacþie este egal cu numãrul atomilor
rezultaþi din reacþie, pentru fiecare element par-
ticipant.
Algoritmul scrierii corecte a unei ecuaþii chimice:
– scrierea corectã a formulelor reactanþilor ºi
ale produºilor de reacþie;
– aplicarea legii conservãrii atomilor ºi stabilirea
coeficienþilor;
– verificarea egalitãþii numãrului fiecãrei specii
de atomi participante la reacþie.
reacþia de descompunere
fenomenul chimic în urma cãruia dintr-o
substanþã compusã se obþin doi sau mai mulþi
produºi de reacþie
reacþia de schimb
procesul chimic în urma cãruia doi reactanþi
îºi pot schimba între ei unele elemente, trans-
formându-se în alþi doi produºi
#
 Clasificarea substanþelor chimice
1 Nemetale
2
3
Metale
4
5
(forme sub care 6
7
se gãsesc
elementele în naturã)

oxizi: compuºi binari ai O cu metale

sau nemetale: En2On
baze: compuºi în a cãror compoziþie
intrã un metal, Mn, ºi grupe
Materia se gãseºte sub formã de:

—OH, în numãr egal cu

valenþa metalului: Mn(OH)n
acizi: compuºi în molecula cãrora
intrã un radical acid, Am, ºi
atomi de H în numãr egal cu
valenþa radicalului acid: Hm(A)m
sãruri: compuºi în a cãror com-
ponenþã intrã metale, Mn, ºi
radicali acizi, Am: MmnAmn

hidrocarburi
compuºi binari ai C cu H
compuºi ai C cu funcþiuni
organice

prezintã în toatã masa aceeaºi

compoziþie ºi aceleaºi proprietãþi

prezintã în masa lor compoziþie ºi

proprietãþi diferite

http://www.all.ro/chimie-manual-pentru-clasa-a-viii-a.html
 APITOLUL C
SUBSTANÞE SIMPLE CU UTILIZÃRI PRACTICE
1
Ce ºtiþi Ce veþi ºti

despre

HIDROGEN
Generalitãþi Obiective
Simbolul, H Formula, H2
Veþi fi capabili:

Sã corelaþi structurile
nucleu înveliº electronic atomului ºi ale moleculei
1 proton +11p 1 electron –10e de hidrogen cu proprietã-
K → 1e– þile fizice ºi chimice
Masa atomicã relativã, 1
1 mol de atomi H = 6,0225 · 1023 atomi de H = 1 g Sã stabiliþi factorii care
Moleculã diatomicã, H2 determinã comportarea
1 mol de molecule H2 = chimicã a hidrogenului
= 6,0225 · 1023 molecule H2 = 2g
Poziþia în sistemul periodic perioada 1 Sã reprezentaþi prin
Numãrul de ordine, 1 prima cãsuþã ecuaþii reacþiile chimice
Nemetal, constant monovalent ale hidrogenului
Reacþii din care rezultã hidrogen Sã deduceþi utilizãrile ºi
Reacþia metalelor alcaline cu apa: importanþa hidrogenului
2MI + 2H2O = 2MIOH + H2↑ (MI = Na, K) din proprietãþile acestuia
Reacþia metalelor active cu acizii:
MII + 2HCl = MIICl2 + H2↑ (MII = Mg, Zn)
Descompunerea electroliticã a apei:
HgO + H2 = H2O + Hg
electrolizã
2H2O ————→ 2H2↑ + O2↑
Proprietãþi fizice
Gaz incolor, inodor, insipid
Reacþii la care participã hidrogenul
Sinteza apei: 2H2 + O2 = 2H2O Hidrogen Apã
Sinteza acidului clorhidric: H2 + Cl2 = 2HCl
Sinteza amoniacului: 3H2 + N2 = 2NH3 Oxigen
Sinteza metanului: 2H2 + C = CH4
%

http://www.all.ro/chimie-manual-pentru-clasa-a-viii-a.html
 HIDROGENUL
De la ce nivel porniþi

Cel mai simplu element, hidrogenul, este ºi cel mai frecvent

întâlnit în Univers:
- liber în Soare ºi în atmosfera stelarã;
- combinat, pe Pãmânt, în apã, în compuºi organici ºi anorganici.
PROPRIETÃÞI FIZICE
Deduceþi proprietãþile fizice ale hidrogenului din experienþa
ilustratã în figura 1.1.
Hidrogenul obþinut din zinc ºi acid clorhidric se culege în
eprubeta E. Ce aspect are hidrogenul?
Eprubeta umplutã cu hidrogen se menþine cu gura în jos, se astupã
Fig. 1.1. cu o sugativã ºi se apropie un chibrit aprins de gura ei (fig. 1.2). Ce
fenomene au loc?
Hidrogenul rezultat în paharul Erlenmeyer se barboteazã într-o
soluþie de sãpun (fig. 1.3). Ce observaþi?

CONCLUZII

este un gaz incolor, inodor ºi insipid.

este de 14,45 ori mai uºor decât aerul.
este insolubil în apã ºi în soluþie de sãpun.
Hidrogenul difuzeazã prin suprafeþe poroase.
Fig. 1.2.
are constante fizice apropiate de zero absolut
(anexa 3).
Orice element are o comportare chimicã datã de structura
electronicã a ultimului strat. Aceasta determinã atât valenþa
elementului cât ºi posibilitãþile de interacþiune cu alte elemente.

PROPRIETÃÞI CHIMICE
Comportarea chimicã a hidrogenului se demonstreazã
Fig. 1.3. experimental. Experienþa din figura 1.4 dovedeºte cã hidrogenul
&

http://www.all.ro/chimie-manual-pentru-clasa-a-viii-a.html
NU întreþine arderea (lumânarea s-a stins), dar arde cu formare de
apã, care condenseazã pe pereþii reci ai retortei.
Amestecul de hidrogen ºi oxigen în raport molar 2 : 1 este stabil
la temperaturã ambiantã, dar produce o explozie violentã la
temperaturã ridicatã, în contact cu o flacãrã sau scânteie.
Atenþie! Substanþa care arde ºi dezvoltã cãldurã este un
combustibil. Hidrogenul este un combustibil nepoluant.

Aviditatea („lãcomia”) hidrogenului faþã de oxigen se manifestã

ºi faþã de unii oxizi metalici ºi nemetalici (v. instalaþie, pag. 7).
HgO + H2 = H2O + Hg SO2 + 2H2 = 2H2O + S↓
oxid roºu de mercur mercur dioxid de sulf sulf

IMPORTANÞÃ ªI UTILIZÃRI
Hidrogenul, fãrã sã fie o substanþã toxicã, nu întreþine viaþa.
Într-o atmosferã de hidrogen pur orice vieþuitoare moare.
Deduceþi din tabelul de mai jos corelaþia dintre proprietãþile ºi Fig. 1.4.
utilizãrile hidrogenului.
HIDROGENUL
Nr. Proprietãþi Utilizãri

1 Arde ºi dezvoltã cãldurã Combustibil nepoluant

2 Afinitate mare faþã de O Flacãra oxihidricã
Sinteza apei în laborator
3 Agent de hidrogenare Hidrogenarea uleiurilor
vegetale ºi a altor com-
puºi organici
4 Tendinþa de a forma Sinteze industriale
compuºi binari cu alte
nemetale

La ce nivel aþi ajuns

'

http://www.all.ro/chimie-manual-pentru-clasa-a-viii-a.html
 Se rezolvã pe caiet

TEME
1 Învaþã aplicând Determinã:
· substanþele corespunzãtoare literelor a, b ºi c;
1.1. Traseazã prin sãgeþi corespondenþa: · ecuaþiile reacþiilor chimice care au avut loc;
· numãrul molilor de hidrogen rezultaþi, dacã s-au
liber petrol
consumat 180 g substanþã a;
Hidrogenul atmosferã stelarã
· raportul molar în care s-a distribuit hidrogenul în
se gãseºte aer
reacþiile cu clorul, azotul ºi oxidul de plumb.
combinat gaz metan
3.2. Se dau substanþele: metan, CH4, apã, H2O, acid
1.2. Noteazã în careurile libere: sulfuric, H2SO4, acid fosforic, H3PO4, ºi acid clorhidric,
DA pentru proprietãþi comune hidrogenului ºi altor gaze. HCl.
NU pentru proprietãþi care nu sunt specifice gazelor. Care este ordinea crescãtoare a procentului de hidrogen
P.sp. pentru proprietãþi specifice hidrogenului. din compoziþia compuºilor daþi?
- au formã ºi volum bine determinat Care dintre substanþele date pot fi obþinute din elemente?
- sunt expansibile
4 Chimia pretutindeni
GAZELE

- difuzeazã uºor prin membrane poroase

- sunt compresibile
- ard cu flacãrã palidã ºi fierbinte
1.3. Completeazã spaþiile libere:
Hidrogenul arde cu flacãrã ............ dar.....................
Reacþia hidrogenului cu oxigenul este .......................
În urma arderii hidrogenului se formeazã .................
2 Învaþã experimentând
2.1. Ce gaze pot corespunde
notaþiilor X2 ºi Y2, dacã X2 se culege
într-un cilindru cu gura în sus, iar Y2
într-un cilindru cu gura în jos?
2.2. Ce reacþii au loc ºi ce produºi rezultã la introducerea
unui curent de H2 aprins, într-o atmosferã de clor? Dar
într-o atmosferã de vapori de sulf ?
4.1. În viaþã
De ce un fluture închis într-o atmosferã de hidrogen
moare?
4.2. În industrie
De ce suflãtorul oxihidric este utilizat la tãierea, topirea
ºi sudarea metalelor?
4.3. În laborator
De ce hidrogenul nu se aprinde decât dupã ce s-a
evacuat tot aerul din instalaþia în care s-a obþinut?
4.4. În momente de relaxare
Considerã cã pe o masã de biliard ai 9 bile care
simbolizeazã diferite elemente. Dã patru exemple de
bile care, prin ciocnire, ar reacþiona direct.

Noteazã în tabelul urmãtor formulele compuºilor

în a cãror molecule intrã, alãturi de H, ºi unul din
elementele date, în rapoarte atomice E:H egale cu:
1:1 1:2 1:3 1:4

3 Interpreteazã chimic ºi rezolvã matematic RAPORT ATOMIC E:H

3.1. Considerã schema: -- Na + -- a = H2 + --NaOH 1:1 1:2 1:3 1:4

b c Pb + a


http://www.all.ro/chimie-manual-pentru-clasa-a-viii-a.html
 Ce ºtiþi Ce veþi ºti

despre

OXIGEN
Generalitãþi
Simbolul, O Formula, O2
Obiective
Veþi fi capabili:
nucleu înveliº electronic
8 protoni +1 p 8 electroni –10e Sã stabiliþi valenþa
1

8 neutroni 0n
1
K → 2e–; L → 6e– oxigenului pe baza structurii
Masa atomicã relativã, 16 atomului ºi a poziþiei în
1 mol de atomi O = 6,0225 · 1023 atomi de O = 16 g sistemul periodic
Moleculã diatomicã, O2
1 mol de molecule O2 = 6,0225 · 1023 molecule O2 = 32 g Sã indicaþi proprietãþile
Poziþia în sistemul periodic perioada a 2-a fizice, chimice ºi biochimice
Numãrul de ordine, 8 grupa 16 (VI A) în funcþie de factorii care le
Nemetal, constant divalent determinã
Reacþii din care rezultã oxigen
Sã ilustraþi comparativ
Electroliza apei acidulate: proprietãþile oxigenului cu
energie
2H2O ⎯electricã
⎯⎯ ⎯→ 2H ↑ + O ↑ cele ale hidrogenului
2 2

Descompunerea cataliticã Sã corelaþi utilizãrile

- a apei oxigenate: oxigenului cu proprietãþile
2H2O2 ⎯MnO⎯⎯2 → 2H2O + O2↑ acestuia
- a cloratului de potasiu:
MnO2
2KClO3 ———→
t °C
2KCl + 3O2↑

Proprietãþi fizice
Gaz incolor, inodor, insipid
Reacþii la care participã oxigenul
Sinteza apei:
2H2 + O2 → 2H2O
Alte reacþii de combinare cu:
- nemetale: S + O2 = SO2 oxizi de nemetal
C + O2 = CO2 (oxizi acizi)
- metale: 4Li+ O2 = 2Li2O oxizi de metal
2Ca + O2 = 2CaO (oxizi bazici)
Importanþa oxigenului
• menþinerea vieþii pe Pãmânt
• rolul oxigenului în organismul uman



http://www.all.ro/chimie-manual-pentru-clasa-a-viii-a.html
 OXIGENUL
De la ce nivel porniþi

Pãmânt Elementul cel mai frecvent întâlnit pe Pãmânt este oxigenul: 49,13%.
Se gãseºte liber în aer ºi combinat în apã, oxizi, sãruri oxigenate
Aer ºi compuºi organici: ternari C, H ºi O;
cuaternari C, H, O ºi N.
PROPRIETÃÞI FIZICE
Stabiliþi din figura 1.5 proprietãþile fizice ale oxigenului (eprubeta
E1) comparativ cu cele ale hidrogenului (eprubeta E2).
Pe mãsurã ce eprubetele s-au umplut cu cele douã gaze, încercaþi
natura acestora (fig. 1.5, b).

CONCLUZII

a b

Fig. 1.5. Proprietãþi Oxigen Hidrogen

Stare de agregare gaz gaz

Culoare incolor incolor
Gust insipid insipid
Miros inodor inodor
Densitate 1,42 g/L 0,089 g/L
Solubilitate în apã parþial solubil, insolubil
permite viaþa
subacvaticã (fig. 1.6)
Constante fizice temperaturi foarte scãzute (anexa 3)
Fig. 1.6.

STRUCTURA ATOMULUI DE OXIGEN

Atomul de oxigen - particulã neutrã - cuprinde în nucleu 8
protoni ºi 8 neutroni, iar în înveliºul electronic 8 electroni
Fig. 1.7. repartizaþi pe douã niveluri electronice (fig. 1.7).


http://www.all.ro/chimie-manual-pentru-clasa-a-viii-a.html
PROPRIETÃÞI CHIMICE
Din experienþa zilnicã cunoaºteþi cã multe substanþe ard în aer
ºi, mult mai viu, ard în oxigen curat. Comparaþi arderea unei bucãþi
de hârtie în aer ºi într-un flacon cu oxigen (v. fig. pag.11).
Substanþele organice în a cãror compoziþie intrã C, H ºi O
reacþioneazã cu oxigenul (ard) ºi formeazã CO2 ºi H2O alãturi de
luminã ºi cãldurã.
Oxigenul reacþioneazã direct ºi cu substanþe anorganice:
Fig. 1.8. a b
nemetale (fig. 1.8) ºi metale (fig. 1.9)
C + O2 = CO2 4Al + 3O2 = 2Al2O3
dioxid de carbon oxid de aluminiu (alb)
S + O2 = SO2 2Cu + O2 = 2CuO
dioxid de sulf oxid de cupru (negru)
Cãrui tip de reacþii aparþin acestea? Ce caracteristici au reacþiile
oxigenului cu metalele ºi nemetalele?
CONCLUZII
Oxigenul dã reacþii de combinare exoterme atât cu nemetalele cât ºi
cu metalele, formând oxizi de nemetal (acizi), respectiv, de metal (bazici).
Substanþele organice ard în aer ºi în oxigen ºi formeazã întot-
deauna dioxid de carbon ºi apã.
Oxigenul întreþine arderea, dar NU arde. Fig. 1.9.
IMPORTANÞÃ ªI UTILIZÃRI
Oxigenul este cel mai important element. κi gãseºte aplicaþii în
toate domeniile:
• întreþine viaþa pe Pãmânt;
• produce temperaturi înalte în urma reacþiilor puternic exoterme;
• formeazã oxizi metalici ºi nemetalici cu aplicaþii practice;
• produce oxidãri vii (însoþite de luminã ºi cãldurã) ºi oxidãri
lente, în funcþie de temperaturã.

La ce nivel aþi ajuns

!

http://www.all.ro/chimie-manual-pentru-clasa-a-viii-a.html
 Se rezolvã pe caiet

TEME
1 Învaþã aplicând
3.2. În restul cantitãþii de oxigen de la 3.1. se arde
1.1. Traseazã prin sãgeþi corespondenþa: pulbere de magneziu. Care este masa ºi cantitatea
Substanþe organice: oxidului rezultat?
Metale: Oxigenul
Au, Fe3O4, Al reacþioneazã CO2, CH4, petrol,
3.3. Se dã schema: A = 32
E + O2 → X
direct cu: alcool Z = 16

Nemetale: Cl, S, P2O5 X + H2O → Y 2X + O2 → 2Z

Ce greºeli sunt intenþionat strecurate?
Determinã:
1.2. Noteazã în careurile libere: · substanþele corespunzãtoare literelor E, X, Y ºi Z;
DA pentru proprietãþi comune H ºi O. · masa oxigenului consumat în reacþia cu E, dacã s-au
NU pentru proprietãþi ce nu aparþin H ºi O. obþinut 3 moli X;
P. sp. pentru proprietãþi specifice oxigenului. · cum s-au împãrþit cei 3 moli de X, dacã, în final, s-au
obþinut 1 mol Y ºi 160 g Z?
- sunt incolore, inodore, insipide 4 Chimia pretutindeni
H ºi O

- sunt colorate ºi plãcut mirositoare

- întreþin arderea, dar NU ard
4.1. În viaþã
De ce oxigenul inspirat ºi fixat de hemoglobinã
1.3. Realizeazã o schemã din care sã rezulte circuitul devine indispensabil vieþii?
oxigenului în naturã, folosind noþiunile de ardere, De ce scafandrii folosesc mãºti de protecþie cu
respiraþie, plante, animale, asimilaþie clorofilianã, rezervoare de oxigen?
oxigen atmosferic, oxigen din sol. 4.2. În industrie
De ce se introduce un curent puternic de aer la baza
2 Învaþã experimentând cuptoarelor de var sau a furnalelor?
4.3. În laborator
2.1. În funcþie de raportul De ce prezenþa oxigenului se pune în evidenþã cu
molar metan : oxigen, un beþiºor de brad cu puncte incandescente?
CH4: O2, amestecul acestor 4.4. În momente de relaxare
gaze poate fi exploziv. Dintre substanþele urmãtoare: sulf, sodiu, fosfor,
Scrie ecuaþia reacþiei ºi magneziu, alcool, carbon, monoxid de carbon, hidrogen,
determinã raportul molar al dioxid de sulf, lemn, metan, aluminiu, petrol, hârtie alege
amestecului exploziv. pe acelea care reacþioneazã direct cu O2.
2.2. În amestec cu ce alt
gaz, oxigenul poate forma
un amestec detonant (ex-
ploziv)? Ce reacþie are loc
ºi ce produs se formeazã?
2.3. Întocmeºte o fiºã de observaþie pentru temele 2.1.
ºi 2.2. ºi comparã ecuaþiile reacþiilor care au loc.

Scrie pe ºirul orizontal simbolurile metalelor, pe

3 Interpreteazã chimic ºi rezolvã matematic
3.1. În jumãtate din cantitatea de oxigen obþinutã din
4 moli apã oxigenatã, H2O2, se ard m g de hidrogen.
Care este valoarea lui m?
"
coloana verticalã simbolurile nemetalelor, iar pe direcþiile
radiale denumirile substanþelor compuse (organice ºi
anorganice).
Ce cãsuþe au rãmas libere?
Dupã ce te documentezi, completeazã-le ºi pe acestea.

http://www.all.ro/chimie-manual-pentru-clasa-a-viii-a.html