CONTRACTUL  ADER 12.1.1 /01.10.

2015

“SISTEM INFORMAŢIONAL PENTRU AGRICULTURĂ ŞI COMPATIBILIZAREA ACESTUIA 
CU CADASTRUL GENERAL  S.I.A.”

FAZA II
Realizarea prototipului sistemului informațional pentru agricultură 

ÎNTOCMIT  DIRECTOR  PROIECT :
CRISTINA  RADNEA

COORDONATOR: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE‐DEZVOLTARE PENTRU PEDOLOGIE, AGROCHIMIE ŞI PROTECŢIA 
MEDIULUI – ICPA  BUCUREŞTI
PARTENER:  ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ DE METEOROLOGIE 
 Obiectivul Proiectului

„Sistem informaţional pentru agricultură şi compatibilizarea acestuia cu cadastrul general S.I.A.”,

Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului:

1.Protocoale pentru actualizarea datelor dinamice.

2.Sistem de stocare a datelor informatice din agricultură.
3.Metodologii, coduri de bune practici, indicii de monitorizări.

Importanța realizării și înțelegerii protocoalelor de actualizare și aplicare a datelor au ca scop culegerea,

prelucarea, gestionarea, actualizarea, monitorizarea și validarea datelor în spațiu și timp prin accesarea și
utilizarea platformei din acest proiect. Sistemul Informațional Agricol, are pe lângă componenta agricolă și o
componetă legală ce se referă la regulamente și legislație europeana și națională, care au la bază pricipiul
de ecocondiționalitate.

Obiectivul Fazei II:

Realizarea prototipului Sistemului Informațional pentru Agricultură

Sistemul informaţional se bazează, conform denumirii, în special pe informaţii. Acesta cuprinde ansamblul
informaţiilor interne şi externe (dintr-un sistem) utilizate în cadrul organizaţiilor implicate precum şi datele care
au stat la baza obţinerii lor. Procedurile şi tehnicile de obţinere a informaţiilor, metodologiile de prelucrare a lor
și codurile de bune practici existente (plecând de la datele primare) şi de difuzare a informaţiilor, precum şi
calificarea personalului implicat în culegerea, transmiterea, stocarea şi prelucrarea datelor, sunt necesare a fi
corect evaluate. Acest obiectiv cuprinde patru activităţi:
 ACTIVITĂŢILE FAZEI II

ACTIVITATEA II.1

Realizarea protocoalelor pentru actualizarea datelor dinamice (ex. număr animale, capacităţi
de prelucrare a produselor agroalimentare, suprafețe irigate, starea de poluare a solurilor,
aprovizionarea cu elemente nitritive a solurilor, etc)
Dezvoltarea Sistemelor Informatice Geografice (SIG) a concentrat eforturile în creşterea acurateţii datelor
existente, standardizarea informaţiilor şi prelucrarea complexă a datelor. În ciuda acestor evoluţii, mare parte din
geo-datele digitale nu sunt, în general, accesibile. Prin urmare, aceste date sunt dificil de obţinut, de înţeles şi de
folosit pentru o largă comunitate de experţi şi cetăţeni.

Importanța realizării și înțelegerii protocoalelor de actualizare și aplicare a datelor au ca scop culegerea,

prelucarea, gestionarea, actualizarea, monitorizarea și validarea datelor în spațiu și timp prin accesarea și
utilizarea platformei din acest proiect Sistem Informațional Agricol, care pe lângă componenta agricolă are și o
componetă legală care se referă și la regulamente și legislație europeana și națională care au la bază pricipiul
de ecocondiționalitate a 19 ordonanțe și directive UE dintre care enumerăm câteva importante și pentru acest
proiect:
- Directiva Nitraţi (91/676/CEE), parte integranta a Directivei Cadru Apă (2000/60/CE).
- Codul de Bune Practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole,
varianta revizuită, reprezintă un instrument cheie pentru protecţia apelor împotriva presiunilor exercitate de
activităţile agricole
- ORDIN Nr. 30/147 din 8 februarie 2010 pentru aprobarea bunelor condiţii agricole şi de mediu în România.
 Activitatea II.2
Proiectarea sistemului informaţional pentru agricultură în conformitate cu reglementările
Directivei INSPIRE

Directiva 2007/2/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 Martie 2007 ce stabileşte o

Infrastructură pentru Informaţiile Spaţiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE) a fost publicată în
Jurnalul Oficial pe data de 25 Aprilie 2007. Directiva INSPIRE a intrat în vigoare pe data de 15 Mai
2007. Pentru a se asigura că infrastructurile de date spaţiale ale Statelor Membre sunt compatibile
şi utilizabile în context comunitar şi transfrontalier, Directiva solicită ca Regulile de implementare
(IR) să fie adoptate într-o serie de domenii specifice (Metadate, Specificaţii de date, Servicii de
reţea, Partajarea datelor si a serviciilor, Monitorizare şi Raportare)

Crearea metadatelor pentru setul de date SIGSTAR-200 și a stratului LCCS09 s-a realizat în
conformitate cu “Regulile de implementare a metadatelor în INSPIRE: Ghid tehnic bazat pe
standardele ISO 19115 şi ISO 19119” v.1.2 (16.06. 2010). Acest ghid conține normele tehnice
obligatorii pentru aplicare.
“Regulamentului (CE) Nr. 1205/2008 al Comisiei de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a
Parlamentului European şi a Consi liului în ceea ce priveşte metadatele”, a intrat în vigoare
la 24.12.2008. Au mai fost utizlizate şi alte documente INSPIRE şi standarde ISO, în special
ISO/TS 19139:2007 “Geographic information - Metadata – XML Schema Implementation”.
Metadatele au fost create în română şi engleză.
Metodologia de completare a fişierului excel cu indicatorii pentru seturile de date spaţiale şi servicii
în vederea monitorizării acestora (Monitorizare Inspire 2014 – an de referinţă 2013) a fost realizat de
dr. Ruxandra Vintilă, cercetător în cadrul ICPA București. Fişierul excel pus la dispoziţie conţine
seturile de date spațiale şi serviciile a României din monitorizarea INSPIRE 2013.

În situaţia în care unui set de date declarat la o anumită temă INSPIRE are în geoportal mai multe
documente de metadate (pentru fiecare clasă de obiecte al setului de date) atunci vor fi inserate
toate aceste URL-uri ale acestor documente de metadate

În Directiva INSPIRE 2007/2/CE se definesc “ serviciile de date spaţiale ca şi operaţiuni care pot fi
executate, prin utilizarea unei aplicaţii informatice, asupra datelor spaţiale incluse în seturile de date
spaţiale sau asupra metadatelor corespunzătoare.” Tot aici la art.11 privitor la serviciile de reţea se
specifică:
„Statele membre instituie şi exploatează o reţea de servicii, prezentate în continuare, privind
seturile şi serviciile de date spaţiale, pentru care au fost create metadatele în conformitate cu
prezenta directivă:

1.Servicii de căutare, care permit identificarea seturilor şi serviciilor de date spaţiale pe baza
conţinutului metadatelor corespunzătoare şi afişarea conţinutului metadatelor;

2. Servicii de vizualizare, care permit cel puţin afişarea, navigarea, mărirea/micşorarea, rotirea
panoramică, suprapunerea vizuală a seturilor de date spaţiale, precum şi afişarea informaţiilor
explicative şi a oricărui conţinut pertinent al metadatelor;

3. Servicii de descărcare, care permit descărcarea de copii ale seturilor de date spaţiale sau ale
unor părţi ale acestora, precum şi accesarea directă a acestora, atunci când este posibil;
servicii de prelucrare, care permit prelucrarea seturilor de date spaţiale în vederea realizării
interoperabilităţii; servicii care permit apelarea la serviciile de date spaţiale.

Aceste servicii ţin seama de cerinţele utilizatorilor din domeniu şi sunt uşor de utilizat, disponibile
publicului şi pot fi accesate prin intermediul Internetului sau prin orice alt mijloc de
telecomunicaţie adecvat.”
In slide-ul următor este prezentată o diagramă în care se pot urmării cum intră seturile de datele
în sistemul INSPIRE, pe niveluri și ce servicii se pot obține.
 Activitatea II.3
REALIZAREA INVENTARULUI METODOLOGIILOR, CODURILOR DE BUNE
PRACTICI ŞI PROCEDEELOR INCLUSE ÎN MĂSURILE DE IMPLEMENTARE A
POLITICILOR AGRICOLE CARE UTILIZEAZĂ INFORMAŢIILE STOCATE ÎN
CADRUL SISTEMULUI INFORMAŢIONAL PENTRU AGRICULTURĂ.

METODOLOGIILE DE ELABORARE A S.I.A

În această fază s-au realizat protocolalele de actualizare a datelor dinamice a startelor pe care le
deținem și a căror informații sau modificat. Datele actualizate sunt legate de toate stratele pe care
le deținem și le punem la dispoziția S.I.A.

Metodologia utilizată pentru evaluarea zonelor de potențial pe tipuri de culturi vegetale se

bazează în principal pe «Metodologia de bonitare a terenurilor agricole» inclusă în Metodologia
elaborării studiilor pedologice ICPA 1987. Prin această metodologie au fost calculate notele de
bonitare corespunzătoare principalelor culturi agricole, păşuni şi fâneţe în funcție de cele mai
importante condiții de mediu (sol, climă, teren).
 Importanţa monitorizării stării de calitate a solurilor.

Evidenţierea diferitelor procese şi a modificărilor în starea solului se efectuează la nivel

profesional prin metodologii bine definite, pe baza cărora s-a realizat „Sistemul de Monitoring al
Calităţii Solurilor” la nivel naţional.

Conform definiţiei utilizate de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) pentru Agricultură și

Alimentaţie (FAO), monitoringul stării de calitate a solului reprezintă determinarea sistematică a
proprietăţilor solului, astfel încât să se înregistreze atât modificările temporale, cât şi cele
spaţiale. Informaţiile obţinute prin această monitorizare sunt indispensabile pentru elaborarea şi
implementarea politicilor dedicate utilizării sustenabile a solului, pentru menţinerea serviciilor
sale ecosistemice pe termen nedefinit.

Sistemul de monitoring al solurilor din România mai cuprinde și – Monitoringul Solurilor

Forestiere” (Răuţă şi colab., 1998, Dumitru şi colab., 2000).

Metodologia “Sistemul Integrat de Monitoring al Solurilor din România” (SIMSR) este

organizat spaţial pe trei niveluri, codificate I, II și III.
La Nivelul I se monitorizează periodic “punctele” definite de o reţea cu pasul de 16 km pe
longitudine și pe latitudine, organizată la nivel continental sub auspiciile Comisiei Economice
pentru Europa a ONU. Aceste puncte sunt denumite „situri de monitoring”.

Nivelul II presupune cercetări mai ample efectuate pe un subset al siturilor de Nivel I, alese ca
reprezentative pentru stabilirea cauzelor care au provocat degradarea solurilor.

La Nivelul III se detaliază și mai mult cercetările asupra proceselor de degradare, și anume: se
identifică sursele acestora, inclusiv sursele de poluare, se evaluează starea curentă a solurilor, se
fac prognoze asupra evoluţiei acesteia, se elaborează măsuri de remediere și reconstrucţie
ecologică, a căror eficacitate este ulterior monitorizată.
Bazele de date ale Monitoringului de calitate a datelor cuprinde informații despre starea de
calitate a solurilor care va putea fi verificată și validată de către doritori pe portalul programat a
se realiza în acest proiect.

In continuare arătăm câteva hărți realizate pe baza datelor din Monitoringul solurilor din
Romania:
 Metodologia folosită la producerea setului de date “SIGSTAR-200”.
Evaluari calitative ale datelor de interes.
Sistemul Informatic Geografic al Resurselor de Sol ale României, denumit SIGSTAR-200, a fost elaborat
la ICPA-Bucureşti pe baza informaţiilor conţinute în cele 50 de foi de hartă care constituie “Harta Solurilor
României la scara 1:200.000 ” (Vintilă și colab., 2004; Radnea și colab., 2000; Vintilă și Radnea, 2015;
Florea și colab., 1963-1993; 1994). .
Regulile de pedotransfer sunt procedee de estimare a unor însuşiri ale solului mai simple decât funcţiile
de pedotransfer continue, dar totodată mai puţin exacte. Ele nu necesită date de intrare exacte, ci doar
date generale, respectiv unităţi taxonomice de sol, clase texturale şi clase de valori ale altor însuşiri,
frecvent accesibile pentru toate unităţile de sol / teren din orice studiu sau hartă pedologică cu caracter
general. Pentru acest motiv sunt larg folosite, îndeosebi în cazul în care se urmăreşte elaborarea pe
baza unor astfel de studii sau hărţi, îndeosebi a unor hărţi la scări mici la nivel de ţară (cazul SIGSTAR-
200) sau continent, a diferite hărţi sau cartograme cu caracter aplicativ.

Regulile de pedotransfer prezentate în cele ce urmează au avut în vedere atât Sistemul Român de
Taxonomie a Solurilor (SRTS, 2003), folosit în prezent, cât şi anteriorul Sistemul Român de Clasificare
a Solurilor (SRCS, 1980), aceasta întrucât cele mai multe studii pedologice existente în arhive au fost
elaborate pe baza celui din urmă. Ca urmare, sunt folosite în paralel ambele terminologii, cu gradul de
aproximaţie acceptabil la o astfel de paralelizare. În ceea ce priveşte unităţile texturale, au fost de
regulă luate în considerare doar clasele texturale, acestea fiind cele curent folosite în studiile
pedologice. Pentru celelalte însuşiri ale solului, s-au avut în vedere clasele de valori din Metodologia
ICPA de Elaborare a Studiilor Pedologie (MESP).
 Metodologia folosită la producerea setului de date “SIGSTAR-200”.

Conform metodologiei mai sus menționată în continuare prezentăm hărțile relizate și modalitatea în
care ele vor fi prezente pe portalul SIA. Informațiile din aceste straturi sunt preluate prin procedee
tehnice care fac subiectul următoarei etape a proiectului unde vor fi explicate cum sunt preluate
informațiile din statele GIS și compilate între ele pentru obținerea de date active și ușor de interpretat de
orice utilizator care nu presupune să aibă pregătire de specialitate pentru a le folosi.
Precizăm că stratele care aparțin altor institute de cercetare din România, nu vor fi puse pe portalul
nostru decât ca informații prelucrate, deoarece licența pentru aceste strate se referă doar la interpretarea
lor, nu la preluarea ca strate S.I.G.

Procesele pedogenetice reprezentate ca valorii și grade de identificare pot deveni ușor înțelese prin
exprimarea vizuală și exemplificăm câteva din hărțile rezultate prin folosirea regulilor de pedotransfer.
Se pot observa în hărțile realizate, cum au fost suprapuse informațiile conform metodologiilor specifice
pentru sol: capacitatea de câmp, clase de reacție a solului, procese de pseudogleizare, grad de tasare,
eroziune prin apă și vânt, coeficientul de ofilire, etc.
 METODOLOGIA FOLOSITĂ LA PRODUCEREA SETULUI DE DATE
PESERA
PESERA (Pan-European Soil Erosion Risk Assessment) cuantifică riscul la eroziunea prin apă prin
estimări ale pierderilor de sol exprimate în t/ha/an la rezoluţia spaţială de 1km x 1km, adică
corespunzător nivelurilor naţional și european (Kirkby și colab., 2004; 2008). Setul de date PESERA a
fost produs pentru toată Europa de Compartimentul “Sol” din cadrul Centrului Comun de Cercetare al
Comisiei Europene. Ca intrări în modelul PESERA au fost folosite informaţii armonizate și validate la
nivel continental de următoarele tipuri: sol, folosinţe (CORINE Land Cover), pante (deduse din
modelul numeric de teren oficial) și climă (datele folosite de programul MARS al Uniunii Europene).
Metodologia de estimare a riscului de eroziune în PESERA este expusă în Kirkby și colab. (2004),
unde se susţine faptul că pierderile de sol simulate prin model sunt comparabile cu cele măsurate în
diferite zone din Europa, inclusiv în NE României, în bazinul Siretului.

Pierderile în România sunt între 2 – 40 t/ha/an. În general, pierderile mici de sol nu sunt observate
cu uşurinţă şi de aceea nu sunt luate în considerare într-o primă fază. Totuși, și în aceste cazuri,
pierderile cumulate în timp pot fi semnificative.
Eroziunea determină, de asemenea, efecte indirecte negative mai puţin evidente, cum ar fi poluarea
mediului înconjurător, creşterea riscului de apariţie a inundaţiilor ca urmare a acumulării de
sedimente în cantităţi mari pe fundul râurilor, fiind astfel afectate suprafeţe importante din
vecinătatea ariilor în care se manifestă eroziunea.
 METODOLOGIA LPIS
Obținerea indicilor de vegetație și a indicatorilor de secetă din date satelitare

Indicii de vegetație construiți cu ajutorul valorilor de radianță sau reflectanţă din cele
două canale a imaginilor satelitare din cadrul realizării stratului LPIS, au aplicații în
supravegherea dinamicii vegetației, determinării radiației fotosintetic active, a
conductanței vegetației nestresate și capacității fotosintetice.

Indicii de vegetație reprezintă un mijloc foarte eficient de supraveghere și evaluare a

fenomenelor de secetă la scara imaginilor datorită posibilităților de discriminare precisă
a vegetației, precum și corelațiilor cu parametri biofizici ce determină starea de
vegetație și de turgescență cum ar fi înălțimea plantelor, indicele foliar, biomasa, etc.
Indicii de vegetație reprezintă un caz special de clasificare a acoperii terenului.

Indicatorii de secetă, în condițiile schimbărilor climatice, bazați pe date satelitare au

capacitatea de a accentuă proprietățile particulare ale vegetației (utilizând indici de
vegetație - NDDI) și de a estima parametri care influențează starea de stres hidric
(umiditatea solului, temperatura solului, evapotranspirația, conținutul de apă din frunze,
fracțiunea de radiație activă în procesul de fotosinteză, absorbită de vegetație,
acoperirea cu zăpadă, etc).
Figura 1. Prezintă un exemplu de comparație a NDDI la nivelul României
între produsul din 25.06-02.07.2007, respective 25.06 – 02.07. 2014.
Valorile NDDI se clasifică astfel:

- extrem de umed (NDDI < 0); - foarte umed (NDDI ε (0, 0. 15));

- moderat umed (NDDI ε (0.15, 0. 2)); - ușor umed, (NDDI ε (0.2, 0. 3));

- normal (NDDI ε (0.3, 0. 4)); - uscat (NDDI ε (0.4, 0. 5));

- umed uscat (NDDI ε (0.5, 0. 6)); - seceata ușoară, (NDDI ε (0.6, 1));

- secetă moderată (NDDI ε (1, 2)); - secetă severă (NDDI ε (2, 10));

- secetă extremă (NDDI > 10).

 Figura 1: Variația spațială a indicelui NDDI, obținută din date MODIS (MOD09A1)

Valorile foarte mari ale NDDI (peste 0.5) evidențiază foarte clar zonele afectate de
secetă (zonele agricole din sudul și estul României).
ACTIVITATEA II.4 CREAREA INTERFEȚEI DINTRE SISTEMUL INFORMAȚIONAL ȘI DOCUMENTELE
ELABORATE (METODOLOGII, CODURI DE BUNE PRACTICI, MONITORIĂZRI, ETC.) PENTRU IMPLEMENTAREA
POLITICII AGRICOLE COMUNITARE CARE UTILIZEAZĂ DATE SPAȚIALE.

Aplicația a fost construită având la bază o arhitectură distribuită. Componentele principale sunt:
Serverul SIG - asigură servicii web precum cele de vizualizare, editare și descărcare a datelor
geospațiale. O componentă aparte aici este serviciul de procesare a datelor care definește cum
modele sau calcule cu dimensiune geospațială (numite procese) pot fi descoperite și executate
printr-o comandă dată în browser.;
Aplicația Catalog – asigură un mecanism simplu de clasificare, înregistrare, descriere, căutare,
administrare și acces la informațiile despre resursele disponibile în baza de date;
Aplicația WebGIS – este fața publică a aplicației S.I.A. Include instrumente ce permit interacțiunea
dintre utilizatori și servicii. Aplicația online SIG SIA

Aplicația a fost construită având la bază o arhitectură distribuită. Componentele principale sunt:
Serverul SIG - asigură servicii web precum cele de vizualizare, editare și descărcare a datelor
geospațiale. O componentă aparte aici este serviciul de procesare a datelor care definește cum
modele sau calcule cu dimensiune geospațială (numite procese) pot fi descoperite și executate
printr-o comandă dată în browser;
Aplicația Catalog – asigură un mecanism simplu de clasificare, înregistrare, descriere, căutare,
administrare și acces la informațiile despre resursele disponibile în baza de date;
Aplicația WebGIS – este fața publică a aplicației SIA. Include instrumente ce permit interacțiunea
dintre utilizatori și servicii.
Aplicația de catalogare implementata în cadrul SIA oferă două interfețe pentru căutarea
datelor indexate:
a. Simplă (implicită). Permite căutarea după cuvinte cheie și/sau locația geografică

b. Avansată. Oferă mai multe criterii de căutare, incluzând criterii spațiale (specificarea unei zone
predefinite, selectarea interactivă pe hartă a zonei de interes), cuvinte cheie (se poate specifica zona în
care se găsește termenul căutat: titlu, rezumat, conținut, cuvinte cheie; precizia cu care se efectuează
căutare etc), criterii temporale (date indexate sau create într-un anumit interval), expresii booleene.
 Rezultatele, stadiul realizării obiectivului şi
concluziile Fazei II

Rezultatele Fazei II
1. Realizarea metadatelor definite conform cerinţelor Directivei INSPIRE, pentru statele de sol, folosinţe
agricole şi materie organică/conform raporului de cercetare.
2. Adaptarea și concentratrea metodologiilor existente, cu preuarea integrală sau modificată a acestora și
transformarea lor într-un format adaptabil la S.I.A
3. Crearea interfeței dintre sistemul informațional și documentele elaborate (metodologii, coduri de bune
practici, monitoriăzri, etc.) pentru implementarea Politicii Agricole Comunitare care utilizează date spațiale.

Stadiul realizării obiectivului Fazei II

Interfața sistemului va fi concepută în concordanță cu standardele în vigoare pentru a crea un mediu prietenos de
gestiune a informațiilor geospațiale.
Studierea documentelor, standardelor și recomandărilor emise de organismele prezentate a permis compilarea
unei liste cu cerințe tehnice, ce vor trebui să se regăsească în sistemul SIA. Lista de cerințe a fost împărțită în
mai multe categorii tehnice.
Aplicația va fi construită având la bază o arhitectură distribuită și va utiliza cele mai recente tehnologii Web și SIG
aplicate pe un server
 Rezultatele, stadiul realizării obiectivului şi concluziile
Fazei II

Concluzii:
Toate hărtiile obținute din prelucrările de date, au ca scop determinarea condițiilor de potențial
porductiv al solurilor, aplicarea metodelor de protejare și conservare a lor și ne mai oferă și
informații despre intervenția și necesitatea folosirii sitemelor de îmbunătățiri funciare.

După armonizarea stratelor tematice diferite, geo-informaţiile complexe pot fi accesate prin
modele de simulare şi sisteme suport de decizie orientate spre optimizarea managementului
terenurilor agricole şi protecţia mediului, în contextul aplicării reglementărilor UE incluse în Politica
Agricolă Comunitară (PAC)

S-au realizat protocoale pentru actualizarea datelor dinamice, s-au format și structurat sistemele
de stocare a datelor informatice din agricultură și s-au actualizat metodologiile, coduri de bune
practici și indicii de monitorizare care au fost folosiți în crearea bazelor de date SIG.

Aplicațiile WEBGIS, mijlocește accesul utilizatorilor la resursele geospațiale oferite de sistemul

SIA. Prin intermediul acestei aplicații client, ce rulează în navigatorul web, utilizatorii trimit cereri
către serverul SIG și serviciile de procesare și tot aici se vizualizează rezultatele returnate de
acestea. Interfață grafică este proiectată și implementată într-o manieră intuitivă, ce permite și
utilizatorilor mai puțin avansați să utilizeze la maximum funcționalitățile.