Ghid Monitorizare 2024

PARTEA I
Anul 192 (XXXVI) — Nr. 31 bis LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Luni, 15 ianuarie 2024
SUMAR
Pagina
Anexa la Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor

nr. 3.351/2023 pentru aprobarea Ghidului privind
protocoalele și metodologiile unitare de monitorizare
a stării de conservare a speciilor de interes comunitar,
din cadrul proiectului „Completarea nivelului de
cunoaștere a biodiversității prin implementarea
sistemului de monitorizare a stării de conservare a
speciilor și habitatelor de interes comunitar din
România și raportarea în baza articolului 17 al
Directivei Habitate 92/43/CEE”, finanțat prin Programul
operațional Infrastructura mare 2014—2020.............. 3–801
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 31 bis/15.I.2024
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
ORDIN
pentru aprobarea Ghidului privind protocoalele și metodologiile unitare
de monitorizare a stării de conservare a speciilor de interes comunitar, din cadrul proiectului
„Completarea nivelului de cunoaștere a biodiversității prin implementarea sistemului
de monitorizare a stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din România
și raportarea în baza articolului 17 al Directivei Habitate 92/43/CEE”,
finanțat prin Programul operațional Infrastructura mare 2014—2020*)
Având în vedere Referatul de aprobare nr. DGB/122.009 din 7.12.2023 al Direcției generale biodiversitate,
ținând cont de prevederile:
— Ghidului solicitantului aferent Programului operațional Infrastructura mare (POIM), axa prioritară 4 — Protecția mediului
prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric, Prioritatea de
investiție 4.1 Creșterea gradului de protecție și conservare a biodiversității prin măsuri de management adecvate și refacerea
ecosistemelor degradate, apel de proiecte: POIM/178/4/1 Creșterea gradului de protecție și conservare a biodiversității și refacerea
ecosistemelor;
— Contractului de finanțare nr. 238 din 11.03.2019 referitor la implementarea activităților aferente proiectului „Completarea
nivelului de cunoaștere a biodiversității prin implementarea sistemului de monitorizare a stării de conservare a speciilor și habitatelor
de interes comunitar din România și raportarea în baza articolului 17 al Directivei Habitate 92/43/CEE”, cu anexele acestuia
(cererea de finanțare, notificări, acte adiționale);
— Acordului de parteneriat nr. 162/GLG din 11.01.2019, încheiat între Ministerul Mediului (actual Ministerul Mediului,
Apelor și Pădurilor) — Direcția biodiversitate, în calitate de beneficiar (lider de parteneriat), și Asociația pentru Protecția Liliecilor
din România, Institutul de Speologie „Emil Racoviță”, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”,
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Institutul
Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, Institutul de Biologie București al Academiei Române, Institutul Național
de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” Tulcea, Institutul de Cercetări Biologice Cluj, Universitatea de Științe Agricole și Medicină
Veterinară Cluj, Universitatea Transilvania din Brașov, în calitate de parteneri, referitor la implementarea activităților aferente
Proiectului „Completarea nivelului de cunoaștere a biodiversității prin implementarea sistemului de monitorizare a stării de
conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din România și raportarea în baza articolului 17 al Directivei Habitate
92/43/CEE”,
în temeiul art. 75 lit. g) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare, al art. 57 alin. (1), (4) și (5) din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 13
alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor,
cu modificările și completările ulterioare,
ministrul mediului, apelor și pădurilor emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Ghidul privind protocoalele și raportarea în baza articolului 17 al Directivei Habitate
metodologiile unitare de monitorizare a stării de conservare a 92/43/CEE”, finanțat prin Programul operațional Infrastructura
speciilor de interes comunitar, din cadrul proiectului mare 2014—2020, prevăzut în anexa care face parte integrantă
„Completarea nivelului de cunoaștere a biodiversității prin din prezentul ordin.
implementarea sistemului de monitorizare a stării de conservare Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
a speciilor și habitatelor de interes comunitar din România și României, Partea I.
p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor,

Dan-Ștefan Chiru,
secretar de stat
București, 28 decembrie 2023.

Nr. 3.351.
*) Ordinul nr. 3.351/2023 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2024 și este reprodus și în acest număr bis.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 31 bis/15.I.2024 3
ANEXĂ
GHID
PRIVIND PROTOCOALELE ȘI METODOLOGIILE UNITARE DE MONITORIZARE A
STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR
Ghidul privind protocoalele și metodologiile unitare de monitorizare a stării de conservare a

speciilor de interes comunitar, denumit în continuare Ghidul specii, a fost elaborat în cadrul
proiectului "Completarea nivelului de cunoaștere a biodiversității prin implementarea
sistemului de monitorizare a stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar
din România și raportarea în baza articolului 17 al Directivei Habitate 92/43/CEE", co-finanțat
de Uniunea Europeană, din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul
Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 (Cod SMIS 2014+120009), Contract de
finanţare POIM nr. 238/11.03.2019.
Scopul prezentului Ghid este de a crea un cadru unitar privind protocoalele și metodologiile de
monitorizare a stării de conservare a speciilor de interes comunitar, pentru implementarea
acestuia la nivel naţional.
Ghidul specii are următoarea structură:
Ghidul cu protocolul și metodologia de monitorizare a stării de conservare a speciilor de plante de

interes comunitar, prevăzut în anexa nr. 1 la Ghidul specii
Ghidul cu protocolul și metodologia de monitorizare a stării de conservare a speciilor de
nevertebrate de interes comunitar, prevăzut în anexa nr. 2 la Ghidul specii
Ghidul cu protocolul și metodologia de monitorizare a stării de conservare a speciilor de pești de
Ghidul cu protocolul și metodologia de monitorizare a stării de conservare a speciilor de amfibieni
și reptile de interes comunitar, prevăzut în anexa nr. 4 la Ghidul specii
Ghidul cu protocolul și metodologia de monitorizare a stării de conservare a speciilor de chiroptere
de interes comunitar, prevăzut în anexa nr. 5 la Ghidul specii
Ghidul cu protocolul și metodologia de monitorizare a stării de conservare a speciilor de mamifere
(cu excepția chiropterelor) de interes comunitar, prevăzut în anexa nr. 6 la Ghidul specii
Ghidul cu protocolul și metodologia de monitorizare a stării de conservare a speciilor marine de
Anexele nr. 1-7 la Ghidul specii, includ următoarele capitole:
x Protocolul de monitorizare a stării de conservare a speciilor de interes comunitar

x Metodologia de monitorizare a stării de conservare a speciilor de interes comunitar
x Lista cu siturile Natura 2000
x Presiunile și amenințările ce acționează asupra speciilor de interes comunitar
x Măsurile de conservare pentru speciile de interes comunitar
Anexa nr. 1 la Ghidul specii
GHIDUL CU PROTOCOLUL ȘI METODOLOGIA DE MONITORIZARE A STĂRII DE

CONSERVARE A SPECIILOR DE PLANTE DE INTERES COMUNITAR
I. Protocolul de monitorizare a stării de conservare a speciilor de plante de interes comunitar
Modul de colectare a datelor la nivel național

Metodologia și planul de monitorizare pentru colectarea datelor din teren va include următoarele
elemente principale. Alegerea și distribuția ploturilor se va face în funcție de perioadele optime de
culegere a datelor.
Schema planificării monitorizării speciilor de plante de interes comunitar

(prelucrat după Smith, O’Donoghue, O’Hora şi Delaney, 2011)
Utilizarea hărților
Obiectivele specifice propuse în cadrul programului de monitorizare nu pot fi atinse fără o alegere
riguroasă a atributelor care trebuie măsurate, a tipului de date colectate şi a metodelor utilizate pentru
colectarea acestora. Alegerea variabilelor care vor fi monitorizate şi a metodelor de lucru se va face
în același timp cu definirea obiectivelor principale ale ghidului sintetic, cele două procese fiind strâns
corelate între ele.
Exemplu: Harta de distribuție pentru specia 6948/4067 Pontechium maculatum subsp. maculatum/
Echium russicum
Pentru fiecare obiectiv principal propus, la nivelul fiecărei specii, se vor identifica acele caracteristici
(atribute) ale speciei care reflectă proprietățile acesteia și pot fi cuantificate. Fiecărui atribut, acolo
unde informațiile existente permit acest lucru, i se va defini un interval de valori pe care le poate lua,
fără ca proprietățile speciei analizate să fie alterate, uşurându-se astfel interpretarea rezultatelor.
În tabelul de mai jos sunt redate speciile de plante de interes comunitar care fac obiectul prezentei
metodologii.
Lista speciilor de plante de interes comunitar din România (include plante vasculare -PV și
nonvasculare - PNV)
Nr. Cod Grupul Prezența Anexa Anexa Anexa Anexa

crt. Natur Bio taxonomic II II IV V
a 2000 Taxon /sinonim regiunea * (priorita
tea)
ϭ͘ 1386 Buxbaumia viridis ALP PNV PRE N Y N N
Ϯ͘ 1378 Cladonia (Cladina) ALP CON PNV PRE N N N Y
subsp./Cladonia spp.
(subgenus Cladina)
ϯ͘ 1381 Dicranum viride ALP PNV PRE N Y N N
ϰ͘ 6216/1 Hamatocaulis vernicosus/ ALP PNV PRE N Y N N
393 Drepanocladus
(Hamatocaulis) vernicolis
ϱ͘ 1400 Leucobryum glaucum ALP PNV PRE N N N Y
ϲ͘ 1379 Mannia triandra ALP PNV PRE N Y N N
ϳ͘ 1389 Meesia longiseta ALP CON PNV PRE N Y N N

ϴ͘ 1409 Sphagnum spp.(Mușchi de ALP CON PNV PRE N N N Y
turbă)
ϵ͘ 4068 Adenophora lilifolia ALP CON PV PRE N Y Y N
PAN
ϭϬ͘ 1939 Agrimonia pilosa (Turiță) ALP CON PV PRE N Y Y N
STE
ϭϭ͘ Aldrovanda vesiculosa CON PAN PV SCR N Y Y N
(Otrățel) STE
ϭϮ͘ 1617 Angelica palustris ALP CON PV PRE N Y Y N
(Angelică de baltă)
ϭϯ͘ 1762 Arnica montana (Arnică) ALP PV PRE N N N Y
ϭϰ͘ 1763 Artemisia eriantha ALP PV PRE N N N Y
ϭϱ͘ 4066 Asplenium adulterinum ALP PV PRE N Y Y N
(Feriguță, Ruginiță) CON
CON
ϭϲ͘ 2132 Astragalus peterfii CON PV PRE N Y Y N
(Cosaci)
ϭϳ͘ 2236 Campanula romanica STE PV PRE N Y Y N
(Clopoțel dobrogean)
ϭϴ͘ 4070 Campanula serrata ALP PV PRE Y Y Y N
(Clopoțel) CON
ϭϵ͘ 2253 Centaurea jankae STE PV PRE N Y Y N
(Vinețele, Dioc, Zglăvoc)
ϮϬ͘ 2255 Centaurea pontica BLS PV PRE N Y Y N
(Vinețele, Dioc, Zglăvoc) (PON)
Ϯϭ͘ 4081 Cirsium brachycephalum PAN PV PRE N Y Y N
(Pălămidă)
ϮϮ͘ 2285 Colchicum arenarium CON PV PRE N Y Y N
(Brândușă)
Ϯϯ͘ 4091 Crambe tataria (Târtan, CON STE PV PRE N Y Y N
Hodolean)
Ϯϰ͘ 1902 Cypripedium calceolus ALP CON PV PRE N Y Y N
(Papucul doamnei,
Blabornic)
Ϯϱ͘ 2113 Draba dorneri ALP PV PRE N Y Y N
(Flămânzică)
Ϯϲ͘ 1689 Dracocephalum ALP PV PRE N Y Y N
austriacum (Mătăciune)
Ϯϳ͘ 1898 Eleocharis carniolica ALP PV PRE N Y Y N
(Pipiriguț) CON
Ϯϴ͘ 2170 Ferula sadleriana (Aerel) CON PV PRE Y Y Y N
Ϯϵ͘ 1866 Galanthus nivalis ALP CON PV PRE N N N Y
(Ghiocel alb) PAN STE
ϯϬ͘ 2191 Galium moldavicum CON PV PRE N Y Y N
ϯϭ͘ 1657 Gentiana lutea (Ghințură ALP PV PRE N N N Y
galbenă)
ϯϮ͘ 4096 Gladiolus palustris CON PV PRE N Y Y N
(Gladiolă)
ϯϯ͘ 6927/ Himantoglossum jankae/ CON STE PV PRE N Y-CTC Y- N

2327 Himantoglossum CTC
caprinum (Ouăle popii)
ϯϰ͘ 4097 Iris aphylla subsp. ALP CON PV PRE N Y Y N
hungarica (Stânjenel) PAN STE
ϯϱ͘ 4098 Iris humilis subsp. CON PAN PV PRE N Y Y N
arenaria STE
ϯϲ͘ 6282 Klasea CON PV PRE Y-CTC Y-CTC Y- N

lycopifolia/Serratula CTC
lycopifolia (Gălbinare)
ϯϳ͘ 1758 Ligularia sibirica ALP CON PV PRE N Y Y N
(Curechi de munte,
Gălbenele)
ϯϴ͘ 1725 Lindernia procumbens BLS PV PRE N N Y N
(PON)
CON PAN
STE
ϯϵ͘ 1903 Liparis ALP CON PV PRE N Y Y N
loeselii(Moșișoare)
ϰϬ͘ Lycopodium spp. PV
(Pedicuță) include
speciile:
L. inundatum,
L. clavatum,
L. annotinum,
1413 L. alpinum, ALP PRE N N N Y
L. complanatum,
L. tristachyum,
L. selago
ϰϭ͘ 1428 Marsilea quadrifolia CON PAN PV PRE N Y Y N
(Trifoiaș de baltă) STE
ϰϮ͘ 2079 Moehringia jankae STE PV PRE N Y Y N
(Merinană)
ϰϯ͘ 2097 Paeonia officinalis subsp. CON PV PRE N Y Y N
Banatica (Bujor)
ϰϰ͘ 4122 Poa granitica subsp. ALP PV SCR N Y Y N
disparilis(Firuță de
munte)
ϰϱ͘ 6948 Pontechium maculatum CON STE PV PRE N Y-CTC Y- N
subsp. maculatum/ CTC
Echium russicum (Capul
șarpelui)
ϰϲ͘ 2125 Potentilla emilii-popii STE PV PRE N Y Y N
(Buruiană de cinci degete)
ϰϳ͘ 2093 Pulsatilla grandis CON STE PV PRE N Y Y N
(Dediței, Sisinei)
ϰϴ͘ 1477 Pulsatilla patens (Dediței, ALP CON PV SCR N Y Y N
Sisinei)
ϰϵ͘ 4110 Pulsatilla pratensis PAN PV PRE Y Y Y N
subsp.hungarica (Dediței,
Sisinei)
ϱϬ͘ 1849 Ruscus BLS PV PRE N N N Y
aculeatus(Ghimpe) (PON)
CON PAN
STE
ϱϭ͘ 1528 Saxifraga hirculus (Ochii ALP PV PRE N Y Y N
șoricelului)
ϱϮ͘ 2318 Stipa danubialis (Colilie) CON PV PRE N Y Y N
ϱϯ͘ 2186 Syringa josikaea (Liliac ALP PV PRE N Y Y N
transilvănean, Lemnu
vântului)
ϱϰ͘ 2120 Thlaspi jankae (Punguliță) CON PV PRE N Y Y N

ϱϱ͘ 4116 Tozzia carpathica (Iarba ALP PV PRE N Y Y N
gâtului)
ϱϲ͘ 2300 Tulipa hungarica (Lalea CON PV PRE N Y Y N
galbenă)
*PRE – prezent în bioregiune; SCR – rezervă științifică
** Unitatea în care este măsurată populația
Hărți de distribuție
Standardul harților de distribuție este: grid ETRS89 de 10 x 10 Km, proiecție ETRS LAEA 5210.
Hărțile de distribuție vor fi elaborate pe baza datelor obținute într-un an de monitorizare sau într-o
perioadă (deoarece cartarea distribuției speciilor poate necesita mai mulți ani de identificare și
evaluare a lor în teren).
Unitate de cartare Dimensiune
plot 10 x 10 km
grid 1 x 1 km
Punct de observație 1x1m
Metodele utilizate se vor baza pe una dintre următoarele categorii:

a) studiul complet sau o estimare statistică solidă (de exemplu, o cartografiere sau o anchetă specifică
sau un model predictiv robust cu eșantioane reprezentative de date privind evenimentele, calibrarea
și o evaluare satisfăcătoare a performanței sale predictive, utilizând date bune privind condițiile de
mediu din întregul areal de distribuție al speciilor);
b) se bazează în principal pe extrapolare dintr-un număr limitat de date (de exemplu, alte modele
predictive sau extrapolări utilizând un eșantion mai puțin complet de date privind acoperirea și factorii
de mediu);
c) bazate în principal pe opinia experților, cu date foarte limitate;
d) date insuficiente sau lipsa acestora.
Se poate alege o singură categorie; în cazul în care datele au fost compilate dintr-o varietate de surse,
alegeți categoria celei mai importante surse de date.
„Metoda utilizată” ar trebui raportată ca „(d) Insuficientă sau nu există date disponibile” dacă harta
de distribuție raportată obținută ca urmare a cartografierii, modelării sau extrapolării cuprinzătoare
sau, în mod excepțional, a interpretării experților, acoperă mai puțin de 75 % din presupusa distribuție
efectivă a speciilor (adica harta rezultată este incompletă în raport cu presupusa distribuție a
speciilor).
De asemenea, statele membre pot prezenta hărți suplimentare, de exemplu oferind date de distribuție
mai detaliate (la o rezoluțiemai mare) sau o hartă a arealului de distribuție. Hărțile suplimentare
trebuie să fie însoțite de metadatele relevante și de detaliile proiecției utilizate. Aici pot fi raportate
hărți la o rezoluție diferită de 10 x 10 km sau cu alte rețele decât grila ETRS89 LAEA 5210 sau
aproape de 10 x 10 km.
Fișa de teren
Formatul bazei de date pentru speciile de plante este redat în cele ce urmează și poate constitui fișa
de teren.
Fişele de monitorizare sunt completate după stabilirea eşantioanelor reprezentative ale populațiilor
speciilor de plante de interes comunitar. Aceste fişe vor conţine informaţii referitoare la așezare,
relief, condiții de biotop, lista speciilor din suprafața de probă etc.
Pentru monitorizarea în teren se vor utiliza următoarele suprafeţe de probă:
9 Suprafeţe de probă poligonale,permanente, de maximum 100 m2;
9 Suprafeţe de probă permanente, de formă neregulată, de maximum 100 m2.
Numărul minim de suprafeţe quadrate (relevee) va depinde de resursele disponibile, de prelucrările

statistice ulterioare.
Observaţiile şi datele culese în deplasările pe teren vor constitui baza tuturor prelucrărilor şi
interpretărilor, în vederea obţinerii unor rezultate cât mai obiective şi de valoare ştiinţifică, obiectiv
atins prin:
a) delimitarea ariei de studiu, pe o hartă topografică la scară mare unde se stabilesc suprafeţele ce
urmează să fie străbătute,
b) consultarea bibliografiei necesare pentru interpretarea compoziţiei covorului vegetal în funcţie de
condiţiile fizico-geografice ale zonei cercetate,
c) identificarea aspectelor floristice şi de vegetație întâlnite în zonele de probă,
d) pregătirea materialelor şi a echipamentelor necesare,
e) stabilirea pe teren a suprafeţelor de probă permanente.
Pregătirea materialelor şi a echipamentelor presupune:

9 înregistrarea datelor: fişe şi caiet de teren, ustensile de scris, aparate foto, echipamente IT;
9 orientare în teren: planuri topografice, harţi topografice, busole, GPS-uri; hărţi satelitare,
ortofotoplanuri, fotografii aeriene
9 colectarea probelor de sol (sondă de prelevare a solului, pungi de plastic) şi a probelor de apă (sondă
de prelevare a probelor de apă, dragă, recipiente de plastic de stocare probe, barcă cu motor);
săpăligă/corer pentru prelevarea probelor de sol/mâl
9 pentru identificarea şi colectarea materialului biologic: herbar, lupă, determinator, daltă sau lingură
pentru scos plantele, botanieră; pungi de plastic (pentru probe de plante şi sol/mâl), , multiparametru
de teren pentru parametri chimici ai solului/mâlului, binoclu
9 pentru determinări cantitative: dendrometru, ramă metrică, ruletă, binoclu
9 pentru marcarea suprafețelor: ţevi de metal/plastic sau țăruși, ambele vopsite, vopsea rezistentă la
apă, bandă/ruletă de măsurat
9 pentru fotografiere: aparat foto, trepied, alte ustensile foto
Fișa de monitorizare/formular pentru colectarea datelor din teren
Formular pentru colectarea datelor din teren_Specii de plante

I. DATE GENERALE
1. Cod plot 2. Codul și denumirea 3. Toponim asociat 4. Nume/prenume
speciei plotului de expert
monitorizare
5. Data 6. Suprafață plot 7. Tipul de habitat 8. Condițiile

meteorologice
II. POPULAȚII - INDICATORI

Indicatori A B C
Indicator1 - Mărimea
populației
Indicator2 - Abundența
III. HABITATUL SPECIEI

Indicatori A B C
Indicator1 - Suficiența
habitatului
Indicator2 - Calitatea
habitatului
Indicator3 - Funcția
habitatului
IV. PRESIUNE ȘI AMENINȚĂRI

1. Lista presiuni (max 10) conf. lista CE
Cod presiune Denumire Descriere presiune Intensitate
(Opțional)
Detaliere presiune:
...... Durata presiunii:
Manifestare:
Detaliere presiune:
..... Durata presiunii:
Manifestare:
2. Lista amenințări (max 10) conf. lista CE
Cod amenintare Denumire Descriere amenințare Intensitate
(Opțional)
Detaliere amenințare:
...... Durata amenințare:
Manifestare:
Detaliere amenințare:
..... Durata amenințare:
Manifestare:
IV. MĂSURI DE CONSERVARE

1. Sunt necesare măsuri de Da Nu
conservare?
Cod Denumire Descriere măsură Presiunea
adresată de
măsură
2. Dacă Da, cod și
denumire conf. listă CE
2. Măsuri de conservare Da Nu
implementate
Cod Denumire Descriere măsură Presiunea
adresată de
măsură
2. Dacă Da, cod și
denumire conf. listă CE
V. PERSPECTIVE
Structură și funcții
Starea actuală A B C
Starea viitoare crescătoare stabilă descrescătoare

Parametrii evaluați
Parametri generali pentru evaluarea statutului de conservare a speciei:
- Arie de distribuție
- Populația
- Habitatul speciei
- Perspective (situații viitoare)
Arealul/Aria de distribuție
La acest parametru se consemnează informații despre suprafața arealului, tendințele arealului și

arealul de referință favorabil.
Arealul este definit ca „limitele exterioare ale zonei generale în care se găsește în prezent o specie
sau un tip de habitat” și poate fi considerat ca o referință pentru zonele ocupate efectiv.
Arealul trebuie calculat pe baza hărții distribuției reale folosind un algoritm standardizat. Se
recomandă un proces standardizat pentru a asigura repetabilitatea calculului intervalului în diferite
runde de raportare.
Arealul este teritoriul în care se regăseşte o specie sau un habitat; poate fi reprezentat pe o hartă
sau delimitat ca şi suprafaţă măsurabilă. Arealul speciei/habitatului se raportează în funcţie de cele
mai recente informaţii disponibile la data raportării.
Arealul se consideră prin limitele exterioare ale suprafeţei totale în care habitatul sau specia se
regăseşte în prezent. Arealul poate fi discontinuu, de exemplu în cazul speciilor de plante din etajul
alpin, acestea nu vor fi regăsite la altitudinile mai joase între două masive, deşi arealul va cuprinde
şi aceste teritorii. Arealul va fi estimat pe baza datelor actuale privind distribuţia speciei/habitatului,
în multe cazuri în urma evaluării experţilor în situaţiile în care seturile de date sunt incomplete.
Următoarele informaţii de bază şi parametrii sunt considerate utile pentru stabilirea

ArealuluiFavorabil de Referinţă (AFR) pentru
- arealul actual;
- extinderea potenţială a arealului, luând în considerare condiţiile fizice şi ecologice (ex.
climat,geologie, sol, altitudine);
- arealul anterior şi cauzele modificării;
- suprafaţa necesară pentru viabilitatea habitatului/speciei, incluzând consideraţii privind
conectivitatea şi problematica migraţiei.
În situația metapopulatiei Arealul Favorabil de Referinţă va lua în considerare acest caracter al
populaţiei, în aşa fel încât să includă o suprafaţă de o aşa mărime încât să asigure supravieţuirea pe
termen lung şi variabilitatea, chiar dacă extincţii au apărut pe suprafeţe mari ale arealului respectiv.
Corelat cu formatul de raportare, arealul oferă rezultatul evaluării stării pentru areal utilizând cele
patru categorii disponibile: „favorabil” (FV), „nefavorabil-inadecvat” (U1), „nefavorabil-rău”
(U2)și „necunoscut” (XX), fiind redat în tabelul următor:
Arealul de distribuție al speciilor
- Favorabil: arealul speciei este stabil (pierdere şi expansiune în balans) sau în creştere ŞI
nu mai mic decât “arealul favorabil de referinţă”.
- Nefavorabil – Inadecvat: orice combinaţie în afara celor descrise sub “Verde” sau “Roşu”.
Nefavorabil – Rău: declin major în areal (echivalentul unei pierderi mai mari de 1% pe anîn
cadrul perioadei specificate de SM; se pot utiliza şi alte praguri, dar acestea vor fi explicate în
Anexa B) SAU areal cu mai mult de 10% sub “arealul favorabil de referinţă”.
- Necunoscut: nu există sau cantitate insuficientă de informaţii de încredere.
Arealul de distribuție al populației
- Favorabil: populaţia speciei este mai mare decât a “populaţiei favorabile de referinţă” ŞI
reproducerea, mortalitatea şi structura pe vârste nu diferă de normal (dacă există date
disponibile)
- Nefavorabil – Rău: declin major în populaţie (echivalent cu o pierdere de mai mare de 1%
pe an în cadrul perioadei specificate de SM; se pot utiliza şi alte praguri, dar acestea vor fi
explicate în Anexa B) ŞI sub “populaţia favorabilă de referinţă” SAU populaţie mai mult
de 25% sub “populaţia favorabilă de referinţă” SAU reproducerea, mortalitatea şi structura
pe vârste diferă puternic de normal (dacă există date disponibile)
Suprafața habitatelor speciilor
- Favorabil: suprafaţa habitatului (lor) speciei este suficient de mare (şi stabilă sau în
creştere) ŞI calitatea habitatului este corespunzătoare pentru supravieţuirea pe termen lung
aspeciei.
- Nefavorabil – Rău: suprafaţa habitatului(lor) speciei este clar insuficient de mare pentru a
asigura supravieţuirea pe termen lung a speciei SAUcalitatea habitatului este slabă, clar
neasigurând supravieţuirea pe termen lung a speciei.
Perspective (situații în viitor) (privind populaţia, arealul şi disponibilitatea habitatului)

- Favorabil: principalele presiuni şi ameninţări ale speciei sunt nesemnificative, speciile
vorrămâne viabile pe termen lung.
- Nefavorabil – Inadecvat: orice combinaţie în afara celor descrise sub “Verde” sau
“Roşu”.
- Nefavorabil – Rău: influenţă puternică sau presiuni şi ameninţări privind specia;
perspectivefoarte slabe pentru viitorul speciei, viabilitatea pe termen lung riscată.
Acest parametru integrează informații despre trei parametri (Areal, Populație și Habitatul speciei).
Perspectivele indică direcția schimbării preconizate a stării de conservare în viitorul apropiat pe
baza unei analize a stării actuale, a presiunilor și amenințărilor raportate și a măsurilor luate pentru
fiecare din ceilalți trei parametrii.
Eșantionarea speciilor în vederea inventarierii acestora

Tipul de eșantionare
Tipul de eșantionaj se referă la modul de alegere/amplasare a suprafețelor de probă în cadrul cărora
se vor înregistra valorile atributelor monitorizate.
Se vor utiliza 2 metode de eșantionare specifice în funcție de amplasarea, specie sau de habitatul
acesteia, şi anume:
1. Eşantionarea selectivă (subiectivă) presupune ca suprafeţele de probă să fie alese în mod

subiectiv, în funcţie de anumite criterii alese de fiecare expert. Această metodă de eşantionare, deşi
nu permite obţinerea unor rezultate semnificative din punct de vedere statistic, poate fi utilizată atunci
când se realizează clasificarea cenotaxonomică a fragmentelor de vegetaţie şi când sunt alese
suprafeţele de probă cele mai reprezentative.
2.Eşantionarea aleatorie este o metodă mai comună şi uşor de utilizat. Metoda propune ca fiecare
punct din suprafața analizată să aibă șanse egale de a fi ales în cadrul monitorizării speciilor. Pentru
aceasta, în cadrul suprafeței analizate, se va stabili o reţea de coordonate şi se vor alege eşantioanele
reprezentative care vor fi inventariate. Eșantionarea aleatorie stabileşte că fiecare probă se află
localizată în mod independent, ceea ce este important pentru analiza statistică.
Numărul şi mărimea suprafețelor de probă
Alegerea suprafeței eșantioanelor în cadrul speciilor de plante se bazează pe conceptul de areal minim
care este definit prin suprafața minimă de distribuție a unei specii pentru a putea fi declarată ca având
un statut favorabil de conservare.
Eșantionarea se va face în funcție de distribuția speciilor și informațiile cu privire la populația și
habitatul speciei.
Exemplu: Harta de distribuție pentru specia 6948/4067 Pontechium maculatum subsp. maculatum/
Echium russicum
Populaţia Favorabilă de Referinţă este populaţia dintr-o anumită regiune biogeografică

considerată ca minimul necesar pentru asigurarea viabilităţii pe termen lung a speciei; valoarea
favorabilă de referinţă trebuie să fie cel puţin egală cu mărimea populaţiei înregistrată în momentul
în care Directiva a intrat în vigoare; informaţiile privind distribuţia/populaţia anterioară (istorică)
pot fi considerate utile în definirea populaţiei favorabile de referinţă; “părerea expertului” poate fi
utilizată pentru a defini această populaţie în absenţa altor date [Definiţia în DocHab-04-03/03 rev.3]
Parametrii utili pentru stabilirea Populaţiei Favorabile de Referinţă:

- distribuţie anterioară (istorică) şi abundenţe, respective cauzele modificării
- arealul potenţial
- condiţiile biologice şi ecologice
- căile de migraţie şi dispersie
- fluxul de gene sau variaţia genetică incluzând clinele
- populaţia trebuie să fie suficient de mare pentru a se acomoda fluctuaţiilor naturale şi
aasigura o structură sănătoasă a populaţiei
Termenul de populaţie este utilizat cu sensul de număr de indivizi ai speciei de plante în
cauză,deşi în funcţie de specii sunt recomandate diferitele metode de estimare.
Mărimea populaţiei trebuie raportată cât mai exact posibil. Următoarele informaţii vor fi necesare
încazul fiecărei specii:
- estimarea mărimii populaţiei printr-o valoare de minimum şi una de maximum
- unitatea folosită în exprimarea mărimii populaţieiExemple de unităţi utilizate îm mod
frecvent:
- numărul de indivizi (în mod normal indivizi adulţi)
- numărul perechilor sau a masculilor reproductivi
- numărul de tulpini florifere, tufe sau lăstari
- numărul de colonii sau localităţi Determinarea unităţii de mărime a populaţiei
- numărul de indivizi
- suprafaţa acoperită de populaţii
- numărul de localităţi
- acoperirea pe harta cu celule (grid regulat)
Populația biogeografică
Conform Hill et al. (2005) evaluarea la nivel mai mic decât cel global poate duce la stabilirea
populațiilor biogeografice. In practică, evaluarea populațiilor se realizeazăde obicei la nivel local
sau regional (ex. Europa) din rațiuni politice sau administrative, deoarece unele specii pot avea mai
mult de un statut de conservare intr-o țară, ceea ce duce la trimiterea unor mesaje confuse către
politicieni și public. Pentru definirea statutului de conservare pe baza populațiilor biogeografice au
fost făcuți câțiva pași pe baza păsărilor migratoare de apă. Orice evaluare a priorităților de
conservare a unei specii (habitat) ar trebui să ia în considerare importanța populației sau resursei
țintă.
Astfel, evaluarea statutului de conservare a populației unei specii este necesar să ia în calcul doi
factori cheie independent: riscul extincției populației țintă (ex. Statutul de amenințare) și importanța
ei biogeografică, de ex. Proporția reprezentării adecvate a populației biogeografice (la nivel
nationalsau regional). Aceleași principii de evaluare a stării de conservare se pot aplica și ariei unui
habitat. In figura de mai sus, fiecare areal de distribuție al unei specii este notat cu o literă.
Stabilirea priorităților naționale pe baza

mărimii ariei de distribuție a speciilor la
nivel regional (ex. Europa) și la nivel
național
(după Hill et al., 2005)
Specia A este larg răspândită într-o regiune dar rară la nivelul unei țări.
Speciile B și C sunt la fel de rare pe teritoriul unei țări dar cu areale mai mici la nivel regional privit
ca intreg.
Specia D are jumătate din arealul de distribuție intr-o țară, în timp ce specia C este endemică (și
relativ mai larg distribuită) la nivel național.
Specia E este rară, cu areal foarte mic și fragmentat de distribuție la nivel național dar și la nivelul
unei regiuni.
Dacă statutul de conservare al speciilor se bazează numai pe mărimea arealului de distribuție al
speciilor la nivel național, atunci speciile A, B și E ar trebui să aibă prioritate maximă pentru
acțiunile de conservare și protecție, pe când speciile D și C mai mică. Alternativ, dacă este utilizat
drept criteriu numai mărimea populației la nivel regional, atunci speciilor D și E ar trebui să li se
acorde prioritate mare, urmate de speciile B și C, și la sfârșit specia A. Ideal ar fi ca stabilirea
priorităților la nivel național să ia în balanță toate cele trei măsuri: statutul de conservare la nivel
național, statutul de conservare mai larg (la nivel regional sau global) și gradul de endemism.
Astfel, de exemplu, o prioritate foarte mare ar trebui să o aiba populația speciei endemice și cu risc
mare de extincție. La nivel național, o populație poate avea prioritate mare pentru că specia este
amenințată, dar nu statutul de conservare poate fi diferit la nivel regional sau global, deoarece se
mențin arealul de distribuție al speciei și variația ei genetică. Pe de altă parte, o populație a unei
specii poate fi foarte importantă pentru că reprezintă o parte mare a unei populații biogeografice,
indiferent de statutul ei de conservare.
Populaţiile naturale variază în mărime de-a lungul timpului şi există numeroase exemple bine
cunoscute privind fluctuaţiile ciclice ale populaţiilor. Aceste fluctuaţii trebuie luate în considerare
în determinarea tendinţelor. Detectarea acestor tendinţe depinde de intervalul selectat, care trebuie
să ţină cont de biologia speciei, deşi în multe cazuri disponibilitatea datelor va fi limitativă. În
situațiile în care există posibilitatea şi se consideră necesar, intervalul ales trebuie să fie de şase ani,
corespunzând cu perioada de raportare.
În cazul speciillor:
- Cladonia subgenul Cladina
- Sphagnum spp (exceptând S. pylasii Brid.)
- Lycopodium spp
raportarea se va face la nivel de gen/subgen fără informaţii privind speciile individuale.
Conform DG Environment (2017), statutul favorabil de conservare al unei specii (Eng.: favourable
conservation status - FCS) reprezintă obiectivul principal care trebuie atins pentru toate speciile de
inters comunitar (ex. Speciile definite în Art. 1 al Directivei Habitate). Este descris ca o situație în
care speciile prosperă (calitativ și distribuție/populație) și continuă să o facă în viitor. Obiectivul
principal al Directivei este definit în termeni pozitivi, orientat către o situație favorabilă care
trebuie definită, atinsă și menținută.
Conform Directivei Habitate (Art. 1(i)), statutul de conservare al unei specii este considerat
”favorabil” când:
- Datele de dinamica populațiilor ei evidențiază faptul că specia se menține pe termen lung
cași componentă viabilă a habitatului ei natural, și
- Aria naturală de distribuție/răspândire a speciei nu se reduce nu se va reduce în viitorul
previzibil, și
- Există și probabil va continua să existe habitate suficient de mari care să mențină pe termen
lung populațiile speciei.
Colectarea informației pe plot de monitorizare
Colectarea informațiilor este direct legată de hărțile de distribuție a speciilor. Acestea se vor realiza
în format GIS și vor fi livrate ca fișiere împreună cu meta-date relevante. Suprafața standard de pe
care se realizeaza raportarea este de 10x10km ETRS, acesta face parte dintr-un caroiaj realizat prin
proiectie ETRS 5210. Acest caroiaj este recomandat de Comisia Europeană pentru a fi folosit de
toate statele membre.
Metoda utilizată pentru realizarea hărților de distribuție se încadrează în una din următoarele
categorii:
3 = Inventariere completă
2 = Estimare pe baza unor date parțiale pe baza unor extrapolări sau prin utilizarea unor modele
1 = Estimare pe baza opiniilor unor experți, opinii obținute pe baza unui eșantionaj minimal/fără
eșantionaj
0 = Date inexistente (absente)
Datele spațiale
Acestea se referă la hărțile de distribuție și ale arealului pentru toate tipurile de specii din Anexele
II, IV și V, şi care sunt cerințe obligatorii pentru raportare conform articolului 17 al DH. Hărțile de
distribuție trebuie să furnizeze informații despre ocurențele actuale ale tipurilor de speciide plante,
care trebuie să fie bazate pe rezultatele unei cartări sau a unei inventarieri complete acolo unde este
posibil.
Metoda de evaluare pe plot de monitorizare

Hărțile de distribuție și ale arealului fiecărei tip de specii de plante se vor realiza în formatul
standard 10x10 km ETRS, proiecţie ETRS 5210. Conform instrucțiunilor CE nu este permisa
utilizarea de date atribut pentru indicarea prezenței unei specii de plante într-o celula din grid.
Hărțile de distribuție vor fi completate cu metadatele necesare, conform cu cerințele CE, și în
concordanță cu specificațiile INSPIRE, atunci când acestea vor fi disponibile pentru aceste tipuri
dedate. Metadatele vor conține între altele perioada în care au fost culese datele de distribuție,
sistemul de proiecție, data, etc.
Agregarea informației pe plot de monitorizare

Modul de agregare a datelor se face în două etape:
Ͳ Agregarea spațială, respectiv generarea hărților în conformitate cu formatul de raportare
pornind de la datele primare/datele din teren.

Ͳ Agregarea non-spațială care presupune generarea fișierelor specifice, în conformitate cu
formatul de raportare, pornind de la datele primare.
Mărimea populației (în unități de raportare)
Raportarea se realizează pentru populația totală dintr-o regiune biogeografică. Pentru toate
speciile, cu excepția celor restricționate numai la nivelul unei țări, mărimea populației va fi
raportată utilizând unitatea de raportare din lista/catalogul speciilor din Art. 17 disponibil pe
Reference Portal. Unitatea de raportare specificată in lista/catalogul speciilor este reprezentată
de indivizi sau de numărul celulelor/grid de 1 x 1 km sau alte unități agreate pentru speciile
de plante non-vasculare.
Unitatea de raportare pentru fiecare grup de specii

Grup de specii Indivizi Grid Comentarii
Plante vasculare
Plante vasculare acvatice X
Plante vasculare din anexa V a Directivei Habitate (Tabel X
următor)
Plante vasculare care sunt greu accesibile în teren și astfel dificil X
de inventariat
Toate celelalte plante vasculare X
Plante non-vasculare
Plante non-vasculare X
Specii de plante care este necesar să fie raportate pe grid 1x1 km

Plante vasculare acvatice
Aldrovanda vesiculosa Lindernia procumbens
Apium repens Luronium natans
Caldesia parnassifolia Marsilea quadrifolia
Eleocharis carniolica
Plante vasculare care sunt greu accesibile în teren și astfel dificil de inventariat
Tozzia carpathica Tulipa hungarica
Plante de interes comunitar a caror prelevare din natura si exploatare sunt susceptibile de a face
obiectul masurilor de management (Anexa V), excluzând specii endemice
Arnica montana Gentiana lutea
Artemisia eriantha Ruscus aculeatus
Galanthus nivalis
Mărimea populației poate fi raportată ca un interval (valoare minimă și maximă) și/sau ca o

valoare singulară (măsurată sau estimată) atunci când nu este cunoscută decât o singură
valoare obținută prin opinia expertului. Aceste valori pot fi raportate impreună cînd intervalul
de mărimi obținut din inventarieri este mare și este disponibilă evaluarea mărimii populației
prin opinia expertului.
Tipul estimărilor poate fi:
- Cea mai bună estimare (date din monitoring, modelare sau opinia expertului) – cea mai bună
cifră singulară (inslusiv unde este disponibilă numai valoarea maximă a mărimii populației)
sau interval derivat din inventarieri ale populației, compilarea unor cifre (rezultate din numărul
localităților, modelarea mărimii populației bazată pe date de densitate și distribuție sau opinia
expertului) dar pentru care nu poate fi calculate un interval de confidență de 95%.
- Media multianuală – valoarea medie sau interval pentru care mărimea popuylației este
monitorizată de cîteva ori în timpul perioadei de raportare
- Interval de confidență de 95% - estimări derivate din inventarieri în puncte de observație sau
un model în care limita de confidență de 95% a putut fi calculate
- Minimă – unde date insuficiente pot fi folosite pentru o estimare chiar superficială., dar unde
mărimea populației este cunoscută ca fiind peste o valoare anume, sau estimările dinperioada
intervalului de raportare provin din inventarieri in teren sau din proiecte care probabil au
subestimat mărimea reală a populației.
Mărimea populației poate fi calculată utilizând diferite categorii de metode:

- inventarieri complete sau o estimare statistică robustă (ex. Numărări directe repetate a
indivizilor întregii populații, numărări repetate pe baza indicilor de prezență a speciilor, din
inventarieri anterioare complete actualizate cu date robuste de monitoring privind tendințele);
- bazate in principal pe extrapolarea unui set limitat de date (ex. Utilizînd modele bazate pe date
de abundență și distribuție, extrapolări din inventarieri a unie părți a populației, sau din
inventarieri anterioare actualizate cu date bune ale tendințelor)
- bazate numai pe opinia expertului cu date foarte limitate
- date insuficiente sau nedisponibile numai una dintre categorii trebuie aleasă; atunci cand datele
sunt obtinute din surse diferite, se va allege categoria celor mai importante surse de date.
Tendința unei populații

Tendința este (măsoară) o schimbare direcțională a unui parametru în timp. Tendința mărimii
populației arată schimbări în numărul indivizilor unei populații biogeografice a unei specii.
Fluctuația (oscilația) nu este o schimbare direcțional și astfel, fluctuația nu este considerată ca
tendință.
Tendința unei populații în timpul unei perioade de raportare este:
Stabilă / în creștere / în descreștere / nesigură / necunoscută
Tendința poate fi ”nesigură” atunci cand există date dar insuficiente pentru a stabili cu acuratețe
direcția schimbării.
Informații despre tendința pe termen scurt sunt folosite în matricea de evaluare pentru aprecierea
statutului de conservare.
Dacă, prin schimbarea metodelor de monitoring sau prin adaugarea de noi cunoștințe privind
mărimea populației unei specii, se observă o schimbare în direcția tendinței, aceasta NU ar trebui
considerată tendință.
Populația favorabilă de referință

Este populația dintr-o regiune biogeografică considerată minimum necesar pentru asigurarea
supraviețuirii/viabilității pe termen lung a unei specii.
Informația este necesară pentru efectuarea evaluării statutului de conservare.
Perspective
Corelat cu formatul de raportare, rezultatul evaluării stării perspectivelor se face folosind cele patru
categorii disponibile: „favorabil” (FV), „nefavorabil-inadecvat” (U1), „nefavorabil-rău” (U2)
și „necunoscut” (XX) este redat în tabelul de mai jos:
Starea de conservare Criterii de evaluare

Conform matricei de evaluare (anexa E), situația perspectivelor

viitoare este „favorabilă” dacă:
- nu se așteaptă niciun impact semnificativ din cauza amenințărilor la
specie sau habitatul acesteia și viabilitatea acestuia pe termen lung
Favorabil (FV) este asigurată.
Informații suplimentare:
Perspectivele ar trebui evaluate „favorabile” dacă toți parametrii au
perspective bune (câmpul 9.1) sau dacă perspectivele unui parametru
sunt „necunoscute”, în timp ce ceilalți parametri au perspective bune.
Conform matricei de evaluare, statutul perspectivelor este

„nefavorabil- inadecvat” dacă:
- orice altă combinație (o altă combinație de criterii decât pentru
„favorabil” sau „nefavorabil-rău”).
Nefavorabil- inadecvat Matricea de evaluare nu include criterii explicite pentru
(U1) statutul „nefavorabil-inadecvat” al perspectivelor. Cu toate acestea,
ținând cont de metoda de evaluare a perspectivelor propuse în aceste
orientări, statutul ar trebui considerat „nefavorabil-inadecvat” dacă
perspectivele unuia sau mai multor parametri sunt „sărace”, niciunul
nu are perspective „proaste” și există cel puțin un parametru cu
perspective „necunoscute”.
Conform matricei de evaluare, statutul perspectivelor este
„nefavorabil- rău” dacă:
Sunt posibile impacturi severe din cauza presiunilor și amenințărilor
asupra speciei sau habitatului acesteia, perspectivele sunt „proaste”,
Nefavorabil-rău (U2)
iar viabilitatea pe termen lung nu este asigurată.
Perspectivele ar trebui evaluate ca „nefavorabile-rele” dacă unul sau
mai mulți parametri au perspective „proaste”.
Conform matricei de evaluare, situația perspectivelor viitoare

este „necunoscută” dacă:
- nu există informații fiabile sau insuficient disponibile.
Necunoscut (XX)
Observații complementare: Perspectivele ar trebui evaluate ca
„necunoscute” dacă doi sau mai mulți parametrii au perspective
„necunoscute” și dacă niciun parametru nu are perspective „proaste”.
Planul de monitorizare a speciilor de plante
În măsura în care condiţiile meteorologice permit, pentru speciile de plante se pot face monitorizări
în perioada februarie-noiembrie (recomandabil este în perioada optimă de dezvoltare), în mod special
pentru observarea presiunilor și amenințărilor, precum și a altor parametrii utili în aprecierea stării de
conservare.
II. Metodologia de monitorizare a starii de conservare a speciilor de plante de interes comunitar
Descrierea metodelor utilizate în teren este importantă pentru detectarea celor doi parametri
populaționali importanți: mărimea populației și a habitatului/habitatelor speciei. În ce privește
mărimea populației, pentru fiecare specie în parte, sunt furnizate metodologiile și următoarele
informații:
x procentul minim al populației care este necesar să fie monitorizat,
x numărul și mărimea ploturilor de monitorizare și criteriul de alegere a locului pentru amplasarea
plotului
x parametri specifici (numărați sau estimați): numărul indivizilor (genet sau/și ramet – care nu sunt
întotdeauna ușor de identificat)
Unele specii (Ex. Arnica montana L., Gentiana lutea L.) se reproduc și vegetativ generând populații
clonale și astfel parametrul care se poate estima este numai numărul rameților. În acest caz este foarte
dificil (sau chiar imposibil) să fie stabilit numărul exact al indivizilor (geneților). Se ridică problema
definirii individului.
La unele specii parametri care se pot identifica sunt numărul de colonii (Ex. Asplenium adulterinum
Milde) sau mărimea ariei de acoperire (Ex. briofite, licheni, hidrofite cu propagare clonală ca
Marsilea quadrifolia L.).
În unele cazuri de pot număra florile sau fructele unui individ sau se pot obține alte date specifice.
Protocoalele de monitorizare pot să fie diferite în raport de mărimea populației fiecărei specii, de
habitatul integrator și de caracteristicile lor biologice și ecologice. Au fost adaptate protocoalele de
monitorizare publicate de JNCC în 2004. Atributele directe şi indirecte sunt obligatorii. Dacǎ aceste
atribute nu se întâlnesc, înseamnǎ cǎ sunt condiţii nefavorabile de existenţǎ.
În situația populațiilor cu areal de distribuție limitat și număr mic de indivizi, se recomandă numărarea
tuturor indivizilor și măsurarea întregului areal de distribuție.
Pentru populații cu număr mare de indivizi, metodologiile de obicei implică investigarea unui număr
reprezentativ de ploturi, astfel încât o parte semnificativă a populației (cel puțin 10%) să fie estimată
total. În cazul speciilor larg distribuite (ex. Ruscus aculeatus L.), mărimea populației poate fi estimată
calculând numărul de celule de 1 x 1 km ale unui grid în conformitate cu specificările recente ale
Comisiei Europene pentru speciile din Anexa V (DG Environment, 2017).
Timpul de repetare a acţiunilor anterioare se stabileşte în urma observaţiilor din teren sau a unor
evenimente cu acţiune potenţială puternic distructivă asupra mediului. În situaţia în care factorii de
mediu naturali şi antropici acţionează lent sau răspunsul habitatului este slab, monitorizarea se va
face după 3-5 ani.
In primul an este nevoie ca o persoană calificată să fie însoţită de o persoană necalificată pentru lucrul
în teren. După ce metoda standard a fost însuşită şi de persoana necalificată, următoarea monitorizare
poate fi făcută de persoana necalificată împreună cu altă persoană ajutor. Este necesar sa fie cel puţin
două persoane pentru fiecare activitate de monitoring în teren.
Dacă se stabilesc unităţi de probă (pătrate) fixe, se poate utiliza şi metoda fotografică: se utilizează
un aparat foto cu trepied care se aşează în mijlocul suprafeţei de probă, cu picioarele trepiedului în
unghiuri de 450 cu unghiurile colţurilor pătratului. Se notează în caietul de teren orientarea (eventual
se schiţează) şi se păstrează aceeaşi orientare, înălţime de fotografiere, zoom al aparatului pentru
monitoring pe termen lung.
Introducerea datelor în sistem GIS şi în baza de date precum şi validarea datelor trebuie făcută de o
persoană specializată.
Fișa speciilor include și cîteva informații practice privind planificarea activităților în teren:
x frecvența monitorizării într-un an sau în 6 ani între două cicluri de raportare
x cea mai bună perioadă pentru inventariere (lunile în care înfloresc, fructifică, etc.)
x numărul minim al persoanelor care realizează inventarierea în teren
x numărul zilelor necesare pentru inventariere pe an
Atributele directe şi indirecte ale grupelor de specii prezentate mai jos sunt obligatorii.
Dacǎ aceste atribute nu se întâlnesc, înseamnǎ cǎ sunt condiţii nefavorabile de existenţǎ.
1. Specii de plante vasculare prezente în zone de ape mai mult sau mai puțin stagnante
Aldrovanda vesiculosa Marsilea quadrifolia
Ambele specii din această categorie au ditribuție sporadică la nivelul țării, sunt specii clonale, care
pot fi submergente (hidrofite - H – cu organe de rezistență care iernează la fundul apei: Aldrovanda
vesiculosa) sau cresc în nămol la marginea apelor (Hidro-helofite – HH – cu organe de rezistență care
iernează în ape puțin adînci sau în mlaștini: Marsilea quadrifolia) .
Aceste specii au cerințe speciale: substrat mâlos, cel puțin sezonal inundat, adîncimea apei mai mică.
Fiind specii acvatice sau plutitoare, pot forma petice plutitoare deci, se va măsura aria/suprafața
acoperită de specie la suprafața apei sau în substrat mâlos (în metri).
Pentru disponibilitatea nișei, este necesar să se mențină condițiile de viață de la nămol suprasaturat
(uneori inundat) către mediu-uscat (umed).
Structura vegetației trebuie să cuprindă speciile de plante caracteristice habitatelor integratoare, dar
acestea trebuie să fie puține sau absente, să nu se dezvolte prea mult astfel încât să modifice condițiile
favorabile de existență a speciilor luate în studiu.
Aria liberă de vegetație conține banca de semințe care pot germina. Vitele pot ajuta la expunerea
semințelor și la diminuarea densității speciilor concurente.
Speciile pot fi evaluate în timpul sezonului de vegetaţie.
Atribute Obiectiv Metoda de evaluare

Atribute directe
Identificarea/Înregistrarea
Prezenţa/absenţa Specia trebuie sǎ fie prezentǎ
speciei
Cel puţin mǎrimea minimǎ a populaţiei
Mǎrimea populaţiei viabile, < 50% pierdere a arealului de Mǎsurare – metri
distribuţie
Atribute indirecte
Areal suficient pentru menţinerea
populaţiilor în habitatele integratoare
Disponibilitatea nişei Cartare (aria) – m.p.
Nicio pierdere a ariei de distribuţie sau a
habitatelor în care vegetează
Evaluare vizualǎ (se poate
Structura vegetaţiei Marginile cu vegetaţie minimă sau absentă folosi scara Braun-
Blanquet, DAFOR, etc)
Aria liberă de
> 90% să fie nămol fără vegetație Evaluare vizuală
vegetație
Evaluare vizualǎ,
Hidrologie Notarea nivelului apei - natural, extrem
Măsurători specifice
Calitatea apei pH, eutrofizare, pH-metru
Evidenţa impactului uman sau a unui
Factorii disturbatori Evaluare vizualǎ
impact regulat
Indicator negativ: Scăderea nivelului apei și expunerea Evaluare vizualǎ,
seceta extremă mâlului la uscare Măsurători specifice
Indicator negativ: >10 % creșterea densității speciilor
folosi scara Braun-
competiţia însoțitoare
Cartare (aria sau

Indicator negativ: Distanța dintre populațiile locale să fie
lungime), estimare
fragmentarea minimă
vizuală
Indicator negativ: Speciile de plante și animale care nu se
folosi scara Braun-
speciile străine regăsesc în mod normal în habitat
Timpul optim de monitorizare este în sezonul vernal şi estival, nivelul şi chimismul apei depinzând
de scurgerile de suprafaţă şi subterane din aceste perioade, cand sezonul de vegetaţie este intens şi se
poate observa pierderea unor specii sau speciile nou introduse.
Se poate utiliza şi metoda fotografică în punct fix (acolo unde înălţimea vegetaţiei permite acest lucru)
marcând locul cu țevi de metal vopsite.
2. Specii de plante vasculare prezente la marginea apelor sau zone umede, locuri inundate
periodic, maluri de ape (mai mult sau mai puțin abrupte)
Eleocharis carniolica Angelica palustris

Ligularia sibirica Lycopodium ssp. (Ex. Lycopodiella inundata)
Tozzia carpatica Lindernia procumbens
Syringa josikaea
Speciile acestui grup au dsitribuție sporadică sau rară la nivelul țării și sunt majoritar perene (excepție:
Angelica palustris – bisanuală-perenă; Lindernia procumbens – anuală).
Acest grup de plante au ca preferințe de habitat: pajiști, zone înierbate, umede, stâncării înierbate pe
văile râurilor, zone ripariene, tufărișuri (uneori pot fi întâlnite și în păduri), zone inundate temporar.
Habitatele sunt mozaicate, cu condiții sezoniere de uscăciune și umiditate, cu o structură complexă a
vegetației, cu sol dezgolit de vegetație, cu strat ierbos câteodată înalt și cu petice de tufărișuri din loc
în loc. Aceste specii sunt distribuite în petice, pot fi chiar cu rǎdǎcinile în apǎ.
Speciile pot fi evaluate în teren în timpul sezonului de vegetaţie.

Atribute directe
speciei
Mǎrimea populaţiei viabile, < 50% pierdere a arealului de Mǎsurare - metri
distribuţie
Clase de
Trebuie să existe diverse clase de vârstă Evaluare vizuală
mărime/vîrstă
Atribute indirecte
Areal suficient în habitatele potrivite pentru
menţinerea populaţiilor
Disponibilitatea nişei Cartare (aria sau lungime)
habitatelor potrivite
Notarea nivelului apei, eroziunea
Hidrologie Măsurători specifice
sedimentului, transportul și depunerea lui
Calitatea apei Eutrofizarea. pH Măsurători specifice
Compoziția specifică (în special specii
Structura vegetaţiei folosi scara Braun-
dominate)
Banca de semințe din sol poate permite

Sol lipsit de vegetație instalarea speciei fără existența Evaluare vizualǎ
competitorilor
Evidenţa impactului uman (pǎşunat, cǎlcat,
Factorii disturbatori indivizi rupți, uscați, etc.) sau a unui impact Evaluare vizualǎ
regulat
Indicator negativ: < 5% furnizatǎ de alte specii decât cea în
Evaluare vizualǎ
umbra studiu (unele specii preferǎ locuri deschise)
Indicator negativ: Absenţa/prezenţa tufǎrişurilor sau a
folosi scara Braun-
competiţia ierburilor înalte, specii străine
Cartare (aria sau
Indicator negativ: Măsurarea distanței dintre populațiile
lungime), estimare
fragmentarea locale
vizuală
Scăderea nivelului apei, a umidității
Indicator negativ:
versanților prin scăderea aportului Măsurători specifice
seceta extremă
pluviometric de apă
Indicator negativ:
Speciile de plante și animale folosi scara Braun-
speciile străine
Este necesar să se delimiteze limitele distribuției speciilor pe hărţi topografice, satelitare, cu GPS.
Dacă arealul de distribuție este sub formă de fâşii în lungul văilor, transectele se vor realiza în lungul
fâşiilor în raport de geomorfologia albiei văii.
Speciile de plante pot să suporte şi uscarea temporară a substratului. Stratul arbuştilor ajunge la
înălţimi de 3–4 m, cu acoperire variabilă (30–80%). Stratul ierburilor poate acoperi 80% din suprafaţa
de teren distribuită între pâlcurile/tufele de arbuști, are înălţimi mici dar poate ajunge şi la 30-50 cm
în perioadele umede ale anului.
Monitorizarea se realizează prin stabilirea de pătrate fixe, randomizat sau sistematic, în funcţie de
necesităţile de management şi de discontinuităţile habitatului. Repetarea înregistrărilor în acelaşi
punct creşte precizia estimărilor. Utilizarea GPS-ului trebuie însoţită de marcarea precisă a locaţiei
prin descrierea unor particularităţi ale microarealui, particularităţi care pot fi recunoscute şi peste ani.
Stabilirea situării suprafeţelor de probă pentru monitoring se va realiza în raport de lăţimea şi
lungimea benzilor/fâşiilor de vegetaţie şi discontinuităţii habitatului în lungul văilor. Numărul lor
depinde de mărimea arealului de distribuție al speciei. De asemenea, este necesară monitorizarea
influenţei regimului hidric asupra speciilor de plante prin amplasarea de piezometre (dacă substratul
permite instalarea lor) intr-un colţ al pătratului, piezometre care pot fi folosite şi ca marcaj.
Se poate folosi metoda mixtă a transectelor şi suprafeţelor de probă (pătrate mai mari sau mai multe
pătrate mici) în raport de discontinuităţile naturale ale habitatului.
Metoda pătratelor trebuie realizată cu grijă, accesiblitatea în interiorul fâşiilor de tufăriş este redusă
din cauza densităţii mari a speciilor de arbuşti.
3. Specii de plante vasculare prezente în zone de pajiști pe sol scheletic, stâncării şi

grohotişuri înierbate, coaste pietroase
Poa granitica ssp. disparilis Ferula sadleriana

Dracocephalum austriacum Centaurea jankae
Iris aphylla Potentilla emilii-popii
Stipa danubialis Thlaspi jankae
Campanula romanica
Speciile din acest grup beneficiazǎ de spaţii deschise, preferă habitatele de pajiști dar pot fi întîlnite
și în habitate de tufărișuri și păduri. Sunt specii perene și hemicriptofite (organele de reînnoire rezistă
peste iarnă la suprafața solului, fiind protejate de părțile moarte, în special frunze și zăpadă) cu
excepția Iris aphylla ( geofită – specii cu organe de rezistență situate adânc în sol) și Dracocephalum
austriacum (camefită – prezintă muguri de regenerare deasupra solului). Toate speciile acestui grup
sunt plante clonale .
Pot fi evaluate în timpul sezonului de vegetaţie.
Metoda de evaluare
Atribute Obiectiv
Comentarii
Atribute directe
Specia trebuie sǎ fie
Prezenţa/absenţa Identificarea/Înregistrarea speciei
prezentǎ
Cel puţin mǎrimea minimǎ
a populaţiei viabile Numǎrarea indivizilor funcţionali
Nu existǎ declin >10% din Aceste specii cresc în grupuri sau indivizi
Mǎrimea populaţiei:
numǎrul total discreţi. Cei mai mulţi sunt foarte
numǎr
Nu existǎ declin mai mare restricţionaţi în extinderea lor deci pot fi
decât mǎrimea unei relativ uşor de numǎrat.
populaţii
Cartare
Chiar dacǎ e posibilǎ numǎrarea
Nu mai mult de 10%
indivizilor în majoritatea cazurilor, locaţia
Mǎrimea populaţiei: pierdere din totalul
în care unele specii vegeteazǎ nu este
distribuţie arealului de distribuţie al
accesibilǎ. Este posibil sǎ fie folosit
populaţiei/speciei
binoclul şi cartarea localitǎţilor principale
din întregul areal
Numǎrarea fructelor sau producţia de
Numǎrul fructelor nu ar
spori/fructe/seminţe.
trebui sǎ fie redus faţǎ de
În unele cazuri, natura terenului nu
numǎrul normal
Succesul regenerǎrii permite ajungerea la indivizi, în cele mai
Cel puţin 10% din totalul
multe cazuri este posibilǎ evaluarea
populaţiei produc fructe
materialului regenerativ chiar cu ajutorul
sau seminţe
binoclului
Atribute indirecte
Cartare (aria sau lungimea)
Areal suficient în
În aceastǎ situaţie este posibil sǎ nu fie
habitatele potrivite pentru
nevoie de puține sau nicio acţiune de
menţinerea populaţiilormanagement. Dacǎ unele stâncǎrii devin
Disponibilitatea nişei
Nicio pierdere a ariei de
substratul speciilor invazive, menţinerea
distribuţie sau lungime a
unei arii deschise poate necesita
stâncǎriilor intervenţii directe (controlul
tufǎrişurilor).
Evaluare vizualǎ
Nici o specie distribuitǎ pe stâncǎrie nu
Pǎşunatul sau cǎlcatul
Indicator negativ: este tolerantǎ la pǎşunat, cu toate cǎ
numai de cǎtre animale
fizic ierbivore ca: moluşte, pǎsǎri sau mamifere
sǎlbatice, doar ocazional
mici pot fi tolerate ca fiind factor limitativ
natural al extinderii/mǎrimii populaţiei.
Nu trebuie sǎ fie prezent pǎşunatul. Se

poate întâmpla ca unele ierbivore
sǎlbatice mari sǎ pǎşuneze din când în
când şi sǎ constituie un impact
Evaluare vizualǎ
Speciile prezente sunt specii iubitoare de
Acoperirea cu luminǎ fiind necesare spaţii deschise
Indicator negativ:
copaci/tufǎrişuri trebuie sǎ pentru înflorire şi producerea seminţelor.
umbrire
fie <10% Speciile lemnoase nu trebuie lǎsate sǎ se
dezvolte şi este necesar sǎ fie îndepǎrtate
manual.
Evaluare vizualǎ
Speciile ţintǎ sunt specii care nu fac faţǎ
Speciile însoţitoare nu competiţiei cu alte specii. Unele specii
Indicator negativ:
trebuie sǎ fie multe şi sǎ se invazive intrǎ în competiţie cu speciile
competiţia
suprapunǎ cu speciile ţintǎ ţintǎ. Sunt necesare unele acţiuni de
management (îndepǎrtarea speciilor
strǎine)
Indicator negativ: Speciile de plante și Evaluare vizualǎ (se poate folosi scara
speciile străine animale Braun-Blanquet, DAFOR, etc)
Acest grup de specii vegetează în habitate cu suprafeţe mici și destul de instabile.

Timpul optim de monitorizare depinde de fenologia speciilor, ideal este ca monitorizarea să se
realizeze în timpul periodei de înflorire. Habitatele speciilor sunt susceptibile la schimbări rapide din
cauza suprafeţelor mici şi structurii geomorfologice a substratului.
Suprafeţele destul de reduse ale acestui habitat impun inventarierea întregii suprafeţe a habitatului și
sunt standard stabilite pentru 1-25 m2.
Numărul şi localizarea suprafeţelor de monitoring depinde de discontinuitatea habitatului din arealul
studiat.
Se poate utiliza şi metoda fotografică în punct fix.
4. Specii de plante vasculare prezente în zone de pajiști mezofile, pajiști uscate și însorite,
nisipoase, pietroase sau aride din zona de câmpie până în zona alpină
Arnica montana Himantoglossum jankae

Pulsatilla grandis Pulsatilla patens
Gentiana lutea Campanula serrata
Klasea lycopifolia Pontechium maculatum
Iris humilis Galium moldavicum
Crambe tataria Astragalus peterfii
Lycopodium ssp: Gladiolus palustris
Lycopodium clavatum Pulsatilla pratensis
L. alpinum Colchicum arenarium
Centaurea pontica
Speciile acestui grup au nevoie de spaţii deschise, sunt specii majoritar perene, cu excepția speciilor
Pontechium maculatum subsp. maculatum și Centaurea pontica, ambele bisanuale. Toate speciile
acestui grup sunt specii clonale. Există o bancă de semințe persistentă în cele mai multe cazuri.
Pot fi evaluate în timpul sezonului de vegetaţie.
Metoda de evaluare
Atribute Obiectiv
Comentarii
Atribute directe
Specia trebuie sǎ fie
Prezenţa/absenţa Identificarea/Înregistrarea speciei
prezentǎ
Cel puţin mǎrimea minimǎ
a populaţiei viabile Numǎrarea indivizilor funcţionali
Nu existǎ declin >10% din Aceste specii cresc în grupuri sau indivizi
numǎrul total discreţi. Cei mai mulţi sunt foarte
numǎr
Nu existǎ declin mai mare restricţionaţi în extinderea lor deci pot fi
decât mǎrimea unei relativ uşor de numǎrat.
populaţii
Cartare
Nu mai mult de 10%
indivizilor în majoritatea cazurilor, locaţia
Mǎrimea populaţiei: pierdere din totalul
în care unele specii vegeteazǎ nu este
distribuţie arealului de distribuţie al
accesibilǎ. Este posibil sǎ fie folosit
populaţiei/speciei
binoclul şi cartarea localitǎţilor principale
din întregul areal
Numǎrarea fructelor sau producţia de
Numǎrul fructelor nu ar
spori/fructe/seminţe.
trebui sǎ fie redus faţǎ de
În unele cazuri, natura terenului nu
numǎrul normal
Succesul regenerǎrii permite ajungerea la indivizi, în cele mai
multe cazuri este posibilǎ evaluarea
populaţiei produc fructe,
materialului regenerativ chiar cu ajutorul
spori sau seminţe
binoclului
Atribute indirecte
Cartare (aria sau lungimea)
Areal suficient în În aceastǎ situaţie este posibil sǎ nu fie
habitatele potrivite pentru nevoie de câteva sau nici o acţiune de
menţinerea populaţiilor management. Dacǎ unele stâncǎrii devin
Nicio pierdere a ariei de substratul speciilor invazive, menţinerea
distribuţie sau lungime a unei arii deschise poate necesita
stâncǎriilor intervenţii directe (controlul
tufǎrişurilor).
Evaluare vizualǎ
Nici o specie distribuitǎ pe stâncǎrie nu
este tolerantǎ la pǎşunat, cu toate cǎ
ierbivore ca; moluşte, pǎsǎri sau mamifere
Pǎşunatul sau cǎlcatul
Indicator negativ: mici pot fi tolerat ca fiind factor limitativ
numai de cǎtre animale
fizic natural al extinderii/mǎrimii populaţiei.
sǎlbatice, doar ocazional
Nu trebuie sǎ fie prezent pǎşunatul. Se
poate întâmpla ca unele ierbivore
sǎlbatice mari sǎ pǎşuneze din când în
când şi sǎ constituie un impact
Evaluare vizualǎ
Acoperirea cu Speciile prezente sunt specii iubitoare de
Indicator negativ:
copaci/tufǎrişuri trebuie sǎ luminǎ fiind necesare spaţii deschise
umbrire
fie <10% pentru înflorire şi producerea seminţelor.
Speciile lemnoase nu trebuie lǎsate sǎ se
dezvolte şi este necesar sǎ fie îndepǎrtate

manual.
Evaluare vizualǎ
Speciile ţintǎ sunt specii care nu fac faţǎ
Speciile însoţitoare nu competiţiei cu alte specii. Unele specii
Indicator negativ:
trebuie sǎ fie multe şi sǎ se invazive intrǎ în competiţie cu speciile
competiţia
suprapunǎ cu speciile ţintǎ ţintǎ. Sunt necesare unele acţiuni de
management (îndepǎrtarea speciilor
strǎine)
Indicator negativ: Speciile de plante și Evaluare vizualǎ (se poate folosi scara
speciile străine animale Braun-Blanquet, DAFOR, etc)
Acest grup de specii vegetează în habitate cu suprafeţe relativ mari și adesea pășunate sau măcar
tranzitate de oi.
Timpul optim de monitoring depinde de fenologia speciilor, ideal este în timpul periodei de înflorire.
Numărul şi localizarea suprafeţelor de monitoring depinde de discontinuitatea habitatului din arealul
studiat.
5. Specii de plante vasculare prezente în zone de stâncării şi grohotişuri silicioase sau

calcaroase din zone montane/subalpine
Draba dorneri Artemisia eriantha

Campanula romanica Asplenium adulterinum
Moehringia jankae Tulipa hungarica
Tulipa hungarica este specie de plante vasculare prezentă în zone de versanți calcaroși și abrupți
situați pe malul Dunării.
Speciile din acest grup beneficiazǎ de locuri deschise, în plin soare în timpul verii, cu sol superficial.
Toate speciile acestui grup sunt perene și clonale, hemicriptofite și camefite, exceptând Tulipa
hungarica care este specie geofită.
Metoda de evaluare
Atribute Obiectiv
Comentarii
Atribute directe
Prezenţa/absenţa Specia trebuie sǎ fie prezentǎ Identificarea/Inregistrarea speciei
Cel puţin mǎrimea minimǎ a
populaţiei viabile
Mǎrimea populaţiei: Nu existǎ declin >10% din Numǎrarea indivizilor funcţionali
numǎr numǎrul total
Nu existǎ declin mai mare
decât mǎrimea unei populaţii
Cartare
indivizilor în majoritatea cazurilor,
Nu mai mult de 10% pierdere
Mǎrimea populaţiei: locaţia în care unele specii vegeteazǎ
din totalul arealului de
distribuţie nu este accesibilǎ. Este posibil sǎ fie
distribuţie al populaţiei/speciei
folosit binoclul şi cartarea
localitǎţilor principale din întregul
areal
Evaluare vizualǎ
În cele mai multe cazuri este posibilǎ
Succesul regenerǎrii populaţiei produc fructe , spori
evaluarea materialului regenerativ
sau seminţe
chiar cu ajutorul binoclului
Atribute indirecte
Cartare (aria sau lungime)
Areal suficient în habitatele În aceastǎ situaţie este posibil sǎ nu
potrivite pentru menţinerea fie nevoie de câteva sau nici o acţiune
populaţiilor de management. Dacǎ unele stâncǎrii
Nici o pierdere a ariei de devin substratul speciilor invazive,
distribuţie sau de lungime a menţinerea unei arii deschise poate
stâncǎriilor necesita intervenţii directe (controlul
tufǎrişurilor sau pǎşunatul controlat).
Cartare
Acoperirea totală cu Înregistrarea prezenţei indivizilor în majoritatea cazurilor,
vegetaţie, muşchi şi speciilor este necesară pentru locaţia în care unele specii vegeteazǎ
lipsa vegetaţiei. urmărirea intrărilor de specii nu este accesibilǎ. Este posibil sǎ fie
străine/invazive. folosit binoclul şi cartarea
localitǎţilor principale din întregul
areal
Evaluare vizualǎ
Nici o specie distribuitǎ pe stâncǎrie
nu este tolerantǎ la pǎşunat. Nu
Indicator negativ: trebuie sǎ fie prezent decât pǎşunat
Pǎşunat, doar ocazional
fizic ocazional cu nivel minim de presiune
asupra substratului, mai ales
primǎvara şi vara devreme, în timpul
de înflorire şi fructificare a speciilor
Evaluare vizualǎ
Speciile prezente sunt specii iubitoare
de luminǎ fiind necesare spaţii
Acoperirea cu
Indicator negativ: deschise pentru înflorire şi
copaci/tufǎrişuri trebuie sǎ fie
umbrire producerea seminţelor. Speciile
<10%
lemnoase nu trebuie lǎsate sǎ se
dezvolte şi este necesar sǎ fie
îndepǎrtate manual.
Evaluare vizualǎ
Speciile ţintǎ sunt specii care nu fac
Speciile însoţitoare nu trebuie
Indicator negativ: faţǎ competiţiei cu alte specii.
sǎ fie multe şi sǎ se suprapunǎ
competiţia Trebuie luate foarte puţine acţiuni de
cu speciile ţintǎ
management: pǎşunat slab foarte bine
controlat
Se apelează la specialişti de la
Indicator negativ:
Dinamica poate fi din cauze geologie/geografie
dinamica stâncăriilor/
naturale dar și antropice Se vor revizui acțiunile de
grohotişurilor
management
Indicator negativ: Evaluare vizualǎ
Intensitatea evenimentelor
evenimente climatice Se vor revizui acțiunile de
climatice extreme să fie redusă
extreme management
Numărul și densitatea speciile Evaluare vizualǎ

Indicator negativ:
străine să fie redusă sau chiar Se vor revizui acțiunile de
specii străine
absente management
Variaţia specifică spaţială şi temporală poate fi o trăsătură naturală a unor habitate de grohotişuri şi
stâncării, deci abordări metodologice stricte pot duce la o evaluare neadecvată a condiţiilor ce
caracterizează aceste habitate.
Aceste habitate pot fi habitate pioniere, deschise, cu un număr redus de specii în compoziţia floristică
sau situate pe versanţi înclinaţi pe grohotişuri grosiere cu mobilitate mai redusă sau chiar fixate, cu
acumulări de sol reavăn.
Speciile pot fi evaluate în timpul sezonului de vegetaţie.
Unul dintre cele mai dure şi heterogene habitate pentru plante este reprezentat de pereţii
verticali/aproape verticali ai stâncilor. Din cauza naturii lor verticale şi structurii fizice, micro-siturile
favorabile instalării vegetaţiei sunt foarte rare. Degradarea chimică a rocilor este controlată de
cantitatea de precipitaţii şi compoziţia chimică a acestora, temperatura rocii şi geochimia ei. Factorii
care influenţează stâncăriile sunt: tipul şi consistenţa rocii din care este compusă stâncăria, climatul
şi procesele fizice şi chimice. În ciuda multitudinii factorilor extremi care acţionează asupra
stâncăriilor, acestea sunt habitate în care plantele rare şi adesea endemice pot supravieţui. Expoziţia
diferită a versanţilor contribuie la schimbarea compoziţiei specifice a plantelor, precum şi a
temperaturii şi umidităţii atmosferice (posibil de înregistrat în timp îndelungat utilizând data-logger-
e).
Vegetaţia are aspect de tufe răzleţe, pendente, cu puţine specii în compoziţia floristică.
Deoarece habitatele acestui grup de specii sunt foarte instabile și pot fi deteriorate chiar prin
intervenția cercetătorului, se utilizează metode nedistructive, de la distanță. Fotografierea din acelaşi
punct a versanţilor şi realizarea schiţelor de distribuţie a vegetaţiei. Punctul pentru fotografiere se
marchează cu vopsea persistentă (la stâncărie compactă) şi se va folosi acelaşi obiectiv cu aceeaşi
mărire fotografică. Se poate folosi şi binoclul, dar în acest caz este nevoie de specialist pentru
identificarea speciilor de plante.
Numărul suprafeţelor de inventariere şi localizarea lor depinde de discontinuitatea habitatului din
arealul studiat. După definitivarea punctelor care vor reprezenta mijlocul unităţilor de probă, se poate
folosi metoda fotografică dacă înălţimea, expoziţia şi discontinuităţile versanţilor o permit.
Pe grohotișuri se pot marca suprafeţele de probă cu ţevi de metal înfipte cât mai mult posibil în
substrat evitându-se astfel dispariţia lor din cauze naturale (posibile alunecări de grohotiş, etc.) sau
de alt tip. Dacă există specii lemnoase (arbuşti, arbori), se vor folosi indivizi marcaţi cu vopsea (sau
altfel) pentru identificarea suprafeţelor de probă (în loc de ţevi). Înălţimea mică a stratului ierbos
permite utilizarea metodei fotografierii din punct fix. Unităţile de probă se vor aşeza în suprafaţa
habitatului pe transecte astfel încât să surprindă marginile habitatului şi centrul (în cruce sau paralele)
în raport de discontinuitatea acestuia.
Pentru ca evaluatorul/monitorul să nu interfereze prea mult cu substratul precar al habitatului, se pot
folosi ulterior fotografii aeriene fără studii detaliate în teren.
Valoare conservativă mare a acestui habitat impune protecţia lui şi monitorizarea cu mare grijă pentru
a diminua distrugerile provocate de evaluator/monitor.
Timpul optim pentru realizarea evaluărilor depinde de ciclul fenologic al speciilor din această
categorie. Speciile trebuie să fie în perioada maximă de înflorire, mai ales cand este necesar să fie
monitorizate de la distanță.
6. Specii de plante vasculare prezente în zone de pădure, margini de păduri sau tufărișuri
Lycopodium ssp: Ruscus aculeatus

Galanthus nivalis
Huperzia selago (syn: Lycopodium selago), Agrimonia pillosa

Lycopodium clavatum, Cypripedium calceolus
L. annotinum, Paeonia officinalis ssp. banatica
L. complanatum, Adenophora liliifolia
L. tristachyum Pontechium maculatum
Speciile acestui grup sunt specii perene (cu excepția Pontechium maculatum subsp. maculatum care
este specie bisanuală). Au distribuție sporadică la nivel național (cu excepția Paeonia officinalis ssp.
banatica – specie foarte rară) și preferințe diverse de habitat: în luminişuri şi poieni de păduri,
tufărişuri, marginea pădurilor, păduri de foioase, păşuni şi fîneţe inundabile, umede.
Metoda de evaluare
Atribute Obiectiv
Comentarii
Atribute directe
Prezenţa/absenţa Specia trebuie sǎ fie prezentǎ Identificarea/Inregistrarea speciei
Cel puţin mǎrimea minimǎ a
populaţiei viabile
Mǎrimea populaţiei: Nu existǎ declin >10% din Numǎrarea indivizilor funcţionali
numǎr numǎrul total
Nu existǎ declin mai mare
decât mǎrimea unei populaţii
Cartare
Nu mai mult de 10% pierdere Chiar dacǎ e posibilǎ numǎrarea
din totalul arealului de indivizilor în majoritatea cazurilor,
distribuţie
distribuţie al populaţiei/speciei locaţia în care unele specii vegeteazǎ
nu este accesibilǎ.
Intrările de noi indivizi în
Evaluare vizualǎ
Clase de vîrstă populație să fie mai mari decît
ieșirile
Evaluare vizualǎ
Succesul regenerǎrii populaţiei produc fructe, spori
sau seminţe.
Atribute indirecte
Areal suficient în habitatele
potrivite pentru menţinerea
Cartare (aria sau lungime)
Disponibilitatea nişei populaţiilor
Nici o pierdere a ariei de
distribuţie
Prezența și densitatea arborilor Evaluare vizualǎ
Compoziția speciilor
și arbuștilor
Defrișarea să se realizeze în
raport de metodele
Indicator negativ: silvopastorale, indivizii Evaluare vizualǎ
fizic deteriorați ai speciilor țintă să
fie <10% din întreaga
populație
Indicator negativ: Densitatea coronamentului Evaluare vizualǎ
umbrire trebuie să fie <80%
Speciile însoţitoare nu trebuie

sǎ fie multe şi sǎ se suprapunǎ
competiţia
cu speciile ţintǎ
Populațiile locale ale speciilor
trebuie să nu fie la distanțe
Indicator negativ: Cartare
mari. Populațiile
fragmentarea Evaluare vizuală
biogeografice trebuie să
permită schimb de gene
Intensitatea evenimentelor
evenimente climatice Se vor revizui acțiunile de
climatice extreme să fie redusă
extreme management
Numărul și densitatea speciile Evaluare vizualǎ
Indicator negativ:
străine să fie redusă sau chiar Se vor revizui acțiunile de
specii străine
absente management
Numărul transectelor/pătratelor de probă se stabileşte în raport de mărimea suprafeţei de distribuție a

populațiilor de plante în habitat.
Timpul de realizare a înregistrărilor se stabileşte în raport de ciclul de viață al speciilor de plante
țintă.
7. Specii de plante vasculare prezente în zone de mlaștini și turbării
Cirsium brachycephalum Lycopodium ssp. (Ex. L. annotinum, L. clavatum)

Saxifraga hirculus Liparis loeselli
Speciile acestei grupe sunt specii perene (cu excepția Cirsium brachycephalum – specie bisanuală)
cu distribuție sporadică și rară la nivel național prin lunci/terenuri mlăştinoase cu exces de umiditate
tot timpul anului.

Atribute directe
speciei
Numărarea indivizilor
Mǎrimea populaţiei viabile
funcționali
< 50% pierdere în distribuţie
Atribute indirecte
Specii identificatoare și caracteristice
habitatelor de mlaștini și turbării
Evaluare vizualǎ,
Hidrologie Notarea nivelului apei - natural, extrem
Măsurători specifice
Calitatea apei pH, eutrofizare, pH-metru
impact regulat
Indicator negativ: Scăderea nivelului apei și expunerea Evaluare vizualǎ,

seceta extremă mâlului la uscare Măsurători specifice
>10 % creșterea densității speciilor Evaluare vizualǎ (se poate
Indicator negativ:
însoțitoare. Scăderea densității speciilor de
folosi scara Braun-
competiţia
arbori și arbuști. Blanquet, DAFOR, etc)
Cartare (aria sau
lungime), estimare
vizuală
Indicator negativ: Speciile de plante și animale care nu se
folosi scara Braun-
speciile străine regăsesc în mod normal în habitat
Numărul transectelor/pătratelor de probă se stabileşte în raport de accesibilitate și de mărimea

suprafeţei de distribuție a populațiilor de plante în habitat.
Timpul de realizare a înregistrărilor se stabileşte în raport de ciclul de viață al speciilor de plante
țintă.
Se notează și prezența sau abundența-dominanța și a altor specii de nevertebrate și vertebrate, efectele
dranajului, eutrofizării și a schimbărilor datorate lipsei de management sau a unu management
defectuos, etc.
8. Specii de licheni din subgenul Cladina
Distribuţia geografică a speciilor de licheni tericoli variază în funcţie de anumite variabile de mediu
cum sunt clima, geomorfologie, altitudine, topografie, gradul de umiditate şi de variabile antropogene
de exemplu: fragmentarea habitatelor, tipul de utilizare al terenurilor şi intensitatea activităţilor
pastorale.

Atribute directe
speciei
Estimarea cantitativă a
abundenţei se realizează
Evaluarea cantitativă a efectivelor speciilor
pe baza prezenţei
Mǎrimea populaţiei din subgenul Cladina
speciilor în unităţi de
probă multiple
(microploturi).
Atribute indirecte
Speciile însoțitoare să fie rare și să permită
existența lichenilor
Specificitatea faţă de substrat (tipul de rocă,
Variabilele tipul de sol), gradul de înclinare al pantei şi Evaluare vizualǎ,
macrohabitatului expoziţia influenţează comunităţile de Măsurători specifice
licheni tericoli.

impact regulat

folosi scara Braun-
competiţia însoțitoare.
Cartare, estimare vizuală
Speciile de plante și animale care nu se Evaluare vizualǎ (se poate
Indicator negativ:
regăsesc în mod normal în habitat și pot folosi scara Braun-
speciile străine
afecta populațiile de licheni Blanquet, DAFOR, etc)
Programul de monitorizare are ca scop principal evaluarea magnitudinii impactului antropogen asupra
stării de conservare a speciilor din subgenul Cladina şi a habitatelor în care acestea se regăsesc.
Suprafeţele de probă se clasifică în macroploturi şi microploturi. Macroplotul este reprezentat de un
tip general de habitat (tipul de vegetaţie şi tipul de rocă) şi include un anumit număr de microploturi.
Lichenii tericoli sunt în general evaluaţi cantitativ pe baza unor tehnici standard. Macroploturile sunt
reprezentate de suprafeţe de probă cu dimensiuni de 1 km2 . Numărul de macroploturi independente
(replicate) depinde de suprafaţa habitatului (ex. suprafaţa platoului alpin). Numărul de replicate în
cazul unui platou alpin poate fi reprezentat de 50 macroploturi. Microploturile sunt reprezentate de
suprafeţe de probă cu dimensiuni de 3 m2 şi includ 60 de replicate. Microploturile trebuie să fie plasate
randomic deoarece acest grup de licheni nu are distribuţie spaţială continuă ci este dispersat din punct
de vedere spaţial.
Monitorizarea stării de conservare se bazează pe relaţia dintre factorii de mediu şi efectivele speciilor
vizate. Programul de monitorizare trebuie să i-a în considerare distribuţia siturilor de-a lungul unui
gradient de mediu şi răspunsul speciilor de-a lungul acestui gradient.
9. Specii de briofite

Buxbaumia viridis Leucobryum galucum
Dicranum viride Mannia triandra
Hamatocaulis vernicosus Meesia longiseta
Sphagnum sp.
Speciile de briofite sunt specii clonale, distribuite pe trunchiuri de copac sau alte substrate.

Atribute directe
speciei
Evaluarea cantitativă a efectivelor speciilor Numărarea trunchiurilor
Mǎrimea populaţiei de briofite și gradul de acoperire cu
briofite
Atribute indirecte

Structura vegetaţiei Arborii să fie prezenți folosi scara Braun-
Variabilele Gradul de descompunere a substratului Evaluare vizualǎ,
macrohabitatului lemnos Măsurători specifice
impact regulat
folosi scara Braun-
competiţia însoțitoare.
Cartare, estimare vizuală
Speciile de plante și animale care nu se Evaluare vizualǎ (se poate
Indicator negativ:
regăsesc în mod normal în habitat și pot folosi scara Braun-
speciile străine
afecta populațiile de briofite Blanquet, DAFOR, etc)
În linii mari metodologia de monitorizare a briofitelor o respectă pe cea aplicată cormofitelor cu unele
modificări de abordare.
Evident că în cazul speciilor de talie mică apreciarea arealului favorabil de referință este delicată. la
momentul primei investigații, arealul să fie cel pe care era deja cunoscută specia, adică arealul
conform datelor din literatură. Cu toate acestea, unele specii au o distribuție mai largă, lipsa studiilor
în anumite zone ar însemna subevaluarea populației (se pot găsi localități noi de distribuție a speciei).
De asemenea, unele date din literatură sunt vechi și specia este posibil să nu fie regasită în arealele
stipulate în literatură, fiind necesar ca datele istorice să fie confirmate prin verificarea materialului de
herbar.
Inventarierea populațională integrală în cazul majorității speciilor este greu sau imposibil de realizat,
prin urmare ne vom baza pe datele din etapa anterioară a proiectului (2011-2012), pe sugestiile din
literatură. De ex. pentru Buxbaumia viridis se consideră că dacă în cazul unei localități specia este
prezentă pe 2 bușteni cu câte 10 indivizi, poate fi considerată o populație favorabilă de referință
(http://www.jncc.gov.uk/article17). Această propunere se poate extrapola și pentru Dicranum viride.
Briofitele fiind organisme de talie mică, nu numai că sunt mai greu de observat, ceea ce cere, în cele
mai multe cazuri, implicarea unui briolog, dar ridică probleme de natură metodologică:
¾ problematica individului – într-o periniță pot fi zeci de indivizi, și adesea, timpul de investigare nu
permite o abordare atât de amănunțită, de aceea se va utiliza ca unitate de măsură individul- echivalent sau
individul de lucru, care diferă în funcție de substratul pe care crește specia (Assessment and reporting
under Article 17 of the Habitats Directive. Explanatory Notes & Guidelines for the period 2007-2012).
Astfel, pentru speciile:
- tericole - se apreciază suprafața ocupată în m2,
- corticole - individul echivalent este reprezentat de un arbore pe care se regăsește specia de interes
comunitar,
- saprolignicole - individul echivalent este reprezentat de un buștean sau o buturugă
- saxicole - se număra bolovanii pe care este prezentă specia.
Este recomandat, acolo unde timpul și strategia de viață a speciei respective permite, să se numere și
indivizii (ex. pentru Buxbaumia viridis) (Bergamini et al., 2019) și chiar să se precizeze structura pe
vârste.
¾ problematica suprafeței investigate - în cazul în care specia investigată a fost regasită, cât de mare
va fi suprafața de investigare? În acest sens propunem pentru speciile epifite și epixile o suprafață de
1000 m2 de pădure (echivalentul unui releveu fitosociologic). În mod evident specia se va mai căuta
cel puțin pe încă 2 km aval și amonte de plotul investigat. În cazul speciilor tericole sau de stâncării
se va utiliza un plot de 25 m2(echivalentul unui releveu fitosociologic), care va fi atent investigat. În

cazul speciilor de mlaștini, acestea vor fi căutate în afara suprafeței de lucru pe întreaga suprafață a
mlaștinii și în habitatele similare învecinate, pentru a se aprecia extinderea. Aceste suprafețe de lucru
vor permite identificarea habitatului, o apreciere mai corectă a presiunilor actuale și viitoare, dar va
conferi și credibilitate în elaborarea măsurilor de management care se vor aplica la nivel de habitat.
¾ problematica (re)investigării. După cca 2-3 ore de căutare fără succes a speciei în punctele
înregistrate în proiectul anterior, se poate considera că este probabil ca specia să fi dispărut! În acest
sens se vor stabili factorii de impact care au putut conduce la dispariția speciei și se vor propune
măsuri de management care pot contribui la reapariția ei.
Dacă nu apar schimbări majore în ceea ce privește calitatea habitatului nu este cazul să se considere
o modificare majoră a tendinței.
III. Lista cu siturile de importanță comunitară pentru speciile de plante
Mai jos sunt redate tipurile de specii de plante și siturile Natura 2000 în care acestea se regăsesc:
4068 Adenophora lilifolia: ROSCI0009 Bisoca, ROSCI0020 Câmpia Careiului, ROSCI0074 Făgetul
Clujului-Valea Morii, ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică-Slimnic, ROSCI0170 Pădurea și
mlaștinile eutrofe de la Prejmer, ROSCI0211 Podișul Secaselor, ROSCI0227 Sighișoara-Târnava
Mare, ROSCI0270 Vânatori-Neamț, ROSCI0279 Borzont
1939 Agrimonia pilosa: ROSCI0007 Bazinul Ciucului de Jos, ROSCI0079 Fânațele de pe Dealul
Corhan–Sabed, ROSCI0103 Lunca Buzăului, ROSCI0123 Munții Măcinului, ROSCI0124 Munții
Maramureșului, ROSCI0206 Porțile de Fier, ROSCI0227 Sighișoara-Târnava Mare
1516 Aldrovanda vesiculosa: ROSCI0020 Câmpia Careiului, ROSCI0021 Câmpia Ierului,
ROSCI0039 Ciuperceni–Desa, ROSCI0065 Delta Dunării, ROSCI0111 Mestecănișul de la Reci,
ROSCI0224 Scroviștea
1617 Angelica palustris: ROSCI0007 Bazinul Ciucului de Jos, ROSCI0019 Călimani–Gurghiu,
ROSCI0020 Câmpia Careiului, ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică-Slimnic, ROSCI0227
Sighișoara-Târnava Mare, ROSCI0242 Tinovul Apa Roșie, ROSCI0255 Turbăria de la Dersca,
ROSCI0424 Pădurea și Lacul Mărgineni
1762 Arnica montana: ROSCI0002 Apuseni, ROSCI0013 Bucegi, ROSCI0015 Buila–Vânturarița,
ROSCI0019 Călimani–Gurghiu, ROSCI0024 Ceahlău, ROSCI0038 Ciucaș, ROSCI0046 Cozia,
ROSCI0074 Făgetul Clujului-Valea Morii, ROSCI0085 Frumoasa, ROSCI0087 Gradiștea
Muncelului–Cioclovina, ROSCI0089 Gutâi-Creasta Cocoșului, ROSCI0119 Muntele Mare,
ROSCI0122 Munții Făgăraș, ROSCI0125 Munții Rodnei, ROSCI0126 Munții Țarcu, ROSCI0194
Piatra Craiului, ROSCI0227 Sighișoara-Târnava Mare, ROSCI0233 Someșul Rece, ROSCI0260
Valea Cepelor, ROSCI0262 Valea Iadei, ROSCI0263 Valea Ierii, ROSCI0270 Vânatori-Neamț,
ROSCI0323 Munții Ciucului, ROSCI0381 Râul Târgului-Argeșel-Râușor
1763 Artemisia eriantha: ROSCI0024 Ceahlău, ROSCI0038 Ciucaș, ROSCI0122 Munții Făgăraș
4066 Asplenium adulterinum: ROSCI0024 Ceahlău, ROSCI0027 Cheile Bicazului-Hașmaș,
ROSCI0032 Cheile Rudăriei, ROSCI0110 Măgurile Băiței, ROSCI0126 Munții Țarcu, ROSCI0129
Nordul Gorjului de Vest, ROSCI0206 Porțile de Fier, ROSCI0212 Rarău-Giumalău, ROSCI0328
Obcinele Bucovinei
2132 Astragalus peterfii: ROSCI0238 Suatu-Cojocna-Crairât
1386 Buxbaumia viridis: ROSCI0002 Apuseni, ROSCI0010 Bistrița Aurie, ROSCI0013 Bucegi,
ROSCI0085 Frumoasa, ROSCI0101 Larion, ROSCI0124 Munții Maramureșului, ROSCI0125
Munții Rodnei, ROSCI0188 Parâng, ROSCI0194 Piatra Craiului, ROSCI0195 Piatra Mare,
ROSCI0212 Rarău-Giumalău
2236 Campanula romanica: ROSCI0022 Canaralele Dunării, ROSCI0053 Dealul Alah Bair,
ROSCI0060 Dealurile Agighiolului, ROSCI0067 Deniz Tepe, ROSCI0123 Munţii Măcinului,
ROSCI0201 Podişul Nord Dobrogean, ROSCI0215 Recifii Jurasici Cheia
4070 Campanula serrata: ROSCI0002 Apuseni, ROSCI0009 Bisoca, ROSCI0013 Bucegi,
ROSCI0015 Buila-Vânturariţa, ROSCI0019 Călimani-Gurghiu, ROSCI0024 Ceahlău, ROSCI0027
Cheile Bicazului-Hăşmaş, ROSCI0033 Cheile Șugăului-Munticelu, ROSCI0038 Ciucaş, ROSCI0046
Cozia, ROSCI0047 Creasta Nemirei, ROSCI0063 Defileul Jiului, ROSCI0069 Domogled-Valea

Cernei, ROSCI0085 Frumoasa, ROSCI0087 Grădiştea Muncelului-Cioclovina, ROSCI0089 Gutâi-
Creasta Cocoşului, ROSCI0090 Harghita Mădăraş, ROSCI0092 Igniş, ROSCI0122 Munții Făgăraş,
ROSCI0124 Munţii Maramureşului, ROSCI0125 Munții Rodnei, ROSCI0128 Nordul Gorjului de
Est, ROSCI0129 Nordul Gorjului de Vest, ROSCI0190 Penteleu, ROSCI0194 Piatra Craiului,
ROSCI0196 Pietrosul Broştenilor-Cheile Zugrenilor, ROSCI0198 Platoul Mehedinţi, ROSCI0207
Postăvarul, ROSCI0208 Putna-Vrancea, ROSCI0212 Rarău-Giumalău, ROSCI0217 Retezat,
ROSCI0229 Siriu, ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei, ROSCI0260 Valea Cepelor,
ROSCI0270 Vânători-Neamţ, ROSCI0328 Obcinele Bucovinei
2253 Centaurea jankae: ROSCI0065 Delta Dunării, ROSCI0071 Dumbrăveni-Valea Urluia-Lacul
Vederoasa, ROSCI0157 Pădurea Hagieni-Cotul Văii, ROSCI0201 Podişul Nord Dobrogean,
ROSCI0215 Recifii Jurasici Cheia
2255 Centaurea pontica: ROSCI0065 Delta Dunării
4081 Cirsium brachycephalum: ROSCI0020 Câmpia Careiului, ROSCI0021 Câmpia Ierului,
ROSCI0025 Cefa, ROSCI0048 Crişul Alb, ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior, ROSCI0109
Lunca Timişului, ROSCI0115 Mlaștina Satchinez, ROSCI0231 Nădab-Socodor-Vărșad
1378 Cladonia (Cladina) subsp.: ROSCI0188 Parâng, ROSCI0013 Bucegi, ROSCI0085 Frumoasa,
ROSCI0024 Ceahlău, ROSCI0206 Porțile de Fier, ROSCI0217 Retezat, ROSCI0035 Cheile Turzii
2285 Colchicum arenarium: ROSCI0206 Porţile de Fier, ROSCI0039 Ciuperceni-Desa
4091 Crambe tataria: ROSCI0040 Coasta Lunii, ROSCI0079 Fânaţele de pe Dealul Corhan-Săbed,
ROSCI0080 Fânaţurile de la Glodeni, ROSCI0081 Fâneţele seculare Frumoasa, ROSCI0082 Fâneţele
seculare Ponoare, ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică-Slimnic, ROSCI0099 Lacul Știucilor-Sic-
Puini-Bonţida, ROSCI0151 Pădurea Gârboavele, ROSCI0171 Pădurea şi pajiştile de la Mârzeşti,
ROSCI0187 Pajiştile lui Suciu, ROSCI0211 Podişul Secaşelor, ROSCI0227 Sighişoara-Târnava
Mare, ROSCI0238 Suatu-Cojocna-Crairât, ROSCI0265 Valea lui David, ROSCI0272 Vulcanii
Noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici, ROSCI0286 Colinele Elanului, ROSCI0295 Dealurile
Clujului de Est, ROSCI0331 Pajiştile Balda-Frata-Miheşu de Câmpie, ROSCI0333 Pajiştile
Sărmăşel-Milaş-Urmeniş, ROSCI0399 Suharau-Darabani, ROSCI0408 Zău de Câmpie, ROSCI0428
Pajiştile de la Mănărade, ROSCI0429 Pajiştile de la Morişti şi Cojocna
1902 Cypripedium calceolus: ROSCI0002 Apuseni, ROSCI0015 Buila-Vânturariţa, ROSCI0019
Călimani-Gurghiu, ROSCI0024 Ceahlău, ROSCI0026 Cenaru, ROSCI0027 Cheile Bicazului-
Hăşmaş, ROSCI0033 Cheile Șugăului-Munticelu, ROSCI0038 Ciucaş, ROSCI0047 Creasta Nemirei,
ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei, ROSCI0076 Dealul Mare-Hârlău, ROSCI0107 Lunca
Mirceşti, ROSCI0120 Muntele Tâmpa, ROSCI0124 Munții Maramureşului, ROSCI0135 Pădurea
Bârnova-Repedea, ROSCI0141 Pădurea Ciornohal, ROSCI0142 Pădurea Dălhăuţi, ROSCI0152
Pădurea Floreanu-Frumușica-Ciurea, ROSCI0159 Pădurea Homiţa, ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi,
ROSCI0184 Pădurea Zamostea-Lunca, ROSCI0189 Pârâul Barlangos, ROSCI0194 Piatra Craiului,
ROSCI0207 Postăvarul, ROSCI0208 Putna-Vrancea, ROSCI0211 Podişul Secaşelor, ROSCI0212
Rarău-Giumalău, ROSCI0217 Retezat, ROSCI0226 Semenic-Cheile Caraşului, ROSCI0227
Sighişoara-Târnava Mare, ROSCI0270 Vânători-Neamţ, ROSCI0323 Munții Ciucului
1381 Dicranum viride: ROSCI0013 Bucegi, ROSCI0019 Călimani-Gurghiu, ROSCI0085 Frumoasa,
ROSCI0087 Gradiștea Muncelului-Cioclovina, ROSCI0091 Herculian, ROSCI0111 Mestecănișul de
la Reci, ROSCI0124 Munții Maramureșului, ROSCI0125 Munții Rodnei, ROSCI0190 Penteleu,

ROSCI0212 Rarău-Giumalău, ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei
2113 Draba dorneri: ROSCI0013 Bucegi, ROSCI0217 Retezat
1689 Dracocephalum austriacum: ROSCI0035 Cheile Turzii, ROSCI0120 Muntele Tâmpa,
ROSCI0009 Bisoca, ROSCI0020 Câmpia Careiului, ROSCI0021 Câmpia Ierului, ROSCI0045
Coridorul Jiului, ROSCI0048 Crişul Alb, ROSCI0074 Făgetul Clujului - Valea Morii, ROSCI0103
Lunca Buzăului, ROSCI0122 Munţii Făgăraş, ROSCI0124 Munții Maramureşului, ROSCI0194
Piatra Craiului, ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, ROSCI0206 Porţile de Fier,
ROSCI0214 Râul Tur, ROSCI0350 Lunca Teuzului
2170 Ferula sadleriana: ROSCI0035 Cheile Turzii
1866 Galanthus nivalis: ROSCI0002 Apuseni, ROSCI0015 Buila-Vânturariţa, ROSCI0027 Cheile
Bicazului-Hăşmaş, ROSCI0035 Cheile Turzii, ROSCI0038 Ciucaş, ROSCI0046 Cozia, ROSCI0057
Dealul Istriţa, ROSCI0062 Defileul Crişului Repede-Pădurea Craiului, ROSCI0074 Făgetul Clujului-
Valea Morii, ROSCI0076 Dealul Mare-Hârlău, ROSCI0087 Grădiştea Muncelului-Cioclovina,
ROSCI0089 Gutâi-Creasta Cocoşului, ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior, ROSCI0120 Muntele
Tâmpa, ROSCI0122 Munții Făgăraş, ROSCI0124 Munţii Maramureşului, ROSCI0125 Munții
Rodnei, ROSCI0184 Pădurea Zamostea-Lunca, ROSCI0194 Piatra Craiului, ROSCI0206 Porţile de
Fier, ROSCI0214 Râul Tur, ROSCI0229 Siriu, ROSCI0233 Someşul Rece, ROSCI0262 Valea Iadei,
ROSCI0263 Valea Ierii, ROSCI0264 Valea Izei şi Dealul Solovan, ROSCI0270 Vânători-Neamţ,
ROSCI0408 Zău de Câmpie
2191 Galium moldavicum: ROSCI0080 Fânaţurile de la Glodeni, ROSCI0265 Valea lui David
1657 Gentiana lutea: ROSCI0013 Bucegi, ROSCI0015 Buila-Vânturariţa, ROSCI0027 Cheile
Bicazului-Hăşmaş, ROSCI0122 Munții Făgăraş, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSCI0194 Piatra
Craiului, ROSCI0229 Siriu, ROSCI0323 Munţii Ciucului
4096 Gladiolus palustris: ROSCI0206 Porţile de Fier
6216 Hamatocaulis vernicosus: ROSCI0007 Bazinul Ciucului de Jos, ROSCI0019 Călimani-
Gurghiu, ROSCI0085 Frumoasa, ROSCI0096 Lacul Bâlbâitoarea, ROSCI0122 Munții Făgăraș,
ROSCI0125 Munții Rodnei, ROSCI0190 Penteleu, ROSCI0212 Rarău-Giumalău, ROSCI0247
Tinovul Mare Poiana Stampei
6927 Himantoglossum jankae: ROSCI0031 Cheile Nerei-Beușnița, ROSCI0043 Comana,
ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei, ROSCI0071 Dumbrăveni-Valea Urluia-Lacul Vederoasa,
ROSCI0123 Munții Măcinului, ROSCI0126 Munții Tarcu, ROSCI0157 Pădurea Hagieni-Cotul Văii,
ROSCI0172 Pădurea și Valea Canaraua Fetii–Iortmac, ROSCI0198 Platoul Mehedinți, ROSCI0201
Podișul Nord Dobrogean, ROSCI0206 Porțile de Fier, ROSCI0340 Cuiugiuc
4097 Iris aphylla subsp. hungarica: ROSCI0396 Pădurea Murei-Sângeorzu Nou, ROSCI0002
Apuseni, ROSCI0013 Bucegi, ROSCI0019 Călimani-Gurghiu, ROSCI0020 Câmpia Careiului,
ROSCI0024 Ceahlău, ROSCI0027 Cheile Bicazului-Hășmaș, ROSCI0029 Cheile Glodului, Cibului
și Măzii, ROSCI0033 Cheile Șugăului-Munticelu, ROSCI0035 Cheile Turzii, ROSCI0046 Cozia,
ROSCI0047 Creasta Nemirei, ROSCI0056 Dealul Ciocaș-Dealul Vițelului, ROSCI0059 Dealul
Perchiu, ROSCI0062 Defileul Crișului Repede-Pădurea Craiului, ROSCI0077 Fânațele Bârca,
ROSCI0079 Fânațele de pe Dealul Corhan-Săbed, ROSCI0081 Fânețele seculare Frumoasa,
ROSCI0082 Fânețele seculare Ponoare, ROSCI0110 Măgurile Băiței, ROSCI0117 Movila lui Burcel,
ROSCI0120 Muntele Tâmpa, ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est, ROSCI0129 Nordul Gorjului de
Vest, ROSCI0139 Pădurea Breana-Roșcani, ROSCI0141 Pădurea Ciornohal, ROSCI0147 Pădurea
de stejar pufos de la Mirăslău, ROSCI0151 Pădurea Gârboavele, ROSCI0187 Pajiștile lui Suciu,
ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean, ROSCI0209 Racâș-Hida, ROSCI0211 Podișul Secașelor,
ROSCI0214 Râul Tur, ROSCI0227 Sighișoara-Târnava Mare, ROSCI0238 Suatu-Cojocna-Crairât,
ROSCI0265 Valea lui David, ROSCI0295 Dealurile Clujului de Est, ROSCI0399 Suharau-Darabani,
ROSCI0286 Colinele Elanului, ROSCI0396 Dealul Pădurea Murei-Sângeorzu Nou, ROSCI0406
Zarandul de Est, ROSCI0408 Zau de Câmpie, ROSCI0080 Fânațurile de la Glodeni, ROSCI0093
Insulele Stepice Șura Mică-Slimnic, ROSCI0163 Pădurea Mogoș-Mâțele, ROSCI0165 Pădurea
Pogănești, ROSCI0169 Pădurea Seaca-Movileni, ROSCI0272 Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari
și Pâclele Mici
4098 Iris humilis subsp. arenaria: ROSCI0035 Cheile Turzii, ROSCI0238 Suatu-Cojocna-Crairât,
ROSCI0408 Zau de Câmpie, ROSCI0020 Câmpia Careiului
6282 Klasea lycopifolia: ROSCI0035 Cheile Turzii, ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche,
ROSCI0238 Suatu-Cojocna-Crairât, ROSCI0295 Dealurile Clujului de Est, ROSCI0099 Lacul
Stiucilor-Sic-Puini-Bonțida
1400 Leucobryum glaucum: ROSCI0212 Codrii Seculari Slătioara**
1758 Ligularia sibirica: ROSCI0207 Postăvarul, ROSCI0217 Retezat, ROSCI0242 Tinovul Apa
Roșie, ROSCI0245 Tinovul de la Românești, ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei,
ROSCI0249 Tinovul Șaru Dornei, ROSCI0279 Borzont, ROSCI0323 Munții Ciucului, ROSCI0328
Obcinele Bucovinei, ROSCI0007 Bazinul Ciucului de Jos, ROSCI0015 Buila-Vânturarița,
ROSCI0019 Călimani-Gurghiu, ROSCI0037 Ciomad-Balvanyos, ROSCI0055 Dealul Cetății
Lempeș-Mlaștina Hărman, ROSCI0074 Făgetul Clujului-Valea Morii, ROSCI0013 Bucegi,
ROSCI0038 Ciucaș, ROSCI0082 Fânețele seculare Ponoare, ROSCI0046 Cozia, ROSCI0086 Găina-
Lucina, ROSCI0089 Gutâi-Creasta Cocoșului, ROSCI0090 Harghita Mădăraș, ROSCI0124 Munții
Maramureșului, ROSCI0125 Munții Rodnei, ROSCI0170 Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer,
ROSCI0241 Tinovul Apa Lina-Honcsok, ROSCI0246 Tinovul Luci, ROSCI0248 Tinovul Mohoș-
Lacul Sf. Ana, ROSCI0256 Turbăria Ruginosu Zagon, ROSCI0092 Igniș, ROSCI0194 Piatra
Craiului, ROSCI0113 Mlaștina după Luncă
1725 Lindernia procumbens: ROSCI0025 Cefa, ROSCI0047 Creasta Nemirei, ROSCI0206 Porțile
de Fier, ROSCI0065 Delta Dunării, ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior
1903 Liparis loeselii: ROSCI0002 Apuseni, ROSCI0004 Băgău, ROSCI0024 Ceahlău, ROSCI0055
Dealul Cetății Lempeș-Mlaștina Hărman, ROSCI0074 Făgetul Clujului-Valea Morii, ROSCI0122
Munții Făgăraș, ROSCI0124 Munții Maramureșului, ROSCI0170 Pădurea și mlaștinile eutrofe de la
Prejmer, ROSCI0194 Piatra Craiului, ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche, ROSCI0270 Vânători-
Neamț
1413 Lycopodium spp.: ROSCI0013 Bucegi, ROSCI0046 Cozia, ROSCI0125 Munții Rodnei
1379 Mannia triandra: ROSCI0038 Ciucaș, ROSCI0194 Piatra Craiului
1428 Marsilea quadrifolia: ROSCI0012 Braţul Măcin, ROSCI0019 Călimani–Gurghiu, ROSCI0020
Câmpia Careiului, ROSCI0021 Câmpia Ierului, ROSCI0025 Cefa, ROSCI0039 Ciuperceni-Desa,
ROSCI0043 Comana, ROSCI0045 Coridorul Jiului, ROSCI0048 Crişul Alb, ROSCI0050 Crişul
Repede amonte de Oradea, ROSCI0064 Defileul Mureşului, ROSCI0065 Delta Dunării, ROSCI0068
Diosig, ROSCI0109 Lunca Timişului, ROSCI0172 Pădurea şi Valea Canaraua Fetii-Iortmac,
ROSCI0206 Porţile de Fier, ROSCI0213 Râul Prut, ROSCI0214 Râul Tur, ROSCI0224 Scroviştea,
ROSCI0259 Valea Călmăţuiului, ROSCI0266 Valea Olteţului, ROSCI0350 Lunca Teuzului
1389 Meesia longiseta: ROSCI0013 Bucegi, ROSCI0019 Călimani-Gurghiu, ROSCI0085 Frumoasa,
ROSCI0090 Harghita Mădăraș, ROSCI0122 Munții Făgăraș, ROSCI0124 Munții Maramureșului,
ROSCI0125 Munții Rodnei, ROSCI0126 Munții Țarcu, ROSCI0217 Retezat, ROSCI0223 Sărăturile
Ocna Veche, ROSCI0248 Tinovul Mohoș-Lacul Sf. Ana
2079 Moehringia jankae: ROSCI0022 Canaralele Dunării, ROSCI0123 Munții Măcinului,
ROSCI0201 Podişul Nord Dobrogean, ROSCI0215 Recifii Jurasici Cheia
2097 Paeonia officinalis subsp. banatica: ROSCI0061 Defileul Crişului Negru, ROSCI0206 Porţile
de Fier
4122 Poa granitica subsp. disparilis: ROSCI0013 Bucegi, ROSCI0122 Munții Făgăraş, ROSCI0124
Munţii Maramureşului, ROSCI0125 Munții Rodnei, ROSCI0126 Munții Ţarcu, ROSCI0129 Nordul
Gorjului de Vest, ROSCI0188 Parâng, ROSCI0217 Retezat
6948 Pontechium maculatum subsp. maculatum: ROSCI0206 Porțile de Fier, ROSCI0211 Podișul
Secașelor, ROSCI0227 Sighișoara-Târnava Mare, ROSCI0238 Suatu-Cojocna-Crairât, ROSCI0265
Valea lui David, ROSCI0286 Colinele Elanului, ROSCI0295 Dealurile Clujului de Est, ROSCI0300
Fânațele Pietroasa-Podeni, ROSCI0301 Bogata, ROSCI0331 Pajiștile Balda-Frata-Miheșu de
Câmpie, ROSCI0333 Pajiștile Sărmășel-Milaș-Urmeniș, ROSCI0399 Suharău-Dărăbani,
ROSCI0408 Zău de Câmpie, ROSCI0428 Pajiștile de la Mănărade, ROSCI0429 Pajiștile de la Moriști
și Cojocna, ROSCI0009 Bisoca, ROSCI0035 Cheile Turzii, ROSCI0043 Comana, ROSCI0201
Podișul Nord Dobrogean, ROSCI0187 Pajiștile lui Suciu, ROSCI0172 Pădurea și Valea Canaraua
Fetii-Iortmac, ROSCI0171 Pădurea și pajiștile de la Mârzești, ROSCI0169 Pădurea Seaca-Movileni,
ROSCI0165 Pădurea Pogănești, ROSCI0163 Pădurea Mogoș-Mâțele, ROSCI0157 Pădurea Hagieni-
Cotul Văii, ROSCI0151 Pădurea Gârboavele, ROSCI0149 Pădurea Eseschioi-Lacul Bugeac,
ROSCI0148 Pădurea de stejar pufos de la Petiș, ROSCI0147 Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău,
ROSCI0140 Pădurea Călugărească, ROSCI0139 Pădurea Breana-Roșcani, ROSCI0123 Munții
Măcinului, ROSCI0118 Movilele de la Păucea, ROSCI0117 Movila lui Burcel, ROSCI0099 Lacul
Știucilor-Sic-Puini-Bonțida, ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică-Slimnic, ROSCI0083 Fântânița
Murfatlar, ROSCI0082 Fânețele seculare Ponoare, ROSCI0081 Fânețele seculare Frumoasa,
ROSCI0080 Fânațurile de la Glodeni, ROSCI0072 Dunele de nisip de la Hanul Conachi, ROSCI0071
Dumbrăveni-Valea Urluia-Lacul Vederoasa, ROSCI0065 Delta Dunării, ROSCI0059 Dealul Perchiu
2125 Potentilla emilii-popii: ROSCI0053 Dealul Alah Bair, ROSCI0071 Dumbrăveni-Valea Urluia-
Lacul Vederoasa, ROSCI0149 Pădurea Eseschioi-Lacul Bugeac, ROSCI0157 Pădurea Hagieni-Cotul
Văii, ROSCI0172 Pădurea şi Valea Canaraua Fetii–Iortmac, ROSCI0201 Podişul Nord Dobrogean
2093 Pulsatilla grandis: ROSCI0053 Dealul Alah Bair, ROSCI0077 Fânaţele Bârca, ROSCI0079
Fânaţele de pe Dealul Corhan–Săbed, ROSCI0081 Fânaţele seculare Frumoasa, ROSCI0082 Fânaţele
seculare Ponoare, ROSCI0083 Fântâniţa Murfatlar, ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est, ROSCI0129
Nordul Gorjului de Vest, ROSCI0151 Pădurea Gârboavele, ROSCI0163 Pădurea Mogoş-Mâţele,
ROSCI0171 Pădurea şi pajiştile de la Mârzeşti, ROSCI0206 Porţile de Fier, ROSCI0265 Valea lui
David
1477 Pulsatilla patens: ROSCI0035 Cheile Turzii, ROSCI0062 Defileul Crişului Repede-Pădurea
Craiului, ROSCI0074 Făgetul Clujului-Valea Morii, ROSCI0079 Fânaţele de pe Dealul Corhan-
Săbed, ROSCI0081 Fânaţele seculare Frumoasa, ROSCI0082 Fânaţele seculare Ponoare,
ROSCI0111 Mestecănişul de la Reci, ROSCI0253 Trascău, ROSCI0295 Dealurile Clujului de Est,
ROSCI0323 Munții Ciucului
4110 Pulsatilla pratensis subsp. hungarica: ROSCI0020 Câmpia Careiului, ROSCI0068 Diosig,
ROSCI0220 Săcueni
1849 Ruscus aculeatus: ROSCI0002 Apuseni, ROSCI0031 Cheile Nerei-Beuşniţa, ROSCI0032
Cheile Rudăriei, ROSCI0042 Codru Moma, ROSCI0043 Comana, ROSCI0062 Defileul Crişului
Repede-Pădurea Craiului, ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei, ROSCI0126 Munții Ţarcu,
ROSCI0172 Pădurea şi Valea Canaraua Fetii-Iortmac, ROSCI0226 Semenic-Cheile Caraşului
1528 Saxifraga hirculus: ROSCI0007 Bazinul Ciucului de Jos
1409 Sphagnum spp.: ROSCI0002 Apuseni, ROSCI0051 Cușma, ROSCI0086 Găina–Lucina,
ROSCI0112 Mlaca Tătarilor, ROSCI0116 Molhașurile Căpățânei, ROSCI0124 Munții
Maramureșului, ROSCI0226 Semenic-Cheile Carașului, ROSCI0246 Tinovul Luci, ROSCI0247
Tinovul Mare Poiana Stampei, ROSCI0248 Tinovul Mohoș-Lacul Sf. Ana
2318 Stipa danubialis: ROSCI0206 Porțile de Fier
2186 Syringa josikaea: ROSCI0262 Valea Iadei, ROSCI0121 Muntele Vulcan, ROSCI0062 Defileul
Crișului Repede-Pădurea Craiului, ROSCI0002 Apuseni
2120 Thlaspi jankae: ROSCI0206 Porțile de Fier
4116 Tozzia carpathica: ROSCI0208 Putna Vrancea, ROSCI0002 Apuseni, ROSCI0019 Călimani-
Gurghiu, ROSCI0024 Ceahlău, ROSCI0046 Cozia, ROSCI0047 Creasta Nemirei, ROSCI0051
Cușma, ROSCI0063 Defileul Jiului, ROSCI0085 Frumoasa, ROSCI0087 Grădiștea Muncelului-
Cioclovina, ROSCI0122 Munții Făgăraș, ROSCI0124 Munții Maramureșului, ROSCI0125 Munții
Rodnei, ROSCI0126 Munții Tarcu, ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est, ROSCI0129 Nordul
Gorjului de Vest, ROSCI0188 Parâng, ROSCI0194 Piatra Craiului, ROSCI0212 Rarău-Giumalău,
ROSCI0217 Retezat, ROSCI0260 Valea Cepelor, ROSCI0323 Munții Ciucului, ROSCI0013 Bucegi
2300 Tulipa hungarica: ROSCI0206 Porțile de Fier
**Necesită confirmare
IV. Lista cu presiunile și amenințările ce acționează asupra speciilor de plante de interes

comunitar
Codul Denumirea
A Agricultura
A01 Transformarea în teren agricol (exclusiv drenarea și arderea)
A02 Conversia de la un tip de utilizare a terenurilor agricole la altul (excluzând scurgerea și
arderea)
A03 Conversia de la sisteme mixte de agricultură și agroforestrie la producție specializată (de
ex. Cultură unică)
A04 Modificări ale terenului și suprafeței zonelor agricole
A05 Îndepărtarea unor mici caracteristici de peisaj pentru consolidarea parcelelor agricole
(garduri, ziduri de piatră, papură, șanțuri deschise, izvoare, arbori solitari etc.
A06 Abandonarea gestionării pășunilor (de exemplu, încetarea pășunării sau cosirea)
A07 Abandonarea gestionării / utilizării altor sisteme agricole și agroforestiere (cu excepția
pajiștilor)
A08 Cosirea sau tăierea pajiștilor
A09 Păscut intensiv sau suprapășunat de către animale
A10 Pășunat extensiv sau subextensiv de către animale
A11 Incendiere pentru agricultură
A12 Stingerea incendiilor pentru agricultură
A13 Recuperarea pajiștilor și a altor habitate semi-naturale
A14 Cresterea animalelor (fara pasunat)
A15 Practici de cultivare (de exemplu, aratul) în agricultură
A16 Alte practici de gestionare a solului în agricultură
A17 Recoltarea culturilor și tăierea terenurilor agricole
A18 Irigarea terenurilor agricole
A19 Aplicarea îngrășămintelor naturale pe terenurile agricole
A20 Aplicarea îngrășămintelor sintetice (minerale) pe terenurile agricole
A21 Utilizarea substanțelor chimice pentru protecția plantelor în agricultură
A22 Utilizarea protecției fizice a plantelor în agricultură
A23 Utilizarea altor metode de combatere a dăunătorilor în agricultură (cu excepția terenului
cultivat)
A24 Practici de gestionare a deșeurilor în agricultură
A25 Activități agricole care generează poluarea surselor punctiforme la apele de suprafață sau
subterane
A26 Activități agricole care generează poluare difuză la apele de suprafață sau subterane
A27 Activități agricole generatoare de poluare a aerului
A28 Activități agricole care generează poluare marină
A29 Activități agricole generatoare de poluare a solului
A30 Extrageri active din apele subterane, de la suprafață sau din apa mixtă pentru agricultură
A31 Drenaj pentru utilizare ca teren agricol
A32 Dezvoltarea și exploatarea barajelor pentru agricultură
A33 Modificarea fluxului hidrologic sau modificarea fizică a corpurilor de apă pentru agricultură
(exclusiv dezvoltarea și exploatarea barajelor)
A34 Introducere și răspândire de culturi noi (inclusiv OMG-uri)
A35 Culturi agricole pentru producția de energie regenerabilă
A36 Activități agricole care nu sunt menționate mai sus

B Silvicultură
B01 Conversia în pădure din alte utilizări de terenuri sau împădurire (exclusiv drenarea)
B02 Conversia la alte tipuri de păduri, inclusiv monoculturi
B03 Replantarea cu sau introducerea de specii native sau ne tipice (inclusiv specii noi și OMG)
B04 Abandonarea gestionării tradiționale a pădurilor
B05 Exploatare fără replantare sau creștere naturală
B06 Exploatarea forestieră (cu excepția tăierii clare) a pomilor individuali
B07 Îndepărtarea copacilor uscați, inclusiv resturile
B08 Îndepărtarea copacilor bătrâni (cu excepția copacilor morți sau pe moarte)
B09 Curățarea, eliminarea tuturor copacilor
B10 Exploatare ilegală
B11 Extracția de plută și exploatarea pădurilor, cu excepția exploatării forestiere
B12 Reducerea înălțimii copacilor
B13 Arderea pentru silvicultură
B14 Stingerea incendiilor pentru silvicultură
B15 Gestionarea pădurilor prin reducerea pădurilor bătrâne
B16 Transportul lemnului
B17 Practici de cultivare în silvicultură și alte practici de gestionare a solului în silvicultură
B18 Aplicarea îngrășămintelor naturale
B19 Aplicarea îngrășămintelor sintetice în silvicultură, inclusiv tratarea solurilor forestiere
B20 Utilizarea substanțelor chimice pentru protecția plantelor în silvicultură
B21 Utilizarea protecției fizice a plantelor în silvicultură, exclusiv tăierea de copaci
B22 Utilizarea altor metode de combatere a dăunătorilor în silvicultură
B23 Activități forestiere care generează poluare apelor de suprafață sau subterane
B24 Activități forestiere care generează poluarea aerului
B25 Activități forestiere care generează poluare marină
B26 Activități forestiere care generează poluarea solului
B27 Modificarea condițiilor hidrologice sau modificarea fizică a corpurilor de apă și drenarea
pentru silvicultură (inclusiv barajele)
B28 Păduri pentru producția de energie regenerabilă
B29 Alte activități forestiere, cu excepția celor referitoare la agro-silvicultură
C Extragerea resurselor (minerale, turbă, resurse de energie neregenerabile)
C01 Extracție de minerale (de exemplu, rocă, minereuri metalice, pietriș, nisip, cochilii)
C02 Extracție de sare
C03 Extracția de petrol și gaze, inclusiv infrastructura
C04 Extracția cărbunelui
C05 Extragerea turbei
C06 Depozitarea / depozitarea materialelor inerte din extracția terestră
C07 Depunerea / depozitarea materialelor dragate din extracția marină
C08 Abandonarea sau transformarea salinelor
C09 Cercetare geotehnică
C10 Activități de extracție care generează poluarea surselor punctiforme la apele de suprafață
sau subterane
C11 Activități de extracție care generează poluare difuză la apele subterane sau de suprafață
C12 Activități de extracție care generează poluare marină

C13 Activități de extracție care generează zgomot, lumină sau alte forme de poluare
C14 Extragerea apelor de suprafață și subterane pentru extragerea resurselor
C15 Activități miniere și de extracție la care nu se face referire mai sus
D Procesele de producție de energie și dezvoltarea infrastructurii aferente
D01 Energia eoliană, valurilor și mareei, inclusiv infrastructura
D02 Hidrocentrale (baraje, deșeuri, scurgere pe râu), inclusiv infrastructură
D03 Energie solară, inclusiv infrastructura
D04 Generarea energiei geotermale (inclusiv infrastructura)
D05 Dezvoltarea și funcționarea instalațiilor de producție de energie (inclusiv centrale
bioenergetice, centrale nucleare și fosile)
D06 Transmisie de energie electrică și comunicații (cabluri)
D07 Conducte de petrol și gaze
D08 Activități de producție și transmisie de energie care generează poluare la apele de suprafață
sau subterane
D09 Activități de producție și transmisie de energie care generează poluarea aerului
D10 Activități de producție și transmisie de energie generatoare de poluare marină
D11 Activități de producție și transmisie de energie generatoare de poluare fonică
D12 Activități de producție și transmisie de energie care generează lumină, căldură sau alte
forme de poluare
D13 Extragerea apelor de suprafață și subterane pentru producerea de energie (cu excepția
hidroenergiei)
D14 Activități de producție și transmisie de energie la care nu se face referire
E Dezvoltarea și funcționarea sistemelor de transport
E01 Drumuri, rute, căi ferate și infrastructura aferentă (de exemplu, poduri, viaducte, tuneluri)
E02 Coridoare pentru nave și operațiuni de transport cu feribot
E03 Coridoare pentru nave,feribot si infrastructură de ancorare (de exemplu, canalizare, dragare)
E04 Cai aeriene pentru avioane,elicoptere si alte aeronave non-recreere
E05 Activități de transport terestru, pe apă și în aer generatoare de poluare la apele de suprafață
sau subterane
E06 Activități de transport terestru, pe apă și în aer generatoare de poluare a aerului
E07 Activități de transport terestru, apă și aer generatoare de poluare marină
E08 Activități de transport terestru, apă și aer generatoare de zgomot, lumină și alte forme de
poluare
E09 Activități de transport terestru, nautic și aerian neprecizate mai sus
F Dezvoltarea, construcția și utilizarea infrastructurilor și zonelor rezidențiale, comerciale,
industriale și de agrement
F01 Transformarea altor utilizări de teren în locuințe, așezări sau zone de agrement (excluzând
drenarea și modificarea liniei de coastă, a estuarului și a condițiilor de coastă)
F02 Construcție sau modificare (de exemplu, locuințe și așezări) în zonele urbane sau de
agrement existente
F03 Transformarea altor utilizări de terenuri în zone comerciale / industriale (excluzând
F04 Construcția sau modificarea infrastructurii comerciale / industriale în zonele comerciale /
industriale existente
F05 Crearea sau dezvoltarea infrastructurii de sport, turism și agrement (în afara zonelor urbane
sau de agrement)
F06 Dezvoltarea și întreținerea zonelor de plajă pentru turism și agrement, inclusiv extinderea
și curățarea plajei
F07 Sport, turism și activități de agrement
F08 Modificarea liniei de coastă, estuar și a condițiilor costiere pentru dezvoltarea, utilizarea și
protejarea infrastructurilor și a zonelor rezidențiale, comerciale, industriale și de agrement
(inclusiv lucrări de protecșie și infrastructuri de protecție a coastei)
F09 Depunerea și tratarea deșeurilor / gunoiului din gospodăriile / instalațiile de agrement
F10 Depunerea și tratarea deșeurilor / gunoiului din instalații comerciale și industriale
F11 Poluarea apelor de suprafață sau subterane din cauza scurgerilor urbane
F12 Descărcarea apelor uzate urbane (exclusiv revărsările de furtună și / sau scurgerile urbane)
care generează poluare la apele de suprafață sau subterane
F13 Fabricile, siturile industriale contaminate sau abandonate care generează poluare la apele
de suprafață sau subterane
F14 Alte activități și structuri rezidențiale și recreative care generează poluare la apele de
suprafață sau subterane
F15 Alte activități și structuri industriale și comerciale care generează poluare la apele de
F16 Alte activități și structuri rezidențiale și recreative care generează poluare difuză la apele de
F17 Alte activități și structuri industriale și comerciale care generează poluare difuză la apele de
F18 Activități și structuri rezidențiale și recreative care generează poluarea aerului
F19 Activități și structuri industriale și comerciale care generează poluarea aerului
F20 Activități și structuri rezidențiale sau de agrement care generează poluare marină (cu
excepția poluării marine macro și micro-particulare)
F21 Activități și structuri industriale sau comerciale care generează poluare marină (cu excepția
poluării marine macro și micro-particulare)
F22 Activități și structuri rezidențiale sau de agrement care generează poluarea marină și micro-
particule marine (de exemplu, saci de plastic, polistiren)
F23 Activități și structuri industriale sau comerciale care generează poluare marină și micro-
particule marine (de exemplu, saci de plastic, polistiren)
F24 Activități și structuri rezidențiale sau recreative care generează zgomot, lumină, căldură sau
alte forme de poluare
F25 Activități și structuri industriale sau comerciale care generează zgomot, lumină, căldură sau
alte forme de poluare
F26 Drenarea, refacerea terenurilor și transformarea zonelor umede, mlaștini, bălți etc. în așezări
sau zone de agrement
F27 Drenarea, refacerea terenurilor sau transformarea zonelor umede, mlaștini, bălți etc. în zone
industriale / comerciale
F28 Modificarea regimurilor de inundații, protecția împotriva inundațiilor pentru dezvoltare
rezidențială sau recreativă
F29 Construcția sau dezvoltarea rezervoarelor și barajelor destinate dezvoltării rezidențiale sau
recreative
F30 Construcția sau dezvoltarea rezervoarelor și barajelor destinate dezvoltării industriale sau
comerciale
F31 Alte modificări ale condițiilor hidrologice pentru dezvoltarea rezidențială sau recreativă
F32 Alte modificări ale condițiilor hidrologice pentru dezvoltarea industrială sau comercială
F33 Extragerea apelor subterane și de suprafață (inclusiv cele marine) pentru furnizarea apei
publice și recreere
F34 Extragerea apelor subterane și de suprafață (inclusiv marine) pentru uz comercial /

industrial (cu excepția energiei)
G Extragerea și cultivarea resurselor biologice vii(altele decât agricultura și silvicultura)
G01 Recoltarea peștilor și crustaceelor marine (profesionale, recreative) care determină
reducerea populației de specii și perturbarea speciilor
G02 Prelucrarea peștilor și crustaceelor marine
G03 Activități de recoltare a peștilor și crustaceelor marine (profesionale, recreative) care
provoacă pierderi fizice și perturbări ale habitatelor de pe malul mării
G04 Recoltarea plantelor marine
G05 Recoltarea peștilor și crustaceelor de apă dulce (profesională)
G06 Recoltarea peștilor și crustaceelor de apă dulce (de agrement)
G07 Vânătoarea
G08 Managementul stocurilor de pescuit și vânătoare
G09 Recoltarea sau colectarea altor plante și animale sălbatice (cu excepția vânătoarei și a
pescuitului de agrement)
G10 Impuscare / ucidere ilegală
G11 Recoltarea și colectarea ilegală
G12 Captura accidentală și uciderea accidentală (din cauza activităților de pescuit și vânătoare)
G13 Intoxicații ale animalelor (cu excepția otrăvirii cu plumb)
G14 Utilizarea muniției cu plumb sau a greutăților de pescuit
G15 Modificarea condițiilor de coastă pentru acvacultura marină
G16 Acvacultura marină generatoare de poluare marină
G17 Introducere și răspândire de specii (inclusiv OMG) în acvacultura marină
G18 Abandonarea acvaculturii marine
G19 Alte impacturi din acvacultura marină, inclusiv infrastructura
G20 Extragerea apei, devierea debitului, barajele și alte modificări ale condițiilor hidrologice
pentru acvacultura de apă dulce
G21 Acvacultura de apă dulce care generează o sursă de poluare la apele de suprafață sau
subterane
G22 Acvacultura de apă dulce care generează poluarea surselor difuze la apele de suprafață sau
subterane
G23 Acvacultură de apă dulce care generează poluare marină
G24 Introducere și răspândire de specii (inclusiv specii extraterestre și OMG) în acvacultura de
apă dulce
G25 Abandonarea acvaculturii de apă dulce
G26 Alte impacturi din acvacultura de apă dulce, inclusiv infrastructura
G27 Alte activități legate de extracția și cultivarea resurselor biologice vii care nu sunt
menționate mai sus
H Acțiune militară, măsuri de siguranță publică și alte intruziuni umane
H01 Exerciții și operațiuni militare, paramilitare sau de poliție pe uscat
H02 Exerciții și operațiuni militare, paramilitare sau de poliție în mediul marin și dulce
H03 Abandonarea exercițiilor militare terestre sau similare (pierderea habitatelor deschise)
H04 Vandalism sau incendiu
H05 Toaletarea arborilor, tăierea / îndepărtarea copacilor și vegetației pentru siguranța publică
H06 Acces închis sau restricționat la sit / habitat
H07 Activități de cercetare și monitorizare intruzive și distructive
H08 Alte intruziuni și tulburări umane nemenționate mai sus

I Specii invazive și problematice
I01 Specii invazive invazive de interes pentru Uniune
I02 Alte specii invazive (alte specii de interes ale Uniunii)
I03 NU UTILIZAȚI Alte specii exotice (non invazive)
I04 Specie autohtonă problematică
I05 Boli de plante și animale, agenți patogeni și dăunători
J Poluarea din surse mixte
J01 Poluarea din surse mixte a apelor de suprafață și subterane (limnic și terestru)
J02 Poluarea apei marine dinsurse mixte (marine și de coastă)
J03 Poluarea aerului din surse mixte, poluanți transmisi de aer
J04 Poluarea solului din surse mixte cu deșeuri solide (cu excepția deversărilor)
J05 Exces de sursă mixtă de energie
K Modificări provocate de om în regimurile de apă
K01 Extragere de ape subterane, de suprafață sau de apă mixtă
K02 Drenaj
K03 Dezvoltarea și exploatarea barajelor
K04 Modificarea debitului hidrologic
K05 Alterarea fizică a corpurilor de apă
L Procese naturale (excluzând catastrofele și procesele induse de activitatea umană sau
schimbările climatice)
L01 Procese naturale abiotice (de exemplu, eroziune, colmatare, desertificare, submersiune,
salinizare)
L02 Succesiunea naturală care rezultă în schimbarea compoziției speciilor (cu excepția
modificărilor directe ale practicilor agricole sau forestiere)
L03 Acumularea de material organic
L04 Procese naturale de eutrofizare sau acidificare
L05 Fecunditate redusă / depresie genetică (de exemplu, consangvinizare sau endogamie)
L06 Relații interspecifice (concurență, prădare, parazitism, agenți patogeni)
L07 Absența sau reducerea relațiilor faunale și florale interspecifice (de ex. polenizatori)
M Evenimente geologice, catastrofe naturale
M01 Activitate vulcanica
M02 Valuri de maree, tsunami
M03 Cutremure
M04 Avalanșe (zapada)
M05 Prabusirea terenului, alunecare de teren
M06 Prabusuri subterane (procese naturale)
M07 Furtună, ciclon
M08 Inundații (procese naturale)
M09 Foc (natural)
M10 Alte catastrofe naturale
N Schimbări climatice
N01 Schimbări de temperatură (de exemplu, creșterea temperaturii și extreme) din cauza
schimbărilor climatice
N02 Seceta și scăderi ale precipitațiilor datorate schimbărilor climatice
N03 Creșteri sau modificări ale precipitațiilor datorate schimbărilor climatice

N04 Modificările la nivelul mării și la expunerea la val din cauza schimbărilor climatice
N05 Schimbarea locației, dimensiunii și / sau calității habitatului din cauza schimbărilor
climatice
N06 Desincronizarea proceselor biologice / ecologice datorate schimbărilor climatice
N07 Declinul sau extinctia speciilor înrudite (de ex. sursa de hrana / prada, prădător / parazit,
simbionti etc.) din cauza schimbărilor climatice
N08 Schimbarea distribuției speciilor (noii veniți naturali) din cauza schimbărilor climatice
N09 Alte schimbări legate de climă în condițiile abiotice
X Presiuni necunoscute, non-presiuni și presiuni din afara statului membru
Xu Presiuni necunoscute
Xxp Fără presiuni
Xxt Fără amenințări
Xp Nu există informații despre presiuni
Xt Nu există informații despre amenințări
Xe Amenințări și presiuni din afara teritoriului UE
Xo Amenințări și presiuni din afara Statului Membru
V. Lista cu măsurile de conservare ce se pot aplica speciilor de plante de interes comunitar în

raport cu principalele presiuni abordate
Nr. Cod Măsuri de conservare Descriere Principalele

presiuni
abordate
1 CA09 Gestionarea, utilizarea Gestionarea (reducerea sau eliminarea) A14 parţial,
îngrășămintelor naturale utilizării: A19, A20,
și a substanțelor - îngrășăminte (de exemplu, minerale, A21
chimice în producția gunoi de grajd, nămol biologic)
agricolă (vegetală și - pesticide, fungicide, tratarea de
animală) semințelor, erbicide, agenți de întârziere a
creșterii, hormoni și alte substanțe chimice
utilizate în producția de plante
- rodenticide și alte produse de combatere a
dăunătorilor
- viermicide și alte produse veterinare
utilizate în producția animală (de exemplu,
diclofenac și / sau alte produse veterinare
similare).
De asemenea include dezvoltarea și
menținerea promontorilor de conservare,
sau a marginilor culturilor.
2 CA16 Alte măsuri legate de Alte măsuri legate de practicile agricole sau A04, A17,
practicile agricole de culturile agricole care nu sunt acoperite A22, A23,
de celelalte măsuri CA de ex. adaptarea A24, A34,
metodelor și / sau a momentului de recoltare A35
pentru a evita perturbarea păsărilor
cuibăritoare.
3 CB04 Adaptarea/gestionarea Adaptarea sau gestionarea reîmpăduririlor B02 parţial,
reîmpăduririi și pentru a reface habitatele forestiere și B03, B05,
regenerării pădurilor habitatele speciilor tipice de pădure, B17 parţial
incluzând, de exemplu, conversia, pe
termen lung, a plantațiilor cu aliniamente în
păduri autohtone, sau adaptarea tehnicilor
de reîmpădurire,cum ar fi utilizarea
regenerării naturale sau a focului.
4 CA07 Recreerea habitatelor Terenul care a fost folosit anterior fie pentru A02, B01,
agricole agricultură (de ex. teren arabil), pentru C05, D01,
silvicultură (de exemplu, plantație D03, F01,
populară), să fie destinat unei alte utilizări; F03, F05
(re) crearea / restaurarea ca tip de habitat
agricol din Anexa I. Include, de exemplu,
recreerea unei pajiști din anexa I dintr-o
plantație forestieră. Acesta este un proces
care ar putea dura mult timp pentru a
restabili pe deplin structura și funcțiile
habitatelor.
5 CC03 Adaptarea / gestionarea Adaptarea și gestionarea (inclusiv oprirea și D01, D03,

producerii de energie evitarea) instalării și funcționării D04, D05
regenerabilă, a infrastructurilor de energiei regenerabilă (cu
instalațiilor și excepția energiei hidro). Aceasta include, de
facilitatilor de asemenea, măsuri pentru a atenua impactul
funcționare a acestor parcurilor eoliene, cum ar fi evitarea
instalații. construirii de turbine în locuri sensibile (de
exemplu, blocaje de migrație a păsărilor),
oprirea turbinelor în anumite condiții și /
sau perioade deosebit de problematice ale
anului (de exemplu, migrația maximă).
6 CE01 Reducerea impactului Reducerea impactului infrastructurilor de E01, E02,
activităților de transport transport (drumuri, căi ferate, poduri, E03, E04
și al infrastructurii viaducte, tuneluri, benzi și canale de
navigație, strâmtori, porturi, aerodromuri) și
activități de transport asupra habitatelor și
speciilor vizate de directivele privind
conservarea naturii. Aceasta include, de
exemplu, construirea și gestionarea
pasajelor pentru animale, dezvoltarea
infrastructurii verzi / albastre, gestionarea
traficului și a infrastructurii marine și
fluviale pentru, de exemplu, reducerea
eroziunii malurilor și descurajarea
distrugerii acestora (de exemplu, lăsând
iarba să crească mult timp sau folosind
„speria activă”) „tactici) păsări din
utilizarea aerodromului / aeroporturilor. De
asemenea, include orice măsuri de reducere
a poluării fonice și luminoase.
Reglementarea traficului sau construcția
infrastructurii de circulație pentru a reduce
poluarea chimică / cu particule care ar
trebui raportată sub codul CE03.
7 CI01 Detectarea timpurie și Stabilirea și funcționarea sistemului de I01
eradicarea rapidă a detectare timpurie și eradicare rapidă a
speciilor, alohtone, speciilor străine invazive de interes pentru
invazive considerate de Uniunea Europeană (în conformitate cu
interes pentru Uniunea Regulamentul (UE) nr. 1143/2014). Aceasta
Europeană include, de asemenea, măsuri pentru
prevenirea sau reducerea probabilității
înființării și intrării speciilor alohtone
invazive.
8 CI03 Managementul, Gestionarea, controlul răspândirii altor I02
controlul sau eradicarea specii exotice „invazive” (adică orice specie
altor specii alohtone introdusă în perioada modernă care este
invazive stabilită în sălbăticie în afara ariei sale
naturale și a cărei introducere și / sau
răspândire reprezintă o amenințare concretă,
sau potențială pentru habitate și specii,
indiferent de dinamica populației invazive

(ex. controlul Acacia spp.)) sau eradicarea
populațiilor stabilite ale altor specii străine.
9 CJ02 Reducerea impactul Reducerea impactului depozitelor de K01, K02,
indus de modificările deșeuri, îndepărtarea sedimentelor, K03, K04,
hidrologice canalizarea, modificarea cursurilor de apă, K05
multifuncționale modificarea regimului de inundații și alte
modificări ale funcționării hidrologice sau
ale caracteristicilor fizice ale corpurilor de
apă, care nu pot fi ușor asociate cu una
dintre categoriile de mai sus.
10 CA05 Adaptarea cositului, Adaptarea frecvenței, metodelor utilizate A08, A09,
pășunatului și a altor și/sau momentului de cosire a pajiștilor sau A10, A11,
activități agricole a pășunatului de către animale, pentru a A13
echivalente menține /restabili habitatele sau pentru a
evita deteriorarea speciilor (de exemplu,
păsări cuiburi). Aceasta include, de
asemenea, adaptarea și gestionarea altor
activități echivalente (de exemplu, arderea).
Include, de exemplu, transformarea
pajiștilor gestionate in sistem intensiv in
pajiștilor gestionate in sistem extinsiv sau
reducerea călcării de către animale.
52
Tabel–PLANUL DE MONITORIZARE A SPECIILOR DE PLANTE
Perioada optimă de
COD Regiune
Taxon Localitate Sit Natura Cod grid Nr. monitorizare
Natura biogeografică (5)
(1) (3) 2000 (4) ploturi
2000 (2)
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
X
CON GR: Poiana lui Stanga ROSCI0138 10kmE555N250 3

CON IS: Masivul Bârnova - 10kmE564N281 2
CON AG: Dealul Sasului - 10kmE555N250 2
CON IF: Pădurea Băneasa - 10kmE559N251 3
CON IF: Pădurea Snagov - 10kmE559N253 3
ALP BV: M-ţii Bucegi ROSCI0013 10kmE552N259 3
Galanthus nivalis L.
1866 ALP NT: Masivul Ceahlău ROSCI0024 10kmE552N278 2
(Ghiocel alb)
PAN SM: Carei-Urziceni ROSCI0020 10kmE525N280 3
CON BH: Pădurea Alşt-Peştiş - 10kmE525N273 3
ALP VL: Buila-Vânturarița ROSCI0015 10kmE542N256 2
ALP VL: Cozia ROSCI0046 10kmE543N257 2
ALP VL: Munții Lotrului (Vîrful Râgla) - 10kmE543N257 1
ALP BV: Piatra Craiului ROSCI0194 10kmE550N261 2
GR: Comana, Călugăreni (Pădurea
CON ROSCI0043 10kmE559N247 3
Crucea de Piatră, Pădurea Mihai Bravu)
CON MH: Dealurile Strehaia-Bâtlanele ROSCI0405 10kmE536N247 2
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 31 bis/15.I.2024
CON MH: Cazanele Dunării ROSCI0206 10kmE527N246 1

Ruscus aculeatus L.
1849 CON CS: Domogled-Valea Cernei ROSCI0069 10kmE530N251 1
(Ghimpe)
CON MH: Valea Oglănic, Dl. Mănăstirii - 10kmE530N248 2
CON BH: Băile 1 Mai - 10kmE522N272 1
AR: Valea Crişului Alb, Sebiş (Dl.
PAN ROSCI0048 10kmE527N265 3
Pilişca), Dezna (Dl. Corbului)
CT: Canaraua Fetii, Esechioi, Pădurea
STE ROSCI0172 10kmE572N249 3
Vâlcele
PON CT: Mangalia - 10kmE580N248 2
CON IS: Valea lui David ROSCI0265 10kmE563N283 2
Pulsatilla grandis ALP AB: Şesul Craiului - 10kmE535N268 3
2093 Wender (Dediţei, CON AB: Groapa Mare - 10kmE536N268 3
Sisinei) STE CT: Murfatlar, Cernavodă, - 10kmE577N252 1
STE CT: Constanţa ROSCI0083 10kmE577N251 2
CON AB: Piatra Secuiului ROSCI0253 10kmE535N268 1
Pulsatilla patens (L.)
CON IS: Mârzeşti ROSCI0171 10kmE563N283 1
1477 Mill. (Dediţei,
Sisinei) ALP AB: Munții Trascău ROSCI0253 10kmE535N267 1
CON CV: Mestecănișul de la Reci ROSCI0111 10kmE554N265 1
Pulsatilla pratensis PAN SM: Câmpia Nirului - 10kmE523N279 2
(L.) Mill. subsp.
4110*
hungarica (Soó) Soó PAN BH: Valea lui Mihai - 10kmE523N278 2
(Dediţei, Sisinei)
NT: Rezervaţia Munticelu-Cheile
ALP ROSCI0027 10kmE552N276 1
Şugăului, Cheile Bicazulu
CON IS: Rezervaţia Valea lui David ROSCI0265 10kmE563N283 1
CON VS: Fânaţul de la Glodeni ROSCI0080 10kmE564N279 1
CON CJ: Cheile Borzeşti, Piatra Secuiului - 10kmE535N268 1
GL: Pădurea Rediu Vasilache (Jorăşti),
Iris aphylla subsp. STE 10kmE570N270 1
Pechea, Pădurea Bălţatu ROSCI0139
4097 hungarica Waldst. & GL: Conachi, Suceveni, Pădurea
Kit. (Stânjenel) STE ROSCI0151 10kmE571N266 1
Gârboavele
PAN SM: Câmpia Careiului ROSCI0020 10kmE525N280 1
CON IS: Fânațele Bârcă ROSCI0077 10kmE563N281 1

ALP AG: Piatra Craiului ROSCI0194 10kmE560N259 1
ALP HR: Cheile Bicazului ROSCI0027 10kmE551N275 1
CON MS: Defileul Mureșului (Stânceni) ROSCI0064 10kmE526N262 1
Iris humilis Georgi SM: Păşunea Grădina Cailor de la

4098 CON - 10kmE524N281 1
subsp. arenaria Urziceni
53
54
(Waldst. & Kit.) A.

PAN BH: Câmpia Nirului - 10kmE523N279 1
& D.Löve.
Tulipa hungarica CON CS: Defileul Dunării ROSCI0206 10kmE524N246 1
2300 Borbas (Lalea MH: Cazanele Mari Brînele Cazanelor,
galbenă) CON - 10kmE529N246 1
Cazanele Mici
CON BZ: Berca ROSCI0093 10kmE561N261 2
CON IS: Breazu, Mârzeşti, Valea lui David ROSCI0265 10kmE563N283 2
Crambe tataria CON VS: Glodeni ROSCI0080 10kmE564N279 2
4091 Sebeók (Târtan, STE GL: Pădurea Gârboavele ROSCI0151 10kmE572N266 1
Hodolean) BV: Sighișoara - Târnava Mare (lîngă
Viscri)
STE SB: Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic ROSCI0093 10kmE541N263 2
Stipa danubialis
MH: Valea Dunării, între Gura Văii şi
2318 Dihoru & Roman CON ROSCI0206 10kmE531N247 1
Dudaşul Schelii
(Colilie)
ALP HR: Bazinul Ciucului de Jos ROSCI0227 10kmE544N267 2
Agrimonia pilosa
1939 CON IS: Masivul Bârnova - 10kmE564N281 2
Ledeb. (Turiţă)
STE BZ: Lunca Buzăului ROSCI0103 10kmE565N259 2
Astragalus peterfii CON CJ: Suatu ROSCI0017 10kmE538N272 3
2132
Jáv. (Cosaci) CON CJ: Căianu - 10kmE537N272 3
CON AG: Rucăr (Vf..Crucii) ROSCI0013 10kmE552N260 1
ALP BV: Piatra Craiului (Marele Grohotiș) ROSCI0194 10kmE550N260 1
ALP HR: lângă sat Valea Strâmbă - 10kmE550N274 1
CON IS: Dealul Repedea, Tătăruşi ROSCI0135 10kmE564N281 1
Cypripedium
SB: Agârbiciu, Bazna, Biertan, Bradu,

calceolus L. CON ROSCI0227 10kmE543N266 1
1902 Cisnădioara, Dumbrava Sibiu, Guşteriţa
(Papucul doamnei,
ALP BV: Predeal, Muntele Tâmpa ROSCI0120 10kmE552N263 1
Blabornic)
ALP NT: Parcul Natural Vânători Neamţ ROSCI0270 10kmE554N281 1
ALP VN: Rezervaţia naturală Lepşa-Zboina - 10kmE559N268 1
CON VN: Rezervaţia naturală Pădurea Cenaru ROSCI0026 10kmE561N265 1
ALP NT: Masivul Ceahlău ROSCI0024 10kmE552N278 1
CS: Bolvaşniţa, Anina, M-ţii
CON Semenicului, Sviniţa, Plavişeviţa, ROSCI0226 10kmE528N254 1
Domogled
GR: Malu Spart (Pădurea Căscioarele),
Himantoglossum Copaciu, Comana, Călugăreni
jankae/Himantoglos IF: Mogoşoaia, Băneasa, Otopeni, Periş,
6927 CON Ciolpani, Căldăruşani, Răduleţi, - 10kmE559N251 1
sum caprinum
/2327 Brăneşti, Pădurea Cernica
(M.Bieb.) Spreng.
(Ouăle popii) TL: Caugagia, Babadag, Nifon,
STE - 10kmE574N263 1
Luncaviţa
STE CT: Hagieni ROSCI0157 10kmE579N248 1
STE CT: Murfatlar ROSCI0083 10kmE579N248 1
STE CT: Gura Dobrogei - 10kmE579N248 1
AG: Muntele Pietricica, V.
ALP
Dâmbovicioarei 10kmE550N260
Liparis loeselii (L.) NT: Masivul Ceahlău , Hangu, Parcul
1903 ALP ROSCI0024 10kmE553N279 1
Richard (Moşişoare) Natural Vânători Neamţ
BV: Mlaştina Hărman, Stupini - Mlaştina
Arinişe
CON DB: Tătărani în Mlaştina Iepuraş - 10kmE551N255 1
Paeonia officinalis CON CS: Baziaş - 10kmE521N248 1
L. subsp. banatica
2097
(Rochel) Soó CON BH: Dumbraviţa, Dl.Pacău ROSCI0061 10kmE524N270 1
(Bujor)
Potentilla emilii- STE CT: Adamclisi - 10kmE574N250 3
popii Nyár. STE CT: Şipote, Urluia Dumbrăveni - 10kmE574N249 1
2125
(Buruiană de cinci
degete) STE CT Canaraua Fetii ROSCI0172 10kmE572N249 1
Klasea CJ: Boj-Cătun, Boju, Fânatele Clujului
6282*/ lycopifolia/Serratula (Câmpeneşti)
4087* lycopifolia (Vill.)
CON VS: Pădurea Păscăloaia - 10kmE567N279 2
A.Kern. (Gălbinare)
2186 ALP CJ: V. Drăganului - 10kmE529N272 1
55
56
Syringa josikaea ALP AB: V. Arieşului Mare ROSCI0002 10kmE532N265 1

J.Jacq. ex Rchb.f.
(Liliac transilvănean, ALP BH: V. Iadului ROSCI0324 10kmE528N267 1
Lemnu vântului)
Thlaspi jankae
2120 CON MH : Gura Văii, Dudaşul Schelei ROSCI0206 10kmE531N247 1
A.Kern. (Punguliţă)
Gladiolus palustris
4096 CON AR: Nădlac ROSCI0108 10kmE514N261 1
Gaudin (Gladiolă)
Thesium CON CJ: Becaş ‽ - - ‽
1437 ebracteatum Hayne CON BN: Ragla ‽ - - ‽
(Măciulie) CON SB: Mediaş ‽ - - ‽
CON SM: Lacul Călineşti - 10kmE531N284 1
CON MH: Lacul Balta - 10kmE531N250 1
Lindernia
CON GR: Comana ROSCI0043 10kmE560N247 1
1725 procumbens
(Krock.) Philcox PAN BH: Oşand, Valea Ghepişului - 10kmE522N271 1
PON TL: Delta Dunării ROSCI0065 10kmE582N264 1
STE CT: Delta Dunării ROSCI0065 10kmE582N264 1
Centaurea jankae STE CT: Cotul Văii, Albeşti ROSCI0157 10kmE579N248 1
2253 Brândză (Vineţele,
Dioc, Zglăvoc) STE TL: Capul Doloşman – Jurilovca ROSCI0065 10kmE580N259 3
Cirsium
SM: Câmpia Careiului (Hotoan, Valea
4081 brachycephalum PAN ROSCI0020 10kmE525N280 4
Ierului)
Juratzka (Pălămidă)
Ferula sadleriana CON CJ: Cheile Turzii ROSCI0035 10kmE536N270 2
2170*
Ledeb (Aerel)
CON HD: Cheile Boiţei - 10kmE531N258 2
Dianthus diutinus
4074* PAN AR: Dealul Mocrea - 10kmE522N265 1
Kit. (Garofiţă)
Draba dorneri
2113 ALP HD: M-ții Retezat (Colţii Prelucelor) ROSCI0217 10kmE532N256 1
Heuff. (Flămânzică)
1689 CON CJ: Cheile Turzii ROSCI0035 10kmE536N270 2
CON CJ: Cheile Borzeşti ROSCI0253 10kmE535N268 1
Dracocephalum
austriacum L. CON AB: Cheile Vălișoarei ROSCI0253 10kmE535N268 1
(Mătăciune) AB: Piatra Secuiului (Colţii Trascăului),
M-ţii Trascău
CON BZ: Pâclele Mici si Pâclele Mari ROSCI0272 10kmE561N261 1
Pontechium CON IS: Valea lui David ROSCI0265 10kmE563N283 1
maculatum subsp.
6948 STE CT: Fântâniţa Murflatlar ROSCI0083 10kmE577N251 1
maculatum/Echium
/4067 STE CT: Canaraua Fetii ROSCI0172 10kmE575N248 1
russicum J.F.Gmel.
(Capul şarpelui) CON CJ: Cheile Turzii ROSCI0035 10kmE536N270
CON MS: Sighișoara-Târnava Mare (Roadeș) ROSCI0227 10kmE546N267 1
ALP PH: M-ţii Bucegi (Valea Jepilor) ROSCI0013 10kmE552N260 1

Gentiana lutea L. ALP BV: Piatra Craiului (Valea Mărtoiului) ROSCI0194 10kmE550N260 1
1657
(Ghinţură galbenă) ALP VL: Buila- Vânturarița (Valea Cheii) ROSCI0015 10kmE542N256 1
ALP HD: M-ţii Retezat ROSCI0217 10kmE532N255 1
Moehringia jankae STE CT: Cheia, (Cheile Dobrogei) ROSCI0215 10kmE577N255 3
2079 Griseb. ex Janka STE TL: Munții Măcinului ROSCI0123 10kmE575N261 10
(Merinană) STE TL: Dl. Consul, com. Izvoarele ROSCI0201 10kmE576N261 3
Poa granitica Br.-Bl. ALP PH: M-ţii Bucegi ROSCI0013 10kmE552N259 1
subsp. disparilis
4122
(E.I.Nyár.) E.I.Nyár. ALP SB: M-ţii Făgăraş ROSCI0122 10kmE544N260 1
(Firuţă de munte)
SB: M-ţii Făgăraş (Valea Boii, Valea
Bâlii)
ALP BN: M-ţii Rodnei ROSCI0125 10kmE541N282 1

Tozzia carpathica ALP HD: M-ţii Retezat (Valea Șteviei) ROSCI0217 10kmE532N255 1
4116 Woloszcz. (Iarba
gâtului) ALP VN: Rezervaţia Lepşa-Zboina - 10kmE559N268 1
ALP NT: Pietrele Doamnei ROSCI0212 10kmE552N278 1
ALP DB: Bucegi (Valea Peleșului) ROSCI0013 10kmE552N259 1
AG: Piatra Craiului (Valea
ALP 10kmE550N260 1
Dâmbovicioarei) ROSCI0194
57
58
Apium repens
1614 ALP HR: Miercurea-Ciuc, Lueta, Teleac ‽ - 10kmE550N269 1
(Jacq.) Lag. (Ţelină)
ALP PH: M-ţii Bucegi ROSCI0013 10kmE552N259 4
Arnica montana L.
1762 ALP NT: Masivul Ceahlău ROSCI0024 10kmE552N278 3
(Arnică)
ALP SV: Teșna - 10kmE544N281 1
ALP PH: M-ţii Bucegi ROSCI0013 10kmE552N259 2
ALP SB: M-ţii Făgăraş (Avrig) ROSCI0122 10kmE546N260 2
Artemisia eriantha ALP HD: M-ţii Retezat ROSCI0217 10kmE532N255 1
1763
Ten. ALP NT: Masivul Ceahlău ROSCI0024 10kmE552N278 1
ALP BV: Piatra Craiului (Marele Grohotiș) ROSCI0194 10kmE550N260 1
ALP VL: M-ții Parâng ROSCI0188 10kmE538N256 1
STE CT: Cheia (Cheile Dobrogei) ROSCI0215 10kmE577N255 4
Campanula
STE TL: Dl. Consul, com. Izvoarele ROSCI0201 10kmE576N261 2
2236 romanica Săvul.
(Clopoţel dobrogean) STE TL: Munții Măcinului ROSCI0123 10kmE574N262 10
STE TL: Dealurile Agighiolului ROSCI0060 2
CON IS: Vlădeni, Vladnic ‽ - ‽
Luronium natans CON CJ: Sântioana ‽ - ‽
1831
(L.) Raf. PON ‽ - ‽
STE ‽ - ‽
MH: M-ţii Mehedinţi, Obârşia Cloşani,
Poiana Mare, Ciolanul Mare
CON BV: Prejmer, Rupea ROSCI0170 10kmE553N264 1
Eleocharis PAN TM: Băteşti - 10kmE526N260 1
1898 carniolicaW.D.J.Koc PAN BH: Călugări pe râul Lespezi şi Oradea - 10kmE522N273 1
h (Pipiriguţ) AR: Valea Crişului Alb, Sebiş, Susani,

PAN ROSCI0298 10kmE527N265 1
Valea Deznei, Valea Ociu
PAN AR: Cristior, Dezna,Valea Iadului - 10kmE526N265 1
ALP BV: Piatra Craiului ROSCI0194 10kmE550N260
Galium moldavicum CON IS: Valea lui David ROSCI0265 10kmE563N283 1
2191
(Dobrescu) Franco VS: Fânaţurile de la Glodeni ROSCI0080 10kmE564N279 1
ALP MS: Parcul Natural Defileul Mureşului ROSCI0064 10kmE528N262 2
Angelica palustris CON NT: Bahna Mare - 10kmE557N279 4
1617 (Besser) Hoffm. PAN SM: Câmpia Careiului ROSCI0020 10kmE525N280 2
(Angelică de baltă) ALP MM: Tinovul Iezerul Mic - 10kmE536N281 1
ALP CV: Tinovul Apa Roșie ROSCI0242 10kmE556N269 1
ALP CS: Cheile Rudăriei ROSCI0032 10kmE527N249 2
Asplenium
MH: Poiana Mraconia, Cazanele Mari,
4066 adulterinum Milde CON ROSCI0206 10kmE529N246 2
până la Tisoviţa
(Feriguţă, Ruginiţă)
ALP GJ: Munții Țarcu (poiana Mataniei) ROSCI0126 10kmE529N255 1
AB: M-ţii Apuseni (Ponor, Pietroasa, V.
Vinului)
SV: Masivul Rarău- Giumalău
(Slătioara)
HD: M-ţii Retezat (Gura Zlata, Poiana
Judele)
Buxbaumia viridis ALP SB: M-ţii Fagaraş (V. Sâmbetei) ROSCI0122 10kmE544N261 2
1386 (DC.) Moug. & ALP VL: M-ţii Fagaraş (V. Boia Mare) ROSCI0122 10kmE544N259 1
Nestl. MM: M-ţii Maramureşului (V.
Frumuşeaua, V. Comanu Mic)
BV: Piatra Craiului (valea Șpirlea,
ALP 10kmE550N260 3
Vlădușca, Crăpăturii) ROSCI0194
ALP BV: Bucegi (Mălăiești) ROSCI0013 10kmE552N259 1
ALP SV: Tinovul Mare Poiana Stampei ROSCI0247 10kmE545N280 1
ALP AB: Șureanu ROSCI0087 10kmE534N260 1
CON VL: Valea Cernei, ROSCI0069 10kmE543N256 2
ALP VL: Buila Vânturarița ROSCI0015 10kmE542N256 1
ALP SB: M-ţii Făgăraş ROSCI0122 10kmE544N260 2

Campanula serrata ALP HD: M-ţii Parâng ROSCI0188 10kmE538N256 2
4070* (Kit.) Hendrych ALP BV: Piatra Craiului ROSCI0194 10kmE550N260 1
(Clopoţel) ALP VL: Munții Lotrului, Vârful Robu - 10kmE537N259 1
ALP MM: Igniș ROSCI0092 10kmE534N284 2
ALP BV: Bucegi ROSCI0013 10kmE552N259 2
ALP BZ: Siriu ROSCI0229 10kmE557N262 2
59
60
ALP HD: M-ţii Parâng, M-ţii Sureanu ROSCI0188 10kmE538N256 2

PH: M-ţii Bucegi (Poiana Coştilei, Valea
Cladonia subgenul ALP ROSCI0013 10kmE552N260 2
Cerbului)
Cladina ALP SB: M-ţii Lotrului ROSCI0085 10kmE537N259 2
CON MH: Cioaca Cremeneasca, Rudina ROSCI0206 10kmE528N246 2
CON CJ: Mărişel-Lacul Tarniţa - 10kmE532N271 2
Cladonia arbuscula
5203 ALP HD: M-ţii Retezat ROSCI0217 10kmE532N255 2
(Wallr). Rbenh
CON CJ: Cheile Turzii (Dl. Ascuţit) ROSCI0035 10kmE536N270 2
Cladonia ALP NT: Masivul Ceahlău ROSCI0024 10kmE552N278 2
5208 rangiferina (L.)
Web. CON BZ: Pădurea Ruginoasa (Mlăjet) - 10kmE560N262 2
Dichelyma
HD: M-ţii Retezat: Lacul Bucura, Lacul
1383 capillaceum (With.) ALP ROSCI0217 10kmE532N255 2
Galeş
Myrin
ALP CJ: Cojocna, Valea Almaşului, Gilău ROSCI0238 10kmE537N272 2
HR: Ciuc, Bixad, Tuşnad, Trei Scaune,
Dicranum viride Reci
1381 (Sull. & Lesq.) ALP NT: Valea Pârâului Pângărăcior - 10kmE554N278 1
Lindb. SV: Mlaştina Coşna, Codrul Secular
Slătioara
ALP SV: Giumalău, Tinovul Poiana Stampei ROSCI0247 10kmE545N280 2
Hamatocaulis ALP SB: M-ţii Făgăraş ROSCI0122 10kmE544N260 1
vernicosus//Drepano
6216 cladus
/1393 (Hamatocaulis) ALP BV: M-ţii Bucegi (Valea Horoabei) ROSCI0013 10kmE552N260 1
vernicosus (Mitt.)
Hedenas
1413 Lycopodium spp. include speciile:
5191 L. inundatum,
ALP HD: M-ţii Parâng ROSCI0188 10kmE538N256 2
5105 L. clavatum,
ALP HD: M-ţii Retezat ROSCI0217 10kmE532N255 4
ALP MM: Mlaștina Iezerul Mare-Igniș - 1
ALP VL: Munții Lotrului, Vârful Robu - 1
CJ: Tinovul Dâmbul Negru-intre
ALP - 1
Drumuri
ALP VL: M-ții Făgăraș ROSCI0122 10kmE544N261 2
HR: Tinovul Luci, Valea Bâsca,
ALP - 3
Mlaştina Borsaros
ALP HR: Tinovul Apa Lină ROSCI0241 10kmE556N269 1
5104 L. annotinum,
5183 L. alpinum,
5184 L. complanatum,
5187 L. tristachyum
VL: Buila-Vânturarița (Pădurea deasupra
ALP 10kmE542N256 1
5189 L. selago (Pedicuţă) Cheile Cheii) ROSCI0015
ALP VL: Cozia-Muchia Turneanu ROSCI0046 10kmE543N257
ALP PH: M-ţii Bucegi (Valea Cerbului) ROSCI0013 10kmE552N260 2
Mannia triandra
1379 ALP SB: M-ţii Făgăraş (Lacul Avrig) ROSCI0122 10kmE545N261 2
(Scop.) Grolle
Meesia longiseta ALP SB: M-ţii Fagaraş, Valea Puha ROSCI0122 10kmE544N260 4
1389
Nees CON CJ: Băile Sărate –Turda ROSCI0223 10kmE537N270 4
CON IL: Snagov, Scroviştea ROSCI0224 10kmE555N250 2
Aldrovanda STE TL: Lacul Babadag - 10kmE578N260 2
1516 vesiculosa L. PAN SM: Câmpia Careiului ROSCI0020 10kmE525N280 2
(Otrăţel) STE TL: Delta Dunării ROSCI0065 10kmE582N264 2
CON CV: Mestecănișul de la Reci ROSCI0111 10kmE554N265
ALP HR: Mlaştina Nadas 10kmE554N269 5

ALP HR: Mlaştina Dumbrava Harghitei - 10kmE551N270 3
Ligularia sibirica
ALP HR: Mlaştina Benes - 10kmE553N269 2
1758 (L.) Cass. (Curechi
de munte, Gălbenele) CON NT: Mlaştina Unghi 10kmE556N279 4
ALP AG: Piatra Craiului (Pietricica) ROSCI0194 10kmE550N260 1
ALP VL: Cascada Scoruș - 1
61
62
ALP MM: Tinovul Iezerul Mic - 1

MM: Mlaștina eutrofă de sub cascada
ALP - 1
Strungi
ALP BV: Bucegi (Valea Caraimanului) ROSCI0013 10kmE552N259 1
ALP SV: Tinovul Mare de la Coșna - 1
ALP HR: Tinovul Apa Lină ROSCI0241 10kmE556N269 1
BV: Pădurea şi mlaştinile eutrofe de la
Prejmer
Adenophora liliifolia ALP NT: Parcul Natural Vânatori- Neamţ ROSCI0270 10kmE554N280 2
4068
(L.) Ledeb. ex A.DC.
ALP CV: Herculian - 10kmE552N268 2
PAN SM: Pădurea Foieni (sat Foieni) ROSCI0020 10kmE524N281 2
HR: Sâncrăieni la Borsaroş, Vrabia la
Saxifraga hirculus Beneş, Tuşnadul Nou în Mlaştina
1528
L. (Ochii şoricelului) ALP HR: Valea Mijlocie - 10kmE553N269 1
ALP HR: Mlaștina Dumbrava Harghitei - 1
DJ: Balta Cîrcel, Balta Fesineşti, Balta
Godovan, Balta Lungă, Balta Lupului,
Caldesia CON - - ‽
Balta Plopilor, Balta Plutei, Balta
1832 parnassifolia (L.) Potmoalelor la Brănişte ‽
Parl. (Limbariţă)
CON IF:Pădurea Gruiu, Lacul Snagov ‽ - - ‽
STE TL: Delta Dunării ‽ - - ‽
Centaurea pontica
Prod. & Nyár
2255 PON TL: Sulina ROSCI0065 10kmE584N265 3
(Vineţele, Dioc,
Zglăvoc)
CON IF: Ciolpani, Tigăneşti, Snagov, Cernica - 10kmE558N253 1

CON GR: Comana ROSCI0043 10kmE560N247 1
CON SM: Lacul Călineşti - 10kmE531N284 1
Marsilea quadrifolia
1428 BH: Băile Episcopeşti, Gara Rădvan,
L. (Trifoiaş de baltă) PAN -
Marţihaz
PAN AR: Lunca Teuzului - 10kmE523N267 1
CON CS: Ostrovul Moldova Veche ROSCI0206 10kmE524N246 1
STE CT: Delta Dunării (Sulina) ROSCI0065 10kmE580N264 1
Colchicum CON CS: Ostrovul Moldova Veche ROSCI0206 10kmE524N246 2
2285 arenarium Waldst.
& Kit. (Brânduşă) CON DJ: pe Movila lângă lacul Popii - 10kmE537N240 2
Encalypta mutica
1982 ALP, CON AB: M-ţii Apuseni ‽ ROSCI0002 10kmE529N269 1
I.Hagen
Leucobryum ALP SV: Codrii Seculari Slătioara ROSCI0212 10kmE548N282 1
1400 glaucum (Hedw.)
Ångstr SB: Cisnădioara - 10kmE541N261 1
Orthotrichum rogeri CON AR: Săvârşin ‽ - 10kmE526N262 ‽

1387
Brid. AB: Valea Lungă ‽ - 10kmE540N265 ‽
ALP HD: M-ţii Parâng (Mlaştina Calcescu) ROSCI0188 10kmE537N256 1
HR: Mlaştina Nadas, Mlaştina
CON - 10kmE554N269 2
Dumbrava v
ALP HR: Mlaştina Borsaroş, Valea Bâsca - 10kmE537N256 2
ALP SV: Tinovul Mare Poiana Stampei ROSCI0247 10kmE554N269 1
ALP SV: Coșna - 10kmE553N270 1
ALP BV: Munții Bucegi, Tinovul Lăptici ROSCI0013 10kmE545N280 1
ALP SB: M-ții Făgăraș (Valea Șerbotei) ROSCI0122 1
Sphagnum spp. SV: Tinovul Gaina-Lucina, Tinovul
1409 Lucina, Tinovul Sunătorul Mare-Valea
(Muşchi de turbă)
ALP Stânii, Tinovul Jinului, Bahnele 10kmE552N259
Bancului, Șaru Dornei, Tinovul Mare de
la Coșna, Teșna, Teșna Românești - 7
MM: Mlaștinile Vlășchinescu, Tăul La
ALP Gutâi (Tăurile Chendroaiei) - 10kmE544N261 2
CJ: Dâmbul Negru-intre Drumuri,

Molhașul Călățele, Negruțul Finciului-
CON Rovina Mare - 3
ALP AB:Valea Frumoasei ROSCI0085 1
63
64
Frecvenţa de monitorizare: o dată/an

1. Conform listei de specii/gen din ghidul de monitorizare în ordine alfabetică
2. Regiunea biogeografică va fi consemnată conform cu cheklist-ul din formatul de raportare catre CE
3. Se vor utiliza prescurtări ale denumirii judetelor și complete pentru coronime
4. Cod grid pentru grila 10x10 km
5. Luna sau lunile din an în care se face monitorizarea optim (marcat cu gri)
‽ - Necesită confirmare
GHIDUL CU PROTOCOLUL ȘI METODOLOGIA DE MONITORIZARE A STĂRII

DE CONSERVARE A SPECIILOR DE NEVERTEBRATE DE INTERES
COMUNITAR
I. PROTOCOLUL DE MONITORIZARE A STĂRII DE CONSERVARE A

SPECIILOR DE NEVERTEBRATE DE INTERES COMUNITAR
II. METODOLOGIA DE MONITORIZARE A STARII DE CONSERVARE A
SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR
III. LISTA CU SITURILE NATURA 2000
IV. PRESIUNILE ȘI AMENINTARILE CE ACTIONEAZA ASUPRA SPECIILOR DE
NEVERTEBRATE DE INTERES COMUNITAR
V. MĂSURILE DE CONSERVARE PENTRU SPECIILE DE NEVERTEBRATE DE
INTERES COMUNITAR

I.1. Informații generale

Monitorizarea este un program alcătuit dintr-un număr de cercetări periodice, calitative
și cantitative ale zonei de studiu. Aceste investigații se fac după o procedură standard stabilită
prin metodologia de monitorizare. De multe ori, monitorizarea speciilor de nevertebrate constă
în stabilirea prezenței sau absenței speciei în situl investigat, mai ales dacă există date vechi
despre existența speciei în sit. Exceptând cazurile de determinare incorectă a speciei, absența
nu poate fi dovedită decât prin rezultatul negativ al monitorizării adecvate a zonei de studiu,
obligatoriu repetată frecvent, pe parcursul mai multor ani (rezultatul negativ dintr-un singur an
nu poate fi considerat definitoriu).
I.2. Modul de colectare a datelor la nivel național

Colectarea datelor din teren privind speciile de nevertebrate de interes comunitar se
face într-un număr reprezentativ de ploturi (de 10x10 km), la nivelul fiecărei bioregiuni în care
sunt semnalate speciile respective. Ploturile de 10x10 km sunt stabilite prin planurile de
monitorizare, ținându-se cont atât de datele istorice privind prezența speciilor, cât și de prezența
habitatelor favorabile și urmărindu-se o acoperire cât mai echilibrată a acestora și a
bioregiunilor investigate în ansamblul lor.
Colectarea datelor din teren se va realiza în sistem GIS cu ajutorul echipamentelor
digitale de cartografie, toate acestea fiind echipate cu software-ul adecvat. În acest fel, datele
colectate în teren vor fi mult mai uşor preluate şi prelucrate de sistemul naţional de monitoring
(SIMSHAB). De asemenea, colectarea datelor din teren se va face de către experți într-un mod
unitar, putându-se folosi o aplicație (ODK Collect) care se instalează pe telefonul mobil pentru
sistemul de operare Android, sau când acest lucru nu este posibil, informațiile prelevate sunt
completate în fișele de teren tipărite, ulterior datele din acestea fiind centralizate într-o bază de
date de tip Excel. Atât aplicația ODK Collect, cât și baza de date tip Excel sunt configurate
conform structurii fișei de teren.
Aplicația mobilă (ODK Collect) reprezintă interfața pentru o bază de date XML, datele
fiind trimise și stocate într-un server configurat pentru aceasta. Adresa serverului trebuie să fie
cunoscută pentru a putea fi descărcat formularul în care sunt completate informațiile din teren.
Odată ce formularul tip a fost descărcat, este necesar ca minim localizarea să fie activă
pentru a putea prelua coordonatele geografice, iar apoi se pot introduce restul de date necesare
pentru a încheia o sesiune. Majoritatea câmpurilor pot fi completate foarte repede fiind vorba
despre o simplă selecție, în timp ce date precum presiuni și amenințări trebuie introduse manual
în câmpul corespunzător.
Odată ce toate câmpurile au fost completate, formularele pot fi salvate, iar dacă există
o conexiune de date activă, acestea pot fi trimise către server, unde sunt stocate. În cazul în
care nu există o conexiune de date activă sau semnalul este slab, formularele pot fi salvate
indefinit și încărcate când acest lucru este posibil.
I.3. Parametrii evaluați

În timpul deplasărilor în teren, pe lângă datele spațiale, experții vor nota și unii
parametri care sunt completați în tool-ul de raportare pentru fiecare specie și fiecare regiune
biogeografică. Deși durata colectării datelor crește prin adăugarea acestor parametrii, colectând
astfel de date în teren se asigură că experții notează precis informațiile și acestea rămân
obiective. De asemenea, colectând într-un format unitar, parametrii pot fi apoi analizați și
sintetizați pentru a obține date obiective care sunt apoi introduse în raportul României.
Parametrii notați de experți în timpul activităților de teren sunt: starea populației, aria și
calitatea habitatului, existența unui habitat favorabil neocupat, presiuni observate și potențiale
amenințări și prospecte viitoare.
● Starea populației: Acest câmp este folosit pentru a evalua direcția tendinței pe termen
scurt. Tendința mărimii populației arată schimbări ale numărului total de indivizi din
populația biogeografică a unei specii. Fluctuația (sau oscilația) nu este o schimbare
direcțională a unui parametru și, prin urmare, fluctuația nu este o tendință. Indicați dacă
tendința populației este stabilă / în creștere / în scădere;
● Aria și calitatea habitatului: Acest câmp răspunde la întrebarea dacă există o
suprafață suficientă de habitat și cu o calitate bună pentru supraviețuirea pe termen
lung;
● Existența unui habitat favorabil neocupat: Ca și întrebarea precedentă, acest câmp
răspunde la întrebarea “Există o suprafață suficient de mare de habitat neocupat de
calitate adecvată (pentru supraviețuirea pe termen lung)?”;
● Presiuni observate și potențiale amenințări: Acest câmp oferă informații despre
principalele presiuni și amenințări observate în zonă;
● Prospecte viitoare: Perspectivele indică direcția schimbării preconizate a stării de
conservare în viitorul apropiat folosind indicatorii „bun”, „scăzut”, „rău” sau
„necunoscut”.
I.4. Fișa de teren
Formular pentru colectarea datelor din teren - specii
I. DATE GENERALE
3. Toponim
2. Codul și 4. Nume/prenume
1. Cod plot asociat plotului
denumirea speciei expert
de monitorizare
7. Tipul de 8. Condițiile
5. Data 6. Suprafață plot
habitat meteorologice
II. POPULAȚII - INDICATORI

Indicatori A B C
Indicator 1 -
Mărimea
populației
Indicator 2 -
Abundența
III. HABITATUL SPECIEI

Indicatori A B C
Indicator 1 -
Suficiența
habitatului
Indicator 2 -
Calitatea
habitatului
Indicator 3 -
Funcția
habitatului
IV. PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI

1. Lista presiuni (max 10) conf. lista CE
Descriere
Cod presiune Denumire presiune Intensitate
(Opțional)
Detaliere
presiune:
......
Durata presiunii:
Manifestare:
Detaliere
presiune:
.....
Durata presiunii:
Manifestare:
2. Lista amenințări (max 10) conf. lista CE
Descriere
Cod amenintare Denumire amenințare Intensitate
(Opțional)
Detaliere
...... amenințare:
Durata
amenințare:
Manifestare:
Detaliere
amenințare:
..... Durata
amenințare:
Manifestare:
V. MĂSURI DE CONSERVARE
1. Sunt necesare
măsuri de Da Nu
conservare?
Presiunea
2. Dacă Da, cod Cod Denumire Descriere măsură adresată
și denumire de măsură
conf. listă CE
2. Măsuri de
conservare Da Nu
implementate
Presiunea
2. Dacă Da, cod Cod Denumire Descriere măsură adresată
și denumire de măsură
conf. listă CE
VI. PERSPECTIVE
Populație
Habitatul speciei
VII. LISTĂ TAXONI, CARACTERISTICI (opțional)

I.5. Aplicabilitatea diferitelor metode de monitorizare
Tabel. Aplicabilitatea diferitelor metode de monitorizare a nevertebratelor de interes comunitar

Cod Mediu
Specie Metoda transectului liniar Metoda suprafeței Metoda punctului fix Observații
specie de viață
ANNELIDA
Colectarea de pe o suprafață Capturarea prin agitarea
1034 Hirudo medicinalis acvatic - -
stabilită standardizată a apei
Colectarea de pe o suprafață Capturarea prin agitarea
6928 Hirudo verbana acvatic - -
stabilită standardizată a apei
MOLLUSCA
Colectarea manuală Colectarea indivizilor dintr-o
1064 Theodoxus transversalis acvatic - -
Colectarea prin dragare suprafață stabilită
Colectarea de pe o suprafață
Colectarea cu ajutorul fileului
4056 Anisus vorticulus acvatic stabilită - -
limnologic
Colectarea vegetației acvatice
Colectarea indivizilor dintr-o
4057 Drobacia banatica terestru - - -
suprafață stabilită
Cercetare vizuală și tactilă
1026 Helix pomatia terestru Transectul vizual diurn Colectarea indivizilor dintr-o - -
Colectarea manuală Colectarea indivizilor dintr-o
1032 Unio crassus acvatic - -
Colectarea prin dragare suprafață stabilită
Metoda căutării vizuale
1014 Vertigo angustior terestru - Colectarea indivizilor dintr-o - -
Metoda căutării vizuale
1016 Vertigo moulisiana terestru - Colectarea indivizilor dintr-o - -
CRUSTACEA
Capturarea cu ajutorul
1091 Astacus astacus acvatic Colectarea manuală - -
capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium acvatic Colectarea manuală - -
capcanelor
ODONATA
Transectul vizual diurn
terestru - Numărători cronometrate -
Numărarea exuviilor
1044 Coenagrion mercuriale
acvatic - - -
limnologic
69
70

4045 Coenagrion ornatum
acvatic - - -
limnologic
4046 Cordulegaster heros Colectarea cu fileul
acvatic - limnologic prin deranjarea -
limnologic
substratului (Kick-sampling)
terestru - - -
1042 Leucorrhinia pectoralis
acvatic - Numărători cronometrate -
limnologic
1037 Ophiogomphus cecilia Colectarea cu fileul
limnologic
1040 Stylurus flavipes Colectarea cu fileul
limnologic
ORTHOPTERA
Capturarea cu fileul
entomologic pe un transect
prestabilit
4048 Isophya costata terestru Identificarea vizuală pe un - - -
transect prestabilit
Identificarea auditivă pe un
prestabilit
4049 Isophya harzi terestru Identificarea vizuală pe un - - -

4050 Isophya stysi terestru entomologic pe un transect - - -
prestabilit
Identificarea vizuală pe un
4052 Odontopodisma rubripes terestru prestabilit - - -
4053 Paracaloptenus caloptenoides terestru prestabilit - - -
prestabilit
4054 Pholidoptera transsylvanica terestru Identificarea vizuală pe un - - -
1050 Saga pedo terestru prestabilit - - -
prestabilit
4055 Stenobothrus eurasius terestru Identificarea vizuală pe un - - -
COLEOPTERA
Transect vizual nocturn

4011 Bolbelasmus unicornis terestru - - -
prestabilit
Transect vizual diurn
1085 Buprestis splendens terestru - - -
prestabilit
71
72
Monitorizarea cu ajutorul
4012 Carabus hampei terestru Transect vizual diurn - -
capcanelor de sol
4013 Carabus hungaricus terestru Transect vizual diurn - -
capcanelor de sol
4014 Carabus variolosus terestru Transect vizual diurn - -
capcanelor de sol
4015 Carabus zawadskii terestru Transect vizual diurn - -
capcanelor de sol
1088 Cerambyx cerdo terestru Transect vizual diurn Prospectarea arborilor gazdă - -
Prospectarea microhabitatelor
1086 Cucujus cinnaberinus terestru Transect vizual diurn - -
cu lemn tăiat, doborât natural
1082 Graphoderus bilineatus terestru - - Utilizarea capcanei luminoase -
Colectarea de pe o suprafață
1082 Graphoderus bilineatus acvatic - stabilită cu ajutorul fileului -
capcanelor cu momeală
limnologic
Transect vizual diurn
1083 Lucanus cervus terestru - - -
Transect vizual nocturn
1089 Morimus funereus terestru Transect vizual diurn - -
cu lemn mort
cu lemn mort
1084 Osmoderma eremita terestru Transect vizual diurn - -
Utilizarea sitei pentru cernere
humus
4020 Pilemia tigrina terestru Transect vizual diurn Prospectarea plantei gazdă - -
Prospectarea microhabitatelor Capturarea cu ajutorul
4022 Probaticus subrugosus terestru - -
cu lemn mort capcanelor de sol
4024 Pseudogaurotina excellens terestru Transect vizual diurn Prospectarea plantei gazdă - -
4026 Rhysodes sulcatus terestru Transect vizual diurn - -
cu lemn mort
Prospectarea arborilor gazdă
1087 Rosalia alpina terestru Transect vizual diurn Prospectarea microhabitatelor - -
cu lemn mort
LEPIDOPTERA
1066 Apatura metis terestru Transectul vizual diurn - - Numărarea adulților

Arytrura musculus - adulți terestru - - Utilizarea capcanei luminoase Numărarea adulților
4027
Arytrura musculus - larve terestru Transectul vizual diurn - - Numărarea larvelor
6199 Callimorpha quadripunctaria terestru Transectul vizual diurn - Utilizarea capcanei luminoase Numărarea adulților
4028 Catopta thrips terestru - - Utilizarea capcanei luminoase Numărarea adulților
Numărarea adulților,
4030 Colias myrmidone terestru Transectul vizual diurn - -
ouălor și plantelor
gazdă (Chamaecytisus
sp.)
Numărarea adulților și
4031 Cucullia mixta lorica terestru Transectul vizual diurn - Utilizarea capcanei luminoase plantelor gazdă (Aster
linosyris)
4032 Dioszeghyna schmidti terestru - - Utilizarea capcanei luminoase Numărarea adulților
4033 Erannis ankeraria terestru - - Utilizarea capcanei luminoase Numărarea adulților
1069 Erebia sudetica terestru - - Numărarea adulților
Numărarea cuiburilor
Eriogaster catax - larve + de omizi (la intersecția
terestru Transectul vizual diurn - -
cuiburi ramurilor de porumbar)
1074 și a larvelor
Numărarea adulților -
Eriogaster catax - adulți terestru - - Utilizarea capcanei luminoase Atenție: specie rar
atrasă la lumină!
Numărarea
Euphydryas aurinia - larve terestru Transectul vizual diurn - -
1065 hibernaculelor
Euphydryas aurinia - adulți terestru Transectul vizual diurn - - Numărarea adulților
6169 Euphydryas maturna terestru Transectul vizual diurn - - Numărarea adulților
4034 Glyphipterix loricatella terestru - - Numărarea adulților
Numărarea urmelor
activității larvelor
Gortyna borelii lunata - larve terestru Transectul vizual diurn - - (dejecții la baza tufelor
4035 de Peucedanum
officinale)
Gortyna borelii lunata - adulți terestru Transectul vizual nocturn - Utilizarea capcanei luminoase Numărarea adulților
Hyles hippophaes - larve terestru Transectul vizual diurn - - Numărarea larvelor
1077
Hyles hippophaes - adulți terestru - - Utilizarea capcanei luminoase Numărarea adulților
4036 Leptidea morsei terestru Transectul vizual diurn - - Numărarea adulților
1067 Lopinga achine terestru Transectul vizual diurn - - Numărarea adulților
1060 Lycaena dispar terestru Transectul vizual diurn - - Numărarea adulților

4038 Lycaena helle terestru - - Numărarea adulților
1058 Maculinea arion terestru Transectul vizual diurn - - Numărarea adulților
1061 Maculinea nausithous terestru - - Numărarea adulților
1059 Maculinea teleius terestru - - Numărarea adulților
73
74
4039 Nymphalis vaualbum terestru Transectul vizual diurn - - Numărarea adulților

1057 Parnassius apollo terestru - - Numărarea adulților
1056 Parnassius mnemosyne terestru Transectul vizual diurn - - Numărarea adulților
Proserpinus proserpina - larve terestru Transectul vizual diurn - - Numărarea larvelor
1076 Proserpinus proserpina -
terestru - - Utilizarea capcanei luminoase Numărarea adulților
adulți
4043 Pseudophilotes bavius terestru - - Numărarea adulților
Zerynthia polyxena - larve terestru Transectul vizual diurn - - Numărarea larvelor
1053
Zerynthia polyxena - adulți terestru Transectul vizual diurn - - Numărarea adulților
I.6. Perioadele optime și suboptime de monitorizare
Tabel. Perioadele optime și suboptime de monitorizare a speciilor de nevertebrate de interes comunitar

suboptim optim
Stadiu de
dezvoltare
(larvă,
Cod adult,
Denumirea speciei Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
specie exuvii/
cochilii/
resturi de
animal)
I II III I II III I II III I II III I II III I II III I II III I II III I II III I II III I II III I II III
ANNELIDA
adulți +
1034 Hirudo medicinalis
juvenili
adulți +
6928 Hirudo verbana
juvenili
MOLLUSCA
1064 Theodoxus transversalis
4056 Anisus vorticulus
4057 Drobacia banatica
1026 Helix pomatia
1032 Unio crassus
1014 Vertigo angustior
1016 Vertigo moulisiana
CRUSTACEA
1091 Astacus astacus
Austropotamobius
1093
torrentium
ODONATA
larvă
1044 Coenagrion mercuriale adult
exuvii
larvă
4045 Coenagrion ornatum adult
exuvii
larvă
4046 Cordulegaster heros adult
exuvii
larvă
1042 Leucorrhinia pectoralis adult
exuvii
larvă
1037 Ophiogomphus cecilia adult
exuvii
larvă
1040 Stylurus flavipes adult
exuvii
ORTHOPTERA
4048 Isophya costata adult
75
76
4049 Isophya harzi adult

4050 Isophya stysi adult
4052 Odontopodisma rubripes adult
Paracaloptenus
4053 adult
caloptenoides
Pholidoptera
4054 adult
transsylvanica
larvă
1050 Saga pedo
adult
4055 Stenobothrus eurasius adult
COLEOPTERA
4011 Bolbelasmus unicornis
1085 Buprestis splendens
4012 Carabus hampei
4013 Carabus hungaricus
4014 Carabus variolosus
4015 Carabus zawadskii
1088 Cerambyx cerdo
larvă
1086 Cucujus cinnaberinus
adult
1082 Graphoderus bilineatus
1083 Lucanus cervus
1089 Morimus funereus
larvă
1084 Osmoderma eremita
adult
4020 Pilemia tigrina
4022 Probaticus subrugosus
Pseudogaurotina
4024
excellens
4026 Rhysodes sulcatus
1087 Rosalia alpina
LEPIDOPTERA
1066 Apatura metis adult
larvă
4027 Arytrura musculus
adult
Callimorpha
6199 adult
quadripunctaria
4028 Catopta thrips adult
adult +
4030 Colias myrmidone
ouă
4031 Cucullia mixta lorica adult
4032 Dioszeghyna schmidti adult
4033 Erannis ankeraria adult
1069 Erebia sudetica adult
larvă
1074 Eriogaster catax
adult
larvă
1065 Euphydryas aurinia
adult
6169 Euphydryas maturna adult
4034 Glyphipterix loricatella adult
larvă
4035 Gortyna borelii lunata
adult
larvă
1077 Hyles hippophaes
adult
4036 Leptidea morsei adult

1067 Lopinga achine adult
1060 Lycaena dispar adult
4038 Lycaena helle adult
1058 Maculinea arion adult
1061 Maculinea nausithous adult
77
78
1059 Maculinea teleius adult

4039 Nymphalis vaualbum adult
1057 Parnassius apollo adult
1056 Parnassius mnemosyne adult
larvă
1076 Proserpinus proserpina
adult
4043 Pseudophilotes bavius adult
larvă
1053 Zerynthia polyxena
adult
I.7. Planul de monitorizare a speciilor de nevertebrate

Pentru optimizarea deplasărilor în teren, pentru raportările viitoare, a fost stabilit un plan de monitorizare în care au fost sintetizate
principalele informaţii utile cum ar fi: localizarea speciilor, perioada optimă, frecvenţa şi metoda de monitorizare, etc.
Tabel. Planul de monitorizare a speciilor de nevertebrate de interes comunitar

Codul Frecvența
Denumirea speciei Bioregiunea Zona de monitorizare SCI Metode utilizate
speciei monitorizării
ANNELIDA
Colectarea de pe o suprafață stabilită; Capturarea prin
6928 Hirudo verbana Panonică Mlaștina Satchinez (TM) ROSCI0115 o data la 2-4 ani
agitarea standardizată a apei
6928 Hirudo verbana Panonică Împrejurimile Timișoarei (TM) - o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Continentală Mraconia (MH) ROSCI0206 o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Continentală Mehadia (CS) ROSCI0069 o data la 2-4 ani

6928 Hirudo verbana Continentală Ilia (HD) - o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Continentală Remetea Oașului (SM) - o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Continentală Insula Șimian (MH) - o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Continentală Lacul Marica (DJ) ROSCI0045 o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Continentală Turnu Roșu (SB) ROSCI0132 o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Continentală Mlaștinile eutrofe Prejmer (BV) ROSCI0170 o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Continentală Iezerul Dorohoi (BT) - o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Continentală Baranca (BT) - o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Continentală Ipotești (BT) - o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Continentală Broșteni (SV) - o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Continentală Traian (NT) - o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Continentală Comana (GR) ROSCI0043 o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Continentală Brătuleni (IS) - o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Continentală Probota (IS) ROSCI0222 o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Continentală Rediu Aldei (IS) - o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Stepică Lacul Amara (BZ) ROSCI0005 o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Stepică Valea Seacă (VS) - o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Stepică Balta Tălăbasca (GL) ROSCI0162 o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Stepică Lacul Cătușa (GL) - o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Stepică Frumușița-Ijdileni (GL) - o data la 2-4 ani
Lacul Chiriloaia – Balta Mică a Colectarea de pe o suprafață stabilită; Capturarea prin
6928 Hirudo verbana Stepică ROSCI0006 o data la 2-4 ani
Brăilei (BR) agitarea standardizată a apei

6928 Hirudo verbana Stepică Lacul Piatra Fetei (TL) ROSCI0012 o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Stepică I.C. Brătianu (TL) - o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Pontică Vadu - Buhazul Mare (CT) ROSCI0065 o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Stepică Jurilovca, Capul Doloșman (TL) ROSCI0065 o data la 2-4 ani
79
80

6928 Hirudo verbana Continentală Bujoru – Năsturelu (TR) ROSCI0088 o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Continentală Cheile Nerei (CS) ROSCI0031 o data la 2-4 ani
Lacul Gâsca – Balta Mică a Brăilei Colectarea de pe o suprafață stabilită; Capturarea prin
6928 Hirudo verbana Stepică ROSCI0006 o data la 2-4 ani
(BR) agitarea standardizată a apei
6928 Hirudo verbana Stepică Balta Mică a Brăilei (BR) ROSCI0006 o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Continentală Voila (BV) ROSCI0132 o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Stepică Delta Dunării (TL) ROSCI0065 o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Stepică Delta Dunării (TL) ROSCI0065 o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Pontică Delta Dunării (TL) ROSCI0065 o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Panonică Cheșereu – Târgușor (BH) ROSCI0021 o data la 2-4 ani
6928 Hirudo verbana Continentală Valea lui David (IS) ROSCI0265 o data la 2-4 ani
1034 Hirudo medicinalis Continentală Mestecănișul de la Reci (CV) ROSCI0111 o data la 2-4 ani
MOLLUSCA
Lunca Mureșului Inferior - Zădăreni- Colectarea manuală; Colectarea prin dragare;
1064 Theodoxus transversalis Panonică ROSCI0108 o data la 3-5 ani
Felnac Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
Colectarea manuală; Colectarea prin dragare;
1064 Theodoxus transversalis Panonică Lunca Mureșului, Igriș ROSCI0108 o data la 3-5 ani
Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
1064 Theodoxus transversalis Continentală Cheile Nerei - Beușnița - Bogodinți ROSCI0031 o data la 3-5 ani
1064 Theodoxus transversalis Continentală Porțile de Fier ROSCI0206 o data la 3-5 ani
1064 Theodoxus transversalis Continentală Porțile de Fier ROSCI0206 o data la 3-5 ani
1064 Theodoxus transversalis Continentală Porțile de Fier, Moldova Nouă ROSCI0206 o data la 3-5 ani
1064 Theodoxus transversalis Continentală Porțile de Fier, Coronini ROSCI0206 o data la 3-5 ani
1064 Theodoxus transversalis Continentală Porțile de Fier, Cozla ROSCI0206 o data la 3-5 ani
1064 Theodoxus transversalis Continentală Porțile de Fier, Cozla ROSCI0206 o data la 3-5 ani
1064 Theodoxus transversalis Continentală Ciuperceni Desa, Calafat ROSCI0039 o data la 3-5 ani
1064 Theodoxus transversalis Continentală Coridorul Jiului, Bistreț ROSCI0045 o data la 3-5 ani
1064 Theodoxus transversalis Continentală Coridorul Jiului, Bechet ROSCI0045 o data la 3-5 ani
1064 Theodoxus transversalis Continentală Gura Oltului, Dăbuleni ROSCI0044 o data la 3-5 ani
Gura Vedei - Șaica - Slobozia, Colectarea manuală; Colectarea prin dragare;
1064 Theodoxus transversalis Continentală ROSCI0088 o data la 3-5 ani
Zimnicea Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
Pietroșani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
Slobozia Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
1064 Theodoxus transversalis Stepică Oltenița-Mostiștea-Chiciu, Oltenita ROSCI0131 o data la 3-5 ani
1064 Theodoxus transversalis Stepică Canaralele Dunării, Paciul lui Soare ROSCI0149 o data la 3-5 ani
1064 Theodoxus transversalis Stepică Canaralele Dunării, Dunareni ROSCI0149 o data la 3-5 ani
1064 Theodoxus transversalis Stepică Delta Dunării, Br. Chilia ROSCI0065 o data la 3-5 ani
1064 Theodoxus transversalis Stepică Delta Dunării, Br. Chilia ROSCI0065 o data la 3-5 ani
1064 Theodoxus transversalis Stepică Delta Dunării, Br. Sulina ROSCI0065 o data la 3-5 ani
1064 Theodoxus transversalis Stepică Delta Dunării, Br. Sulina ROSCI0065 o data la 3-5 ani
1064 Theodoxus transversalis Stepică Delta Dunării, Br. Sf. Gheorghe ROSCI0065 o data la 3-5 ani
1064 Theodoxus transversalis Stepică Delta Dunării, Br. Sf. Gheorghe ROSCI0065 o data la 3-5 ani
Căutarea vizuală; Colectarea indivizilor dintr-o
1016 Vertigo moulinsiana Alpină Mihai Viteazu ROSCI0035 o data la 3-5 ani

1016 Vertigo moulinsiana Continentală Corbii Mari ROSCI0106 o data la 3-5 ani
1016 Vertigo moulinsiana Continentală Sâncrăieni ROSCI0007 o data la 3-5 ani
1016 Vertigo moulinsiana Continentală Grația - o data la 3-5 ani
1016 Vertigo moulinsiana Continentală Preajba - o data la 3-5 ani
81
82

1016 Vertigo moulinsiana Continentală Tătărăștii de Jos - o data la 3-5 ani
1016 Vertigo moulinsiana Continentală Vețca - o data la 3-5 ani
1016 Vertigo moulinsiana Stepică Pufești ROSCI0162 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Pădurea Comana ROSCI0043 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Islaz-Turnu Măgurele-Ciuperceni ROSCI0044 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Eșelnița-Cazanele Mici ROSCI0206 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Băile Herculane - Mehadia ROSCI0069 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Băile Herculane-Domogled ROSCI0069 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Avrig ROSCI0132 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Snagov-Pădurea Snagov - o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Malu Spart-Pădurea Bolintin ROSCI0138 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Bulbucata-Pădurea Nebuna de Jos - o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Iepurești-Pădurea Iepureasca - o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Calafat-Ciupercenii Noi ROSCI0039 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Bârnova ROSCI0135 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Mogoşeşti ROSCI0135 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Lancrăm ROSCI0211 o data la 3-5 ani

1026 Helix pomatia Continentală Glina-Cernica-Pădurea Cernica ROSCI0308 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Bucureşti-Bragadiru - o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Bucureşti - o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Vâlcănești-Vărbilău-Prăjani - o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Târgu Mureș-Sângeorgiu de Mureș ROSCI0342 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Sânmihaiu Almașului - o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Apold ROSCI0227 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Laslea ROSCI0227 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Buneşti ROSCI0227 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Biertan ROSCI0227 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Hoghilag ROSCI0227 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Netuş ROSCI0227 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Retiş ROSCI0227 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Bârghiş ROSCI0227 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Porumbenii Mari ROSCI0357 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Troaș ROSCI0070 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Bârzava ROSCI0064 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Târgu Jiu ROSCI0045 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Târgu Jiu-Turcineşti - o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Feleacu ROSCI0074 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Ardeu-Mada-Cib ROSCI0029 o data la 3-5 ani

1026 Helix pomatia Continentală Călugăreni ROSCI0043 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Cluj-Napoca-Baciu ROSCI0146 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Continentală Recea - o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Panonică Ghiroda-Dumbrăvița-Pădurea Verde - o data la 3-5 ani
83
84

1026 Helix pomatia Panonică Cenad ROSCI0108 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Panonică Pecica ROSCI0108 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Panonică Vucova-Chevereșu Mare-Bacova - o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Panonică Crai Nou-Rudna ROSCI0109 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Panonică Sânmartin ROSCI0008 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Stepică Limanu-Pădurea Hagieni ROSCI0157 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Stepică Niculiţel ROSCI0201 o data la 3-5 ani
Târgușor-Mireasa-Gura Dobrogei- Căutarea vizuală; Colectarea indivizilor dintr-o
1026 Helix pomatia Stepică ROSCI0215 o data la 3-5 ani
Casian suprafață stabilită
1026 Helix pomatia Stepică Băneasa-Canaraua Fetii ROSCI0172 o data la 3-5 ani
1027 Helix pomatia Stepică Călărași - o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Crasna Vişeului ROSCI0124 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Borşa ROSCI0124 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Răşinari ROSCI0085 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Dălghiu ROSCI0001 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Cheia ROSCI0038 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Râşnov ROSCI0120 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Viştişoara-Sâmbăta ROSCI0122 o data la 3-5 ani

1026 Helix pomatia Alpină Porumbacu de Sus ROSCI0122 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Dejani-Breaza ROSCI0122 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Măliniş ROSCI0122 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Cisnădie-Cisnădioara ROSCI0132 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Râu Sadului ROSCI0085 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Lotrioara ROSCI0085 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Tocile ROSCI0085 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Mereşti ROSCI0036 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Amonte Baia de Fier - V Polovragi ROSCI0128 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Cerna Sat ROSCI0069 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Gârda Seacă-Arieşeni ROSCI0002 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Bistra ROSCI0124 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Bocicoiu Mare ROSCI0124 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Uricani - Câmpu lui Neag ROSCI0129 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Călimăneşti ROSCI0046 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Feneş ROSCI0253 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Prejmer ROSCI0055 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Cârţişoara ROSCI0122 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Codlea ROSCI0329 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Dumbrăviţa-Vlădeni ROSCI0352 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Săcele ROSCI0195 o data la 3-5 ani

1026 Helix pomatia Alpină Braşov ROSCI0120 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Sinaia ROSCI0013 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Moroeni Dambovita ROSCI0013 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Buşteni ROSCI0013 o data la 3-5 ani
85
86

1026 Helix pomatia Alpină Vâlcele ROSCI0329 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Lepşa ROSCI0130 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Ghidfalău ROSCI0329 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Voineasa-Voineşiţa ROSCI0085 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Ciungetu - o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Păuşa-Căciulata ROSCI0046 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Cheia-Dălghiu ROSCI0038 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Alpină Săcele ROSCI0055 o data la 3-5 ani
1026 Helix pomatia Pontică Corbu-Lacul Sinoe ROSCI0065 o data la 3-5 ani
4057 Drobacia banatica Alpină Dălghiu ROSCI0001 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Alpină Cheia ROSCI0038 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Alpină Bușteni ROSCI0013 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Alpină Prăpăstiile Zărneștilor ROSCI0194 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Alpină Cârțișoara ROSCI0122 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Alpină Viștișoara ROSCI0122 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Alpină Porumbacu de Sus ROSCI0122 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Alpină Dejani Breaza ROSCI0122 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Alpină Măliniș ROSCI0122 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Alpină Cisnadie-Cisnădioara ROSCI0132 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Alpină Râu Sadului ROSCI0085 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Alpină Lotrioara ROSCI0085 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Alpină Veștem ROSCI0085 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Alpină Merești ROSCI0036 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Alpină Baia de Fier ROSCI0128 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Alpină Cerna Sat ROSCI0069 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Alpină Herculane ROSCI0069 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Alpină Vadu Crișului ROSCI0062 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Alpină Șuncuiuș ROSCI0062 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Alpină Gârda Seacă Arieseni ROSCI0002 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Alpină Meziad Vârtop ROSCI0002 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Alpină Gârda de Sus ROSCI0002 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Alpină Mihai Viteazu ROSCI0035 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Alpină Valea Vișeului ROSCI0124 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Alpină Bocicoiu Mare Bistra ROSCI0124 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Alpină Crasna Vișeului ROSCI0124 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Alpină Rebrișoara ROSCI0125 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Alpină Câmpu lui Neag ROSCI0129 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Alpină Feneș ROSCI0253 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Continentală Carașova ROSCI0226 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Continentală Avrig ROSCI0132 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Continentală Moneasa ROSCI0042 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Continentală Uileacu de Beiuș ROSCI0042 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Continentală Troaș ROSCI0070 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Continentală Groșii Noi ROSCI0070 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Continentală Petrești-Pianu de Jos ROSCI0211 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Continentală Ardeu, Mada, Cib ROSCI0029 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Continentală Gârdani ROSCI0275 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Continentală Groși ROSCI0291 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Panonică Sannicolau Mare ROSCI0108 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Panonică Pecica ROSCI0108 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Panonică Șemlac ROSCI0108 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Panonică Zădăreni ROSCI0108 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Panonică Cenad ROSCI0108 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Panonică Sânmartin ROSCI0008 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Panonică Paleu ROSCI0050 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Panonică Donceni ROSCI0042 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4057 Drobacia banatica Panonică Dumbravița de Codru ROSCI0049 o data la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
1014 Vertigo angustior Alpină Sinaia ROSCI0013 o data la 3-5 ani
1014 Vertigo angustior Alpină Soveja ROSCI0208 o data la 3-5 ani
1014 Vertigo angustior Alpină Păulesti ROSCI0208 o data la 3-5 ani
1014 Vertigo angustior Alpină Tulnici ROSCI0130 o data la 3-5 ani

1014 Vertigo angustior Alpină Greșu ROSCI0130 o data la 3-5 ani
1014 Vertigo angustior Alpină Mihai Viteazu ROSCI0035 o data la 3-5 ani
1014 Vertigo angustior Continentală Troaș ROSCI0070 o data la 3-5 ani
1014 Vertigo angustior Continentală Netuș ROSCI0227 o data la 3-5 ani
87
88

1014 Vertigo angustior Continentală Brădeni ROSCI0227 o data la 3-5 ani
1014 Vertigo angustior Continentală Șaeș ROSCI0227 o data la 3-5 ani
1014 Vertigo angustior Continentală Aiton ROSCI0238 o data la 3-5 ani
1014 Vertigo angustior Continentală Ucea ROSCI0132 o data la 3-5 ani
1014 Vertigo angustior Continentală Făgăraș ROSCI0132 o data la 3-5 ani
1014 Vertigo angustior Continentală Grația - o data la 3-5 ani
1014 Vertigo angustior Continentală Preajba - o data la 3-5 ani
1014 Vertigo angustior Continentală Ciocănești - o data la 3-5 ani
1014 Vertigo angustior Continentală Sâncrăieni ROSCI0007 o data la 3-5 ani
1014 Vertigo angustior Continentală Comana Cornetu ROSCI0043 o data la 3-5 ani
1014 Vertigo angustior Continentală Corbii Mari ROSCI0106 o data la 3-5 ani
1014 Vertigo angustior Stepică Pufești ROSCI0162 o data la 3-5 ani
Colectarea cu ajutorul fileului limnologic; Colectarea
4056 Anisus vorticulus Continentală Balta Comana ROSCI0043 o data la 3-5 ani de pe o suprafață stabilită; Colectarea vegetației
acvatice
4056 Anisus vorticulus Continentală Buftea-Crevedia, Dambovita - o data la 3-5 ani de pe o suprafață stabilită; Colectarea vegetației
acvatice
4056 Anisus vorticulus Continentală Ciuperceni Desa ROSCI0039 o data la 3-5 ani de pe o suprafață stabilită; Colectarea vegetației
acvatice
4056 Anisus vorticulus Continentală Porțile de Fier - Svinita ROSCI0206 o data la 3-5 ani de pe o suprafață stabilită; Colectarea vegetației
acvatice
4056 Anisus vorticulus Continentală Oltul Mijlociu- Cibin_Hartibaciul ROSCI0132 o data la 3-5 ani de pe o suprafață stabilită; Colectarea vegetației
acvatice
4056 Anisus vorticulus Continentală Sadova Jiet, Coridorul Jiului ROSCI0045 o data la 3-5 ani de pe o suprafață stabilită; Colectarea vegetației
acvatice
4056 Anisus vorticulus Stepică Delta Dunării ROSCI0065 o data la 3-5 ani de pe o suprafață stabilită; Colectarea vegetației
acvatice
4056 Anisus vorticulus Stepică Delta Dunării, Sulina, Crisan ROSCI0065 o data la 3-5 ani de pe o suprafață stabilită; Colectarea vegetației
acvatice
4056 Anisus vorticulus Stepică Delta Dunării, Sfantu Gheorghe ROSCI0065 o data la 3-5 ani de pe o suprafață stabilită; Colectarea vegetației
acvatice
4056 Anisus vorticulus Stepică Delta Dunării, Sarichioi ROSCI0065 o data la 3-5 ani de pe o suprafață stabilită; Colectarea vegetației
acvatice
4056 Anisus vorticulus Stepică Canaralele Dunării ROSCI0022 o data la 3-5 ani de pe o suprafață stabilită; Colectarea vegetației
acvatice
4056 Anisus vorticulus Stepică Balta Mica a Brailei ROSCI0006 o data la 3-5 ani de pe o suprafață stabilită; Colectarea vegetației
acvatice
4056 Anisus vorticulus Panonică Rădulești, Satu Mare - o data la 3-5 ani de pe o suprafață stabilită; Colectarea vegetației
acvatice
4056 Anisus vorticulus Panonică Timișoara - o data la 3-5 ani de pe o suprafață stabilită; Colectarea vegetației
acvatice
1032 Unio crassus Alpină Văleni, Maramures - o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Alpină Martonca, Harghita ROSCI0113 o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Alpină Intorsura Buzaului, Covasna ROSCI0280 o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Alpină Cornu Luncii, Suceava ROSCI0365 o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Alpină Comuna Bogdănești, Suceava ROSCI0270 o data la 3-5 ani

1032 Unio crassus Alpină Remeți Săpânța Maramureș ROSCI0092 o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Alpină Odorheiul Secuiesc, Harghita ROSCI0383 o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Panonică Tinca, Bihor ROSCI0049 o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Panonică Diosig, Bihor ROSCI0104 o data la 3-5 ani
89
90

1032 Unio crassus Panonică Oșorhei, Bihor ROSCI0050 o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Panonică Ineu, Arad ROSCI0218 o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Panonică Chișineu Criș, Arad ROSCI0231 o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Panonică Pecica, Arad ROSCI0108 o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Panonică Sag, Timis ROSCI0109 o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Continentală Păltiniș, Darabani - o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Continentală Păltiniș, Darabani - o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Continentală Rădăuți Prut, Darabani - o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Continentală Oroftiana, Botosani - o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Continentală Vârful Câmpului, Botoșani - o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Continentală Pătrauți, Suceava ROSCI0075 o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Continentală Heleșteni, Iași ROSCI0378 o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Continentală Ungheni, Iași ROSCI0213 o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Continentală Horia, Roman, Neamț - o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Continentală Hemeius, Bacău - o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Continentală Ruginești, Vrancea ROSCI0162 o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Continentală Mărunței, Olt ROSCI0166 o data la 3-5 ani

1032 Unio crassus Continentală Ardusat, Maramureș ROSCI0436 o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Continentală Remecioara, Maramureș - o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Continentală Turulung, Satu Mare - o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Continentală Călinești - Oaș, Satu Mare - o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Continentală Remetea Oașului, Satu Mare - o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Continentală Beclean, Bistrița Năsăud ROSCI0437 o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Continentală Dej, Someșul Mic, Cluj - o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Continentală Suplacu de Barcău, Bihor - o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Continentală Bălăușeri, Mureș - o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Continentală Sângeorgiu de Pădure, Mureș - o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Continentală Aiud, Alba - o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Continentală Bucerdea, Teiuș, Alba - o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Continentală Cașaolt, Sibiu ROSCI0304 o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Continentală Sâmbăta de Sus, Brașov - o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Continentală Beclean, Făgăraș - o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Continentală Homorod, Brașov - o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Stepică Murgeni, Vaslui ROSCI0213 o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Stepică Suceveni, Galați ROSCI0105 o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Stepică Macin, Tulcea ROSCI0012 o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Stepică Aliman, Constanta ROSCI0022 o data la 3-5 ani
1032 Unio crassus Stepică Adjud, Vrancea ROSCI0162 o data la 3-5 ani

1032 Unio crassus Stepică Buciumeni, Vrancea - o data la 3-5 ani
CRUSTACEA
1091 Astacus astacus Continentală Sasca Montana (CS) ROSCI0031 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Ciclova Montană (CS) ROSCI0031 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Șopotu Nou (CS) ROSCI0031 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Carașova (CS) ROSCI0226 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Reșița (CS) ROSCI0226 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
91
92
1091 Astacus astacus Continentală Valeapai (CS) ROSCI0064 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Ioanis (BH) ROSCI0042 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Chistag (BH) ROSCI0062 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Văliug (CS) ROSCI0226 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Balc (SJ) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Plopis (SJ) ROSCI0322 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Zam (HD) ROSCI0064 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Pravaleni (HD) ROSCI0325 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Preoteasa (SJ) ROSCI0257 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Satu Mare (SM) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Cizer (SJ) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Sangeorgiu de Meseș (SJ) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Călinești Oas (SM) ROSCI0214 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Almașu (AB) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Sălsig (MM) ROSCI0275 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Boinești (SM) ROSCI0214 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Vărmaga (HD) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Vălișoara (AB) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Lăpușel (MM) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Geaogiu Băi (BN) ROSCI0254 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Valaha (CJ) ROSCI0074 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Rona de Sus (MM) ROSCI0251 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Bața (BN) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Târgu Cărbunești (GJ) ROSCI0362 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Coldău (BN) ROSCI0393 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Bumbești Pitic (GJ) ROSCI0128 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Valea Sasului (AB) ROSCI0187 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Chiuza (BN) ROSCI0393 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Zagra (BN) ROSCI0393 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Tăuni (AB) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Sântămărie (AB) ROSCI0187 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Blajel (SB) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Tarnaveni (MS) ROSCI0384 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Râciu (MS) ROSCI0079 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Cașolț (SB) ROSCI0132 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Paucea (SB) ROSCI0118 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Șaroș pe Târnave (SB) ROSCI0227 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Petelea (MS) ROSCI0320 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Nou Sasesc (SB) ROSCI0227 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Isla (MS) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Iacobeni (SB) ROSCI0227 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Ghinesti (HG) ROSCI0297 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Brădeni (SB) ROSCI0227 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Solocma (MS) ROSCI0297 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Malu Vânăt (AG) ROSCI0354 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Rugănești (HG) ROSCI0357 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Coșești (AG) ROSCI0316 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Viscri (BV) ROSCI0227 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Fișer (BV) ROSCI0227 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Vicovu de Sus (SV) ROSCI0379 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Livezeni (AG) ROSCI0326 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Vicșani (SV) ROSCI0379 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Codru (SV) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Bezdead (DB) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Vadu Moldovei (SV) ROSCI0365 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Bănești (PH) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Grumăzești (NT) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Cocorăștii Mislii (PH) ROSCI0164 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Vărbilău (PH) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Bogdănești (VS) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Ciocrac (PH) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Cașin (BC) ROSCI0059 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Sagna (BC) ROSCI0378 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Păunești (VN) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Rusenii Noi (IS) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Vultureanca (DB) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Groși (VL) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Sâmbăta de Jos (BV) ROSCI0132 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Cornești (BC) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Veseud (SB) ROSCI0093 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Livezeni (MS) ROSCI0342 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Reghin (MS) ROSCI0320 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Dedrad (MS) ROSCI0368 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Continentală Sâmbăta de Jos (BV) ROSCI0132 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Dobrești (BH) ROSCI0062 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Tomnatic (BH) ROSCI0062 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Curtea (TM) ROSCI0355 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Avram Iancu (AD) ROSCI0200 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Lăpușnic (HD) ROSCI0064 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Baia de Criș (HD) ROSCI0325 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Obârșa (HD) ROSCI0324 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Tatu (CS) ROSCI0069 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
93
94
1091 Astacus astacus Alpină Vețel (HD) ROSCI0373 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Valea Nandrului (HD) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Tăuții-Măgherăuș (MM) ROSCI0003 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Certeze (MM) ROSCI0358 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Isvarna (GJ) ROSCI0129 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Zlatna (AB) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Baia de Arieș (AB) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Gilău (CJ) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Baia Mare (MM) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Săpânța (MM) ROSCI0092 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Sarasău (MM) ROSCI0092 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Poiana Ursului (AB) ROSCI0089 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Breb (MM) ROSCI0092 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Berbești (MM) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Bumbești Jiu (GJ) ROSCI0063 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Petrila (HD) ROSCI0087 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Răchita (AB) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Valea Vișeului (MM) ROSCI0124 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Crasna (GJ) ROSCI0128 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Obârșia Lotrului (VL) ROSCI0085 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Poienile Zagrei (BN) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Dealul Ștefăniței (BN) ROSCI0264 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Văideeni (VL) ROSCI0128 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Cisnădie (SB) ROSCI0132 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Veseud (SB) ROSCI0093 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Racovița (SB) ROSCI0122 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Țibău (SV) ROSCI0125 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Urisiu de Sus (MS) ROSCI0019 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Coșna (SV) ROSCI0101 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Cârlibaba (SV) ROSCI0010 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Dorna Cândrenilor (SV) ROSCI0010 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Brodina (SV) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Vatra Dornei (SV) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Toderița (BV) ROSCI0122 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Gălăuțaș (HG ROSCI0252 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Crucea (SV) ROSCI0196 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Sucevița (SV) ROSCI0328 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Voinești (DB) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Șinca (BV) ROSCI0122 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Părău (BV) ROSCI0303 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Remetea (HG) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Șinca Nouă (BV) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Dumbrăvița (BV) ROSCI0352 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Dopca (BV) ROSCI0137 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Gheorgheni (HG) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Gura Humorului (SV) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Cacica (SV) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Arbore (SV) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Măieruș (BV) ROSCI0137 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Izvoru Mureșului (HG) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Bălan (HG) ROSCI0027 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Lacu Roșu (HG) ROSCI0027 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Iarăș (CV) ROSCI0329 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Sântimbru Băi (HG) ROSCI0091 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Miercurea Ciuc (HG) ROSCI0323 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Frumoasa (HG) ROSCI0323 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Sfântu Gheorghe (CV) ROSCI0329 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Valea Crișului (CV) ROSCI0329 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Sânsimion (HG) ROSCI0007 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Bicaz (NT) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Stânca (NT) ROSCI0270 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Dumbrăveni (SV) ROSCI0270 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Cozmeni (HG) ROSCI0007 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Vânători-Neamț (NT) ROSCI0270 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Mânăstirea Suzana (PH) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Cheia (PH) ROSCI0038 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Groșani (PH) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Ciobănuș (BC) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Valea Cătinei (BZ) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Bogata (BC) ROSCI0318 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Pârgărești (BC) ROSCI0059 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Păulești (VN) ROSCI0208 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Șanț (BN) ROSCI0125 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Ciobotani (MS) ROSCI0019 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Gălăuțaș (HG ROSCI0252 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1091 Astacus astacus Alpină Dopca (BV) ROSCI0137 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Socol (CS) ROSCI0031 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Moldova Nouă (CS) ROSCI0206 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Ciclova Română (CS) ROSCI0031 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Sichevița (CS) ROSCI0206 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Lăpușnicu Mare (CS) ROSCI0031 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Anina (CS) ROSCI0031 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
95
96
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Buhani (AD) ROSCI0042 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Lăpușnicu Mare (CS) ROSCI0031 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Văliug (CS) ROSCI0226 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Gărâna (CS) ROSCI0226 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Cornuțel (CS) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Svinița (MH) ROSCI0206 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Berzasca (CS) ROSCI0206 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Eftimie Murgu (CS) ROSCI0032 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Prigor (CS) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Petroșnița (CS) ROSCI0385 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Dubova (MH) ROSCI0206 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Iablanița (CS) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Mehadica (CS) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Dubova (MH) ROSCI0206 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Eșelnița (MH) ROSCI0206 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Pecinișca (CS) ROSCI0069 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Mehadia (CS) ROSCI0069 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Orșova (MH) ROSCI0198 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Cireșu (MH) ROSCI0069 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Gornenți (MH) ROSCI0069 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Ineleț (CS) ROSCI0069 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Gura Văii (MH) ROSCI0206 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Jidostita (MH) ROSCI0198 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Godeanu (MH) ROSCI0198 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Balta (MH) ROSCI0198 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Isverna (MH) ROSCI0069 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Continentală Baia de Aramă (MH) ROSCI0198 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Alpină Avram Iancu (AR) ROSCI0200 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Alpină Teregova (CS) ROSCI0385 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Alpină Borlova (CS) ROSCI0126 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Alpină Vârtop (BH) ROSCI0002 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Alpină Boga (BH) ROSCI0002 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Alpină Remeți (BH) ROSCI0062 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Alpină Pogara de Sus (CS) ROSCI0069 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Alpină Marga (CS) ROSCI0126 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Alpină Rusca Montan (CS) ROSCI0219 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Alpină Padiș (BH) ROSCI0002 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Alpină Ciucea (CJ) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Alpină Obârșia Cloșani (MH) ROSCI0069 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Alpină Cerna Sat (GJ) ROSCI0069 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Alpină Bălan (HD) ROSCI0217 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Alpină Sarmizegetusa (HD) ROSCI0292 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Alpină Cloșani (GJ) ROSCI0069 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Alpină Sibișel (HD) ROSCI0217 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Alpină Tismana (GJ) ROSCI0129 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Alpină Vulcan (HD) - o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
1093 Austropotamobius torrentium Alpină Tiriș (HD) ROSCI0188 o dată la 3-5 ani Colectarea manuală; Capturarea cu ajutorul capcanelor
ODONATA
Coenagrion mercuriale
(această specie a fost propusă
Transectul vizual; Numărarea exuviilor; Colectarea cu
1044 pentru a fi exclusă din lista - - - o dată la 3-5 ani
fileul limnologic; Numărători cronometrate
speciilor de interes comunitar
din România)
Transectul vizual; Numărarea exuviilor; Colectatarea
4045 Coenagrion ornatum Alpină Bumbesti-Jiu (GJ) ROSCI0063 o dată la 3-5 ani
cu fileul limnologic; Numărători cronometrate
4045 Coenagrion ornatum Alpină Săpânța, Taul Jirilescu (MM) ROSCI0092 o dată la 3-5 ani
4045 Coenagrion ornatum Alpină Cisnădie (SB) ROSCI0132 o dată la 3-5 ani
4045 Coenagrion ornatum Alpină Poiana Aiudului (AB) ROSCI0253 o dată la 3-5 ani
4045 Coenagrion ornatum Alpină Săcămaș (HD) ROSCI0373 o dată la 3-5 ani
4045 Coenagrion ornatum Continentală Sasca Română (CS) ROSCI0031 o dată la 3-5 ani
4045 Coenagrion ornatum Continentală Vlad Țepeș (GR) ROSCI0043 o dată la 3-5 ani
4045 Coenagrion ornatum Continentală Căciulătești (DJ) ROSCI0045 o dată la 3-5 ani
4045 Coenagrion ornatum Continentală Avrig (SB) ROSCI0132 o dată la 3-5 ani
4045 Coenagrion ornatum Continentală Slobozia (IS) ROSCI0135 o dată la 3-5 ani
4045 Coenagrion ornatum Continentală Dobrovăț (IS) ROSCI0135 o dată la 3-5 ani

4045 Coenagrion ornatum Continentală Orșova (MH) ROSCI0206 o dată la 3-5 ani
4045 Coenagrion ornatum Continentală Mesteacăn (SM) ROSCI0214 o dată la 3-5 ani
4045 Coenagrion ornatum Continentală Săntămărie-Orlea (HD) ROSCI0236 o dată la 3-5 ani
4045 Coenagrion ornatum Continentală Sibiu (SB) - o dată la 3-5 ani
97
98

4045 Coenagrion ornatum Panonică Cefa (BH) ROSCI0025 o dată la 3-5 ani
4045 Coenagrion ornatum Panonică Tarian (BH) ROSCI0104 o dată la 3-5 ani
4045 Coenagrion ornatum Panonică Cenad (AR) ROSCI0108 o dată la 3-5 ani
4045 Coenagrion ornatum Panonică Semlac (AR) ROSCI0108 o dată la 3-5 ani
4045 Coenagrion ornatum Panonică Sânpetru German (AR) ROSCI0108 o dată la 3-5 ani
4045 Coenagrion ornatum Pontică Sulina (TL) ROSCI0065 o dată la 3-5 ani
4045 Coenagrion ornatum Pontică Caraorman (TL) ROSCI0065 o dată la 3-5 ani
4045 Coenagrion ornatum Stepică Tichilești (CT) ROSCI0022 o dată la 3-5 ani
4045 Coenagrion ornatum Stepică Murighiol (TL) ROSCI0065 o dată la 3-5 ani
4045 Coenagrion ornatum Stepică Saraiu (TL) ROSCI0201 o dată la 3-5 ani
4045 Coenagrion ornatum Stepică Ciucurova (TL) ROSCI0201 o dată la 3-5 ani
4045 Coenagrion ornatum Stepică Târgșor (CT) ROSCI0215 o dată la 3-5 ani
4046 Cordulegaster heros Alpină Cerna Sat (GJ) ROSCI0069 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
4046 Cordulegaster heros Alpină Obarsia Closani (MH) ROSCI0069 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
4046 Cordulegaster heros Alpină Jina (SB) ROSCI0085 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
4046 Cordulegaster heros Alpină Varciorova (CS) ROSCI0126 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
4046 Cordulegaster heros Alpină Poiana Stampei (SV) ROSCI0247 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
4046 Cordulegaster heros Alpină Băuțar (HD) ROSCI0292 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
4046 Cordulegaster heros Alpină Zeicani (HD) ROSCI0292 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
4046 Cordulegaster heros Alpină Bucova (TM) ROSCI0293 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
4046 Cordulegaster heros Alpină Pietroasa (TM) ROSCI0355 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
4046 Cordulegaster heros Alpină Săcămaș (HD) ROSCI0373 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
4046 Cordulegaster heros Continentală Treznea, - o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
4046 Cordulegaster heros Continentală Cluj-Napoca, - o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
4046 Cordulegaster heros Continentală Slatina- (TM), - o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
4046 Cordulegaster heros Continentală Parvova, - o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
4046 Cordulegaster heros Continentală Dobra (HD) ROSCI0031 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
4046 Cordulegaster heros Continentală Sasca Montana (CS) ROSCI0031 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
4046 Cordulegaster heros Continentală Valea Minișului (CS) ROSCI0031 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
4046 Cordulegaster heros Continentală Lapusnicul Mare (CS) ROSCI0031 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
4046 Cordulegaster heros Continentală Obârșia Cloșani (MH) ROSCI0069 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
4046 Cordulegaster heros Continentală Ineleț (MH) ROSCI0069 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
99
100

4046 Cordulegaster heros Continentală Băile Herculane (MH) ROSCI0069 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
4046 Cordulegaster heros Continentală Slatina de Mureș (AR) ROSCI0070 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
4046 Cordulegaster heros Continentală Piciorul Lupului (IS) ROSCI0135 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
4046 Cordulegaster heros Continentală Dobrovăț (IS) ROSCI0135 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
4046 Cordulegaster heros Continentală Moldova Noua (CS) ROSCI0206 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
4046 Cordulegaster heros Continentală Orșova (MH) ROSCI0206 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
4046 Cordulegaster heros Continentală Dubova (MH) ROSCI0206 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
4046 Cordulegaster heros Continentală Cozla (CS) ROSCI0206 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1042 Leucorrhinia pectoralis Alpină Poiana Stampei (SV) ROSCI0247 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1042 Leucorrhinia pectoralis Alpină Podul Coșnei (SV) - o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1042 Leucorrhinia pectoralis Continentală Căciulătești (DJ) ROSCI0045 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1042 Leucorrhinia pectoralis Continentală Sibiu (SB) - o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1042 Leucorrhinia pectoralis Continentală Baneasa, Ilfov - o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Alpină Cerna Sat (GJ) ROSCI0069 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Alpină Păltiniș (SB) ROSCI0085 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Alpină Avrig (SB) ROSCI0122 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Alpină Sohodol (GJ) ROSCI0129 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Alpină Cisnădie (SB) ROSCI0132 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Alpină Săcămaș (HD) ROSCI0373 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Alpină Sucevița (SV) - o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Continentală Sasca Montana (CS) ROSCI0031 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Continentală Islaz (TR) ROSCI0044 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Continentală Bucovăț (DJ) ROSCI0045 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Continentală Hărman (BV) ROSCI0055 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Continentală Obârșia Cloșani (MH) ROSCI0069 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Continentală Găești (DB) ROSCI0106 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Continentală Reci (CV) ROSCI0111 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Continentală Șelimbăr (SB) ROSCI0132 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
101
102

1037 Ophiogomphus cecilia Continentală Orșova (MH) ROSCI0206 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Continentală Bocsig (AR) ROSCI0218 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Continentală Podul Oltului (BV) ROSCI0329 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Continentală Brănișca (HD) ROSCI0373 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Continentală Micăsasa (SB) ROSCI0382 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Continentală Someș-Odorhei (SJ) ROSCI0435 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Continentală Satu Mare (SM) ROSCI0436 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Continentală Ocna Sibiului (SB) - o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Continentală Sibiu (SB) - o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Continentală Vârghiș (CV) - o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Continentală Crevedia (DB) - o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Continentală București (B) - o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Continentală Dobriceni (OT) - o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Panonică Șemlac (AR) ROSCI0108 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Panonică Pecica (AR) ROSCI0108 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Panonică Bucovăț (TM) ROSCI0109 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Panonică Ineu (AR) ROSCI0218 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Pontică Letea (TL) ROSCI0065 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Pontică Sulina (TL) ROSCI0065 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Stepică Crișan (TL) ROSCI0065 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Stepică Buzău (BZ) ROSCI0103 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Stepică Cosmești (GL) ROSCI0162 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Stepică Fundenii Noi (GL) ROSCI0162 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
1037 Ophiogomphus cecilia Stepică Râmnicul Sărat (BZ) - o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
sampling
Stylurus flavipes
(această specie a fost propusă Transectul vizual; Numărarea exuviilor; Colectarea cu
1040 să fie introdusă în lista speciilor Continentală Turulung (SM) ROSCI0214 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
de interes comunitar din sampling
România)
Stylurus flavipes
1040 să fie introdusă în lista speciilor Panonică Semlac (AR) ROSCI0108 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
România)
103
104
Stylurus flavipes
1040 să fie introdusă în lista speciilor Panonică Lipova (AR) ROSCI0370 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
România)
Stylurus flavipes
1040 să fie introdusă în lista speciilor Stepică Crișan(TL) ROSCI0065 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
România)
Stylurus flavipes
1040 să fie introdusă în lista speciilor Stepică Casimcea (TL) ROSCI0201 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
România)
Stylurus flavipes
1040 să fie introdusă în lista speciilor Alpină Pojorâta (SV) ROSCI0321 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
România)
Stylurus flavipes
1040 să fie introdusă în lista speciilor Stepică Fundeni (GL) ROSCI0162 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
România)
Stylurus flavipes
1040 să fie introdusă în lista speciilor Continentală Ocna Sibiului (SB) - o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
România)
Stylurus flavipes
1040 să fie introdusă în lista speciilor Continentală Sf. Gheorghe (CV) ROSCI0329 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
România)
Stylurus flavipes
1040 să fie introdusă în lista speciilor Continentală Mehadia (CS) ROSCI0069 o dată la 3-5 ani fileul limnologic; Numărători cronometrate; Kick-
România)
ORTHOPTERA
Capturarea cu fileul entomologic pe un transect
4048 Isophya costata Alpină Căpâlna (AB) - o dată la 3-5 ani
prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit; Identificarea auditivă pe un transect
prestabilit
4048 Isophya costata Alpină Munții Trascău (AB) ROSCI0253 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4048 Isophya costata Continentală Hașag (SB) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
4048 Isophya costata Continentală Lancrăm (AB) ROSCI0211 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4048 Isophya costata Continentală Sâncrai (HD) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
4048 Isophya costata Panonică Lipova (AR) ROSCI0370 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4048 Isophya costata Panonică Neudorf (AR) ROSCI0370 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4048 Isophya costata Panonică Mănăștur (TM) ROSCI0115 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4048 Isophya costata Panonică Sânnicolau Mare (TM) ROSCI0345 o dată la 3-5 ani
prestabilit

4049 Isophya harzi Alpină Munții Cozia (VL) ROSCI0046 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Alpină Găinești (SV) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
105
106

4050 Isophya stysi Alpină Oglinzi (NT) ROSCI0270 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Alpină Poiana Largului (NT) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Alpină Potoci (NT) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Alpină Durău (NT) ROSCI0024 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Alpină Bicaz Chei (NT) ROSCI0033 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Alpină Izvorul Mureșului (HR) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Alpină Voșlobeni (HR) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Alpină Praid (HR) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Alpină Fărășești (TM) ROSCI0355 o dată la 3-5 ani

prestabilit
4050 Isophya stysi Alpină Poiana Galdei (AB) ROSCI0253 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Alpină Scărișoara (AB) ROSCI0002 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Alpină Giulești (BH) ROSCI0002 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Continentală Slatina (SV) ROSCI0392 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Continentală Sasca Mare (SV) ROSCI0365 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Continentală Poiana Crăcăoani (NT) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Continentală Sărățeni (MS) ROSCI0297 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Continentală Cetea (AB) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Continentală Băgău (AB) ROSCI0004 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Continentală Mociu (CJ) - o dată la 3-5 ani
prestabilit

4050 Isophya stysi Continentală Fizeșu Gherlii (CJ) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Continentală Ciumăfaia (CJ) ROSCI0295 o dată la 3-5 ani
prestabilit
107
108

4050 Isophya stysi Continentală Vultureni (CJ) ROSCI0295 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Continentală Adalin (CJ) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Continentală Săvădisla (CJ) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Continentală Pericei (SJ) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Continentală Coșeiu (SJ) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Continentală Șumugiu (BH) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Continentală Dumbrava (BH) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Continentală Husasău de Tinca (BH) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Continentală Petriș (AR) ROSCI0406 o dată la 3-5 ani

prestabilit
4050 Isophya stysi Continentală Revetiș (AR) ROSCI0294 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Continentală Gura Văii (AR) ROSCI0298 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Continentală Nemeșești (TM) ROSCI0355 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Continentală Coșteiu de Sus (TM) ROSCI0355 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Continentală Cosești (TM) ROSCI0355 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Continentală Hațeg (HD) ROSCI0236 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Continentală Nucșoara (HD) ROSCI0236 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Continentală Bârsău (HD) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Continentală Boholt (HD) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Continentală Dobra (HD) - o dată la 3-5 ani
prestabilit

4050 Isophya stysi Continentală Zam (HD) ROSCI0064 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Panonică Păușa (BH) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
109
110

4050 Isophya stysi Panonică Homorog (BH) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Panonică Sintea Mare (AR) ROSCI0350 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Panonică Șepreuș (AR) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Panonică Cermei (AR) ROSCI0350 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Panonică Bocsig (AR) ROSCI0294 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Panonică Sânpetru German (AR) ROSCI0108 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Isophya stysi Panonică Bencecu de Jos (TM) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Odontopodisma rubripes Alpină Poiana Galdei (AB) ROSCI0253 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Odontopodisma rubripes Alpină Răstolița (MS) ROSCI0019 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit

4050 Odontopodisma rubripes Alpină Baia Mare (MM) ROSCI0003 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Odontopodisma rubripes Continentală Turulung (SM) ROSCI0214 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Odontopodisma rubripes Continentală Călinești-Oaș (SM) ROSCI0214 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Odontopodisma rubripes Continentală Livada (SM) ROSCI0214 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Odontopodisma rubripes Continentală Buzești (MM) - o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Odontopodisma rubripes Continentală Gârdani (MM) ROSCI0275 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Odontopodisma rubripes Continentală Cărăndeni (BH) - o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Odontopodisma rubripes Continentală Valea Mare de Codru (BH) - o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Odontopodisma rubripes Continentală Forosig (BH) - o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Odontopodisma rubripes Continentală Hațeg (HD) ROSCI0236 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Odontopodisma rubripes Continentală Boholt (HD) - o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Odontopodisma rubripes Continentală Bârsău (HD) - o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Odontopodisma rubripes Continentală Cetea (AB) - o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Odontopodisma rubripes Continentală Băgău (AB) ROSCI0004 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Odontopodisma rubripes Continentală Crăiești (MS) ROSCI0333 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Odontopodisma rubripes Continentală Șaroș pe Târnave (MS) ROSCI0227 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
111
112

4050 Odontopodisma rubripes Continentală Sângeorgiu de Pădure (MS) ROSCI0297 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Odontopodisma rubripes Continentală Monor (BN) - o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Odontopodisma rubripes Continentală Zău de Câmpie (MS) - o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Odontopodisma rubripes Continentală Fizeșu Gherlii (CJ) - o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Odontopodisma rubripes Continentală Adalin (CJ) - o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Odontopodisma rubripes Continentală Ciumăfaia (CJ) ROSCI0295 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Odontopodisma rubripes Continentală Vultureni (CJ) ROSCI0295 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Odontopodisma rubripes Panonică Foieni (SM) ROSCI0020 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Odontopodisma rubripes Panonică Băile Felix (BH) - o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Paracaloptenus caloptenoides Continentală Munții Mehedinți (CS) ROSCI0069 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Paracaloptenus caloptenoides Continentală Munții Mehedinți (CS) ROSCI0069 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Paracaloptenus caloptenoides Stepică Babadag (TL) ROSCI0201 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Paracaloptenus caloptenoides Stepică Războieni (TL) ROSCI0201 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Paracaloptenus caloptenoides Stepică Murfatlar (CT) ROSCI0083 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Paracaloptenus caloptenoides Stepică Băneasa (CT) ROSCI0172 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Paracaloptenus caloptenoides Stepică Hagieni (CT) ROSCI0157 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Gutâi (MM) ROSCI0089 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Farcău (MM) ROSCI0124 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Toroiaga (MM) ROSCI0124 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Maramureșului (MM) ROSCI0124 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Rodnei (MM) ROSCI0125 o dată la 3-5 ani
prestabilit
prestabilit
prestabilit

4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Rodnei (BN) ROSCI0125 o dată la 3-5 ani
prestabilit
prestabilit
113
114

prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Giumalău (SV) ROSCI0212 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Rarău (SV) ROSCI0212 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Bistriței (SV) ROSCI0196 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Colibița (BN) ROSCI0051 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Călimani (SV) ROSCI0019 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Călimani (MS) ROSCI0019 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Bistriței (NT) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Borsec (HR) ROSCI0252 o dată la 3-5 ani

prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Ceahlău (NT) ROSCI0024 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Ceahlău (NT) ROSCI0024 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munticelu (NT) ROSCI0033 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Lacu Roșu (HR) ROSCI0027 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Hășmaș (HR) ROSCI0027 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Praid (HR) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Harghitei (HR) ROSCI0090 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Vrancei (CV) ROSCI0208 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Cheile Tișiței (VN) ROSCI0208 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Penteleu (BZ) ROSCI0190 o dată la 3-5 ani
prestabilit

4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Penteleu (BZ) ROSCI0190 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Ciucaș (PH) ROSCI0038 o dată la 3-5 ani
prestabilit
115
116

4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Grohotiș (BV) ROSCI0038 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Postăvaru (BV) ROSCI0207 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Bucegi (PH) ROSCI0013 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Bucegi (PH) ROSCI0013 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Iezer-Păpușa (AG) ROSCI0122 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Piatra Craiului (AG) ROSCI0194 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Piatra Craiului (BV) ROSCI0194 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Cozia (VL) ROSCI0046 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Cozia (VL) ROSCI0046 o dată la 3-5 ani

prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Făgăraș (SB) ROSCI0122 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Făgăraș (AG) ROSCI0122 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Lotrioara (SB) ROSCI0085 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Păltiniș (SB) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Șugag (AB) ROSCI0085 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Șureanu (AB) ROSCI0085 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Parâng (GJ) ROSCI0128 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Parâng (GJ) ROSCI0128 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Parâng (HD) ROSCI0188 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Retezat (HD) ROSCI0217 o dată la 3-5 ani
prestabilit

prestabilit
prestabilit
117
118

4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Trascău (AB) ROSCI0253 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Trascău (AB) ROSCI0253 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Roșia Montană (AB) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Bihor (BH) ROSCI0324 o dată la 3-5 ani
prestabilit
prestabilit
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Munții Vlădeasa (BH) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Alpină Măguri-Răcătău (CJ) ROSCI0233 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Continentală Soveja (VN) ROSCI0395 o dată la 3-5 ani

prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Continentală Soveja (VN) ROSCI0395 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Continentală Berzasca (CS) ROSCI0206 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Continentală Munții Cernei (CS) ROSCI0069 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Continentală Munții Cernei (CS) ROSCI0069 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Continentală Băile Herculane (CS) ROSCI0069 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Continentală Domogled (CS) ROSCI0069 o dată la 3-5 ani
prestabilit
prestabilit
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Continentală Fizeșu Gherlii (CJ) - o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Pholidoptera transsylvanica Continentală Cluj-Napoca (CJ) ROSCI0295 o dată la 3-5 ani
prestabilit

4050 Saga pedo Alpină Rimetea (CJ) ROSCI0253 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Saga pedo Continentală Cumpărătura (SV) ROSCI0082 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
119
120

4050 Saga pedo Continentală Horlești (IS) ROSCI0265 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Saga pedo Continentală Valea lui David (IS) ROSCI0265 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Saga pedo Continentală Pâclele (BZ) ROSCI0272 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Saga pedo Continentală Domogled (CS) ROSCI0069 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Saga pedo Continentală Munții Cernei (CS) ROSCI0069 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Saga pedo Continentală Cluj-Napoca (CJ) ROSCI0295 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Saga pedo Continentală Cheile Turzii (CJ) ROSCI0035 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Saga pedo Continentală Slimnic (SB) ROSCI0093 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Saga pedo Continentală Racoș (BV) - o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Saga pedo Stepică Măcin (TL) ROSCI0123 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Saga pedo Stepică Greci (TL) ROSCI0123 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Saga pedo Stepică Cerna (TL) ROSCI0123 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Saga pedo Stepică Războieni (TL) ROSCI0201 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Saga pedo Stepică Babadag (TL) ROSCI0201 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Saga pedo Stepică Enisala (TL) ROSCI0201 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Saga pedo Stepică Victoria (TL) - o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Saga pedo Stepică Caraorman (TL) ROSCI0065 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Saga pedo Stepică Gura Dobrogei (CT) ROSCI0215 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Saga pedo Stepică Ivrinezu Mic (CT) ROSCI0412 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Saga pedo Stepică Băneasa (CT) ROSCI0172 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Saga pedo Stepică Dumbrăveni (CT) ROSCI0071 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Saga pedo Stepică Tufani (CT) ROSCI0071 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Saga pedo Stepică Murfatlar (CT) ROSCI0083 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Saga pedo Stepică Hagieni (CT) ROSCI0157 o dată la 3-5 ani prestabilit; Identificarea vizuală pe un transect
prestabilit
4050 Stenobothrus eurasius Alpină Baia Mare (MM) - o dată la 3-5 ani
prestabilit

4050 Stenobothrus eurasius Stepică Cerna (TL) ROSCI0123 o dată la 3-5 ani
prestabilit
4050 Stenobothrus eurasius Stepică Izvoarele (TL) ROSCI0201 o dată la 3-5 ani
prestabilit
121
122
COLEOPTERA
Transect vizual nocturn; Capturarea cu fileul
4011 Bolbelasmus unicornis Continentală Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida ROSCI0099 o dată la 3 ani
entomologic pe un transect prestabilit
4011 Bolbelasmus unicornis Continentală Pădurea Bârnova Repedea ROSCI0135 o dată la 3 ani
4011 Bolbelasmus unicornis Continentală Sighișoara - Târnava Mare ROSCI0227 o dată la 3 ani
4011 Bolbelasmus unicornis Continentală zona Mediaș - o dată la 3 ani
4011 Bolbelasmus unicornis Stepică Delta Dunării (zona Babadag) ROSCI0065 o dată la 3 ani
Râul Bârlad între Zorleni și Gura Transect vizual nocturn; Capturarea cu fileul
4011 Bolbelasmus unicornis Stepică ROSCI0360 o dată la 3 ani
Gârbăvoțului entomologic pe un transect prestabilit
1085 Buprestis splendens Continentală zona Băile Herculane ROSCI0069 o dată la 3 ani
1085 Buprestis splendens Continentală zona Băile Herculane ROSCI0069 o dată la 3 ani
Transect vizual diurn; Monitorizarea cu ajutorul
4012 Carabus hampei Alpină Cheile Turenilor ROSCI0034 o dată la 3 ani
capcanelor de sol
4012 Carabus hampei Alpină Cheile Vârghișului ROSCI0036 o dată la 3 ani
capcanelor de sol
4012 Carabus hampei Alpină Defileul Mureșului ROSCI0064 o dată la 3 ani
capcanelor de sol
4012 Carabus hampei Alpină Munții Rodnei ROSCI0125 o dată la 3 ani
capcanelor de sol
4012 Carabus hampei Alpină Trascău ROSCI0253 o dată la 3 ani
capcanelor de sol
capcanelor de sol
capcanelor de sol
4012 Carabus hampei Alpină Podișul Lipovei - Poiana Ruscă ROSCI0355 o dată la 3 ani
capcanelor de sol
Râul Târnava Mare între Odorheiu Transect vizual diurn; Monitorizarea cu ajutorul
4012 Carabus hampei Alpină ROSCI0383 o dată la 3 ani

Secuiesc și Vânători capcanelor de sol
4012 Carabus hampei Continentală Defileul Mureșului ROSCI0064 o dată la 3 ani
capcanelor de sol
capcanelor de sol
capcanelor de sol
capcanelor de sol
4012 Carabus hampei Continentală Pădurea Glodeni ROSCI0154 o dată la 3 ani
capcanelor de sol
4012 Carabus hampei Continentală Râul Tur ROSCI0214 o dată la 3 ani
capcanelor de sol
4012 Carabus hampei Continentală Râul Tur ROSCI0214 o dată la 3 ani
capcanelor de sol
4012 Carabus hampei Continentală Sighișoara - Târnava Mare ROSCI0227 o dată la 3 ani
capcanelor de sol
4012 Carabus hampei Continentală Sighișoara - Târnava Mare ROSCI0227 o dată la 3 ani
capcanelor de sol
4012 Carabus hampei Continentală Dealurile Târnavei Mici - Bicheș ROSCI0297 o dată la 3 ani
capcanelor de sol
4012 Carabus hampei Continentală Pădurea Târgu Mureș ROSCI0342 o dată la 3 ani
capcanelor de sol
4012 Carabus hampei Continentală Râul Târnava Mică ROSCI0384 o dată la 3 ani
capcanelor de sol
4012 Carabus hampei Continentală Bârsău - Șomcuta ROSCI0275 o dată la 3 ani
capcanelor de sol
4012 Carabus hampei Continentală Dealurile Târnavei Mici - Bicheș ROSCI0297 o dată la 3 ani
capcanelor de sol
4012 Carabus hampei Continentală zona Alba-Iulia - o dată la 3 ani
capcanelor de sol
4012 Carabus hampei Panonică Betfia ROSCI0008 o dată la 3 ani
capcanelor de sol
4013 Carabus hungaricus Continentală zona Fratoștița-Măiaj (DJ) - o dată la 3 ani
capcanelor de sol
4013 Carabus hungaricus Panonică Mlaștina Satchinez ROSCI0115 o dată la 3 ani
capcanelor de sol
4013 Carabus hungaricus Panonică Becicherecu Mic ROSCI0277 o dată la 3 ani
capcanelor de sol
zona Remetea Mică-Fibiș-Bencecu de Transect vizual diurn; Monitorizarea cu ajutorul
4013 Carabus hungaricus Panonică - o dată la 3 ani
Jos capcanelor de sol

4014 Carabus variolosus Alpină Călimani - Gurghiu ROSCI0019 o dată la 4 ani
capcanelor de sol
4014 Carabus variolosus Alpină Călimani - Gurghiu ROSCI0019 o dată la 4 ani
capcanelor de sol
4014 Carabus variolosus Alpină Ceahlău ROSCI0024 o dată la 4 ani
capcanelor de sol
4014 Carabus variolosus Alpină Cheile Bicazului - Hășmaș ROSCI0027 o dată la 4 ani
capcanelor de sol
123
124

4014 Carabus variolosus Alpină Cheile Vârghișului ROSCI0036 o dată la 4 ani
capcanelor de sol
4014 Carabus variolosus Alpină Ciomad - Balvanyos ROSCI0037 o dată la 4 ani
capcanelor de sol
Defileul Crișului Repede - Pădurea Transect vizual diurn; Monitorizarea cu ajutorul
4014 Carabus variolosus Alpină ROSCI0062 o dată la 4 ani
Craiului capcanelor de sol
4014 Carabus variolosus Alpină Munții Maramureșului ROSCI0124 o dată la 4 ani
capcanelor de sol
capcanelor de sol
capcanelor de sol
capcanelor de sol
capcanelor de sol
capcanelor de sol
4014 Carabus variolosus Alpină Munții Rodnei ROSCI0125 o dată la 4 ani
capcanelor de sol
capcanelor de sol
capcanelor de sol
capcanelor de sol
4014 Carabus variolosus Alpină Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu ROSCI0132 o dată la 4 ani
capcanelor de sol
4014 Carabus variolosus Alpină Pădurea Bogății ROSCI0137 o dată la 4 ani
capcanelor de sol
4014 Carabus variolosus Alpină Putna - Vrancea ROSCI0208 o dată la 4 ani
capcanelor de sol
4014 Carabus variolosus Alpină Putna - Vrancea ROSCI0208 o dată la 4 ani
capcanelor de sol

4014 Carabus variolosus Alpină BC - o dată la 4 ani
capcanelor de sol
4014 Carabus variolosus Alpină NT - o dată la 4 ani
capcanelor de sol
4014 Carabus variolosus Continentală Defileul Mureșului ROSCI0064 o dată la 4 ani
capcanelor de sol
4014 Carabus variolosus Continentală Pădurea Bârnova Repedea ROSCI0135 o dată la 4 ani
capcanelor de sol
4014 Carabus variolosus Continentală Pădurea Glodeni ROSCI0154 o dată la 4 ani
capcanelor de sol
4014 Carabus variolosus Continentală Sighișoara - Târnava Mare ROSCI0227 o dată la 4 ani
capcanelor de sol
4015 Carabus zawadskii Alpină Munții Maramureșului ROSCI0124 o dată la 3 ani
capcanelor de sol
capcanelor de sol
capcanelor de sol
4015 Carabus zawadskii Alpină Munții Rodnei ROSCI0125 o dată la 3 ani
capcanelor de sol
Transect vizual diurn; Prospectarea microhabitatelor cu
1086 Cucujus cinnaberinus Alpină Călimani - Gurghiu ROSCI0019 o dată la 3 ani
lemn tăiat, doborât natural
1086 Cucujus cinnaberinus Alpină Călimani - Gurghiu ROSCI0019 o dată la 3 ani
1086 Cucujus cinnaberinus Alpină Cheile Vârghișului ROSCI0036 o dată la 3 ani
1086 Cucujus cinnaberinus Alpină Ciomad - Balvanyos ROSCI0037 o dată la 3 ani
1086 Cucujus cinnaberinus Alpină Munții Rodnei ROSCI0125 o dată la 3 ani
1086 Cucujus cinnaberinus Alpină Pădurea Bogății ROSCI0137 o dată la 3 ani
1086 Cucujus cinnaberinus Continentală Pădurea Bârnova Repedea ROSCI0135 o dată la 3 ani
1086 Cucujus cinnaberinus Continentală Sighișoara - Târnava Mare ROSCI0227 o dată la 3 ani
Utilizarea capcanei luminoase; Colectarea de pe o
1082 Graphoderus bilineatus Continentală Râul Tur ROSCI0214 o dată la 3 ani suprafață stabilită cu ajutorul fileului limnologic;
Capturarea cu ajutorul capcanelor cu momeală
1082 Graphoderus bilineatus Continentală Râul Suceava ROSCI0379 o dată la 3 ani suprafață stabilită cu ajutorul fileului limnologic;

1082 Graphoderus bilineatus Pontică Delta Dunării (Periprava) ROSCI0065 o dată la 3 ani suprafață stabilită cu ajutorul fileului limnologic;
1082 Graphoderus bilineatus Stepică Delta Dunării (Murighiol) ROSCI0065 o dată la 3 ani suprafață stabilită cu ajutorul fileului limnologic;
1084 Osmoderma eremita Alpină Strei - Hațeg ROSCI0236 o dată la 3 ani
lemn mort; Utilizarea sitei pentru cernere humus
125
126

1084 Osmoderma eremita Alpină Valea Vâlsanului ROSCI0268 o dată la 3 ani
1084 Osmoderma eremita Alpină Valea Vâlsanului ROSCI0268 o dată la 3 ani
Izvorul Muntelui-Bicaz, Tarcău, Transect vizual diurn; Prospectarea microhabitatelor cu
1084 Osmoderma eremita Alpină - o dată la 3 ani
Neagra (NT) lemn mort; Utilizarea sitei pentru cernere humus
1084 Osmoderma eremita Continentală Cheile Nerei - Beușnița ROSCI0031 o dată la 3 ani
1084 Osmoderma eremita Continentală Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu ROSCI0132 o dată la 3 ani
Pădurea de gorun și stejar de pe
1084 Osmoderma eremita Continentală Dealul Purcărețului (BV - zona ROSCI0144 o dată la 3 ani
Cincu)
1084 Osmoderma eremita Continentală Sighișoara - Târnava Mare ROSCI0227 o dată la 3 ani
1084 Osmoderma eremita Continentală Râul Mureș între Deda și Reghin ROSCI0368 o dată la 3 ani
Albeștii Pământeni, Valea Danului, Transect vizual diurn; Prospectarea microhabitatelor cu
1084 Osmoderma eremita Continentală - o dată la 3 ani
Curtea de Argeș, Vernești (AG) lemn mort; Utilizarea sitei pentru cernere humus
1084 Osmoderma eremita Stepică Delta Dunării (Letea, C. A. Rosetti) ROSCI0065 o dată la 3 ani
1084 Osmoderma eremita Stepică Munții Măcinului ROSCI0123 o dată la 3 ani
Căldărușani, Balta Neagră, Grădiștea Transect vizual diurn; Prospectarea microhabitatelor cu
1084 Osmoderma eremita Stepică - o dată la 3 ani
(IF) lemn mort; Utilizarea sitei pentru cernere humus
4020 Pilemia tigrina Continentală Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida ROSCI0099 o dată la 3 ani Transect vizual diurn; Prospectarea plantei gazdă
4020 Pilemia tigrina Continentală Pădurea și pajiștile de la Mârzești ROSCI0171 o dată la 3 ani Transect vizual diurn; Prospectarea plantei gazdă
4020 Pilemia tigrina Panonică Lunca Timișului ROSCI0109 o dată la 3 ani Transect vizual diurn; Prospectarea plantei gazdă
Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul
4020 Pilemia tigrina Stepică ROSCI0071 o dată la 3 ani Transect vizual diurn; Prospectarea plantei gazdă
Vederoasa
4020 Pilemia tigrina Stepică Pădurea Hagieni - Cotul Văii ROSCI0157 o dată la 3 ani Transect vizual diurn; Prospectarea plantei gazdă
trebuie găsită Prospectarea microhabitatelor cu lemn mort;
4022 Probaticus subrugosus Stepică Brațul Măcin ROSCI0012
mai întâi specia Capturarea cu ajutorul capcanelor de sol
4024 Pseudogaurotina excellens Alpină Munții Rodnei ROSCI0125 o dată la 3 ani Transect vizual diurn; Prospectarea plantei gazdă
4024 Pseudogaurotina excellens Alpină zona Gura Râului - o dată la 3 ani Transect vizual diurn; Prospectarea plantei gazdă
4026 Rhysodes sulcatus Alpină Creasta Nemirei ROSCI0047 o dată la 3 ani
lemn mort
4026 Rhysodes sulcatus Alpină Pădurea Bogății ROSCI0137 o dată la 3 ani
lemn mort
4026 Rhysodes sulcatus Continentală Pădurea Bârnova Repedea ROSCI0135 o dată la 3 ani
lemn mort
lemn mort
lemn mort
4026 Rhysodes sulcatus Continentală Cheile Nerei - Beușnița ROSCI0031 o dată la 3 ani
lemn mort
4026 Rhysodes sulcatus Continentală Cheile Nerei - Beușnița ROSCI0031 o dată la 3 ani
lemn mort
4026 Rhysodes sulcatus Continentală Hârtibaciu Sud - Est ROSCI0303 o dată la 3 ani
lemn mort
Transect vizual diurn; Prospectarea arborilor gazdă;
1087 Rosalia alpina Alpină Călimani - Gurghiu ROSCI0019 o dată la 4 ani
Prospectarea microhabitatelor cu lemn mort
1087 Rosalia alpina Alpină Ceahlău ROSCI0024 o dată la 4 ani
1087 Rosalia alpina Alpină Cheile Bicazului - Hășmaș ROSCI0027 o dată la 4 ani
1087 Rosalia alpina Alpină Cheile Vârghișului ROSCI0036 o dată la 4 ani
1087 Rosalia alpina Alpină Ciomad - Balvanyos ROSCI0037 o dată la 4 ani
1087 Rosalia alpina Alpină Creasta Nemirei ROSCI0047 o dată la 4 ani
1087 Rosalia alpina Alpină Creasta Nemirei ROSCI0047 o dată la 4 ani
1087 Rosalia alpina Alpină Munții Maramureșului ROSCI0124 o dată la 4 ani

1087 Rosalia alpina Alpină zona Secu - Potoci - Izvorul Alb - o dată la 4 ani
1087 Rosalia alpina Alpină Rarău - Giumalău ROSCI0212 o dată la 4 ani
1087 Rosalia alpina Alpină Retezat ROSCI0217 o dată la 4 ani
127
128

1087 Rosalia alpina Alpină Valea Vâlsanului ROSCI0268 o dată la 4 ani
1087 Rosalia alpina Alpină Vânători-Neamț ROSCI0270 o dată la 4 ani
1087 Rosalia alpina Alpină zona Voievodeasa - o dată la 4 ani
1087 Rosalia alpina Continentală Cheile Nerei - Beușnița ROSCI0031 o dată la 4 ani
1087 Rosalia alpina Continentală Pădurea Bârnova Repedea ROSCI0135 o dată la 4 ani
1087 Rosalia alpina Continentală Semenic-Cheile Carașului ROSCI0226 o dată la 4 ani
1087 Rosalia alpina Panonică Sălard - o dată la 4 ani
1087 Rosalia alpina Pontică Delta Dunării ROSCI0065 o dată la 4 ani
1087 Rosalia alpina Stepică Gradiștea (IF) - o dată la 4 ani

1087 Rosalia alpina Stepică Lacul și Pădurea Cernica ROSCI0308 o dată la 4 ani
1088 Cerambyx cerdo Alpină Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu ROSCI0132 o dată la 4 ani Transect vizual diurn; Prospectarea arborilor gazdă
1088 Cerambyx cerdo Alpină Pădurea Verdele (VR) ROSCI0182 o dată la 4 ani Transect vizual diurn; Prospectarea arborilor gazdă
1088 Cerambyx cerdo Continentală Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu ROSCI0132 o dată la 4 ani Transect vizual diurn; Prospectarea arborilor gazdă
1088 Cerambyx cerdo Continentală Pădurea Călugărească ROSCI0140 o dată la 4 ani Transect vizual diurn; Prospectarea arborilor gazdă
1088 Cerambyx cerdo Continentală Pădurea Dălhăuți (VR) ROSCI0142 o dată la 4 ani Transect vizual diurn; Prospectarea arborilor gazdă
1088 Cerambyx cerdo Continentală Dealul Purcărețului (BV - zona ROSCI0144 o dată la 4 ani Transect vizual diurn; Prospectarea arborilor gazdă
Cincu)
1088 Cerambyx cerdo Continentală Lunca Siretului Inferior ROSCI0162 o dată la 4 ani Transect vizual diurn; Prospectarea arborilor gazdă
1088 Cerambyx cerdo Continentală Pădurea Reșca Hotărani ROSCI0166 o dată la 4 ani Transect vizual diurn; Prospectarea arborilor gazdă
1088 Cerambyx cerdo Continentală Pădurea și pajiștile de la Mârzești ROSCI0171 o dată la 4 ani Transect vizual diurn; Prospectarea arborilor gazdă
1088 Cerambyx cerdo Continentală Pădurea Vlădila ROSCI0183 o dată la 4 ani Transect vizual diurn; Prospectarea arborilor gazdă
1088 Cerambyx cerdo Continentală Seaca - Optășani ROSCI0225 o dată la 4 ani Transect vizual diurn; Prospectarea arborilor gazdă
1088 Cerambyx cerdo Continentală Seaca - Optășani ROSCI0225 o dată la 4 ani Transect vizual diurn; Prospectarea arborilor gazdă
1088 Cerambyx cerdo Continentală zona Piscoiu-Popești Stejari - o dată la 4 ani Transect vizual diurn; Prospectarea arborilor gazdă
1088 Cerambyx cerdo Continentală zona Corbeanca (IF) - o dată la 4 ani Transect vizual diurn; Prospectarea arborilor gazdă
1088 Cerambyx cerdo Panonică Lunca Timișului ROSCI0109 o dată la 4 ani Transect vizual diurn; Prospectarea arborilor gazdă
1088 Cerambyx cerdo Panonică Lunca Timișului ROSCI0109 o dată la 4 ani Transect vizual diurn; Prospectarea arborilor gazdă
1088 Cerambyx cerdo Panonică Becicherecu Mic ROSCI0277 o dată la 4 ani Transect vizual diurn; Prospectarea arborilor gazdă
1088 Cerambyx cerdo Panonică Becicherecu Mic ROSCI0277 o dată la 4 ani Transect vizual diurn; Prospectarea arborilor gazdă
1088 Cerambyx cerdo Stepică ROSCI0071 o dată la 4 ani Transect vizual diurn; Prospectarea arborilor gazdă
Vederoasa
1088 Cerambyx cerdo Stepică ROSCI0071 o dată la 4 ani Transect vizual diurn; Prospectarea arborilor gazdă
Vederoasa
1088 Cerambyx cerdo Stepică Lacul și Pădurea Cernica ROSCI0308 o dată la 4 ani Transect vizual diurn; Prospectarea arborilor gazdă
1089 Morimus funereus Alpină Creasta Nemirei ROSCI0047 o dată la 4 ani
lemn mort
1089 Morimus funereus Alpină Creasta Nemirei ROSCI0047 o dată la 4 ani
lemn mort
1089 Morimus funereus Alpină Oituz - Ojdula ROSCI0130 o dată la 4 ani
lemn mort
1089 Morimus funereus Alpină Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu ROSCI0132 o dată la 4 ani
lemn mort
1089 Morimus funereus Alpină Munții Goșman ROSCI0156 o dată la 4 ani
lemn mort
1089 Morimus funereus Alpină Putna - Vrancea ROSCI0208 o dată la 4 ani
lemn mort
1089 Morimus funereus Alpină Siriu ROSCI0229 o dată la 4 ani
lemn mort

1089 Morimus funereus Continentală Coridorul Jiului ROSCI0045 o dată la 4 ani
lemn mort
lemn mort
lemn mort
lemn mort
129
130

1089 Morimus funereus Continentală Defileul Mureșului ROSCI0064 o dată la 4 ani
lemn mort
1089 Morimus funereus Continentală Drocea ROSCI0070 o dată la 4 ani
lemn mort
1089 Morimus funereus Continentală Lunca Buzăului ROSCI0103 o dată la 4 ani
lemn mort
1089 Morimus funereus Continentală Lunca Mijlocie a Argeșului ROSCI0106 o dată la 4 ani
lemn mort
1089 Morimus funereus Continentală Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu ROSCI0132 o dată la 4 ani
lemn mort
1089 Morimus funereus Continentală Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu ROSCI0132 o dată la 4 ani
lemn mort
1089 Morimus funereus Continentală Pădurea Bârnova Repedea ROSCI0135 o dată la 4 ani
lemn mort
lemn mort
lemn mort
1089 Morimus funereus Continentală Pădurea Reșca Hotărani ROSCI0166 o dată la 4 ani
lemn mort
1089 Morimus funereus Continentală Pădurea și pajiștile de la Mârzești ROSCI0171 o dată la 4 ani
lemn mort
1089 Morimus funereus Continentală Pădurea Stârmina ROSCI0173 o dată la 4 ani
lemn mort
1089 Morimus funereus Continentală Semenic-Cheile Carașului ROSCI0226 o dată la 4 ani
lemn mort
1089 Morimus funereus Continentală Lacul și Pădurea Cernica ROSCI0308 o dată la 4 ani
lemn mort
1089 Morimus funereus Continentală Bolintin Deal - o dată la 4 ani
lemn mort
1089 Morimus funereus Continentală zona Tunari IF - o dată la 4 ani
lemn mort
1089 Morimus funereus Panonică Lunca Timișului ROSCI0109 o dată la 4 ani
lemn mort

1089 Morimus funereus Panonică Lunca Timișului ROSCI0109 o dată la 4 ani
lemn mort
1089 Morimus funereus Panonică Pădurea Dumbrava ROSCI0336 o dată la 4 ani
lemn mort
zona Bencecu de Jos-Remetea Mică- Transect vizual diurn; Prospectarea microhabitatelor cu
1089 Morimus funereus Panonică - o dată la 4 ani
Fibiș (TM) lemn mort
1089 Morimus funereus Stepică Coridorul Ialomiței ROSCI0290 o dată la 4 ani
lemn mort
1089 Morimus funereus Stepică Lacul și Pădurea Cernica ROSCI0308 o dată la 4 ani
lemn mort
1089 Morimus funereus Stepică zona Grădistea (IF) - o dată la 4 ani
lemn mort
1083 Lucanus cervus Alpină Călimani - Gurghiu ROSCI0019 o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Alpină Călimani - Gurghiu ROSCI0019 o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Alpină Cheile Bicazului - Hășmaș ROSCI0027 o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Alpină Cheile Bicazului - Hășmaș ROSCI0027 o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Alpină Defileul Mureșului ROSCI0064 o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Alpină Munții Maramureșului ROSCI0124 o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Alpină Munții Maramureșului ROSCI0124 o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Alpină Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu ROSCI0132 o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Alpină Pădurea Bogății ROSCI0137 o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Continentală Cheile Nerei - Beușnița ROSCI0031 o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Continentală Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu ROSCI0132 o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Continentală Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu ROSCI0132 o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Continentală Pădurea Bârnova Repedea ROSCI0135 o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Continentală Dealul Purcărețului (BV - zona ROSCI0144 o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
Cincu)
1083 Lucanus cervus Continentală Pădurea și pajiștile de la Mârzești ROSCI0171 o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Continentală Lacul și Pădurea Cernica ROSCI0308 o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Continentală patrat cu Popești Stejari - o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Continentală Drăgănești-Vașca - o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Continentală Bulbucata - o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Continentală Sabareni (IF) - o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Continentală Buciumeni-Mogoșoaia-Chitila - o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Continentală Corbeanca (IF) - o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Continentală Tunari (IF) - o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Continentală Snagov - o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Panonică Lunca Timișului ROSCI0109 o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Panonică Becicherecu Mic ROSCI0277 o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Panonică Pădurea Dumbrava ROSCI0336 o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Panonică aproape de Timișoara - o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Panonică aproape de Timișoara - o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
131
132
1083 Lucanus cervus Pontică Delta Dunării ROSCI0065 o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Stepică Delta Dunării ROSCI0065 o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Stepică ROSCI0071 o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
Vederoasa
Vederoasa
Vederoasa
Vederoasa
1083 Lucanus cervus Stepică Lacul și Pădurea Cernica ROSCI0308 o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Stepică Lacul și Pădurea Cernica ROSCI0308 o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Stepică Gradistea IF - o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Alpină Vânători-Neamț ROSCI0270 o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Alpină Vânători-Neamț ROSCI0270 o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Alpină Valea Vâlsanului ROSCI0268 o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
1083 Lucanus cervus Continentală Coridorul Jiului ROSCI0045 o dată la 5 ani Transect vizual diurn; Transect vizual nocturn
LEPIDOPTERA
1066 Apatura metis Pontică Letea ROSCI0065 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1066 Apatura metis Continentală Bechet ROSCI0045 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1066 Apatura metis Continentală Falaștoaca (GR) ROSCI0043 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1066 Apatura metis Continentală Ostrovu Lungu ROSCI0088 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1066 Apatura metis Continentală Hotarele (GR) ROSCI0043 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1066 Apatura metis Stepică Bugeac ROSCI0022 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1066 Apatura metis Stepică Oltina ROSCI0172 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1066 Apatura metis Stepică Smârdan ROSCI0012 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1066 Apatura metis Stepică Turcoaia ROSCI0012 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1066 Apatura metis Stepică Cernavodă ROSCI0022 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1066 Apatura metis Stepică Uzlina ROSCI0065 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4027 Arytrura musculus Continentală Bârnova ROSCI0135 o dată la 3-5 ani Capcana luminoasă
4027 Arytrura musculus Continentală Golăiești (IS) ROSCI0160 o dată la 3-5 ani Capcana luminoasă
4027 Arytrura musculus Panonică Satchinez ROSCI0115 o dată la 3-5 ani Capcana luminoasă
4027 Arytrura musculus Stepică Periprava ROSCI0065 o dată la 3-5 ani Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Alpină Măguri-Răcătău (CJ) ROSCI0233 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Alpină Muntele Băișorii ROSCI0119 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Alpină Firiza (MM) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Alpină Moldovenești (CJ) ROSCI0300 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Alpină Cisnădie (SB) ROSCI0132 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Alpină Lotrioara (SB) ROSCI0085 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Alpină Brezoi (VL) ROSCI0046 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Alpină Victoria (BV) ROSCI0122 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Alpină Sovata ROSCI0019 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Alpină Breaza (BV) ROSCI0122 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Alpină Toderița/Pădurea Vad ROSCI0122 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Alpină Hoghiz (BV) ROSCI0137 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Alpină Lacu Roșu (HR) ROSCI0027 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Alpină Bârnadu (NT) ROSCI0027 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Alpină Bușteni ROSCI0013 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Alpină Ghimbav (BV) ROSCI0120 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Alpină Bicazu Ardelean (NT) ROSCI0027 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Alpină Podu Oltului (BV) ROSCI0055 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Alpină Malnaș Băi ROSCI0329 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Alpină Păngărați (NȚ) ROSCI0156 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Alpină Cheia (PH) ROSCI0038 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Alpină Piatra Neamț ROSCI0156 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Alpină Dărmănești (BC) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Alpină Poiana Sărată ROSCI0130 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Continentală Baia Mare - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Continentală Baciu (CJ) ROSCI0146 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Continentală Feleacu (CJ) ROSCI0074 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Continentală Borșa (CJ) ROSCI0295 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Continentală Dej - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Continentală Viișoara ROSCI0040 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Continentală Ogra (MȘ) ROSCI0367 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Continentală Sighișoara ROSCI0227 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Continentală Rădăuți ROSCI0379 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Continentală Vârfu Câmpului (BT) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Continentală Rediu (BT) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Continentală Schit-Orășeni ROSCI0076 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Continentală Leahu-Nacu (IS) ROSCI0076 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Continentală Călugăreni ROSCI0043 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Continentală Pădurea Băneasa (Buc.) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Continentală Vlad Țepeș/Comana ROSCI0043 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Continentală Valea Lupului (IS) ROSCI0171 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Continentală Picioru Lupului (IS) ROSCI0135 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
133
134
6199 Callimorpha quadripunctaria Continentală Dobrovăț (IȘ) ROSCI0135 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Panonică Bazoș (TM) ROSCI0109 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Panonică Ineu (AR) ROSCI0218 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Panonică Sânmartin (BH) ROSCI0008 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Stepică Pădurea Brănești ROSCI0308 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Stepică Esechioi ROSCI0149 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Stepică Hamcearca (TL) ROSCI0123 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Stepică Izvoarele (TL) ROSCI0201 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Stepică Gura Dobrogei ROSCI0215 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
6199 Callimorpha quadripunctaria Stepică Babadag ROSCI0065 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
4028 Catopta thrips Continentală Feiurdeni (CJ) ROSCI0295 o dată la 3-5 ani Capcana luminoasă
4028 Catopta thrips Continentală Jucu de Sus ROSCI0295 o dată la 3-5 ani Capcana luminoasă
4028 Catopta thrips Continentală Viișoara ROSCI0040 o dată la 3-5 ani Capcana luminoasă
4028 Catopta thrips Continentală Avântu (IS) ROSCI0058 o dată la 3-5 ani Capcana luminoasă
4028 Catopta thrips Stepică Izvoarele (TL) ROSCI0201 o dată la 3-5 ani Capcana luminoasă
4028 Catopta thrips Stepică Babadag ROSCI0065 o dată la 3-5 ani Capcana luminoasă
4028 Catopta thrips Stepică Beștepe (TL) ROSCI0065 o dată la 3-5 ani Capcana luminoasă
4030 Colias myrmidone Alpină Râșca (CJ) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4030 Colias myrmidone Alpină Măguri-Răcătău (CJ) ROSCI0233 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4030 Colias myrmidone Alpină Liteni (CJ) ROSCI0263 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4030 Colias myrmidone Alpină Lăzarea - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4030 Colias myrmidone Alpină Valea Chiuruților - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4030 Colias myrmidone Alpină Băile Chirui, spre sud ROSCI0036 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4030 Colias myrmidone Alpină Miercurea Ciuc ROSCI0323 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4030 Colias myrmidone Alpină Frumoasa (HR) ROSCI0323 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4030 Colias myrmidone Continentală Păniceni (CJ) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4030 Colias myrmidone Continentală Săvădisla (CJ) ROSCI0074 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4030 Colias myrmidone Continentală Feleacu (CJ) ROSCI0074 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4030 Colias myrmidone Continentală Feiurdeni (CJ) ROSCI0295 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4030 Colias myrmidone Continentală Aiton (CJ) ROSCI0238 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4030 Colias myrmidone Continentală Buza (CJ) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4031 Cucullia mixta lorica Continentală Feiurdeni (CJ) ROSCI0295 o dată la 3-5 ani Capcana luminoasă
4031 Cucullia mixta lorica Continentală Viișoara ROSCI0040 o dată la 3-5 ani Capcana luminoasă
4031 Cucullia mixta lorica Continentală Lechința ROSCI0210 o dată la 3-5 ani Capcana luminoasă
4032 Dioszeghyna schmidti Panonică Remetea Mare ROSCI0109 o dată la 3-5 ani Capcana luminoasă
4032 Dioszeghyna schmidti Panonică Chevereșu Mare ROSCI0109 o dată la 3-5 ani Capcana luminoasă
4032 Dioszeghyna schmidti Panonică Bazoș (TM) ROSCI0109 o dată la 3-5 ani Capcana luminoasă
4033 Erannis ankeraria Stepică Tecuci - o dată la 3-5 ani Capcana luminoasă
1069 Erebia sudetica Alpină Retezat, Șaua Pelegii ROSCI0069 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
1069 Erebia sudetica Alpină Rodna (MM) ROSCI0125 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
1069 Erebia sudetica Alpină Făgărași, cabana Capra ROSCI0122 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
1069 Erebia sudetica Alpină Dălghiu (BV) ROSCI0038 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
1074 Eriogaster catax Continentală Halmeu (SM) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1074 Eriogaster catax Continentală Turulung Vii - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1074 Eriogaster catax Continentală Baciu (CJ) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1074 Eriogaster catax Continentală Râmetea (AB) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1074 Eriogaster catax Continentală Feleacu (CJ) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1074 Eriogaster catax Continentală Mihalț (AB) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1074 Eriogaster catax Continentală Viișoara - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1074 Eriogaster catax Continentală Angofa - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1074 Eriogaster catax Continentală Vâlcele (CV) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1074 Eriogaster catax Panonică Ghiroda - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1074 Eriogaster catax Panonică Chevereșu Mare - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1074 Eriogaster catax Stepică Esechioi - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1065 Euphydryas aurinia Alpină Cisnădie (SB) ROSCI0132 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1065 Euphydryas aurinia Alpină Toderița/Pădurea Vad ROSCI0122 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1065 Euphydryas aurinia Alpină Racoș (BV) ROSCI0137 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1065 Euphydryas aurinia Alpină Tulnici (VN) ROSCI0208 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1065 Euphydryas aurinia Continentală Câpâlnaș (AR) ROSCI0064 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1065 Euphydryas aurinia Continentală Băița (HD) ROSCI0110 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1065 Euphydryas aurinia Continentală Geoagiu-Băi ROSCI0254 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1065 Euphydryas aurinia Continentală Baciu (CJ) ROSCI0146 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1065 Euphydryas aurinia Continentală Luna (CJ) ROSCI0040 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1065 Euphydryas aurinia Continentală Sighișoara ROSCI0227 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
6169 Euphydryas maturna Alpină Ribicioara (HD) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
6169 Euphydryas maturna Alpină Cârnic (HD) ROSCI0217 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
6169 Euphydryas maturna Continentală Eșelnița ROSCI0206 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
6169 Euphydryas maturna Continentală Mehadia ROSCI0069 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
6169 Euphydryas maturna Continentală Lacul Prisaca/Valea Cernei ROSCI0069 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
6169 Euphydryas maturna Continentală Iara (CJ) ROSCI0253 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
6169 Euphydryas maturna Continentală Feleacu (CJ) ROSCI0074 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
6169 Euphydryas maturna Continentală Bădeni (CJ) ROSCI0300 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
6169 Euphydryas maturna Continentală Cheile Turzii ROSCI0034 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
6169 Euphydryas maturna Continentală Pănet (MS) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
6169 Euphydryas maturna Continentală Câmpu Cetății (MS) ROSCI0019 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
6169 Euphydryas maturna Continentală Corni (BT) ROSCI0076 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
6169 Euphydryas maturna Continentală Pădurea Baisa ROSCI0076 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
6169 Euphydryas maturna Continentală Malu Spart ROSCI0106 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
6169 Euphydryas maturna Continentală Schit-Orășeni ROSCI0076 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
6169 Euphydryas maturna Continentală Copălău (BT) ROSCI0076 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
6169 Euphydryas maturna Continentală Tâncăbești ROSCI0224 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
6169 Euphydryas maturna Continentală Hârlău ROSCI0076 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
135
136
6169 Euphydryas maturna Continentală Zlătunoaia (BT) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
6169 Euphydryas maturna Continentală Pădurea Brănești ROSCI0308 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
6169 Euphydryas maturna Continentală Bârnova ROSCI0135 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
6169 Euphydryas maturna Continentală Dobrovăț (IS) ROSCI0135 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
6169 Euphydryas maturna Panonică Giroc (TM) ROSCI0109 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
6169 Euphydryas maturna Panonică Arad - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
6169 Euphydryas maturna Stepică Băneasa/Canaraua Fetii ROSCI0172 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
6169 Euphydryas maturna Stepică Ciucurova/Atmagea ROSCI0201 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
6169 Euphydryas maturna Stepică Slava Rusă (TL) ROSCI0201 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4034 Glyphipterix loricatella Alpină Cheile Turzii ROSCI0034 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
Transectul vizual diurn; Transectul vizual nocturn;
4035 Gortyna borelii lunata Continentală Mehadia ROSCI0069 o dată la 3-5 ani
Capcana luminoasă
4035 Gortyna borelii lunata Continentală Viișoara ROSCI0040 o dată la 3-5 ani
Capcana luminoasă
4035 Gortyna borelii lunata Panonică Uivar - o dată la 3-5 ani
Capcana luminoasă
4035 Gortyna borelii lunata Panonică Diniaș ROSCI0390 o dată la 3-5 ani
Capcana luminoasă
4035 Gortyna borelii lunata Panonică Sânmihaiu Român ROSCI0390 o dată la 3-5 ani
Capcana luminoasă
4035 Gortyna borelii lunata Panonică Vinga - o dată la 3-5 ani
Capcana luminoasă
4035 Gortyna borelii lunata Panonică Șimand (AR) ROSCI0231 o dată la 3-5 ani
Capcana luminoasă
4035 Gortyna borelii lunata Panonică Cefa ROSCI0025 o dată la 3-5 ani
Capcana luminoasă
1077 Hyles hippophaes Stepică Oltina (CT) ROSCI0022 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1077 Hyles hippophaes Stepică Turcoaia (TL) ROSCI0012 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1077 Hyles hippophaes Stepică Carcaliu (TL) ROSCI0012 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1077 Hyles hippophaes Stepică Crucea (CT) ROSCI0053 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1077 Hyles hippophaes Stepică Hamcearca (TL) ROSCI0123 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1077 Hyles hippophaes Stepică Murfatlar/Fântânița ROSCI0083 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1077 Hyles hippophaes Stepică Tărgușor (CT) ROSCI0215 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1077 Hyles hippophaes Stepică Babadag ROSCI0065 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1077 Hyles hippophaes Stepică Istria (CT) ROSCI0065 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1077 Hyles hippophaes Stepică Enisala ROSCI0065 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1077 Hyles hippophaes Stepică Colina (TL) ROSCI0065 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1077 Hyles hippophaes Stepică Beștepe (TL) ROSCI0065 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1077 Hyles hippophaes Stepică Murighiol (TL) ROSCI0065 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
4036 Leptidea morsei Alpină Liteni (CJ) ROSCI0263 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4036 Leptidea morsei Alpină Râmetea (AB) ROSCI0253 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4036 Leptidea morsei Alpină Moldovenești (CJ) ROSCI0300 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4036 Leptidea morsei Alpină Cărțișoara (SB) ROSCI0122 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4036 Leptidea morsei Alpină Racoș (BV) ROSCI0137 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4036 Leptidea morsei Alpină Râșnov (BV) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4036 Leptidea morsei Alpină Harghita Băi ROSCI0090 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4036 Leptidea morsei Alpină Timișu de Jos (BV) ROSCI0195 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4036 Leptidea morsei Alpină Bixad ROSCI0037 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4036 Leptidea morsei Alpină Săcele (BV) ROSCI0001 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4036 Leptidea morsei Continentală Săvădisla (CJ) ROSCI0074 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4036 Leptidea morsei Continentală Baciu (CJ) ROSCI0146 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4036 Leptidea morsei Continentală Feleacu (CJ) ROSCI0074 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4036 Leptidea morsei Continentală Feiurdeni (CJ) ROSCI0295 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4036 Leptidea morsei Continentală Sighișoara ROSCI0227 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4036 Leptidea morsei Continentală Schit-Orășeni ROSCI0076 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1067 Lopinga achine Continentală Baciu (CJ) ROSCI0146 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1067 Lopinga achine Continentală Râmetea (AB) ROSCI0253 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1067 Lopinga achine Continentală Feleacu (CJ) ROSCI0074 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1067 Lopinga achine Continentală Sânnicoara, Apahida ROSCI0238 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1067 Lopinga achine Continentală Cisnădie (SB) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1067 Lopinga achine Continentală Lotrioara (SB) ROSCI0085 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1067 Lopinga achine Continentală Pănet (MS) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1067 Lopinga achine Continentală Reghin ROSCI0368 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1067 Lopinga achine Continentală Câmpu Cetății (MS) ROSCI0019 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1067 Lopinga achine Continentală Zărnești (BV) ROSCI0194 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1067 Lopinga achine Continentală Bran ROSCI0013 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1067 Lopinga achine Continentală Vâlcele (CV) ROSCI0329 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1067 Lopinga achine Continentală Malu Spart ROSCI0106 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1067 Lopinga achine Continentală Botoșani - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1067 Lopinga achine Continentală Tâncăbești ROSCI0224 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1067 Lopinga achine Continentală Falaștoaca (GR) ROSCI0043 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Alpină Rusca Montană ROSCI0219 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Alpină Petroșani ROSCI0087 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Alpină Tălmaciu (SB) ROSCI0085 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Alpină Călimănești ROSCI0046 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Alpină Breaza (BV) ROSCI0122 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Alpină Toderița/Pădurea Vad ROSCI0122 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Alpină Gheorgheni - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Alpină Băile Chirui, spre sud ROSCI0036 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Alpină Lacu Roșu (HR) ROSCI0027 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Alpină Bârnadu (NT) ROSCI0027 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Alpină Bușteni ROSCI0013 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
137
138
1060 Lycaena dispar Alpină Timișu de Jos (BV) ROSCI0195 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Alpină Malnaș Băi ROSCI0329 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Alpină Aninișurile de pe Tărlung ROSCI0001 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Alpină Văratec ROSCI0270 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Alpină Dălghiu (BV) ROSCI0001 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Alpină Lepșa (VN) ROSCI0208 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Alpină Soveja ROSCI0208 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Pontică Crișan ROSCI0065 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Pontică Sfântu Gheorghe (Deltă) ROSCI0065 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Tăuți (CJ) ROSCI0074 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Baciu (CJ) ROSCI0146 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Iara (CJ) ROSCI0253 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Feiurdeni (CJ) ROSCI0295 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Tureni ROSCI0034 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Dej - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Rohia (MM) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Turda ROSCI0223 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Sânmihaiu de Câmpie - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Cașolț (SB) ROSCI0132 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Fărăgău (MS) ROSCI0100 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Reghin ROSCI0368 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Ideciu de Jos ROSCI0320 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Pădurea Topana ROSCI0177 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Șinca Nouă (BV) ROSCI0352 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Racoș (BV) ROSCI0137 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Vulcan (BV) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Ghimbav (BV) ROSCI0120 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Podu Oltului (BV) ROSCI0055 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Vâlcele (CV) ROSCI0329 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Sântionlunca ROSCI0111 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Bucecea (BT) ROSCI0391 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Vorona Mare (BT) ROSCI0076 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Schit-Orășeni ROSCI0076 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Podoleni (NT) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Frumușica (BT) ROSCI0076 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Tâncăbești ROSCI0224 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Hârlău ROSCI0076 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Leahu-Nacu (IS) ROSCI0076 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Zlătunoaia (BT) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Măgurele (IF) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Pădurea Băneasa (Buc.) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Vlad Țepeș/Comana ROSCI0043 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Valea Lupului (IS) ROSCI0171 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Continentală Bârnova ROSCI0135 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Panonică Satchinez ROSCI0115 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Panonică Pecica ROSCI0108 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Panonică Vinga - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Panonică Ghiroda ROSCI0277 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Panonică Remetea Mare ROSCI0109 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Panonică Foieni (SM) ROSCI0020 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Stepică Chiciu/Silistra ROSCI0022 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Stepică Esechioi ROSCI0149 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Stepică Băneasa/Canaraua Fetii ROSCI0172 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Stepică Carcaliu (TL) ROSCI0012 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Stepică Cerna (TL) ROSCI0123 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Stepică Dumbrăveni (CT) ROSCI0071 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Stepică Niculițel (TL) ROSCI0065 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Stepică Izvoarele (TL) ROSCI0201 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Stepică Murfatlar/Fântânița ROSCI0083 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Stepică Babadag ROSCI0065 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Stepică Beștepe (TL) ROSCI0065 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Stepică Murighiol (TL) ROSCI0065 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1060 Lycaena dispar Stepică Măcin (TL) ROSCI0012 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4038 Lycaena helle Continentală Medieș Vii (SM) ROSCI0214 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4038 Lycaena helle Continentală Lăpușel (MM) ROSCI0421 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4038 Lycaena helle Continentală Vad/Pădurea Vad (BV) ROSCI0205 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4038 Lycaena helle Alpină Coșna/Tinovul de la Românești (SV) ROSCI0245 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
Moldova-Sulița Tinovul Găina-
4038 Lycaena helle Alpină ROSCI0086 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
Lucina (SV)
4038 Lycaena helle Alpină Lunca Cernii de Jos (HD) ROSCI0028 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
1058 Maculinea arion Alpină Ghelari (HD) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Alpină Blăjeni (AB) ROSCI0121 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Alpină Bercu (AB) ROSCI0085 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Alpină Muntele Băișorii ROSCI0119 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Alpină Râmetea (AB) ROSCI0253 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Alpină Mirăslău (AB) ROSCI0253 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Alpină Cisnădie (SB) ROSCI0132 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Alpină Tălmaciu (SB) ROSCI0085 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Alpină Cărțișoara (SB) ROSCI0122 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Alpină Lunca Bradului (MS) ROSCI0019 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Alpină Borsec ROSCI0252 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Alpină Dămboviciora ROSCI0194 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
139
140
1058 Maculinea arion Alpină Gheorgheni - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Alpină Lacu Roșu (HR) ROSCI0027 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Alpină Bârnadu (NT) ROSCI0027 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Alpină Cristian (BV) ROSCI0120 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Alpină Aita Mare(CV) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Alpină Timișu de Jos (BV) ROSCI0195 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Alpină Podu Oltului (BV) ROSCI0055 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Alpină Vălcele (CV) ROSCI0329 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Alpină Lepșa (VN) ROSCI0208 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Continentală Baciu (CJ) ROSCI0146 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Continentală Chinteni (CJ) ROSCI0295 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Continentală Feleacu (CJ) ROSCI0074 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Continentală Dej - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Continentală Rohia (MM) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Continentală Iernut (MS) ROSCI0210 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Continentală Mediaș - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Continentală Livezeni (MS) ROSCI0342 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Continentală Reghin ROSCI0368 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Continentală Sighișoara ROSCI0227 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Continentală Leahu-Nacu (IS) ROSCI0076 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Continentală Trușești (BT) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Panonică Săcășeni (SM) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Stepică Pădurea Brănești ROSCI0308 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Stepică Ion Corvin (CT) ROSCI0071 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Stepică Tufani (CT) ROSCI0071 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Stepică Babadag ROSCI0065 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1058 Maculinea arion Stepică Malcoci (TL) ROSCI0065 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1061 Maculinea nausithous Continentală Cluj-Napoca - o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
1061 Maculinea nausithous Continentală Răscrusi (CJ) ROSCI0295 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
1061 Maculinea nausithous Continentală Rădăuți, Valea Seacă (SV) ROSCI0379 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
1061 Maculinea nausithous Continentală Fânațele Seculare Ponoare (SV) ROSCI0082 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
1059 Maculinea teleius Alpină Râmetea (AB) ROSCI0253 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
1059 Maculinea teleius Alpină Râu Sadului ROSCI0085 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
1059 Maculinea teleius Alpină Tălmaciu (SB) ROSCI0085 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
1059 Maculinea teleius Alpină Șinca Veche (BV) ROSCI0122 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
1059 Maculinea teleius Continentală Feleacu (CJ) ROSCI0074 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
1059 Maculinea teleius Continentală Dăbâca ROSCI0295 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
1059 Maculinea teleius Continentală Sighișoara ROSCI0227 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
1059 Maculinea teleius Continentală Șercaia ROSCI0132 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
1059 Maculinea teleius Panonică Horea (SM) ROSCI0020 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
1059 Maculinea teleius Panonică Urziceni Pădure (SM) ROSCI0020 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4039 Nymphalis vaualbum Alpină Căvăran - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4039 Nymphalis vaualbum Alpină Rusca Montană ROSCI0219 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4039 Nymphalis vaualbum Alpină Poiana Mărului ROSCI0126 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4039 Nymphalis vaualbum Alpină Sălașu de Sus (HD) ROSCI0217 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4039 Nymphalis vaualbum Continentală Groșii Noi (AR) ROSCI0070 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4039 Nymphalis vaualbum Continentală Cheile Nerei ROSCI0031 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4039 Nymphalis vaualbum Continentală Câpâlnaș (AR) ROSCI0064 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4039 Nymphalis vaualbum Continentală Caransebeș ROSCI0385 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4039 Nymphalis vaualbum Continentală Mehadia ROSCI0069 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4039 Nymphalis vaualbum Continentală Lacul Prisaca/Valea Cernei ROSCI0069 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4039 Nymphalis vaualbum Continentală Feiurdeni (CJ) ROSCI0295 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4039 Nymphalis vaualbum Panonică Ghiroda - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4039 Nymphalis vaualbum Panonică Remetea Mare ROSCI0109 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
4039 Nymphalis vaualbum Panonică Covăsinț (AR) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
Lunca Bradului (MS) [plot desemnat
1057 Parnassius apollo Alpină pe baza exemplarului capturat în 1935 ROSCI0019 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
(Căpuşe & Kovács, 1988)]
1057 Parnassius apollo Alpină Chiril (SV) ROSCI0196 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
Ditrău (HR) [plot desemnat pe baza
1057 Parnassius apollo Alpină unei semnalări foarte vechi - o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
(Czekelius, 1921)]
1057 Parnassius apollo Alpină Borsec ROSCI0252 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
1057 Parnassius apollo Alpină Corbu (HR) - o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
1057 Parnassius apollo Alpină Lacu Roșu (HR) ROSCI0027 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
1057 Parnassius apollo Alpină Tulgheș - o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
1057 Parnassius apollo Alpină Bicazu Ardelean (NT) ROSCI0027 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Baia Sprie - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Roșia Montană - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Râmetea (AB) ROSCI0253 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Băiuț (MM) ROSCI0285 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Cisnădie (SB) ROSCI0132 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Lotrioara (SB) ROSCI0085 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Tălmaciu (SB) ROSCI0085 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Bistrița Bârgăului ROSCI0051 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Cărțișoara (SB) ROSCI0122 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Deda ROSCI0368 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Victoria (BV) ROSCI0122 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Răstolița ROSCI0019 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Sămbăta (BV) ROSCI0122 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Lunca Bradului (MS) ROSCI0019 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Șinca Veche (BV) ROSCI0122 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
141
142
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Zărnești (BV) ROSCI0194 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Bușteni ROSCI0013 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Aita Mare(CV) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Bicazu Ardelean (NT) ROSCI0027 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Durău ROSCI0024 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Timișu de Jos (BV) ROSCI0195 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Podu Oltului (BV) ROSCI0055 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Vâlcele (CV) ROSCI0329 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Malnaș Băi ROSCI0329 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Tușnad (HR) ROSCI0007 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Zizin (BV) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Agapia (NT) ROSCI0270 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Cheia (PH) ROSCI0038 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Dălghiu (BV) ROSCI0001 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Alpină Lepșa (VN) ROSCI0208 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Continentală Fălticeni ROSCI0310 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Continentală Câpâlnaș (AR) ROSCI0064 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Continentală Eșelnița ROSCI0206 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Continentală Băile Herculane ROSCI0069 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Continentală Băița (HD) ROSCI0110 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Continentală Hunedoara - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Continentală Rapoltu Mare (HD) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Continentală Săvădisla (CJ) ROSCI0074 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Continentală Feiurdeni (CJ) ROSCI0034 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Continentală Dej - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Continentală Luduș (MȘ) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Continentală Band (MȘ) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Continentală Mediaș - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Continentală Livezeni (MS) ROSCI0342 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Continentală Sighișoara ROSCI0227 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Continentală Fișer (BV) ROSCI0227 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Continentală Suceava ROSCI0075 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Continentală Vârfu Câmpului (BT) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Continentală Copălău (BT) ROSCI0076 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Continentală Mogoșoaia - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Continentală Hârlău ROSCI0076 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Continentală Pădurea Pantelimon ROSCI0308 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Continentală Valea Lupului (IS) ROSCI0171 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Panonică Zădăreni ROSCI0108 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Panonică Ghiroda ROSCI0277 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Panonică Remetea Mare ROSCI0109 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Panonică Chevereșu Mare ROSCI0109 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Panonică Covăsinț (AR) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Stepică Băneasa/Canaraua Fetii ROSCI0172 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Stepică Ion Corvin (CT) ROSCI0071 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Stepică Șipotele (CT) ROSCI0071 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Stepică Greci (TL) ROSCI0123 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Stepică Dumbrăveni (CT) ROSCI0071 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Stepică Izvoarele (TL) ROSCI0201 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Stepică Murfatlar/Fântânița ROSCI0083 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Stepică Gura Dobrogei ROSCI0215 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Stepică Babadag ROSCI0065 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1056 Parnassius mnemosyne Stepică Telița ROSCI0065 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1076 Proserpinus proserpina Alpină Râmetea (AB) ROSCI0253 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1076 Proserpinus proserpina Alpină Șinca Nouă (BV) ROSCI0352 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1076 Proserpinus proserpina Alpină Timișu de Jos (BV) ROSCI0195 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1076 Proserpinus proserpina Alpină Podu Oltului (BV) ROSCI0055 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1076 Proserpinus proserpina Alpină Cernat (CV) ROSCI0374 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1076 Proserpinus proserpina Alpină Dărmănești (BC) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1076 Proserpinus proserpina Continentală Băile Herculane ROSCI0069 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1076 Proserpinus proserpina Continentală Dej - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1076 Proserpinus proserpina Continentală Cășeiu (CJ) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1076 Proserpinus proserpina Continentală Viișoara ROSCI0040 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1076 Proserpinus proserpina Continentală Livezeni (MS) ROSCI0342 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1076 Proserpinus proserpina Continentală Schit-Orășeni ROSCI0076 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1076 Proserpinus proserpina Continentală Leahu-Nacu (IS) ROSCI0076 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1076 Proserpinus proserpina Continentală Comarna ROSCI0135 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1076 Proserpinus proserpina Panonică Sânmihaiu German (TM) ROSCI0390 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1076 Proserpinus proserpina Panonică Fibiș - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1076 Proserpinus proserpina Panonică Bazoș (TM) ROSCI0109 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1076 Proserpinus proserpina Panonică Supuru de Jos (SM) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1076 Proserpinus proserpina Stepică Istria (CT) ROSCI0065 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
1076 Proserpinus proserpina Stepică Maliuc (TL) ROSCI0065 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn; Capcana luminoasă
Șura Mare (SB) [plot desemnat pe
baza semnalărilor de la dealul Zakel –

4043 Pseudophilotes bavius Continentală ROSCI0093 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
exemplare capturate în 1950 (Worell,
1951) și 1954-1961 (E. Schneider)]
4043 Pseudophilotes bavius Continentală Cojocna (CJ) ROSCI0238 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4043 Pseudophilotes bavius Continentală Bărăi (CJ) ROSCI0099 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4043 Pseudophilotes bavius Continentală Suatu (CJ) ROSCI0040 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4043 Pseudophilotes bavius Stepică Băneasa/Canaraua Fetii ROSCI0172 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4043 Pseudophilotes bavius Stepică Șipotele (CT) ROSCI0071 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
143
144
4043 Pseudophilotes bavius Stepică Crucea (CT) ROSCI0053 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
4043 Pseudophilotes bavius Stepică Tărgușor (CT) ROSCI0215 o dată la 3-5 ani Colectarea indivizilor dintr-o suprafață stabilită
1053 Zerynthia polyxena Alpină Băița (MM) ROSCI0003 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1053 Zerynthia polyxena Alpină Râmetea (AB) ROSCI0253 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1053 Zerynthia polyxena Alpină Dărmănești (BC) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1053 Zerynthia polyxena Continentală Găujani (GR) ROSCI0088 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1053 Zerynthia polyxena Continentală Gostinu ROSCI0088 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1053 Zerynthia polyxena Continentală Feiurdeni (CJ) ROSCI0295 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1053 Zerynthia polyxena Continentală Petreștii de Jos (CJ) ROSCI0034 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1053 Zerynthia polyxena Continentală Zau de Câmpie ROSCI0408 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1053 Zerynthia polyxena Continentală Crainimăt (BN) ROSCI0400 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1053 Zerynthia polyxena Continentală Cașolț (SB) ROSCI0132 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1053 Zerynthia polyxena Continentală Blidari (PH) ROSCI0344 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1053 Zerynthia polyxena Continentală Dorohoi - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1053 Zerynthia polyxena Continentală Săveni (BT) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1053 Zerynthia polyxena Continentală Mihai Bravu (GR) ROSCI0043 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1053 Zerynthia polyxena Continentală Durnești (BT) - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1053 Zerynthia polyxena Continentală Vlad Țepeș/Comana ROSCI0043 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1053 Zerynthia polyxena Continentală Falaștoaca (GR) ROSCI0043 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
Broșteni (DB), Rezervația Naturală
1053 Zerynthia polyxena Continentală - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
Poiana Narciselor Vișina-Petrești
1053 Zerynthia polyxena Continentală Avântu (IS) ROSCI0058 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1053 Zerynthia polyxena Continentală Bârnova ROSCI0135 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1053 Zerynthia polyxena Panonică Ghiroda ROSCI0277 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1053 Zerynthia polyxena Panonică Pișchia (TM) ROSCI0277 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1053 Zerynthia polyxena Panonică Arad - o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1053 Zerynthia polyxena Panonică Lipova ROSCI0064 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1053 Zerynthia polyxena Stepică Băneasa/Canaraua Fetii ROSCI0172 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
1053 Zerynthia polyxena Stepică Babadag ROSCI0065 o dată la 3-5 ani Transectul vizual diurn
II. METODOLOGIA DE MONITORIZARE A STĂRII DE CONSERVARE A

METODOLOGIA DE MONITORIZARE A SPECIILOR COMUNITARE DE

NEVERTEBRATE ACVATICE DIN ROMÂNIA
METODA TRANSECTULUI LINIAR
Colectarea manuală
Mollusca (Theodoxus transversalis și Unio crassus)

Metoda este potrivită pentru colectarea indivizilor, fixați pe pietre sau alte lemne
submerse care se află în apropierea malului şi în apă relativ limpede, care să permită
vizualizarea lor cu uşurinţă. De asemenea, această metodă poate fi aplicată cu succes doar în
cazul râurilor mai mici, fiind condiţionată de cât de uşor este accesul la apă.
În cazul speciei Unio crassus, aceasta este metoda cea mai comună şi este folosită atât
pentru analize calitative, cât şi cantitative. Dacă fundul apei este întunecat, lumina naturală nu
este puternică sau există o cantitate mare de vegetaţie ce umbreşte substratul, atunci poate fi
ataşată o lanternă telescopului subacvatic pentru a îmbunătăţi vizibilitatea. Străbaterea apei se
face din aval în amonte pentru a evita ca scoicile să se închidă şi să fie apoi greu de observat.
Este dificil de estimat timpul căutării, pentru că acesta variază în funcţie de experienţa
investigatorului şi de caracteristicile bentonice. Totuşi, atunci cand apa este limpede, substratul
poate fi examinat foarte rapid. Informaţiile necesare pot fi obţinute în aproximativ 30 de minute
într-un sector uşor de investigat. Numărătoarea vizuală a indivizilor de Unio crassus va fi
efectuată pe o distanță de 50 m, folosind un aquascop/batiscop, pentru a evita reflexia sau
efectul de distorsionare a imaginilor în apă. Persoanele care efectuează numărătoarea vor păstra
între ei o distanță de aproximativ 1 metru și vor număra pe sectorul de râu stabilit numai scoicile
vii (nu și cochiliile).
Crustacea (Austropotamobius torrentium și Astacus astacus)

Capturarea directă cu mâna este cea mai rapidă și mai eficientă metodă de inventariere
și/sau monitorizare având în vedere specificul regiunii și al speciei care populează cu precădere
izvoare sau pâraie de mici dimensiuni. Acțiunea presupune accesul personalului în albia râului
și necesită un anumit nivel de experiență pentru a efectua această procedură. Se vor controla
riguros toate spațiile aflate în submersiune, cu precădere galeriile ferme în substrat. Este
indicată limitarea deteriorării acestora, minimalizând impactul asupra indivizilor. În cazul în
care nu este necesară estimarea sau monitorizarea populațiilor, este recomandat ca odată
constatată prezența speciei procedura să fie întreruptă.
Colectarea prin dragare

Mollusca (Theodoxus transversalis și Unio crassus)
Colectarea indivizilor prin dragare este urmată de o analiză atentă a materialului
colectat şi sortarea lui pentru a reţine speciile de interes. În cazul apelor repezi și/sau adânci
(peste 2-3 m adâncime) se va folosi un bodengreifer manevrat dintr-o ambarcaţiune. Pentru

colectarea probelor calitative/semicantitative şi pentru sondaje de prezenţă a speciilor studiate
se poate folosi draga târâtoare. Draga (a cărei lăţime este cunoscută) este utilizată pentru
raclarea substratului de la mijlocul albiei înspre mal. Metoda poate fi folosită în râuri şi canale
de irigaţie de până la 4 m lăţime pentru măsurarea numărului de indivizi colectaţi de pe o
suprafaţă determinată a albiei. Suprafaţa acoperită prin fiecare operaţiune de dragare poate fi
estimată, iar indivizii colectaţi sunt număraţi şi înregistraţi. Astfel, la finalul colectării se poate
estima numărul de indivizi/m2 de substrat. Dacă se realizează dragări succesive de-a lungul
canalului sau a pârâului, atunci se poate calcula numărul de indivizi colectaţi/metru liniar.
Colectarea cu ajutorul fileului limnologic

Mollusca (Anisus vorticulus)
Colectarea indivizilor se face cu ajutorul unui fileu limnologic, urmată de o analiză
atentă a materialului colectat și trecerea lui prin site pentru a reține speciile de interes.
Colectarea cu fileul limnologic este o metodă calitativă prin care se poate aprecia doar un
număr mediu de indivizi colectaţi.
Odonata - larve (Coenagrion ornatum, Leucorrhinia pectoralis)

Colectarea cu fileul limnologic este cea mai folosită metodă de colectare a larvelor de
libelule care trăiesc pe plantele vasculare submerse sau în detritusul de pe fundul apei. Se
folosește un fileu cu o bază dreaptă sau cu un cadru triunghiular și cu o plasă cu ochiuri de 1×1
mm. Principiul metodei este asemănător cu cel al colectărilor cu fileul entomologic: cu ajutorul
fileului se mătură vegetația de la mal sau se trage pe fundul apei de un număr dat de ori pe o
anumită distanță. Pentru fiecare probă se mătură vegetația cu un număr constant de mișcări
egale, pe aceeași distanță pentru toate probele. Fiecare probă poate fi transferată într-un
recipient de colectare și analizată ulterior. Dacă efortul de colectare este menținut constant
(CPUE) se pot face comparații între monitorizări.
METODA SUPRAFEȚEI
Colectarea de pe o suprafaţă stabilită
Annelida (Hirudo medicinalis și H. verbana)
Colectarea manuală este o metodă complementară pentru aceste specii și se bazează pe
faptul că lipitorile medicinale sătule folosesc zonele de lângă mal cu apă bine încălzită și cu
vegetație acvatică abundentă drept locuri de adăpost și de depunere a coconilor. De aceea,
cercetarea atentă timp de 10-15 min a tuturor locurilor care par adecvate pentru a adăposti
lipitorile medicinale (pe și sub pietre, în vegetația palustră, în cuiburile abandonate ale păsărilor
de apă, pe suprafaţa frunzelor şi buștenilor căzuți în apă, printre resturile vegetale sau pe diferite
suporturi imerse etc.), reprezintă o sursă suplimentară de a găsi lipitori medicinale sau coconii
acestora. Lipitorile găsite sunt desprinse cu grijă de pe suport cu mâna sau cu pensa, numărate
și eventual măsurate (deoarece corpul este puternic contractil, se recomandă măsurarea
diametrului ventuzei posterioare). Este indicată introducerea temporară a lipitorilor în
recipiente parţial umplute cu apă de la locul recoltării pentru a evita numărarea repetată a
aceluiași exemplar sau pentru studii ulterioare în laborator.
Mollusca (Anisus vorticulus)

Colectarea indivizilor se face de pe o suprafață stabilită (1 m2), pentru a obține date
cantitative. În cadrul acestei unități de suprafață se va verifica atent toată vegetația atât
submergentă cât și emergentă.
O altă metodă de aproximare a numărului de indivizi dintr-o populaţie este aceea de a
număra indivizii colectaţi de pe o suprafaţă stabilită într-o anumită perioadă de timp. Fileul
limnologic poate fi utilizat la colectarea indivizilor de pe substrat sau colectarea manuală pentru
indivizii de pe plantele acvatice. Toţi indivizii colectaţi sunt număraţi la sfârşitul perioadei de
timp stabilite. În cazul în care mai multe persoane participă în acelaşi timp la recoltarea
indivizilor de pe aceeaşi suprafaţă, colectările sunt considerate separat. Densitatea populaţiei
se estimează în număr de indivizi colectaţi/persoană/minut
Mollusca (Theodoxus transversalis)

Colectarea indivizilor de pe o suprafaţă stabilită (1 m2) - pentru obţinerea de date
cantitative. În cadrul acestei unităţi de suprafaţă vor fi verificate atent toate pietrele submerse,
precum şi alte substraturi dure (lemne, metal etc.) scufundate în apă. De asemenea, se va
verifica şi substratul nisipos sau mâlos, deoarece specia a fost menţionată şi de pe astfel de
substraturi.
Mollusca (Unio crassus)

Un număr de 30 suprafețe pătrate a 0.25 m2 vor fi selectate aleatoriu. Fiecare dintre
aceste pătrate de 0.25 m2 va fi subiectul explorării vizuale și tactile, precum și a excavării
sedimentului în vederea colectării tuturor scoicilor prezente acolo. Excavarea sedimentului se
va realiza până la o adâncime de 10 cm. Analiza prin excavare a unei suprafeţe totale de 2.5
m2 (din totalul de 7.5 m2 examinat vizual/tactil) are drept scop minimizarea impactului asupra
mediului. Excavarea poate fi dăunătoare atât substratului bazinului respectiv, cât și scoicilor
supuse acesteia și poate conduce la o mortalitatea crescută a populației de bivalve, la o reducere
a ratei de creștere sau poate afecta reproducerea acestora. În consecință acest efort de
eșantionare trebuie minimizat la strictul necesar.
Sedimentul astfel colectat este trecut prin site cu dimensiunea ochiurilor de aprox. 6
mm pentru a reține indivizii juvenili. Pentru a analiza datele, vom considera toți indivizii
măsurând mai puțin de 30 mm lungime ca fiind juvenili, iar cei peste 30 mm ca fiind maturi.
Reţelele de eşantionare se pot aplica paralel sau preferenţial, perpendicular pe mal, în
mod repetat, pentru a surprinde şi dinamica spaţială, până în zona în care bivalvele dispar.
Scoicile depozitate temporar în pungi umede (câte una pentru fiecare probă unitară),
prevăzute cu orificii pentru schimbul gazelor, vor fi aduse la mal la sfârşitul efectuării staţiei,
unde vor fi supuse în cel mai scurt timp investigaţiilor, pentru a evita sacrificarea sau pierderea
accidentală de vieţuitoare. Aceasta este o metodă non-invazivă şi în conformitate cu principiile
bioetice. Specimenele pot supravieţui o lungă perioadă, dacă spaţiul de depozitare este umed
(nu în apă), dispus la umbră (astfel încât să nu crească temperatura prin expunere la soare) şi
animalele sunt eliberate după investigaţii, preferabil exact în locul de colectare.
Toate scoicile vor fi identificate, măsurate (se vor efectua cele trei măsurători
caracteristice: lungime, înălţime în dreptul umbonelui şi lăţime sau grosime; uneori se adaugă
şi o a patra - înălţimea maximă), vor fi cântărite (cu cântare electronice cu precizie de 0,1 g),
notându-se aspecte ale morfologiei şi alte date de ordin morfologic şi ecologic, după care sunt
eliberate.
Coleoptera (Graphoderus bilineatus)

De pe o suprafață de 1 m2 se colectează nevertebratele din vegetaţia acvatică folosind
fileu limnologic. Conţinutul fileului este trecut într-o tăviță albă din plastic și verificat pentru
prezenţa specimenelor de Graphoderus bilineatus. După examinare, conţinutul tăviţei se
răstoarnă înapoi în apă pentru eliberarea organismelor. Dacă condițiile obiective din teren
permit, se efectuează prelevări din 5-10 pătrate în funcţie de dimensiunea habitatului favorabil.
Timpul maxim acordat unei localităţi investigate este de aproximativ 2 ore. Număr recomandat
de observatori: 2 persoane.
METODA PUNCTULUI FIX

Capturarea prin agitarea standardizată a apei

Reprezintă metoda de bază pentru monitorizarea lipitorilor medicinale. Această tehnică
se bazează pe răspunsul pozitiv al lipitorilor medicinale la deranjarea apei de către o pradă
potențială. Odată detectată o agitare a apei lipitoarea înoată activ către sursa perturbării. De
aceea, agitarea intenționată a apei într-un punct fix va atrage lipitorile medicinale aflate în
căutare de hrană și va facilita astfel înregistrarea lor. Prin agitarea suprafeței apei cu un băț sau
cu fileul limnologic timp de cca. 10-20 min, lipitorile medicinale atrase sunt înregistrate sau
colectate cu fileul limnologic. Deoarece sedimentele stârnite în timpul agitării apei pot reduce
transparența apei, se recomandă oprirea din când în a agitării apei pentru 1-2 min și observarea
lipitorilor care se apropie. Dacă observatorul se află în apă, acesta poate scoate încet din apă
câte un picior pentru a observa, număra și captura lipitorile prinse de acestea. Lipitorile atrase
pot fi reținute temporar într-un recipient de plastic pentru verificarea identificării, pentru
măsurarea diametrului ventuzei posterioare, fotografiere sau pentru a se evita numărarea
repetată a aceluiași exemplar. În timpul lucrului trebuie avut grijă să nu fie călcate locurile
potențiale de depunere a coconilor. Agitarea standardizată a apei, de exemplu timp de cca. 10
min pe o rază de un metru (metoda capturii per unitatea de efort), permite o apreciere cantitativă
a abundenței lipitorilor medicinale. Totuși, un număr mare de lipitori atrase poate indica mai
degrabă o sărăcire a bazei trofice, decât o sporire a efectivului populațional.

Capturarea cu ajutorul capcanelor este o metodă complementară. Atragerea lipitorilor
în capcană se bazează pe răspunsul chemotactic pozitiv al lipitorilor la prezența în apă a ionilor
de sodiu din sânge sau din transpiraţie. Capcana constă dintr-un recipient cu capac detașabil
(de ex. cutii de tablă pentru lapte-praf) a cărui pereți prezintă perforații de circa 1-2 cm pentru
a permite intrarea lipitorilor și în interiorul căruia se introduce momeala (bucăți de carne crudă,
ficat de porc, cap de pește). Recipientul cu momeală se astupă cu capac şi se ancorează de mal
cu un țăruș prin intermediul unei sfori de 3-5 m lungime pentru a ușura recuperarea ulterioară
a capcanei. Capcana se lasă peste noapte și se verifică conținutul a doua zi dimineața. Lipitorile
capturate se numără şi se măsoară, după care se eliberează în locul din care au fost prinse.
Crustacea (Austropotamobius torrentium, Astacus astacus)

Pentru cursurile de apă de dimensiuni medii sau mari se recomandă utilizarea
capcanelor de tip vârșă cu două intrări, folosind ca momeală ficat de porc. Capcanele vor fi
plasate în locuri cu apă adâncă și curgere lentă, în apropierea malurilor verticale, a rădăcinilor
sau a aglomerărilor de bolovani. Verificarea acestora se va face obligatoriu în dimineața
următoare amplasării.

Atragerea coleopterelor acvatice în capcană se bazează pe răspunsul chemotactic
pozitiv la momeala din capcană (ficat proaspăt de porc sau pui, hrană umedă pentru pisici).
Capcana de tip vârşă pentru coleoptere acvatice se construieşte din recipiente de plastic (0.5-2
l pentru speciile mici sau 5 l pentru speciile mari). Partea superioară a recipientului este
decupată, introdusă cu gâtul în partea de jos şi fixată cu bucăţi de sârmă, rezultând o vârşă. În
interior se introduce momeala, iar capcana se scufundă sub apă, legată de o sfoară cu o greutate
la capăt. Intrarea în vârşă trebuie să fie îndreptată în jos, iar la partea de sus a capcanei trebuie
să rămână un volum de aer unde coleopterele vor urca pentru a respira. Dacă capcana nu are
aer, coleopterele o vor părăsi. Capcana se lasă peste noapte şi se verifică conţinutul a doua zi
dimineaţa. Specimenele capturate se numără, după care se eliberează în locul din care au fost
prinse.
Utilizarea capcanei luminoase

Capcanele luminoase se montează seara, în apropierea apelor stagnante, permanente,
neumbrite. De preferat un luciu de apă curată, neacidificată și nici eutrofizată, cu pânză freatică
nealterată. Suprafaţa monitorizată de o capcană se estimează plecând de la raza unui cerc pe
care este vizibilă lumina. Număr recomandat de observatori: minim 3 persoane.
Colectarea cu fileul limnologic prin deranjarea substratului (Kick-sampling)

Odonata - larve (Ophiogomphus cecilia, Cordulegaster heros)
Este cea mai folosită metodă pentru obținerea de probe calitative în ape repezi, puțin
adânci și cu substrat de pietriș/nisip. Dacă efortul de colectare este menținut constant se pot
face estimări relative de abundență sau comparații între monitorizări. Se poziționează fileul
limnologic, iar substratul aflat în amonte se răscolește. Larvele de odonate deranjate din
substrat vor fi duse de curentul apei în plasa fileului. Larvele de odonate deranjate din substrat
vor fi duse de curentul apei în plasa fileului. Probele astfel prelevate vor fi transferate de fiecare
dată în recipiente de colectare.
METODOLOGIA DE MONITORIZARE A SPECIILOR COMUNITARE DE

NEVERTEBRATE TERESTRE DIN ROMÂNIA
METODA TRANSECTULUI LINIAR

Capturarea cu fileul entomologic pe un transect prestabilit
Orthoptera
Metoda constă în cosirea vegetaţiei cu fileul entomologic, de-a lungul unui transect
prestabilit în habitatul specific speciei, pe o lungime de aproximativ 100 m lungime şi lăţime
de circa 1-1.5 m. După fiecare minut de colectare, conținutul fileului va fi examinat vizual
pentru verificarea existenței indivizilor din speciile vizate. Monitorizarea se face pe parcursul
a 1-5 transecte, în funcție de suprafața habitatului; pentru habitate cu suprafaţă mică, transectele
vor fi mai scurte. Timpul minim acordat unui transect este de 5-10 min. Avantajul acestei
metode constă în faptul că pot fi identificate și eventualele larve capturate (acolo unde
caracteristicile morfologice ne permit). De asemenea, este o metodă rapidă și cu rezultate
imediate.
Lepidoptera
Metoda transectului se poate aplica la speciile cu populaţii mai puţin localizate, la care
indivizii se dispersează rapid după ieșirea din pupă, la cele cu habitate mai mult de formă
lineară urmând lizierele de păduri, de tufărişuri ori malurile cursurilor de apă. Observaţiile se
vor realiza de-a lungul unor transecte paralele cu axul longitudinal al habitatelor respective.
Lăţimea zonei de observaţie va fi de 5-10 m, iar lungimea diferă în funcţie de specii, de
exemplu 100-200 m în cazul celor mai localizate (Euphydryas maturna, Euphydryas aurinia,
Leptidea morsei, Apatura metis) şi până la 3 km în cazul speciilor dispersate (Callimorpha
quadripunctaria, Colias myrmidone, Lycaena dispar, Nymphalis vaualbum, Maculinea arion
și Parnassius mnemosyne).
Transectul vizual
Odonata
Principiul metodei este de a merge de-a lungul unui transect pe marginea apei pe o
distanță fixă. Această metodă poate permite observatorilor care merg pe un transect definit să
obțină rezultate comparabile. Pe vreme frumoasă, numărarea masculilor adulți care zboară
deasupra apei reprezintă cea mai bună metodă de numărare a adulților unei populații de libelule.
Când se aplică această metodă, mai întâi se vor stabili cu ajutorul unor hărți detaliate niște
trasee pe malul apei, în care se pot efectua transecte. Aceste trasee vor fi împărțite în secțiuni.
Numărătorile se vor efectua la intervale regulate și aproximativ la aceeași oră pe o vreme cât
mai bună. Cele mai multe libelule se pot observa în jurul prânzului, în zile cu soare, temperatură
ridicată și fără vânt. Toate aceste condiții meteo ar trebui înregistrate în fișa de observație.
Când se monitorizează anumite specii, numărătorile se vor face în perioadele de zbor
ale acestora. Transectul trebuie întotdeauna reluat pe același traseu, cu o viteză redusă și
constantă, pe marginea apei. Se recomandă ca numărătorile să fie făcute o dată pe săptămână,
acolo unde se poate. Dacă transectele au fost realizate în mod regulat într-un sezon, cel mai
mare număr de indivizi observați poate fi considerat un estimat al populației de masculi maturi
sexual. Datele pot fi exprimate ca număr de indivizi pe metru sau pe transect și înmulțit cu
lungimea marginii de apă analizată. Astfel, se poate obține un estimat al populației din acel sit.
Orthoptera
Presupune identificarea vizuală a ortopterelor cu activitate intensă pe timpul zilei, de-a
lungul unui transect cu lungimea de 100 m și lățimea de 2 m. În funcție de suprafața habitatului,
monitorizarea se face pe parcursul a 1-5 transecte; transectele pot fi mai scurte în habitate cu
suprafaţă mică. Numărul de indivizi observați va putea fi extrapolat pe o anumită
distanță/suprafață, din media măsurătorilor transectelor efectuate (nr. de indivizi/metru
liniar/mp). Este o metodă rapidă și cu rezultate imediate.
Coleoptera (Bolbelasmus unicornis, Buprestis splendens, Cerambyx cerdo, Lucanus cervus,

Morimus funereus, Rosalia alpina)
Echipa ce efectuează monitorizarea se deplasează pe o durată de timp determinată în
habitate terestre, depistând vizual indivizii sau urme ale activităţii acestora (galerii de
emergenţă, grămezi mici de pământ excavat la intrare, cu aspectul unei grămezi neregulate de
bulgări). Transectele au o lungime de 500 m și o lățime de 20 m, între capetele a două transecte
vecine fiind o distanță de 100 m. În cazul habitatelor cu suprafaţă mică transectele pot fi mai
scurte, iar dacă specia are densitate foarte mică ele pot fi mai lungi. Dacă permit condițiile din
teren (suprafaţa habitatului favorabil), în fiecare zonă investigată se efectuează cinci transecte.
În cazul speciei Bolbelasmus unicornis, observarea ca adulți are loc mai ales după ploi
abundente, când solul este umed și suficient de afânat, ceea ce permite ca gândacii să se
îngroape uşor. În perioadele secetoase, când solul este dur, sau iarna, gândacii sunt îngropați
mai adânc în pământ și nu prezintă activitate supraterană, ceea ce îl face foarte greu de găsit.
Timpul minim acordat unui transect este de jumătate de oră. Număr recomandat de observatori:
2 persoane.
Transectul vizual nocturn

Orthoptera (Isophya sp., Saga pedo, Pholidoptera transsylvanica)
Presupune identificarea vizuală a ortopterelor cu activitate intensă pe timpul serii sau a
noptii, de-a lungul unui transect cu lungimea de 100 m și lățimea de 2 m. În funcție de suprafața
habitatului, monitorizarea se face pe parcursul a 1-5 transecte; transectele pot fi mai scurte în
habitate cu suprafaţă mică. Numărul de indivizi observați va putea fi extrapolat pe o anumită
distanță/suprafață, din media măsurătorilor transectelor efectuate (nr. de indivizi/metru
liniar/mp). Dezavantajul metodei este că nu toți indivizii observați pot fi identificați cu o
certitudine de 100%.
Coleoptera (Bolbelasmus unicornis, Lucanus cervus)

Observarea adulților de Bolbelasmus unicornis în habitatele preferate (silvostepă,
lizieră de păduri de stejar, stejar-fag, fag, luminișuri de pădure) în condiții favorabile, poate
avea loc după apusul soarelui, la cca. 30 de minute, timp de 60 minute după apus, sau chiar în
jurul miezului nopții. Transectele efectuate au o lungime variabilă în funcție se suprafața
pajiștei.
Pentru Lucanus cervus observarea se face pe drumuri forestiere fără coronament
compact sau în lungul lizierei, aproximativ între orele 20:00-22:00 în seri călduroase şi uscate.
Se observă în special masculii în zbor, dar şi exemplarele aflate la sol sau pe vegetaţie.
Transectele efectuate au o lungime de 500 m și o lățime de 20 m, iar între capetele a două
transecte vecine trebuie să existe o distanță de 25 m. In cazul habitatelor cu suprafaţă mică

transectele pot fi mai scurte, iar dacă specia are densitate foarte mică pot fi mai lungi. Dacă
suprafaţa habitatului permite, se efectuează cinci transecte. Număr recomandat de observatori:
2 persoane.
Transectul auditiv
Orthoptera. Generalităţi.
Metodologia transectelor auditive se concentrează asupra identificării masculilor de
ortoptere care stridulează. Ensiferele sunt mai active spre seară, iar Caeliferele stridulează la
amiază și după-amiază. Pentru înregistrarea acustică se vor folosi un reportofon digital și un
microfon extern, de tip "long gun", omnidirecțional. Frecvența stridulației la ortoptere se
încadrează în domeniul ultrasunetelor, iar pentru detectarea acestora se poate folosi un
batdetector. Această metodă se poate aplica atât pe o distanță prestabilită cât și pe o perioadă
fixă de timp.
Analiza stridulaţiei presupune descrierea oscilogramei şi a spectrogramei sunetului
emis:
a. Oscilograma. Anumiţi termeni sunt folosiţi în acest studiu, şi anume: impulsul, silaba, strofa.
Impulsul este sunetul produs la atingerea dintre dinţişorii nervurii stridulante de pe tegmină sau
femur; o mişcare completă de deschidere şi închidere a tegminelor formează o silabă, iar mai
multe mişcări repetate rapid în acest sens reprezintă strofa. Silaba este produsă diferit la
Ensifere faţă de Caelifere. La Ensifere (cosaşi, greieri şi coropișnițe), sunetul se produce prin
frecarea tegminelor una de alta, o silabă presupunând o mişcare completă de “deschidere” a
tegminelor (semi-silaba de deschidere) şi de revenire a acestora la poziţia normală, adică de
“închidere” (semi-silaba de închidere). Caeliferele (lăcustele) produc silabe prin mişcarea
femurului posterior pe suprafaţa tegminei: o mişcare în sus a femurului pe tegmină (semi-silaba
de deschidere) este urmată de mişcarea de revenire la poziţia normal, în jos (semi-silaba de
închidere). De regulă, ortopterele fac aceste mişcări în ritm foarte rapid, greu de observat pentru
ochiul uman.
b. Spectrograma. Pentru aceasta analiză avem nevoie de o înregistrare a sunetului de calitate
bună, realizabilă cu un reportofon digital a cărui frecvenţă de captare a sunetului să fie cel puţin
în intervalul 1-40 kHz, dar preferabil până la 100 kHz. Înregistrările vor fi procesate pe
calculator, folosind unul dintre programele speciale.
Transectul auditiv diurn

Orthoptera (Pholidoptera transsylvanica, Stenobothrus eurasius)
Presupune identificarea auditivă sau cu ajutorul unui batdetector și colectarea
masculilor ortopterelor cu activitate intensă pe timpul zilei, de-a lungul unui transect cu
lungimea de 100 m și lățimea de 5-10 m. În funcție de suprafața habitatului, monitorizarea se
face pe parcursul a 1-5 transecte; transectele pot fi mai scurte în habitate cu suprafaţă mică.
Metoda poate fi aplicată și pe o anumită perioadă de timp (cca. 10-20 min.) în cazul în care
habitatul în care trăiește specia este situat într-o zonă accidentată, este fragmentat sau suprafața
monitorizată este foarte mică. Este o metodă relativ rapidă, cu rezultate imediate și care permite
monitorizarea mai multor specii în același timp.
Transectul auditiv nocturn

Orthoptera (Isophya sp., Pholidoptera transsylvanica)
Presupune identificarea auditivă sau cu ajutorul unui batdetector și colectarea
masculilor ortopterelor cu activitate intensă seara și în prima parte a nopții, de-a lungul unui
transect cu lungimea de 100 m și lățimea de 1-5 m. În funcție de suprafața habitatului,
monitorizarea se face pe parcursul a 1-3 transecte, acestea fiind mai scurte în habitate cu
suprafaţă mică. Timpul minim acordat unui transect este de 15-30 min. Avantajele metodei
sunt aceleași ca la metoda precedentă.
Odonata
Adulții de libelulă ies din exuvia ultimului stadiu larvar printr-o crăpătură longitudinală,
apărută dorsal în zona toracelui. Exuviile rămân fixate pe plante sau obiecte ieșite din apă și
pot fi ulterior colectate relativ ușor. Diferite familii de libelule se prind de diferite suporturi
(tulpini de plante, trunchiuri de copac etc.) pentru emergență. Astfel, toate zygopterele sunt
fixate de suporturi aflate în poziție cât mai vertical, libelulidele și gomfidele se urcă pe vegetație
și se prind de suporturi orizontale, iar cele din familia Cordulegastridae se prind pe suporturi
înclinate și atârnă cu capul ridicat și abdomenul în jos. Teoretic dacă sunt numărate și
identificate toate exuviile de pe un curs de apă se poate stabili numărul total de adulți ieșiți de
pe acel curs de apă (sau din acea apă stătătoare) într-un an. Metoda se bazează pe numărarea și
colectarea fiecărei exuvii întâlnite pe malurile apei pe o distanță fixă (Giugliano, 2012). Se
recomandă ca aceste numărători să se realizeze în fiecare săptămână (ideal zilnic sau odată la
2 zile) pentru a putea surprinde cât mai mulți indivizi.
METODA SUPRAFEȚEI
Colectarea vizuală
Mollusca (Vertigo sp.):
Ca metodă complementară/discriminantă pentru identificarea speciilor de vertiginide în
teren se poate aplica colectarea vizuală. Prin aceasta se urmărește prezența animalelor vii sau
a cochiliilor goale în microhabitatele favorabile acestora. Animalele vii și cochiliile goale sunt
colectate și conservate în recipiente de plastic cu alcool. Este o metodă calitativă cu
aplicabilitate limitată pe de o parte, datorită dimensiunii reduse a acestor animale care le face
dificil de găsit și, pe de altă parte datorită dificultății de identificare corectă a speciilor în teren.
În funcție de experiența specialistului, metoda poate fi folosită pentru identificarea
microhabitatelor din care vor fi colectate probele de material vegetal.
Mollusca (Drobacia banatica):

Eșantionarea cuantificată în efort de pe suprafețe selectate randomic: această metodă
constă în colectarea din habitatele caracteristice a tuturor indivizilor și cochiliilor goale care
pot fi identificate vizual, de pe o suprafață de 100 m2 (10 m × 10 m) într-un interval de 30 min.
Colectarea se va face de pe trei suprafeţe selectate randomic în fiecare habitat desemnat. Pentru
evaluarea cantitativă a rezultatului, intervalul de timp și numărul colectorilor va fi același în
fiecare punct analizat. Indivizii colectați vor fi stocați temporar în recipiente de plastic, va fi
măsurat diametrul mare și înălțimea cochiliei și ulterior eliberați. Habitatul se va fotografia și
vor fi notate elementele legate de habitat: tip, suprafață, grad de conservare etc. Metoda se
poate aplica pe toată durata zilei, exceptând zilele toride și în absența ploii pe un interval mai
mare de 7 zile, caz în care se recomandă colectarea în cursul dimineții. De asemenea, pentru
evitarea erorilor în evaluarea populațiilor, nu se fac colectări în timpul ploii sau imediat după
ploaie. Perioada din an propusă este aprilie - iulie, în funcție de condițiile climatice concrete și
de regiune. De asemea, în condiții climatice favorabile (precipitații, temperatură) monitorizarea
se poate realiza și în cursul lunii septembrie.

Mollusca (Vertigo sp.):
Această metodă este aplicabilă tuturor speciilor genului Vertigo, cu anumite
particularități care vor fi specificate. În cadrul fiecărui sit se delimitează habitatul favorabil
fiecărei specii sub forma unei arii poligonale și se perimetrul acestei suprafețe se conturează
cu ajutorul unui GPS. Din microhabitatele favorabile speciilor, se eșantionează în funcție de
suprafața habitatului un număr de 5-10 pătrate cu suprafață de 0.0625 m2 (25 cm × 25 cm) cu
ajutorul unui careu metalic, de pe care se colectează materialul vegetal viu, litiera și stratul
superficial de sol.
Metoda suprafețelor cu sau fără recoltarea materialului vegetal: în cazul în care este
imposibilă colectarea materialului vegetal și a solului, ceea ce poate fi posibil pentru habitatele
caracteristice speciei V. moulinsiana, ca metodă alternativă se așează la baza vegetației o folie
albastră și se bate vegetația de pe o suprafață de 0.5 m × 1 m cu putere timp de 30 de secunde.
Melcii care cad pe folie sunt apoi colectați și conservați în recipiente cu alcool. Complementar
se pot colecta părțile aeriene ale plantelor de pe suprafața desemnată, prin tăiere, până la o
înălțime de 20 cm.
Mollusca (Helix pomatia):

Metoda constă în delimitarea randomizată în habitatele caracteristice a unor pătrate de
probă cu suprafața de mimim 1 m2. Se pot de asemenea folosi suprafețe de 1 m × 2 m. Din
fiecare habitat vor fi colectate cel puţin 50 de probe unitare. Din pătratele de probă sunt
colectați toți indivizii, precum și cochiliile goale. În colectare trebuie să se țină seama de faptul
că în cursul dimineții și în condiții favorabile de temperatură, o parte din indivizi urcă pe
vegetație, ceea ce este valabil în special pentru juvenili. Se colectează mai întâi animalele de
pe vegetație, apoi cele de pe sol, pentru a evita desprinderea animalelor de pe vegetație și
căderea lor în afara pătratului de probă. Se înregistrează în categorii distincte animalele vii,
cochiliile proaspete și cochiliile vechi, fracțiunea de cochilii proaspete fiind importantă pentru
evaluarea mortalității. Evaluarea vechimii cochiliei se face pe baza integrității
periostracumului. Animalele colectate sunt stocate temporar în recipiente de plastic perforate
pentru ventilație. Acestea sunt analizate biometric în teren, fiind măsurate următoarele variabile
ale cochiliei: diametrul mare, diametrul mic și înălțimea cochiliei. La indivizii juvenili în
primul an post-eclozare (cu diametru sub 10 mm), se măsoară numai diametrul mare și
înălțimea cochiliei.
Una dintre principalele amenințări pentru această specie fiind exploatarea, este
importantă atât evaluarea structurii pe vârstă a populațiilor analizate care va fi exprimată prin
valorile biometrice ale cochiliei și care poate furniza informații despre fracțiunea exploatabilă
a populațiilor analizate, cât și biomasa, aceasta din urmă fiind utilizată în evaluarea
potențialului de exploatare pentru acordarea autorizațiilor de colectare. Indivizii identificați se
înregistrează pe fiecare pătrat de probă în parte. După evaluare, indivizii sunt eliberați. De
asemenea, se notează orice particularitate biologică sau ecologică. Pe teren se vor efectua
observaţii care se vor înscrie în fișa de teren şi se va evalua habitatul specific, sub aspectul
suprafeței, vegetației, a suprafeţelor microhabitatelor favorabile, a gradului de conservare etc.
Corelarea informațiilor înscrise în fișa de teren cu hărțile de vegetație, cunoștințele existente
despre ecologia și preferințele de habitat ale speciei, pot genera o imagine reală a stării de
conservare a acesteia în scopul promovării unei exploatări sustenabile. Metoda se poate aplica
pe toată durata zilei, exceptând zilele toride și în absența ploii pe un interval mai mare de 7
zile, caz în care se recomandă colectarea în cursul dimineții. De asemenea, pentru evitarea
erorilor în evaluarea populațiilor nu se fac colectări în timpul ploii sau imediat după ploaie.
Perioada din an propusă este aprilie - iulie, în funcție de condițiile climatice concrete și de
regiune. În condiții climatice favorabile (precipitații, temperatură), monitorizarea se poate
realiza și în cursul lunii septembrie.
Lepidoptera
Metoda cvadratului se poate aplica la speciile cu populaţii izolate, punctiforme (speciile
foarte localizate care nu părăsesc habitatul lor), de exemplu la Pseudophilotes bavius, Colias
myrmidone, Glyphipteryx loricatella, Lycaena helle, Maculinea teleius, Maculinea nausithous,
Erebia sudetica radnaensis, Lopinga achine, Parnassius apollo, Zerynthia polyxena.
Observaţiile se vor realiza în relevee (cvadrate) de 100 mp, cu laturi de 10 × 10 m., în care se
vor investiga numărul de exemplare active, gradul de acoperire a suprafeţei cu plantele gazdă
şi sursele de nectar, prezenţa unor specii care intervin în desfăşurarea ciclului biologic al speciei
investigate (ex. furnicare), a eventualelor specii concurente şi prădători etc. Intervalul între
două cvadrate de control va fi de 100 m.
Lepidoptera - larve
Căutarea activă a plantelor pe care se dezvoltă larvele speciilor urmărite, însoțită de
căutarea activă a larvelor sau a unor urme evidente, ușor observabile a activității acestora. În
unele cazuri particulare este mai simplu şi mai fezabil să se numere larvele decât adulţii.
Această metodă implică un screening amănunţit al porţiunilor de habitat în care pot fi găsite
larve sau ţesături realizate de acestea, urmate de numărarea lor şi raportarea la aria investigată.
Rezultatele se exprimă ca număr de larve pe suprafaţă de sit investigat sau pe unitate de timp
dedicată cautării.
În cazul speciei Gortyna borelii, omizile se dezvoltă doar pe câteva specii vegetale din
genul Peucedanum ce pot fi întâlnite într-un număr restrâns de habitate naturale. Urmele
activității larvelor acestui lepidopter (în special excrementele depozitate la baza tufelor de
Peucedanum) sunt relativ ușor de urmărit în a doua jumătate a verii. Punctele în care este
constatată existența urmelor activității larvelor acestei specii pot fi contorizate și raportate la
suprafața habitatului monitorizat, pentru a face posibilă evaluarea mărimii populației cercetate.
La Eriogaster catax, larvele tinere ţes cuiburi din mătase pe ramurile tinere de porumbar
(Prunus spinosa L.) și păducel (Crataegus monogyna Jacq.). În aceste cuiburi pot fi întâlnite
grupuri de zeci, chiar sute de omizi tinere care trăiesc şi se dezvoltă laolaltă. Cuiburile sunt
vizibile uşor primăvara devreme (lunile aprilie-mai) pe tufele de porumbar și păducel aflaţi în
pajiștile utilizate extensiv, invadate parțial de vegetație arbustivă din zonele colinare şi de şes,
mai ales dacă arborii şi arbuştii nu au înfrunzit complet.
În Olanda, numărătoarea larvelor de Lycaena dispar se efectuează în luna august pentru
larvele tinere, de-a lungul unor şanţuri paralele cu marginea apei. Aceste numărători se pot
repeta în luna mai pentru larvele mature, această a doua numărătoare oferind informaţii
deosebit de utile în ceea ce priveşte rata de supravieţuire peste iarnă.
În Regatul Unit se foloseşte numărarea hibernaculelor produse de larvele de
Euphydryas aurinia care se pregătesc de iernare. La această specie larvele se hrănesc şi
hibernează în grupuri, protejate în interiorul unui hibernacul din mătase. În general, un
hibernacul este construit de către larvele ce provin din grupuri de 45-600 de ouă depuse de o
singură femelă, fiecare femelă depunând unul sau două astfel de grupuri de ouă. Hibernaculele
sunt relativ uşor de găsit la începutul toamnei (septembrie-prima decadă a lunii octombrie),
căutând tufele plantei pe care se dezvoltă larvele acestei specii (Succisa pratensis Moench, care
are flori de culoare albastră-violet). S-a constatat că, în cadrul habitatului în care au fost
identificaţi adulţii în timpul verii, hibernaculele pot fi găsite relativ grupat, ceea ce uşurează şi
mai mult numărarea acestora.
Activitatea larvelor de Proserpinus proserpina pot fi urmărite extrem de uşor, căutând
semnele atacului acestor omizi pe plantele de floarea văduvelor (Epilobium hirsutum). Frunzele
plantelor atacate au marginile şi vârfurile distruse sau uscate; vârfurile ramurilor şi tulpinilor
sunt, de asemenea, consumate de omizile acestei insecte. În sfârşit, omizile mature sunt uneori
vizibile pe frunzele, ramurile şi pe tulpina plantelor atacate chiar şi în cursul zilei. Plantele
atacate pot fi identificate relativ uşor în pajiştile în care apar, în cursul lunilor iulie-august.
Omizile de Hyles hippophaes sunt întâlnite în Europa aproape exclusiv pe tufele de
cătină albă (Hippophaes rhamnoides L.). În sud-estul Turciei, prezenţa acestor omizi a fost
raportată şi pe sălcioară (Eleagnus angustifolia L.). Cătina albă preferă pantele însorite şi
călduroase cu substrat calcaros, de consistenţă stâncoasă, pietroasă sau nisipoasă. Este o plantă
dioică (sexele sunt separate), la care exemplarele mascule nu pot supravieţui decât în
apropierea exemplarelor femele. Acestea din urmă se pot identifica foarte uşor în habitatele
uscate în care apar, datorită aspectului ieşit din comun al fructelor (drupe ovoide mici, de
culoare portocaliu deschisă) ce se aglomerează în număr mare pe ramuri. La sălcioară, mirosul
specific şi aspectul fructelor (mici, de culoare neagră) permit, de asemenea, identificarea uşoară
a tufişurilor din această specie în habitatele naturale în care apar. Omizile de Hyles hippophaes
pot fi găsite de la sfârşitul lunii iunie până la începutul lunii septembrie pe ramurile tufişurilor
de cătină albă sau sălcioară, fiind extrem de active în timpul zilei (adesea stau la soare pe vârful
ramurilor). Identificarea omizilor este uşoară datorită tuberculului supranal specific (ca o
codiţă) şi a benzilor laterale de culoare albă cu ajutorul cărora larvele încearcă să imite aspectul
frunzelor cu care se hrănesc.
Larvele de Zerynthia polyxena se pot ușor identifica datorită aspectului specific. Un alt
avantaj în favoarea monitorizării omizilor acestei specii reprezintă faptul că planta gazdă, mărul
lupului (Aristolochia clematitis L.), este ușor de recunoscut și formează pâlcuri compacte. În
cadrul acestor pâlcuri, abundența larvelor poate fi destul de ridicată, astfel încât această metodă
de monitorizare are un raport cost/beneficiu avantajos. Larvele tinere sunt negricoase și
consumă de preferință părțile interne ale florilor de Aristolochia. În stadiile de dezvoltare
avansate larvele se hrănesc pe fruzele plantei gazdă. În repaus omizile stau ascunse pe dosul
frunzelor, astfel încât în timpul monitorizării este foarte importantă căutarea directă a omizilor,
dar evitând pe cât posibil scuturarea plantei gazdă. La această specie larvele se dezvoltă rapid,
în circa patru săptămâni, după care se împupează sub pietre sau pe tulpinile plantelor.
Pentru fluturele Euphydryas maturna monitorizarea larvelor se poate realiza în două
perioade. După eclozare, omizile formează cuiburi pe ramurile tinere și joase de frasin (până
la 3 m înălțime față de sol). Cuiburile se pot număra de-a lungul unor transecte lineare de la
liziera pădurilor. Larvele posthibernante ies la iveală mai ales la mijlocul-sfârșitul primăverii
(aprilie-mai), putând fi observate relativ ușor în stratul vegetal aflat la parterul părdurii. Omizile
se pot număra de-a lungul unor transecte sau în cvadrate, în funcție de particularitățile
habitatului.
Prospectarea microhabitatelor cu lemn mort / bușteni / doborâtură naturală

Coleoptera (Cucujus cinnaberinus, Osmoderma eremita, Morimus funereus, Probaticus
subrugosus, Rhysodes sulcatus, Rosalia alpina)
Persoanele ce efectuează monitorizarea se deplasează pe o durată de timp determinată
în habitate terestre, depistând arbori morţi, debilitați, pe picior dar scorburoşi sau cu lemnul în
descompunere, lemn ars, arbori căzuţi, cioate etc. pentru a observa specii saproxilice de
coleoptere și urme ale activităţii acestora, precum și specii care se ascund în astfel de
microhabitate. Se va înlătura mecanic scoarţa şi lemnul putred de pe arbori, pe o suprafaţă de
cca 100 cm2, evitând distrugerea completă a microhabitatelor. Observaţiile se vor face pe o
suprafaţă de cca. 1 ha (de exemplu pe o lungime de 500 m și o lățime de 20 m). Se va nota
numărul de arbori ce corespund caracteristicilor menţionate, coordonatele lor geografice şi
numărul de indivizi pe un arbore. Dacă suprafaţa habitatului permite, se efectuează observaţii
pe 3 suprafeţe de câte 1 ha fiecare. Timpul acordat fiecărei suprafeţe este de minim 90 de
minute. Număr recomandat de observatori: 3 persoane.
Prospectarea plantelor ierboase / arborilor gazdă

Coleoptera (Buprestis splendens, Cerambyx cerdo, Pilemia tigrina, Pseudogaurotina
excellens, Rosalia alpina)
Observaţiile se vor face pe o suprafaţă de cca. 1 ha (de exemplu pe o lungime de 500 m
și o lățime de 20 m). In interiorul suprafeţei se vor căuta activ plantele ierboase/arborii gazdă
şi microhabitatele caracteristice fiecărei specii: Pinus nigra, Quercus sp., Anchusa berrelieri,
Lonicera nigra, Fagus sp. Se va nota numărul de pâlcuri de plante gazdă/arbori, coordonatele
lor geografice şi numărul de indivizi de coleoptere. Dacă suprafaţa habitatului permite, se
efectuează observaţii pe 3 suprafeţe de câte 1 ha fiecare. Număr recomandat de observatori: 3
persoane.
Utilizarea sitei pentru cernere humus

Coleoptera (Osmoderma eremita)
Cu ajutorul unei site standard de cernere a litierei/humus se cerne humus găsit în copacii
găunoşi, scorburoşi, cu lemnul mort, dar pe picior. Materialul cernut se toarnă într-o tăviţă albă
sau pe o pânză albă de 1 m2 și se caută specia respectivă (adulţi, larve, fragmente de exoschelet,
excremente). Humusul rezultat după cernere şi nevertebratele găsite (larve şi adulţi) se vor pune
înapoi în locul de unde au fost colectate. Persoanele ce efectuează monitorizarea se deplasează

pe o durată de timp determinată în habitate terestre, depistând astfel de copaci. Observaţiile se
vor face pe o suprafaţă de cca 1 ha (de exemplu pe o lungime de 500 m și o lățime de 20 m).
Se va nota numărul de arbori ce corespund caracteristicilor menţionate, coordonatele lor
geografice şi numărul de indivizi pe un arbore. Dacă suprafaţa habitatului permite, se
efectuează observaţii pe 3 suprafeţe de câte 1 ha fiecare. Timpul acordat fiecărei suprafeţe este
de minim 2 ore. Număr recomandat de observatori: 2 persoane. Zonele în care este detectată
specia pot fi ulterior monitorizate cu ajutorul capcanelor aeriene utilizând ca atractant
feromonul γ-decalactonă.
METODA PUNCTULUI FIX

Numărători cronometrate
Odonata
Numărătorile cronometrate sunt o alternativă la metoda transectelor în cazul în care
terenul pe care trebuie desfăşurată monitorizarea este accidentat şi greu de parcurs pe jos sau
cuprinde o suprafaţă mică (ex. o baltă de de dimensiuni mici) şi nu permite efectuarea unui
transect. Metoda presupune numărarea tuturor adulţilor întâlniţi într-o perioadă de timp fixată,
rămânând în acelaşi loc. Unele bălţi sunt atât de restrânse încât permit supravegherea întregii
suprafeţe dintr-un singur loc. Alte zone mai întinse necesită mai multe puncte de supraveghere
dispuse la distanțe egale. Distanţa între punctele de supraveghere trebuie să fie îndeajuns de
mare astfel încât să nu existe riscul numărării unui adult de două ori. Locurile de supraveghere
trebui alese cu grijă şi în funcţie de speciile monitorizate, iar perioada de timp necesară pentru
o numărătoare trebuie să fie standardizată tot în funcţie de specie. În general durata numărătorii
este relativ scurtă pentru a nu număra aceiaşi indivizi (20-30 min). În cazul monitorizării unui
râu, pentru care vrem un estimat al populaţiei, se pot număra toţi indivizii care zboară în amonte
care se adună cu numărul celor din aval - vom avea numărul maxim de indivizi. Pentru numărul
minim se va scadea din numărul indivizilor care zboară în amonte pe cei care zboară în aval
(sau invers astfel încât să avem un rezultat pozitiv).
Monitorizarea cu ajutorul capcanelor de sol

Coleoptera (Carabus sp.)
Echipa ce efectuează monitorizarea va monta capcane de sol în zonele favorabile, iar
acestea vor fi lăsate în teren 1-2 nopţi. Capcanele se îngroapă astfel încât între buza de sus a
capcanei și nivelul terenului să nu existe diferenţe de nivel, iar între capcană și capacul acesteia
să existe un spaţiu de 3 cm. La fundul capcanei se introduc resturi vegetale (frunze, crenguţe)
pentru a oferi adăpost specimenelor capturate. Trebuie să existe o distanţă de 8-9 cm între
resturile vegetale şi gura capcanei pentru a evita evadarea exemplarelor capturate. După
numărare şi identificare, exemplarele vor fi eliberate. Număr recomandat de observatori: minim
2 persoane.
Lepidoptera
În forma sa cea mai simplă, capcana luminoasă utilizată la colectarea lepidopterelor
nocturne este formată dintr-un ecran confecționat din material textil de culoare albă (doc sau
material sintetic) instalat în poziţie verticală pe un suport (beţe de cort), în faţa căruia se pune
o sursă de lumină. Sursa de lumină este reprezentată de cele mai multe ori de un bec cu vapori
de mercur cu puterea de 125-160 W, dar se pot folosi și tuburi fluorescente care produc lumina
superactinică și/sau surse care produc lumina "neagră" (din domeniul UV apropiat). Ecranul
capcanei se inspectează pe ambele feţe; insectele atrase de lumină se așează pe ecranul
capcanei, de unde se colectează cu ajutorul unor borcane de captură în care se pune vată
umezită cu cloroform. Alternativ, se poate folosi o capcană luminoasă la care sursa de lumină
se află în interiorul unui cort de culoare albă, de pe suprafaţa căruia se colectează insectele
atrase de lumina plasată la interior. In afara acestor tipuri de capcane luminoase, se mai pot
utiliza capcanele automate, care capturează insectele atrase de o sursă de lumină artificială în
interiorul unui recipient de dimensiuni relativ mari. Cu toate că au avantajul de a putea
funcţiona independent de prezenţa unui operator, pe toata durata nopţii, aceste capcane au
dezavantajul de a deteriora substanţial exemplarele capturate în interiorul recipientului
capcanei, în care insectele se zbat destul de mult până la instalarea narcozei. În cursul acestei
activități are loc identificarea, numărarea și eventual capturarea adulţilor atrași de lumina
capcanei. Este extrem de importantă poziționarea și orientarea capcanei în apropierea
habitatului specific al speciei pe care o urmărim. În acest caz, rezultatele observațiilor și/sau
colectărilor (numărul de indivizi găsiți) se raportează la durata funcționării capcanei, în
încercarea de a oferi un suport pentru estimarea mărimii populației locale a speciei investigate.
Este singura metodă pentru evaluarea populațiilor speciilor nocturne Eriogaster catax,
Dioszeghyana schmidti, Gortyna borelii lunata, Cucullia mixta lorica, Hyles hippophaes,
Proserpinus proserpina, Erannis ankeraria, Arytrura musculus şi Catopta thrips, ultimele
două fiind foarte rare şi localizate în România. Metoda ar putea indica eventual prezenţa într-
un anumit sit în cazul acestor specii.
III. LISTA CU SITURILE NATURA 2000
Lista consolidată a siturilor de importanţă comunitară din România în a căror formulare

standard se regăsesc specii de nevertebrate de interes comunitar
COD SIT DENUMIRE
ROSCI0002 Apuseni
ROSCI0003 Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare
ROSCI0004 Băgău
ROSCI0005 Balta Albă - Amara - Jirlău - Lacul Sărat Câineni
ROSCI0007 Bazinul Ciucului de Jos
ROSCI0008 Betfia
ROSCI0009 Bisoca
ROSCI0011 Braniștea Catârilor
ROSCI0013 Bucegi
ROSCI0016 Buteasa
ROSCI0018 Căldările Zăbalei
ROSCI0019 Călimani - Gurghiu
ROSCI0020 Câmpia Careiului
ROSCI0021 Câmpia Ierului
ROSCI0022 Canaralele Dunării
ROSCI0023 Cascada Mișina
COD SIT DENUMIRE

ROSCI0024 Ceahlău
ROSCI0025 Cefa
ROSCI0026 Cenaru
ROSCI0027 Cheile Bicazului - Hășmaș
ROSCI0030 Cheile Lăpușului
ROSCI0031 Cheile Nerei - Beușnița
ROSCI0032 Cheile Rudăriei
ROSCI0033 Cheile Șugăului - Munticelu
ROSCI0034 Cheile Turenilor
ROSCI0035 Cheile Turzii
ROSCI0036 Cheile Vârghișului
ROSCI0037 Ciomad - Balvanyos
ROSCI0038 Ciucaș
ROSCI0039 Ciuperceni - Desa
ROSCI0040 Coasta Lunii
ROSCI0042 Codru Moma
ROSCI0043 Comana
ROSCI0045 Coridorul Jiului
ROSCI0046 Cozia
ROSCI0048 Crișul Alb
ROSCI0049 Crișul Negru
ROSCI0050 Crișul Repede amonte de Oradea
ROSCI0051 Cușma
ROSCI0054 Dealul Cetății Deva
ROSCI0055 Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina Hărman
ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului
ROSCI0057 Dealul Istrița
ROSCI0058 Dealul lui Dumnezeu
ROSCI0061 Defileul Crișului Negru
ROSCI0062 Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului
ROSCI0063 Defileul Jiului
ROSCI0064 Defileul Mureșului
ROSCI0065 Delta Dunării
ROSCI0069 Domogled - Valea Cernei
ROSCI0070 Drocea
ROSCI0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa
ROSCI0072 Dunele de nisip de la Hanul Conachi
ROSCI0074 Făgetul Clujului - Valea Morii
ROSCI0075 Pădurea Pătrăuți
ROSCI0076 Dealul Mare - Hârlău
ROSCI0077 Fânațele Bârca
ROSCI0083 Fântânița Murfatlar
ROSCI0085 Frumoasa
ROSCI0087 Grădiștea Muncelului - Cioclovina
ROSCI0088 Gura Vedei - Șaica - Slobozia
ROSCI0090 Harghita Mădăraș
ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică - Slimnic
ROSCI0095 La Sărătura
ROSCI0097 Lacul Negru
COD SIT DENUMIRE

ROSCI0098 Lacul Pețea
ROSCI0099 Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida
ROSCI0103 Lunca Buzăului
ROSCI0104 Lunca Inferioară a Crișului Repede
ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului
ROSCI0107 Lunca Mircești
ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior
ROSCI0109 Lunca Timișului
ROSCI0110 Măgurile Băiței
ROSCI0111 Mestecănișul de la Reci
ROSCI0115 Mlaștina Satchinez
ROSCI0120 Muntele Tâmpa
ROSCI0122 Munții Făgăraș
ROSCI0123 Munții Măcinului
ROSCI0124 Munții Maramureșului
ROSCI0125 Munții Rodnei
ROSCI0126 Munții Țarcu
ROSCI0127 Muntioru Ursoaia
ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est
ROSCI0129 Nordul Gorjului de Vest
ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu
ROSCI0135 Pădurea Bârnova - Repedea
ROSCI0137 Pădurea Bogății
ROSCI0140 Pădurea Călugărească
ROSCI0142 Pădurea Dălhăuți
ROSCI0143 Pădurea de gorun și stejar de la Dosul Fânațului
ROSCI0147 Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău
ROSCI0149 Pădurea Eseschioi - Lacul Bugeac
ROSCI0151 Pădurea Gârboavele
ROSCI0154 Pădurea Glodeni
ROSCI0157 Pădurea Hagieni - Cotul Văii
ROSCI0159 Pădurea Homița
ROSCI0161 Pădurea Medeleni
ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior
ROSCI0166 Pădurea Reșca Hotărani
ROSCI0168 Pădurea Sarului
ROSCI0170 Pădurea și Mlaștinile eutrofe de la Prejmer
ROSCI0171 Pădurea și Pajiștile de la Mârzești
ROSCI0172 Pădurea și Valea Canaraua Fetii - Iortmac
ROSCI0173 Pădurea Stârmina
ROSCI0176 Pădurea Tătăruși
ROSCI0177 Pădurea Topana
ROSCI0181 Pădurea Uricani
ROSCI0182 Pădurea Verdele
ROSCI0183 Pădurea Vlădila
ROSCI0184 Pădurea Zamostea - Lunca
ROSCI0186 Padurile de Stejar Pufos de pe Târnava Mare
ROSCI0188 Parâng
ROSCI0190 Penteleu
COD SIT DENUMIRE

ROSCI0194 Piatra Craiului
ROSCI0198 Platoul Mehedinți
ROSCI0199 Platoul Meledic
ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean
ROSCI0202 Silvostepa Olteniei
ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului
ROSCI0206 Porțile de Fier
ROSCI0207 Postăvarul
ROSCI0208 Putna - Vrancea
ROSCI0210 Râpa Lechința
ROSCI0211 Podișul Secașelor
ROSCI0212 Rarău - Giumalău
ROSCI0213 Râul Prut
ROSCI0214 Râul Tur
ROSCI0215 Recifii Jurasici Cheia
ROSCI0217 Retezat
ROSCI0218 Dealul Mocrei - Rovina - Ineu
ROSCI0219 Rusca Montană
ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei
ROSCI0222 Sărăturile Jijia Inferioară - Prut
ROSCI0224 Scroviștea
ROSCI0225 Seaca - Optășani
ROSCI0226 Semenic - Cheile Caraș
ROSCI0227 Sighișoara - Târnava Mare
ROSCI0233 Someșul Rece
ROSCI0236 Strei - Hațeg
ROSCI0238 Suatu - Cojocna - Crairât
ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei
ROSCI0253 Trascău
ROSCI0255 Turbăria de la Dersca
ROSCI0257 Tusa - Barcău
ROSCI0259 Valea Călmățuiului
ROSCI0260 Valea Cepelor
ROSCI0262 Valea Iadului
ROSCI0263 Valea Ierii
ROSCI0264 Valea Izei și Dealul Solovan
ROSCI0265 Valea lui David
ROSCI0266 Valea Oltețului
ROSCI0268 Valea Vâlsanului
ROSCI0270 Vânatori-Neamț
ROSCI0274 Agârbiciu
ROSCI0277 Becicherecu Mic
ROSCI0283 Cheile Doftanei
ROSCI0285 Codrii seculari de la Strâmbu - Băiuț
ROSCI0289 Coridorul Drocea - Codru Moma
ROSCI0292 Coridorul Rusca Montană - Țarcu - Retezat
ROSCI0295 Dealurile Clujului de Est
ROSCI0296 Dealurile Drăgășaniului
ROSCI0297 Dealurile Târnavei Mici - Bicheș
COD SIT DENUMIRE

ROSCI0303 Hârtibaciu Sud - Est
ROSCI0304 Hârtibaciu Sud - Vest
ROSCI0306 Jiana
ROSCI0314 Lozna
ROSCI0320 Mociar
ROSCI0322 Muntele Șes
ROSCI0324 Munții Bihor
ROSCI0326 Muscelele Argeșului
ROSCI0328 Obcinele Bucovinei
ROSCI0329 Oltul Superior
ROSCI0332 Coșava Mică
ROSCI0341 Pădurea și Lacul Stolnici
ROSCI0342 Pădurea Târgu Mureș
ROSCI0343 Padurile din Silvostepa Mostiștei
ROSCI0344 Padurile din Sudul Piemontului Cândești
ROSCI0351 Culmea Cucuieți
ROSCI0352 Perșani
ROSCI0354 Platforma Cotmeana
ROSCI0355 Podișul Lipovei - Poiana Ruscă
ROSCI0356 Poienile de la Șard
ROSCI0357 Porumbeni
ROSCI0359 Prigoria - Bengești
ROSCI0367 Râul Mureș între Morești și Ogra
ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia
ROSCI0379 Râul Suceava
ROSCI0381 Râul Târgului - Argeșel - Râușor
ROSCI0382 Râul Târnava Mare între Copșa Mică și Mihalț
ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători
ROSCI0384 Râul Târnava Mică
ROSCI0386 Râul Vedea
ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea
ROSCI0392 Slatina
ROSCI0395 Soveja
ROSCI0406 Zarandul de Est
ROSCI0407 Zarandul de Vest
ROSCI0421 Pădurea celor Două Veverițe
ROSCI0422 Pădurea Dandara - Corneanca
ROSCI0423 Pădurea Dorobanțul
ROSCI0425 Pădurea Șemița
ROSCI0426 Pădurea Ștorobăneasa
ROSCI0427 Pajiștile de la Liteni - Săvădisla
ROSCI0432 Prunișor
ROSCI0439 Valea Chiuruților
ROSCI0440 Valea Șardului
IV. PRESIUNILE ȘI AMENINTARILE CE ACTIONEAZA ASUPRA SPECIILOR DE

NEVERTEBRATE DE INTERES COMUNITAR
Lista amenințărilor și presiunilor asupra speciilor de nevertebrate de interes comunitar

COD
PRESIUNE / DENUMIRE PRESIUNE / AMENINȚARE
AMENINȚARE
A Agricultura
A01 Cultivare
A02 Modificarea practicilor de cultivare
A02.01 Agricultura intensivă
A02.02 Schimbarea culturii
A02.03 Înlocuirea pășunii cu terenuri arabile
A03 Cosire/Tăiere a pășunii
A03.01 Cosire intensivă sau intensificarea cosirii
A03.02 Cosire ne-intensivă
A03.03 Abandonarea/lipsa cosirii
A04 Pășunatul
A04.01 Pășunatul intensiv
A04.01.01 Pășunatul intensiv al vacilor
A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor
A04.01.03 Pășunatul intensiv al cailor
A04.01.04 Pășunatul intensiv al caprelor
A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale
A04.02 Pășunatul neintensiv
A04.02.01 Pășunatul neintensiv al vacilor
A04.02.02 Pășunatul neintensiv al oilor
A04.02.03 Pășunatul neintensiv al cailor
A04.02.04 Pășunatul neintensiv al caprelor
A04.02.05 Pășunatul neintensiv în amestec de animale
A04.03 Abandonarea sistemelor pastorale, lipsa pășunatului
A05.01 Cresterea animalelor
A05.02 Furajare
A05.03 Lipsa creșterii animalelor
A06 Culturi anuale și perene nelemnoase
A06.01 Culturi anuale pentru producția de alimente
Culturi anuale intensive pentru producția de alimente/intensificarea culturilor
A06.01.01
anuale pentru producția de alimente
A06.01.02 Culturi anuale ne-intensive pentru producția de alimente
A06.02 Culturi perene nelemnoase
Culturi perene nelemnoase intensive/intensificarea culturilor perene
A06.02.01
nelemnoase
A06.02.02 Culturi perene nelemnoase neintensive
A06.03 Producție de biocombustibili
A06.04 Abandonarea culturii pentru producție
A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice
A08 Fertilizarea (cu îngrășământ)
A09 Irigarea
A10 Restructurarea deținerii terenului agricol
A10.01 Îndepărtarea gardurilor vii și a crângurilor sau tufișurilor
A10.02 Îndepărtarea zidurilor din piatră și a digurilor
A11 Alte activități agricole decât cele listate mai sus
B Silvicultura
B01 Plantarea de pădure pe teren deschis
B01.01 Plantare pădure pe teren deschis (copaci nativi)
B01.02 Plantare artificială pe teren deschis (copaci nenativi)
B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației
B02.01 Replantarea pădurii
B02.01.01 Replantarea pădurii (copaci nativi)
B02.01.02 Replantarea pădurii (copaci nenativi)
B02.02 Curățarea pădurii
B02.03 Îndepărtarea lăstărișului
B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare
Producția lemnoasă neintensivă (lăsarea lemnului mort/neatingerea de
B02.05
copacii vechi)
B02.06 Decojirea scoarței copacului
B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală
B04 Folosirea biocidelor, hormonilor și chimicalelor (în pădure)
B05 Folosirea de îngrășăminte (în padure)
B06 Pășunatul în pădure/în zona împădurită
B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus
C Minerit, extracția de materiale și de producție de energie
C01 Industria extractivă
C01.01 Extragere de nisip și pietriș
C01.01.01 Cariere de nisip și pietriș
C01.01.02 Scoaterea de material de pe plaje
C01.02 Puțuri de argilă (lut) și chirpici
C01.03 Extracția de turbă
C01.03.01 Extragerea manuală a turbei
C01.03.02 Extragerea mecanizată a turbei
C01.04 Mine
C01.04.01 Minerit de suprafață
C01.04.02 Minerit subteran
C01.05 Saline
C01.05.01 Saline abandonate
C01.05.02 Saline modificate
C01.06 Prospecțiuni geotehnice
C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă mai sus
C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaze
C02.01 Foraj de explorare
C02.02 Foraj de producție
C02.03 Instalații de foraj
C02.04 Instalații semi-submersibile

C02.05 Foraj cu ajutorul navelor speciale pentru foraj
C03 Utilizarea energiei din surse regenerabile abiotice
C03.01 Geotermală
C03.02 Solară
C03.03 Eoliană
C03.04 Maree
D Rețele de comunicații
D01 Drumuri, poteci și căi ferate
D01.01 Poteci, trasee, trasee pentru ciclism
D01.02 Drumuri, autostrăzi
D01.03 Parcuri auto și parcări
D01.04 Căi ferate, căi ferate de mare viteză
D01.05 Poduri, viaducte
D01.06 Tunele
D02 Linii de utilități și servicii
D02.01 Linii electrice și de telefonie
D02.01.01 Linii electrice și de telefon suspendate
D02.01.02 Linii electrice și de telefon subterane/scufundate
D02.02 Conducte
D02.03 Piloni și antene de comunicare
D02.09 Alte forme de transport de energie
D03 Rute navale, porturi, construcții marine
D03.01 Zona portuară
D03.01.01 Rampe
D03.01.02 Diguri/zone turistice și de agrement
D03.01.03 Zonă de pescuit
D03.01.04 Zonă industrial-portuară
D03.02 Navigație
D03.02.01 Benzi de marfă
D03.02.02 Benzi de transport de pasageri (de mare viteză)
D03.03 Construcții marine
D04 Aeroporturi, rute de zbor
D04.01 Aeroport
D04.02 Aerodrom, helioport
D04.03 Rute de zbor
D05 Îmbunătățirea accesului în zonă
D06 Alte forme de transport și comunicație
E Urbanizare, dezvoltare rezidențială și comercială
E01 Zone urbanizate, habitare umană (locuințe umane)
E01.01 Urbanizare continuă
E01.02 Urbanizare discontinuă
E01.03 Habitare dispersată (locuințe risipite, disperse)
E01.04 Alte modele (tipuri) de habitare/locuințe
E02 Zone industriale sau comerciale

E02.01 Fabrici
E02.02 Depozite industriale
E02.03 Alte zone industriale/comerciale
E03 Descărcări
E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement
E03.02 Depozitarea deșeurilor industriale
E03.03 Depozitarea materialelor inerte (nereactive)
E03.04 Alte tipuri de depozitări
E03.04.01 Depuneri costiere de nisip / creșterea plajelor
E04 Infrastructuri, construcții în peisaj
E04.01 Infrastructuri agricole, construcții în peisaj
E04.02 Baze și construcții militare în peisaj
E05 Depozite de materiale
E06 Alte activități de urbanizare și industriale similare
E06.01 Demolarea de clădiri și structuri umane
E06.02 Reconstrucția, renovarea clădirilor
F Folosirea resurselor biologice, altele decât agricultura și silvicultura
F01 Acvacultura marină și de apă dulce
F01.01 Piscicultura intensivă, intensificată
F01.02 Culturi suspendate
F01.03 Culturi bentonice
F02 Pescuit și recoltarea resurselor acvatice
F02.01 Pescuit profesional pasiv
F02.01.01 Cu capcane, vârșe, vintire etc.
F02.01.02 Cu plasă
F02.01.03 Cu paragate, în zona litorală
F02.01.04 Cu paragate, în zona pelagică
F02.02 Pescuit profesional activ
F02.02.01 Traule în zona bentonică sau litorală
F02.02.02 Traule în zona pelagică
Pescuit de adâncime într-o locație fixă (pescuit cu setca / ava, în zona
F02.02.03
litorală)
Pescuit pelagic într-o locație fixă (pescuit cu setca / plasa-punga, în zona
F02.02.04
pelagică)
F02.02.05 Dragare bentonică
F02.03 Pescuit de agrement
F02.03.01 Săpat după momeală / colectare
F02.03.02 Pescuit cu undița
F02.03.03 Pescuit cu ostia
F03 Vânătoarea și colectarea animalelor sălbatice (terestre)
F03.01 Vânătoare
F03.01.01 Prejudicii cauzate prin vânătoare (densitatea populațională în exces)
F03.02 Luare / prelevare de faună (terestră)
F03.02.01 Colectare de animale (insecte, reptile, amfibieni)
F03.02.02 Luare din cuib

F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj
F03.02.04 Controlul prădătorilor
F03.02.05 Captură accidentală
F03.02.09 Alte forme de luare (extragere) faună
F04 Luare/prelevare de plante terestre, în general
F04.01 Prădarea stațiunilor floristice (rezervațiile floristice)
F04.02 Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc.)
F04.02.01 Adunare manuală
F04.02.02 Colectare manuală
F05 Luare ilegală/prelevare de faună marină
F05.01 Dinamita
F05.02 Pescuit de scoici
F05.03 Pescuit prin otrăvire
F05.04 Braconaj
F05.05 Vânătoare cu arma
F05.06 Luarea în scop de colecționare
F05.07 Altele (ex. cu plase derivante)
F06 Alte activități de vânătoare, pescuit sau colectare decât cele de mai sus
F06.01 Stații de creștere a păsărilor/vânatului (în general)
G Intruziuni și dezechilibre umane
G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative
G01.01 Sporturi nautice
G01.01.01 Sporturi nautice motorizate
G01.01.02 Sporturi nautice non-motorizate
G01.02 Mersul pe jos, călărie și vehicule non-motorizate
G01.03 Vehicule cu motor
G01.03.01 Conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate
G01.03.02 Conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate
G01.04 Drumeții montane, alpinism, speologie
G01.04.01 Alpinism
G01.04.02 Speologie
G01.04.03 Vizite de agrement în peșteri
G01.05 Planorism, delta plan, parapantă, balon
G01.06 Ski în afara pârtiilor
G01.07 Scubadiving, snorkeling (scufundări cu scafandru autonom sau cu snorkel)
G01.08 Alte activități sportive și recreative în aer liber
G02 Complexe sportive și de odihnă
G02.01 Terenuri de golf
G02.02 Complex de ski
G02.03 Stadion
G02.04 Circuite auto
G02.05 Hipodrom
G02.06 Parc de distracții
G02.07 Baze sportive

G02.08 Locuri de campare și zone de parcare pentru rulote
G02.09 Observatoare ale faunei sălbatice
G02.10 Alte sporturi/complexe de agrement
G03 Centre de practicare activităţi demonstrative
G04 Utilități militare și antrenament civil (mișcări civile)
G04.01 Manevre militare
G04.02 Utilități militare abandonate
G05 Alte intruziuni și dezechilibre umane
G05.01 Tasarea, supraexploatarea
G05.02 Abraziune de suprafață/deteriorare mecanică a suprafeței fundului de mare
G05.03 Penetrare/deteriorarea suprafeței fundului mării
G05.04 Vandalism
G05.05 Întreținerea intensivă a parcurilor publice/curățarea plajelor
Curățarea copacilor, tăierea pentru siguranța publică, îndepărtarea de copaci
G05.06
pe marginea drummului
G05.07 Lipsa sau îndepărtarea greșită a măsurilor de conservare
G05.08 Închiderea peșterilor sau a galeriilor
G05.09 Garduri, îngrădiri
G05.10 Survolarea cu aeronave (agricol)
G05.11 Moartea sau rănirea prin colilziune
H Poluarea
H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre)
H01.01 Poluarea apelor de suprafață de către combinate industriale
H01.02 Poluarea apelor de suprafață prin inundații
H01.03 Alte surse de poluare a apelor de suprafață
H01.04 Poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane
Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și
H01.05
forestiere
Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de transport și de infrastructura
H01.06
fără conectare la canalizare/mașini de măturat străzi
Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de platformele industriale
H01.07
abandonate
Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră
H01.08
și de ape uzate
Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de alte surse care nu sunt
H01.09
enumerate
H02 Poluarea apelor subterane (surse punctiforme și difuze)
H02.01 Poluarea apelor subterane cu scurgeri din zone contaminate
Poluarea apelor subterane cu scurgeri provenite din zone în care sunt
H02.02
depozitate deșeuri
H02.03 Poluarea apelor subterane asociată cu infrastructura din industria de petrol
H02.04 Poluarea apelor subterane prin evacuarea apelor de mină
Popluarea apelor subterane cauzată de descărcarea apei contaminate de
H02.05
infiltrație
H02.06 Poluarea difuză a apelor subterane cauzată de activități agricole și forestiere
H02.07 Poluarea difuză a apelor subterane cauzată de non-canalizare
H02.08 Poluarea difuză a apelor subterane cauzată de terenurile urbane

H03 Poluarea apei marine
H03.01 Deversări de petrol în mare
H03.02 Descărcarea de materiale toxice chimice în mare
H03.02.01 Contaminare cu compuși non-sintetici
H03.02.02 Contaminare cu compuși sintetici
H03.02.03 Contaminare cu radionuclizi
H03.02.04 Introducerea de alte substanțe (de exemplu, lichide, gaze)
H03.03 Macro-poluare marină (de exemplu, pungi de plastic, polistiren)
H04 Poluarea aerului, poluanți răspândiți pe calea aerului
H04.01 Ploi acide
H04.02 Poluare cu azot (compuși azotați)
H04.03 Alte forme de poluare a aerului
H05 Poluarea solului și deseurile solide (cu excepția evacuărilor)
H05.01 Gunoiul și deseurile solide
H06 Excesul de energie
H06.01 Zgomot, poluare fonică
H06.01.01 Poluarea fonică cauzată de o sursă neregulată
H06.01.02 Poluarea fonică cauzată de o sursă difuză sau permanentă
H06.02 Poluare luminoasă
H06.03 Încălzire termică a corpurilor de apă
H06.04 Modificări electromagnetice
H06.05 Explorare seismică, explozii
H07 Alte forme de poluare
I Specii invazive, alte probleme ale speciilor și genele
I01 Specii invazive non-native (alogene)
I02 Specii native (indigene) problematice
I03 Organisme modificate genetic (OMG)
I03.01 Poluare genetică (animale)
I03.02 Poluare genetică (plante)
J Modificări ale sistemului natural
J01 Focul și combaterea incendiilor
J01.01 Incendii
J01.02 Combaterea incendiilor naturale
J01.03 Lipsa de incendii
Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice (zone umede și
J02
mediul marin)
J02.01 Umplerea bazinelor acvatice cu pământ, îndiguirea și asanarea: generalități
“polderizare” – îndiguire în vederea creării unor incinte agricole, silvice,
J02.01.01
piscicole etc.
J02.01.02 Recuperarea de terenuri din mare, estuare sau mlaștini
Umplerea șanțurilor, zăgazurilor, heleșteelor, iazurilor, mlaștinilor sau
J02.01.03
gropilor
J02.01.04 Recultivarea zonelor miniere
J02.02 Înlăturarea de sedimente (mâl)
J02.02.01 Dragare/îndepărtarea sedimentelor limnice
J02.02.02 Dragare în estuare și de coastă

J02.03 Canalizare și deviere de apă
J02.03.01 Deviere a apei la scară mare
J02.03.02 Canalizare
J02.04 Modificări de inundare
J02.04.01 Inundare
J02.04.02 Lipsa de inundații
J02.05 Modificarea funcțiilor hidrografice, generalități
J02.05.01 Modificarea debitului de apă (maree și curenți marini)
J02.05.02 Modificarea structurii cursurilor de apă continentale
J02.05.03 Modificarea apelor stătătoare
J02.05.04 Rezervoare
J02.05.05 Hidrocentrale mici, stăvilare
J02.05.06 Modificarea gradului de expunere la valuri
J02.06 Captarea apelor de suprafață
J02.06.01 Captări de apă de suprafață pentru agricultură
J02.06.02 Captări de apă de suprafață pentru alimentarea cu apă
J02.06.03 Captări de apă de suprafață pentru industrie
J02.06.04 Captări de apă de suprafață pentru producția de energie electrică (de răcire)
J02.06.05 Captări de apă de suprafață pentru femele piscicole
J02.06.06 Captări de apă de suprafață pentru hidrocentrale
J02.06.07 Captări de apă de suprafață pentru cariere/deschise (cărbune)
J02.06.08 Captări de apă de suprafață pentru navigare
J02.06.09 Captări de apă de suprafață pentru transferul de apă
J02.06.10 Alte captări importante de apă de suprafață
J02.07 Captarea apelor subterane
J02.07.01 Captări de apă subterană pentru agricultură
J02.07.02 Captări de apă subterană pentru alimentarea publică cu apă
J02.07.03 Captări de apă subterană pentru industrie
J02.07.04 Captări de apă subterană pentru cariere/deschise (cărbune)
J02.07.05 Alte captări importante de apă subterană pentru agricultură
J02.08 Creșterea nivelului apelor subterane/recircularea artificială a apelor subterane
J02.08.01 Evacuări în apele subterane în scopuri de recirculare artificială
J02.08.02 Recircularea de apă subterană la bazinul freatic de la care a fost extrasă
J02.08.03 Recircularea apei de mină
J02.08.04 Alte recirculări importante ale apelor subterane
J02.09.01 Intruziune de apă sărată
J02.09.02 Alte intruziuni
J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării
J02.11 Variațiile ratei de innămolire, de descărcare, depozitarea materialului dragat
J02.11.01 Descărcarea, depozitarea materialului dragat
J02.11.02 Alte modificări ale ratei de innămolire
J02.12 Stăvilare, diguri, plaje artificiale, generalități
J02.12.01 Lucrări de protecție a mării sau a coastei, baraje maree
J02.12.02 Diguri de apărare pentru inundații în sistemele de apă interioare

J02.13 Abandonarea gestionării cursurilor de apă
J02.14 Deteriorarea calității apei din cauza modificărilor antropice de salinitate
J02.15 Alte schimbări ale condițiilor hidraulice cauzate de activități umane
J03 Alte modificări ale ecosistemelor
J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat
J03.01.01 Reducerea disponibilității prăzii (inclusiv cadavre, rămășițe)
J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice
J03.02.01 Reducerea migrației/bariere de migrație
J03.02.02 Reducerea dispersiei
J03.02.03 Reducerea schimbului genetic
J03.03 Reducerea, lipsa sau prevenirea eroziunii
J03.04 Cercetări aplicative (industriale) distructive
K Procesele naturale biotice și abiotice (fără catastrofe)
K01 Procesele naturale abiotice (lente)
K01.01 Eroziune
K01.02 Colmatare
K01.03 Secare
K01.04 Inundare
K01.05 Salinizarea solului
K02 Evoluție biocenotică, succesiune
K02.01 Schimbarea compoziției de specii (succesiune)
K02.02 Acumularea de material organic
K02.03 Eutrofizare (naturală)
K02.04 Acidifiere (naturală)
K03 Relații interspecifice faunistice
K03.01 Competiția
K03.02 Parazitism
K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni)
K03.04 Prădătorism
K03.05 Antagonism care decurge din introducerea de specii
K03.06 Antagonism cu animale domestice
K03.07 Alte forme de competiție interspecifică faunistice
K04 Relații interspecifice ale florei
K04.01 Competiție
K04.02 Parazitism
K04.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni)
K04.04 Lipsa de agenți de polenizare
K04.05 Daune cauzate de erbivore (inclusiv specii de vânat)
K05 Fecunditate redusă/depresie genetică
K05.01 Fertilitate redusă/depresie genetică la animale (consangvinizare)
K05.02 Fertilitate redusă/depresie genetică la plante (inclusiv endogamia)
K06 Alte forme sau forme mixte de competiție interspecifică a florei
L Evenimente geologice, catastrofe naturale
L01 Activitate vulcanică

L02 Valuri mareice, tsunami
L03 Cutremure
L04 Avalanșe
L05 Prăbușiri de teren, alunecări de teren
L06 Prăbușiri subterane
L07 Furtuni, cicloane
L08 Inundații (procese naturale)
L09 Incendii (naturale)
L10 Alte catastrofe naturale
M Schimbări globale
M01 Schimbarea condițiilor abiotice
M01.01 Schimbarea temperaturii (ex. creșterea temperaturii și extremele)
M01.02 Secete și precipitații reduse
M01.03 Inundații și cresterea precipitațiilor
M01.04 Schimbarea pH-ului
M01.05 Modificări de debit (limnic, mareic, oceanic)
M01.06 Modificarea valurilor
M01.07 Modificarea nivelului mărilor
M02 Schimbarea condițiilor biotice
M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului
M02.02 Desincronizarea proceselor
M02.03 Declinul sau dispariția speciilor
M02.04 Migrația speciilor (nou veniți, natural)
U Presiune sau amenințare necunoscută
X Nu există presiuni sau amenințări
XE Presiunile și amenințările din afara teritoriului UE
XO Presiunile și amenințările din afara României
V. MĂSURILE DE CONSERVARE PENTRU SPECIILE DE NEVERTEBRATE DE

INTERES COMUNITAR
Lista măsurilor de conservare propuse pentru speciile de nevertebrate de interes comunitar

COD MĂSURĂ DENUMIRE
CA Măsuri referitoare la agricultură și la habitatele agricole
Prevenirea transformării habitatelor naturale și seminaturale, precum și a
CA01
habitatelor speciilor în terenuri agricole
CA02 Refacerea elementelor mici de peisaj de pe terenurile agricole
Menținerea practicilor agricole extensive precum și a elementelor de peisaj
CA03
agricol existente
Reintroducerea practicilor agricole adecvate pentru a face față abandonului,
CA04
inclusiv cosirea, pășunatul, arderea sau măsuri echivalente
CA05 Adaptarea practicilor de cosit, pășunat și a altor activități agricole echivalente

CA06 Încetarea cossitului, pășunatului și a altor activități agricole echivalente

CA08 Adaptarea practicilor de gestionare a solurilor în agricultură
Gestionarea utilizării îngrășămintelor naturale și a substanțelor chimice în
CA09
producția agricolă (vegetală și animală)
Reducerea/eliminarea poluării punctuale provenită din activități agricole a apelor
CA10
Reducerea poluării difuze a apelor de suprafață sau subterane cauzată de
CA11
activitățile agricole
CA15 Gestionarea operațiunilor și infrastructurilor de drenaj și irigații în agricultură

CA16 Alte măsuri privind practicile agricole
CB Măsuri legate de silvicultură și de habitatele forestiere
Menținerea practicilor tradiționale de gestionare și exploatare a pădurilor
CB02
existente
CB03 Reintroducerea practicilor de gestionare și exploatare a pădurilor
CB04 Adaptarea/gestionarea reîmpăduririi și regenerării pădurilor
CB05 Adaptarea/modificarea practicilor de gestionare și exploatare a pădurilor
CB07 Combaterea exploatărilor forestiere ilegale
Gestionarea utilizării de substanțe chimice pentru fertilizare și combaterea
CB09
dăunătorilor în silvicultură
Reducerea poluării difuze a apelor de suprafață sau subterane cauzate de
CB10
activitățile forestiere
CB13 Reducerea poluării solului ca urmare a activităților forestiere
CB14 Gestionarea operațiunilor și infrastructurilor de drenaj și irigații
CB15 Alte măsuri legate de practicile forestiere
CC Măsuri legate de extracția resurselor și producția de energie

CC01 Adaptarea/gestionarea extracției de resurse non-energetice
Adaptarea/gestionarea instalării și funcționării infrastructurii generatoare de
CC03
energie regenerabilă
CC04 Reducerea impactului infrastructurii de exploatare hidroenergetică
CC06 Reducerea impactului coridoarelor și a rețelelor de servicii
Restaurarea/crearea de habitate din resurse, în zone de exploatare sau în zonele

CC07
deteriorate din cauza instalării infrastructurii de energie regenerabilă
Gestionarea/reducerea/eliminarea poluării punctuale a apelor de suprafață sau

CC08
subterane din cauza exploatării resurselor și a producției de energie
CE Măsuri legate de dezvoltarea și funcționarea sistemelor de transporturi

CE01 Reducerea impactului infrastructurii de transporturi
Gestionarea/reducerea/eliminarea poluării apelor de suprafață sau subterane
CE02
cauzate de transporturi
CE06 Refacerea habitatelor din zonele afectate de transporturi
Măsuri legate de construcțiile, operațiunile și activitățile rezidențiale,
CF
comerciale, industriale și recreative

Gestionarea conversiei terenurilor pentru construirea și dezvoltarea de
CF01
infrastructură (construcții)
Refacerea habitatelor din zonele afectate de construcții, operațiuni și activități

CF02
rezidențiale, comerciale, industriale și recreative
CF03 Reducerea impactului activităților sportive, de agrement și de recreere
Reducerea/eliminarea poluării punctuale a apelor de suprafață sau subterane de

CF04
către zonele și activitățile industriale, comerciale, rezidențiale și recreative
Reducerea/eliminarea poluării difuze a apelor de suprafață sau subterane

CF05
provenite din activitățile industriale, comerciale, rezidențiale și recreative
Reducerea/eliminarea poluării fonice, luminoase, termice sau a altor forme de

CF09 poluare din zonele și activitățile industriale, comerciale, rezidențiale și de
agrement
Gestionarea schimbărilor în sistemele hidrologice și de coastă în vederea
CF10
dezvoltării și realizării de construcții
Gestionarea captării de apă pentru alimentarea publică și pentru uz industrial și
CF11
comercial
Alte măsuri legate de construcțiile, operațiunile și activitățile rezidențiale,
CF12
comerciale, industriale și de agrement
CG Măsuri legate de efectele extragerii și cultivării resurselor biologice vii
Gestionarea pescuitului profesional/comercial (inclusiv recoltarea de

CG01
nevertebrate și alge marine)
Gestionarea vânătorii, a pescuitului de agrement și a recoltării sau colectării de
CG02
plante în scop recreativ sau comercial
CG04 Controlul/eradicarea omorârii, pescuitului și a recoltării ilegale
Reducerea/eliminarea poluării punctuale a apelor de suprafață provenită din
CG11
acvacultura de apă dulce
CG15 Alte măsuri legate de exploatarea speciilor
Măsuri legate de instalațiile și activitățile militare și de alte activități umane
CH
specifice
CH03 Reducerea impactului altor acțiuni umane specifice
CI Măsuri legate de speciile alogene și de speciile native problematice
Gestionarea, controlul sau eradicarea speciilor alogene invazive stabilite, cu
CI02
statut de specie de îngrijorare pentru Uniune
CI03 Gestionarea, controlul sau eradicarea altor specii alogene invazive
Măsuri legate de poluarea din surse mixte și de modificările induse de om în

CJ
sistemele hidrologice
CJ02 Reducerea impactului modificărilor hidrologice cu multiple utilizări
CL Măsuri legate de procese, evenimente geologice și catastrofe naturale
Gestionarea habitatelor (altele decât cele agricole și forestiere) pentru a încetini,
CL01
opri sau inversa procesele naturale

CN Măsuri legate de schimbările climatice
CN01 Adoptarea unor măsuri de atenuare a schimbărilor climatice
CN02 Punerea în aplicare a măsurilor de adaptare la schimbările climatice
Măsuri legate de managementul speciilor menționate în directivele UE
CS
privind natura și a altor specii native
CS01 Consolidarea populațiilor de specii din directivele UE
CS03 Îmbunătățirea habitatului speciilor din directivele UE
GHIDUL
CU PROTOCOLUL ȘI METODOLOGIA DE MONITORIZARE A STĂRII DE
CONSERVARE A SPECIILOR DE PEȘTI DE INTERES COMUNITAR

SPECIILOR DE PEȘTI DE INTERES COMUNITAR
I.1. Colectarea datelor din teren referitoare la evaluarea stării de conservare a speciilor
de pești de interes comunitar se va realiza utilizând două metodologii de inventariere
bazate pe pescuitul științific prin electronarcoză și cu ajutorul uneltelor filtratoare.
a) Pescuitul științific prin electronarcoză
În ape curgătoare se recomandă utilizarea electronarcozei, care prezintă avantajul că nu
omoară peştele, iar colectarea este aproape totală în punctele de lucru. Prelevarea probelor de
pești cu ajutorul electricității se va face respectând standardele europene:
¾ Standardul european SR EN 14011 privind calitatea apei și prelevarea speciilor
de pești cu ajutorul electricității, utilizând aparatură omologată specializată.
¾ Standardul european CEN/TC 230 Water analysis stabileşte modalitatea de
evaluare a compoziţiei specifice, abundenţei şi diversităţii comunităţilor de peşti
din râuri, lacuri şi ape costiere, în scopul calificării statutului lor ecologic.
Aceste norme standardizează metodele de colectare a peştilor, pentru ca
rezultatele obţinute de diferiţi cercetători să fie comparabile. Acest document
prezintă o metodă de pescuit electric care să poată fi utilizată în capturarea
peştilor, în scopul caracterizării bogăţiei în specii, compoziţiei, abundenţei şi
structurii pe vârste a comunităţilor piscicole.
¾ Toate echipamentele de pescuit care generează curent electric trebuie să se
încadreze în standardele CENELEC şi IEC şi să respecte legislaţia europeană în
vigoare. Aceste aparate trebuie să fie capabile să scoată voltajul şi amperajul
dorit pe toată durata de funcţionare. Aparatele portabile, care se transportă în
spate în timpul funcţionării, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- să aibă sisteme automate de întrerupere a curentului electric atunci când
butonul întrerupătorului nu este apăsat,
- să fie uşoare, pentru a fi transportate fără mare efort de cel care îl poartă,
- să aibă baterii din care nu se varsă conţinutul.
Mărimea suprafețelor de pescuit a fost stabilită astfel încât să rezulte capturarea unui
număr de exemplare și specii suficient pentru prelucrarea datelor din punct de vedere statistic.
În cazul unui rezultat nesatisfăcător în urma efectuării unei stații de pescuit aceasta va fi
repetată pentru a putea evidenția starea ecosistemului acvatic.
Localizarea stațiilor de colectare a probelor de ihtiofaună cu scopul evaluării stării de
conservare a speciilor de pești de interes comunitar nu pot fi stabilite din oficiu, ci doar în teren
ținând cont de complexitatea caracteristicilor fizice ale zonelor traversate de cursurile de apă
de suprafață (accesibilitate, reprezentativitate pentru toate speciile potențial prezente, etc.).
Perioada de recoltare a probelor de peşti trebuie aleasă în funcţie de biologia speciei
ţintă. În majoritatea cazurilor, colectarea de probe trebuie făcută la sfârşitul sezonului de
creştere (vara – toamnă), când juvenilii sunt destul de mari pentru a fi capturaţi cu ajutorul
electronarcozei. Uneori pescuitul electric nu poate fi folosit la temperaturi ale apei sub 5°C,
din cauza inactivității speciilor de pești, eficiența metodei fiind redusă. Din acest motiv nu se
vor efectua inventarieri în cazul în care temperatura apei scade sub 5°C.
Toţi peştii capturaţi sunt eliberaţi în stare vie în zona din care au fost colectaţi, nici un
exemplar nu va fi sacrificat pentru prelevarea de probe cu scopul analizei acestora în laborator.
b) Pescuitul științific cu ajutorul uneltelor filtratoare

Pescuitul științific cu unelte filtratoare (ave/setci) va fi utilizat ca metodă complementară
pentru suplimentarea volumului informațional colectat în urma pescuitului științific cu ajutorul
electronarcozei. Pescuitul cu unelte filtratoare se va realiza cu preponderență pe cursul
Dunării, datorită mărimii acestuia, care face ca metoda utilizării electronarcozei să fie
selectivă, facilitând capturarea speciilor pelagice și doar în cazuri accidentale a speciilor
bentonice.
Mărimea suprafețelor de pescuit este condiționată foarte mult de caracteristicile
cursului de apă din zonele de interes și de aportul de apă la momentul efectuării pescuitului. În
principal se optează pentru o lungime care să crească probabilitatea de capturare a peștilor.
Perioada de recoltare a probelor de pești depinde de biologia speciei țintă, astfel,
pentru speciile de sturioni pescuitul se va realiza pe tot cursul anului, cu preponderență în
perioadele de vârf ale migrației (primăvară-toamnă). În cazul genului Alosa, eforturile de
pescuit vor fi concentrate în perioada de migrație naturală pentru reproducere a acestor specii,
anume martie – iunie.
De asemenea, ca și în cazul pescuitului prin electronarcoză, nici un exemplar capturat
în urma pescuitului științific nu este sacrificat, fiind eliberat în mediul natural în condiții
optime.
În tabelul următor sunt prezentate speciile de pești de interes comunitar pentru care se vor
realiza colectările de date în vederea evaluării stării de conservare
Nr. Cod Denumire

Denumire științifică Caractere biologice specifice
crt. N2000 comună
Specie de pește cu schelet
cartilaginos-osos, prezintă rostru,
gura având buza superioară
Acipenser
1 5040 nisetru despicată și cea inferioară
gueldenstaedtii
întreruptă. Mustățile nu sunt
franjurate și sunt situate în
apropierea vârfului botului.
Scuturi dorsale exocentre. Buza
superioară este întreagă, iar cea
Acipenser
2 5041 viză inferioară despicată. Pe rostru
nudiventris
prezintă mustăți rotunde
franjurate.
gura având buza superioară
3 Acipenser ruthenus 2487 cegă
continuă iar cea inferioară
întreruptă. Prezintă mustăți
franjurate cu formă rotundă.
Nr. Cod Denumire

crt. N2000 comună
cartilaginos-osos, prezintă rostru
prelungit, gura având buza
4 Acipenser stellatus 2488 păstrugă superioară despicată. Prezintă
mustăți rotunde nefranjurate.
Trăiește în mare și migrează
pentru reproducere pe fluvii.
Corp alungit, moderat și
comprimat lateral. În general
scrumbie de manifestă variabilitate în privința
5 Alosa immaculata 4125
Dunăre caracterelor metrice. Trăiește în
mare și migrează pentru
reproducere pe fluvii.
Corpul alungit, foarte comprimat
lateral, cu o lungime de
aproximativ 14 - 16 cm și o
greutatea de 59 g. Pedunculul
caudal este scurtat iar pectoralele
6 Alosa tanaica 4127 rizeafcă
sunt lungi. Pe laturile corpului,
după operculi există una până la
cinci pete de culoare neagră,
neexistând o simetrie a acestor
pete pe ambele laturi.
Corpul este alungit, fusiform,
comprimat lateral, zvelt, acoperit
cu solzi cicloizi mici. Lungimea
lui este cuprinsă în general între
7 Aspius aspius 1130 avat 55 cm si 60 cm, însă unele
exemplare pot ajunge până la 120
cm. Capul este conic, gura este
mare, largă, dispusă oblic, cu
maxilarul inferior arcuit în sus.
Mreana este un ciprinid de talie
medie-mare (25-50 cm, dar ajunge
si la 85 cm), cu corp alungit,
rotund, puţin comprimat lateral,
8 Barbus barbus 5085 mreană
înălţimea reprezintă 19-28% din
lungimea corpului, iar grosimea
59-78% din înălţime. Spatele şi
abdomenul sunt rotunjite.
Ciprinid de talie mică-medie (15-
mreană
28 cm, rar 30 – 35 cm), cu corp
vânătă,
Barbus meridionalis fusiform, puţin comprimat lateral,
9 6964 mreană
all others acoperit cu solzi cicloizi mici,
pătată,
inegali ca mărime. Masa corporală
moioagă
este de 250 – 450 g, iar în mod
Nr. Cod Denumire

crt. N2000 comună
excepţional ajunge la o masă de
500 – 700 g.
Această specie are corpul alungit,

ușor turtit lateral, cu aspect
teniform. Lungimea acestor pești
este variabilă, fiind de 13,3 cm (în
medie) la masculi și de 16 cm la
femele, iar relația dintre lungime
10 Cobitis elongata 2533 fâsă mare
și înălțime variază de la 1:7 la
1:10. Coloritul de fond este alb-
gălbui, prevăzut cu pete de culoare
închisă dispuse pe rânduri
longitudinale, ce diferă ca număr,
mărime și aspect.
Este o specie de talie mică (până
la 12 cm), cu corp alungit și
puternic comprimat lateral, aspect
caracteristic oarecum
“serpentiform” Pedunculul caudal
Cobitis taenia
11 6963 zvârlugă este scurt și nu depășește
complex
lungimea capului. Capul este plat,
terminat în unghi obtuz, cu un spin
suborbital ascuțit și cu gura
dispusă jos, prevăzută cu 3 perechi
de mustăți.
Zglăvocul este un cotid de talie
mică (8-10 cm, rar 12-13 cm) a
cărui corp este alungit și gros.
Capul este mare, comprimat
12 Cottus gobio 6965 zglăvoacă dorso-ventral şi este mai gros
decât corpul. Gura este mare și
este prevăzută cu dinţi mărunţi,
dispuşi pe mai multe rânduri pe
premaxilar, vomer şi dentar.
Specie de pește dulcicol din
familia Cottidae ce atinge o
lungime maximă de 10 cm,
zglăvoacă endemică apelor din România. Se
13 Cottus transsilvaniae 5323
transilvăneană poate distinge de alte specii de
Cottus din drenajul Dunării
datorită următoarelor
particularități: lungimea capului
Nr. Cod Denumire

crt. N2000 comună
19-20% din lungimea corpului;
lungimea predorilor 29-30% din
lungimea corpului; distanța de la
vârful botului până la originea
celei de-a doua aripioare dorsale
47-50% din lungimea corpului
Chişcarul este un ciclostom de

talie mică (15-22 cm, rar 30 cm;
10-25 g) al cărui corp este alungit,
cilindric, serpentiform, aspect
care nu se mai păstrează şi în
jumătatea posterioară a corpului,
Eudontomyzon deoarece segmentul cuprins între
14 4123 chișcar
danfordi orificiul anal şi extremitatea
posterioară a înotătoarei caudale
(regiunea caudală) este comprimat
lateral. Orificiul bucal de formă
circulară prezintă pe margine
papile cornoase, respectiv dinţi
odontoizi.
Specie ce prezintă corp cilindric
serpentiform, lipsit de înotătoarele
perechi, iar gura circulară, lipsită
de maxilare, este prevăzută cu
Eudontomyzon
15 2484 chișcar de râu două lamele foarte ascuțite cu care
mariae
despică pielea altor pești sugându-
le sângele. Poate atinge o lungime
de maxim 30 cm (majoritatea
exemplarelor măsoară 15-20 cm).
Cicarul face parte din clasa
ciclostomilor (Cyclostomata), cu
corp alungit, cilindric și
serpentiform, dar acest aspect se
Eudontomyzon schimbă de la începutul jumătății
16 2485 chișcar mic
vladykovi posterioare a corpului, pentru că
în acest segment (între orificiul
anal și extremitatea posterioară) se
află înotătoarea caudală, fiind
comprimată lateral.
Corpul este comprimat lateral și
de mici dimensiuni. Capul este
relativ mare și prezintă un bot
Gymnocephalus
17 2555 ghiborț de râu alungit. Botul obtuz, gura mica,
baloni
terminala, dar situata jos și
orizontal, astfel încât are o
tendința de inferioritate. Partea
Nr. Cod Denumire

crt. N2000 comună
dorsala și flancurile verzi-
măslinii, cu pete și puncte brune,
care formează câteva dungi
neregulate. Partea ventrala
gălbuie.
Răspărul este un pește de talie
mică, alungit, comprimat lateral,
Gymnocephalus
18 1157 răspăr cu o lungime de 12 – 16 cm.
schraetzer
Capul, relativ mare în raport cu
corpul și prezintă un bot alungit.
Corpul este fusiform, aproape
cilindric, acoperit cu solzi mici
cicloizi și protejat cu un strat
abundent de mucus. Linia laterală
este aproape rectilinie cu solzi
19 Hucho hucho 1105 lostriță
180-200. Capul este lung și
aplatizat dorso-ventral și mușchiul
este conic și ascuțit cu o gură
mare, care are o deschidere de
gaură până la mijlocul ochiului.
buza superioară fiind întreagă, iar
20 Huso huso 2489 morun
cea inferioară întreruptă. Prezintă
mustăți franjurate și aplatizate,
poziționate în apropierea gurii.
Pește de talie mică (atinge
dimensiuni de 20 - 25 cm, rar 30
cm), cu corp musculos, alungit,
puţin comprimat. Prezintă o piele
21 Misgurnus fossilis 1145 țipar groasă, împânzită cu vase de
sânge (ceea ce îi permite o
respirație tegumentară eficace),
acoperită cu solzi cicloizi și un
strat gros de mucus.
Ciprinid de talie medie
(dimensiuni 25 - 35 cm, rar 60
cm), cu corp alungit şi mult
comprimat lateral. Gura are
22 Pelecus cultratus 2522 sabiță poziție superioară, ochii mari sunt
dispuşi în jumătatea anterioară a
capului, înotătoarele pectorale
sunt alungite și bine dezvoltate, iar
ventrale au o poziţie abdominală.
Nr. Cod Denumire

crt. N2000 comună
Specie bento-pelagică, de talie
mică (4-7 cm, rar 10 cm). Capul
este comprimat lateral, ochii mari
sunt dispuşi în jumătatea
23 Rhodeus amarus 5339 boarță
anterioară a capului. Partea
dorsală a corpului este de culoare
cenuşie-gălbuie sau cu nuanţe
verzui, iar flancurile sunt albe.
Aspretele este un pește de talie
mică din familia percidelor, cu o
lungime maximă de 10-12 cm, cu
Romanichthys
24 1998 asprete un corp alungit şi relativ gros,
valsanicola
aproximativ cilindric în regiunea
anterioară și comprimat lateral în
regiunea posterioară.
Porcușorul de nisip este un
ciprinid de talie mică, de 8-10 cm
până la maxim 13 cm, cu corp
Romanogobio porcușor de fusiform, slab, uşor comprimat
25 6143
kesslerii nisip lateral. Pedunculul caudal alungit
şi cilindric se continuă posterior
cu înotătoarea caudal homocercă
furcată.
Porcușorul de vad este un ciprinid
de talie mică (până la 13 cm), cu
corpul alungit, cilindric,
comprimat foarte ușor lateral
numai în zona pedunculului
Romanogobio porcușor de caudal, acoperit cu solzi cicloizi
26 6145
uranoscopus vad destul de mari.
Capul este relativ mare în raport
cu talia, gura mică şi subterminală
este prevăzută cu o pereche de
mustăţi lungi. Ochii sunt ridicați
spre frunte, privind în sus.
Ciprinid de talie mică (până la 12
cm), cu corp fusiform, comprimat
lateral, aspect care induce un
profil dorsal convex. Toate cele
trei regiuni corporale (regiunea
Romanogobio porcușor de capului, regiunea trunchiului,
27 5329
vladykovi șes respectiv regiunea cozii) sunt
relativ înalte. Botul este scurt şi
obtuz, gura mică şi subterminală
(inferioară) este prevăzută cu o
pereche de mustăţi lungi
(prelungiri tegumentare).
Nr. Cod Denumire

crt. N2000 comună
Pedunculul caudal mai înalt decât
gros, se continuă cu înotătoarea
caudală furcată (adânc scobită).
Câra este un cobitid de talie mică

(până la 12 cm), cu corp alungit,
comprimat lateral cu aspect
teniform, dar prezintă o talie mai
înaltă, respectiv mai groasă faţă de
Sabanejewia
28 5197 câră, fâță speciile din genul Cobitis. Gura
balcanica
mică, are poziţie ventrală (gură
inferioară) faţă de planul lateral
(frontal) şi este prevăzută cu două
perechi de prelungiri tegumentare
(mustăţi).
Lungimea obișnuită este de 7,5-
8,5 cm, maximă 12 cm. Are corpul
alungit, înalt și gros, comprimat
lateral, acoperit cu solzi foarte
mici, imbricați. Capul, relativ mic,
este de asemenea comprimat,
Sabanejewia
29 5347 dunăriță golaș (lipsit de solzi). Spatele,
bulgarica
înaintea înotătoarei dorsale, este
arcuit, iar în urma acestei
înotătoare prezintă o cută
tegumentară, dură, joasă, în lungul
pedunculului caudal, mai ales în
jumătatea posterioară a acestuia.
Pește de talie mică, corpul este
alungit, gros, moderat sau
puternic comprimat lateral. Capul
este comprimat lateral, mai ales în
partea superioară.
Prezintă un șir pe lateral de pete
Sabanejewia câră de întunecate de-a lungul flancului.
30 5346
vallachica muntenia Înotătoarea ventrală adipoasă de
la nivelul pedunculului caudal
este absentă sau mai puțin
dezvoltată decât cea dorsală.
Prezintă un rând de pete mici
direct sub pata de la nivelul
flancului ce poate fi absentă.
Cleanul dungat aparține familiei
Cyprinidae este o specie de talie
31 Telestes souffia 6147 clean dungat mică a cărui lungime corporală
este în medie de 18-20 cm (maxim
25 cm), cu corp fusiform, puţin
Nr. Cod Denumire

crt. N2000 comună
comprimat lateral, aspect care
induce un profil dorsal uşor
convex. Botul este obtuz, gura
mică şi subterminală (inferioară)
semilunară. Partea dorsală a
capului expune o culoare cenuşie,
cu reflexe verzui/albăstrui.
Lipanul aparține familiei
Salmonidae, este o specie de talie
mijlocie, a cărui lungime
corporală este în medie de 30 – 35
cm.
Corpul este fusiform, alungit, uşor
32 Thymallus thymallus 1109 lipan
comprimat lateral. Capul, relativ
mic, prezintă un bot scurt.
Orificiul bucal este mic, marginea
posterioară a maxilarului superior
nedepăşind în plan vertical
marginea anterioară a ochiului.
Specie de talie mică (12-15 cm),
cu corp fusiform, acoperit cu solzi
cicloizi mari. Gura are o poziţie
terminal-superioară. Inotătoarea
33 Umbra krameri 2011 țigănuș dorsală dezvoltată/alungită in plan
orizontale este dispusă in
jumătatea posterioară a corpului;
pedunculul caudal este comprimat
lateral.
Fusarul este un percid de talie
mică, cu o lungime medie de cca.
12-14 cm. Lungimea maximă
citată pentru această specie este de
22 cm. Corpul, acoperit în
întregime cu solzi mici, ctenoizi,
34 Zingel streber 1160 fusar
este fusiform, dar puternic alungit.
Pedunculul caudal este lung şi
cilindric. Capul, este relativ mare,
comprimat dorso-ventral, botul
potrivit de lung, gura inferioară,
relativ mare şi semilunară.
Pietrarul este un percid, cu un corp
fusiform alungit şi gros, a cărui
lungime medie este de cca. 15 cm.
35 Zingel zingel 1159 pietrar Corpul este acoperit în întregime
cu solzi mici (mai mici decât la
fusar), ctenoizi. Pedunculul
caudal, ușor comprimat lateral in
Nr. Cod Denumire

crt. N2000 comună
partea posterioară, nu este foarte
alungit, moderat de gros.
Resurse necesare monitorizării optime minimale a speciilor de pești de interes comunitar

și a statutului de conservare al acestora:
¾ Fișă de teren;
¾ Aparate de pescuit prin electronarcoză (atât dispozitive cu putere mare, cât și
dispozitive cu putere mică);
¾ Unelte filtratoare (ave/setci);
¾ Ambarcațiuni (cu motor sau de tip lotcă pentru pescuitul cu unelte filtratoare în derivă);
¾ Stații de monitorizare prin telemetrie, în special pentru speciile de sturioni capturați și
marcați în prealabil cu mărci ultrasonice înainte de a fi eliberați înapoi în mediul
natural;
¾ Radar;
¾ Aparat GPS;
¾ Morișcă hidrometrică pentru măsurarea vitezei curenților de apă;
¾ Dispozitive de măsurare a calității apei in situ, sau de prelevare a probelor în vederea
analizării ulterioare a acestora în laborator;
¾ E-DNA sampler (recomandat);
¾ Scaner 3D pentru determinarea parametrilor biometrici prin metode de imagistică
digitală (recomandat);
¾ Nivelă electronică;
¾ Cameră foto și/sau aparat video.
I.2. Utilizarea hărților

Informațiile privind distribuția și arealul speciilor de pești de interes comunitar vor fi
transpuse în reprezentări cartografice utilizând soft-ul ArcGIS. Hărțile se vor realiza pentru
fiecare specie de pești de interes comunitar pentru care este necesară efectuarea raportării stării
de conservare în baza art. 17 al Directivei Habitate 92/43/CEE. Reprezentările cartografice vor
expune particularitățile rețelelor hidrografice ale României și vor prezenta distribuția speciilor
de pești de interes comunitar la nivelul acestora.
Totodată, distribuția speciilor de pești de interes comunitar vizează și răspândirea
acestora la nivel biogeografic. Pe baza hărților realizate pot fi identificate limitele de habitat,
ținând cont de particularitățile și necesitățile biologice ale taxonilor monitorizați.
I.3. Evaluarea parametrilor de mediu specifici

Activitățile de evaluare a stării de conservare a speciilor de pești de interes comunitar,
așa cum este prevăzut și în fișele de teren, vor conține și identificarea unor serii de parametri
care sunt necesari pentru estimarea stării globale de conservare a speciilor monitorizare.
Astfel, parametrii evaluați vor fi alcătuiți din componenta biotică și din cea abiotică.
Componenta biotică constă în inventarierea speciilor de pești de interes comunitar, unde
se va prezenta denumirea științifică a acestora până la nivel de gen/familie.
De asemenea, pentru a colecta un volum informațional cât mai complex se vor efectua
o serie de măsurători biometrice din care se poate concluziona care este raportul juvenil-adult
în urma căruia se poate estima starea populațiilor speciilor.
Din punct de vedere al componentei abiotice se vor urmări condițiile de habitat la

momentul exercitării activității de pescuit științific/colectare de date, care vor consta în
evaluarea vitezei apei, transparenței, pH-ului, conductivității, temperaturii și oxigenului
dizolvat.
Totodată ploturile de monitorizare vor fi caracterizate din punct de vedere al naturaleței,
pentru a putea constata dacă zona de interes a suferit modificări față de starea sa naturală. Se
vor caracteriza habitatele atât din punct de vedere al structurii cât și al vegetației.
Pentru evaluarea stării de conservare a speciilor de pești de interes comunitar cu scopul
realizării raportului de țară conform solicitărilor Comisiei Europene, vor fi luați în considerare
următorii parametri: arealul de distribuție, populația, habitatul speciei și perspectivele viitoare
ale speciei. Toți acești parametri vor determina starea de conservare a speciilor prin utilizarea
unei matrici decizionale prezentate în ghidul privind realizarea raportării pentru perioada 2013-
2018 (EEA, 2017).
I.4. Evaluarea perspectivelor speciilor de pești de interes comunitar

Pentru fiecare parametru (areal, populație și habitatul speciei) trebuie indicat dacă
perspectivele sunt „bune”, „insuficiente”, „rele” sau „necunoscute”. Perspectivele viitoare ale
fiecăruia dintre parametri trebuie să reflecte în principal tendințele viitoare care sunt rezultatul
echilibrului dintre amenințări și măsurile de conservare.
Evaluarea perspectivelor asupra speciei se va determina în funcție de datele colectate
în teren referitoare la mărimea populațiilor, prin utilizarea Fișelor de teren, coroborate cu
particularitățile și necesitățile biologice ale speciei în cauză.

II.1. Metodologia de pescuit științific prin electronarcoză

În ape curgătoare se recomandă utilizarea electronarcozei, care prezintă avantajul că nu
omoară peştele, iar colectarea este aproape totală în punctele de lucru. Cu toate că unele studii
demonstrează efectele negative ale aparatului de electronarcoză (Henry et al. 2003, Hollender
& Carline 1994, Dalbey et al. 1996, Thompson et al. 1997), de obicei aceste efecte nu afectează
supravieţuirea peştilor pe termen lung (Dalbey et al. 1996).
Pentru a diminua aceste efecte negative este indicat utilizarea curentului continuu
pulsator (Dwyer & Erdahl 1995, Henry & Grizzle 2004). Tot în vederea diminuării efectelor
negative este indicat ca peştii capturați să fie scoși cât mai repede din raza de acţiune a
aparatului de electronarcoză (Sharber et al. 1994).
Pescuitul electric sau electronarcoza este o metodă de pescuit care se bazează pe
interacţiunea dintre curentul electric şi sistemul nervos al peştilor.
În cazul ihtiofaunei, sistemul nervos funcţionează pe baza unor impulsuri electrice, care
sunt transmise de la creier prin nervii care ies în parte dorsală a măduvei spinării şi pătrund în
muşchi.
Ca urmare a fiziologiei sistemului nervos, la peşti apare o sarcină negativă în partea
anterioară a capului, fapt care ar putea explica de ce indivizii sunt atraşi către anozi.
Pescuitul electric urmăreşte să interfereze cu calea de transmisie neurală dintre sistemul
nervos central şi musculatura peştilor. Prin blocarea semnalului intern şi depăşirea acestuia de
către semnalul artificial, pescuitul electric redirecţionează semnalul neural şi reacţia musculară.
Efectul este de înot involuntar, în direcţia anodului. Orientarea peştelui în câmpul electric
determină modul în care acesta este afectat, efectul cel mai puternic fiind atunci când peştele
este plasat perpendicular pe liniile de câmp şi cu capul orientat spre anod.
Peştii aflaţi în interiorul unui câmp electric continuu se deplasează spre anod şi odată
ajunşi în apropierea acestuia trec în starea de electronarcoză culcându-se pe o parte şi fiind
astfel foarte uşor de capturat. Această stare este reversibilă şi încetează la 1-2 minute după
îndepărtarea exemplarului din câmpul electric.
Principalele componente ale unui aparat de electronarcoză sunt sursa de putere, panoul de
control, cablurile, întrerupătoarele de siguranţă şi electrozii.
Poate fi utilizat la pescuitul electric curentul continuu direct (CCD) sau curentul continuu
pulsator (CCP). Curentul alternativ este foarte dăunător pentru peşti din acest motiv nu se
utilizează.
Figura 1.1. Funcţionarea aparatului de electronarcoză
Aparatele utilizate trebuie să fie capabile să scoată voltajul şi amperajul dorit pe toată
durata de funcţionare. Aparatele portabile, care se transportă în spate în timpul funcţionării,
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- să aibă sisteme automate de întrerupere a curentului electric atunci când
butonul întrerupătorului nu este apăsat;
- să fie uşoare, pentru a fi transportate fără mare efort de cel care îl poartă;
- să aibă baterii din care nu se varsă conţinutul.
Mărimea suprafețelor de pescuit în raport cu metoda de pescuit științific utilizând

electronarcoza
Ținând cont de rețeaua hidrografică complexă a României, lungimea stațiilor de
colectare a fost corelată în funcție de categoria cursurilor de apă de suprafață, după cum
urmează:
- râuri mici (lățime albie < 5m, adâncime maximă < 1m): minim 100 – 150 m;
- râuri medii (lățime albie > 5m, adâncime maximă < 2m): 150 – 200 m;
- râuri mari (lățime albie < 30m, adâncime maximă > 2m): 200 m dacă se pescuiește din
albia râului sau 600 m dacă se pescuiește din barcă;
- râuri foarte mari (lățime albie > 100m, adâncime maximă > 2m): 300 m dacă se
pescuiește din albie și 900 m dacă se pescuiește din barcă (aceasta poate fi alcătuit din
mai multe subsecțiuni).
Perioada de realizare a pescuitului în scop științific (metoda electronarcozei)

Perioada de recoltare a probelor de peşti trebuie aleasă în funcţie de biologia speciei
ţintă. În majoritatea cazurilor, colectarea de probe trebuie făcută la sfârşitul sezonului de
creştere (vara – toamnă), când juvenilii sunt destul de mari pentru a fi capturaţi cu ajutorul
electronarcozei.
Uneori pescuitul electric nu poate fi folosit la temperaturi ale apei sub 5°C, din cauza
inactivității speciilor de pești, eficiența metodei fiind redusă. Din acest motiv nu se vor efectua
inventarieri în cazul în care temperatura apei scade sub 5°C.
Suplimentar se recomandă în cazul în care există această posibilitate, verificarea capturilor
pescarilor care deseori pot servi date importante pentru atingerea obiectivelor proiectului
(Bănăduc, 1999).
Identificarea și eliberarea peștilor capturați în urma pescuitului științific utilizând

metoda electronarcozei
Peştii vor fi identificaţi pe baza literaturii de specialitate (Bănărescu 1964, Gyurkó
1972, Pintér 1989, Pintér 2002, Kottelat & Freyhof 2007). Toţi peştii capturaţi sunt eliberaţi în
stare vie în zona din care au fost colectaţi, nici un exemplar nu va fi sacrificat pentru prelevarea
de probe cu scopul analizei acestora în laborator.
Eliberarea peştilor se face într-o zonă cu apă lent curgătoare în apropierea malului.
Limitări ale utilizării electronarcozei
Metoda utilizării electronarcozei pentru monitorizarea speciilor de pești de interes
comunitar prezintă câteva limitări. Una dintre ele constă în faptul că raza de acțiune a aparatului
de electronarcoză este destul de redusă (cuprinsă între 1 – 2 metri), dar acest lucru facilitează
capturarea peștilor fără a atenta la supraviețuirea acestora.
O altă limitare este condiționată de turbiditatea apei, care în cazul unor valori crescute
ca urmare a creșterii rapide a debitelor, peștii surprinși de câmpul electric sunt observați mai
greu, ceea ce conduce la diminuarea numărului de exemplare identificate.
Se mai poate lua în considerare și selectivitatea metodei, care în râurile foarte mari
favorizează de cele mai multe ori capturarea speciilor pelagice și ocazional ale celor bentonice.
Însă, cu toate acestea, în prezent electronarcoza reprezintă cea mai potrivită metodă de
pescuit în scop științific pentru identificarea speciilor de pești prezente în cursurile de apă de
suprafață din România, fiind reglementată prin standardul SR EN 14011/2003.
II.2. Metodologia de pescuit științific cu ajutorul uneltelor filtratoare

Pescuitul științific cu unelte filtratoare (ave/setci) va fi utilizat ca metodă complementară
pentru suplimentarea volumului informațional colectat în urma pescuitului științific cu ajutorul
electronarcozei.
Pescuitul cu unelte filtratoare se va realiza cu preponderență pe cursul Dunării datorită mărimii
acestuia care face ca metoda utilizării electronarcozei să fie selectivă facilitând capturarea
speciilor pelagice și doar în cazuri accidentale a speciilor bentonice.
Această metodă de pescuit cu ave/setci va fi utilizată pentru capturarea speciilor de pești
migrator anadrome (sturioni, scrumbie și rizeafcă) specii care sunt aproape imposibil de
capturat cu metoda electronarcozei.
Pescuitul speciilor de sturioni va fi realizat pe de-o parte de experți înscriși în
autorizațiile de pescuit în scop științific eliberate de către Agenția Națională pentru Pescuit și
Acvacultură, iar pe de altă parte prin colaborarea cu pescarii comerciali care au încheiate
contracte de prestări servicii în baza proiectelor de cercetare.
Metodologia utilizată pentru pescuitul speciilor de sturioni este cea a pescuitului

tradițional cu ave și setci specializate pentru capturarea speciilor de sturioni, în conformitate
cu legislația aflată în vigoare. Nu vor fi utilizate unelte interzise de tipul ohanelor și/sau
carmacelor.
Procedeul aplicat pentru capturarea speciilor de sturioni se numește generic „toană de
pescuit” care implică lansarea unei ave/setci dintr-o ambarcațiune, unealtă care se deplasează
datorită curentului de curgere al apei fiind lăsată în derivă pe o distanță cuprinsă între 500 –
1000 metri, în funcție de zona în care se efectuează pescuitul. După ce uneltele de pescuit
filtrează apa pe distanța agreată, pescarul începe ridicarea acestora în ambarcațiune investigând
capturile. Exemplarele capturate se descurcă din plasă fără a produce vătămări ale integrității
peștelui.
În uneltele filtratoare utilizate pentru capturarea sturionilor mai pot fi capturate și alte
exemplare aparținând altor specii ale ihtiofaunei, care vor fi identificate și prescrise în fișele de
captură. Pentru fiecare toană de pescuit vor fi notate capturile aferente, dacă este cazul.
Capturarea speciilor de sturioni se va efectua în colaborare cu pescarii profesioniști, iar
după capturare, se recomandă ca exemplarele să fie marcate ultrasonic și monitorizate,
asigurându-se astfel o monitorizare pe termen lung pentru o mai bună înțelegere a
comportamentului acestor specii cu o stare de conservare precară.
Asigurarea posibilității de capturare, marcare, eliberare și monitorizare a speciilor de
sturioni prin ordinul de derogare va conduce la acumularea de noi informații cu privire la starea
speciilor de sturioni și implicit la actualizarea cunoștințelor despre necesitățile de supraviețuire
a acestor taxoni. Având în vedere lacunele din prezent referitoare la posibilitatea de evaluarea
a succesului programelor de repopulare și respectiv ale interzicerii pescuitului comercial al
acestor specii de mai bine de peste 10 ani, este imperios necesară asigurarea continuității
monitorizărilor. Pe lângă acest aspect, monitorizarea speciilor de sturioni va conduce și la
identificarea presiunilor care se abat asupra acestora, cu scopul de a acționa în timp util în
vederea diminuării impactului acestora, prin elaborarea și propunerea de măsuri care să
îmbunătățească starea de conservare.
Asigurându-se posibilitatea de marcare a speciilor de sturioni, coroborată cu perioada
lungă în care aceștia pot fi monitorizați, se aduce o contribuție deosebit de importantă
sustenabilității populațiilor și nu în ultimul rând actualizează continuu cunoștințele despre
aceste specii importante, aflate pe cale de dispariție.
Mărimea suprafețelor de pescuit în cazul utilizării metodei bazate pe unelte filtratoare

Pescuitul științific cu unelte filtratoare se realizează dintr-o ambarcațiune de către
experții implicați în activitate și de către pescarii profesioniști mai ales în cazul pescuitului
pentru speciile de sturioni care necesită o experiență destul de mare în domeniul pescuitului.
Mărimea suprafețelor este condiționată foarte mult de caracteristicile cursului de apă
din zonele de interes și de aportul de apă la momentul efectuării pescuitului. În principal se
optează pentru o lungime de minim 500 metri și o lungime a plase de pescuit de minim 200
metri pentru a filtra un volum cât mai mare de apă (minim 250.000 m3) care să crească
probabilitatea de capturare a peștilor.
Perioada de realizare a pescuitului în scop științific (metoda uneltelor filtratoare)

Pescuitul științific utilizând metoda uneltelor filtratoare se va realiza pe tot cursul anului
pentru speciile de sturioni cu preponderență în perioadele de vârf ale migrației primăvara și
toamna. În perioada de vară se recomandă efectuarea de pescuit științific în special pentru
capturarea puilor de sturioni rezultați în urma reproducerii naturale din vară.
În cazul speciilor din genul Alosa care migrează pentru reproducere pe cursul inferior
al Dunării se va practica pescuitul în perioada de migrație a acesteia și anume martie – iunie.
Speciile din genul Alosa sunt foarte sensibile astfel încât evaluarea trebuie să se
realizeze într-un timp cât mai scurt pentru evitarea mortalității speciilor capturate (Deák, 2019).
Identificarea și eliberarea peștilor capturați în urma pescuitului științific utilizând

metoda uneltelor filtratoare
Exemplarele capturate în plasele de pescuit sunt scoase din plasă fără a vătăma indivizii,
după care sunt identificate la nivel de specie și sunt colectate date cu privire la caracteristicile
metrice și gravimetrice.
În cazul speciilor de sturioni este recomandată marcarea ultrasonică cu scopul
monitorizării comportamentului și migrațiilor pe termen lung.
Nici un exemplar capturat în urma pescuitului științific nu este sacrificat fiind eliberat
în mediul natural în condiții optime.
Limitări ale utilizării metodei bazate pe unelte filtratoare

Ca și în cazul altor metode de pescuit științific și cea prin utilizarea uneltelor filtratoare
prezintă diferite tipuri de limitări, dintre care se pot enumera:
- riscul pierderii uneltelor de pescuit din cauza agățării acestora în diferitele obstacole pe
care le transportă cursul de apă, mai ales în perioada de primăvară, ca urmare a
viiturilor;
- randamentul scăzut în capturi mai ales în perioadele cu fluctuații ale debitelor cursurilor
de apă;
- efortul depus de către persoanele implicate este mult mai mare decât în cazul pescuitului
științific cu ajutorul electronarcozei.
Pescuitul științific pentru monitorizarea stării de conservare a speciilor de pești de
interes comunitar va fi realizat atât cu ajutorul ambarcațiunilor cât și prin metoda deplasării
prin apă la pas în cazul râurilor de mică adâncime.
Pentru deplasarea în apă se folosesc cizmele de piept, iar pentru a colecta peştii se
foloseşte minciogul. Toţi peştii colectaţi sunt eliberaţi imediat după identificare.
Pentru stocarea probelor până la efectuarea măsurătorilor (dacă este nevoie), se
utilizează găleţi din material plastic. Se recomandă ca aceste găleţi să fie bine spălate înaintea
utilizării lor, pentru a se evita răspândirea unor agenţi infecțioși (diferiți paraziţi, fungi) de la
un habitat la altul.
Pe baza protocolului, se va parcurge inventarierea și cartarea în teren a acestor specii
de către experții ihtiologi.
II.3. Utilizarea fișelor de teren

Fișele de teren reprezintă o transpunere a informațiilor colectate ca urmare a efectuării
deplasărilor în teren pentru evaluarea stării de conservare a speciilor de pești de interes
comunitar.
Totodată aceste fișe vor sta la baza centralizării informațiilor colectate, având ca scop
principal agregarea informațiilor obținute la nivelul fiecărui plot de monitorizare.
Având în vedere faptul că pentru evaluarea stării de conservare a speciilor de pești de
interes comunitar vor fi utilizate două metode de colectare a datelor și anume pescuitul cu plase
și respectiv pescuitul cu ajutorul electronarcozei, vor fi utilizate două modele de fișe de teren.
Fișele de teren pentru evaluarea stării de conservare a speciilor de pești de interes
comunitar vor conține cel puțin următoarele câmpuri:
a) Denumire punct/plot de monitorizare;
b) Bazinul hidrografic unde se efectuează activitatea;
c) Corpul de apă unde se realizează evaluarea;
d) Data și ora desfășurării activității;
e) Metoda de pescuit utilizată;

f) Tipul de pescuit (din barcă/din albie);
g) Suprafața evaluată (estimată în m2);
h) Informații despre tipul de habitat prezent în zona de monitorizare (meandre,
structura vegetație, compoziție substrat);
i) Parametri abiotici (viteza apei, transparența, pH, conductivitate, oxigen
dizolvat, temperatură);
j) Denumirea speciilor identificate care conține și numărul de indivizi, cu
prezentarea estimativă a stadiului de viață juvenil-adult;
k) Prezentarea presiunilor și amenințărilor identificate în teren, dacă este cazul;
l) Observații – unde se va nota orice informații considerată relevantă care poate
contribui la evaluarea stării de conservare a speciilor de pești de interes
comunitar.
În cadrul activităților desfășurate în teren se vor realiza înregistrări și fotografii ale
speciilor de interes comunitar identificate ca urmare a efectuării pescuitului științific pentru
certificarea prezenței acestora în zona de interes.
Fișele de teren se vor completa pentru fiecare plot de monitorizare asigurând în acest
mod respectarea principiului transparenței pe de-o parte, iar pe de altă parte facilitând
centralizarea informațiilor la nivel biogeografic.
II.4. Metodologia de elaborare a hărților

Hărțile de distribuție vor fi realizate urmărind standardul impus de către Comisia
Europeană cu scopul realizării unor reprezentări unitare de către toate Statele Membre UE
având următoarele caracteristici 10x10 km ETRS89 grid, projection ETRS LAEA 5210
(Figura 1.2).
Figura 4.1 Distribuție specia Gobio kessleri
Sub aspect al metodei utilizate pentru realizarea hărților de distribuție se va folosi una
dintre cele 4 metode conforme cu cele solicitate în formatul de raportare, și anume:
evaluare completă sau o estimare statistică robustă (de exemplu, o

cartografiere sau un sondaj dedicat sau un model predictiv robust cu un eșantion
reprezentativ de date de apariție, calibrare și evaluare satisfăcătoare a
performanței sale predictive folosind date concludente despre condițiile de
mediu pentru întregul areal al speciei);
se bazează în principal pe extrapolarea unui număr limitat de date (de exemplu,
alte modele predictive sau extrapolare folosind un eșantion mai puțin complet
de apariție și date de mediu);
se bazează în principal pe opinia experților cu date foarte limitate;
date insuficiente sau deloc disponibile.
Se va alege categoria considerată ca deținând cea mai importantă sursă de date.
Datele spațiale se vor încărca ca un singur fișier arhivat tip .zip care va conține datele
geo-spațiale tip .shp. În funcție de statul speciilor care poate fi catalogat ca senzitive sau non-
senzitive există opțiunea ca informațiile spațiale să fie încărcate ca fișiere individuale denumite
sub forma xx_Art17_species_distribution, respectiv
xx_Art17_species_distribution_sensitive.
Având în faptul că în cadrul speciilor de pești de interes comunitar există specii
sensibile, informațiile spațiale vor fi tratate separat urmând ca transmiterea acestora să se
realizeze individual urmând procedeul menționat anterior.
Conform cerințelor din formatul de raportare, Statele Membre pot furniza hărți
suplimentare care pot oferi informații adiționale despre distribuția speciilor. Ținând cont de
faptul că informațiile care vor fi prezentate în raportarea de țară pentru speciile de pești de
interes comunitar va fi una complexă nu se justifică necesitatea prezentării unor reprezentări
cartografice suplimentare.
II.5. Metodologia de evaluare a parametrilor de mediu

Arealul de distribuție al speciei – se va urmări prezența/absența speciei și suprafața
ocupată de habitatul caracteristic.
Calculul suprafeței arealului de distribuție va rezulta din introducerea informațiilor într-
un „Range tool” realizat de către Centru Tematic European pentru Biodiversitate (ETC-BD) și
Agenția Europeană de Mediu (EEA).
Populația – în cadrul acestui parametru se vor realiza estimări ale populației în
conformitate cu ghidul de raportare emis de către Agenția Europeană de Mediu. În cazul
speciilor de pești de interes comunitar mărimea populației se va raporta în două unități de
măsură (număr de indivizi, respectiv număr de pătrate de 1 x 1 km). Totodată în cadrul acestui
parametru se are în vedere identificarea dinamicii populației și tendințele acesteia.
Habitatul speciei – asigură necesitățile optime pentru îndeplinirea funcțiilor biologice
vitale (hrănire, odihnă, reproducere) necesare asigurării continuității speciei.
Se vor identifica suprafețele acestuia, gradul de conectivitate, condițiile abiotice și
tendința habitatului.
Perspectivele viitoare ale speciei – pentru evaluarea acestui indicator trebuie să se țină
cont în mod special de presiunile și amenințările care pot interveni în deteriorarea stării de
conservare a speciei. Totodată, unele dintre presiuni și amenințări au fost identificate și
transpuse în planurile de management ale siturilor de importanță comunitară, care conțin o serie
de măsuri menite să asigure menținerea sau chiar îmbunătățirea stării de conservare a speciei.
Fiecărui parametru amintit anterior i se va acorda un calificativ care va clasa starea
acestora ca fiind: favorabil, nefavorabil spre inadecvat, nefavorabil spre rău și necunoscut.
Aceste calificative vor fi acordate făcând referire la o stare de referință, care în cazul
de față constă în informațiile raportate anterior în perioada 2007-2012.
Mărimea populației speciilor de pești de interes comunitar se va realiza în conformitate

cu informațiile colectate din bibliografia de specialitate care evidențiază particularitățile
biologice ale speciilor și necesitățile de habitat ale acestora, coroborat cu datele colectate ca
urmare a deplasărilor efectuate în teren la nivel național, astfel încât să se acopere fiecare
bioregiune în care speciile au fost semnalate.
Ținând cont de mobilitatea foarte ridicată a speciilor de pești la nivelul unui curs de
apă, punctele de prelevare cu scopul identificării speciilor de pești de interes comunitar vor fi
selectate în conformitate cu cerințele de habitat și particularitățile biologice unitare ale
speciilor. Vor fi efectuate campanii de pescuit științific experimentale atât aval cât și amonte
pentru reprezentarea cartografică a distribuției acestora. De asemenea, pe cursul de apă se va
incerca identificarea tuturor barierelor (praguri, cascade etc.) care pot afecta răspândirea
speciilor de pești ca urmare a întreruperii conectivității.
Toate informațiile colectate vor fi integrate în baze de date GIS astfel încât din aplicație
să poată fi extrase informațiile privind: suprafața ocupată de habitat și prezența/absența
speciilor la nivelul fiecărei bioregiuni.
Prezența speciilor în zonele unde se efectuează activitățile de colectare a datelor se va
reflecta în fișele de teren.
Estimarea mărimii populației se va realiza ținând cont de tipul de estimare utilizat fiind
selectat din cele 4 categorii agreate de Reporting tool:
a) cea mai bună estimare – cea mai bună cifră disponibilă (include doar unde
valoarea maximă a mărimii populației este disponibilă);
b) media multi-anuală – valoarea medie sau intervalul în care mărimea populației
este monitorizată de mai multe ori pe parcursul perioadei;
c) interval de încredere de 95% - estimări derivate din studii sau dintr-un model
în care limita de încredere de 95% poate fi calculată;
d) minimul – unde există date insuficiente pentru a furniza chiar și o estimare
insuficientă, dar unde mărimea populației este cunoscută ca fiind deasupra unei
valori certe, sau unde estimările intervalului raportat provin din studii sau
proiecte de monitorizare care probabil subestimează mărimea reală a populației.
II.6. Metodologia de eșantionare a speciilor de pești de interes comunitar, în vederea

inventarierii acestora:
Eșantionarea speciilor de pești de interes comunitar se va realiza de către experți
calificați și instruiți în efectuarea pescuitului științific utilizând cele două metode prezentate și
anume, pescuitul cu plase/pescuit prin electronarcoză. Echipele de monitorizare vor fi alcătuite
din minim 3 persoane astfel încât să se asigure pe de-o parte normele de protecția muncii, iar
pe de altă parte eficientizarea procesului de identificare a indivizilor din speciile de pești de
interes, astfel încât activitatea să se realizeze cât mai rapid posibil fără a atenta la integritatea
indivizilor.
Măsurătorile biometrice care includ colectarea de informații cu privire la lungimea și
greutatea exemplarelor se vor realiza randomizat astfel încât să se evite pe cât posibil stresul
indivizilor din tipul manipulării. Se va urmări în principal colectarea de astfel de informații de
la toate speciile care figurează în checklist-ul de specii al Comisiei Europene pentru care
România trebuie să realizeze raportul de țară cu privire la evaluarea stării de conservare a
speciilor de pești de interes comunitar.
În urma monitorizărilor stării de conservare nu se vor reține exemplare ale speciilor de
interes pentru efectuarea de teste de laborator sau în alte scopuri. Toate exemplarele vor fi
eliberate imediat în mediul acvatic natural în locul unde au fost capturate.
Ploturile de monitorizare vor fi localizate cu ajutorul coordonatelor GPS, astfel încât
locul în care s-au realizat colectările de date să fie ușor identificabile.
a) Metodologia de colectare a informației pe plot de monitorizare

Ținând cont de capacitatea ridicată de mobilitate a faunei piscicole, colectarea
informațiilor pe plot de monitorizare se va realiza în puncte cheie identificate la fața locului
astfel încât condițiile de habitat să fie prielnice speciilor de pești urmărite pentru a crește
eficiența activității și obține rezultate scontate. În plotul de monitorizare se va realiza minim
două secțiuni de pescuit cu o lungime de aproximativ 400 m fiecare, secțiuni care vor fi
localizate cu ajutorul coordonatelor GPS. În cazul în care informațiile colectate sunt
considerate deficitare aceste secțiuni de pescuit se vor suplimenta în încercarea de îmbunătățire
a volumului informațional sau de identificare a unei/unor specii țintă prevăzuta ca fiind
prezentă în habitatul în cauză.
Informațiile colectate din fiecare plot de monitorizare vor fi transpuse în fișele de teren
astfel încât acestea să poate fi ulterior centralizate și prelucrate cu scopul agregării informațiilor
atât la nivelului cursului de apă cât și la nivel de bioregiune.
b) Metodologia de evaluare pe plot de monitorizare

Metoda de evaluarea pe plot de monitorizare se va selecta luând în considerare
dimensiunea cursului de apă și a particularităților speciilor vizate. Pentru evaluarea stării de
conservare se vor utiliza două metode de evaluare, prima constând în efectuarea de pescuit cu
ajutorul electronarcozei, iar cea de-a doua prin efectuarea de pescuit cu plase.
Metoda de pescuit cu plase va fi utilizată cu preponderență pentru identificarea,
inventarierea și evaluarea stării de conservare a speciilor de sturioni și a celor de clupeide. De
asemenea, această metodă este cel mai des utilizată la nivelul cursului Dunării care este
caracterizat prin adâncimi mari, făcând improprie utilizarea pescuitului prin electronarcoză
care are eficiență ridicată în râurile cu o adâncime a apei de până la 2 m. Totodată această
metodă va fi utilizată și pentru identificarea speciilor de pești de interes comunitar din lacuri.
c) Agregarea informației pe plot de monitorizare

Agregarea informației pe plot de monitorizare se va realiza având la bază fișele de teren
completate în urma desfășurării activității de colectare a datelor. Fișele de teren vor fi codificate
și vor deține locația unde s-au desfășurat activitățile. Agregarea datelor obținute se va realiza
ca și activitate de birou și va consta în centralizarea tuturor informațiilor obținute referitoare la
componenta biotică, dar și la cea abiotică. Coordonatele GPS ale secțiunilor de pescuit realizate
în plotul de monitorizare vor fi introduse în soft-ul ArcGIS pentru localizare. Toate informațiile
colectate referitor la specii vor fi introduse în ArcGIS cu scopul de a realiza distribuția speciilor
la nivelul cursului de apă, la nivel biogeografic și la nivel național. Reprezentările privind
distribuția speciilor se vor realiza individual pentru fiecare specie de pește de interes comunitar.
II.7. Metodologia de evaluare a stării de conservare a speciilor de pești de interes

comunitar
a) Metodologia de agregare a datelor

Metodologia de agregare a datelor constă în introducerea acestora în Reporting tool-ul
creat de către Centrul Tematic European pentru Biodiversitate (ETC-BD) și Agenția Europeană
de Mediu (EEA) și/sau în Sistemul Informatic pentru Monitorizarea Speciilor și Habitatelor de
Interes Comunitar (SIMSHAB) care practic constituie varianta Reporting tool-ului adaptată la
nivel național.
Prin urmare toate datele colectate și centralizate ca urmare a observațiilor din teren vor
fi introduse unitar pentru fiecare specie de interes comunitar și fiecare bioregiune geografica
în care acestea se regăsesc.
Se vor completa toate câmpurile obligatorii, iar după introducerea tuturor informațiilor
se va valida secțiunea. În caz că informațiile introduse nu se pot corela Reporting tool-ul va
afișa eroarea corespunzătoare problemei întâmpinate în rularea datelor. Se recomandă validarea
pentru fiecare specie și pentru fiecare bioregiune în parte.
b) Evaluarea stării de conservare pe bioregiune

Evaluarea stării de conservare la nivel de bioregiune se va realiza urmărind matricea
decizională prezentată în Anexa C a ghidului pentru completarea rapoartelor privind speciile
elaborat de către Centrul Tematic European pentru Biodiversitate (ETC-BD) și Agenția
Europeană de Mediu (EEA).
Prin urmare, Anexa C prevede următorii pași prezentați în tabelul de mai jos:
STARE DE CONSERVARE
Necunos-
cut
Nefavorabil
PARAMETRU Favorabil Nefavorabil - rău (informaţii
-inadecvat
('verde') ('roşu') insufici-
('galben')
ente pentru
evaluare)
Stabil (pierdere şi
Declin mare: O pierdere
Areal expansiunea sunt în Date lipsă
mai mare de 1% pe an
(pentru echilibru) sau în Orice altă sau de o
SAU
fiecare creştere ŞI nu este combinație precizie
Cu mai mult de 10% sub
bioregiune) mai mic ca arealul de insuficientă
valoarea de referinţă
referinţă favorabil
Un declin mare:
Echivalent cu o pierdere
mai mare de 1% pe an Şi
Populaţia nu este mai sub valoare populaţiei de
mică ca „populaţia referinţă
de referinţă” ŞI SAU
reproducerea, CU mai mult de 25% sub Date lipsă
mortalitatea şi datele Orice altă valoare populaţiei de sau de o
Populaţie
despre structură pe combinaţie referinţă precizie
vârste sunt în SAU insuficientă
parametrii normali reproducerea,
(dacă aceste date mortalitatea şi datele
există) despre structură pe
vârste deviază puternic
de la parametrii normali
(dacă aceste date există)
Suprafaţa pentru
Aria habitatului clar nu
habitat este
este destul de mare
suficientă de mare şi
pentru a asigura Date lipsă
stabilă (sau în
Habitatul Orice altă supravieţuirea pe termen sau de o
creştere) ŞI calitatea
speciei combinaţie lung a speciei precizie
habitatului este
SAU insuficientă
favorabilă pentru a
Calitatea habitatului în
asigura viabilitatea
mod clar nu permite
pe termen lung
STARE DE CONSERVARE
Necunos-
cut
Nefavorabil
PARAMETRU Favorabil Nefavorabil - rău (informaţii
-inadecvat
('verde') ('roşu') insufici-
('galben')
ente pentru
evaluare)
supravieţuirea pe termen
lung a speciei
Presiunile şi
Perspective
Presiunile principale ameninţările au un efect
viitoare
şi ameninţările nu puternic asupra speciei; Date lipsă
(legate de
sunt semnificative; Orice altă perspective foarte sau de o
populaţie,
specia va rămâne combinaţie proaste pentru viitor precizie
areal şi
viabilă pe termen SAU risc mare pentru insuficientă
habitatul
lung viabilitatea pe termen
disponibil)
lung
Două sau
mai multe
Toate 'verde' Una sau mai
Evaluare a 'necunoscut
SAU multe
stării de Una sau mai multe 'roşie' ' combinate
trei 'verde' şi una 'galben' ŞI
conservare cu verde
nerecunoscută nici o 'roşie'
sau toate'
necunoscut'
Etapa de evaluare a stării de conservare a speciilor la nivel de bioregiune se va realiza

la momentul colectării întregului volum informațional considerat necesar pentru elaborarea
raportului de țară. Volumul informațional va fi compus atât din datele obținute ca urmare a
consultării bibliografiei de specialitate, a planurilor de management aprobate, a evaluării
studiilor finanțate din fonduri nerambursabile care vor fi coroborate cu datele colectate ca
urmare a deplasărilor în teren și care vor evidenția apariția modificărilor acolo unde este cazul.
c) Evaluarea tendințelor pe termen scurt

Evaluarea tendințelor pe termen scurt se va realiza prin comparația datelor raportate
anterior referitor la parametrii areal, populație, habitat și perspective cu cele obținute în cadrul
perioadei de monitorizare a stării de conservare pentru realizarea raportului de țară pentru
perioada 2013-2018. Totodată, ținând cont de faptul că tendința reprezintă o schimbare
direcțională a unui parametru, în acest caz această schimbare fiind evaluară pentru o perioadă
de 12 ani (două cicluri de raportare). În cazul raportului care urmează a fi predat de către
România, evaluarea tendinței pe termen scurt va ține cont de perioada 2007-2018 sau o
perioadă cât mai apropiată de aceasta. Este deosebit de important ca la estimarea tendințelor să
se țină cont de presiunile/amenințările identificate și de măsurile de conservare implementate
astfel încât estimarea realizată să fie cât mai realistică posibil.
În cadrul acestei secțiuni se va indica dacă tendința intervalului din perioada raportată
este:
a) Stabilă;
b) În creștere;
c) În scădere;
d) Incertă;
e) Necunoscută.
Tendința „incertă” se va raporta atunci când datele disponibile nu sunt suficiente pentru a
determina cu exactitate direcția, iar „necunoscută” atunci când datele nu sunt disponibile.
d) Evaluarea tendințelor pe termen lung

Tendința pe termen lung trebuie evaluată pentru o perioadă de 24 de ani (patru cicluri
de raportare). Pentru raportarea 2013-2018, aceasta înseamnă că perioada tendinței trebuie să
fie apropiată de intervalul 1994-2018. Este important de menționat faptul că evaluarea acestei
tendințe pe termen lung este una opțională.
e) Evaluarea presiunilor și amenințărilor

Conform noului format de raportare pe baza căruia se va realiza evaluarea stării de
conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar pentru perioada 2013-2018, în cadrul
acestei secțiuni a Reporting tool-ului vor fi selectate un număr de maxim 10 presiuni și
amenințări care sunt estimate ca având un impact mare și un impact mediu asupra stării de
conservare. Presiunile și amenințările vor fi identificate având la bază analiza realizată a
planurilor de management.
f) Agregarea informației din ploturi pe bioregiune

Toate informațiile colectate din ploturile de monitorizare vor fi centralizate și integrate
în baza de date GIS. Din datele geospațiale încărcate în GIS se vor extrage informațiile
categorisite pe fiecare bioregiune integrând datele încărcate din ploturile de monitorizare
aferente. Baza de date GIS va include informații cu privire la distribuția speciilor, suprafața
arealului, informații despre populație, cursurile de apă aferente ploturilor de monitorizare și
siturile de importanță comunitară peste care acestea se suprapun.
g) Generarea geometriei de raportare

Geometria de raportare se va realiza urmărind schema privind livrarea datelor
prezentată în documentele realizate de către Agenția Europeană de Mediu cu scopul prezentării
pașilor de urmat în vederea transmiterii finale a datelor colectate (Figura 3.7.1).
Figura 7.1 Schema privind livrarea datelor

II.8 Planul de monitorizare al speciilor de pești de interes comunitar este redat mai jos:
Cod Denumire Ecosistemul SCI-uri în care ALP CON PAN STE BLS Frecve
N2000 științifică acvatic se regăsește specia nța
monitorizat
5040 Acipenser Ecosistemele ROSCI0006 Balta Mică a Brălei ● 2/an

gueldenstaedtii acvatice din ROSCI0012 Brațul Măcin ● 2/an
cadrul Siturilor
ROSCI0022 Canaralele Dunării ● 2/an
ROSCI0039 Ciuperceni - Desa ● 2/an
ROSCI0044 Corabia - Turnu Măgurele ● 2/an
ROSCI0045 Coridorul Jiului ● 2/an
ROSCI0065 Delta Dunării ● ● 2/an
ROSCI0088 Gura Vedei - Șaica - Slobozia ● 2/an
ROSCI0131 Oltenița - Mostiștea - Chiciu ● ● 2/an
ROSCI0278 Bordușani - Borcea ● 2/an
ROSCI0299 Dunărea la Gârla Mare - Maglavit ● 2/an
ROSCI0319 Mlaștina de la Fetești ● 2/an
5041 Acipenser Ecosistemele - ● -
nudiventris acvatice din
cadrul Sitului
2487 Acipenser ruthenus Ecosistemele ROSCI0006 Balta Mică a Brălei ● 1-2/an

acvatice din ROSCI0012 Brațul Măcin ● 1-2/an
cadrul Siturilor
ROSCI0022 Canaralele Dunării ● 1-2/an
ROSCI0039 Ciuperceni - Desa ● 1-2/an
ROSCI0044 Corabia - Turnu Măgurele ● 1-2/an
ROSCI0045 Coridorul Jiului ● 1-2/an
ROSCI0065 Delta Dunării ● ● 1-2/an
ROSCI0088 Gura Vedei - Șaica - Slobozia ● 1-2/an
ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului ● 1-2/an

ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior ● 1-2/an
ROSCI0131 Oltenița - Mostiștea - Chiciu ● ● 1-2/an
ROSCI0173 Pădurea Stârmina ● 1-2/an
ROSCI0206 Porțile de Fier ● 1-2/an
ROSCI0213 Râul Prut ● ● 1-2/an
199
200
ROSCI0278 Bordușani - Borcea ● 1-2/an

ROSCI0299 Dunărea la Gârla Mare - Maglavit ● 1-2/an
ROSCI0319 Mlaștina de la Fetești ● 1-2/an
ROSCI0370 Râul Mureș între Lipova și Păuliș ● ● 1-2/an
2488 Acipenser stellatus Ecosistemele ROSCI0006 Balta Mică a Brălei ● 2/an
acvatice din ROSCI0012 Brațul Măcin ● 2/an
cadrul Siturilor
4125 Alosa immaculata Ecosistemele ROSCI0006 Balta Mică a Brălei ● 1/an
cadrul Siturilor

4127 Alosa tanaica Ecosistemele ROSCI0006 Balta Mică a Brălei ● 1/an
cadrul Siturilor
1130 Aspius aspius Ecosistemele ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei ● 1-2/an
cadrul Siturilor
ROSCI0031 Cheile Nerei - Beușnița ● 1-2/an
ROSCI0043 Comana ● 1-2/an
ROSCI0049 Crișul Negru ● ● 1-2/an
ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului ● 1-2/an
ROSCI0064 Defileul Mureșului ● ● 1-2/an
ROSCI0104 Lunca Inferioară a Crișului Repede ● 1-2/an
ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeșului ● 1-2/an

ROSCI0109 Lunca Timișului ● ● 1-2/an
ROSCI0131 Oltenița - Mostiștea - Chiciu ● 1-2/an
ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu ● ● 1-2/an
ROSCI0154 Pădurea Glodeni ● 1-2/an
ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior ● ● 1-2/an
201
202
ROSCI0170 Pădurea și Mlaștinile eutrofe de la ● 1-2/an

Prejmer
ROSCI0184 Pădurea Zamostea - Lunca ● 1-2/an
ROSCI0210 Râpa Lechința ● 1-2/an
ROSCI0214 Râul Tur ● ● 1-2/an
ROSCI0251 Tisa Superioară ● 1-2/an
ROSCI0290 Coridorul Ialomiței ● ● 1-2/an
ROSCI0294 Crișul Alb între Gurahonț și Ineu ● ● 1-2/an
ROSCI0303 Hârtibaciu Sud - Est ● 1-2/an
ROSCI0313 Confluența Mureș cu Arieș ● 1-2/an
ROSCI0329 Oltul Superior ● ● 1-2/an
ROSCI0367 Râul Mureș între Morești și Ogra ● 1-2/an
ROSCI0368 Râul Mureș între Deda și Reghin ● 1-2/an
ROSCI0369 Râul Mureș între Iernuțeni și Periș ● 1-2/an
ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia ● 1-2/an
ROSCI0376 Râul Olt între Mărunței și Turnu ● 1-2/an
Măgurele
ROSCI0379 Râul Suceava ● ● 1-2/an
ROSCI0380 Râul Suceava Liteni ● 1-2/an
ROSCI0382 Râul Târnava Mare între Copșa Mică și ● 1-2/an

Mihalț
ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea ● 1-2/an
ROSCI0393 Someșul Mare ● 1-2/an
ROSCI0400 Șieu - Budac ● 1-2/an
ROSCI0436 Someșul Inferior ● ● 1-2/an
ROSCI0437 Someșul Mare între Mica și Beclean ● 1-2/an
5085 Barbus barbus Ecosistemele ROSCI0006 Balta Mică a Brălei ● 1-2/an
cadrul Siturilor
ROSCI0048 Crișul Alb ● 1-2/an
ROSCI0050 Crișul Repede amonte de Oradea ● 1-2/an
ROSCI0059 Dealul Perchiu ● 1-2/an
ROSCI0061 Defileul Crișului Negru ● 1-2/an
ROSCI0069 Domogled - Valea Cernei ● ● 1-2/an
ROSCI0103 Lunca Buzăului ● ● ● 1-2/an
ROSCI0129 Nordul Gorjului de Vest ● ● 1-2/an

203
204

ROSCI0227 Sighișoara - Târnava Mare ● 1-2/an
ROSCI0314 Lozna ● 1-2/an
ROSCI0354 Platforma Cotmeana ● 1-2/an
ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni și Mitești ● 1-2/an
ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman ● 1-2/an
ROSCI0366 Râul Motru ● 1-2/an
Măgurele
ROSCI0378 Râul Siret între Pașcani și Roman ● 1-2/an
Mihalț
ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și ● 1-2/an
Vânători
ROSCI0419 Mureșul Mijlociu - Cugir ● 1-2/an
ROSCI0434 Siretul Mijlociu ● 1-2/an
ROSCI0435 Someșul între Rona și Țicău ● 1-2/an
6964 Barbus Ecosistemele ROSCI0002 Apuseni ● ● 1-2/an
meridionalis all acvatice din ROSCI0007 Bazinul Ciucului de Jos ● 1-2/an
others cadrul Siturilor
ROSCI0009 Bisoca ● ● 1-2/an
ROSCI0013 Bucegi ● 1-2/an
ROSCI0015 Buila - Vânturarița ● 1-2/an
ROSCI0019 Călimani - Gurghiu ● ● 1-2/an
ROSCI0024 Ceahlău ● 1-2/an
ROSCI0032 Cheile Rudăriei ● 1-2/an
ROSCI0046 Cozia ● ● 1-2/an
ROSCI0051 Cușma ● ● 1-2/an
ROSCI0063 Defileul Jiului ● ● 1-2/an
ROSCI0085 Frumoasa ● 1-2/an
ROSCI0087 Grădiștea Muncelului - Cioclovina ● ● 1-2/an

ROSCI0122 Munții Făgăraș ● ● 1-2/an
ROSCI0124 Munții Maramureșului ● 1-2/an
ROSCI0125 Munții Rodnei ● 1-2/an
ROSCI0126 Munții Țarcu ● ● 1-2/an
205
206
ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est ● ● 1-2/an

ROSCI0130 Oituz - Ojdula ● ● 1-2/an
ROSCI0194 Piatra Craiului ● 1-2/an
ROSCI0198 Platoul Mehedinți ● 1-2/an
ROSCI0208 Putna - Vrancea ● ● 1-2/an
ROSCI0219 Rusca Montană ● ● 1-2/an
ROSCI0229 Siriu ● 1-2/an
ROSCI0232 Someșul Mare Superior ● ● 1-2/an
ROSCI0233 Someșul Rece ● 1-2/an
ROSCI0250 Ținutul Pădurenilor ● ● 1-2/an
ROSCI0253 Trascău ● ● 1-2/an
ROSCI0264 Valea Izei și Dealul Solovan ● 1-2/an
ROSCI0280 Buzăul Superior ● 1-2/an
ROSCI0292 Coridorul Rusca Montană - Țarcu - ● ● 1-2/an
Retezat
ROSCI0297 Dealurile Târnavei Mici - Bicheș ● ● 1-2/an
ROSCI0298 Defileul Crișului Alb ● 1-2/an
ROSCI0321 Moldova Superioară ● 1-2/an
ROSCI0323 Munții Ciucului ● 1-2/an
ROSCI0355 Podișul Lipovei - Poiana Ruscă ● ● 1-2/an

ROSCI0362 Râul Gilort ● 1-2/an
ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși ● 1-2/an
Vânători
ROSCI0384 Râul Târnava Mică ● 1-2/an
ROSCI0386 Râul Vedea ● 1-2/an
ROSCI0394 Someșul Mic ● 1-2/an
ROSCI0395 Soveja ● ● 1-2/an
2533 Cobitis elongata Ecosistemele ROSCI0031 Cheile Nerei - Beușnița ● 1-2/an
acvatice din ROSCI0226 Semenic - Cheile Caraș ● 1-2/an
cadrul Siturilor
ROSCI0361 Râul Caraș ● 1-2/an
ROSCI0375 Râul Nera între Bozovici și Moceriș ● 1-2/an
6963 Cobitis taenia Ecosistemele ROSCI0006 Balta Mică a Brălei ● 1-2/an
complex acvatice din ROSCI0012 Brațul Măcin ● 1-2/an
cadrul Siturilor
ROSCI0020 Câmpia Careiului ● 1-2/an
ROSCI0021 Câmpia Ierului ● 1-2/an
ROSCI0034 Cheile Turenilor ● 1-2/an
ROSCI0035 Cheile Turzii ● 1-2/an

207
208

ROSCI0138 Pădurea Bolintin ● 1-2/an
ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior ● 1-2/an
ROSCI0218 Dealul Mocrei - Rovina - Ineu ● ● 1-2/an

ROSCI0360 Râul Bârlad între Zorleni și Gura ● 1-2/an
Gârbăvoțului
Măgurele
Vânători
ROSCI0385 Râul Timiș între Rusca și Prisaca ● 1-2/an
ROSCI0407 Zarandul de Vest ● ● 1-2/an
ROSCI0426 Pădurea Ștorobăneasa ● 1-2/an
6965 Cottus gobio all Ecosistemele ROSCI0002 Apuseni ● ● 1-2/an
others acvatice din ROSCI0007 Bazinul Ciucului de Jos ● 1-2/an
cadrul Siturilor
ROSCI0013 Bucegi ● 1-2/an
ROSCI0015 Buila - Vânturarița ● 1-2/an
ROSCI0036 Cheile Vârghișului ● 1-2/an

ROSCI0038 Ciucaș ● 1-2/an
ROSCI0062 Defileul Crișului Repede - Pădurea ● ● ● 1-2/an
Craiului
209
210

ROSCI0087 Grădiștea Muncelului - Cioclovina ● ● 1-2/an
ROSCI0090 Harghita Mădăraș ● 1-2/an
ROSCI0111 Mestecănișul de la Reci ● 1-2/an
ROSCI0113 Mlaștina după Luncă ● 1-2/an
ROSCI0170 Pădurea și Mlaștinile eutrofe de la ● 1-2/an
Prejmer
ROSCI0190 Penteleu ● 1-2/an
ROSCI0198 Platoul Mehedinți ● 1-2/an
ROSCI0200 Platoul Vașcău ● 1-2/an
ROSCI0219 Rusca Montană ● ● 1-2/an
ROSCI0226 Semenic - Cheile Caraș ● 1-2/an
ROSCI0236 Strei - Hațeg ● ● 1-2/an
ROSCI0239 Târnovu Mare - Latorița ● 1-2/an
ROSCI0253 Trascău ● ● 1-2/an
ROSCI0263 Valea Ierii ● ● 1-2/an
ROSCI0268 Valea Vâlsanului ● ● 1-2/an

ROSCI0304 Hârtibaciu Sud - Vest ● ● 1-2/an
ROSCI0324 Munții Bihor ● ● 1-2/an
ROSCI0358 Pricop - Huta - Certeze ● ● 1-2/an
ROSCI0374 Râul Negru ● ● 1-2/an
ROSCI0381 Râul Tsrgului - Argeșel - Râușor ● 1-2/an
5323 Cottus Ecosistemele ROSCI0268 Valea Vâlsanului ● ● 1-2/an
transsilvaniae acvatice din
cadrul Sitului
4123 Eudontomyzon Ecosistemele ROSCI0002 Apuseni ● ● 1-2/an

danfordi acvatice din ROSCI0007 Bazinul Ciucului de Jos ● 1-2/an
cadrul Siturilor
ROSCI0010 Bistrița Aurie ● 1-2/an
ROSCI0042 Codru Moma ● 1-2/an
Craiului
ROSCI0126 Munții Țarcu ● ● 1-2/an
ROSCI0156 Munții Goșman ● ● 1-2/an
ROSCI0262 Valea Iadului ● ● 1-2/an
ROSCI0263 Valea Ierii ● ● 1-2/an
ROSCI0264 Valea Izei și Dealul Solovan ● 1-2/an

ROSCI0284 Cheile Teregovei ● 1-2/an
ROSCI0291 Coridorul Munții Bihorului - Codru ● 1-2/an
Moma
ROSCI0292 Coridorul Rusca Montană - Țarcu - ● ● 1-2/an
Retezat
211
212

ROSCI0427 Pajiștile de la Liteni - Săvădisla ● 1-2/an
2484 Eudontomyzon Ecosistemele ROSCI0006 Balta Mică a Brălei ● 1-2/an
mariae acvatice din ROSCI0022 Canaralele Dunării ● 1-2/an
cadrul Siturilor
ROSCI0328 Obcinele Bucovinei ● 1-2/an
2485 Eudontomyzon Ecosistemele ROSCI0385 Râul Timiș între Rusca și Prisaca ● 1-2/an
vladykovi acvatice din
cadrul Sitului
2555 Gymnocephalus Ecosistemele ROSCI0006 Balta Mică a Brălei ● 1-2/an

baloni acvatice din ROSCI0012 Brațul Măcin ● 1-2/an
cadrul Siturilor
Măgurele
1157 Gymnocephalus Ecosistemele ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei ● 1-2/an
schraetzer acvatice din ROSCI0012 Brațul Măcin ● 1-2/an
cadrul Siturilor

213
214

1105 Hucho hucho Ecosistemele ROSCI0019 Călimani - Gurghiu ● ● 1-2/an
acvatice din ROSCI0124 Munții Maramureșului ● 1-2/an
cadrul Siturilor
2489 Huso huso Ecosistemele ROSCI0006 Balta Mică a Brălei ● 2/an
cadrul Siturilor

1145 Misgurnus fossilis Ecosistemele ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei ● 1-2/an
cadrul Siturilor
ROSCI0115 Mlaștina Satchinez ● 1-2/an
ROSCI0266 Valea Oltețului ● 1-2/an

215
216

2522 Pelecus cultratus Ecosistemele ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei ● 1-2/an
cadrul Siturilor

Vânători
5339 Rhodeus amarus ROSCI0006 Balta Mică a Brălei ● 1-2/an
Ecosistemele ROSCI0012 Brațul Măcin ● 1-2/an
acvatice din ROSCI0022 Canaralele Dunării ● 1-2/an
cadrul Siturilor
ROSCI0158 Pădurea Bălteni - Hârboanca ● 1-2/an

217
218

ROSCI0354 Platforma Cotmeana ● 1-2/an
Gârbăvoțului
ROSCI0361 Râul Caraș ● 1-2/an
Măgurele

Mihalț
Vânători
1998 Romanichthys Ecosistemele ROSCI0268 Valea Vâlsanului ● ● 1-2/an
valsanicola acvatice din
cadrul Sitului
6143 Romanogobio Ecosistemele ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei ● 1-2/an

kesslerii acvatice din ROSCI0012 Brațul Măcin ● 1-2/an
cadrul Siturilor

219
220


Măgurele
Mihalț
Vânători
6145 Romanogobio Ecosistemele ROSCI0002 Apuseni ● ● 1-2/an
uranoscopus acvatice din ROSCI0015 Buila - Vânturarița ● 1-2/an
cadrul Siturilor
Craiului

221
222

ROSCI0137 Pădurea Bogății ● 1-2/an
ROSCI0188 Parâng ● 1-2/an
ROSCI0200 Platoul Vașcău ● 1-2/an
ROSCI0377 Râul Putna ● 1-2/an

ROSCI0381 Râul Targului - Argeșel - Râușor ● 1-2/an
Vânători
5329 Romanogobio Ecosistemele ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei ● 1-2/an
vladykovi acvatice din ROSCI0012 Brațul Măcin ● 1-2/an
cadrul Siturilor
ROSCI0021 Câmpia Ierului ● 1-2/an

223
224

ROSCI0370 Râul Mureș între Lipova și Păuliș ● 1-2/an
Măgurele
Mihalț
5197 Sabanejewia Ecosistemele ROSCI0002 Apuseni ● ● 1-2/an
balcanica acvatice din ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei ● 1-2/an
cadrul Siturilor
ROSCI0007 Bazinul Ciucului de Jos ● 1-2/an
ROSCI0012 Brațul Măcin ● 1-2/an

ROSCI0046 Cozia ● ● 1-2/an
ROSCI0103 Lunca Buzăului ● ● 1-2/an

ROSCI0290 Coridorul Ialomiței ● 1-2/an
225
226

ROSCI0314 Lozna ● 1-2/an
ROSCI0370 Râul Mureș între Lipova și Păuliș ● 1-2/an
Măgurele
Mihalț
Vânători

ROSCI0407 Zarandul de Vest ● ● 1-2/an
5347 Sabanejewia Ecosistemele ROSCI0006 Balta Mică a Brălei ● 1-2/an
bulgarica acvatice din ROSCI0012 Brațul Măcin ● 1-2/an
cadrul Siturilor

Măgurele
5346 Sabanejewia ROSCI0013 Bucegi ● 1-2/an
vallachica ROSCI0014 Bucșani ● 1-2/an
227
228
Ecosistemele ROSCI0103 Lunca Buzăului ● ● ● 1-2/an

acvatice din ROSCI0122 Munții Făgăraș ● ● 1-2/an
cadrul Siturilor
ROSCI0258 Văile Bratiei și Brătioarei ● ● 1-2/an
ROSCI0326 Muscelele Argeșului ● 1-2/an
Gârbăvoțului
ROSCI0377 Râul Putna ● 1-2/an
6147 Telestes souffia Ecosistemele ROSCI0092 Igniș ● 1-2/an
acvatice din
cadrul Siturilor
1109 Thymallus Ecosistemele ROSCI0002 Apuseni ● ● 1-2/an

thymallus acvatice din ROSCI0010 Bistrița Aurie ● 1-2/an
cadrul Siturilor
Craiului
ROSCI0196 Pietrosul Broștenilor - Cheile ● 1-2/an

Zugrenilor
ROSCI0217 Retezat ● 1-2/an
ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei ● 1-2/an
ROSCI0262 Valea Iadului ● ● 1-2/an
ROSCI0284 Cheile Teregovei ● 1-2/an
Vânători
2011 Umbra krameri Ecosistemele ROSCI0020 Câmpia Careiului ● 1-2/an
acvatice din ROSCI0043 Comana ● 1-2/an
cadrul Siturilor
ROSCI0220 Săcueni ● 1-2/an
ROSCI0224 Scroviștea ● 1-2/an
ROSCI0308 Lacul și Pădurea Cernica ● 1-2/an
1160 Zingel streber Ecosistemele ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei ● 1-2/an
cadrul Siturilor

229
230

ROSCI0302 Bozânta ● 1-2/an
Măgurele
Mihalț
III. LISTA CU SITURILE NATURA 2000 ÎN CARE EXISTĂ SPECII DE

PEȘTI DE INTERES COMUNITAR
Nr. Cod
Denumirea sitului ALP CON PAN STE BLS
crt. SCI/SPA
1. ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei
2. ROSCI0010 Bistrița Aurie
3. ROSCI0011 Braniștea Catârilor
4. ROSCI0012 Brațul Măcin
5. ROSCI0015 Buila - Vânturarița
6. ROSCI0019 Călimani - Gurghiu
7. ROSCI0021 Câmpia Ierului
8. ROSCI0022 Canaralele Dunării
9. ROSCI0024 Ceahlău
10. ROSCI0031 Cheile Nerei - Beușnița
11. ROSCI0032 Cheile Rudăriei
12. ROSCI0039 Ciuperceni - Desa
13. ROSCI0045 Coridorul Jiului
14. ROSCI0046 Cozia
15. ROSCI0048 Crișul Alb
16. ROSCI0049 Crișul Negru
17. ROSCI0050 Crișul Repede amonte de Oradea
18. ROSCI0051 Cușma
19. ROSCI0053 Dealul Alah Bair
20. ROSCI0061 Defileul Crișului Negru
Defileul Crișului Repede - Pădurea
21. ROSCI0062
Craiului
22. ROSCI0064 Defileul Mureșului
23. ROSCI0065 Delta Dunării
24. ROSCI0066 Delta Dunării - zona marină
25. ROSCI0068 Diosig
26. ROSCI0069 Domogled - Valea Cernei
27. ROSCI0071
Vederoasa
28. ROSCI0072 Dunele de nisip de la Hanul Conachi
29. ROSCI0074 Făgetul Clujului - Valea Morii
30. ROSCI0086 Găina - Lucina
31. ROSCI0087 Grădiștea Muncelului - Cioclovina
32. ROSCI0088 Gura Vedei - Șaica - Slobozia
Izvoarele sulfuroase submarine de la
33. ROSCI0094
Mangalia
34. ROSCI0098 Lacul Pețea
35. ROSCI0099 Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida
36. ROSCI0103 Lunca Buzăului
37. ROSCI0104 Lunca Inferioară a Crișului Repede
Nr. Cod
crt. SCI/SPA
38. ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior
39. ROSCI0109 Lunca Timișului
40. ROSCI0122 Munții Făgăraș
41. ROSCI0123 Munții Măcinului
42. ROSCI0124 Munții Maramureșului
43. ROSCI0125 Munții Rodnei
44. ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est
45. ROSCI0129 Nordul Gorjului de Vest
46. ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu
47. ROSCI0133 Pădurea Bădeana
48. ROSCI0140 Pădurea Călugărească
Pădurea de gorun și stejar de la Dosul
49. ROSCI0143
Fânațului
50. ROSCI0149 Pădurea Eseschioi - Lacul Bugeac
51. ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior
52. ROSCI0172 Pădurea și Valea Canaraua Fetii - Iortmac
53. ROSCI0173 Pădurea Stârmina
Padurile de Stejar Pufos de pe Târnava
54. ROSCI0186
Mare
55. ROSCI0188 Parâng
56. ROSCI0190 Penteleu
57. ROSCI0194 Piatra Craiului
58. ROSCI0197 Plaja submersă Eforie Nord - Eforie Sud
59. ROSCI0198 Platoul Mehedinți
60. ROSCI0206 Porțile de Fier
61. ROSCI0210 Râpa Lechința
62. ROSCI0214 Râul Tur
63. ROSCI0217 Retezat
64. ROSCI0219 Rusca Montană
65. ROSCI0224 Scroviștea
66. ROSCI0227 Sighișoara - Târnava Mare
67. ROSCI0231 Nădab - Socodor - Vărșad
68. ROSCI0233 Someșul Rece
69. ROSCI0250 Ținutul Pădurenilor
70. ROSCI0251 Tisa Superioară
71. ROSCI0253 Trascău
72. ROSCI0263 Valea Ierii
73. ROSCI0268 Valea Vâlsanului
74. ROSCI0269 Vama Veche - 2 Mai
75. ROSCI0273 Zona marină de la Capul Tuzla
76. ROSCI0297 Dealurile Târnavei Mici - Bicheș
77. ROSCI0298 Defileul Crișului Alb
78. ROSCI0299 Dunărea la Gârla Mare - Maglavit
Nr. Cod
crt. SCI/SPA
79. ROSCI0300 Fânațele Pietroasa - Podeni
80. ROSCI0303 Hârtibaciu Sud - Est
81. ROSCI0304 Hârtibaciu Sud - Vest
82. ROSCI0306 Jiana
83. ROSCI0313 Confluența Mureș cu Arieș
84. ROSCI0316 Lunca Râului Doamnei
85. ROSCI0321 Moldova Superioară
86. ROSCI0323 Munții Ciucului
87. ROSCI0329 Oltul Superior
88. ROSCI0350 Lunca Teuzului
89. ROSCI0361 Râul Caraș
90. ROSCI0362 Râul Gilort
91. ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni și Mitești
92. ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman
93. ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși
94. ROSCI0366 Râul Motru
95. ROSCI0368 Râul Mureș între Deda și Reghin
96. ROSCI0369 Râul Mureș între Iernuțeni și Periș
97. ROSCI0370 Râul Mureș între Lipova și Păuliș
98. ROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia
99. ROSCI0374 Râul Negru
100. ROSCI0375 Râul Nera între Bozovici și Moceriș
101. ROSCI0376 Râul Olt între Mărunței și Turnu Măgurele
102. ROSCI0377 Râul Putna
Râul Târnava Mare între Copșa Mică și
103. ROSCI0382
Mihalț
Râul Târnava Mare între Odorheiu
104. ROSCI0383
Secuiesc și Vânători
105. ROSCI0384 Râul Târnava Mică
106. ROSCI0386 Râul Vedea
107. ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea
108. ROSCI0393 Someșul Mare
109. ROSCI0394 Someșul Mic
110. ROSCI0419 Mureșul Mijlociu - Cugir
111. ROSCI0435 Someșul între Rona și Țicău
112. ROSPA0002 Allah Bair - Capidava
113. ROSPA0006 Balta Tătaru
114. ROSPA0007 Balta Vederoasa
115. ROSPA0010 Bistreț
116. ROSPA0011 Blahnița
117. ROSPA0014 Câmpia Cermeiului
118. ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru
119. ROSPA0017 Canaralele de la Hârșova
Nr. Cod
crt. SCI/SPA
120. ROSPA0018 Cheile Bicazului - Hășmaș
121. ROSPA0019 Cheile Dobrogei
122. ROSPA0020 Cheile Nerei - Beușnița
123. ROSPA0023 Confluența Jiu - Dunăre
124. ROSPA0025 Cozia - Buila - Vânturarița
125. ROSPA0026 Cursul Dunării - Baziaș - Porțile de Fier
126. ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor
127. ROSPA0028 Dealurile Târnavelor și Valea Nirajului
128. ROSPA0032 Deniz Tepe
129. ROSPA0034 Depresiunea și Munții Ciucului
130. ROSPA0035 Domogled - Valea Cernei
131. ROSPA0036 Dumbrăveni
132. ROSPA0039 Dunăre - Ostroave
133. ROSPA0044 Grădiștea - Căldărușani - Dridu
134. ROSPA0045 Grădiștea Muncelului - Ciclovina
135. ROSPA0046 Gruia - Gârla Mare
136. ROSPA0048 Ianca - Plopu - Sărat
Iazurile de pe valea Ibănesei - Bașeului -
137. ROSPA0049
Podrigăi
138. ROSPA0053 Lacul Bugeac
139. ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Argeș
140. ROSPA0064 Lacurile Fălticeni
141. ROSPA0068 Lunca inferioară a Turului
142. ROSPA0069 Lunca Mureșului Inferior
143. ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior
144. ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu
145. ROSPA0074 Maglavit
146. ROSPA0085 Munții Rodnei
147. ROSPA0094 Pădurea Hagieni
148. ROSPA0095 Pădurea Macedonia
149. ROSPA0098 Piemontul Făgăraș
150. ROSPA0099 Podișul Hârtibaciului
151. ROSPA0103 Valea Alceului
152. ROSPA0104 Bazinul Fizeșului
153. ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
Lacurile de acumulare de pe Crișul
154. ROSPA0123
Repede
155. ROSPA0125 Lacurile Vaduri și Pângărați
156. ROSPA0126 Livezile - Dolaț
157. ROSPA0129 Masivul Ceahlău
158. ROSPA0131 Munții Maramureșului
159. ROSPA0144 Uivar - Diniaș
III.1. Relația plot de monitorizare – rețea Natura 2000

Relația plot de monitorizare – rețea Natura 2000 va fi identificată în GIS prin
suprapunerea ploturilor de monitorizare stabilite peste harta care conține întreaga rețea Natura
2000 la nivel național. Din planurile de management ale siturilor de importanță comunitară
coroborat cu informațiile colectate din formularele standard Natura 2000 se vor extrage
informațiile referitoare la speciile pentru care a fost declarată aria naturală protejată. Prin
suprapunerea celor două componente amintite anterior cu rețeaua hidrografică corespondentă
evaluărilor speciilor de pești de interes comunitar se vor extrage extinderile cursurilor de apă
și conexiunile acestora cu zonele desemnate ca arii protejate Natura 2000 conducând la
posibilitatea realizării unor interconexiuni între ploturile de monitorizare stabilite în afara
rețelei Natura 2000 și zonele de interes comunitar.
III.2. Ploturi de monitorizare din rețeaua Natura2000

Monitorizările realizate cu scopul evaluării stării de conservare a speciilor de pești de
interes comunitar se vor realiza în 600 ploturi de monitorizare din care 273 sunt poziționate în
siturile de importanță comunitară. Pescuitul științific se va realiza în conformitate cu cerințele
Directivei Habitate și numai având la bază emiterea unui ordin de derogare de către Ministerul
Mediului care să ofere dreptul de a efectua activități în siturile comunitare și a identifica
speciile de interes.
Prin realizarea interconexiunilor dintre cursurile de apă pe care sunt situate ploturile de
monitorizare din afara rețelei Natura 2000 și urmărind formularele standard ale siturilor de
importanță comunitară existente la nivel național informațiile colectate privitoare la evaluarea
stării de conservare a speciilor de pești de interes comunitar vor fi extrapolate la nivelul a peste
600 situri de importanță comunitară, situri care se regăsesc în Anexa 1.
III.3. Ploturi de monitorizare în afara rețelei Natura 2000

Au fost făcute monitorizări pe 600 ploturi de monitorizare din care 327 situate în afara
rețelei Natura 2000. Având în vedere complexitatea rețelei hidrografice a României care
realizează legături între siturile de importanță comunitară ale rețelei Natura 2000, informațiile
colectate în aceste ploturi pot fi extrapolate cu ușurință prin includerea siturilor de importanță
comunitară. Se va ține cont în principal de barierele care pot apărea pe cursul apelor de
suprafață care pot produce o segmentare a habitatelor și respectiv a distribuției speciilor de
pești de interes comunitar.
IV. PRESIUNILE ȘI AMENINȚĂRILE CARE ACȚIONEAZĂ ASUPRA

Codul Denumirea
A21 Folosirea de substanțe chimice pentru protecția plantelor
Activități agricole care generează poluare difuză către apele de suprafață sau
A26
subterane
A32 Dezvoltarea și operarea de baraje pentru agricultură
B05 Exploatare forestieră fără replantare
B06 Exploatare forestieră (excluzând defrişarea) a arborilor individuali
B09 Defrişare, eliminarea tuturor copacilor
B10 Defrișări ilegale
B16 Transport de lemne

C01 Extracție de minerale (de exemplu, rocă, minereuri metalice, pietriș, nisip)
Activități de extracție care generează poluare difuză a apelor subterane sau de
C11
suprafață
D02 Hidrocentrale (baraje, stăvilare), inclusiv infrastructura
Extragerea apelor de suprafață și subterane pentru producerea energiei electrice
D13
(cu excepția hidroenergiei)
E02 Coridoare navale și operațiuni de transport cu feribot
Coridoare navale, benzi de feribot și infrastructură de ancorare (de exemplu,
E03
canalizare, dragare)
Schimbarea utilizări terenului în locuințe, așezări sau zone de agrement
F01
(excluzând drenarea și modificarea coastei, estuarului și a condițiilor de coastă)
Depunerea și tratarea deșeurilor / gunoiului din gospodăriile / instalațiile de
F09
agrement
Deversarea apelor uzate urbane (excluzând revărsările de furtună și / sau
F12
scurgerilor urbane) care generează poluarea apelor de suprafață sau subterane
Alte activități industriale și comerciale care generează poluarea punctiformă a
F15
apelor de suprafață sau subterane
Alte activități rezidențiale și recreative care generează poluarea difuză a apelor
F16
Modificarea regimurilor de inundații, protecția împotriva inundațiilor pentru
F28
dezvoltare rezidențială sau recreativă
F29 Construcția de rezervoare și baraje pentru dezvoltare rezidențială sau recreativă
Construcția de rezervoare și baraje destinate dezvoltării industriale sau
F30
comerciale
Extragerea apelor subterane și de suprafață (inclusiv cele marine) pentru
F33
furnizarea apei publice și recreere
G10 Împușcare/ucidere ilegală
Extragerea apei, devierea debitului, barajele și altele modificări ale condițiilor
G20
hidrologice pentru apa dulce acvacultură
Acvacultura de apă dulce care generează o poluare punctiformă a apelor de
G21
Acvacultura de apă dulce care generează poluarea difuză a apelor de suprafață
G22
sau subterane
Introducere și răspândire de specii (inclusiv specii extraterestre și OMG) în
G24
I01 Specii invazive de interes pentru Uniune
J01 Poluarea surselor mixte a apelor de suprafață și subterane (limnic și terestru)
V. MĂSURILE DE CONSERVARE PENTRU SPECIILE DE PEȘTI DE

INTERES COMUNITAR
Cod Denumire
Reducerea poluării difuze a apelor de suprafață sau subterane din cauza activităților
CA11
agricole
CB02 Menținerea practicilor tradiționale existente de gestionare și exploatare a pădurilor
CB04 Adaptarea / gestionarea reîmpădurilor și regenerărilor pădurilor
CB05 Adaptarea / schimbarea practicilor de gestionare și exploatare a pădurilor
CB07 Combaterea defrișărilor ilegale
CC01 Adaptarea / gestionarea extragerii resurselor non-energetice
CC04 Reducerea impactul exploatărilor și infrastructurii hidroenergetice
Restaurarea / crearea habitatului din resurse, zone de exploatare sau zone deteriorate
CC07
din cauza instalării infrastructurii de surse de energie regenerabilă
Gestionarea / reducerea / eliminarea poluării difuze la apele de suprafață sau
CC09 subterane din exploatarea resurselor și a energiei
producere
CC13 Gestionarea extragerilor de apă pentru extragerea resurselor și producerea de energie
Gestionare / reduce / elimină poluarea apelor de suprafață sau subterane cauzata de
CE02
transporturi
Restaurarea habitatului din zonele afectate de infrastructura rezidențială,
CF02
comercială, industrială și recreativă, operațiuni și activități
Reducerea / eliminarea poluării din surse punctiforme asupra apelor de suprafață
CF04 sau subterane cauzată de industrie, activități comerciale, zone rezidențiale și zone
recreaționale
Reducerea / eliminarea poluării difuze din apele de suprafață sau subterane cauzată
CF05
de industrie, comerț, rezidențial și zone și activități recreative
Gestionarea schimbărilor din sistemele și regimurile hidrologice și costiere pentru
CF10
construcție și dezvoltare
Gestionarea captărilor apei pentru aprovizionare publică și pentru uz industrial și
CF11
comercial
Gestionarea pescuitului profesional / comercial (inclusiv recoltarea de crustacee și
CG01
alge marine)
Managementul vânătorii, pescuitului recreativ și recoltarea recreativă sau
CG02
comercială sau colectarea plantelor
CG04 Controlul / eradicarea uciderii, pescuitului și recoltei ilegale
Gestionarea extragerilor apei și modificările condițiilor hidrologice pentru
CG10
Reducerea / eliminarea poluării difuză la apele de suprafață din acvacultura de apă
CG12
dulce
Alte măsuri pentru reducerea impactului infrastructurilor si operațiunilor de
CG14
acvacultură
CI02 Gestionarea, controlul sau eradicarea speciilor invazive de interes comunitar
Gestionarea captărilor de apă pentru aprovizionare publică și pentru uz industrial și
CI03
comercial
CJ01 Reducerea impactului poluării din surse mixte
CJ02 Reducerea impactului modificărilor hidrologice polivalente
Alte măsuri legate de poluarea din surse mixte și modificări polivalente induse de
CJ04
om asupra condițiilor hidraulice
CN01 Adoptarea măsurilor de atenuare a schimbărilor climatice
CS03 Îmbunătățirea habitatului speciilor din directive

DE CONSERVARE A SPECIILOR DE AMFIBIENI ȘI REPTILE
DE INTERES COMUNITAR
Tabelul 1. Lista speciilor de amfibieni de interes comunitar, codurile Natura 2000 și

EUNIS, precum și statutul legal de protecție
Nr. Denumire Cod Natura Cod Directiva OUG 57

crt. Denumire comună 2000 EUNIS Habitate /2007
științifică Anexe Anexe
Amfibieni
1. buhai de baltă 1188 637 II, IV 3, 4A
Bombina bombina cu burta roșie
2. buhai de baltă 1193 638 II, IV 3, 4A
cu burta
Bombina variegata galbenă
3. broasca 6997 316352 IV 4A
Bufotes viridis rugoasă verde
4. Hyla arborea brotăcelul 1203 710 IV 4A
5. broasca de 1197 753 IV 4A
Pelobates fuscus pământ brună
Pelobates syriacus pământ verde
7. Pelophylax kl. broasca mică 6976 779 V 5
esculentus de lac
8. Pelophylax broasca mare 6938 786 V 5
ridibundus de lac
9. Pelophylax broasca mică 6981 784 IV 4B
lessonae* verde
Rana arvalis mlaștină
11. broasca roșie 1209 778 IV 4A
Rana dalmatina de pădure
12. broasca roșie 1213 787 V 5
Rana temporaria de munte
13. tritonul cu 1166 814 II, IV 3, 4A
Triturus cristatus creastă
14. tritonul 1993 819 II 3
Triturus dobrogicus dunărean
15. tritonul 2001 8630 II, IV 3, 4A
Triturus montandoni carpatic
16. tritonul 4008 17205 II, IV 3, 4A
Triturus vulgaris comun
ampelensis transilvănean
Reptile
17. șopârlița de 1276 628 IV 4A
Ablepharus kitaibelii frunzar
18. șarpele de 1283 663 IV 4A
Coronella austriaca alun
19. Dolichophis caspius șarpele rău 6138 653 IV 4A
20. Elaphe sauromates balaur 5194 316277 II, IV 3, 4A
21. țestoasa de 1220 678 II, IV 3, 4A
Emys orbicularis apă
22. șarpele de 1277 680 IV 4A
Eryx jaculus nisip
23. șopârla de 1261 713 IV 4A
Lacerta agilis câmp
24. gușterul 1251 734 IV 4A
Lacerta trilineata vărgat
25. Lacerta viridis gușterul 1263 735 IV 4A
26. Lacerta vivipara șopârla de 5037 319293 IV 4A
pannonica* munte
27. Natrix tessellata șarpele de apă 1292 748 IV 4A
Podarcis muralis ziduri
Podarcis taurica iarbă
30. Testudo graeca țestoasa de 1219 810 II, IV 3, 4A
uscat
dobrogeană
31. Testudo hermanni țestoasa de 1217 811 II, IV 3, 4A
uscat
bănățeană
32. Vipera ammodytes vipera cu corn 1295 826 IV 4A
33. Vipera ursinii (cu vipera de 1298 316283 II, IV 3, 4A
excepția V.u. stepă
rackosiensis)
34. Vipera ursinii vipera de 4121 17363 II, IV 3, 4A
rakosiensis fâneață
35. șarpele lui 6091 316299 IV 4A
Zamenis longissimus Esculap
*taxonul Lacerta vivipara pannonica nu este prezent în România, conform majorității surselor
bibliografice. Este prezentă doar subspecia nominată, care nu are statut legal de protecție.
**taxonul Pelophylax lessonae a fost adăugat în prezentul ghid de monitorizare, fiind listat în anexa
IV a Directivei Habitate.
În raportările naționale cf. art.17 din 2013 și 2019 nu a fost inclus și nu este încă preluat în anexa 4A
a OUG, dar va fi inclus începând cu raportul de țară din 2025.
Tabelul 2. Lista speciilor de amfibieni de interes comunitar și regiunile biogeografice în

care au fost monitorizate, în primele 2 cicluri de raportare (2007 - 2012, 2013 - 2018)
Nr. Regiune biogeografică
crt.
Denumire științifică ALP CON PAN PON STE
Amfibieni
1. Bombina bombina ✓ ✓ ✓ ✓
2. Bombina variegata ✓ ✓ ✓
3. Bufotes viridis ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
4. Hyla arborea ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
5. Pelobates fuscus ✓ ✓ ✓ ✓
6. Pelobates syriacus ✓ ✓ ✓
7. Pelophylax kl. esculentus ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
8. Pelophylax ridibundus ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
9. Pelophylax lessonae** - - - - -
10. Rana arvalis ✓ ✓ ✓
11. Rana dalmatina ✓ ✓ ✓ ✓
12. Rana temporaria ✓ ✓
13. Triturus cristatus ✓ ✓ ✓
14. Triturus dobrogicus ✓ ✓ ✓ ✓
15. Triturus montandoni ✓ ✓
16. Triturus vulgaris ✓ ✓
ampelensis
Reptile
17. Ablepharus kitaibelii ✓ ✓
18. Coronella austriaca ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
19. Dolichophis caspius ✓ ✓ ✓
20. Elaphe sauromates ✓ ✓
21. Emys orbicularis ✓ ✓ ✓ ✓
22. Eryx jaculus ✓ ✓
23. Lacerta agilis ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
24. Lacerta trilineata ✓
25. Lacerta viridis ✓ ✓ ✓ ✓
26.
27. Natrix tessellata ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
28. Podarcis muralis ✓ ✓ ✓
29. Podarcis taurica ✓ ✓ ✓ ✓
30. Testudo graeca ✓ ✓
31. Testudo hermanni ✓ ✓
32. Vipera ammodytes ✓ ✓ ✓
33. Vipera ursinii ✓ ✓
34. Vipera ursinii rakosiensis ✓
35. Zamenis longissimus ✓ ✓ ✓ ✓
*taxonul Lacerta vivipara pannonica a fost raportat în 2013 și 2019 ca fiind prezent în zonele de joasă
altitudine din nord-vestul țării, însă nu este prezent în România, conform majorității surselor
bibliografice. Este prezentă doar subspecia nominată, care nu are statut legal de protecție.
**taxonul Pelophylax lessonae a fost adăugat în prezentul ghid de monitorizare, fiind listat în anexa
IV a Directivei Habitate. În raportările naționale cf. art.17 din 2013 și 2019 nu a fost inclus și nu este
încă preluat în anexa 4A a OUG, dar va fi inclus începând cu raportul de țară din 2025.

SPECIILOR DE AMFIBIENI ȘI REPTILE DE INTERES COMUNITAR
AMFIBIENI
Triturus cristatus
tritonul cu creastă
Descrierea speciei
Morfologie: este o specie de triton de dimensiuni mari, având până la 16 cm. Corpul este
îndesat, capul este lat, cu botul rotunjit, lipsit de șanțuri pe partea dorsală. Cuta gulară bine
pronunțată. Membrele lungi și puternice. Lungimea cozii este mai mică sau egală cu a corpului
și se termină ascuțit. Tegumentul este rugos atât dorsal cât și ventral. Masculii sunt mai mici
decât femelele, în perioada de reproducere au o creastă dorsală înaltă și dințată, care începe
între ochi, lipsește în dreptul cloacei și se continuă apoi cu o creastă caudală dezvoltată, dar mai
puțin zimțată. aceasta este dezvoltată și pe partea ventrală. Cloaca masculilor este mare și
închisă la culoare.
Distribuție: în majoritatea țării la noi fiind întâlnit de la câmpie până la 1000 m altitudine.
Lipsește din Dobrogea, Bărăganul și zonele din apropierea sectorului din sudul Munteniei și
Olteniei a văii Dunării.
Habitate: preferă ape stagnante mari și adânci, cu vegetație submersă și palustră. Este
frecvent în iazuri și lacuri, șanțuri, bălți, canale cu curgere lină, mai ales dacă există vegetație
acvatică în care să se poată ascunde. Nu este foarte pretențios la calitatea apei.
Întrebări de monitorizare
⮚ Care este distribuția speciei la nivel de bioregiune?

⮚ Care este suprafața habitatului speciei la nivel de bioregiune?
⮚ Ce calitate au habitatele în care specia este prezentă?

⮚ Care este nivelul succesului reproductiv?
⮚ Care este gradul de conectivitate al populațiilor speciei la nivel de bioregiune?
⮚ Cum afectează impactul cumulativ specia la nivel de bioregiune?
Perioadele de monitorizare
Metodă I F M A M I I A S O N D
ADN din mediu s ✓ ✓ ✓
Transectul acvatic diurn - zone joase ✓ ✓ ✓
Transectul acvatic diurn - zone înalte s ✓ ✓ ✓
Torța luminoasă - zone joase ✓ ✓ ✓
Torța luminoasă - zone înalte s ✓ ✓ ✓
Transectul activ terestru - perioada s ✓ ✓ s
postmetamorfică - zone joase
Transectul activ terestru - perioada s ✓ s
postmetamorfică - zone înalte
Analiza datelor ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Coduri folosite în tabel: s - perioadă suboptimală; ✓ - perioadă optimă
Zonele de monitorizare
Careurile ETRS89 10x10 km și zonele de amplasare a careurilor 1x1 km sunt detaliate mai
jos și au fost preluate și adaptate după Ghidul sintetic de monitorizare a speciilor comunitare
de reptile și amfibieni din România (Török Zs., Ghira I., Sas I., Zamfirescu Șt., 2013).
Nr
Nr. Cod ETRS89 Sit Natura
Bioreg Județ Zone propuse careuri
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
AR: zona localității
1 10kmE519N265 PAN AR ROSCI0231 4
Sânmartin;
2 10kmE520N271 PAN BH BH: zona localității Cefa; ROSCI0025 4
AR: Băile Lipova; zona
CON ROSCI0006
3 10kmE522N262 AR localităților Lipova, Milova 10
PAN ROSCI0370
și Șoimoș;
CONP AR: zona localităților ROSCI0021
4 10kmE523N266 AR 8
AN Bocsig și Ineu; ROSCI0294
CON BH: zona localităților ROSCI0005
5 10kmE523N273 BH 10
PAN Cheriu, Husasău de Criș și ROSCI0145
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
Săcădat; ROSCI0267
CON,
6 10kmE523N277 BH BH: zona localității Tarcea; ROSCI0021 4
PAN
BH: zona localităților
CON ROSCI0049
7 10kmE524N269 BH Sânnicolau de Beiuș și Urviș 8
PAN ROSCI0061
de Beiuș;
SM: zona localităților Carei,
8 10kmE524N280 PAN SM ROSCI0020 8
Foieni și Ianculești;
9 10kmE525N275 CON BH ROSCI0322 6
Pădurea Neagră și Popești;
AR: zona localităților Cuiaș, ROSCI0064
10 10kmE526N262 CON AR Hălăliș, Săvârșin și ROSCI0355 10
Temeșești; ROSCI0406
CON SM: zona localităților Aliza,
11 10kmE527N281 SM 8
PAN Doba, Gelu și Sătmărel;
SJ: zona localităților Fizeș și
12 10kmE528N274 CON SJ ROSCI0322 6
Lazuri;
MM: zona localităților
13 10kmE530N280 CON MM Asuaju de Sus, Băița de Sub ROSCI0275 8
Codru, Urmeniș;
SM: Pădurea Mujdeni,
14 10kmE530N283 CON SM Pădurea Tufoasă; zona ROSCI0214 8
localității Orașu Nou;
ROSCI0054
ALP HD: zona localităților Deva,
15 10kmE531N261 HD ROSCI0136 10
CON Mintia și Șoimus;
ROSCI0373
SJ: zona localităților Agrij,
Păușa, Romita și Stâna;
SJ: zona localităților
17 10kmE532N277 CON SJ Briglez, Jibou, Solona, ROSCI0314 10
Tihău și Var;
SM: zona localităților
ALP
18 10kmE532N284 SM Certeze, Huta Certeze și ROSCI0358 8
CON
Moiseni;
19 10kmE535N240 CON DJ DJ: zona localității Calafat; ROSCI0039 4
ROSCI0078
20 10kmE535N273 CON CJ CJ: Fânațele Clujului; 6
ROSCI0295
ROSCI0063
ALP GJ: zona localității
21 10kmE536N254 GJ ROSCI0128 8
CON Bumbești-Jiu;
ROSCI0129
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
CJ: zona localităților Mihai
ALP ROSCI0034
22 10kmE536N270 CJ Viteazu, Petreștii de Jos, 10
CON ROSCI0035
Săndulești și Tureni;
CJ: zona localităților Bonț,
23 10kmE537N275 CON CJ Fizeșu Gherlii, Gherla, ROSCI0099 10
Nicula și Săcălaia;
24 10kmE538N248 CON DJ DJ: zona localității Filiași; ROSCI0045 4
ROSCI0004
25 10kmE538N267 CON AB AB: zona Pajiștile lui Suciu; 6
ROSCI0187
ALP GJ: zona localității Baia de
26 10kmE539N255 GJ ROSCI0128 4
CON Fier;
CJ: zona localităților Cătina,
27 10kmE539N273 CON CJ ROSCI0333 8
Geaca și Sâmboleni;
MS: zona localității
28 10kmE541N269 CON MS ROSCI0367 4
Cucerdea;
BN: zona localităților Bârla,
29 10kmE541N276 CON BN Domnești, Mărișelu, Sărata ROSCI0400 10
și Sărățel;
ROSCI0085
ALP SB: zona localităților Mohu,
30 10kmE542N261 SB ROSCI0132 10
CON Tălmaciu și Turnu Roșu;
ROSCI0304
BN BN: Munții Rodnei; MM: ROSCI0124
31 10kmE542N283 ALP 6
MM Munții Rodnei ROSCI0125
MS: zona localităților ROSCI0320
32 10kmE543N274 CON MS 8
Reghin și Suseni; ROSCI0368
SB: zona localității Arpașu
33 10kmE545N263 CON SB ROSCI0132 4
de Jos;
MS: zona localităților
Apold, Șaeș și Sighișoara;
35 10kmE545N271 CON MS Chibed, Eremieni și ROSCI0297 8
Miercurea Nirajului;
ROSCI0166
36 10kmE546N245 CON OT OT: pădurea Romuli; ROSCI0266 8
ROSCI0376
MS: zona localității Lunca
37 10kmE546N276 ALP MS ROSCI0019 4
Bradului;
ROSCI0196
38 10kmE548N282 ALP SV SV: zona localității Chiril; 6
ROSCI0212
39 10kmE550N266 ALP BV BV: zona localităților ROSCI0303 10
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
CON Hoghiz și Racoș; ROSCI0317
ROSCI0329
HR: zona localităților
ROSCI0090
40 10kmE550N273 ALP HR Senetea, Suseni și 10
ROSCI0113
Voșlăbeni;
ALP SV: zona localității Ciprian
41 10kmE551N284 SV ROSCI0365 4
CON Porumbescu;
SV: zona localităților
42 10kmE552N287 CON SV ROSCI0075 6
Dragomirna și Mitocași;
BV: zona localităților Bod,
ROSCI0055
Hărman, Podu Oltului și
ALP BV ROSCI0056
43 10kmE553N264 Prejmer; CV: zona 10
CON CV ROSCI0170
localităților Ariușd și
ROSCI0329
Chichiș
ROSCI0037
CV: zona localității Bicsad;
ALP CV ROSCI0091
44 10kmE553N268 HR: Lacul Sfânta Ana; zona 10
CON HR ROSCI0248
localității Băile Tușnad
ROSCI0329
ROSCI0007
45 10kmE553N270 ALP HR Sâncrăieni, Sânsimion și 10
ROSCI0323
Sântimbru;
ALP NT: zona localităților
46 10kmE554N280 NT ROSCI0270 6
CON Crăcăoani și Magazia;
ALP,C PH: zona localității Brebu –
47 10kmE555N258 PH ROSCI0283 4
ON Valea Doftanei;
ALP CV: zona localităților ROSCI0111
48 10kmE555N265 CV 10
CON Brateș, Reci și Valea Mare; ROSCI0374
NT: zona localităților
ALP Chintinici, Cut, Dumbrava
49 10kmE556N277 NT ROSCI0156 10
CON Deal, Luminiș, Negulești,
Piatra Șoimului și Săvinești;
50 10kmE556N285 CON BT BT: zona localității Vorona; ROSCI0076 4
CON,
51 10kmE558N254 PH PH: zona localității Crivina; ROSCI0290 4
STE
ALP BC: zona localităților
52 10kmE559N271 BC ROSCI0059 6
CON Pângărești și Târgu Ocna;
GR: Lacul Comana, Pădurea
53 10kmE560N247 CON GR Comana; zona localității ROSCI0043 8
Comana;
BC: zona localităților
54 10kmE560N275 CON BC 6
Bacău, Lilieci și Mărgineni;
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
CON
55 10kmE561N251 IF IF: zona localității Brănești; ROSCI0308 4
STE
ROSCI0058
56 10kmE562N283 CON IS IS: zona localității Bogonos; ROSCI0221 8
ROSCI0265
ROSCI0171
57 10kmE563N283 CON IS IS: zona localității Rediu; 6
ROSCI0265
58 10kmE565N281 CON IS IS: zona localității Poieni; ROSCI0135 4
GL: zona localității Hanu ROSCI0072
59 10kmE567N265 STE GL 6
Conachi; ROSCI0162
TM: Pădurea Dumbrava,
PAN
60 10kmE522N257 TM zona dintre Căpăt și Păd ROSCI0336 2
CON
Dumbrava;
GJ: Valea Cioiana între
61 10kmE537N251 CON GJ Peșteana și Țicleni, Valea ROSCI0045 2
Vâlsanului
AB: Vulcanii noroiosi de la
AB Boz, Valea Șpring; SB:
62 10kmE538N263 CON ROSCI0211 4
SB Dealu Rotund, Valea
Sângătin
OT: Valea Știubeia, Valea ROSCI0296
63 10kmE544N248 CON OT 2
Cernișor ROSCI0168
OT: Pădurea și pârâul Osica
OT
64 10kmE548N249 CON AG: Pădurea Bălăceanca, ROSCI0341 2
AG
valea Cotmeana
65 10kmE554N255 CON DB DB: Pădurea Mija ROSCI0014 4
BT: Lunca Jijiei, Valea

66 10kmE555N289 CON BT 2
Iazurilor, Valea Tălpeni
NT NT: Pădurea Floreanu; IS:

67 10kmE561N280 CON ROSCI0152 2
IS Pădurea și Valea Tarniței
Frecvența monitorizării
În vederea calculării probabilității de detecție și ajustării rezultatelor din teren cu aceasta
sunt obligatorii cel puțin 3 probări complete la nivelul careurilor 1x1 km stabilite în zonele de
monitorizare, în interiorul unui ciclu de raportare la 6 ani.
O probare completă reprezintă o parcurgere a zonelor propuse pentru monitorizare - respectiv

careuri 1x1 km - în perioada de primăvară și o parcurgere a acestora în perioada de vară.
Indicatori de monitorizare
1. Distribuția speciei la nivel de bioregiune;
2. Număr indivizi per stadiu ontologic, respectiv nr. ponte;
3. Succesul reproductiv;
4. Gradul de ocupare a habitatelor acvatice disponibile;
5. Hidroperioada habitatelor acvatice de reproducere;
6. Densitatea habitatelor acvatice de reproducere la nivel de careu 1x1 km;
7. Calitatea habitatelor acvatice și terestre în care specia este prezentă;
8. Impactul antropic asupra speciei la nivel de bioregiune.
Resurse alocate
Resurse umane: 442 ore om / eșantionare
Resurse materiale: vezi secțiunea Echipament de la metodele de monitorizare a speciei. În
privința combustibilului se va calcula pentru fiecare eșantionare un drum dus-întors față de
centrul regional.
Resurse financiare: se vor calcula în funcție de realitățile pieței. Calculul resurselor
financiare necesare va include cheltuielile de personal, diurna, nr. de nopți de cazare,
combustibilul necesar, echipament.
Triturus dobrogicus
tritonul dunărean
Descrierea speciei
Morfologie: este un tritonul cu cele mai mari dimensiuni din România, lungimea corpului
unor adulți fiind de peste 17 cm.
Adulții au partea dorsală a corpului de culoare brună, cu pete mai închise, gusa neagră cu
pete albe, iar abdomenul colorat în portocaliu sau cărămiziu. Creasta de pe partea dorsală a
trunchiului este o caracteristică masculilor în perioada de reproducere. Membrele anterioare
întinse spre înapoi nu se ating cu membrele posterioare întinse spre înainte, spre deosebire de
tritonul cu creastă.
Distribuție: din zona de luncă a Dunării până la 250-300 m, în sud-estul, sudul și vestul
țării.
Habitate: este o specie acvatică și terestră. Preferă ape mai adânci, stătătoare sau lin
curgătoare din zone deschise sau împădurite. În faza terestră sunt întâlniți în marginea bălților
ascunși în stuful culcat la pământ și amestecat cu mâl sau în litiera arboretelor și subarboretelor.

ADN din mediu s ✓ ✓ ✓ ✓
Transectul acvatic diurn s ✓ ✓ ✓ ✓
Torța luminoasă s ✓ ✓ ✓ ✓
de reptile și amfibieni din România (Török Zs., Ghira I., Sas I., Zamfirescu Șt., 2013)..
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
CON ROSCI0218
1 10kmE523N266 AR AR: zona localității Ineu 6
PAN ROSCI0294
CON BH: zona localităților
2 10kmE523N277 BH ROSCI0021 6
PAN Cherechiu și Cheșereu
SM: zona localităților Berea,
Carei, Ciumești, Foieni și
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
Sanislău
CON SM: zona localităților Aliza și
4 10kmE527N281 SM 4
PAN Terebești
SM: Pădurea Comunală,
Pădurea Porumbești, Pădurea
5 10kmE528N284 CON SM ROSCI0214 10
Ristic; zona localității
Mesteacăn
SM: Pădurea Apa; zona
6 10kmE530N283 CON SM localităților Livada și Medieș ROSCI0214 8
Vii
7 10kmE535N240 CON DJ DJ: zona localității Calafat ROSCI0039 4
ROSCI0166
8 10kmE546N245 CON OT OT: pădurea Romuli ROSCI0266 8
ROSCI0376
9 10kmE558N243 CON GR GR: zona localității Malu ROSCI0088 4
10 10kmE560N247 CON GR GR: zona localității Comana ROSCI0043 4
CON
11 10kmE561N251 IF IF: zona localității Brănești ROSCI0308 4
STE
CON CL: valea Dunării (KM 425);
12 10kmE564N247 CL ROSCI0131 6
STE zona localității Oltenița
ROSCI0005
13 10kmE566N260 STE BZ BZ: lacul Jirlău 6
ROSCI0130
ROSCI0022
14 10kmE569N249 STE CL CL: zona Chiciu 6
ROSCI0131
BR: zona „La Gura Gârluței”
(râul Călmățui), Insula Mică a
15 10kmE571N258 STE BR ROSCI0006 8
Brăilei; zona localității Cuza
Vodă
GL: zona localităților Sivița și ROSCI0105
16 10kmE571N266 STE GL 8
Tulucești ROSCI0151
TL: braț Măcin; zona ROSCI0012
17 10kmE573N263 STE TL 6
localității Măcin ROSCI0123
PON
18 10kmE579N256 CT CT: zona cetății Histria ROSCI0065 4
STE
PON TL: grind Perișor (zona ROSCI0065
19 10kmE582N260 TL 6
STE Periteașca), lac Dranov ROSCI0066
TL: canal Crișan-Caraorman,
PON canal Litcov, grindul
20 10kmE582N264 TL ROSCI0065 10
STE Caraorman, lac Cuibul cu
Lebede, lac Iacub, lac
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
Obretinul Mic; zona localității
Crișan
PON TL: canal Magearu; zona
21 10kmE583N266 TL ROSCI0065 6
STE localității Letea
ROSCI0065
TL: zona localității Sfântu
22 10kmE585N262 PON TL ROSCI0066 4
Gheorghe
ROSCI0237
TM: Timișul mort; brațul mort ROSCI0109

23 10kmE518N255 PAN TM 2
de la SV de Cebza ROSCI0346
PAN TM: Pădurea Dumbrava,

24 10kmE522N257 TM ROSCI0336 2
CON Acumularea Șurgani

O probare completă reprezintă o parcurgere a zonelor propuse pentru monitorizare -
respectiv careuri 1x1 km - în perioada de primăvară și o parcurgere a acestora în perioada de
vară.
Resurse alocate
Resurse materiale: vezi secțiunea Echipament de la metodele de monitorizare a speciei.
În privința combustibilului se va calcula pentru fiecare eșantionare un drum dus-întors față

de centrul regional.
financiare necesare va include cheltuielile de personal, diurna, numărul nopților de cazare,
combustibilul necesar, echipamentul.
Triturus montandoni
tritonul carpatic
Descrierea speciei
Morfologie: este un triton de dimensiuni mici cu o lungime totală de până la 10 cm, coada
fiind mai lungă decât capul+trunchiul. Capul este relativ lat, cu botul rotunjit și trei șanțuri
longitudinale dorsale. Cuta gulară este evidentă. Nu au creastă dorsală, doar o tivitură
tegumentară. Trunchiul are două pliuri dorso-laterale evidente. Membrele sunt egale ca
dimensiuni. Femelele au corpul mai mare și mai masiv. La reproducere, masculii au pliurile
dorso-laterale foarte pronunțate și două pliuri latero-ventrale, trunchiul având un aspect pătrat
în secțiune. Cloaca masculilor este umflată, vârful cozii are un filament de 3-5 mm iar degetele
membrelor posterioare nu au palmură.
Distribuție: în estul Carpaților Medionali, în Carpații Orientali și zonele colinare
învecinate, de regulă în zone situate la 350 - 2000 m altitudine.
Habitate: pentru reproducere folosește orice habitat umed, de la băltoace până la lacuri
din zonele unde este răspândită; preferă însă ape limpezi, reci, cu pH slab acid cum ar fi bălți,
șanțuri sau canale aflate în pădurile de foioase, amestec sau conifere. După părăsirea mediului
acvatic, animalele se refugiază în imediata apropiere, în litieră, sub trunchiuri de copaci, sub
bolovani, uneori și în locuri expuse la soare.

ADN din mediu s ✓ s
Transectul acvatic diurn s ✓ s
Torța luminoasă s ✓ s
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
ALP,C SM: zona localităților Huta
1 10kmE532N284 SM ROSCI0358 6
ON Certeze și Moiseni
ALP MM: Mlaștina Vlășchinescu;
2 10kmE534N283 MM ROSCI0092 6
CON zona stațiunii Izvoarele
MM: zona localității Vișeu de
3 10kmE540N284 ALP MM ROSCI0124 4
Sus
ROSCI0124
4 10kmE542N283 ALP MM MM: zona localității Borșa 6
ROSCI0125
ROSCI0019
5 10kmE545N279 ALP BN BN: valea Dornișoarei ROSCI0051 8
ROSCI0247
MS: zona localității Meștera și
Neagra
ROSCI0321
7 10kmE546N284 ALP SV SV: zona Vârfului Porcesc 6
ROSCI0328
ROSCI0122
AG: zona Lacului Iezerului,
8 10kmE548N259 ALP AG ROSCI0258 10
valea Râului Târgului
ROSCI0381
SV: Cheile Zugreni, Muntele
ROSCI0196
9 10kmE548N282 ALP SV Giumalău, Muntele Rarău, 10
ROSCI0212
Valea Colbului; zona
localităților Chiril, Cojoci
HR: zona localităților Borsec

10 10kmE549N277 ALP HR ROSCI0252 6
și Capu Corbului
HR: zona lacul Roșu – Cheile
HR ROSCI0027
11 10kmE551N276 ALP Bicazului; NT: zona localității 8
NT ROSCI0033
Bicaz-Chei
ALP
12 10kmE551N284 SV SV: zona localității Păltinoasa ROSCI0365 4
CON
PH: Valea Cerbului, zona
Cabanei Poiana Izvoarelor;
13 10kmE552N260 ALP PH ROSCI0013 10
zona localităților Azuga și
Bușteni
ROSCI0037
ALP CV CV: zona localității Bicsad; ROSCI0091
14 10kmE553N268 10
CON HR HR: Lacul Sfânta Ana ROSCI0248
ROSCI0329
15 10kmE554N273 ALP BC ROSCI0323 6
Brusturoasa și Ghimeș-Făget
ALP NT: zona localităților Agapia
16 10kmE554N280 NT ROSCI0270 6
CON și Magazia
17 10kmE555N261 ALP PH PH: Valea Berii ROSCI0038 4
ALP NT: zona localităților Cut,
18 10kmE556N277 NT ROSCI0156 8
CON Negulești și Piatra Șoimului
ALP ROSCI0130
19 10kmE557N268 CV CV: zona localității Brețcu 6
CON ROSCI0374
20 10kmE558N263 ALP BZ BZ: Valea Bâsca Mare ROSCI0190 4
ALP BC: zona localității Târgu
21 10kmE559N271 BC ROSCI0059 4
CON Ocna

monitorizare, în interiorul unui ciclu de raportare la 6 ani. O probare completă reprezintă o
parcurgere a zonelor propuse pentru monitorizare - respectiv careuri 1x1 km - în perioada de
primăvară și o parcurgere a acestora în perioada de vară.
Resurse alocate
centrul regional.
Triturus vulgaris ampelensis

tritonul comun transilvănean
Descrierea speciei
Morfologie: are dimensiuni reduse, lungimea totală a adulților fiind de cca 70 mm. Creasta
dorsală a masculului în rut este in general scundă de 2-4 mm, începe în regiunea occipitală și
crește treptat în înălțime cu înălțimea maximă deasupra cloacei, are marginea dreaptă sau ușor
valurită, festonată, este striată cu negru și galben.
Marginea inferioară a crestei caudale dreaptă, nefestonată. Pe laturile spatelui, muchiile
tegumentare sunt bine exprimate.
La vârful cozii este un filament ascuțit cu margine tegumentară sau unul negru fără
margine. Degetele picioarelor posterioare ale masculului în rut au palmura bine dezvoltată de
ambele părți ale falangelor.
Femelele au adesea gușa si abdomenul nepătat.
Distribuție: în Podișul Transilvaniei, Munții Apuseni și zone din imediata vecinătate a
acestora, de regulă în locuri situate între 300 și 1100 m altitudine.
Habitat: trăiește în bălți stagnante, cu vegetație sau fără și mai ales în băltoace limpezi
limnocrene.

ADN din mediu s ✓ ✓ ✓ s
Transectul acvatic diurn s ✓ ✓ ✓ s
Torța luminoasă s ✓ ✓ ✓ s
Transectul activ terestru - perioada s ✓ ✓ ✓ s
postmetamorfică
Nr. Cod ETRS89 Sit Natura Nr careuri

Bioreg Județ Zone propuse
crt. 10x10 km 2000 1x1 km
AR (ssp. ampelensis): zona
localității Lipova; (ssp.
CON ROSCI0064
1 10kmE522N262 AR ampelensis și/sau hibrizi 10
PAN ROSCI0370
ampelensis x vulgaris): zona
localităților Milova și Șoimoș
BH (ssp. ampelensis): zona
localității Pădurea Neagră
AR (ssp. ampelensis și/sau
ROSCI0064
hibrizi ampelensis x
3 10kmE526N262 CON AR ROSCI0355 10
vulgaris): zona localităților
ROSCI0406
Cuiaș, Hălăliș, Săvârșin și

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
Temeșești
HD (ssp. ampelensis): zona

Hanul Căprioara; (ssp. ROSCI0054
ALP
4 10kmE531N261 HD ampelensis și/sau hibrizi ROSCI0136 10
CON
ampelensis x vulgaris): zona ROSCI0373
localităților Deva și Vetel
HD (ssp. ampelensis): zona
localității Buceș; (ssp.
ampelensis și/sau hibrizi ROSCI0121
5 10kmE531N265 ALP HD 10
localităților Buceș-Vulcan și
Mihăileni
SJ (ssp. ampelensis și/sau
Agrij, Chichișa și Stâna
SJ (ssp. ampelensis și/sau
Băbeni și Prodănești
ALP HD (ssp. ampelensis): zona ROSCI0087
8 10kmE534N257 HD 6
CON localității Baru ROSCI0236
AB (ssp. ampelensis): zona
localității Întregalde; (ssp.
9 10kmE535N266 ALP AB ampelensis și/sau hibrizi ROSCI0253 6
localității Poiana Galdei
CJ (ssp. ampelensis și/sau
ROSCI0078
10 10kmE535N273 CON CJ hibrizi ampelensis x 6
ROSCI0295
vulgaris): Fânațele Clujului
CJ (ssp. ampelensis): Cheile
Turzii; zona localității Mihai
Viteazu; (ssp. ampelensis
ALP ROSCI0034
11 10kmE536N270 CJ și/sau hibrizi ampelensis x 10
CON ROSCI0035
Petreștii de Jos, Săndulești și
Tureni
CJ (ssp. ampelensis): zona
localității Gherla; (ssp.
ampelensis și/sau hibrizi
localităților Bonț, Fizeșu
Gherlii și Săcălaia

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
AB (ssp. ampelensis și/sau
hibrizi ampelensis x ROSCI0004
13 10kmE538N267 CON AB 6
vulgaris): zona Pajiștile lui ROSCI0187
Suciu
CJ (ssp. ampelensis): zona
localității Geaca; (ssp.
ampelensis și/sau hibrizi
CJ ampelensis x vulgaris): zona
14 10kmE539N273 CON ROSCI0333 10
MS localităților Cămărașu și
Sâmboleni; MS (ssp.
ampelensis): zona localității
Sămășel
MS (ssp. ampelensis): zona
localităților Abus și Lăscud;
(ssp. ampelensis și/sau hibrizi
localităților Cipău și
Cucerdea
BN (ssp. ampelensis și/sau
16 10kmE541N276 CON BN vulgaris): zona localităților ROSCI0400 10
Bârla, Domnești, Mărișelu și
Sărata
MS (ssp. ampelensis și/sau
ROSCI0079
vulgaris): zona localității
ROSCI0154
Ceuașu de Câmpie
MS (ssp. ampelensis): zona
localității Reghin; (ssp.
ampelensis și/sau hibrizi ROSCI0320
18 10kmE543N274 CON MS 10
localităților Brâncovenești și
Suseni
Apold, Șaeș și Sighișoara
20 10kmE545N271 CON MS vulgaris): zona localităților ROSCI0297 8
Eremieni, Miercurea
Nirajului și Neaua

Resurse alocate
centrul regional.
Bombina bombina
izvorașul cu burta roșie
Descrierea speciei
Morfologie: este o broască de dimensiuni mici, corpul adulților are cca 4 cm. Partea dorsală
a corpului, acoperită de negi numeroși, este cafenie sau cenușie, cu pete de culoare închisă
verzui sau brun-negicioase. Partea ventrală a corpului este neagră, cu pete mici albe și pete mari
colorate de la portocaliu până la roșu.
Pielea întregului corp conține și așa-numite glande mici, ale căror secreție irită mucoasele
conjunctive, produc lăcrimare, și mucoasele nazale provoacă strănutul.
Pupila este triunghiular-cordiformă.
Distribuție: în toate regiunile țării, zonele de câmpie și colinare, până spre 400 m.
Hibridează introgresiv cu specia vicariantă Bombina variegata aproximativ în intervalul
altitudinal 200 - 400 m.
Habitate: preferă în general bălțile de dimensiuni mai mari, permanente sau
semipermanente, cu vegetație palustră bogată, zone mlăștinoase, dar și ape încet curgătoare cum
sunt izvoare sau canale de irigație.
În general alege ape mai curate decât Bombina variegata, deși este întâlnită și în zone
poluate. Folosește adesea canalele ca mijloc de dispersie. Este specie termofilă, fiind activă la
temperaturi cuprinse între 10 și 30° C.

ADN din mediu s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Transectul acvatic diurn s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Transectul vizual acvatic diurn ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Transectul auditiv s ✓ ✓ ✓ s
Torța luminoasă s ✓ ✓ ✓ s
postmetamorfică
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
Șimand
Ateaș, Berechiu, Cefa,
2 10kmE520N271 PAN BH ROSCI0025 10
Marțihaz și Sânnicolau
Român
CON ROSCI0064
3 10kmE522N262 AR localităților Lipova și 10
PAN ROSCI0370
Milova
CON AR: zona localităților ROSCI0218
4 10kmE523N266 AR 10
PAN Beliu, Bocsig și Ineu ROSCI0294
Alparea, Fughiu, Husasău ROSCI0050
CON
5 10kmE523N273 BH de Criș, Indeu de Criș, ROSCI0145 11
PAN
Osorhei, Săbolgiu, Săcădat ROSCI0267
și Sărand
CON Adoni, Cherechiu,
6 10kmE523N277 BH ROSCI0021 10
PAN Cheșereu, Otomani, Tarcea
și Târgușor
CON BH: teritoriul administrativ ROSCI0049
7 10kmE524N269 BH 6
PAN al localității Căpâlna ROSCI0061
Berea, Carei, Foieni,
Ianculești, Marna Nouă și
Petrești
AR: zona localităților ROSCI0064
9 10kmE526N262 CON AR Căprioara, Cuiaș, Hălăliș, ROSCI0355 10
Săvârșin și Temeșești ROSCI0406
SM: zona localităților Aliza,
CON Baba Novac, Doba, Gelu,
10 10kmE527N281 SM 10
PAN Mădăraș, Sătmărel și
Terebești
Pădurea Porumbești,
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
Pădurea Ristic; zona
localităților Halmeu și
Porumbești
MH: valea Mraconia; zona
12 10kmE529N247 CON MH localităților Dubova și ROSCI0206 8
Ieselnița
SM: Pădurea Mocear,
Pădurea Văgașu Mare;
zona localităților Iojib,
Medieș Vii și Orașu Nou
ROSCI0054
ALP HD: zona localităților Deva
14 10kmE531N261 HD ROSCI0136 10
CON și Șoimuș
ROSCI0373
15 10kmE531N275 CON SJ SJ: zona localității Agrij ROSCI0209 4
MH: zona localităților
ROSCI0173
16 10kmE532N245 CON MH Burila Mică, Jiana și 10
ROSCI0306
Scăpău
17 10kmE532N277 CON SJ SJ: zona localității Surduc ROSCI0314 4
DJ: zona localităților
18 10kmE535N240 CON DJ ROSCI0039 6
Calafat și Ciuperceni
ALP CJ: Cheile Turzii, zona ROSCI0034
19 10kmE536N270 CJ 10
CON localităților Turda și Tureni ROSCI0035
CJ: zona localităților
Gherla și Nicula
21 10kmE538N248 CON DJ DJ: zona localității Filiași ROSCI0045 4
ROSCI0004
22 10kmE538N267 CON AB AB: zona Pajiștile lui Suciu 6
ROSCI0187
23 10kmE539N273 CON CJ Cămărașu, Geaca și ROSCI0333 8
Sâmboleni
Cucerdea și Cipău
25 10kmE542N240 CON DJ DJ: zona localității Gighera ROSCI0045 4
ROSCI0079
26 10kmE542N272 CON MS MS: zona localității Săbed ROSCI0100 8
ROSCI0154
ROSCI0320
27 10kmE543N274 CON MS Brâncovenești, Reghin și 10
ROSCI0368
Suseni
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
28 10kmE545N267 CON MS Apold, Șaeș, Șapartoc și ROSCI0227 10
Sighișoara
Eremieni, Ghindari,
Miercurea Nirajului, Neaua
și Trei Sate
Lunca Bradului și Neagra
TR: zona localității Turnu ROSCI0044
31 10kmE550N241 CON TR 6
Măgurele ROSCI0376
TR: zona localității Roșiori
32 10kmE551N245 CON TR ROSCI0386 4
de Vede
ALP SV: zona localității
33 10kmE551N284 SV ROSCI0365 4
CON Păltinoasa
34 10kmE552N287 CON SV Călinești, Dragomirna, ROSCI0075 10
Măriței și Mitocași
ROSCI0106
35 10kmE555N250 CON GR GR: Pădurea Găișeni 6
ROSCI0138
CV: zona localităților Bita,
ALP ROSCI0111
36 10kmE555N265 CV Boroșneu Mare, Brateș, 10
CON ROSCI0374
Moacșa și Reci
37 10kmE556N285 CON BT BT: zona localității Vorona ROSCI0076 4
CON
39 10kmE558N254 PH PH: zona localității Crivina ROSCI0290 4
STE
BT: zona localității
40 10kmE559N287 CON BT ROSCI0274 4
Buimăceni
GR: Grindul Pietrenilor,
Lacul Comana, Padina
41 10kmE560N247 CON GR Tătarului, Pădurea ROSCI0043 10
Comana, râul Gurban; zona
localității Comana
CON
STE
IS: zona localităților ROSCI0058
43 10kmE562N283 CON IS Avântu, Bogonos și ROSCI0221 10
Românești ROSCI0265
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
IS: zona localităților Cuza
Vodă, Dorobanț, Horlești, ROSCI0171
44 10kmE563N283 CON IS 10
Iași, Tăuțești și Valea ROSCI0265
Lupului
VS: zona localităților
45 10kmE564N278 CON VS ROSCI0330 6
Podeni și Vulturești;
GL: zona localităților Hanu ROSCI0072
46 10kmE567N265 STE GL 8
Conachi și Lungoci ROSCI0162
CL: zona Chiciu; zona ROSCI0022
47 10kmE569N249 STE CL 8
localității Călărași ROSCI0131
GL: zona localităților ROSCI0105
48 10kmE570N270 STE GL Băneasa, Rogojeni și ROSCI0139 10
Roșcani ROSCI0165
VS: zona localității
49 10kmE570N273 STE VS ROSCI0213 4
Rânzești
BR: zona “La Gura
Gârluței” (râul Călmățui);
zona localităților Berteștii
de Jos și Cuza Vodă
GL: zona localităților
ROSCI0105
51 10kmE571N266 STE GL Sivița, Tătarca, Tulucești și 10
ROSCI0151
Vânători
CT: Canaraua Fetii, lacul
Iortmac, lacul Strunga-
52 10kmE572N249 STE CT Ceamurlia; zona ROSCI0172 10
localităților Băneasa și
Răzoarele
CT: zona localității ROSCI0022
53 10kmE573N256 STE CT 6
Hârșova ROSCI0278
TL: brațul Măcin, Culmea
Pricopan, Dealul Cheia, ROSCI0123
54 10kmE573N263 STE TL 10
lacul Sărat; zona localității ROSCI0012
Măcin
CT: Insula Mare a
Ialomiței; zona localităților
55 10kmE574N253 STE CT ROSCI0022 10
Cernavodă, Seimeni,
Seimenii Mici
CT: zona Cheia – valea
Casimcei
TL: pădurea Babadag
57 10kmE578N259 STE TL ROSCI0201 4
(zona halta “Codru”);
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
PON ROSCI0073
58 10kmE579N251 CT CT: zona localității Agigea 6
STE ROSCI0398
CT: Grindul Saele (partea
PON
59 10kmE579N256 CT nordică); zona cetății ROSCI0065 6
STE
Histria
TL: Ghiolul Pietrei; zona
localității Mahmudia
TL: brațul Sulina, canal
PON
61 10kmE582N264 TL Litcov; zona localității ROSCI0065 8
STE
Crișan
TL: grindul Letea (pădurea
PON
62 10kmE583N266 TL Letea); zona localității ROSCI0065 6
STE
Letea
TL: Grindul Flămânda,
ROSCI0065
Grindul Sărăturile-Sfântu
Gheorghe și zona localității
ROSCI0237
Sfântu Gheorghe
TM: Timișul mort;
malurile râului Timiș; ROSCI0109
64 10kmE518N255 PAN TM 2
brațul mort de la SV de ROSCI0346
Cebza
Acumularea Șurgani,
terenurile agricole din jurul
PAN
65 10kmE522N257 TM loc. Buziaș, trecerea DJ143 ROSCI0336 8
CON
peste calea ferată, zona
dintre Căpăt și Păd
Dumbrava
OT: Valea Știubeia, Valea ROSCI0296
66 10kmE544N248 CON OT 2
Cernișor ROSCI0168
OT: Valea Vedea, zona La
OT
67 10kmE548N249 CON Măguri și pârâul Mârghița ; ROSCI0341 2
AG
AG: Acumularea Stolnici
DB: Valea Cobia, Valea
ROSCI0344
68 10kmE552N252 CON DB Morii, Lunca Argeșului, 4
ROSCI0106
Pârâul Potop;
69 10kmE555N289 CON BT 2
Iazurilor
NT NT: Dealul Leheni; IS:

70 10kmE561N280 CON ROSCI0152 2
IS Valea Tarniței
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
BZ: Valea Călmățuiului,
Iazul de la Bălaia, Pârâul
CON
71 10kmE563N258 BZ Rușavăț, Pădurea ROSCI0259 8
STE
Știuculeasa (Maxenu),
Pădurea Spătaru;
CON VN VN: Lunca Siretului, ROSCI0162

72 10kmE564N270 2
STE GL Lunca Trotușului ROSCI0334
CON BC BC: Valea Pereschivul ROSCI0169

73 10kmE565N273 2
STE VS Mic, Valea Dumbrava ROSCI0309
BR: Lacul Chioibășești,
IL
74 10kmE567N256 STE Lacul Plașcu; IL: Valea 2
BR
Lată Sărată
GL: Valea Gologan, Valea
75 10kmE568N268 STE GL 2
Jeru, Valea Jepea
CON VS: Văile Oțeleni, Cășia,
76 10kmE568N277 VS ROSCI0335 2
STE Grumezoaia și Elan

vară.

Resurse alocate

centrul regional.
Bombina variegata
izvoraș cu burta galbenă
Descrierea speciei
Morfologie: corpul este mai îndesat decât la Bombina bombina, în general lungimea
medie a adulților rar depășește 5 cm. Capul mai lat decât lung, botul rotunjit, ochii mari cu
pupila cordiformă. Pielea este verucoasă, fiind acoperită de negi mari, ascuțiți, înconjurați de
numeroși negi, mai mici. Negii prezintă spini. Masculii au în general corpul mai scurt decât
femelele. Membrele lor anterioare sunt mai groase, iar în timpul împerecherii apar calozități
nupțiale închise la culoare pe partea internă a degetelor și a brațului. Masculul nu are saci vocali.
Secreția glandelor pielii irită mucoasele conjunctive produc lăcrimare și mucoasele nazale
provoacă strănutul.
Distribuție: în zonele colinare, colinar-înalte și montane. Nu este prezentă în Dobrogea,
Bărăgan, sudul Moldovei, Olteniei și Munteniei. Hibridează introgresiv cu specia vicariantă
Bombina bombina aproximativ în intervalul altitudinal 200 - 400m.
Habitate: este mai puțin pretențioasă în alegerea habitatului, fiind găsită în bălți
temporare sau permanente, curate sau poluate, cu sau fără vegetație, mlaștini, pâraie cu curs
mai lin, izvoare, zone mlăștinoase cu ochiuri mici de apă. Pe perioadele de secetă se ascunde în
locuri umede până la primele ploi.


ADN din mediu ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Transectul acvatic diurn ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Transectul vizual acvatic diurn ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Transectul auditiv ✓ ✓ ✓ s
Torța luminoasă ✓ ✓ ✓ s
postmetamorfică
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
ROSCI0031
1 10kmE522N248 CON CS CS: zona localității Zlatița 6
ROSCI0206
AR: Balta Șoimoș; zona
CON ROSCI0064
2 10kmE522N262 AR localităților Milova și 10
PAN ROSCI0370
Șoimoș
ROSCI0050
CON Cheriu, Husasău de Criș,
3 10kmE523N273 BH ROSCI0145 10
PAN Ineu, Săbolciu, Săcădat și
ROSCI0267
Sărand
BH: zona localităților Borz,
CON ROSCI0049
4 10kmE524N269 BH Căpâlna, Forău și Urviș de 10
PAN ROSCI0061
Beiuș
5 10kmE525N275 CON BH BH: zona localității Pădurea ROSCI0322 4
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
Neagră
AR: zona localităților
ROSCI0064
Căprioara, Hălăliș,
Săvârșin, Temeșești și Valea
ROSCI0406
Mare
ROSCI0002
ALP BH: zona localității
7 10kmE527N267 BH ROSCI0042 8
CON Câmpani
ROSCI0200
Bănișor, Fizeș și Lazuri
Ieselnița
10 10kmE530N280 CON MM Asuaju de Sus și Băița de ROSCI0275 6
Sub Codru
SM: zona Mănăstirii
11 10kmE530N283 CON SM Portărița; zona localității ROSCI0214 6
Orașu Nou
ROSCI0054
12 10kmE531N261 HD ROSCI0136 10
CON Mintia, Șoimuș și Vețel
ROSCI0373
HD: zona localităților
ROSCI0121
13 10kmE531N265 ALP HD Blăjeni, Buceș, Buceș- 10
ROSCI0339
Vulcan și Mihăileni
AB: zona localităților ROSCI0022
14 10kmE531N269 ALP AB 8
Măguri și Pătrușești ROSCI0233
Bozna, Chichișa, Ciumărna,
15 10kmE531N275 CON SJ Păușa, Poarta Sălajului, ROSCI0209 11
Românași, Romita, Stâna și
Treznea
Băbeni, Briglez, Cristolțel,
Jibou, Solona, Surduc,
Tihău și Var
ALP
17 10kmE532N284 SM Certeze, Huta Certeze, ROSCI0358 10
CON
Moiseni și Negrești-Oaș
MM: Cheile Lăpușului;
18 10kmE533N280 CON MM zona localităților Coaș, ROSCI0030 10
Coruia, Posta
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
ALP HD: zona localităților Baru, ROSCI0087
19 10kmE534N257 HD 10
CON Pui și Ohaba-Ponor ROSCI0236
MM: mlaștina
ALP Vlășchinescu, zona stațiunii
20 10kmE534N283 MM ROSCI0092 8
CON Izvoarele, Valea Podului și
afluenți
AB: zona localităților
21 10kmE535N266 ALP AB ROSCI0253 6
Întregalde și Poiana Galdei;
CJ: zona localității ROSCI0078
22 10kmE535N273 CON CJ 6
Câmpenești ROSCI0295
ROSCI0063
23 10kmE536N254 GJ ROSCI0128 8
CON Bumbești-Jiu
ROSCI0129
ALP ROSCI0034
CON ROSCI0035
Săndulești și Tureni
Nicula și Săcălaia
ROSCI0124
ALP
26 10kmE537N284 MM MM: Podu Slătioarei ROSCI0251 8
CON
ROSCI0264
VL: pârâul Pravăț, Obârșia
ROSCI0085
27 10kmE538N257 ALP VL Lotrului, valea Lotru (zona 10
ROSCI0188
Valea Găurii)
ROSCI0004
ROSCI0187
ALP GJ: zona Peșterii Muierii;
29 10kmE539N255 GJ ROSCI0128 6
CON zona localității Baia de Fier
30 10kmE539N273 CON CJ Cămărașu, Geaca, Năoiu și ROSCI0333 10
Sâmboleni
31 10kmE539N279 CON BN BN: zona localității Salva ROSCI0393 4
32 10kmE541N276 CON BN Domnești, Mărișelu, Sărata ROSCI0400 10
și Sărățel
SB: zona localităților Mohu, ROSCI0085
ALP
33 10kmE542N261 SB Tălmaciu, Turnu Roșu și ROSCI0132 10
CON
Veștem ROSCI0304
34 10kmE542N283 ALP 6
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
ROSCI0320
ROSCI0368
Suseni
ALP AG: Valea Călugărița – lac
36 10kmE545N258 AG ROSCI0122 4
CON Vidraru
SB: zona localității Arpașu
de Jos
38 10kmE545N267 CON MS Apold, Șaeș, Șapartoc și ROSCI0227 10
Sighișoara
Eremieni, Ghindari,
și Trei Sate
ROSCI0019
BN: zona localității Piatra
40 10kmE545N279 ALP BN ROSCI0051 8
Fântânele
ROSCI0247
Bradului, Meștera și Neagra
SV: Muntele Giumalău,
ROSCI0196
42 10kmE548N282 ALP SV Muntele Rarău; zona 10
ROSCI0212
localităților Chiril, Cojoci
Borsec și Capu Corbului
BV: Pădurea Bogății; zona ROSCI0303
ALP
44 10kmE550N266 BV localităților Hoghiz, ROSCI0317 10
CON
Mateiaș și Racoș ROSCI0329
HR: zona localităților ROSCI0090
45 10kmE550N273 ALP HR 10
Senetea, Suseni și Voșlăbeni ROSCI0113
HR: zona lacul Roșu –
HR ROSCI0027
46 10kmE551N276 ALP Cheile Bicazului;; NT: zona 8
NT ROSCI0033
localității Bicaz-Chei
ALP
47 10kmE551N284 SV Ciprian Porumbescu și ROSCI0365 6
CON
Păltinoasa
ALP DB: valea Ialomiței; zona
48 10kmE552N258 DB ROSCI0013 6
CON schitului Ialomicioarei
PH: Valea Albă, Valea
49 10kmE552N260 ALP PH Cerbului; zona localităților ROSCI0013 10
Azuga și Bușteni
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
BV: zona localităților Lunca
ROSCI0055
Calnicului, Podu Oltului și
ALP BV ROSCI0056
50 10kmE553N264 Prejmer; CV: zona 10
CON CV ROSCI0170
localităților Ariușd și
ROSCI0329
Chichiș
ROSCI0037
CV: zona localităților Băile
ROSCI0091
ALP CV Ozunca, Bicsad și Micfalău;
51 10kmE553N268 ROSCI0248 10
CON HR HR: Lacul Sfânta Ana; zona
ROSCI0329
localității Băile Tușnad

52 10kmE553N270 ALP HR 8
Sâncrăieni și Sântimbru; ROSCI0323
53 10kmE554N273 ALP BC Brusturoasa, Ghimeș, ROSCI0323 10
Ghimeș- Făget și Palanca
ALP
54 10kmE554N280 NT Agapia, Crăcăoani, Magazia ROSCI0270 10
CON
și Văratec;
ALP PH: zona localității Brebu –
55 10kmE555N258 PH ROSCI0283 4
CON pe valea Doftanei
BV: pârâul Ramura Mică;
BV
56 10kmE555N261 ALP PH: zona localității Cheia ROSCI0038 6
PH
Teleajenului
ALP CV: zona localităților Reci ROSCI0111
57 10kmE555N265 CV 8
CON și Valea Mare ROSCI0374
ROSCI0047
HR: teritoriul administrativ ROSCI0241
58 10kmE556N270 ALP HR 10
al comunei Plăieșii de Jos ROSCI0242
ROSCI0327
NT: zona localităților Cut,
Dumbrava Deal, Măstăcan,
ALP
59 10kmE556N277 NT Roznov, Slobozia, Sovoaia, ROSCI0156 10
CON
Luminiș, Negulești, Piatra
Șoimului și Săvinești
CV: Pasul Oituz; zona
ALP ROSCI0130
60 10kmE557N268 CV localităților Brețcu și 10
CON ROSCI0374
Lemnia
CON
STE
62 10kmE560N275 CON BC 6
Bacău, Lilieci și Mărgineni
63 10kmE561N261 CON BZ BZ: Pâclele Mari; zona ROSCI0272 8
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
localității Policiori ROSCI0103
ALP ROSCI0127
64 10kmE561N264 VN VN: zona localității Jitia 6
CON ROSCI0204
ROSCI0171
65 10kmE563N283 CON IS IS: zona localității Rediu 6
ROSCI0265
10kmE565N281
66 CON IS IS: zona localității Poieni ROSCI0135 4
CS: Râul Timiș, dealurile

din estul Ilovei, Valea
CON ROSCI0385
67 10kmE528N254 CS Bolvașnița, Valea Mare și 10
ALP ROSCI0126
Valea Șopotului,
Vârciorova
Peșteana și Țicleni, Valea
Vâlsanului, Valea Rășinuța,
68 10kmE537N251 CON GJ Dealul Opincei, Dealul ROSCI0045 10
Giminelor, Dealul Măroaia,
Dealul Brazdei, Dealul
Bujoru
AB: Iazurile de pe Valea
Doștatului, Vulcanii
AB
69 10kmE538N263 CON noroiosi de la Boz, Valea ROSCI0211 10
SB
Șpring; SB: Dealu Rotund,
Valea Sângătin
AG: Valea Coșești, Dealul
Olarilor, Dealul Turcului, ROSCI0326
70 10kmE548N255 CON AG 4
Valea Doamnei, Valea ROSCI0316
Dadului
DB: Pârâul Pâscov, Dealul
Pleașa, Valea Dulce, Valea
71 10kmE554N255 CON DB ROSCI0014 6
cu Țipirig, Valea Olarului,
Pădurea Mija
NT: Pădurea Floreanu,
Valea Veja, Iazul Chicera,
Pădurea Țăpăriei, Valea
NT Gârbovățului, Valea
72 10kmE561N280 CON ROSCI0152 15
IS Mănăstirea, Dealul Leheni;
IS: Pădurea și Valea
Tarniței, Dealul Dogarului,
Dealul Pădurețului


Resurse alocate
centrul regional.
Pelobates fuscus
broasca de pământ brună
Descrierea speciei
Morfologie: este o specie de dimensiuni relativ mici, adulții având corpul rareori mai lung
de 7 cm. Dintre speciile autohtone de amfibieni, larvele de Pelobates fuscus au dimensiunile
cele mai mari. Pe partea dorsală a corpului adulții au culoare de fond albicioasă – gălbuie, cu
pete de dimensiuni mari (de obicei maronii, uneori măslinii sau prezentând un desen mai șters).
Pupila adulților este verticală numai în medii luminoase (noaptea pupila este rotundă).
Distribuție: este prezentă în zonele de șes și de deal, până în zone aflate la circa 750 m
altitudine.
Habitate: preferă soluri afânate, nisipoase sau argiloase. Trăiește în pajiști, liziere sau
luminișurile pădurilor, crânguri în zonele aride și o găsim grupată în apropierea surselor de apă.

ADN din mediu ✓ ✓ s
Transectul acvatic diurn ✓ ✓
Transectul auditiv ✓ ✓ s
Transectul vizual terestru nocturn ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Torța luminoasă ✓ ✓ s
postmetamorfică
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
BH: zona localităților Ateaș
și Cefa
ROSCI0031
2 10kmE522N248 CON CS CS: zona localității Baziaș 6
ROSCI0206
CON ROSCI0064
3 10kmE522N262 AR localităților Lipova, Milova 10
PAN ROSCI0370
și Șoimoș
CON AR: zona localității Beliu, ROSCI0218
4 10kmE523N266 AR 10
PAN Bocsig și Ineu ROSCI0294
ROSCI0050
5 10kmE523N273 BH ROSCI0145 8
PAN Felcheriu
ROSCI0267
Adoni, Albiș, Cherechiu,
CON
6 10kmE523N277 BH Cheșereu, Crestur, Olosig, ROSCI0021 11
PAN
Otomani, Săcueni, Tarcea și
Târgușor
Berea, Carei, Ciumești,
Foieni, Ianculești, Marna
Nouă, Petrești și Sanislău
CON
8 10kmE527N281 SM Decebal, Doba, Gelu și 8
PAN
Terebești
9 10kmE528N284 CON SM SM: zona localității Halmeu ROSCI0214 4
MH: zona localității
10 10kmE529N247 CON MH ROSCI0206 4
Ieselnița
SM: zona localităților Iojib,
11 10kmE530N283 CON SM Livada, Medieșu Aurit și ROSCI0214 10
Orașu Nou
ROSCI0054
ALP
12 10kmE531N261 HD HD: zona localității Deva ROSCI0136 4
CON
ROSCI0373
MH: zona localității Burila ROSCI0173
13 10kmE532N245 CON MH 6
Mare ROSCI0306
DJ: zona localității
Ciupercenii Noi
15 10kmE535N273 CON CJ 6
ALP GJ: valea râului Jiu (zona ROSCI0063
16 10kmE536N254 GJ 8
CON Meri) ROSCI0128
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
ROSCI0129
ALP CJ: teritoriul administrativ ROSCI0034
17 10kmE536N270 CJ 6
CON al localității Mihai Viteazu ROSCI0035
18 10kmE537N275 CON CJ CJ: zona localității Gherla ROSCI0099 4
ROSCI0004
ROSCI0187
20 10kmE539N273 CON CJ CJ: zona localitățiI Geaca ROSCI0333 4
MS: zona localităților Cipău
și Sânpaul
ROSCI0085
ALP SB: zona localitățiI Turnu
22 10kmE542N261 SB ROSCI0132 8
CON Roșu
ROSCI0304
ROSCI0320
23 10kmE543N274 CON MS MS: zona localității Reghin 6
ROSCI0368
24 10kmE545N267 CON MS Apold, Daneș, Șaeș și ROSCI0227 10
Sighișoara
25 10kmE545N271 CON MS Eremieni și Miercurea ROSCI0297 6
Nirajului
ROSCI0303
ALP BV: zona localităților
26 10kmE550N266 BV ROSCI0317 10
CON Hoghiz și Racoș
ROSCI0329
Călinești și Măriței
ROSCI0037
ALP CV ROSCI0091
28 10kmE553N268 HR: zona localității Băile 6
CON HR ROSCI0248
Tușnad
ROSCI0329
ROSCI0106
29 10kmE555N250 CON GR GR: Pădurea Găișeni 6
ROSCI0138
ALP ROSCI0111
CON ROSCI0374
Moacșa, Reci și Telechia
ALP ROSCI0130
31 10kmE557N268 CV CV: zona localității Lemnia 6
CON ROSCI0374
CON
STE
Buimăceni
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
Padina Tătarului, Pădurea
34 10kmE560N247 CON GR ROSCI0043 10
Comana; zona localității
Comana
ROSCI0058
35 10kmE562N283 CON IS IS: zona localității Tăuțești ROSCI0221 8
ROSCI0265
ROSCI0171
36 10kmE563N283 CON IS Vodă, Dorobanț, Tăuțești și 10
ROSCI0265
Valea Lupului
CON
37 10kmE564N247 CL CL: zona localității Oltenița ROSCI0131 4
STE
ROSCI0022
ROSCI0131
39 10kmE569N254 STE IL IL: zona localității Slobozia ROSCI0290 4
ROSCI0105
40 10kmE570N270 STE GL ROSCI0139 10
Oancea și Rogojeni
ROSCI0165
VS: zona localității
Murgeni
BR: zona localității Cuza
Vodă
ROSCI0105
ROSCI0151
Vânători
CT: lacul Iortmac, lacul
Strunga- Ceamurlia
ROSCI0022
45 10kmE573N256 STE CT CT: zona localității Hârșova 6
ROSCI0278
TL: lacul Sărat; zona
ROSCI0123
46 10kmE573N263 STE TL localităților Greci, 10
ROSCI0012
Luncavița și Măcin
CT: zona localității
Cernavodă
PON CT: zona localității ROSCI0157
48 10kmE579N248 CT 6
STE Mangalia ROSCI0114
PON ROSCI0073
STE ROSCI0398
PON CT: sudul grindului Saele;
50 10kmE579N256 CT ROSCI0065 6
STE zona cetății Histria
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
PON CT: partea sudică a ROSCI0065
51 10kmE580N255 CT 4
STE grindului Chituc ROSCI0066
52 10kmE580N263 STE TL TL: Dealurile Beștepe ROSCI0065 4
PON TL: grindul Perișor, zona ROSCI0065
53 10kmE582N260 TL 6
STE cherhanalei Periteașca ROSCI0066
PON TL: zona localității
54 10kmE582N264 TL ROSCI0065 4
STE Caraorman;
PON TL: zona localităților C.A.
55 10kmE583N266 TL ROSCI0065 6
STE Rosetti și Letea
TL: Canalul Tătaru, Grindul
ROSCI0065
Sărăturile-Sfântu Gheorghe
și zona localității Sfântu
ROSCI0237
Gheorghe
TM: terenurile agricole din
PAN jurul loc. Buziaș, zona
57 10kmE522N257 TM ROSCI0336 2
CON dintre Căpăt și Păd
Dumbrava
BT: Dealul și pârâul
58 10kmE555N289 CON BT 2
Vornicesei, Valea Iazurilor
NT NT: Dealul Leheni; IS:

59 10kmE561N280 CON ROSCI0152 2
IS Dealul Dogarului
CON BC BC: Valea Pereschivul Mic, ROSCI0169

60 10kmE565N273 2
STE VS Valea Dumbrava ROSCI0309
IL BR: Lacul Chioibășești; IL:
61 10kmE567N256 STE 2
BR Valea Lată Sărată
GL: La Nisipărie, Movila
62 10kmE568N268 STE GL 2
Șendrea
CON VS: Dealul Curtenilor,
63 10kmE568N277 VS ROSCI0335 2
STE Văile Oțeleni, Cășia

vară.
Resurse alocate
Resurse umane: 383 ore om / eșantionare.
centrul regional.
Resurse financiare: se vor calcula în funcție de realitățile pieței.
Calculul resurselor financiare necesare va include cheltuielile de personal, diurna, numărul
nopților de cazare, combustibilul necesar, echipamentul.
Pelobates syriacus
broasca de pământ verde
Descrierea speciei
Morfologie: este o specie de dimensiuni mari, lungimea corpului adulților ajungând până
la 9 cm.
Corpul are culoare de fond deschisă alb-gălbui sau gri pe partea dorsală cu pete de
dimensiuni mari, neregulate maro-verzui.
Pupila este verticală numai în medii luminoase iar în cursul nopții pupila este rotundă.
Larvele sunt de dimensiuni mari ce pot avea și lungimi de cca 15 cm.
Distribuție: a fost semnalată de-a lungul Văii Dunării, de la Porțile de Fier până în apropiere
de Delta Dunării, de-a lungul litoralului și în câteva locuri din Bărăgan.
Habitate: evită solurile pietroase și este întâlnită în terenuri cultivate, zone nisipoase, unde
se poate aglomera în apropierea surselor de apă.

ADN din mediu ✓ ✓ ✓
Transectul acvatic diurn ✓ ✓ ✓
Transectul auditiv ✓ ✓ s
Transectul vizual terestru nocturn ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Torța luminoasă ✓ ✓ s
postmetamorfică
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
DJ: zona localităților Calafat,
1 10kmE535N240 CON DJ Ciupercenii Noi și ROSCI0039 8
Ciupercenii Vechi
CON,
STE
3 10kmE567N262 CON BR BR: lacul Balta Albă ROSCI0005 4

Strunga-Ceamurlia
ROSCI0123
5 10kmE573N263 STE TL TL: lacul Sărat 6
ROSCI0012
Cernavodă
TL: zona Caugagia – Două
7 10kmE578N259 STE TL Cantoane și zona localității ROSCI0201 6
Ceamurlia de Jos
PON CT: Pădurea Hagieni; zona ROSCI0157
8 10kmE579N248 CT 8
STE localității Mangalia ROSCI0114
PON CT: lacul Agigea; zona ROSCI0073
9 10kmE579N251 CT 8
STE localității Agigea ROSCI0398
CT: grindul Saele, zona
PON
10 10kmE579N256 CT cetății Histria; zona ROSCI0065 8
STE
localității Vadu
PON CT: partea sudică a grindului ROSCI0065
11 10kmE580N255 CT 4
STE Chituc ROSCI0066
PON TL: grindul Perișor, zona ROSCI0065
12 10kmE582N260 TL 6
STE cherhanalei Periteașca ROSCI0066

vară.
Resurse alocate
centrul regional.
financiare necesare va include cheltuielile de personal, diurna, nr. de nopți de cazare,
combustibilul necesar, echipament.
Bufotes viridis
broasca rugoasă verde
Descrierea speciei
Morfologie: este o specie de dimensiuni relativ mari, corpul adulților maturi atingând
lungimi de peste 8 cm. Culoarea de fond a corpului este albicioasă, pe partea dorsală fiind o
serie de pete de culoare verde. O parte din glandele mari de pe partea posterioară a corpului se
grupează în așa-numitele „glande parotoide”, plasate în urma ochilor. Pupila adulților are forma
unui romb culcat, irisul fiind de culoare verzui-aurie.
Distribuție: este prezentă în toate regiunile țării, între 0 și 900-1000 m altitudine.
Habitate: este o specie termofilă, preferă habitate uscate de stepă, cu soluri nisipoase,
acoperite de tufărișuri. Este însă întâlnită și în zone umede: șanțuri, bălți, mlaștini nu prea
adânci, atât în zonele cu apă dulce cât și în cele cu apă sărată, fiind unul dintre puținii amfibieni
care se pot reproduce în apă salmastră. Este o specie sinantropă, poate fi întâlnită în grădini,
livezi, vii, parcuri, sau chiar în interiorul localităților. Suportă foarte bine perioadele de secetă.
În regiunile aride se aglomerează formând populații dense în apropierea zonelor umede, pentru
a se rehidrata.

ADN din mediu ✓ ✓ ✓ s
Transectul vizual acvatic diurn ✓ ✓ ✓ s
Transectul vizual terestru nocturn s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Transectul activ terestru - perioada s s ✓ s
postmetamorfică

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
Macea și Șimand
Ateaș, Berechiu și Marțihaz
ROSCI0031
ROSCI0206
4 10kmE522N262 AR 10
PAN Lipova, Radna și Șoimoș ROSCI0370
5 10kmE523N266 AR 8
ROSCI0050
6 10kmE523N273 BH ROSCI0145 10
PAN Chijic și Fugiu
ROSCI0267
CON Adoni, Albiș, Cherechiu,
7 10kmE523N277 BH ROSCI0021 10
PAN Cheșereu, Crestur, Olosig,
Otomani, Tarcea și

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
Târgușor
CON BH: zona localităților Urviș ROSCI0049

8 10kmE524N269 BH 6
PAN de Beiuș ROSCI0061
Berea, Carei, Ciumești,
Foieni, Ianculești, Marna
Nouă, Petrești și Sanislău
BH: zona localității
Voivozi
11 10kmE526N262 CON AR Temeșești și Vărădia de ROSCI0355 10
Mureș ROSCI0406
CON
12 10kmE527N281 SM Baba Novac, Doba, Gelu, 10
PAN
Mădăraș și Terebești
13 10kmE528N274 CON SJ Bănișor, Fizeș, Lazuri și ROSCI0322 10
Sâg
SM: zona localității
Halmeu
MH: Mraconia, Peștera
15 10kmE529N247 CON MH Ponicova; zona localităților ROSCI0206 10
Dubova și Ieselnița
CS: zona localității Băile ROSCI0069
16 10kmE530N250 CON CS 6
Herculane ROSCI0198
Livada, Medieș Vii, Oraș
Nou-Vii, Orașu Nou și
Pășunea Mare
ROSCI0054
18 10kmE531N261 HD ROSCI0136 10
CON și Șoimuș
ROSCI0373
19 10kmE531N275 CON SJ Ciumărna, Păușa, ROSCI0209 10
Românași, Romita și Stâna
MH: Deal Chilia; zona
localităților Burila Mare, ROSCI0173
20 10kmE532N245 CON MH 10
Burila Mică, Jiana, Jiana ROSCI0306
Mare și Scăpău
Băbeni, Briglez, Cristolțel,

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
Jibou, Prodănești, Solona,
Surduc, Tihău și Var
ALP SM: zona localităților Huta
22 10kmE532N284 SM ROSCI0358 6
CON Certeze și Negrești-Oaș
ROSCI0129
MH: teritoriul administrativ
al localității Baia de Aramă
ROSCI0366
MM: zona localității
24 10kmE533N280 CON MM ROSCI0030 4
Berchezoaia
ALP ROSCI0087
25 10kmE534N257 HD HD: zona localității Pui 6
CON ROSCI0236
ALP
26 10kmE534N283 MM MM: muntele Igniș ROSCI0092 4
CON
AB: teritoriul administrativ
al localității Galda de Jos
28 10kmE535N273 CON CJ 6
Ciuperceni
ROSCI0063
30 10kmE536N254 GJ ROSCI0128 10
CON Bumbești-Jiu și Meri
ROSCI0129
ALP ROSCI0034
CON ROSCI0035
Nicula și Săcălaia;
ROSCI0124
ALP MM: zona Pădurii
33 10kmE537N284 MM ROSCI0251 8
CON Ronișoara
ROSCI0264
ROSCI0004
ROSCI0187
ALP
35 10kmE539N255 GJ GJ: zona Peșterii Polovragi ROSCI0128 4
CON
Cămărașu, Geaca, Năoiu și
CJ
36 10kmE539N273 CON Sâmboleni; MS: zona ROSCI0333 10
MS
localităților Sărmășel și
Sărmașu
Radovan

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
SB: zona localităților ROSCI0148
38 10kmE541N265 CON SB 8
Copșa Mică și Valea Viilor ROSCI0382
Cucerdea, Iernut și Sânpaul
BN: zona localităților
40 10kmE541N276 CON BN ROSCI0400 8
Bârla, Domnești și Sărata;
ROSCI0085
ALP SB: zona localității Turnu
41 10kmE542N261 SB ROSCI0132 8
CON Roșu
ROSCI0304
ROSCI0079
ROSCI0154
43 10kmE542N283 ALP 6
44 10kmE543N274 CON MS 8
Brâncovenești și Reghin ROSCI0368
Apold, Daneș și Sighișoara
Chibed, Ghidari, Miercurea
Nirajului, Neaua și Trei
Sate
Bradului
ROSCI0196
48 10kmE548N282 ALP SV SV: muntele Rarău 6
ROSCI0212
Borsec și Capu Corbului
ROSCI0303
50 10kmE550N266 BV ROSCI0317 10
ROSCI0329
51 10kmE550N273 ALP HR 8
Senetea și Suseni ROSCI0113
HR: zona lacul Roșu –
HR ROSCI0027
52 10kmE551N276 ALP Cheile Bicazului; NT: zona 8
NT ROSCI0033
53 10kmE551N284 SV ROSCI0365 4
CON Păltinoasa
PH: zona localităților
Azuga și Bușteni
Călinești și Măriței

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
ROSCI0055
BV: zona localităților Podu
ALP BV ROSCI0056
56 10kmE553N264 Oltului și Prejmer; CV: 10
CON CV ROSCI0170
zona localităților Ariușd
ROSCI0329
ROSCI0037
ALP CV ROSCI0091
CON HR ROSCI0248
Tușnad
ROSCI0329
ROSCI0007
58 10kmE553N270 ALP HR Ciucsângeorgiu, Sâncrăieni 10
ROSCI0323
și Sântimbru
59 10kmE554N280 NT ROSCI0270 6
CON Agapia și Văratec
GR: Pădurea Găiseni; zona
ROSCI0106
60 10kmE555N250 CON GR Pădurea Căscioarele – 8
ROSCI0138
Malu Spart
CV: zona localităților
ALP ROSCI0111
CON ROSCI0374
Moacșa, Reci și Valea Mare
Chintinici, Cut, Luminiș,
ALP
62 10kmE556N277 NT Măstăcan, Negulești, Piatra ROSCI0156 10
CON
Șoimului, Săvinești,
Slobozia și Sovoaia
ALP CV: zona localităților ROSCI0130
63 10kmE557N268 CV 6
CON Lemnia ROSCI0374
64 10kmE550N241 CON TR 6
Măgurele ROSCI0376
GR: zona grindul Slobozia
– lacul Șaica
CON
STE
Buimăceni
68 10kmE560N247 CON GR Tătarului, Pădurea ROSCI0043 10
Comana
69 10kmE560N275 CON BC 6
Bacău, Hemeiuș și Lilieci
CON IL: teritoriul administrativ
70 10kmE562N254 IL ROSCI0290 4
STE al localității Dridu

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
71 10kmE562N283 CON IS Bogonos, Românești și ROSCI0221 10
Ursoaia ROSCI0265
IS: Pădurea Mârzești; zona
localităților Cuza Vodă, ROSCI0171
72 10kmE563N283 CON IS 10
Dorobanț, Rediu, Tăuțești ROSCI0265
și Valea Lupului
Podeni și Vulturești
GL: zona localității
GL ROSCI0072
74 10kmE567N265 STE Lungoci; VN: zona 8
VN ROSCI0162
localității Călienii Noi
ROSCI0022
75 10kmE569N249 STE CT CT: zona localității Ostrov 6
ROSCI0131
ROSCI0105
Băneasa și Oancea
ROSCI0165
VS: zona localității Cârja,
Mungeni și Rânzești;
BR: zona localităților
78 10kmE571N258 STE BR Berteștii de Jos și Cuza ROSCI0006 6
Vodă
ROSCI0105
ROSCI0151
Vânători
Ceamurlia; zona
80 10kmE572N249 STE CT localităților Băneasa, ROSCI0172 11
Carvăn, Făurei, Goruni,
Lipnița, Răzoarele și Tudor
Vladimirescu
CT: Canaralele Hârșovei;
ROSCI0022
81 10kmE573N256 STE CT zona localităților Ciobanu 10
ROSCI0278
și Hârșova
TL: Culmea Pricopan,
Dealul Cheia, lacul Sărat,
Culmea Măcin (pădurea
Îmbuzită), Culmea Măcin ROSCI0123
82 10kmE573N263 STE TL 10
(Chetrosul Mare), Dealul ROSCI0012
lui Stănilă; zona
localităților Luncavița și
Măcin

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
CT: zona localităților
83 10kmE574N253 STE CT Cernavodă, Seimeni, ROSCI0022 8
Seimenii Mici
ROSCI0123
84 10kmE574N261 STE TL TL: Deal Priopcea 6
ROSCI0201
CT: Pădurea Dumbrăveni;
85 10kmE575N248 STE CT zona localităților ROSCI0071 8
Dumbrăveni și Olteni
CT: rezervațiile Cheia;
86 10kmE577N255 STE CT zona localităților Casian, ROSCI0215 10
Gura Dobrogei și Târgușor
TL: ona localităților Mihai
ROSCI0067
87 10kmE577N261 STE TL Bravu, Nalbant, Nicolae 10
ROSCI0201
Bălcescu și Satu Nou
TL: pădurea Babadag; zona
88 10kmE578N259 STE TL localității Ceamurlia de Jos ROSCI0201 8
și Ceamurlia de Sus
CT: lacul Mangalia,
Pădurea Hagieni; zona
PON ROSCI0157
89 10kmE579N248 CT localităților Albești, 10
STE ROSCI0114
Hagieni, Limanu și
Vânători
CT: lacul Agigea; zona
PON ROSCI0073
90 10kmE579N251 CT localităților Agigea, Eforie 10
STE ROSCI0398
Nord, Lazu și Techirghiol
CT: grindul Saele, zona
PON
91 10kmE579N256 CT cetății Histria; zona ROSCI0065 10
STE
localităților Istria și Săcele
92 10kmE580N255 CT 4
TL: Dealurile Beștepe;
zona localității Mahmudia
94 10kmE582N264 TL ROSCI0065 4
STE Caraorman
PON TL: grindul Letea; zona
95 10kmE583N266 TL ROSCI0065 6
STE localității C.A. Rosetti
TL: Canalul Tătaru,
ROSCI0065
Grindul Sărăturile-Sfântu
Gheorghe și zona localității
ROSCI0237
Sfântu Gheorghe

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
TM: câmpul Sebeșteana și
văile care îl străbat; brațul ROSCI0109
97 10kmE518N255 PAN TM 2
mort și păduricea de la SV ROSCI0346
de Cebza
TM: terenurile agricole din
jurul loc. Buziaș, trecerea
PAN
98 10kmE522N257 TM DJ143 peste calea ferată, ROSCI0336 4
CON
zona dintre Căpăt și Păd
Dumbrava
AB AB: Vulcanii noroiosi de la
99 10kmE538N263 CON ROSCI0211 2
SB Boz, Valea Șpring
OT OT: Valea Vedea, râul și

100 10kmE548N249 CON ROSCI0341 2
AG valea Cotmeana
AG: Valea Coșești, Valea ROSCI0326

101 10kmE548N255 CON AG 2
Doamnei ROSCI0316
102 10kmE555N289 CON BT 2
Vornicesei, Dealul Siliștei
NT: Dealul Leheni; IS:
NT
103 10kmE561N280 CON Dealul Dogarului, Dealul ROSCI0152 2
IS
Pădurețului
CON VN VN: Lunca Siretului, Lunca ROSCI0162

104 10kmE564N270 2
STE GL Trotușului ROSCI0334
IL BR: Lacul Plașcu; IL:

105 10kmE567N256 STE 2
BR Valea Lată Sărată
GL: Valea Gologan, Movila
106 10kmE568N268 STE GL 2
Dăbaril
107 10kmE568N277 VS ROSCI0335 2
STE Culmea Recea
vară.
Resurse alocate
centrul regional.
Hyla arborea
brotăcel
Descrierea speciei
Morfologie: este un amfibian de dimensiuni mici, lungimea corpului adulților fiind de

cca 4,5 cm. Culoarea uzuală a exemplarelor metamorfozate este verde deschisă pe partea
dorsală a corpului și albicioasă, fără pete, pe partea ventrală.
La vârful degetelor arte discuri adezive. Masculul are un singur sac vocal, plasat sub
gușă, unde pielea are culoare mai închisă decât la femele.
Distribuție: în toate regiunile țării, de la șes până la cca 800 m altitune.
Habitate: populațiile cele mai numeroase sunt întâlnite în habitatele de câmpie și
colinare.
Preferă zonele umede precum bălți, mlaștini sau canale în preajma cărora există păduri,
tufișuri sau stufărișuri dar poate fi găsită și în zone antropizate cum ar fi grădini, parcuri sau
livezi.

ADN din mediu ✓ ✓ ✓ s
Transectul vizual acvatic diurn ✓ ✓ ✓ s
postmetamorfică
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
BH: zona localităților Ateaș
și Cefa
ROSCI0031
ROSCI0206
CON AR: Băile Lipova; zona ROSCI0064
3 10kmE522N262 AR 10
PAN localităților Lipova și Milova ROSCI0370
CON AR: zona localităților Beliu, ROSCI0218
4 10kmE523N266 AR 10
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
ROSCI0050
CON BH: zona localității Husasău
5 10kmE523N273 BH ROSCI0145 10
PAN de Criș, Săbolciu și Sărand
ROSCI0267
BH: zona localităților Adoni,
CON
6 10kmE523N277 BH Cherechiu, Cheșereu, ROSCI0021 10
PAN
Otomani, Tarcea și Târgușor;
Carei, Ciumești, Foieni,
Ianculești, Marna Nouă și
Sanislău
8 10kmE526N262 CON AR Căprioara, Săvârșin și ROSCI0355 10
Temeșești ROSCI0406
CON SM: zona localităților Doba și
9 10kmE527N281 SM 4
PAN Mădăraș
SJ: zona localităților Bănișor,
10 10kmE528N274 CON SJ Fizeș, Lazuri, Sâg și Valcău ROSCI0322 10
de Jos
11 10kmE528N284 CON SM Pădurea Porumbești; zona ROSCI0214 8
localității Bercu Nou
localităților Dubova,
Ieșelnița, Ogradena și
Plavișevița
13 10kmE530N280 CON MM Asuaju de Sus și Asuaju de ROSCI0275 6
Jos
SM: zona localităților Livada,
14 10kmE530N283 CON SM Medieș Vii, Orașu Nou și ROSCI0214 10
Pășunea Mare
ROSCI0054
15 10kmE531N261 HD ROSCI0136 10
CON Mintia și Vețel
ROSCI0373
Păușa și Romita
ROSCI0173
17 10kmE532N245 CON MH localităților Burila Mare, 10
ROSCI0306
Jiana și Scăpău
SJ: zona localităților Briglez,
18 10kmE532N277 CON SJ Cristolțel, Prodănești, Solona, ROSCI0314 10
Surduc, Tihău și Var
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
DJ: zona localităților Calafat
și Ciupercenii Noi
Întregalde și Poiana Galdei
CJ: Fânațele Clujului (Valea ROSCI0078
21 10kmE535N273 CON CJ 6
Fânațelor) ROSCI0295
ROSCI0063
ALP GJ: zona localității Bumbești-
22 10kmE536N254 GJ ROSCI0128 8
CON Jiu
ROSCI0129
ALP CJ: zona localităților Mihai ROSCI0034
23 10kmE536N270 CJ 10
CON Viteazu, Săndulești și Tureni ROSCI0035
CJ: zona localităților Bont,
Nicula și Săcălaia
ROSCI0004
ROSCI0187
ALP
26 10kmE539N255 GJ GJ: zona localității Novaci ROSCI0128 4
CON
CJ: zona localităților Geaca,
CJ Năoiu și Sâmboleni; MS:
27 10kmE539N273 CON ROSCI0333 10
MS zona localităților Sărmășel și
Sărmașu
BN: zona localităților Coșbuc
și Salva
Cucerdea, Cipău și Sânpaul
Domnești și Mărișelu
ROSCI0015
31 10kmE542N256 ALP VL VL: zona schitului Pătrunsa 4
ROSCI0046
ROSCI0079
MS: zona localității Ceaușu
de Câmpie
ROSCI0154
33 10kmE543N274 CON MS 8
ALP
34 10kmE545N258 AG AG: zona lacului Vidraru ROSCI0122 4
CON
MS: zona localităților Apold,
35 10kmE545N267 CON MS Daneș, Șaeș, Șapartoc și ROSCI0227 10
Sighișoara
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
Chibed, Eremieni, Ghindari,
Miercurea Nirajului și Trei
Sate
SV: valea pârâului Colbu; ROSCI0196
38 10kmE548N282 ALP SV 8
zona localității Cojoci ROSCI0212
39 10kmE550N241 CON TR 6
Măgurele ROSCI0376
ROSCI0303
ALP
40 10kmE550N266 BV BV: zona localității Hoghiz ROSCI0317 8
CON
ROSCI0329
41 10kmE550N273 ALP HR 10
de Vede
ALP SV: zona localităților Ciprian
43 10kmE551N284 SV ROSCI0365 6
CON Porumbescu și Păltinoasa
44 10kmE552N287 CON SV Călinești, Dragomirna și ROSCI0075 8
Mitocași
BV: zona localităților Bod, ROSCI0055
ALP BV Podu Oltului și Prejmer; CV: ROSCI0056
45 10kmE553N264 10
CON CV zona localităților Ariușd și ROSCI0170
Chichiș ROSCI0329
CV: zona localităților Bicsad ROSCI0037
ALP CV și Micfalău; HR: Lacul Sfânta ROSCI0091
46 10kmE553N268 10
CON HR Ana; zona localității Băile ROSCI0248
Tușnad ROSCI0329
HR: zona localității ROSCI0007
47 10kmE553N270 ALP HR 6
Sâncrăieni ROSCI0323
48 10kmE554N280 NT ROSCI0270 6
CON Crăcăoani și Magazia
49 10kmE555N258 PH ROSCI0283 4
CV: Mestecănișul Reci; zona
ALP ROSCI0111
50 10kmE555N265 CV localităților Boroșneu Mare, 10
CON ROSCI0374
Brateș și Reci
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
Chintinici, Cut, Dumbrava
ALP Deal, Măstăcan, Roznov,
51 10kmE556N277 NT ROSCI0156 12
CON Slobozia, Sovoaia, Luminiș,
Negulești, Piatra Șoimului și
Săvinești
ALP ROSCI0130
CON ROSCI0374
IS: zona localității Muncelu ROSCI0363
53 10kmE557N281 CON IS 6
de Sus ROSCI0378
CON
STE
Buimăceni
Tătarului, Pădurea Comana;
zona localității Comana
BC: zona localităților Bacău
58 10kmE560N275 CON BC 2
și Lilieci
CON
59 10kmE561N251 IF IF: Pădurea Brănești ROSCI0308 4
STE
ROSCI0058
IS: zona localităților Horlești
60 10kmE562N283 CON IS ROSCI0221 10
și Românești
ROSCI0265
61 10kmE563N283 CON IS 10
Rediu, Tăuțești și Valea ROSCI0265
Lupului
VS: zona localităților Podeni
și Vulturești
63 10kmE565N281 CON IS IS: zona localității Poieni ROSCI0135 4
64 10kmE567N265 STE GL 6
Conachi ROSCI0162
ROSCI0022
ROSCI0131
ROSCI0105
Băneasa, Rogojeni și Roșcani
ROSCI0165
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
VS: zona localităților Cârja și
Rânzești
GL: zona localităților Sivița, ROSCI0105
68 10kmE571N266 STE GL 10
Tătarca, Tulucești și Vânători ROSCI0151
Ceamurlia; zona localităților
Băneasa, Goruni și Răzoarele
ROSCI0022
ROSCI0278
TL: Culmea Pricopan, nord-
vestul Culmii Măcin; zona ROSCI0123
71 10kmE573N263 STE TL 10
localităților Jijila, Luncavița ROSCI0012
și Măcin
Cernavodă
TL: zona localităților Cerna și ROSCI0123
73 10kmE574N261 STE TL 8
Turcoaia ROSCI0201
CT: zona localităților Cheia și
Gura Dobrogei
ROSCI0067
75 10kmE577N261 STE TL TL: Dealul Denistepe 6
ROSCI0201
76 10kmE578N259 STE TL TL: sudul pădurii Babadag ROSCI0201 4
CT: Pădurea Hagieni; zona
PON ROSCI0157
77 10kmE579N248 CT localităților Hagieni și 10
STE ROSCI0114
Limanu
PON CT: Lacul Agigea; zona ROSCI0073
78 10kmE579N251 CT 8
STE localității Agigea ROSCI0398
PON CT: grindul Saele; zona
79 10kmE579N256 CT ROSCI0065 6
STE cetății Histria
80 10kmE580N255 CT 4
TL: Dealurile Beștepe; zona
PON TL: Grindul Perișor; zona ROSCI0065
82 10kmE582N260 TL 6
STE cherhanalei Perișor ROSCI0066
TL: canal Litcov, canal
PON Perivolovca; zona
83 10kmE582N264 TL ROSCI0065 10
STE localităților Caraorman și
Crișan
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
PON TL: grindul Letea; zona
84 10kmE583N266 TL ROSCI0065 6
STE localității Letea
Flămânda, Grindul ROSCI0065
85 10kmE585N262 PON TL Sărăturile- Sfântu Gheorghe ROSCI0066 10
și zona localității Sfântu ROSCI0237
Gheorghe
PAN terenurile agricole din jurul
86 10kmE522N257 TM ROSCI0336 8
CON loc. Buziaș, trecerea DJ143
peste calea ferată, zona dintre
Căpăt și Păd Dumbrava
Bujoru
Doștatului, Vulcanii noroiosi
AB
88 10kmE538N263 CON de la Boz, Valea Șpring; SB: ROSCI0211 6
SB
Dealu Rotund, Valea
Sângătin
DB: Pădurea Catargioaica, ROSCI0344
89 10kmE552N252 CON DB 2
Lunca Argeșului ROSCI0106

91 10kmE555N289 CON BT 2
Vornicesei, Lunca Jijiei
NT NT: Valea Veja; IS: Pădurea

92 10kmE561N280 CON ROSCI0152 2
IS și Valea Tarniței
CON BZ: Pădurea Știuculeasa

93 10kmE563N258 BZ ROSCI0259 2
STE (Maxenu), Pădurea Spătaru;
CON BC VS: Pădurea Mirenilor; BC: ROSCI0169
94 10kmE565N273 2
STE VS Pădurea Bălineștilor ROSCI0309
GL: Valea Gologan, Movila
95 10kmE568N268 STE GL 2
Dăbaril
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
CON VS: Pădurea Șișcani, Pădurea
96 10kmE568N277 VS ROSCI0335 2
STE Cloșca

vară.
Resurse alocate
centrul regional.
Pelophylax ridibundus
broasca de lac mare
Descrierea speciei
Morfologie: este o specie de dimensiuni mari, corpul adulților putând atinge și lungimea
de 15 cm. Tuberculul metatarsal, primul deget al membrului posterior de la bază, are o
dimensiune mică în comparație lungimea primului deget. Partea dorsală a corpului are de regulă
fondul de culoare verde, cu pete mari, de culoare mai închisă, până la negru. Abdomenul este
albicios, cu pete mari, de culoare închisă, sacii vocali ai masculilor sunt de culoare gri-cenușie,
iar coapsele membrelor posterioare sunt marmorate cu alb și cenușiu-bruniu.
Distribuție: este prezentă în zonele de șes și de deal, depresiuni intramontane, în toate
regiunile țării, fără să depășească altitudini de 800-1.000 m.
Habitate: trăiește atât în ape stătătoare, cât și în cele curgătoare. Este abundentă în apele
stătătoare cu vegetație acvatică și în cursul inferior al apelor curgătoare.

ADN din mediu s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Transectul acvatic diurn pentru anure s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Transectul vizual acvatic diurn s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Transectul auditiv ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Torța luminoasă ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
postmetamorfică

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
ROSCI0108
1 10kmE515N261 PAN AR AR: zona localității Seitin 6
ROSCI0345
ROSCI0115
2 10kmE518N260 PAN AR AR: zona localității Călacea 6
ROSCI0351
BH: zona localităților Ateaș,
3 10kmE520N271 PAN BH Berechiu, Cefa, Marțihaz și ROSCI0025 10
Sânnicolau Român
CS: zona localităților Baziaș, ROSCI0031
4 10kmE522N248 CON CS 10
Lescovița și Zlatița ROSCI0206
CON ROSCI0064
5 10kmE522N262 AR localităților Lipova, Radna și 10
PAN ROSCI0370
Șoimoș;
6 10kmE523N266 AR 10
ROSCI0050
CON Alparea, Cheriu, Fughiu,
7 10kmE523N273 BH ROSCI0145 11
PAN Husasău de Criș, Ineu,
ROSCI0267
Osorhei, Săbolciu și Săcădat
CON Albiș, Cherechiu, Cheșereu,
8 10kmE523N277 BH ROSCI0021 10
PAN Crestur, Otomani, Tarcea și
Târgușor
CON BH: zona localităților Forău, ROSCI0049
9 10kmE524N269 BH 10
PAN Petid și Sânnicolau de Beiuș ROSCI0061
Carei, Ciumești, Foieni,
Ianculești, Petrești și
Sanislău
ROSCI0064
Căprioara, Cuiaș, Hălăliș,
Săvârșin, Temeșești, Valea
ROSCI0406
Mare și Vărădia de Mureș
ROSCI0002
ALP
12 10kmE527N267 BH BH: zona localității Vașcău ROSCI0042 8
CON
ROSCI0200

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
CON
13 10kmE527N281 SM Baba Novac, Gelu, Doba, 10
PAN
Sătmărel și Terebești
Fizeș, Lazuri și Sâg
Pădurea Porumbești, Pădurea
15 10kmE528N284 CON SM Ristic; zona localităților ROSCI0214 10
Bercu, Bercu Nou, Halmeu și
Mesteacăn
16 10kmE529N247 CON MH localităților Dubova, ROSCI0206 10
Ieșelnița și Ogradena
17 10kmE530N280 CON MM Asuaju de Jos, Băița de Sub ROSCI0275 8
Codru și Urmeniș
Pădurea Tufoasă, Pădurea
Văgașu Mare, Pășunea
Tufoasă; zona localităților
Iojib, Livada, Medieș Vii și
Orașu Nou
ROSCI0054
19 10kmE531N261 HD ROSCI0136 10
ROSCI0373
HD: zona localității ROSCI0121
20 10kmE531N265 ALP HD 6
Mihăileni ROSCI0339
Păușa, Poarta Sălajului,
Românași, Romita și Stâna
MH: zona localităților Burila
ROSCI0173
22 10kmE532N245 CON MH Mare, Burila Mică, Jiana, 10
ROSCI0306
Jiana Mare și Scăpău
SJ: zona localităților Băbeni,
Briglez, Cristolțel,
Prodănești, Solona, Surduc,
Tihău și Var
ALP
24 10kmE532N284 SM Certeze, Huta Certeze și ROSCI0358 8
CON
Negrești-Oaș
Coruia, Posta și Remetea

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
Chioarului
ALP HD: zona localității Ohaba ROSCI0087
26 10kmE534N257 HD 6
CON Ponor ROSCI0236
AB: zona localității Poiana
Galdei
CJ: valea Fânațelor (Fânațele
ROSCI0078
28 10kmE535N273 CON CJ Clujului) și zona localității 8
ROSCI0295
Câmpenești
ROSCI0063
ALP GJ: zona localităților
29 10kmE536N254 GJ ROSCI0128 10
CON Bumbești- Jiu și Sadu
ROSCI0129
CJ: Cheile Turzii; zona
ALP ROSCI0034
30 10kmE536N270 CJ localităților Mihai Viteazu, 10
CON ROSCI0035
Petreștii de Jos și Săndulești
31 10kmE537N275 CON CJ Fizeșu Gherlii, Gherla și ROSCI0099 10
Săcălaia
ROSCI0004
ROSCI0187
ALP GJ: zona Peșterii Muierii;
33 10kmE539N255 GJ ROSCI0128 6
CON zona localității Polovragi
Cămărașu, Geaca, Năoiu și
CJ
34 10kmE539N273 CON Sâmboleni; MS: zona ROSCI0333 10
MS
localităților Sărmașu și
Sărmășel
și Salva
37 10kmE541N276 CON BN Domnești, Mărișelu, Sărata și ROSCI0400 10
Sărățel
SB: zona localităților Mohu, ROSCI0085
ALP
38 10kmE542N261 SB Racoviță, Tălmaciu, Turnu ROSCI0132 10
CON
Roșu și Veștem ROSCI0304
ROSCI0079
ROSCI0154
ROSCI0124
40 10kmE542N283 ALP BN BN și MM: Munții Rodnei 6
ROSCI0125

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
ROSCI0320
ROSCI0368
Suseni
SB: zona localității Arpașu de
Jos;
MS: zona localităților Șaeș și
Sighișoara
44 10kmE545N271 CON MS Ghindari, Miercurea ROSCI0297 8
Nirajului și Trei Sate
MS: zona localităților Lunca
și Capu Corbului
ROSCI0303
ALP BV: zona localităților Hoghiz
47 10kmE550N266 BV ROSCI0317 10
CON și Racoș
ROSCI0329
48 10kmE550N273 ALP HR 10
de Vede
HR ROSCI0027
50 10kmE551N276 ALP Bicazului;; NT: zona 8
NT ROSCI0033
51 10kmE551N284 SV ROSCI0365 4
CON Păltinoasa
ROSCI0055
BV: zona localității Podu
ALP ROSCI0056
53 10kmE553N264 BV Oltului CV: zona localităților 10
CON ROSCI0170
Ariușd, Chichiș și Ilieni
ROSCI0329
ROSCI0037
ALP CV: zona localităților Bicsad ROSCI0091
54 10kmE553N268 CV 10
CON și Micfalău ROSCI0248
ROSCI0329
55 10kmE553N270 ALP HR 6
56 10kmE554N280 NT ROSCI0270 6
CON Crăcăoani și Magazia
57 10kmE555N250 CON GR GR: Pădurea Căscioarele, ROSCI0106 10

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
Pădurea Găiseni; zona ROSCI0138
localității Zădăriciu
58 10kmE555N258 PH ROSCI0283 4
CON Valea Doftanei
ALP ROSCI0111
CON ROSCI0374
Moacșa și Reci
ALP Deal, Luminiș, Măstăcan,
60 10kmE556N277 NT ROSCI0156 10
CON Negulești, Piatra Șoimului,
Roznov, Săvinești, Slobozia
și Sovoaia
ALP ROSCI0130
CON ROSCI0374
63 10kmE557N281 CON IS 6
de Sus ROSCI0378
GR: malul Dunării (zona
64 10kmE558N243 CON GR ostroavelor Cama si Dinu); ROSCI0088 6
zona localității Malu
CON
STE
GR: Padina Tătarului,
66 10kmE560N247 CON GR Pădurea Comana; zona ROSCI0043 8
BC: zona localităților Bacău
67 10kmE560N275 CON BC 4
și Lilieci
CON IF: Pădurea Cernica (zona
68 10kmE561N251 IF ROSCI0308 4
STE dinspre Brănești)
IS: zona localităților Avântu, ROSCI0058
69 10kmE562N283 CON IS Bogonos, Horlești și ROSCI0221 10
70 10kmE563N283 CON IS 10
Iași, Rediu, Tăuțești și Valea ROSCI0265
Lupului
și Vulturești
72 10kmE567N262 CON BR BR: zona localității Grădiștea ROSCI0005 6

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
GL: zona bălții lui Chircă;
GL ROSCI0072
73 10kmE567N265 STE zona localității Lungoci; VN: 10
VN ROSCI0162
zona localității Câinenii Noi
CL: zona Chiciu; zona
CL ROSCI0022
74 10kmE569N249 STE localității Călărași; CT: zona 10
CT ROSCI0131
localității Ostrov
GL: zona localităților ROSCI0105
76 10kmE570N270 STE GL Băneasa, Oancea, Rogojeni și ROSCI0139 10
Roșcani ROSCI0165
Rânzești
BR: zona localităților
Berteștii de Jos și Cuza Vodă
79 10kmE571N266 STE GL 10
80 10kmE572N249 STE CT Ceamurlia; zona localităților ROSCI0172 10
Băneasa, Goruni, Negureni și
Răzoarele
ROSCI0022
ROSCI0278
Pricopan, Dealul Cheia,
ROSCI0123
82 10kmE573N263 STE TL Culmea Măcin (Dealul 10
ROSCI0012
Căpușa); zona localității
Măcin
CT: Insula Mare a Ialomiței,
valea Seimeni; zona
localităților Cernavodă și
Seimeni
ROSCI0123
84 10kmE574N261 STE TL TL: zona localității Turcoaia 6
ROSCI0201
Dumbrăveni
CT: rezervațiile Cheia și
Gura Dobrogei; zona
localităților Cheia, Gura
Dobrogei și Târgușor
ROSCI0067
87 10kmE577N261 STE TL TL: Deal Denistepe 6
ROSCI0201

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
TL: zona localității
Ceamurlia de Jos
CT: lacul Mangalia, Pădurea
PON ROSCI0157
89 10kmE579N248 CT Hagieni; zona localităților 10
STE ROSCI0114
Albești și Limanu
CT: lacul Agigea; zona
PON ROSCI0073
90 10kmE579N251 CT localităților Agigea și 10
STE ROSCI0398
Techirghiol
CT: lacul Nuntași, sud-vestul
PON lacului Sinoe, lacul Tuzla;
91 10kmE579N256 CT ROSCI0065 10
STE zona cetății Histria; zona
localităților Istria și Săcele
92 10kmE580N255 CT 4
TL: canalul Litcov; zona
TL: lacul Dranov, zona
PON ROSCI0065
94 10kmE582N260 TL cherhanalei Perișor, zona 8
STE ROSCI0066
cherhanalei Periteașca
TL: lacul Isac, lacul Cuibul
cu Lebede, lacul Chiril,
PON canalul Litcov, canalul
95 10kmE582N264 TL ROSCI0065 10
STE Perivolovca, zona
localităților Caraorman și
Crișan
PON TL: canalul Magearu; zona
96 10kmE583N266 TL ROSCI0065 8
STE localităților Letea și Sfiștofca
ROSCI0065
ROSCI0237
Gheorghe
TM: Timișul mort; malurile ROSCI0109

98 10kmE518N255 PAN TM 2
râului Timiș ROSCI0346

99 10kmE522N257 TM ROSCI0336 10
CS: Râul Timiș, dealurile din
CON ROSCI0385
100 10kmE528N254 CS estul Ilovei, Valea 12
ALP ROSCI0126
Bolvașnița, Valea Mare și

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
Valea Șopotului, Vârciorova;

Bujoru;
Doștatului, Vulcanii noroiosi
AB
102 10kmE538N263 CON de la Boz, Valea Șpring; SB: ROSCI0211 10
SB
Dealu Rotund, Valea
Sângătin
OT: Dealul și Valea Știubeia,
Valea Cernișor, Pădurea ROSCI0296
103 10kmE544N248 CON OT 4
Buzescu, Valea Beica, Schitu ROSCI0168
din Deal;
OT OT: Valea Vedea; AG:

104 10kmE548N249 CON ROSCI0341 2
AG Acumularea Stolnici

Olarilor, Dealul Turcului, ROSCI0326
105 10kmE548N255 CON AG 6
Valea Doamnei, Valea ROSCI0316
Dadului;
DB: Dealul La Cloșca,
Pădurea Catargioaica, Valea ROSCI0344
106 10kmE552N252 CON DB 15
Cobia, Valea Morii, Lunca ROSCI0106
Argeșului, Pârâul Potop;
Pleașa, Valea Dulce, Valea
cu Țipirig, Valea Olarului,
Pădurea Mija;
108 10kmE555N289 CON BT 2
Iazurilor
NT NT: Valea Veja, Iazul

109 10kmE561N280 CON ROSCI0152 2
IS Chicera
CON BZ: Valea Călmățuiului,

110 10kmE563N258 BZ ROSCI0259 2
STE Iazul de la Bălaia

111 10kmE564N270 2

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
112 10kmE565N273 2
IL BR: Lacul Chioibășești,
113 10kmE567N256 STE 2
BR Lacul Plașcu
114 10kmE568N268 STE GL 2
Jeru,
115 10kmE568N277 VS ROSCI0335 2
STE Grumezoaia și Elan

vară.
Resurse alocate
centrul regional.

Pelophylax kl. esculentus

broasca mică de lac
Descrierea speciei
Morfologie: Pelophylax kl. esculentus este un hibrid al speciilor Pelophylax ridibundus și

Pelophylax lessonae. Este un amfibian de dimensiuni relativ mari, corpul adulților putând atinge
lungimea de până la 12 cm.
Tuberculul metatarsal intern este proeminent, comprimat lateral, și privit din profil are
formă aproape semilunară.
La adulți partea dorsală a corpului are de regulă fondul de culoare verde, uneori cu pete
brune și de regulă cu o bandă de culoare mai deschisă de-a lungul coloanei vertebrale.
Abdomenul este albicios, uniform colorat fără pete evidente. Sacii vocali ai masculilor sunt
de culoare gricenușie, iar coapsele membrelor posterioare sunt marmorate cu alb.
Distribuție: în toate regiunile țării, urcând la altitudini mai mari comparativ cu P.
ridibundus.
Habitate. Este un amfibian euritop, ocupând habitatele celor 2 specii parentale P.
ridibundus și P. lessonae: lacuri, bălți. De multe ori evită apele curgătoare.

Transectul acvatic diurn pentru anure s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Transectul vizual acvatic diurn s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s

Transectul auditiv s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Torța luminoasă s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
postmetamorfică
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
ROSCI0031
ROSCI0206
CON
2 10kmE523N266 AR AR: zona localității Ineu ROSCI0021 4
PAN
CON
3 10kmE523N277 BH BH: zona localității Săcueni ROSCI0021 4
PAN
4 10kmE524N280 PAN SM Berea, Carei, Ciumești, ROSCI0020 10
Foieni, Ianculești și Sanislău
ROSCI0064
Căprioara și Săvârșin
ROSCI0406
CON SM: zona localităților Doba,
6 10kmE527N281 SM 6
PAN Gelu și Sătmărel
SM: zona localităților Bercu
și Halmeu
8 10kmE530N283 CON SM Livada, Medieș Vii, Orașu ROSCI0214 10
Nou și Pășunea Mare
ROSCI0173
9 10kmE532N245 CON MH MH: Deal Chilia 6
ROSCI0306
ALP GJ: zona localității ROSCI0063
10 10kmE536N254 GJ 8
CON Bumbești-Jiu ROSCI0128
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
ROSCI0129
11 10kmE537N275 CON CJ CJ: zona localității Gherla ROSCI0099 4
ROSCI0124
ALP MM: zona localității
12 10kmE537N284 MM ROSCI0251 8
CON Strâmtura
ROSCI0264
13 10kmE539N273 CON CJ CJ: zona localității Geaca ROSCI0333 4
ROSCI0085
ALP
14 10kmE542N261 SB SB: valea râului Cibin ROSCI0132 8
CON
ROSCI0304
Sighișoara
16 10kmE551N284 SV ROSCI0365 4
CON Păltinoasa
BV: zona localităților Bod, ROSCI0055
ALP BV Hărman, Podu Oltului și ROSCI0056
18 10kmE553N264 10
CON CV Prejmer; CV: zona ROSCI0170
localităților Ariușd și Ilieni ROSCI0329
ALP CV: zona localităților Bita, ROSCI0111
19 10kmE555N265 CV 10
CON Brateș și Reci ROSCI0374
ALP Chintinici, Cut, Dumbrava
20 10kmE556N277 NT ROSCI0156 10
CON Deal, Negulești, Roznov,
Săvinești și Slobozia
CON
STE
23 10kmE560N247 CON GR Tătarului, Pădurea Comana, ROSCI0043 10
râul Gurban; zona localității
Comana
24 10kmE560N275 CON BC BC: zona localității Bacău 2
CON
25 10kmE561N251 IF IF: Pădurea Cernica ROSCI0308 4
STE
26 10kmE562N283 CON IS Avântu, Bogonos și ROSCI0221 10
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
ROSCI0171
27 10kmE563N283 CON IS Vodă, Dorobanț, Iași și 10
ROSCI0265
Valea Lupului
Podeni și Vulturești
ROSCI0072
29 10kmE567N265 STE GL GL: zona localității Lungoci 6
ROSCI0162
ROSCI0105
Oancea și Rogojeni
ROSCI0165
VS: zona localităților Cârja
și Rânzești
GL: zona localităților Sivița,
ROSCI0105
32 10kmE571N266 STE GL Tătarca, Tulucești și 10
ROSCI0151
Vânători
Iortmac, Pădurea Negureni
ROSCI0022
ROSCI0278
TL: Culmea Pricopan (Deal
Cheia), nord-vestul Culmii ROSCI0123
35 10kmE573N263 STE TL 10
Măcin (Dealul lui Stănilă); ROSCI0012
zona localității Măcin
36 10kmE575N248 STE CT CT: Pădurea Dumbrăveni ROSCI0071 4
37 10kmE577N255 STE CT CT: zona localității Cheia ROSCI0215 4
PON
38 10kmE579N256 CT CT: lacul Nuntași ROSCI0065 4
STE
PON TL: zona localităților
39 10kmE582N264 TL ROSCI0065 6
STE Caraorman și Crișan
ROSCI0065
ROSCI0237
Gheorghe

41 10kmE548N249 CON ROSCI0341 2
DB: Lunca Argeșului, ROSCI0344

42 10kmE552N252 CON DB 2
Pârâul Potop ROSCI0106
DB: Pârâul Pâscov, Valea
Dulce, Valea cu Țipirig,
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
Valea Olarului
BT: pârâul Vornicesei, Valea

44 10kmE555N289 CON BT 2
Săvescu, Lunca Jijiei
NT NT: Valea Veja, Iazul

45 10kmE561N280 CON ROSCI0152 2
IS Chicera

46 10kmE564N270 2

47 10kmE568N268 STE GL 2
Jeru, Valea Jepea

48 10kmE568N277 VS ROSCI0335 2
STE Grumezoaia

vară

Resurse alocate

centrul regional.
Pelophylax lessoane
broasca mică verde
Deși mult timp menționată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările
ulterioare, doar în anexa 4B - specii de interes național, broasca mică verde - Pelophylax
lessonae este listată ca specie strict protejată în Directiva Habitate încă din 1992.
Descrierea speciei
Morfologie: P. lessonae este cea mai mică broască din complexul broaștelor verzi,
nedepășind 9 cm lungime totală.
Ceea ce o deosebește de celalte 2 specii de broaște verzi din complex P. ridibundus și P.
kl. lessonae sunt membrele posterioare scurte, cu primul deget foarte scurt și un tubercul
metatarsal bine dezvoltat.
Coloritul variază mult, existând forme verzi până la maro, frecvent cu pete negre și uneori
cu o dungă longitudinală verde.
În zona inghinală prezintă un model marmorat cu galben și negru.
Masculii prezintă saci vocali laterali albi și doar în perioada de reproducere calozități
nupțiale pe primul deget al membrelor anterioare.
Spre deosebire de celelalte broaște verzi, P. lessonae este mai puțin legată de habitatele
acvatice, având capacitatea de a se îngropa în sol și hibernând în habitate terestre.
Distribuție: în aproape toate regiunile țării, până la altitudini de 800m.
Habitate: folosește adesea habitate acvatice temporare și permanente, cu adâncimi mai
reduse decât cele folosite de celelalte 2 specii.
Poate suporta variații mai mari ale hidroperioadei habitatelor acvatice, făcând față bine
uscăciunii.

Transectul acvatic diurn pentru anure s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Transectul vizual acvatic diurn s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Transectul auditiv s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Torța luminoasă s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
postmetamorfică
jos și au fost stabilite conform aceleiași metodologii, prezentate în Ghidul sintetic de
monitorizare a speciilor comunitare de reptile și amfibieni din România, Török Zs., Ghira I.,
Sas I., Zamfirescu Șt., 2013, pe baza semnalărilor din articolul științific Diversity and
Distribution of Amphibians in Romania, Cogălniceanu et al., 2013.
Nr
Nr. Cod ETRS89 Bioreg Județ Sit Natura
Zone propuse careuri
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
ROSCI0065
ROSCI0237
Gheorghe
Pricopan, Dealul Cheia,
ROSCI0123
2 10kmE573N263 STE TL Culmea Măcin (Dealul 10
ROSCI0012
Căpușa); zona localității
Măcin
CT: Insula Mare a Ialomiței,
valea Seimeni; zona
Seimeni
CON
STE
5 10kmE560N247 CON GR Tătarului, Pădurea Comana, ROSCI0043 10
râul Gurban; zona localității
Comana
ALP ROSCI0111
CON ROSCI0374
Moacșa și Reci
NT NT: Valea Veja; IS: Pădurea

7 10kmE561N280 CON ROSCI0152 2
IS și Valea Tarniței

8 10kmE551N284 SV ROSCI0365 4
CON Păltinoasa
ROSCI0173
10 10kmE532N245 CON MH MH: Deal Chilia 6
ROSCI0306
ALP ROSCI0034
12 10kmE536N270 CJ localităților Mihai Viteazu, 10
CON ROSCI0035
Petreștii de Jos și Săndulești
CON
13 10kmE523N277 BH BH: zona localității Săcueni ROSCI0021 4
PAN
Nr
Nr. Cod ETRS89 Bioreg Județ Sit Natura
Zone propuse careuri
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
14 10kmE524N280 PAN SM Carei, Ciumești, Foieni, ROSCI0020 10
Ianculești și Sanislău

vară.
Resurse alocate
Rana arvalis
broasca de mlaștină
Descrierea speciei
Morfologie: corpul este scurt și îndesat, trunchiul ajunge până la 8 cm; la cap botul este
ascuțit, pupila este orizontală. Timpanul este distinct, depărtat de ochi. Picioarele sunt scurte:
articulația tibio-tarsală a piciorului posterior întins înainte ajunge până deasupra ochilor, nărilor
sau vârfului botului. Tuberculul metatarsal este dezvoltat, mare, dur, comprimat lateral, în
formă de sapă. Tegumentul dorsal și lateral este neted, cu verucozități negre sau brun închis
care în regiunea cefei formează pot forma un semn distinct de forma ^. Masculii au doi saci
vocali interni, membrele anterioare cu calozități nupțiale pe degetul intern în timpul perioadei
de reproducere.
Distribuție: în Transilvania, în bazine intramontane din Carpații Orientali, în nordul
Moldovei și nord-vestul Câmpiei de Vest.
Habitate: este o specie pretențioasă, ocupând doar anumite habitate, chiar și dintre cele
prielnice. Întotdeauna alege zone cu umiditate ridicată: mlaștini, turbării, pășuni umede, lunci,
zăvoaie umede; de obicei evită zonele cultivate. Este acvatică în perioada de reproducere și
ocazional în restul sezonului activ.

ADN din mediu ✓ ✓
Transectul vizual acvatic diurn ✓ ✓
Transectul auditiv ✓ ✓
Torța luminoasă ✓ ✓

postmetamorfică
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
Berechiu, Cefa și Marțihaz
CON ROSCI0064
2 10kmE522N262 AR AR: zona localitățiir Lipova 6
PAN ROSCI0370
3 10kmE523N266 AR 10
CON BH: zona localităților Adoni,
4 10kmE523N277 BH ROSCI0021 10
PAN Cheșereu, Otomani și Tarcea
SM: zona rezervației de dune
de la Foieni; zona
localităților Carei, Ianculești,
Marna Nouă și Petrești
CON SM: zona localităților Aliza,
6 10kmE527N281 SM 8
PAN Gelu, Mădăraș și Terebești
7 10kmE528N284 CON SM Pădurea Porumbești, ROSCI0214 8
Pădurea Ristic
Pădurea Văgașu Mare,
8 10kmE530N283 CON SM Pădurea Tufoasă, Pășunea ROSCI0214 10
Moileș, Pășunea Tufoasă;
zona localității Livada
ROSCI0054
ALP
9 10kmE531N261 HD HD: zona localității Șoimuș ROSCI0136 8
CON
ROSCI0373
Fizeșu Gherlii și Gherla
11 10kmE539N273 CON CJ CJ: zona localității Geaca ROSCI0333 4
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
12 10kmE541N269 CON MS MS: zona localității Ogra ROSCI0367 4
13 10kmE541N276 CON BN BN: zona localității Bârla ROSCI0400 4
ROSCI0085
ALP SB: zona localităților Bradu
14 10kmE542N261 SB ROSCI0132 10
CON și Turnu Roșu
ROSCI0304
ROSCI0320
ROSCI0368
Sighișoara
ROSCI0090
17 10kmE550N273 ALP HR HR: zona localității Senetea 6
ROSCI0113
Dragomirna și Mitocaș
BV: zona localităților ROSCI0055
ALP BV Hărman și Prejmer; CV: ROSCI0056
19 10kmE553N264 10
CON CV zona localităților Ariușd și ROSCI0170
Chichiș ROSCI0329
ROSCI0037
ALP CV: zona localităților Bicsad ROSCI0091
20 10kmE553N268 CV 10
CON și Micfalău ROSCI0248
ROSCI0329
CV: mestecănișul de la Reci;
ALP ROSCI0111
21 10kmE555N265 CV zona localităților Bita, 10
CON ROSCI0374
Brateș, Moacșa și Țufalău
ALP ROSCI0130
CON ROSCI0374

primăvară și o parcurgere a acestora în perioada de vară

Resurse alocate
centrul regional.
Rana dalmatina
broasca roșie de pădure
Descrierea speciei
Morfologie. Adulții au un corp zvelt, elegant, de dimensiuni medii până la 9 cm, dar de
obicei mai mici. Botul este ascuțit, timpanul este mare și bine conturat, pupila este orizontală.
Membrul posterior este foarte lung, articulația tibio-tarsală depășește vârful botului când acesta
este întins în față, paralel cu coloana vertebrală.
Masculii se deosebesc de femele prin dimensiunea corporală mai redusă, membrele
anterioare mai bine dezvoltate, cu două calozități nupțiale mici, închise la culoare, pe partea
internă a primului deget în perioada de reproducere; tot atunci, membrana interdigitală devine
fumurie, mai bine dezvoltată, cu marginea aproape dreaptă.
Distribuție: în toate regiunile țării, de la 0 la 900 m altitudine, exceptând Delta Dunării,
complexul lagunar Razim-Sinoie.
Habitate: este prezentă în păduri de foiase, pajiști, tufișuri. Nu este dependentă de un
anumit grad de umiditate, preferând habitate mai xerofile. Este abundentă în pădurile din zona
colinară și de deal.

ADN din mediu s ✓ ✓
Transectul vizual acvatic diurn s ✓ ✓
Transectul auditiv s ✓ ✓
Torța luminoasă s ✓ ✓
postmetamorfică

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
ROSCI0108
1 10kmE515N261 PAN AR AR: zona localității Periam 6
ROSCI0345
2 10kmE520N271 PAN BH Berechiu, Cefa și Marțihaz și ROSCI0025 10
Sânnicolau Român
CS: zona localităților Baziaș și ROSCI0031
3 10kmE522N248 CON CS 8
Lescovița ROSCI0206
4 10kmE522N262 CON AR AR: Băile Lipova; zona ROSCI0064 10

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
PAN localităților Cladova, Lipova, ROSCI0370
Milova și Șoimoș
CON AR: zona localității Beliu, ROSCI0218
5 10kmE523N266 AR 10
BH: zona localităților Alparea,
ROSCI0050
CON Botean, Cheriu, Oșorhei,
6 10kmE523N273 BH ROSCI0145 12
PAN Husasău de Criș, Ineu,
ROSCI0267
Săbolciu, Săcădat și Sărand
BH: zona localităților Albiș,
CON
7 10kmE523N277 BH Cherechiu, Cheșereu, Crestur, ROSCI0021 10
PAN
Otomani, Tarcea și Târgușor
BH: zona localităților Borz,
Dumbrăvița de Codru, Forău,
CON ROSCI0049
8 10kmE524N269 BH Hodișel, Poclișa de Beiuș, 11
PAN ROSCI0061
Săldăbagiu Mic, Sânnicolau de
Beiuș, Șoimi și Urviș de Beiuș
Carei, Ciumești și Sanislău
BH: zona localităților Budoi,
Cuzap, Derna, Pădurea
Neagră, Popești, Varviz,
Vărzari și Voivozi
ROSCI0064
Săvârșin, Temeșești, Valea
ROSCI0406
Mare și Vărădia de Mureș
BH: zona localităților Briheni,
ROSCI0002
ALP Câmp, Câmpani, Cărpinet,
12 10kmE527N267 BH ROSCI0042 12
CON Colești, Cristioru de Jos,
ROSCI0200
Fânațe, Lunca și Vașcău
CON
13 10kmE527N281 SM Baba Novac, Doba, Gelu și 10
PAN
Sătmărel
14 10kmE528N274 CON SJ Fizeș, Lazuri, Sâg, Tusa și ROSCI0322 10
Valcău de Jos
SM: zona localităților Bercu și
Halmeu
MH: Mraconia; zona
localităților Dubova și Ieșelnița
ROSCI0219
HD: zona localității Lunca
17 10kmE529N258 ALP HD ROSCI0250 8
Cernii de Jos
ROSCI0292

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
18 10kmE530N250 CON CS 6
Herculane ROSCI0198
MM: zona localităților Asuaju
19 10kmE530N280 CON MM de Jos, Asuaju de Sus și Băița ROSCI0275 8
de Sub Codru
20 10kmE530N283 CON SM Livada, Medieș Vii, Orașu Nou ROSCI0214 10
și Pășunea Mare
ROSCI0054
21 10kmE531N261 HD ROSCI0136 10
ROSCI0373
HD: zona localităților Blăjeni,
ROSCI0121
22 10kmE531N265 ALP HD Buceș, Buceș-Vulcan și 10
ROSCI0339
Mihăileni
23 10kmE531N275 CON SJ Păușa, Poarta Sălajului, ROSCI0209 11
Românași, Romita, Stâna și
Treznea
ROSCI0173
24 10kmE532N245 CON MH localităților Devesel, Jiana și 10
ROSCI0306
Scăpău
Briglez, Cristolțel, Jibou,
Prodănești, Solona, Surduc,
Tihău și Var
SM: zona localităților Certeze,
ALP
26 10kmE532N284 SM Huta Certeze, Moiseni și ROSCI0358 10
CON
Negrești-Oaș
MM: Cheile Lăpușului; zona
27 10kmE533N280 CON MM localităților Berchez și ROSCI0030 8
Remecioara
ALP HD: zona localităților ROSCI0087
28 10kmE534N257 HD 10
CON Crivadia, Ohaba Ponor și Pui ROSCI0236
MM: platoul vulcanic Igniș,
ALP
29 10kmE534N283 MM Vârful Igniș, zona stațiunii ROSCI0092 8
CON
Izvoarele
ROSCI0078
31 10kmE535N273 CON CJ CJ: zona localității Câmpenești 6
ROSCI0295
ROSCI0202
32 10kmE536N244 CON DJ DJ: zona localității Plenița 6
ROSCI0405

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
ALP localităților Mihai Viteazu, ROSCI0034
33 10kmE536N270 CJ 10
CON Petreștii de Jos,. Săndulești și ROSCI0035
Tureni
34 10kmE537N275 CON CJ Fizeșu Gherlii, Gherla, Nicula ROSCI0099 10
și Săcălaia
ROSCI0124
ALP
35 10kmE537N284 MM MM: zona localității Bârsana ROSCI0251 8
CON
ROSCI0264
ROSCI0004
ROSCI0187
ALP GJ: Cheile Oltețului și zona
38 10kmE539N255 GJ ROSCI0128 6
CON Peșterii Muierii
39 10kmE539N273 CON CJ Cămărașu, Geaca, Năoiu și ROSCI0333 10
Sâmboleni
și Salva
Sărățel
43 10kmE542N240 CON DJ DJ: zona localității Zăval ROSCI0045 4
SB: zona localităților ROSCI0085
ALP
44 10kmE542N261 SB Tălmaciu, Turnu Roșu și ROSCI0132 10
CON
Veștem ROSCI0304
ROSCI0079
ROSCI0154
ROSCI0320
ROSCI0368
Suseni
SB: zona localității Arpașu de
Jos
Șaeș, Șapartoc și Sighișoara
MS: zona localităților Chibed,
Eremieni, Ghindari, Miercurea

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
Nirajului, Neaua și Trei Sate
ROSCI0166
OT: pădurea Romuli; zona
50 10kmE546N245 CON OT ROSCI0266 10
localității Romuli (Cioroiu)
ROSCI0376
ROSCI0196
52 10kmE548N282 ALP SV SV: zona localității Satu Mare 6
ROSCI0212
ROSCI0303
ALP BV: valea râului Bogata; zona
53 10kmE550N266 BV ROSCI0317 10
CON localităților Hoghiz și Racoș
ROSCI0329
HR: zona localităților Senetea, ROSCI0090
54 10kmE550N273 ALP HR 10
Suseni și Voșlăbeni ROSCI0113
TR: zona localității Roșiori de
Vede
ALP
56 10kmE551N284 SV SV: zona localității Păltinoasa ROSCI0365 4
CON
PH: zona localității Poiana
Țapului
Dragomirna și Mitocaș
ROSCI0055
ALP BV BV: zona localității Prejmer; ROSCI0056
59 10kmE553N264 10
CON CV CV: zona localității Ariușd ROSCI0170
ROSCI0329
ROSCI0037
CV: zona localităților Bicsad și
ALP CV ROSCI0091
60 10kmE553N268 Micfalău; HR: zona mlaștinii 10
CON HR ROSCI0248
Mohoș
ROSCI0329
ROSCI0007
61 10kmE553N270 ALP HR HR: zona localității Sâncrăieni 6
ROSCI0323
BC: zona localităților Ghimeș,
62 10kmE554N273 ALP BC ROSCI0323 8
Ghimeș-Făget și Palanca
GR: Pădurea Căscioarele,
ROSCI0106
63 10kmE555N250 CON GR Pădurea Găiseni; zona 10
ROSCI0138
localității Crevedia Mare
64 10kmE555N258 PH ROSCI0283 4
CON Valea Doftanei
ALP ROSCI0111
CON ROSCI0374
Moacșa și Reci

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
ALP
66 10kmE556N277 NT Deal, Luminiș, Măstăcan, ROSCI0156 10
CON
Negulești, Piatra Șoimului,
Săvinești și Sovoaia
ALP CV: zona localităților Brețcu și ROSCI0130
68 10kmE557N268 CV 8
CON
STE
GR: Grindul Pietrenilor, Lacul
Comana, Padina Tătarului,
Pădurea Comana, râul Gurban;
zona localității Comana
BC: zona localității Letea
71 10kmE560N275 CON BC 2
Veche
CON
72 10kmE561N251 IF IF: Pădurea Cernica ROSCI0308 4
STE
ROSCI0058
73 10kmE562N283 CON IS IS: zona localității Bogonos ROSCI0221 8
ROSCI0265
ROSCI0105
75 10kmE570N270 STE GL GL: Pădurea Roșcani ROSCI0139 8
ROSCI0165
ROSCI0105
76 10kmE571N266 STE GL GL: Pădurea Gârboavele 6
ROSCI0151
Iortmac, Pădurea Negureni;
zona localităților Băneasa,
Carvăn, Goruni și Răzoarele
ROSCI0123
78 10kmE573N263 STE TL TL: zona localității Măcin 6
ROSCI0012
80 10kmE578N259 STE TL TL: pădurea Babadag ROSCI0201 4
81 10kmE522N257 TM ROSCI0336 10

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
CON CS: dealurile din estul Ilovei, ROSCI0385
82 10kmE528N254 CS 2
ALP Valea Bolvașnița ROSCI0126
83 10kmE537N251 CON GJ ROSCI0045 6
Dealul Opincei, Dealul
Dealul Brazdei, Dealul Bujoru
AB Doștatului, Vulcanii noroiosi
84 10kmE538N263 CON ROSCI0211 4
SB de la Boz, Valea Șpring; SB:
Dealu Rotund, Valea Sângătin
OT: Dealul și Valea Știubeia,
Valea Cernișor, Pădurea ROSCI0296
85 10kmE544N248 CON OT 2
Buzescu, Valea Beica, Schitu ROSCI0168
din Deal
OT: Valea Cungrea, Pădurea
Topana, Valea Vedea,
Acumularea Făgețel, Valea
Făgețelu
ROSCI0326
87 10kmE548N255 CON AG Olarilor, Dealul Turcului, 4
ROSCI0316
Valea Doamnei, Valea Dadului
DB: Dealul La Cloșca, Pădurea
Catargioaica, Valea Cobia, ROSCI0344
88 10kmE552N252 CON DB 2
Valea Morii, Lunca Argeșului, ROSCI0106
Pârâul Potop
Pleașa, Valea Dulce, Valea cu
Țipirig, Valea Olarului,
Pădurea Mija
90 10kmE555N289 CON BT 2
Vornicesei, Pădurea Teișoara
NT NT: Valea Veja, Pădurea

91 10kmE561N280 CON ROSCI0152 2
IS Țăpăriei

92 10kmE563N258 BZ ROSCI0259 2
STE (Maxenu), Pădurea Spătaru
CON VN VN: Pădurea Zăvoiul; GL: ROSCI0162

93 10kmE564N270 2
STE GL Pădurea Sf. Gheorghe ROSCI0334

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
CON BC VS: Pădurea Mirenilor; BC: ROSCI0169
94 10kmE565N273 2
STE VS Pădurea Bălineștilor ROSCI0309
95 10kmE568N277 VS ROSCI0335 2
STE Cloșca

vară.
Resurse alocate
Resurse materiale: vezi secțiunea “Echipament” de la metodele de monitorizare a speciei.
În privința combustibilului se va calcula pentru fiecare eșantionare un drum dus-întors față de
centrul regional.
Calculul resurselor financiare necesare va include cheltuielile de personal, diurna, nr. de
nopți de cazare, combustibilul necesar, echipament.
Rana temporaria
broasca roșie de munte
Descrierea speciei
Morfologie. Corpul este robust, masiv, 62-79 mm; puține exemplare ajung la o lungime
a trunchiului de 90-100 mm.
Capul de obicei este mai lat decât lung; botul este obtuz, rotunjit.
Timpanul este depărtat de ochi și mai mic decât diametrul acestuia.
Pupila este orizontală.
Articulația tibio-tarsală a membrului posterior întins înainte, nu depășește niciodată
vârful botului.
Tuberculul metatarsal este slab dezvoltat.
Masculul are doi saci vocali interni laterali, membre anterioare mai puternice, în perioada
de reproducere cu calozități nupțiale negre pe partea internă a primului deget al acestora.
Distribuție: este prezentă în zonele colinare și montane, la altitudini cuprinse între 300 și
2200 m.
Habitat: majoritatea adulților părăsesc apa după împerechere și duc o viață terestră
putând fi întâlniți la mari distanțe de apă.
Poate fi găsită în orice habitat cu umiditate suficient de mare pentru a-i asigura
supraviețuirea.
Trăiește în păduri, pășuni, fânețe dar nu evită nici regiunile cultivate, livezile sau
grădinile. Este foarte rezistentă la temperaturi scăzute.

ADN din mediu s ✓ ✓ s
Transectul vizual acvatic diurn - alt. mică s ✓ ✓ ✓
Transectul vizual acvatic diurn - alt. mare ✓ ✓ ✓
Transectul auditiv - alt. mică s ✓ ✓
Transectul auditiv - alt. mare ✓ ✓ ✓
Torța luminoasă - alt. mică s ✓ ✓
Torța luminoasă - alt. mică ✓ ✓ ✓
postmetamorfică - alt. mică
postmetamorfică - alt. mare
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
CON ROSCI0064
1 10kmE522N262 AR AR: zona localității Milova 6
PAN ROSCI0370
ROSCI0064
AR: zona localității Vărădia
de Mureș
ROSCI0406
Fizeș, Lazuri și Tusa
4 10kmE529N247 CON MH MH: valea râului Mraconia ROSCI0206 4
ROSCI0219
HD: zona localității Lunca
5 10kmE529N258 ALP HD ROSCI0250 8
Cernii de Jos
ROSCI0292
ROSCI0069
6 10kmE530N250 CON CS CS: valea râului Cerna 6
ROSCI0198
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
7 10kmE530N280 CON MM Asuaju de Jos, Asuaju de Sus ROSCI0275 6
și Băița de Sub Codru
8 10kmE530N283 CON SM SM: pădurea de la Livada ROSCI0214 4
ROSCI0054
9 10kmE531N261 HD ROSCI0136 10
CON și Vețel
ROSCI0373
HD: zona localităților Buceș, ROSCI0121
10 10kmE531N265 ALP HD 10
Buceș-Vulcan și Mihăileni ROSCI0339
AB: zona localității
AB ROSCI0022
11 10kmE531N269 ALP Pătrușești; CJ: zona 8
CJ ROSCI0233
localității Măguri
12 10kmE531N275 CON SJ Bozna, Ciumărna, Păușa, ROSCI0209 10
Stâna și Treznea
Briglez, Creaca, Cristolțel,
Jibou, Solona, Surduc, Tihău
și Var
ALP
CON
15 10kmE533N280 CON MM MM: Cheile Lăpușului ROSCI0030 4
ALP HD: zona localităților Baru, ROSCI0087
16 10kmE534N257 HD 10
CON Crivadia, Pui și Ohaba-Ponor ROSCI0236
ALP
17 10kmE534N283 MM MM: mlaștina Vlășchinescu ROSCI0092 4
CON
AB: Cheile Râmețului; zona
18 10kmE535N266 ALP AB localităților Întregalde și ROSCI0253 8
Poiana Galdei
19 10kmE535N273 CON CJ 6
ROSCI0063
20 10kmE536N254 GJ ROSCI0128 8
CON Bumbești-Jiu (Sadu)
ROSCI0129
ALP CJ: zona localității Petreștii ROSCI0034
21 10kmE536N270 CJ 6
CON de Jos ROSCI0035
CJ: zona localităților Fizeșu
Gherlii, Nicula și Săcălaia
23 10kmE537N284 ALP MM MM: zona localității ROSCI0124 8
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
CON Strâmtura ROSCI0251
ROSCI0264
VL: Pasul Groapa Seacă,
pârâul Pravăț, Obârșia
ROSCI0085
24 10kmE538N257 ALP VL Lotrului, Valea Găurii, 10
ROSCI0188
pârâul de la Stână, lacul
Vidra
ALP GJ: zona localităților Baia de
25 10kmE539N255 GJ ROSCI0128 6
CON Fier și Polovragi
26 10kmE539N273 CON CJ Cămărașu, Geaca și ROSCI0333 8
Sâmboleni
Coșbuc și Salva
MM: zona localității Vișeu
28 10kmE540N284 ALP MM ROSCI0124 4
de Sus
Cucerdea
ROSCI0085
ALP SB: zona localității Turnu
30 10kmE542N261 SB ROSCI0132 8
CON Roșu
ROSCI0304
ROSCI0079
MS: zona localității Sântana
de Mureș
ROSCI0154
BN: Munții Rodnei; MM:
BN ROSCI0124
32 10kmE542N283 ALP Munții Rodnei; zona 8
MM ROSCI0125
localității Borșa
ROSCI0320
ROSCI0368
Suseni
34 10kmE545N258 AG ROSCI0122 4
CON Vidraru
35 10kmE545N267 CON MS Daneș, Șaeș, Sapartoc și ROSCI0227 10
Sighișoara
Eremieni, Ghindari,
și Trei Sate
BN: zona localității Piatra ROSCI0019
37 10kmE545N279 ALP BN 8
Fântânele ROSCI0051
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
ROSCI0247
ROSCI0122
AG: zona Lacului Iezerului,
valea Râului Târgului
ROSCI0381
SV: Cheile Zugreni, Muntele
ROSCI0196
40 10kmE548N282 ALP SV Giumalău, Muntele Rarău; 10
ROSCI0212
zona localității Chiril
și Capu Corbului
ROSCI0303
42 10kmE550N266 BV ROSCI0317 10
ROSCI0329
43 10kmE550N273 ALP HR 10
HR ROSCI0027
44 10kmE551N276 ALP Bicazului;; NT: zona 8
NT ROSCI0033
ALP SV: zona localităților Ciprian
45 10kmE551N284 SV ROSCI0365 6
CON Porumbescu și Păltinoasa
ALP DB: zona schitului
46 10kmE552N258 DB ROSCI0013 4
CON Ialomicioarei
PH: zona cabanei Piatra
Arsă, zona cabanei Poiana
Izvoarelor, Jepii Mici, Valea
Cerbului, Valea Urlătoarei;
zona localităților Azuga,
Bușteni și Poiana Țapului
48 10kmE552N287 CON SV Adâncata, Dragomirna și ROSCI0075 8
Mitocași;
ROSCI0055
BV: zona localității Prejmer;
ALP ROSCI0056
49 10kmE553N264 BV CV: zona localităților Ariușd 10
CON ROSCI0170
și Chichiș
ROSCI0329
CV: zona localităților Băile ROSCI0037
ALP CV Ozunca, Bicsad și Micfalău; ROSCI0091
50 10kmE553N268 10
CON HR HR: Lacul Sfânta Ana; zona ROSCI0248
localității Băile Tușnad ROSCI0329
51 10kmE553N270 ALP HR HR: zona localității ROSCI0007 6
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
52 10kmE554N273 ALP BC Cuchiniș, Ghimeș, Ghimeș- ROSCI0323 10
Făget și Palanca
ALP
53 10kmE554N280 NT NT: zona localității Agapia ROSCI0270 4
CON
PH: zona localității Cheia
(Cheia Teleajenului)
CV: Mestecănișul Reci; zona
ALP ROSCI0111
55 10kmE555N265 CV localităților Brateș, Moacșa 10
CON ROSCI0374
și Reci
ROSCI0047
HR: teritoriul administrativ ROSCI0241
56 10kmE556N270 ALP HR 10
al localității Plăieșii de Jos ROSCI0242
ROSCI0327
Chintinici, Cut, Luminiș,
ALP
57 10kmE556N277 NT Măstăcan, Negulești, Piatra ROSCI0156 10
CON
Șoimului, Săvinești și
Sovoaia
ALP CV: zona localităților Brețcu ROSCI0130
58 10kmE557N268 CV 8
CON și Lemnia ROSCI0374
BC: zona localității
59 10kmE560N275 CON BC 2
Mărgineni
61 10kmE528N254 CS 2
NT NT: Pădurea Floreanu, Valea
62 10kmE561N280 CON ROSCI0152 2
IS Veja

vară.
Resurse alocate
centrul regional.
REPTILE
Testudo graeca
țestoasa dobrogeană
Descrierea speciei
Morfologie: Carapacea bombată poate avea lungime de 27 cm la masculii adulți, ceva mai
mic în cazul femelelor adulte, și are culoarea de fond galben-deschisă.
La juvenilii proaspăt eclozați carapacea este de cca 3 cm lungime și este de culoare
galbenă, măslinie sau gălbuie.
Coada este scurtă, rotunjită la capăt.
În regiunea femurală, între coadă și membrul posterior, se află un tubercul cornos, mare
și conic.
Distribuție: platoul continental Dobrogean și grinduri din sudul complexului Razim-
Sinoie.
Habitate: specia este adaptată tuturor tipurilor de habitate existente pe platoul continental
dobrogean, fiind mai frecventă la marginea pădurilor și în habitate cu tufărișuri, însă în lipsa
acestora este prezentă și în zonele lipsite de vegetație lemnoasă, cum este cazul populațiilor din
nordul grindului Saele și sudul grindului Chituc.

Transectul vizual terestru diurn s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Chestionarea localnicilor s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Analiza datelor ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
ROSCI0022
ROSCI0131
CT: zona localităților
Băneasa, Carvăn, Făurei,
2 10kmE572N249 STE CT Lipnița, Negureni, Răzoarele, ROSCI0172 18
zona lac Iortmac, valea
Canaraua Fetii
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
CT: zona localităților ROSCI0022
3 10kmE573N256 STE CT 6
Hârșova și Ghindărești ROSCI0278
Culmea Măcin – zonele
Chetrosu și Pădurea ROSCI0123
4 10kmE573N263 STE TL 20
Îmbulzita; Dealul Cheia; zona ROSCI0012
localităților Jijila, Luncavița,
Măcin
5 10kmE574N253 STE CT Cernavodă și pe valea ROSCI0022 6
Seimeni
TL: Dealul Piatra Roșia,
Dealul Priopcea și Dealul ROSCI0123
6 10kmE574N261 STE TL 14
Arheuziu; zona localităților ROSCI0201
Cerna și Turcoaia
zona localităților
Dumbrăveni, Furnica, Olteni
și Independența
CT: rezervațiile Cheia și Gura
8 10kmE577N255 STE CT Dobrogei; zona localității ROSCI0215 8
Târgușor
ROSCI0067
9 10kmE577N261 STE TL TL: zona localității Nalbant 6
ROSCI0201
PON ROSCI0157
11 10kmE579N248 CT localităților Albești, Arsa, 16
STE ROSCI0114
Hagieni, Limanu și Mangalia
CT: Rezervația de dune
PON ROSCI0073
12 10kmE579N251 CT marine Agigea; zona 8
STE ROSCI0398
localității Agigea
PON CT: pădurea de la Vadu; zona
13 10kmE579N256 CT ROSCI0065 6
STE cetății Histria;
14 10kmE580N255 CT 4

2. Număr indivizi per stadiu ontologic;
4. Gradul de ocupare a habitatelor terestre disponibile;
5. Suprafața totală a habitatelor terestru ocupate de specie la nivel de bioregiune;
6. Densitatea habitatelor de reproducere și hibernare la nivel de careu 1x1 km;
7. Calitatea habitatelor terestre în care specia este prezentă;
Resurse alocate
centrul regional.
Testudo hermanni
țestoasa bănățeană
Descrierea speciei
Morfologie: Este o țestoasă de dimensiuni relativ mici, lungimea carapacei putând ajunge
la 25 cm, rareori mai mare. Coada este acoperită cu un vârf cornos. Există două plăci
supracaudale. Regiunea femurală este lipsită de tuberculi conici mari.
Picioarele columnare, au degetele concrescute, prevăzute cu gheare puternice folosite la

săpat.
Distribuție: sud-estul Banatului, estul Olteniei, sud-vestul Dobrogei.
Habitate: sunt animale foarte bine adaptate la habitate aride dar pot fi întâlnite și în zone
cu umiditate mai ridicată. Nu sunt foarte pretențioase la habitat, fiind găsite atât în pajiști, cât
și în păduri și vii. Preferă poienile în pantă, aflate la liziera pădurilor. Un mascul poate avea un
teritoriu de până la 2 hectare, iar femela doar o jumătate de hectar.

Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
CS: zona localităților Baziaș, ROSCI0031
1 10kmE522N248 CON CS 10
Divici și Belobersca ROSCI0206
2 10kmE530N250 CON CS CS: zona localității Băile ROSCI0069 8
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
Herculane, pe Muntele ROSCI0198
Domogled
CT: valea Canaraua Fetii;
zona localităților Băneasa
MH: zona localității Devesel, ROSCI0173
4 10kmE532N245 CON MH 6
pe Deal Chilia ROSCI0306
Ieselnița, Ogradena
ROSCI0129
Comănești și Negoiești
ROSCI0366


6. Densitatea habitatelor de reproducere și hibernare la nivel de careu 1x1 km;
Resurse alocate

Emys orbicularis
țestoasa de apă
Descrierea speciei
Morfologie: carapacea este mai puțin bombată decât al țestoaselor de uscat menționate
anterior; este mai teșită.
La adulți, lungimea carapacei poate atinge peste 16 cm la masculi și peste 17 cm la femele,
în timp ce juvenilii proaspăt eclozați au carapacea de cca 3 cm lungime.
Atât carapacea, câi și membrele și capul au fondul de culoarea negricioasă, fiind presărate
cu pete și linii galbene.
Distribuție: în toate regiunile țării, de la șes până în zone situate la aproximativ 700 m
altitudine.
Habitate: preferă habitate acvatice cum ar fi bălți, heleșteie, lacuri sau râuri cu cursul lin
din zonele de câmpie, colinare și de deal, cu vegetație ierboasă și arbustivă pe mal, cu vegetație
acvatică și cu populații importante de pești și nevertebrate acvatice.
Este sensibilă la calitatea apei, nefiind întâlnită în ape poluate.

ADN din mediu s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Transectul vizual acvatic diurn s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Torța luminoasă s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Chestionarea localnicilor s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
1 10kmE519N265 PAN AR AR: zona localității Șimand ROSCI0231 4
BH: zona localităților Ateaș și
Cefa; la eleșteele Cefa
ROSCI0031
3 10kmE522N248 CON CS CS: zona localității Zlatița 6
ROSCI0206
CON AR: în rezervația Balta de la ROSCI0064
4 10kmE522N262 AR 6
PAN Șoimoș ROSCI0370
CON AR: zona localităților Bocsig ROSCI0218
5 10kmE523N266 AR 6
PAN și Ineu ROSCI0294
ROSCI0050
CON
6 10kmE523N273 BH BH: zona localității Săcădat ROSCI0145 8
PAN
ROSCI0267
CON
7 10kmE523N277 BH Cherechiu, Cheșereu, Tarcea ROSCI0021 10
PAN
și Târgușor
Ciumești și Sanislău
SM: zona localităților Bercu
9 10kmE528N284 CON SM Nou, Mesteacăn și Micula ROSCI0214 10
Nouă; la Pădurea Porumbești
10 10kmE529N247 CON MH MH: râul Mraconia ROSCI0206 4
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
SM: zona localităților Livada
și Medieș-Vii
12 10kmE531N275 CON SJ SJ: zona localității Păușa ROCSI0209 4
SJ: zona localităților Briglez
și Solona
ROSCI0063
ALP GJ: zona localității Bumbești-
14 10kmE536N254 GJ ROSCI0128 8
CON Jiu
ROSCI0129
ALP CJ: zona localității Petreștii ROSCI0034
15 10kmE536N270 CJ 6
CON de Jos ROSCI0035
16 10kmE537N275 CON CJ CJ: zona localității Săcălaia ROSCI0099 4
ROSCI0124
ALP MM: râul Iza (zona Pădurii
17 10kmE537N284 MM ROSCI0251 8
CON Podu Slătioarei)
ROSCI0264
CJ: zona localităților Geaca și
CJ Sâmboleni; MS: zona
18 10kmE539N273 CON ROSCI0333 10
MS localităților Sărmășel și
Sărmașu
SB: zona localităților Copșa ROSCI0148
20 10kmE541N265 CON SB 8
Mică și Șeica Mare ROSCI0382
21 10kmE541N269 CON MS Cucerdea; zona Cipău – ROSCI0367 6
Iernut
ROSCI0085
ALP SB: zona localităților Bradu,
22 10kmE542N261 SB ROSCI0132 10
CON Tălmaciu și Turnu Roșu
ROSCI0304
23 10kmE543N274 CON MS 8
Șaeș și Șapartoc
Eremieni, Ghindari,
Miercurea Nirajului și Trei
Sate
Bradului, Mestera și Neagra
27 10kmE553N270 ALP HR 6
Sântimbru ROSCI0323
28 10kmE555N258 ALP PH PH: zona localității Brebu – ROSCI0283 4
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
ALP ROSCI0111
29 10kmE555N265 CV Boroșneu Mare, Brateș și 10
CON ROSCI0374
Moacșa
ALP ROSCI0130
CON ROSCI0374
31 10kmE559N287 CON BT BT: Bălțile Caragea ROSCI0274 4
GR: la Padina Tătarului,
Lacul Comana, Pârâul
Gurban; zona localității
Comana
ROSCI0058
34 10kmE562N283 CON IS IS: zona localității Bogonos ROSCI0221 8
ROSCI0265
ROSCI0171
35 10kmE563N283 CON IS Vodă, Dorobanț, Iași, Rediu și 10
ROSCI0265
Valea Lupului
ROSCI0072
36 10kmE567N265 STE GL GL: Balta lui Chircă 6
ROSCI0162
ROSCI0022
ROSCI0131
ROSCI0105
39 10kmE570N270 STE GL GL: zona localității Rogojeni ROSCI0139 8
ROSCI0165
Rânzești
ROSCI0105
41 10kmE571N266 STE GL GL: zona localității Tătarca 6
ROSCI0151
CT: în valea Canaraua Fetii și
la lacul Iortmac
TL: la Dealul Cheia, Brațul
ROSCI0012
43 10kmE573N263 STE TL Măcin și zona localității 10
ROSCI0123
Măcin
CT: zona localităților Cheia și
44 10kmE577N255 STE CT Târgușor; în Rezervația Gura ROSCI0215 8
Dobrogei
PON CT: zona localităților Hagieni ROSCI0114
45 10kmE579N248 CT 10
STE și Limanu; în Rezervația ROSCI0157
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
Pădurea Hagieni
PON ROSCI0073
STE ROSCI0398
PON CT: zona cetății Histria și pe
47 10kmE579N256 CT ROSCI0065 6
STE Grindul Saele
48 10kmE580N255 CT 4
PON ROSCI0065
49 10kmE582N260 TL TL: Grindul Perișor 4
STE ROSCI0066
PON TL: Lacul Obretinciuc; zona
50 10kmE582N264 TL ROSCI0065 6
STE localității Crișan
PON TL: zona localităților Letea și
51 10kmE583N266 TL ROSCI0065 6
STE Sfiștofca
ROSCI0065
Sărăturile-Sfântu Gheorghe și
zona localității Sfântu
ROSCI0237
Gheorghe
TM: Timișul mort; malurile
ROSCI0109
53 10kmE518N255 PAN TM râului Timiș; brațul mort de la 2
ROSCI0346
SV de Cebza
CON CS: Râul Timiș, Valea ROSCI0385
54 10kmE528N254 CS 2
ALP Bolvașnița ROSCI0126
Vâlsanului
AB
56 10kmE538N263 CON Doștatului, Vulcanii noroiosi ROSCI0211 4
SB
de la Boz
OT: Dealul și Valea Știubeia, ROSCI0296
57 10kmE544N248 CON OT 2
Valea Cernișor ROSCI0168

58 10kmE548N249 CON ROSCI0341 2
AG: Valea Doamnei, Valea ROSCI0326

59 10kmE548N255 CON AG 2
Dadului; ROSCI0316
60 10kmE552N252 CON DB 8
Argeșului, Pârâul Potop;
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
DB: Pârâul Pâscov, Pădurea
Mija;
NT NT: Iazul Chicera; IS:

62 10kmE561N280 CON ROSCI0152 2
IS Pădurea și Valea Tarniței
CON BZ: Valea Călmățuiului, Iazul

63 10kmE563N258 BZ ROSCI0259 2
STE de la Bălaia
CON BC VS: Pădurea Mirenilor BC: ROSCI0169
64 10kmE565N273 2
IL BR: Lacul Chioibășești, Lacul
65 10kmE567N256 STE 2
BR Plașcu
66 10kmE568N268 STE GL 2
Jeru, Valea Jepea


5. Suprafața totală a habitatelor acvatice ocupate de specie la nivel de bioregiune;
6. Densitatea habitatelor de reproducere la nivel de careu 1x1 km;
7. Calitatea habitatelor acvatice în care specia este prezentă;
Resurse alocate


Ablepharus kitaibelii
șopârlița de frunzar
Descrierea speciei
Morfologie: lungimea totală ajunge la 13 cm, corpul este lung, cilindric, acoperit cu solzi
netezi, imbricați, de formă hexagonalrotunjită, dispuși în șiruri longitudinale, cei dorsali sunt
mai mari decât cei laterali. Capul este mic, alungit, cu botul scurt și rotunjit; ochii cu pleoapele
concrescute.
Deschiderea externă a urechii vizibilă. Gâtul nu este observabil.
Coada mai lungă decât capul + trunchiul; este groasă în jumătatea anterioară și se subțiază
spre vârf, care este format dintr-un singur solz.
Femelele sunt în general mai mari decât masculii, având trunchiul mai lung și coada mai
scurtă decât aceștia.
Masculii au picioarele mai lungi.
Distribuție: doar în sudul țării, până la altitudinea de cca 200 m.
Habitate: preferă rariștile pădurilor de stejar și pajiștile aflate pe versanți domoli cu
expoziție sudică, unde își capturează prada în litieră, printre ierburi, tufișuri sau pe sub pietre.

Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
CON ROSCI0064
1 10kmE522N262 AR AR: zona localității Lipova 6
PAN ROSCI0370
Dubova și Eselnița
DJ DJ: zona localității Plenița; ROSCI0202
3 10kmE536N244 CON 8
MH MH: zona localității Oprișor ROSCI0405
TR: zona teritoriului
ROSCI0044
4 10kmE550N241 CON TR administrativ al localității 6
ROSCI0376
Segarcea-Vale
GR: Padina Tătarului, zona
CON IF: zona localităților Brănești
6 10kmE561N251 IF ROSCI0308 6
STE și Pasărea
CT: Canaraua Fetii; zona
7 10kmE572N249 STE CT localităților Băneasa, Carvăn ROSCI0172 10
și Goruni
zona localității Dumbrăveni
TL: Culmea Pricopan (sud-
est), Culmea Măcin: pădurea ROSCI0123
9 10kmE573N263 STE TL 12
Îmbulzita, pădurea Chițău și ROSCI0012
Dealul lui Stănilă
CT: Rezervația Cheia; zona
localităților Cheia și Târgușor
DB: Dealul La Cloșca, ROSCI0344

13 10kmE552N252 CON DB 2
Pădurea Catargioaica ROSCI0106

Resurse alocate
centrul regional.
Lacerta agilis
șopârla de câmp
Descrierea speciei
Morfologie: este o șopârlă de dimensiuni relativ mari, adulții având o lungime totală de
peste 20 cm, femelele fiind puțin mai mari decât masculii.
Culoarea generală a părții dorsale a corpului este brună, cu pete mai închise de-a lungul
coloanei vertebrale.
Pe laturile corpului există oceli, pete negre care au în centrul lor câte un punct de culoare
deschisă, iar pe părțile latero-dorsale există câte o bandă de culoare deschisă. Există și
exemplare în cazul cărora domină culoarea verde sau care au partea dorsal colorată uniform în
brun-roșcat, fără pete dorsal și fără liniile latero-dorsale.
altitudine.
Habitate: este prezentă în habitate deschise, însorite cum ar fi pajiști cu sau fără tufișuri,
poieni, liziere de pădure sau taluzuri.
Are nevoie de căldură și de un anumit grad de umiditate și nu necesită neapărat adăposturi
cum ar fi stâncării, grohotișuri sau tufișuri.
Rareori este observată în păduri, și numai în cele rare, cu expoziție sudică și cu zone
înierbate.

Transectul vizual terestru diurn s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
AR: zona localităților Nădlac ROSCI0108
1 10kmE515N261 PAN AR 8
și Seitin ROSCI0345
ROSCI0115
2 10kmE518N260 PAN AR AR: zona localității Vinga 6
ROSCI0351
BH: zona localităților Cefa și
Marțihaz; Pădurea Rădvani
ROSCI0031
ROSCI0206
CON ROSCI0064
5 10kmE522N262 AR localităților Lipova, Milova și 10
PAN ROSCI0370
Șoimoș (Balta Șoimoș)
CON ROSCI0218
6 10kmE523N266 AR AR: zona localității Ineu 6
PAN ROSCI0294
ROSCI0050
7 10kmE523N273 BH ROSCI0145 8
PAN Husasău de Criș și Ineu
ROSCI0267
CON
8 10kmE523N277 BH Cherechiu, Cheșereu, ROSCI0021 10
PAN
Otomani, Tarcea și Târgușor
ROSCI0031
9 10kmE524N251 CON CS CS: zona localității Oravița 6
ROSCI0226
10 10kmE524N280 PAN SM Ciumești, Foieni, Ianculești, ROSCI0020 10
Marna Nouă și Sanislău
11 10kmE526N262 CON AR Căprioara, Hălăliș, Săvârșin, ROSCI0355 10
Temeșești și Valea Mare ROSCI0406
CON
12 10kmE527N281 SM Doba, Gelu, Sătmărel și 10
PAN
Terebești
Fizeș, Lazuri și Sâg
14 10kmE528N284 CON SM SM: zona localității Halmeu ROSCI0214 2
MH: Cazanele Mici și zona
localității Ieșelnița
16 10kmE530N250 CON CS CS: Valea Cernei; ROSCI0069 4
17 10kmE530N280 CON MM Asuaju de Sus și Băița de Sub ROSCI0275 6
Codru
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
Medieș Vii și Orașu Nou
ROSCI0054
19 10kmE531N261 HD ROSCI0136 10
CON Mintia și Vețel
ROSCI0373
HD: zona localităților Blăjeni, ROSCI0121
20 10kmE531N265 ALP HD 10
Buceș și Buceș-Vulcan ROSCI0339
21 10kmE531N275 CON SJ Ciumărna, Păușa, Românași, ROSCI0209 10
Romita, Stâna și Treznea
MH: zona localităților Jiana și ROSCI0173
22 10kmE532N245 CON MH 8
Scăpău ROSCI0306
23 10kmE532N277 CON SJ Briglez, Cristolțel, Jibou, ROSCI0314 10
Solona, Surduc, Tihău și Var
ALP
CON
ROSCI0129
GJ: zona localităților Apa
Neagră, Glogova și Negoești
ROSCI0366
MM: Cheile Lăpușului și
26 10kmE533N280 CON MM zona localității Remetea ROSCI0030 6
Chioarului
ALP HD: zona localităților Baru și ROSCI0087
27 10kmE534N257 HD 8
CON Crivadia ROSCI0236
MM: Vârful Igniș, zona
ALP
28 10kmE534N283 MM stațiunii Izvoarele, Valea ROSCI0092 8
CON
Podului și afluenți
ROSCI0078
30 10kmE535N273 CON CJ Câmpenești, Chinteni și 8
ROSCI0295
Fânațele Clujului
ROSCI0063
ALP
31 10kmE536N254 GJ GJ: valea râului Jiul ROSCI0128 8
CON
ROSCI0129
ALP ROSCI0034
32 10kmE536N270 CJ localităților Petreștii de Jos, 10
CON ROSCI0035
33 10kmE537N275 CON CJ CJ: zona localităților Bonț, ROSCI0099 10
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
Fizeșu Gherlii, Gherla și
Nicula
AB: Pajiștile lui Suciu - zona ROSCI0004
34 10kmE538N267 CON AB 6
Cicârd ROSCI0187
35 10kmE539N273 CON CJ Cămărașu, Năoiu și ROSCI0333 8
Sâmboleni
SB: zona localității Valea ROSCI0148
37 10kmE541N265 CON SB 6
Viilor ROSCI0382
MS: zona localităților Cipău
și Sânpaul
Sărățel
ROSCI0085
ALP
40 10kmE542N261 SB SB: zona localității Tălmaciu ROSCI0132 8
CON
ROSCI0304
BN BN și MM: Munții Rodnei; ROSCI0124
41 10kmE542N283 ALP 8
MM MM: Pasul Prislop ROSCI0125
ROSCI0320
ROSCI0368
43 10kmE545N258 AG ROSCI0122 4
CON Vidraru
MS: zona localităților Șaeș și
Sighișoara
MS: zona localităților Chibed
și Ghindari
ROSCI0019
BN: zona localității Piatra
46 10kmE545N279 ALP BN ROSCI0051 8
Fântânele
ROSCI0247
ROSCI0122
AG: zona văii Râului
Târgului
ROSCI0381
SV: Zugreni – Cheile
ROSCI0196
48 10kmE548N282 ALP SV Zugrenilor; Muntele 10
ROSCI0212
Giumalău; Muntele Rarău
49 10kmE549N277 ALP HR HR: zona localității Borsec ROSCI0252 4
ALP BV: zona localităților Hoghiz ROSCI0303
50 10kmE550N266 BV 10
CON și Racoș ROSCI0317
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
ROSCI0329
51 10kmE550N273 ALP HR 10
PH: Diham, Valea Albă,
52 10kmE552N260 ALP PH Valea Jepii, Vârful Omu; ROSCI0013 10
zona localității Bușteni
53 10kmE552N287 CON SV Călinești, Dragomirna și ROSCI0075 8
Măriței
ROSCI0055
ALP BV BV: zona localității Prejmer; ROSCI0056
54 10kmE553N264 10
CON CV CV: zona localității Ariușd ROSCI0170
ROSCI0329
CV: zona localităților Bicsad ROSCI0037
ALP CV și Micfalău; HR: Lacul Sfânta ROSCI0091
55 10kmE553N268 10
CON HR Ana; Valea Oltului – la Băile ROSCI0248
Tușnad ROSCI0329
56 10kmE553N270 ALP HR 8
Sâncrăieni și Sântimbru ROSCI0323
57 10kmE554N273 ALP BC Ghimeș, Ghimeș-Făget și ROSCI0323 8
Palanca
ALP
58 10kmE554N280 NT NT: zona localității Agapia ROSCI0270 4
CON
ROSCI0106
59 10kmE555N250 CON GR GR: Pădurea Găișeni; 6
ROSCI0138
ALP ROSCI0111
60 10kmE555N265 CV CV: Bita – mestecănișul Reci 6
CON ROSCI0374
ROSCI0047
ROSCI0241
61 10kmE556N270 ALP HR HR: Vârful Repatului 10
ROSCI0242
ROSCI0327
ALP
62 10kmE556N277 NT Negulești, Piatra Șoimului și ROSCI0156 8
CON
Săvinești
ALP ROSCI0130
63 10kmE557N268 CV CV: zona localității Brețcu 6
CON ROSCI0374
64 10kmE557N281 CON IS 6
de Sus ROSCI0378
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
CON
STE
BT: zona localităților Albești
și Buimăceni
Padina Tătarului, Pădurea
Comana
ALP ROSCI0208
69 10kmE560N267 VN VN: zona localității Tulnici 6
CON ROSCI0377
CON
STE
ROSCI0272
72 10kmE561N261 CON BZ BZ: Pâclele Mari 6
ROSCI0103
ROSCI0058
IS: zona localităților Avântu,
Lețcani și Ursoaia
ROSCI0265
74 10kmE563N283 CON IS 10
Iași, Rediu, Tăuțești și Valea ROSCI0265
Lupului
CON
75 10kmE564N247 CL CL: zona localității Oltenița; ROSCI0131 4
STE
și Vulturești
77 10kmE567N265 STE GL 8
CL: zona Chiciu; zona ROSCI0022
78 10kmE569N249 STE CL 8
localității Călărași ROSCI0131
ROSCI0105
79 10kmE570N270 STE GL GL: zona localității Rogojeni ROSCI0139 8
ROSCI0165
80 10kmE570N273 STE VS VS: zona localității Rânzești ROSCI0213 4
GL: zona localităților Sivița și ROSCI0105
81 10kmE571N266 STE GL 8
Vânători ROSCI0151
TL: Deal Denistepe; pârâul ROSCI0067
82 10kmE577N261 STE TL 10
Taița; zona localității Lăstuni ROSCI0201
PON CT: malurile lacului Nuntași;
83 10kmE579N256 CT ROSCI0065 10
STE zona cetății Histria; zona
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
localităților Istria și Vadu
CT: partea sudică a grindului ROSCI0065

84 10kmE580N255 PON CT 4
Chituc ROSCI0066
85 10kmE580N263 STE TL TL: zona localității Beștepe ROSCI0065 4
TL: Grindul Perișor – zona
cherhanalei Perișor; Grindul ROSCI0065
86 10kmE582N260 PON TL 6
Perișor – zona cherhanalei ROSCI0066
Periteașca
PON
87 10kmE582N264 TL TL: zona localității Crișan ROSCI0065 4
STE
TL: Pădurea Letea; zona
PON localităților C.A. Rosetti și
88 10kmE583N266 TL ROSCI0065 10
STE Letea; zona dintre localitățilr
C.A. Rosetti și Periprava
TL: Grindul Flămânda;
ROSCI0065
Grindul Sărăturile – Sfântu
Gheorghe; zona localității
ROSCI0237
Sfântu Gheorghe
ROSCI0109
90 10kmE518N255 PAN TM TM: câmpul Sebeșteana 2
ROSCI0346

91 10kmE528N254 CS 2
GJ: Dealul Opincei, Dealul

Giminelor,

93 10kmE544N248 CON OT 2
Valea Beica ROSCI0168
OT: Valea Cungrea, Valea
Vedea
ROSCI0326
95 10kmE548N255 CON AG AG: Valea Doamnei 2
ROSCI0316
DB: Dealul La Cloșca, Lunca ROSCI0344
96 10kmE552N252 CON DB 9
Argeșului ROSCI0106
97 10kmE555N289 CON BT 2
Vornicesei, Lunca Jijiei
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
NT NT: Dealul Leheni; IS: Dealul

98 10kmE561N280 CON ROSCI0152 2
IS Dogarului

99 10kmE565N273 2
IL
100 10kmE567N256 STE IL: Valea Lată Sărată 2
BR
101 10kmE568N268 STE GL 2
Șendrea
102 10kmE568N277 VS ROSCI0335 2
STE Culmea Recea

Resurse alocate
centrul regional. Resurse financiare: se vor calcula în funcție de realitățile pieței.

Lacerta trilineata
gușterul vărgat
Descrierea speciei
Morfologie: este o șopârlă de dimensiuni mari, adulții având o lungime totală de peste 35
cm, în mod excepțional chiar mai lung de 40 cm. Juvenilii au cca 8 cm la eclozare din ou. La
masculi culoarea generală a părții dorsale a corpului este verde-gălbui sau verde deschis, cu
câte o pată mică, neagră, pe fiecare solz. Partea ventrală a corpului este uniform colorată în
galben. Laturile gâtului sunt colorate cu albastru deschis, însă pe gușă nu există niciodată
culoare albastră. Femelele adulte au culoare verzuie, cu trei dungi pe partea dorsală a
trunchiului. Juvenilii sunt de culoare brună, cu 5 dungi paralele pe trunchi.
Distribuție: specia este prezentă numai pe platoul continental dobrogean.
Habitate: pe platoul continental gușterul vărgat populează de regulă zonele ecotonale ale
pădurilor, lipsind de regulă din păduri cu coronament compact. Specia este sporadică în zonele
stepice deschise – în aceste locuri este prezentă în apropierea tufelor, respectiv in ravene, valea
unor cursuri de apă și alte zone accidentate, care oferă locuri de refugiu acestei specii de talie
mare.

Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
CT: malul lacului Iortmac -
1 10kmE572N249 STE CT valea Canaraua Fetii; zona ROSCI0172 6
localității Răzoarele
ROSCI0022
2 10kmE573N256 STE CT CT: Canaralele Hârșovei 4
ROSCI0278
TL: Culmea Pricopan, Dealul ROSCI0012
3 10kmE573N263 STE TL 10
Cheia; zona localității Măcin ROSCI0123
4 10kmE574N253 STE CT CT: zona localității Cernavodă ROSCI0022 4
TL: Dealul Piatra Roșie,
Dealul Priopcea, Valea ROSCI0123
5 10kmE574N261 STE TL 12
Megina; zona localității ROSCI0201
Turcoaia
CT: Rezervația Cheia și
Rezervația Gura Dobrogei
PON
7 10kmE579N256 CT CT: malurile lacului Nuntași ROSCI0065 4
STE
8 10kmE580N263 STE TL TL: Dealul Beștepe ROSCI0065 4

monitorizare, în interiorul unui ciclu de raportare (6 ani). O probare completă reprezintă o

Resurse alocate
centrul regional.
Lacerta viridis
gușterul
Descrierea speciei
Morfologie: gușterul comun este o șopârlă de dimensiuni mari, adulții atingând și lungimi
de 40 cm, în majoritatea cazurilor au până la 35 cm lungime. La masculi culoarea generală a
părții dorsale a corpului este verde, cu numeroase puncte negre, verde deschis sau gălbui. Partea
ventrală a corpului este galben-verzuie. Gușa, laturile capului și gâtului sunt colorate cu
albastru. Femelele adulte au culoare verde, brună sau combinația acestor două culori, uneori cu
două, rareori patru linii pe trunchi. Juvenilii sunt de culoare brun deschisă, uneori cu puncte
negre, chiar și oceli, pe laturile corpului.
altitudine.
Habitate: preferă versanți cu expoziție sudică, grohotișuri și zone stâncoase acoperite cu
vegetație ierboasă și/sau tufărișuri rare, liziera pădurilor, poienile din interiorul acestora,
terasamentul căilor ferate sau taluzul șoselelor.



crt. 10x10 km 2000 1x1 km
CS: zona localităților Baziaș,
ROSCI0031
1 10kmE522N248 CON CS Câmpia, Lescovița, Pârneaura 10
ROSCI0206
și Zlatița
AR: zona localităților Lipova,
CON ROSCI0064
2 10kmE522N262 AR Milova și Șoimoș (Balta 10
PAN ROSCI0370
Șoimoș)
ROSCI0050
CON
3 10kmE523N273 BH BH: zona localității Ineu ROSCI0145 6
PAN
ROSCI0267
ROSCI0031
ROSCI0226
CON BH: zona localităților Șoimi și ROSCI0049
5 10kmE524N269 BH 8
PAN Urviș de Beiuș ROSCI0061
6 10kmE524N280 PAN SM Ciumești, Foieni, Ianculești și ROSCI0020 10
Marna Nouă
ROSCI0064
Săvârșin, Temeșești și Valea
ROSCI0406
Mare

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
CON
8 10kmE527N281 SM Doba, Gelu, Mădăraș, Sătmărel 10
PAN
și Terebești
SJ: zona localităților Fizeș,
Lazuri și Sâg
MH: Cazanele Mici; valea
10 10kmE529N247 CON MH Mraconia; zona localității ROSCI0206 8
Ieselnița
MM: zona localităților Asuaju
11 10kmE530N280 CON MM de Sus, Băița de Sub Codru, ROSCI0275 8
Urmeniș
ROSCI0054
ALP HD: zona localităților Deva și
12 10kmE531N261 HD ROSCI0136 10
CON Mintia
ROSCI0373
Ciumărna, Păușa, Poarta
Sălajului, Romita, Stâna și
Treznea
ROSCI0173
14 10kmE532N245 CON MH Mică, Devesel, Jiana, Jiana 10
ROSCI0306
Mare și Scăpău;
SJ: zona localităților Briglez,
Solona, Surduc, Tihău și Var
ALP SM: zona localităților Certeze,
16 10kmE532N284 SM ROSCI0358 8
CON Huta Certeze și Moiseni
ROSCI0129
GJ: valea Motrului, zona
localității Valea Mare
ROSCI0366
MM: Cheile Lăpușului; zona
18 10kmE533N280 CON MM localităților Berchezoaia și ROSCI0030 8
Coaș
Galdei
ROSCI0078
20 10kmE535N273 CON CJ CJ: Fânațele Clujului 4
ROSCI0295
ROSCI0202
21 10kmE536N244 CON DJ DJ: zona localității Plenița 6
ROSCI0405
ROSCI0063
ALP
22 10kmE536N254 GJ GJ: zona localității Meri ROSCI0128 8
CON
ROSCI0129
ALP CJ: Cheile Turzii; zona ROSCI0034
23 10kmE536N270 CJ 10
CON localităților Mihai Viteazu, ROSCI0035

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
Petreștii de Jos,. Săndulești și
Tureni
24 10kmE537N275 CON CJ Fizeșu Gherlii, Gherla și ROSCI0099 10
Săcălaia
AB: Pajiștile lui Suciu - zona ROSCI0004
25 10kmE538N267 CON AB 6
Cicârd ROSCI0187
CJ: zona localităților Geaca,
CJ
26 10kmE539N273 CON Sâmboleni și Năoiu; MS: zona ROSCI0333 10
MS
localității Sărmășel
27 10kmE540N244 CON DJ DJ: zona localității Palilula ROSCI0045 4
ROSCI0148
28 10kmE541N265 CON SB SB: zona localității Șeica Mare 6
ROSCI0382
MS: zona localității Cucerdea,
Cipău, Sânpaul și Sub Pădure
Mărișelu și Sărata
ROSCI0085
ALP SB: zona localităților Podu
31 10kmE542N261 SB ROSCI0132 10
CON Oltului și Tălmaciu
ROSCI0304
ROSCI0320
ROSCI0368
Suseni
ALP
33 10kmE545N258 AG AG: zona lacului Vidraru ROSCI0122 4
CON
35 10kmE545N271 CON MS Eremieni, Ghindari, Miercurea ROSCI0297 10
Nirajului și Neaua
Bradului
ROSCI0303
ALP BV: zona localităților Hoghiz
37 10kmE550N266 BV ROSCI0317 10
CON și Racoș
ROSCI0329
Vede
HR ROSCI0027
39 10kmE551N276 ALP Bicazului; NT: zona localității 8
NT ROSCI0033
Bicaz-Chei
40 10kmE553N268 ALP CV CV: zona localității Bicsad ROSCI0037 10

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
CON ROSCI0091
ROSCI0248
ROSCI0329
41 10kmE554N273 ALP BC BC: zona localității Palanca ROSCI0323 4
ROSCI0106
42 10kmE555N250 CON GR GR: Pădurea Găiseni 6
ROSCI0138
43 10kmE555N258 PH ROSCI0283 4
CON Valea Doftanei
ALP CV: zona localităților Bita, ROSCI0111
44 10kmE555N265 CV 10
CON Boroșneu Mare și Brateș ROSCI0374
ALP ROSCI0130
CON ROSCI0374
IS: zona localității Muncelu de ROSCI0363
46 10kmE557N281 CON IS 6
Sus ROSCI0378
CON
STE
ALP BC: zona localității Târgu
49 10kmE559N271 BC ROSCI0059 4
CON Ocna
50 10kmE559N287 CON BT BT: zona localității Buimăceni ROSCI0274 4
GR: Padina Tătarului, Pădurea
51 10kmE560N247 CON GR Comana-Prundu; zona ROSCI0043 8
CON
STE
ROSCI0272
ROSCI0103
CON
54 10kmE562N254 IL IL: zona localității Coșereni ROSCI0290 4
STE
ROSCI0058
IS: zona localităților Avântu și
Ursoaia
ROSCI0265
IS: Pădurea Breazu; Pădurea
Mârzești; zona localităților
ROSCI0171
56 10kmE563N283 CON IS Cuza Vodă, Dorobanț, 11
ROSCI0265
Horlești, Iași, Rediu, Tăuțești
și Valea Lupului
58 10kmE567N265 STE GL 8

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
CL: zona Chiciu; zona
CL ROSCI0022
59 10kmE569N249 STE localității Călărași; CT: zona 10
CT ROSCI0131
localității Ostrov
61 10kmE571N266 STE GL 10
CT: malurile lacului Iortmac,
valea Canaraua Fetii; zona
62 10kmE572N249 STE CT localităților Băneasa, Carvăn, ROSCI0172 18
Făurei, Goruni, Negureni și
Răzoarele
TL: Culmea Pricopan, Dealul ROSCI0123
63 10kmE573N263 STE TL 10
Cheia, zona localității Măcin ROSCI0012
CT: Canaralele Cernavodă,
Valea Seimeni; zona
Seimeni
TL: zona localităților Cerna și ROSCI0123
65 10kmE574N261 STE TL 8
Turcoaia ROSCI0201
66 10kmE575N248 STE CT zona localităților Dumbrăveni ROSCI0071 8
și Furnica
CT: Rezervația Cheia;
Rezervația Gura Dobrogei;
zona localităților Casian, Gura
TL: Dealul Denistepe; zona ROSCI0067
68 10kmE577N261 STE TL 8
localității Nalbant ROSCI0201
TL: sudul pădurii Babadag;
69 10kmE578N259 STE TL zona localității Camena – deal ROSCI0201 6
Văcărie
PON ROSCI0157
70 10kmE579N248 CT localităților Albești, Hagieni și 10
STE ROSCI0114
Limanu
PON CT: zona localităților Agigea ROSCI0073
71 10kmE579N251 CT 8
STE și Eforie-Nord ROSCI0398
PON CT: pădurea de la satul Vadu;
72 10kmE579N256 CT ROSCI0065 6
STE zona localității Istria
localității Beștepe

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
PAN
74 10kmE522N257 TM terenurile agricole din jurul ROSCI0336 2
CON
loc. Buziaș
CS: Râul Timiș, dealurile din
CON estul Ilovei, Valea Bolvașnița, ROSCI0385
75 10kmE528N254 CS 6
ALP Valea Mare și Valea ROSCI0126
Șopotului, Vârciorova
Dealul Opincei, Dealul
Dealul Brazdei, Dealul Bujoru
AB Doștatului, Vulcanii noroiosi
77 10kmE538N263 CON ROSCI0211 6
SB de la Boz, Valea Șpring; SB:
Dealu Rotund, Valea Sângătin
78 10kmE544N248 CON OT 2
Pădurea Buzescu ROSCI0168
OT OT: Pădurea și pârâul Osica;

79 10kmE548N249 CON ROSCI0341 2
AG Valea Vedea

80 10kmE552N252 CON DB 10
Argeșului, Pârâul Potop
Pleașa, Valea Dulce, Valea cu
Țipirig, Valea Olarului,
Pădurea Mija
NT: Pădurea Floreanu, Valea
NT
82 10kmE561N280 CON Veja, IS: Pădurea și Valea ROSCI0152 2
IS
Tarniței
83 10kmE563N258 BZ ROSCI0259 2
STE (Maxenu), Pădurea Spătaru
VN: Lunca Siretului, Lunca
Trotușului, confluența celor 2,
CON VN Pădurea Zăvoiul, Pădurea ROSCI0162
84 10kmE564N270 10
STE GL Vladnicu; GL: Pădurea Sf. ROSCI0334
Gheorghe, Valea Boului,
Pădurea Toflea
CON BC VS: Pădurea Mirenilor, ROSCI0169
85 10kmE565N273 8
STE VS Pădurea Icoanei; BC: Valea ROSCI0309

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
Pereschivul Mic, Valea
Dumbrava, Pădurea
Bălineștilor
Șendrea, Valea Gologan, Valea
86 10kmE568N268 STE GL 9
Jeru, Valea Jepea, Viile Ciungi,
Movila Dăbaril
87 10kmE568N277 VS ROSCI0335 2
STE Cloșca

vară.
Resurse alocate

Podarcis muralis
șopârla de ziduri
Descrierea speciei
Morfologie: lungimea totală nu depășește 20-24 cm, coada fiind de două ori lungimea
trunchiului - de la vârful botului la orificiul cloacal.
Capul este aplatizat, puțin alungit cu botul ascuțit; granulele supraciliare variază ca număr
- 1-10, fiind dispuse într-un șir complet, incomplet sau întrerupt.
Timpanul este vizibil, iar gulerul nu este dințat.
Trunchiul este zvelt, turtit dorso-ventral; coada lungă, cilindrică, și ea ușor turtită la bază -
baza este umflată la masculi, ascuțită la vârf. Solzii dorsali sunt foarte mici, slab carenati,
rotunjiți, la fel de mari.
Placa anală este de obicei mare și de formă variabilă, fiind înconjurată de un șir de plăci
mici.
Distribuție: în Transilvania, sud-estul Banatului, sudul Dobrogei, sporadic și în Muntenia
și Oltenia. Poate ajunge până la 800 m, chiar la altitudini de peste 1000 m în zone cu microclimat
favorabil.
Habitate: este o specie rupicolă, ocupă microhabitate pe versanți stâncoși, pietroși,
bolovănișuri, grohotișuri, dar și pante argiloase cu expoziție sudică, cu sau fără acoperire
vegetală. Se întâlnește și în biotopuri antropizate: poduri de piatră, ziduri, diguri de beton,
grămezi de pietre, taluzurile drumurilor și căilor ferate.

de reptile și amfibieni din România (Török Zs., Ghira I., Sas I., Zamfirescu Șt., 2013.
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
CS: zona localităților ROSCI0031
1 10kmE522N248 CON CS 10
Baziaș, Lescovița și Zlatița ROSCI0206
AR: Culmea Soimușului;
CON ROSCI0064
2 10kmE522N262 AR zona localităților Lipova, 10
PAN ROSCI0370
Milova, Radna și Șoimoș
ROSCI0031
ROSCI0226
4 10kmE526N262 CON AR Căprioara, Cuiaș, Hălăliș, ROSCI0355 10
Săvârșin și Temeșești ROSCI0406
MH: valea Mraconia, valea
Peșterii Ponicova; zona
localităților Dubova,
ROSCI0054
ALP
CON
ROSCI0373
HD: zona localității Buceș- ROSCI0121
7 10kmE531N265 ALP HD 6
Vulcan ROSCI0339
Briglez, Tihău și Var
ALP HD: zona localității ROSCI0087
9 10kmE534N257 HD 6
11 10kmE536N254 ALP GJ GJ: zona Meri ROSCI0063 8
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
CON ROSCI0128
ROSCI0129
CJ: Cheile Tureni, Cheile
ALP Turzii; zona localităților ROSCI0034
12 10kmE536N270 CJ 10
CON Petreștii de Jos, Săndulești ROSCI0035
și Tureni
HD: zona Pasului Groapa
HD ROSCI0085
13 10kmE538N257 ALP Seacă; VL: zona Pasului 6
VL ROSCI0188
Groapa Seacă
VL: Munții Buila- ROSCI0015
14 10kmE542N256 ALP VL 4
Vânturarița ROSCI0046
ALP AG: Valea Călugărița,
15 10kmE545N258 AG ROSCI0122 6
CON Valea lui Stan
ROSCI0122
16 10kmE548N259 ALP AG AG: valea râului Târgului ROSCI0258 8
ROSCI0381
ROSCI0303
ALP
17 10kmE550N266 BV BV: Hoghiz ROSCI0317 8
CON
ROSCI0329
HR: zona localității Cheile
HR ROSCI0027
18 10kmE551N276 ALP Bicazului; NT: zona 8
NT ROSCI0033
19 10kmE552N260 ALP PH PH: zona localității Bușteni ROSCI0013 4
ROSCI0037
ALP,C CV ROSCI0091
ON HR ROSCI0248
Tușnad
ROSCI0329
21 10kmE553N270 ALP HR 6
22 10kmE555N258 PH ROSCI0283 4
CON Valea Doftanei
PH: zona Cheia și valea
superioară a Teleajenului
CON
STE
CT: malurile lacului
25 10kmE572N249 STE CT Iortmac; valea Canaraua ROSCI0172 6
Fetii
ROSCI0022
ROSCI0278
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
Cernavodă
zona localității Dumbrăveni
PON CT: Pădurea Hagieni (zona ROSCI0157
29 10kmE579N248 CT 6
STE Cascaia) ROSCI0114
30 10kmE580N263 STE TL TL: zona localității Beștepe ROSCI0065 4
TM: trecerea DJ143 peste
PAN
31 10kmE522N257 TM calea ferată, zona dintre ROSCI0336 2
CON
Căpăt și Păd Dumbrava;
CS: dealurile din estul
CON Ilovei, Valea Bolvașnița, ROSCI0385
32 10kmE528N254 CS 2
Șopotului, Vârciorova;
Valea Cobia, Valea Morii, ROSCI0344
33 10kmE552N252 CON DB 4
Lunca Argeșului, Pârâul ROSCI0106
Potop

Resurse alocate
centrul regional.
Podarcis taurica
șopârla de iarbă
Descrierea speciei
Morfologie: este o șopârlă de dimensiuni relativ mici, adulții atingând o lungime totală de
maximum 19 cm, din care cca două treimi sunt reprezentate de coadă. La eclozare din ou
juvenilii au cca 3 cm lungime. Masculii au o bandă lată, verde, de-a lungul coloanei vertebrale,
mărginită de pete de culoare maronie care se pot contopi și ele în câte o dunga latero-dorsală.
Pe laturile corpului au câte o dungă de culoare deschisă, gălbuie, și o parte din solzi sunt de
culoare albastră. Gușa și abdomenul sunt portocalii sau roșu-portocaliu. Femelele au partea
dorsală maronie, brun-măslinie sau verde. Abdomenul este de culoare deschisă, albicioasă.
Distribuție: în Dobrogea - platoul continental și sudul complexului lagunar sudul
Munteniei și Olteniei, sud-estul Banatului și nordul Câmpiei de Vest.
Habitate: este prezentă în locuri nisipoase sau pietroase, înierbate, cu sau fără tufișuri. De
asemenea, ocupă microhabitate la liziera pădurilor, pe terasamente, la marginea drumurilor sau
arăturilor, pe malul lacurilor.

Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
ROSCI0031
ROSCI0206
Ciumești, Foieni și Sanislău
ROSCI0173
3 10kmE532N245 CON MH Mică, Devesel (Deal Chilia), 10
ROSCI0306
Jiana, Jiana Mare și Scăpău
GJ: zona localității Apa ROSCI0129
GJ
4 10kmE533N251 CON Neagră; MH: zona localității ROSCI0198 10
MH
Negoiești ROSCI0366
DJ: zona localității Ciupercenii
Vechi
DJ: zona localităților Plenița și ROSCI0202
6 10kmE536N244 CON DJ 8
Verbița ROSCI0405
ROSCI0166
OT: valea râului Olteț; zona
localității Mărunței
ROSCI0376
Vede
10 10kmE560N247 CON GR GR: zona localității Comana ROSCI0043 4
CON
11 10kmE561N251 IF IF: pădurea Brănești ROSCI0308 4
STE
ROSCI0022
ROSCI0131
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
CT: malurile lacului Iortmac,
valea Canaraua Fetii; zona
localităților Băneasa, Carvăn,
Goruni și Răzoarele
CT: Canaralele Hârșovei; zona
ROSCI0022
15 10kmE573N256 STE CT localităților Ciobanu și 10
ROSCI0278
Hârșova
TL: Culmea Pricopan, Culmea
Măcin – Chetrosul Mare
Culmea Măcin – Pădurea ROSCI0123
16 10kmE573N263 STE TL 10
Îmbulzita, Dealul Cheia, zona ROSCI0012
localităților Jijila, Luncavița și
Măcin
TL: Deal Crapcea, Deal Piatra
Roșie, Deal Priopcea, valea ROSCI0123
18 10kmE574N261 STE TL 10
Megina; zona localităților ROSCI0201
Cerna și Turcoaia
19 10kmE575N248 STE CT zona localităților Dumbrăveni ROSCI0071 8
și Independența
CT: Rezervația Cheia;
Rezervația Gura Dobrogei;
20 10kmE577N255 STE CT zona localităților Casian, ROSCI0215 10
Cheia, Gura Dobrogei și
Târgușor
TL: Dealul Denistepe; zona ROSCI0067
21 10kmE577N261 STE TL 8
localității Nalbant ROSCI0201
TL: sudul pădurii Babadag;
22 10kmE578N259 STE TL zona localității Ceamurlia de ROSCI0201 6
Sus
PON ROSCI0157
23 10kmE579N248 CT localităților Albești, Hagieni, 10
STE ROSCI0114
Limanu și Mangalia
CT: zona dintre localitățile
PON Agigea, Constanța și Lazu; ROSCI0073
24 10kmE579N251 CT 10
STE zona localităților Agigea, ROSCI0398
Eforie-Nord și Techirghiol
CT: malul lacului Nuntași;
PON
25 10kmE579N256 CT malul lacului Histria, zona ROSCI0065 10
STE
cetății Histria; zona
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
localităților Istria, Nuntași și
Săcele
localității Beștepe
27 10kmE544N248 CON OT 2

Resurse alocate
centrul regional.
Eryx jaculus
șarpele de nisip
Descrierea speciei
Morfologie: este o specie de talie mijlocie, având în jur de 40-60 cm, cel mult 70-80 cm.
Corpul are cam aceeași grosime pe toată lungimea lui, capul nu este distinct de corp, botul este
ascuțit iar gura subterminală; ochii sunt foarte mici, cu pupile verticale.
Solzii de pe cap și corp sunt mici și lucioși; cei din treimea posterioară a corpului sunt
slab carenați.
Placa anală este mare și întreagă, mărginită lateral de cei doi pinteni anali, prezenți mai
ales la masculi. Vârful cozii se termină cu un solz mare conic.
Masculii sunt mai mici ca dimensiuni și au pintenii anali mai bine dezvoltați.
Distribuție: în apropiere de valea Dunării, atât în sectorul dobrogean al fluviului, cât și în
cel din sudul Olteniei.
Habitate: preferă zone cu pante nisipoase sau calcaroase, unde are posibilitatea de a se
adăposti pe timpul zilei la temperaturi ridicate.

Transectul vizual terestru nocturn s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
ROSCI0044
1 10kmE550N241 CON TR TR: zona localității Islaz 6
ROSCI0376
CT: zona fostei localități
Cărpiniș (fost sat Giuvegea)
Cernavodă

Resurse alocate

Dolichophis caspius
șarpele rău
Descrierea speciei
Morfologie: este un șarpe de dimensiuni mari, adulții putând atinge o lungime totală de
cca 1,8 - 2 m. Adulții au culoare cafenie sau cenușie pe partea dorsală a corpului, fără desene
sau pete stridente, de-a lungul fiecărui solz existând o dungă de culoare mai deschisă decât
fondul.
Abdomenul este de culoare galbenă, fără pete sau desene pe scuturi.
Juvenilii sunt de culoare brună sau cenușie, cu pete închise, care devin din ce în ce mai
greu de distins pe măsură ce exemplarele cresc.
Distribuție: semnalat întâlnit doar în în zonele de câmpie și colinare din sudul, sud-estul
și, mai rar, în estul țării. Alte semnalări, cum sunt cele datând de mai mult de un secol, din
Câmpia de Vest, probabil se bazau pe determinări greșite.
Habitate: este prezent în habitate deschise, acoperite de vegetație ierboasă și tufișuri, sau
la liziera pădurilor.
Preferă pantele însorite cu stâncării sau grohotișuri, care îi oferă adăposturi naturale. Poate
fi întâlnit și în apropierea localităților sau a zonelor cultivate.

Transectul vizual terestru nocturn s ✓ ✓ ✓ s

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
ROSCI0031
ROSCI0206
localităților Dubova și Eselnița
ROSCI0069
3 10kmE530N250 CON CS CS: rezervația Domogled 6
ROSCI0198
MH: zona localităților Burila ROSCI0173
4 10kmE532N245 CON MH 10
Mare, Jiana Mare și Jiana Mică ROSCI0306
GR: la Padina Tătarului, zona
6 10kmE567N265 STE GL 6
Conachi ROSCI0162
ROSCI0022
7 10kmE569N249 STE CL CL: zona localității Ostrov 6
ROSCI0131
9 10kmE572N249 STE CT localităților Băneasa, Făurei, ROSCI0172 10
Răzoarele, Tudor Vladimirescu
TL: Culmea Pricopan, Dealul lui ROSCI0123
10 10kmE573N263 STE TL 10
Stănilă; zona localității Măcin ROSCI0012
TL: Dealul Priopcea; zona ROSCI0123
12 10kmE574N261 STE TL 8
localității Cerna ROSCI0201

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
CT: Pădurea Dumbrăveni; zona
localității Dumbrăveni
CT: Rezervația Gura Dobrogei;
valea râului Casimcea; zona
localităților Cheia, Casian, Gura
ROSCI0067
ROSCI0201
PON ROSCI0157
17 10kmE579N248 CT localităților Albești, Hagieni, 10
STE ROSCI0114
Limanu și Mangalia
CT: rezervația de la Agigea; zona
PON ROSCI0073
18 10kmE579N251 CT localităților Agigea, Movilița și 10
STE ROSCI0398
Techirghiol
PON CT: sudul Grindului Saele, zona
19 10kmE579N256 CT ROSCI0065 6
STE cetății Histria
21 10kmE544N248 CON OT 2

Resurse alocate
centrul regional.
Coronella austriaca
șarpele de alun
Descrierea speciei
Morfologie: este un șarpe de lungime mijlocie, adulții atingând de regulă maximum 70 de

cm. Partea dorsală a exemplarelor este de obicei brună sau cenușie, cu pete regulate, de culoare
închisă, dispuse în șiruri, care pot și fuziona formând linii paralele cu coloana vertebrală. Pe
cap are o dungă închisă la culoare, care începe de la nară și se întinde până la colțul gurii,
respectiv pe partea posterodorsală a capului o pată aproximativ de forma blazonului casei
imperiale austriece. Partea ventrală a corpului este uniform colorată, la masculii în brun sau în
roșu-cărămiziu, la femele în cenușiu până la negru. Pupila este rotundă, irisul fiind de regulă
cărămiziu.
Distribuție: În România este întâlnit de la câmpie, inclusiv Delta Dunării – de ex. pe
grindul Letea, până la cca 1100 m altitudine.
Habitate: este prezent în zone uscate, bine însorite, acoperite de vegetație ierboasă și
tufișuri, unde există populații de șopârle sau micromamifere. Lipsește din zonele umede.
Preferă lizierele pădurilor, grohotișuri, stâncării sau taluzurile drumurilor.

Chestionarea localnicilor s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
CON AR: zona localităților Lipova și ROSCI0064
1 10kmE522N262 AR 8
PAN Radna ROSCI0370
ROSCI0064
AR: zona localităților Căprioara
și Temeșești
ROSCI0406
MH: Cazanele Mici; zona
localităților Ieșelnița și Ogradena
4 10kmE530N250 CON CS 6
Herculane ROSCI0198
MM: zona localității Asuaju de
Sus
SM: Pădurea Mocear; zona
localității Orașu Nou
ROSCI0054
ALP
CON
ROSCI0373
SJ: zona localităților Agrij, Păușa
și Stâna
MH: Deal Chilia (zona localității ROSCI0173
9 10kmE532N245 CON MH 6
Devesel) ROSCI0306
ALP SM: zona localităților Huta
10 10kmE532N284 SM ROSCI0358 8
CON Certeze, Luna și Negrești-Oaș
ROSCI0129
11 10kmE533N251 CON GJ GJ: zona localității Apa Neagră 8
ROSCI0198

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
ROSCI0366
AB: zona localităților Întregalde
și Poiana Galdei
ROSCI0078
13 10kmE535N273 CON CJ CJ: Fânațele Clujului 6
ROSCI0295
ALP CJ: zona localităților Săndulești și ROSCI0034
14 10kmE536N270 CJ 8
CON Tureni ROSCI0035
CJ: zona localităților Fizeșu
Gherlii și Gherla
ROSCI0124
ALP
16 10kmE537N284 MM MM: Podu Slătioarei ROSCI0251 8
CON
ROSCI0264
ROSCI0004
ROSCI0187
MS: zona localităților Cipău și
Sânpaul
ROSCI0085
ALP SB: zona localităților Mohu, Sadu
19 10kmE542N261 SB ROSCI0132 10
CON și Tălmaciu
ROSCI0304
ROSCI0124
20 10kmE542N283 ALP BN BN și MM: Munții Rodnei 6
ROSCI0125
MS: zona localităților Reghin și ROSCI0320
21 10kmE543N274 CON MS 8
Suseni ROSCI0368
MS: zona localităților Eremieni,
Miercurea Nirajului și Neaua
Bradului și Meștera
ROSCI0090
25 10kmE550N273 ALP HR HR: zona localității Voșlăbeni 6
ROSCI0113
HR ROSCI0027
26 10kmE551N276 ALP Bicazului;; NT: zona localității 8
NT ROSCI0033
Bicaz-Chei
27 10kmE552N260 ALP BV BV: muntele Bucegi ROSCI0013 4
ROSCI0055
ALP ROSCI0056
28 10kmE553N264 CV CV: zona localității Ariușd 10
CON ROSCI0170
ROSCI0329
ALP ROSCI0037
29 10kmE553N268 CV CV: zona localității Bicsad 10
CON ROSCI0091

crt. 10x10 km 2000 1x1 km
ROSCI0248
ROSCI0329
GR: Padina Tătarului, Pădurea
Comana; zona localității Comana
ALP ROSCI0208
31 10kmE560N267 VN VN: zona localității Tulnici 6
CON ROSCI0377
CON
STE
ROSCI0058
IS: zona localităților Avântu și
Ursoaia
ROSCI0265
IS: Valea lui David; zona
ROSCI0171
34 10kmE563N283 CON IS localităților Dorobanț, Iași, Rediu 10
ROSCI0265
și Valea Lupului
TL: Culmea Pricopan; zona ROSCI0123
35 10kmE573N263 STE TL 8
localității Măcin ROSCI0012
38 10kmE580N255 CT 4
PON TL: Pădurea Letea (Hașmacul
39 10kmE583N266 TL ROSCI0065 6
STE Mare); zona localității Letea
GJ: Valea Cioiana între Peșteana

și Țicleni, Dealul Măroaia

41 10kmE544N248 CON OT 2
Pădurea Buzescu ROSCI0168
NT: Pădurea Floreanu, Valea

NT
43 10kmE561N280 CON Veja, IS: Pădurea și Valea ROSCI0152 2
IS
Tarniței
44 10kmE568N277 VS ROSCI0335 2
STE Cloșca,


vară.
Resurse alocate
centrul regional.
Zamenis longissimus
șarpele lui Esculap
Descrierea speciei
Morfologie: șarpe zvelt, robust, de talie mare, ajungând până la 140 cm - femelele, sau 160
cm masculii; rareori apar indivizi mai mari, în special în sudul arealului. Capul este alungit,
puternic diferențiat de trunchi, ochii sunt mari; solzii dorsali din partea posterioară a corpului
sunt ușor carenați; solzii ventrali se prelungesc pe partea inferioară a flancurilor și prezintă câte
o carenă latero-ventrală, ambele aceste caractere folosind la cățărat. Coada masculilor este mult
mai lungă decât la femele, raportat la lungimea corpului, cu baza umflată - adăpostește cele
două hemipenisuri. Placa anală este divizată.
Distribuție: în România este întâlnit de la câmpie până la cca 800 m altitudine.
Habitate: specie cu preferințe destul de largi; este întâlnit în păduri de foioase însorite, cu
rariști, trunchiuri căzute, versanți cu expotiție sudică, cu tufărișuri, terasamente ale drumurilor
sau căilor ferate, ruine, ziduri, cariere părăsite, grohotișuri sau stâncării în păduri; de asemenea,
îl mai putem întâlni și în habitate umede, lângă zone mlăștinoase, pe văile râurilor, ascuns în
vegetație.

Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
CS: zona localităților
ROSCI0031
1 10kmE522N248 CON CS Baziaș, Lescovița și 10
ROSCI0206
Zlatița;
2 10kmE522N262 AR 8
PAN Lipova și Șoimoș; ROSCI0370
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
ROSCI0064
Temeșești;
ROSCI0406
4 10kmE528N274 CON SJ SJ: zona localității Fizeș; ROSCI0322 4
MH: Cazanele Mici; zona
Ieselnița;
ROSCI0069
6 10kmE530N250 CON CS CS: valea râului Cerna; 6
ROSCI0198
MM: zona localității
Asuaju de Sus
8 10kmE530N283 CON SM SM: Pădurea Mocear ROSCI0214 4
ROSCI0054
ALP
CON
ROSCI0373
HD: zona localității ROSCI0121
10 10kmE531N265 ALP HD 6
Mihăileni ROSCI0339
AB: zona localității ROSCI0022
11 10kmE531N269 ALP AB 6
Pătrușești ROSCI0233
SJ: zona localităților Agrij
și Stâna
13 10kmE532N277 CON SJ SJ: zona localității Solona ROSCI0314 4
Berchezoaia și Coaș
ALP ROSCI0087
CON ROSCI0236
ALP
16 10kmE534N283 MM MM: valea râului Mara ROSCI0092 4
CON
ROSCI0063
17 10kmE536N254 GJ ROSCI0128 8
CON Bumbești-Jiu
ROSCI0129
ALP ROSCI0034
18 10kmE536N270 CJ localităților Petreștii de 10
CON ROSCI0035
Jos, Săndulești și Tureni
19 10kmE537N275 CON CJ CJ: zona localităților ROSCI0099 8
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
Fizeșu Gherlii, Gherla și
Nicula
ROSCI0124
ALP
20 10kmE537N284 MM MM: Dealul Herea ROSCI0251 8
CON
ROSCI0264
Sânpaul
Bârla și Mărișelu
ROSCI0085
ALP SB: zona localității
24 10kmE542N261 SB ROSCI0132 8
CON Tălmaciu
ROSCI0304
MS: zona localității ROSCI0320
25 10kmE543N274 CON MS 6
Reghin ROSCI0368
Sighișoara
27 10kmE545N271 CON MS Chibed, Eremieni, ROSCI0297 10
Ghindari și Trei Sate
ROSCI0166
28 10kmE546N245 CON OT OT: pădurea Romuli ROSCI0266 8
ROSCI0376
ROSCI0303
ALP
29 10kmE550N266 BV BV: zona localității Racoș ROSCI0317 8
CON
ROSCI0329
SV: zona localității
Dragomirna
CV: zona localității ROSCI0037
ALP CV Bicsad; HR: Stânca ROSCI0091
31 10kmE553N268 10
CON HR Șoimului; zona localității ROSCI0248
Băile Tușnad ROSCI0329
ALP ROSCI0111
32 10kmE555N265 CV CV: zona localității Reci 6
CON ROSCI0374
33 10kmE557N268 ALP CV CV: Pasul Oituz; zona ROSCI0130 8
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
CON localității Brețcu ROSCI0374
GR: Padina Tătarului,
34 10kmE560N247 CON GR Pădurea Comana; zona ROSCI0043 8
localității Băneasa
TL: Culmea Măcin (zona
ROSCI0123
36 10kmE573N263 STE TL Dealului Căpușa); zona 8
ROSCI0012
localității Măcin
TL: sudul pădurii
Babadag
CT: rezervația „Pădurea
PON ROSCI0157
39 10kmE579N248 CT Hagieni”; zona localității 8
STE ROSCI0114
Hagieni
CS: dealurile din estul
CON Ilovei, Valea Bolvașnița, ROSCI0385
40 10kmE528N254 CS 2
Șopotului, Vârciorova
Vâlsanului, Valea
41 10kmE537N251 CON GJ Rășinuța, Dealul Opincei, ROSCI0045 2
Dealul Giminelor, Dealul
Măroaia, Dealul Brazdei,
Dealul Bujoru;
Doștatului, Vulcanii
AB
42 10kmE538N263 CON noroiosi de la Boz, Valea ROSCI0211 2
SB
Șpring; SB: Dealu
Rotund, Valea Sângătin


vară
Resurse alocate
Resurse umane: 262 ore-om / eșantionare
centrul regional.
Elaphe sauromates
balaur
Descrierea speciei
Morfologie: șarpe de dimensiuni mari, de obicei 120-140 cm, rareori adulții pot ajunge
la peste 2 m lungime. Are corpul zvelt, musculos, cu capul mare, distinct de corp. Ochii sunt
moderat de mari, cu pupile rotunde.
Solzii dorsali sunt bine carenati, pe când cei de pe laturile corpului mai puțin. Are 25, rar
23 sau 27 șiruri de solzi dorsali la mijlocul corpului.
Numărul solzilor ventrali este: 187-224 la masculi și 205-234 la femele; solzi subcaudali
56-94. Placa anală este divizată. Femelele cresc de obicei mai mari decât masculii, dar coada
masculilor este mai lungă.
Distribuție: în zonele colinare joase din sud-estul țării; este posibil să fie prezent și în
zonele de câmpie. În trecut a fost semnalat și în jumătatea nordică a Moldovei.
Habitate: preferă habitate deschise sau cu vegetație arboricolăarbustivă rară, stufărișuri,
buruienișuri etc. Este de obicei întâlnit în zone mai umede. Se adăpostește sub grămezi de pietre,
ziduri de piatră sau în tufișuri.

Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
ROSCI0272
ROSCI0103
Băneasa
TL: Culmea Pricopan, ROSCI0123
3 10kmE573N263 STE TL 6
Dealul Cheia ROSCI0012
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
Cernavodă
TL: Dealul Priopcea, zona
ROSCI0123
5 10kmE574N261 STE TL dintre localitatea Turcoaia 8
ROSCI0201
și Dealul Piatra Roșie
CT: Rezervația Gura
6 10kmE577N255 STE CT Dobrogei; zona localității ROSCI0215 6
Cheia
ROSCI0067
ROSCI0201
PON ROSCI0073
STE ROSCI0398
PON
10 10kmE579N256 CT CT: zona localității Istria ROSCI0065 4
STE
În vederea calculării probabilității de detecție și ajustării rezultatelor din teren cu aceasta sunt
obligatorii cel puțin 3 probări complete la nivelul careurilor 1x1 km stabilite în zonele de
O probare completă reprezintă o parcurgere a zonelor propuse pentru monitorizare - respectiv
careuri 1x1 km - în perioada de primăvară și o parcurgere a acestora în perioada de vară
Resurse alocate

Natrix tessellata
șarpele de apă
Descrierea speciei
Morfologie: este o specie de șarpe relativ mare, lungimea adulților depășind deseori 1 m.
Culoarea dorsală a exemplarelor este de obicei cenușiu sau brun-gălbui, cu pete
dreptunghiulare, gri-închise.
În partea dorsală a capului există un desen de forma literei V, cu vârful orientat anterior.
Unele exemplare sunt colorate uniform; uneori în culoare gălbui-deschisă, fără pete.
Pe partea ventrală a corpului, exemplare sunt colorate în negru și galben, portocaliu sau
roșu-cărămiziu. Pupila este rotundă, irisul fiind de regulă brun deschis.
Distribuție: în majoritatea regiunilor țării, de la șes până la altitudini de peste 800 m. Nu
a fost semnalat din Moldova, estul Munteniei și a fost observat doar sporadic în Oltenia.
Habitate: nu se depărtează de apă decât pentru depunerea pontei sau pentru hibernare.
Preferă ape stătătoare sau lin curgătoare, cu populații importante de pești și cu maluri propice
pentru depunerea pontei și hibernare - versanții râurilor trebuie să fie stâncoși sau cu grohotișuri.
Poate fi întâlnit și în ape salmastre sau în apropierea așezărilor umane.

ADN din mediu ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Transectul vizual acvatic diurn ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Torța luminoasă ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Chestionarea localnicilor ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
ROSCI0031
ROSCI0206
AR: Balta Șoimoș; zona
CON ROSCI0064
2 10kmE522N262 AR localităților Lipova, 10
PAN ROSCI0370
Milova, Radna și Șoimoș
CON ROSCI0218
3 10kmE523N266 AR AR: zona localității Bocsig 6
PAN ROSCI0294
CON ROSCI0049
4 10kmE524N269 BH Sânnicolau de Beiuș și 8
PAN ROSCI0061
Urviș de Beiuș
ROSCI0064
Cuiaș, Hălăliș și Săvârșin
ROSCI0406
CS: valea râului Cerna ROSCI0069
7 10kmE530N250 CON CS 6
(zona “La Șapte Izvoare“) ROSCI0198
SM: zona localității Orașu
Nou
9 10kmE531N261 ALP HD HD: zona localității Deva ROSCI0054 8
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
CON ROSCI0136
ROSCI0373
SJ: zona localității
Ciumăna
ALP SM: zona localității
11 10kmE532N284 SM ROSCI0358 4
CON Certeze
Briglez și Jibou
13 10kmE533N280 CON MM MM: Cheile Lăpușului ROSCI0030 4
ALP ROSCI0087
CON ROSCI0236
Galdei
ROSCI0063
ALP GJ: zona localităților
16 10kmE536N254 GJ ROSCI0128 10
CON Bumbești și Sadu
ROSCI0129
ALP CJ: zona localităților Mihai ROSCI0034
17 10kmE536N270 CJ 8
CON Viteazu și Tureni ROSCI0035
Fizeșu Gherlii și Gherla
CJ Cămărașu, Cătina și Geaca;
19 10kmE539N273 CON ROSCI0333 10
MS MS: zona localității
Sărmașu
Cipău și Sânpaul
ROSCI0079
ROSCI0154
MS: zona localității ROSCI0320
22 10kmE543N274 CON MS 6
Brâncovenești ROSCI0368
Sighișoara;
HR: zona localității Izvoru ROSCI0090
24 10kmE550N273 ALP HR 6
Mureșului ROSCI0113
25 10kmE553N270 ALP HR 6
ALP ROSCI0111
26 10kmE555N265 CV Boroșneu Mare, Brateș și 10
CON ROSCI0374
Reci
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
ALP CV: zona localității ROSCI0130
27 10kmE557N268 CV 6
CON
STE
29 10kmE560N247 CON GR Lacul Comana, râul ROSCI0043 8
Gurban
CON
STE
CON CL: zona localității
31 10kmE564N247 CL ROSCI0131 4
STE Oltenița
CT: lacul Iortmac, valea
Iortmac (Canaraua Fetii)
ROSCI0022
ROSCI0278
TL: brațul Măcin (zona ROSCI0123
34 10kmE573N263 STE TL 6
localității Măcin) ROSCI0012
CT: Ostrovul Troinei; zona
35 10kmE574N253 STE CT localităților Cernavodă și ROSCI0022 8
Seimeni
CT: Rezervația Gura
Dobrogei
TL: zona localității Satu ROSCI0067
37 10kmE577N261 STE TL 6
Nou ROSCI0201
PON ROSCI0157
38 10kmE579N248 CT localităților Hagieni, 10
STE ROSCI0114
Limanu și Mangalia
PON
39 10kmE579N256 CT CT: zona cetății Histria ROSCI0065 4
STE
40 10kmE580N255 CT 6
TL: zona localității
Mahmudia
42 10kmE582N264 TL ROSCI0065 4
STE Caraorman
ROSCI0065
TL: zona localității Sfântu
Gheorghe
ROSCI0237
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
PAN
44 10kmE522N257 TM TM: Acumularea Șurgani ROSCI0336 2
CON
CON ROSCI0385
45 10kmE528N254 CS CS: Râul Timiș 2
ALP ROSCI0126
Vâlsanului
ROSCI0296
47 10kmE544N248 CON OT OT: Valea Beica 2
ROSCI0168
5. Suprafața totală a habitatelor acvatice ocupate de specie la nivel de bioregiune;
Resurse alocate
Resurse umane: 280 ore-om / eșantionare

Vipera ammodytes
vipera cu corn
Descrierea speciei
Morfologie: formă de talie mare, de 60-80 cm, uneori până la 90 cm.

Capul mai triunghiular, evident separat de gât, comparativ cu celelalte specii de vipere.
Ochiul are pupila verticală, botul este ascuțit, prevăzut cu un corn moale.
Trunchiul este gros, iar coada scurtă.
Femelele sunt mai mici; coada masculilor este mai mare, iar baza acesteia este mai
umflată.
Distribuție: în zonele colinare și de deal din Banat, Dobrogea și sud-vestul Ardealului
Habitate: preferă lizierele de pădure, zonele cu grohotișuri, stâncării, tufișuri, aflate pe
pante cu expoziție sudică. Uneori poate fi observată în interiorul stejăretelor rare.

Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
1 10kmE522N248 CON CS 8
Baziaș și Zlatița ROSCI0206
2 10kmE524N251 CON CS 8
Anina și Oravița ROSCI0226
AR: pe teritoriul ROSCI0064
3 10kmE526N262 CON AR administrativ al comunei ROSCI0355 8
Săvârșin ROSCI0406
MH: “Cazane”, valea
4 10kmE529N247 CON MH Mraconia și zona ROSCI0206 8
localității Ieșelnița
CS: Colțul Pietrii, Piscul
Roșu, valea râului Cernei,
5 10kmE530N250 CON CS ROSCI0069 12
Vf. Suscu, zona localității
Băile Herculane
ROSCI0054
ALP HD: zona localităților
6 10kmE531N261 HD ROSCI0136 12
CON Brănișca, Deva și Vețel;
ROSCI0373
ALP HD: zona localității ROSCI0087
7 10kmE534N257 HD 6
ROSCI0063
ALP
8 10kmE536N254 GJ GJ: “șoseaua Jiului” ROSCI0128 8
CON
ROSCI0129
9 10kmE572N249 STE CT localităților Băneasa și ROSCI0172 8
Giuvegea
Culmea Măcin: zona ROSCI0123
10 10kmE573N263 STE TL 10
Dealul lui Stănilă și zona ROSCI0012
Chetrosul Mare
Cernavodă
TL: Dealul Arheuziu, ROSCI0123
12 10kmE574N261 STE TL 8
Dealul Priopcea ROSCI0201
13 10kmE575N248 STE CT CT: Pădurea Dumbrăveni; ROSCI0071 6
zona localității
Dumbrăveni
CT: valea Gura Dobrogei;
14 10kmE577N255 STE CT zona localității Gura ROSCI0215 6
Dobrogei
TL: sudul pădurii Babadag
și est de halta Codru
PON CT: Pădurea Hagieni; ROSCI0157
16 10kmE579N248 CT 8
STE zona localității Hagieni ROSCI0114
CON CS: dealurile din estul ROSCI0385
17 10kmE528N254 CS 2
ALP Ilovei, Vârciorova ROSCI0126

Resurse alocate
centrul regional.
Vipera ursinii moldavica

vipera de stepă
Descrierea speciei
Morfologie: vipera de stepă este un șarpe de talie mică, adulții având o lungime de până
la 60 cm.
Partea dorsală a exemplarelor are fondul cenușiu sau brun deschis, cu un desen format din
romburi legate între ele, de culoare mai închisă decât fondul.
În partea postero-dorsală a capului au un desen sub forma literei V, cu vârful orientat
anterior. Pe partea ventral a corpului, exemplarele sunt colorate în cenușiu sau negru, cu pete
sporadice, negre sau albe.
Pupila este verticală, irisul fiind de culoare portocalie sau roșiatică.
Distribuție: în zonele de câmpie și colinare din estul Moldovei, estul Deltei Dunării și
nord-estul complexul lagunar Razim-Sinoie.
Habitate: la noi ocupă habitate deschise, cu o structură diversă a vegetației, caracterizată
în special prin prezența tufelor de iarbă.
Poate efectua migrații pe distanțe scurte, în căutarea microhabitatelor favorabile.

Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
IS: valea Ciriței, dealul
ROSCI0058
Lanul Mare; zona
localităților Avântu,
ROSCI0265
Românești și Ursoaia
IS: Valea lui David; zona
ROSCI0171
2 10kmE563N283 CON IS localităților Tăuțești și 8
ROSCI0265
Valea Lupului
TL: zona cherhanalei
PON ROSCI0065
3 10kmE582N260 TL Perișor, zona cherhanalei 8
STE ROSCI0066
Periteașca
TL: zone dintre Cardon și
PON C.A: Rosetti; Letea și C.A.
4 10kmE583N266 TL ROSCI0065 8
STE Rosetti, zona localității
C.A: Rosetti
TL: Grindul Sărăturile-
ROSCI0065
Sfântu Gheorghe și zona
localității Sfântu
ROSCI0237
Gheorghe


Resurse alocate
centrul regional.
Vipera ursinii rakosiensis

vipera de fâneață
Descrierea speciei
Morfologie: diferă de celelalte subspecii de Vipera ursinii prin următoarele caracteristici:

dimensiunile sunt mai mari, abdomenul negru, pete laterale pronunțate, fără dungi negre pe
liniile de sutură labiale, însă cu benzi închise pe partea dorsală și cele laterale ale capului,
incluzând pe cele occipitale și postorbitale, zig-zagul dorsal are colțurile rotunjite, număr
constant de zig-zaguri dorsale, număr redus de loreale, preocularul superior adesea în contact
cu nazalul, parietale mai puțin fragmentate, puține supralabiale, număr crescut de subcaudale.
Este un locuitor tipic al zonelor de stepă.
Distribuție: numai în zone colinare ale Transilvaniei.
Habitate: preferă pajisti mlăștinoase care sunt adesea supuse uscăciunii și pajiști nisipoase
de pustă, sau pe platouri mai înalte cu o vegetație tipică de stepă, fânețe pe calcare nisipoase.
În zone nisipoase este prezentă în locurile cele mai înalte, de obicei în vârful fostelor dune de
nisip, zone foarte uscate, neinundate de ape provenite din rețeaua freatică.


Coduri folosite în tabel: s - perioadă suboptimală; ✓ - perioadă optim
Nr
crt. 10x10 km 2000
1x1 km
CJ: vecinătatea zonei ROSCI0078
1 10kmE535N273 CON CJ 6
„Fânațele Clujului” ROSCI0295
ROSCI0004
2 10kmE538N267 CON AB AB: „Pajiștile lui Suciu” 6
ROSCI0187

monitorizare, în interiorul unui ciclu de raportare (6 ani). O probare completă reprezintă o

Resurse alocate
centrul regional.

SPECIILOR DE AMFIBIENI ȘI REPTILE DE INTERES COMUNITAR
2.1. Eșantionare la nivel național

Pentru desfășurarea corespunzătoare a activităților de monitorizare, au fost elaborate
planurile de monitorizare astfel încât să fie posibilă culegerea datelor într-o formă obiectivă și
compatibilă cu cerințele Comisiei Europene. Eșantionarea se face de fapt la nivel de bioregiune,
întrucât raportarea stării de conservare pentru fiecare specie de reptile de interes comunitar se
face la nivel de bioregiune.
Selecția ploturilor sau careurilor de monitorizare
În vederea stabilirii careurilor de referință în care să fie desfășurate principalele activități de

monitorizare au fost analizate hărțile de distribuție ale celor 16 taxoni de amfibieni de interes
comunitar și 18 taxoni de reptile de interes comunitar.
În cazul taxonilor - specii, subspecii, hibrizi, varietăți - de amfibieni și reptile de interes
comunitar au fost realizate hărțile reprezentând suprafețele teritoriilor administrative ale
comunelor și orașelor în perimetrul cărora au fost înregistrate cel puțin o dată exemplare
aparținând respectivilor taxoni. În respectivele teritorii administrative au fost analizate
semnalările făcute în diferite perioade.
Careurile de monitorizare, cu excepția unuia, au fost selectate astfel încât:
a) să includă semnalări referitoare la cât mai mulți taxoni de interes comunitar,

b) să includă zonele în care s-au semnalat până în prezent în primul rând taxonii incluși
într-o categorie considerată sozologic superioară la nivel european din punctul de vedere al
Directivei Habitate, respectiv - în ordinea descrescătoare a importanței lor - nominalizate în:
Anexele 3, 4A și 5A din OUG nr. 57/2007 cu modificările și completările ulterioare.
c) în cazul speciilor/subspeciilor rare și considerate periclitate critic să fie acoperit un
procent cât mai mare din zonele de semnalare anterioară,
d) să se suprapună total sau parțial peste suprafața a cel puțin unui Sit de Interes Comunitar
din România existând foarte puține excepții de la acest criteriu,
e) careurile să fie distribuite judicios în diferite regiuni biogeografice europene de pe
teritoriul României în bioregiunile cu suprafețe mari să fie localizate mai multe careuri decât în
bioregiunile cu suprafață mai mică.
În ceea ce privește cazul careului care reprezintă excepția de la criteriile de mai sus s-a
procedat astfel: dintre careurile din perimetrul cărora nu a fost semnalată nicio specie de interes
comunitar a fost selectat unul care se suprapune parțial peste un SCI și se află într-o regiune
care cuprinde numeroase careuri cu mai multe specii de interes comunitar, semnalate în repetate
rânduri. Acest careu este destinat verificării eficienței diferitelor metode de monitorizare în
depistarea speciilor de interes comunitar și evaluarea stării populațiilor.
În perimetrul fiecărui careu de monitorizare, selectarea numărului de careuri de 1x1 km
ETRS89 investigate prin metode de monitorizare s-a realizat după următoarele criterii:
A) În cazul taxonilor care până în prezent au fost semnalați în cel mult cca 5% din numărul
de careuri ETRS89 10x10 km care includ zone terestre ale României , metodele de monitorizare
se aplică în câte două careuri ETRS89 1x1 km în cazul fiecărui loc de unde a fost semnalat
anterior taxonul și în câte două careuri de 1x1 km din fiecare SCI peste care se suprapune
integral sau parțial respectivul careu.
Aceste specii sunt următoarele:
▪ Testudo hermanni
▪ Testudo graeca
▪ Lacerta trilineata
▪ Ablepharus kitaibelii
▪ Elaphe sauromates
▪ Vipera ammodytes
▪ Vipera ursinii moldavica
▪ Vipera ursinii rakosiensis
▪ Eryx jaculus
▪ Pelobates syriacus
B) În cazul celorlalți taxoni de interes comunitar, care până în prezent au fost semnalați în
peste 5% din numărul de careuri ETRS89 10x10 km care includ zone terestre ale României,
numărul de careuri 10x10 km în care se aplică metodele de monitorizare s-a stabilit astfel:
1) în cazul careurilor în perimetrul cărora sunt maximum 5 locuri de semnalare metodele de
monitorizare se aplică în câte două careuri ETRS89 1x1 km în cazul fiecărui loc;
2) în cazul careurilor ETRS89 10x10 km în perimetrul cărora sunt între 6 și 10 locuri de
semnalare metodele de monitorizare se aplică în total în 10 careuri 1x1 km.
Obligatoriu se va alege un careu ETRS89 1x1 km în cazul fiecărui loc și în cazul fiecărui
SCI - cu excepția speciei Natrix tessellata nu se iau în considerare SCI-urile din zona marină,
iar locul celorlalte careuri 1x1 km până se atinge numărul total de careuri 1x1 km prevăzut
pentru respectivul careu va fi stabilit – în funcție de condițiile obiective din teren – de către
specialiștii care aplică metodele de monitorizare;
3) în cazul careurilor ETRS89 10x10 km în perimetrul cărora sunt 11 sau mai multe locuri
de semnalare metodele de monitorizare se aplică în câte un careu 1x1 km în cazul fiecărui loc.
Au fost selectate astfel 156 de careuri de monitorizare ETRS89 10x10 km, pentru care s-a
stabilit în detaliu și numărul de careuri 1x1 km, precum și zonele orientative ale careurilor 1x1
km, astfel încât efortul de monitorizare să fie similar pe parcursul mai multor cicluri de
raportare, iar datele să fie comparabile pe termen lung - minim 24 de ani.
Detalierea codurilor de careu ETRS89 10x10 km, a numărului și amplasamentului
careurilor 1x1 km per specie, situri Natura 2000 și bioregiune se află în Capitolul I - Protocolul
de monitorizare a stării de conservare a speciilor de amfibieni și reptile de interes comunitar.
Există 3 scări spațiale diferite în abordarea monitorizării la nivel național: bioregiune, careu
ETRS89 10x10 km, careu ETRS89 1x1 km de probare.
Metodele de monitorizare din metodologia de monitorizare se aplică la nivel de careu 1x1
km de probare, iar datele obținute se extrapolează mai întâi la nivel de careu 10x10 km, selectat
pentru monitorizare, apoi se agregă la nivel de bioregiune, pentru fiecare specie de herpetofaună
de interes comunitar, conform modului de analiză și interpretare a datelor, prezentat mai jos, în
metodologie.
Harta 1. Distribuția careurilor de monitorizare ETRS89 10x10 km la nivel național și de

regiune biogeografică
În interiorul unui ciclu de raportare de 6 ani, careurile de 1x1 km propuse spre monitorizare
din interiorul careurilor de monitorizare 10x10 km trebuie vizitate de cel puțin 6 ori, preferabil
2 vizite în aceleași locuri de monitorizare / an, respectiv 3 monitorizări complete în ani diferiți.
În acest fel absențele false vor rezulta cu o probabilitate mai mică, probările multiple
eliminând impreciziile sau neajunsurile tipice unei probări singulare.
Există multe variabile care influențează detecția reptilelor în teren, precum temperatura,
tipul de vreme însorit, înnorat sau ploios, tipul de habitat.
Probările multiple au rolul de a acoperi o plajă mai largă de condiții și de a reduce astfel
riscul declarării absențelor false și vor permite calcularea probabilităților de detecție.
Datele populaționale vor fi ajustate cu probabilitățile de detecție, limitând riscul unor
concluzii greșite, precum absența unor specii de reptile din anumite careuri de monitorizare,
reducerea falsă a habitatului unei specii de reptile la nivel de bioregiune sau scăderea / creșterea
falsă a efectivelor anumitor specii de reptile.
Rezultatul final pentru un ciclu de raportare nu va fi o estimare naivă, rezultată din simple
numărări /estimări populaționale, ci una robustă, ajustată cu probabilitatea de detecție pentru
fiecare specie per bioregiune.
Monitorizarea se va realiza parcurgând transectele din Metodologie în careuri 1x1 km
stabilite prin Protocolul de monitorizare, în perioadele stabilite prin graficul de monitorizare,
de cel puțin 6 ori în interiorul unui ciclu de raportare, respectiv de 2 ori / an.
Pentru ca efortul de monitorizare să fie similar de-a lungul mai multor cicluri de raportare,
iar datele colectate și ajustate cu probabilitățile de detecție să fie comparabile de-a lungul mai
multor cicluri de raportare, este necesar ca la fiecare eveniment de probare să fie vizitate
aceleași zone / careuri 1x1 km.
Numai după ce au fost parcurse de minimum 6 ori careurile 1x1 km stabilite prin Protocol
se pot vizita și alte sau mai multe careuri 1x1 km din careurile mari de monitorizare de 10x10
km.
Monitorizarea intensivă se va realiza în numărul minimum decareuri 1x1 km stabilit în
interiorul celor 156 de careuri de monitorizare mari și va consta în probarea de minimum 6 ori.
Adițional se pot colecta date ocazional, fie direct folosind metoda transectului itinerant, fie
indirect, utilizând semnalări ale speciilor de herpetofaună vizate de Protocolul de monitorizare
publice: aplicații de știință cetățenească, precum iNaturalist, grupuri tematice de Facebook,
articole științifice de chorologie.
Efortul de monitorizare
Efortul de monitorizare trebuie să fie similar de-a lungul ciclurilor de raportare pe Art.17 al
Directivei Habitate, sau în cel mai rău caz - acela în care efortul nu este identic - trebuie ajustat
cu variabile care uniformizează efortul, pentru obținerea datelor comparabile pe termen scurt -
12 ani - și lung - min. 24 ani - și a putea, astfel, identifica tendințe reale sau cât mai aproape de
realitatea din teren.
Pentru a avea măsura efortului de monitorizare la nivel național pentru speciile de amfibieni
și reptile de interes comunitar, în cadrul fiecărui protocol de monitorizare este prezentat efortul
de monitorizare per specie și bioregiune.
Apoi la nivel de careu ETRS89 10x10 km individual, efortul de monitorizare este detaliat,
de asemenea, în protocoalele de monitorizare ale speciilor, unde sunt listate zonele din careurile
de monitorizare unde se aplică diversele metode prevăzute în protocoale.
2.2. Eșantionarea la nivel de sit de importanță comunitară /arie specială de conservare

Selecția dimensiunii unităților de probare și a distribuției spațiale a acestora
Monitorizarea speciilor de amfibieni și reptile de interes comunitar la nivelul unui sit de
importanță comunitară se efectuează aplicând aceleași metode descrise și pentru nivelul
național / de bioregiune, pentru că acestea se aplică de fapt la nivel de transect / careu de 1x1
km de probare. Întrucât diferă doar scara monitorizării - nivel de sit, în locul nivelului de
bioregiune - va diferi doar eșantionarea și mărimea unității de probare.
În funcție de suprafața totală a sitului Natura 2000 pentru care se va elabora separat
Protocolul de monitorizare la nivel de sit, se va alege unitatea de probare convenabilă: careuri
ETRS 1 x 1 km sau 2x2 km. Nu se vor alege careuri sau ploturi, cum ar fi UTM, întrucât în
final datele rezultate din activitatea de monitorizare la nivel de sit Natura 2000 trebuie integrate
și în procesul de culegere și analiză a datelor pentru raportarea națională conform art.17 al
Directivei Habitate. După alegerea mărimii unității de probare, se vor alege careurile / ploturile
de monitorizare, utilizând principiul surprinderii cât mai bune a diversității habitatelor terestre
și acvatice, cu posibilități de extrapolare a datelor la nivelul întregului sit, precum și principiul
unei distribuții cât mai judicioase a careurilor la nivelul suprafeței sitului în discuție.
Întrucât efortul de monitorizare care se poate depune pentru un sit de dimensiuni medii
sau mari este limitat de resursele financiare și umane disponibile, se recomandă ca suprafața
acoperită cu unități de probare să nu depășească 20% din suprafața totală a sitului, cu condiția
unei reprezentativități bune a situației habitatelor din teren.
O distribuție judicioasă a careurilor /ploturilor de monitorizare, dar și reprezentativă, din
punct de vedere al variabilelor care dictează distribuția spațială a speciilor, poate fi foarte
eficientă și pentru utilizarea ulterioară - în faza de analiză a datelor - a algoritmilor de inteligență
artificială - care învață regulile de distribuție spațială din datele de semnalare, precum MaxEnt
sau Maximum Enthropy, întrucât date de prezență cu o bună reprezentare a diferitelor situații
din teren din diferite zone ale sitului conduce la modele de distribuție a speciilor de amfibieni
și reptile cu acuratețe bună și posibilități bune de predicție a prezenței acestora.
Careurile de monitorizare ETRS89, indiferent de dimensiunea lor, trebuie vizitate pe

transectele stabilite la începutul monitorizării pe parcursul unui demers de monitorizare de cel
puțin 6 ori: minim 2 în interiorul unui sezon de activitate, respectiv minim 6 pe parcursul a 2-3
ani.
În acest fel, absențele false vor rezulta cu o probabilitate mai mică, probările multiple
eliminând impreciziile sau neajunsurile tipice unei probări singulare.
Pe de altă parte, vizitarea unui transect sau zonă de probare de 2 ori pe an - o dată în perioda
de primăvară, când nivelul apei este mai ridicat, o dată în perioada caldă - permite înregistrarea
informațiilor privind calitatea habitatului din punct de vedere al hidroperioadei și, uneori, a
informațiilor privind apariția unor impacturi.
Există multe variabile care influențează detecția amfibienilor și reptilelor în teren, precum
temperatura, tipul de vreme însorit, înnorat sau ploios, tipul de habitat.
Probările multiple au rolul de a acoperi o plajă mai largă de condiții și de a reduce astfel
riscul declarării absențelor false și vor permite calcularea probabilităților de detecție.
Datele populaționale vor fi ajustate cu probabilitățile de detecție, limitând riscul unor
concluzii greșite, precum absența unor specii de amfibieni și/sau reptile din anumite careuri de
monitorizare, reducerea falsă a habitatului unei specii de amfibieni și/sau reptile la nivel de sit
sau scăderea / creșterea falsă a efectivelor anumitor specii de amfibieni și/sau reptile la nivel de
sit. Rezultatul final pentru activitatea de monitorizare nu va fi o estimare naivă, rezultată din
simple numărări /estimări populaționale, ci una robustă, ajustată cu probabilitatea de detecție
pentru fiecare specie de amfibieni și/sau reptile per sit.
Monitorizarea se va realiza utilizând metodele de monitorizare în unitățile de probare
stabilite prin Protocolul de monitorizare la nivel de sit - care nu face obiectul acestui ghid -, în
perioadele stabilite prin graficul de monitorizare, de cel puțin 2 ori în interiorul unui sezon
respectiv 2 probări complete în sezoane diferite, în funcție de perioada de desfășurare a
studiului.
Pentru ca efortul de monitorizare să fie similar de-a lungul mai multor ani, iar datele
colectate și ajustate cu probabilitățile de detecție să fie comparabile de-a lungul unei perioade
mai lungi - de până la 24 de ani, de exemplu -, este necesar ca la fiecare eveniment de probare
să fie vizitate aceleași zone/transecte stabilite la începutul monitorizării, prin Protocolul de
monitorizare la nivel de sit.
Numai după ce au fost parcurse de minimum 2 ori transectele stabilite prin Protocolul de
monitorizare la nivel de sit, se pot vizita și alte zone din careurile de monitorizare, respectiv din
sit.
Careurile ETRS89 selectate pentru monitorizarea speciilor de amfibieni și/sau reptile de
interes comunitar la nivel de sit, dimensiunea lor, precum și transectele în interiorul acestora se
vor stabili ulterior prin protocoale de monitorizare elaborate separat, la nivel de sit Natura 2000,
compatibile cu Protocolul de monitorizare la nivel național.
Monitorizarea intensivă se va realiza pe transectele stabilite în careurile selectate pentru

monitorizare la nivel de sit și va consta în probarea de minimum 2 ori pe transectele stabilite
prin Protocolul de monitorizare la nivel de sit, în interiorul unui sezon, respectiv 2 probări
complete - primăvară și vară/toamnă - în sezoane de activitate diferite.
Adițional se pot colecta date ocazional, fie direct - folosind Metoda transectului itinerant-,
fie indirect, folosind Metoda chestionării localnicilor sau utilizând semnalări ale speciilor de
amfibieni și reptile vizate de Protocolul de monitorizare.
Efortul de monitorizare
Efortul de monitorizare a speciilor de amfibieni și/sau reptile de interes comunitar la nivel

de sit de importanță comunitară sau arie specială de conservare nu va fi stabilit prin prezentul
Protocol de monitorizare, ci prin protocoale de monitorizare subsecvente, la nivel de sit/arie
Natura 2000, care vor fi elaborate ulterior, pentru fiecare sit de importanță comunitară sau arie
specială de conservare, desemnate pentru conservarea amfibienilor și/sau reptilelor de interes
comunitar.
Prezentul Ghid de monitorizare a stării de conservare a speciilor de amfibieni și reptile la
nivel național stabilește cadrul de monitorizare la nivel național și doar liniile directoare pentru
elaborarea protocoalelor de monitorizare a stării de conservare a speciilor de amfibieni și reptile
la nivel de sit, care trebuie să fie compatibile cu cel de la nivel național și să permită colectarea
unitară, coerentă și consecventă, pe termen lung, a datelor de la nivel de sit Natura 2000, precum
și integrarea acestora cu datele colectate la nivel național în cadrul Protocoalelor de
monitorizare la nivel național.
Efortul de monitorizare - număr careuri/sit, nr. transecte/careu, nr. probări/transect - odată
stabilit prin Protocolul de monitorizare la nivel de sit Natura 2000, trebuie respectat cu strictețe
pe o perioadă de minimum 12 de ani, pentru a putea obține date comparabile multianual și
identifica tendințe pe termen scurt și pe termen lung. Orice modificare a Protocolului de
monitorizare la nivel de sit, trebuie să se facă cu obiectivul strict de păstrare a coerenței
programului multianual de monitorizare la nivel de sit și a coerenței activității de monitorizare
la nivel național. Monitorizarea multianuală a amfibienilor și reptilelor de interes comunitar la
nivel de situri Natura 2000, desemnate pentru conservarea acestora, reprezintă o importantă
sursă de date și pentru programul de monitorizare a amfibienilor și reptilelor de interes
comunitar la nivel național - cele 2 niveluri sau scări de monitorizare trebuind să fie
interconectate pentru o mult mai eficientă utilizare a fondurilor publice naționale și europene.
METODE DE MONITORIZARE
Pentru speciile de amfibieni și reptile de interes comunitar prezenți în România au fost

elaborate 12 metode de monitorizare, dintre care 8 metode de bază și 3 metode complementare.
Metodele de monitorizare se aplică la scara cea mai mică - cea de careuri de monitorizare
ETRS89 1x1 km. Ele au fost îmbunătățite și actualizate, ca urmare a experienței activității de
monitorizare pe parcursul ciclurilor de raportare națională 2007-2012, 2013-2018 și ținând cont
de câteva aspecte practice:
● dezvoltarea la nivel mondial a unor metode cu precizii de detecție la nivel de specie mult
mai bune;
● necesitatea scăderii impactului negativ al activității de monitorizare asupra speciilor de
interes conservativ;
● necesitatea creșterii eficienței, respectiv al calității rezultatelor monitorizării, în contextul
grijii față de eficientizarea cheltuirii banilor publici naționali, respectiv europeni.
Pentru atingerea acestor deziderate, păstrând aceeași intensitate a efortului de monitorizare,
precum și coerența întregului Program de monitorizare, au fost:
adăugate Metoda ADN din mediu, Metoda torței luminoase și Metoda chestionării
localnicilor,
îmbunătățite și extinse metodele clasice de probare cum ar fi transectul vizual acvatic diurn
sau transectul auditiv și exclusă Metoda complementară ”Transectul linear activ acvatic
larve de amfibieni”, datorită unui impact negativ evident asupra larvelor de amfibieni,
inacceptabil într-un program de monitorizare care trebuie să fundamenteze păstrarea,
respectiv îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de amfibieni de interes comunitar.
În literatura de specialitate, precum și în descrierea altor programe de monitorizare la scară
națională, se recomandă combinarea mai multor metode de monitorizare, pentru creșterea
probabilității de detecție și pentru acuratețea și calitatea datelor obținute.
Metode de bază
Metoda 1. ADN din mediu (eDNA)
Descrierea principiului metodei. Această metodă, deși cea mai costisitoare, ocolește
problemele de detecție a speciilor de amfibieni și reptile de interes comunitar din mediul
acvatic, ajungând în cazul unor specii la detecția prezenței cu probabilitate de 99% în anumite
habitate, respectiv la un grad de eficiență a detecției cel puțin dublu față de metodele clasice,
descrise în continuare.
De asemenea, merită subliniat aspectul non-invaziv al metodei asupra speciilor țintă, spre
deosebire de metodele clasice, care pot provoca un anumit impact negativ, prin provocarea de
stress sau uneori chiar vătămări ale exemplarelor de amfibieni, mai ales larvelor de tritoni, în
cazul probării cu ajutorul ciorpacului.
Un alt mare avantaj al metodei este precizia foarte mare a determinării la nivel de specie,
respectiv identificarea unui potențial grad de hibridare, eliminând imperfecțiunile metodelor
clasice, respectiv sursele de eroare.
Metoda ADN din mediu se bazează pe prelevarea de probe de apă din habitatele acvatice,
după un anumit Protocol. „Semnăturile” genetice ale diferitelor specii, respectiv fragmente de
ADN prezente în materia organică provenită de la acestea cum ar fi mucus, excremente, sau
fragmente de piele poate fi identificată ulterior prin tehnica PCR în laboratoare de specialitate.
Astfel, se pot identifica cu probabilități de detecție foarte mari speciile de amfibieni și
reptile cu viață acvatică prezente în habitatele acvatice probate.
Metoda nu poate oferi informații suficiente pentru evaluarea stării de conservare a speciilor
de amfibieni și reptile cu viață predominant acvatică, în faza actuală de dezvoltare a acesteia în
România, ci poate oferi momentan doar informații cu grad înalt de certitudine privind prezența
sau absența speciilor de amfibieni și reptile acvatice din habitatele care sunt probate.
Descrierea procedurii de aplicare a metodei. Specialistul prelevează 4 probe de 1 L de apă
de la suprafață, din 4 puncte ale habitatului acvatic, corespunzătoare celor 4 direcții cardinale,
dar fără să fie mai aproape de 20 m unul de celălalt. Recipientele trebuie să fie sterilizate în
prealabil cu soluție de clor 10%.
Recipientele cu probe din apă plus un recipient negativ, pentru verificarea potențialei
contaminări, vor fi tratate cu clorură de benzalconiu - clorură de alchildimetilbenzilamoniu - de
0,01% în proporție de 1ml / 1 L de apă, ca surfactant cationic - conservant.
Nu este nevoie de conservarea la rece în acest caz (Yamanaka et al., 2017). Probele de apă
se vor stoca la întuneric, la temperaturi sub 25oC și se vor transporta la laborator în maximum
8 ore de la prelevare pentru analiza fragmentelor de ADN.
Probele se vor eticheta corespunzator, notând data, ora, coordonatele geografice din
receptorul GNSS ale prelevării, numele specialistului, precum și date de contact.
Se vor preleva imagini de la fiecare loc de probare, pentru documentarea structurii
habitatului acvatic.
Observații. Este crucială sterilizarea recipientelor, cizmelor și utilizarea mănușilor sterile,
pentru a nu contamina cu material genetic străin probele de apă și pentru obținerea de rezultate
precise pentru zonele eșantionate.
În habitatele acvatice cu suprafețe foarte mari se recomandă aplicarea mai multor metode
de monitorizare și prelevarea unui număr de 4 probe / transect de 1.000 m. Întrucât aplicarea
metodei ADN din mediu este foarte la început în România, aceasta va fi îmbunătățită pe măsura
aplicării ei și identificării celor mai eficiente opțiuni de îmbunătățire.
În habitatele acvatice de dimensiuni mici, cu posibilități bune de inspectare a masei apei -
în special cele din zone de deal și munte - nu se recomandă metoda ADN din mediu, întrucât
nu se justifică din punct de vedere al costurilor și efortului logistic. În schimb, metoda se
justifică pentru habitatele acvatice cu suprafețe, adâncimi, turbiditate și vegetație submersă,
care nu permit inspectarea întregului corp de apă.
Durata optimă de aplicare a metodei Perioada din zi în care se aplică metoda

nu există decât constrângerea dată de timpul dintre oricând
prelevare și predare la laborator
Perioada optimă de aplicare a metodei:
Denumirea Luna
speciei I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Triturus s ✓ ✓ ✓
cristatus
Triturus s ✓ ✓ ✓ ✓
dobrogicus
Triturus s ✓ s
montandoni
Triturus s ✓ ✓ ✓ s
vulgaris
ampelensis
Bombina s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
bombina
Bombina ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
variegata
Bufotes viridis ✓ ✓ ✓ s
Hyla arborea ✓ ✓ ✓ s
Pelobates ✓ ✓ s
fuscus
Pelobates ✓ ✓ ✓
syriacus
Pelophylax kl. s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
esculentus
Pelophylax s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
ridibundus
Pelophylax ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
lessonae
Rana s ✓ ✓
dalmatina
Rana s ✓ ✓ s
temporaria
Rana arvalis ✓ ✓
Emys s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
orbicularis
Natrix ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
tessellata
Simboluri folosite în tabel: s - perioadă suboptimală; ✓ - perioadă optimă
Nr. minim de personal necesar: 1 persoană pentru habitate de dimensiuni mici sau 2 persoane
pentru habitate de dimensiuni mari;
Nr. recomandat de personal: 2 persoane pentru habitate de dimensiuni mici sau 3 persoane
pentru habitate de dimensiuni mari.
Atribut urmărit:
- prezența speciilor în habitatul acvatic;
- gradul de hibridare în cazul speciilor parapatrice.
Echipamente necesare:
- cizme de cauciuc, recomandate sunt cizmele-șold;
- barcă în cazul lacurilor de mari dimensiuni;
- kit-uri de prelevare probe ADN de mediu;
- receptor GNSS - Global Navigation Satellite System;
- aparat foto.
Tipuri de habitate în care se aplică metoda:
- ape stagnante, cu vegetație submersă, cu adâncimi și turbidități care nu permit aplicarea cu
succes a altor metode;
- zone inundate temporar;

- bazine artificiale umplute permanent sau temporar cu apă.
Metoda nu se aplică în ape curgătoare.
Regiunile în care este propusă aplicarea metodei:
- în cazul speciei Triturus cristatus: zone colinare înalte și montane din Transilvania, Crișana,
Muntenia, Oltenia, Moldova, estul Banatului;
- în cazul speciei Triturus dobrogicus: lunca și Delta Dunării, Câmpia de Vest și zone colinare
învecinate;
- în cazul speciei Triturus montandoni: Carpații Orientali și estul Carpaților Meridionali;
- în cazul subspeciei Triturus vulgaris ampelensis: Câmpia Transilvaniei, Podișul Târnavelor,
estul Munților Apuseni.
- în cazul speciei Bombina bombina: zone de șes și colinare joase din toate regiunile țării;
- în cazul speciei Bombina variegata: zone colinare înalte și montane din Transilvania, Crișana,
- în cazul speciei Bufo viridis: practic toate regiunile țării, inclusiv în perimetrul localităților;
- în cazul speciei Hyla arborea: toate regiunile țării, exceptând etaje superioare ale zonelor
montane;
- în cazul speciei Pelobates fuscus: zone de șes și colinare în care există soluri afânate nisipoase
sau argiloase din toate regiunile țării;
- în cazul speciei Pelobates syriacus: regiunea lagunară și zonele litorale situate la sud de
aceasta, lunca Dunării, estul Bărăganului;
- în cazul taxonului Pelophylax (kl.) esculentus: practic, în toate regiunile țării;
- în cazul speciei Pelophylax ridibundus: practic, în toate regiunile țării;
- în cazul speciei Rana dalmatina: practic toate regiunile țării;
- în cazul speciei Rana temporaria: Carpați, Munții Apuseni și zonele colinare înalte limitrofe
acestor regiuni montane, partea centrală a Podișului Moldovei;
- în cazul speciei Rana arvalis: depresiuni intracarpatice din (Carpații Orientali; nordul
Moldovei; jumătatea nordică a Câmpiei de Vest; Podișul Transilvaniei;
- în cazul speciei Emys orbicularis: practic toate regiunile țării;
- în cazul speciei Natrix tessellata: practic toate regiunile țării.
Tip de informații local-specifice obligatoriu de înregistrat în aplicația de teren:

În aplicația de colectare a datelor de teren se vor nota toate informațiile legate de timpul și locul
colectării probelor, realizând o intrare pentru fiecare habitat acvatic probat.
Se vor nota astfel data, ora prelevării, coordonatele georgafice, toponimul locului respectiv,
numele observatorului, iar la Informații suplimentare conform Structurii formularului pentru
monitorizare a speciilor se vor nota coordonatele geografice pentru fiecare probă în parte, care
va fi numerotată.
La informații suplimentare se vor nota și temperatura apei, pH-ul și conductivitatea apei, pentru
analize ulterioare.
Metoda 2. Transectul acvatic diurn pentru caudate
Descrierea procedurii de aplicare a metodei. Specialistul caută sistematic, pe o durată de

timp determinată, cu ajutorul unui ciorpac, exemplarele prezente de-a lungul unui transect
dispus paralel cu linia malului.
Imobilizarea exemplarelor se realizează cu ajutorul ciorpacului, cu care se descriu 8-uri în
adâncul apei, pe suprafețe de câte 4 m2, distanța dintre două locuri de eșantionare fiind de 10
m, astfel încât să poată fi reținute exemplarele prezente în habitatul acvatic investigat. Mișcarea
ciorpacului în formă de 8 generează un curent de apă care mobilizează origanisme inclusiv de
pe fundul apei, dacă adâncimea nu este mare.
După fiecare ocazie de utilizare a ciorpacului, se verifică conținutul plasei, se determină și
se numără exemplarele capturate, care sunt apoi eliberate în locul capturării, exemplarele
destinate fotografierii se transferă temporar – până la realizarea imaginilor - într-un recipient de
plastic umplut parțial cu apă.
După procedura de verificare și eliberare a exemplarelor capturate observatorul se
deplasează în următorul loc de eșantionare a transectului unde aplică din nou procedeul descris.
Opțional, în perioada mai-iunie se poate folosi camera subacvatică, pentru minimizarea
impactului asupra larvelor de tritoni, în special T. cristatus și T. dobrogicus, pe aceeași distanță,
în habitate cu adâncimi mai mari de 0,5m, însă cu rezultate mai slabe, date de o probabilitate
de detecție mai mică, lipsind acțiunea mecanică, generată de mișcările ciorpacului.
În acest caz se recomandă camere subacvatice cu rezoluție de min. 3 mp și iluminare IR
pentru compensarea turbidității.
Camera subacvatică se poate prinde de prova bărcii sau se poate monta pe undiță, mânerul
ciorpacului, selfie-stick; se recomandă utilizarea unui monitor, pentru efectuarea observațiilor
în timp real.
Nu recomandăm dronă subacvatică, datorită complicațiilor de natură logistică și practică
și a unui efort disproporționat față de rezultate.
Lungimea transectului. În cazul habitatelor cu suprafață mare se aplică metoda pe

transecte lungi de 100 m (de 2 – 4 m lățime), între capetele a două transecte vecine fiind o
distanță de 20 m (în cazul habitatelor cu suprafață mică și adâncime mică, metoda se poate
aplica pe întreg perimetrul corpului acvatic investigat).

15 minute / transect în cursul zilei
Perioada din an propusă pentru aplicarea metodei:
Denumirea taxonului Luna

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Triturus cristatus zone joase ✓ ✓ ✓
zone înalte s ✓ ✓ ✓
Triturus dobrogicus s ✓ ✓ ✓ ✓
Triturus montandoni s ✓ s
Triturus vulgaris ampelensis s ✓ ✓ ✓ s
Nr. minim de personal necesar: 1 persoană
Nr. recomandat de personal: 2 persoane
Atribut urmărit:
- exemplare adulte; eventual subadulte și larve
Echipament necesar:
- cizme de cauciuc de tipul cizme-șold;
- ciorpac cu ramă rotundă - este recomandată folosirea unui ciorpac având un diametru de 50
cm sau dreptunghiulară, solidă;
- recipiente de plastic pentru reținerea temporară a exemplarelor capturate;
- aparat foto cu zoom de min. 10x și rezoluție de min. 8mp;
- opțional, camera subacvatică, cu rezoluție de min. 3mp și iluminare IR;
- dispozitiv mobil de înregistrare fișe de teren.
Tipuri de habitate în care se aplică metoda
Denumirea ape stagnante ape lin curgătoare zone inundate bazine artificiale
speciei temporar umplute
permanent sau
temporar cu apă
Triturus ✓ s s s
cristatus
Triturus ✓ s s s
dobrogicus
Triturus ✓ s s s
montandoni
Triturus ✓ s s s
vulgaris
ampelensis
Simboluri folosite în tabel: s - habitat secundar de specie; ✓- habitat preferat pentru specie
Regiunile în care este propusă aplicarea metodei

învecinate;
Tip de informații local-specifice obligatoriu de înregistrat pe fișa de teren:

Denumirea speciei Nr. exemplare Nr. ponte Durata aplicării Suprafața
observate observate metodei pe investigată totală (a)
transectul
investigat
Triturus cristatus ✓ ✓ ✓ ✓
Triturus dobrogicus ✓ ✓ ✓ ✓
Triturus montandoni ✓ ✓ ✓ ✓
Triturus vulgaris ✓ ✓ ✓ ✓
ampelensis
Obs. (a) - suprafața totală estimativă din zona respectivă a tipului de habitat cu aceleași
caracteristici de adâncime sau vegetație ca și a transectului în care s-a aplicat metoda.
Metoda 3. Transectul acvatic diurn pentru anure
Descrierea procedurii de aplicare a metodei

Specialistul se deplasează pe o durată de timp determinată de-a lungul malului unor
habitate acvatice puțin adânci, depistând vizual exemplarele sau pontele prezente de-a lungul
respectivului mal de apă.
Este necesară imobilizarea unor exemplare, în vederea identificării taxonului căruia îi
aparțin ele.
Opțional, pentru mărirea distanței la care se pot face observații și acolo unde nu este
necesară imobilizarea exemplarelor, se poate folosi binoclul.

transecte lungi de 100 m, între capetele a două transecte vecine fiind o distanță de 20 m, iar în
cazul habitatelor cu suprafață mică metoda se poate aplica pe întreg perimetrul corpului acvatic
investigat.
Observații:
- în cazul speciilor Bombina bombina și Bombina variegata este necesară imobilizarea
exemplarelor, examinarea ventrală, fotografierea abdomenului și detalierea caracteristicilor de
habitat, pentru verificarea fenomenului de hibridare introgresivă.
După fiecare episod de utilizare a ciorpacului se verifică conținutul plasei, pentru a nu se
strânge prea multe ponte și diferite materiale de pe fundul apei care pot produce rănirea ouălor
și pontele strânse sunt puse înapoi în zona deja verificată;
- în cazul lacurilor mari, cum este situația celor din Delta Dunării, deplasarea pentru
monitorizarea populațiilor de Pelophylax kl. esculentus, Pelophylax lessonae și Pelophylax
ridibundus se poate face de regulă numai pe apă cu barcă, nu pe mal.
Pentru o determinare riguroasă, este necesară imobilizarea exemplarelor.
La capătul fiecărui transect investigat exemplarele capturate sunt eliberate în zona deja
verificată și observatorul se deplasează la următorul transect în care repetă procedura.

15 minute / transect în cursul zilei

Bombina bombina s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Bombina variegata ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Pelobates fuscus ✓ ✓
Pelobates syriacus ✓ ✓ ✓
Pelophylax kl. esculentus s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Pelophylax ridibundus s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Pelophylax lessonae s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Nr. minim de personal necesar: : 1 persoană pentru habitate de dimensiuni mici și 2 persoane
Nr. recomandat de personal: 2 persoane pentru habitate de dimensiuni mici și 3 persoane
pentru habitate de dimensiuni mari
Atribut urmărit:
- în cazul speciei Bombina bombina: exemplare metamorfozate adulte sau tinere;
- în cazul speciei Bombina variegata: exemplare metamorfozate adulte sau tinere;
- în cazul speciei Pelobates fuscus: ponte și exemplare adulte;
- în cazul speciei Pelobates syriacus: ponte și exemplare adulte;
- în cazul taxonului Pelophylax kl. esculenta: exemplare metamorfozate adulte sau tinere;
- în cazul speciei Pelophylax ridibunda: exemplare metamorfozate adulte sau tinere.
Echipament necesar:
- cizme de cauciuc de tip cizme-șold;
- barcă, în cazul lacurilor de mari dimensiuni, cu stufăriș, papură compactă de-a lungul malului;
- ciorpac cu ramă rotundă cu diametru de 50 cm sau dreptunghiulară;
- recipiente de plastic pentru reținerea exemplarelor capturate;
- opțional, binoclu;
- dispozitiv mobil de înregistrare fișe de teren. În cazul unei acurateți de sub 10 m se poate
folosi pentru înregistrarea coordonatelor geografice și receptorul GNSS al dispozitivului mobil.
Tipuri de habitate în care se aplică metoda

- ape stagnante sau eventual lin curgătoare, puțin adânci, cu vegetație submersă;
- bazine artificiale umplute permanent sau temporar cu apă.
Regiunile în care este propusă aplicarea metodei

- în cazul taxonului Pelophylax kl. esculentus: practic, în toate regiunile țării;
- în cazul speciei Pelophylax lessonae: practic, în toate regiunile țării;
Denumirea speciei Nr. Nr. ponte Durata aplicării Suprafața

exemplare observate metodei pe investigată totală (a)
observate transectul investigat
Bombina bombina ✓ ✓ ✓ ✓
Bombina variegata ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Pelobates fuscus ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Pelobates syriacus ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Pelophylax kl. esculentus ✓ ✓ ✓ ✓
Pelophylax ridibundus ✓ ✓ ✓ ✓
Pelophylax lessonae ✓ ✓ ✓ ✓
Obs. (a) - suprafața totală estimată din zona respectivă a tipului de habitat cu aceleași
caracteristici, precum adâncime, vegetație, ca și a transectului în care s-a aplicat metoda.
Metoda 4. Transectul vizual acvatic diurn
Descrierea procedurii de aplicare a metodei. Specialistul se deplasează pe o durată de

timp determinată în habitate acvatice de regulă de mică adâncime, depistând vizual adulții sau
– în cazul amfibienilor - pontele depuse sub formă de cordoane – în cazul speciei Bufo viridis
– sau sub formă de grămezi - mici de cca 3 cm diametru în cazul speciei Hyla arborea, de cca
6-8 cm diametru în cazul speciilor Rana dalmatina și Rana arvalis, de cca 15 cm diametru –
sau mai mare – în cazul speciei Rana temporaria.
Nu este necesară imobilizarea exemplarelor sau colectarea pontelor. Metoda nu se va aplica
pe vreme nefavorabilă: răciri bruște ale vremii, vânt moderat spre puternic, ploaie însemnată
cantitativ, furtună.
Observații: în cazul lacurilor mari, cum este situația în Delta Dunării, deplasarea pentru
monitorizarea populațiilor de Emys orbicularis se poate face de regulă numai pe apă, cu barcă,
nu pe mal.
Opțional, pentru Emys orbicularis se poate folosi în habitatele acvatice cu suprafețe mari,
când deplasarea se face cu barca, camera subacvatică, întrucât chiar și în zilele însorite
țestoasele de apă pot fi active în masa sau pe fundul apei, dar absentă pe maluri sau bușteni.
Atunci când se folosește camera subacvatică se recomandă prezența a 2 persoane, astfel
încât observarea celor 2 medii - deasupra apei, respectiv în masa apei - să se facă continuu și
concomitent.
Lungimea transectului
- în cazul speciilor de amfibieni transectele au o lungime de 100 m, de obicei cu o lățime nu
mai mare de 5 m, între capetele a două transecte vecine fiind o distanță de 100 m;
- în cazul speciilor Emys orbicularis și Natrix tessellata lungimea recomandată a
transectului este de 1000 m, cu o lățime nu mai mare de 5 m, între două transecte vecine fiind
o distanță de 100 m.

15 minute / transect de 100 m lungime în cursul zilei
30 - 45 minute / transect de 1000 m lungime
Perioada optimă de aplicare a metodei
Denumirea speciei Luna

Bombina variegata ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Pelophylax kl. esculentus s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Pelophylax ridibundus s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Pelophylax lessonae s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Rana dalmatina s ✓ ✓
Rana temporaria alt. s ✓ ✓ ✓

joasă
z. ✓ ✓ ✓
monta
ne
Emys orbicularis s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Natrix tessellata ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Atribut urmărit:
- în cazul speciilor Bombina variegata, Bufo viridis, Rana dalmatina, R. temporaria și R.
arvalis: exemplare metamorfozate și ponte depuse;
- în cazul speciilor genului Pelophylax: exemplare adulte

- în cazul speciilor Emys orbicularis și Natrix tessellata: exemplare adulte și juvenili;
- în cazul speciei Hyla arborea: ponte depuse.
habitate acvatice permanente zone inundate bazine artificiale

Denumirea speciei temporar
stagnante lin curgătoare
cu mal fără mal cu mal fără mal cu mal fără mal cu mală fără mal
pietros pietros pietros pietros pietros pietros pietros pietros
Bombina variegata ✓ ✓ ✓ ✓ s s ✓ ✓
Bufotes viridis s ✓ s ✓ s ✓ s ✓
Hyla arborea s ✓ s s s ✓ s ✓
Pelophylax kl. ✓ ✓ ✓ ✓ s s ✓ ✓
esculentus
Pelophylax ridibundus ✓ ✓ ✓ ✓ s s ✓ ✓
Pelophylax lessonae ✓ ✓ ✓ ✓ s s ✓ ✓
Rana dalamtina s ✓ s ✓ s ✓ s ✓
Rana temporaria s ✓ s s s ✓ s ✓
Rana arvalis s ✓ s s s ✓ s ✓
Emys orbicularis ✓ ✓ ✓ ✓ s s ✓ ✓
Natrix tessellata ✓ s ✓ s s s ✓ s
Simboluri folosite în tabel: s - habitat secundar de specie; ✓- habitat preferat pentru specie.
- cizme de cauciuc, recomandat: cizme-șold;
- barcă, în cazul lacurilor de mari dimensiuni sau, dacă nu este posibil accesul cu barca,
utilizarea binoclului pentru depistarea exemplarelor de Emys orbicularis pe malurile de pe
partea opusă a lacului;
- dispozitiv mobil pentru completarea fișei de teren.
Tip de informații local-specifice, obligatoriu de înregistrat pe fișa de teren:

transectul
investigat
Bufotes viridis ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Hyla arborea ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Pelophylax kl. ✓ ✓ ✓ ✓
esculentus
Pelophylax ✓ ✓ ✓ ✓
ridibundus
Pelophylax ✓ ✓ ✓ ✓
lessonae
Rana dalmatina ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Rana temporaria ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Rana arvalis ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Emys orbicularis ✓ ✓ ✓ ✓
Natrix tessellata ✓ ✓ ✓ ✓

montane;
- în cazul speciei Pelophylax lessonae: practic, în toate regiunile țării;
- în cazul speciei Rana arvalis: depresiuni intracarpatice - Carpații Orientali; nordul Moldovei;
jumătatea nordică a Câmpiei de Vest; Podișul Transilvaniei;
Metoda 5. Transectul vizual terestru diurn
Specialistul se deplasează pe o durată de timp determinată în habitate terestre, depistând

vizual exemplarele sau chiar căutând activ sub diverse structuri naturale sau artificiale sub care
s-ar putea ascunde unele specii de reptile.
De exemplu, plăcile de azbociment, bucăți de tablă, de carton gudronat sau plastic pot
deveni ascunzători perfecte pentru specii precum Coronella austriaca, Natrix tessellata,
Zamenis longissimus, toate speciile de șopârle, vipera cu corn.
În zonele în care pot fi prezente vipere, structurile naturale cum ar fi bolovani sau lemne
sau artificiale se vor ridica doar cu cârligul herpetologic sau mâna protejată de mănuși groase
din piele similare celor de sudură.
Transectele au o lungime de 1000 m și o lățime de 20 m, între capetele a două transecte
vecine fiind o distanță de 100 m. În fiecare zonă investigată se aplică metoda în cazul a cel puțin
5 transecte, dacă permit condițiile obiective din teren.
Transectele se vor parcurge doar dacă vremea este favorabilă - însorită, variabilă, soare
după un episod de ploaie, fără vânt sau vânt slab; nu se vor parcurge pe vreme noroasă, ploioasă
sau cu vânt puternic.
Întrucât șerpii și șopârlele sunt sensibile la vibrații, deplasarea se va face cu foarte mare
grijă pentru limitarea vibrațiilor pașilor și zgomotelor produse la traversarea vegetației, pentru
a putea surprinde și fotografia exemplarele, înainte de a se retrage. În cadrul acestei metode se
pot colecta exuviile de șerpi observate pe parcursul transectelor și identifica după forma și
dispoziția solzilor, dacă exuvia este suficient de bine conservată.
Uneori identificarea prezenței unei specii de șerpi pe un transect se poate face după analiza
exuviei, în lipsa observării exemplarelor vii. În cazul fragmentelor de exuvie prea mici, se poate
avea în vedere determinarea speciei prin analiza ADN-ului în laboratoare de specialitate.
Metoda transectului vizual terestru diurn nu se va aplica pe vreme nefavorabilă: răciri
bruște ale vremii, vânt moderat spre puternic, ploaie însemnată cantitativ, furtună.
Observații
Este necesară numai imobilizarea exemplarelor aparținând genului Testudo și doar în sud-
vestul Dobrogei.
- lungimea recomandată a unui transect este de 1000 m și o lățime de 20 m, între capetele a două
transecte vecine fiind o distanță de 100 m;
- în cazul speciei Podarcis muralis, prezent în zone de stâncărie deseori cu suprafață mică
lungimea transectului poate fi și de numai 100 m, de obicei cu o lățime nu mai mare de 5 m,
între capetele a două transecte vecine fiind o distanță de 20 m în zonele unde condițiile obiective
din teren permit acest lucru.
15 minute / transect de100 m lungime în cursul zilei

30 - 45 minute / transect de 1000 m
lungime
- cârlig herpetologic, pentru ridicarea diverselor structuri sau manipularea speciilor veninoase;
- mănuși herpetologice;

Denumirea Luna
taxonului I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Testudo hermanni s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Testudo graeca s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Lacerta agilis s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Lacerta trilineata s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Lacerta viridis s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Podarcis muralis s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Podarcis taurica s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Ablepharus s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
kitaibelii
Dolichophis s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
caspius
Zamenis s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
longissimus
Elaphe sauromates s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Coronella s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
austriaca
Vipera ammodytes s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Vipera ursinii s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
rakosiensis
Nr. minim de personal necesar: 1 persoană.
Atribut urmărit: exemplare adulte sau juvenili
Tipuri de habitate în care este propusă aplicarea metodei
Păduri Tufărișuri Habitate deschise Stâncării

Denumirea taxonului Zone de Zone pajiști, pajiști, vegetație zone stânci,
(specie sau subspecie) ecoton interioare pășuni cu pășuni ierboasă bazale; ziduri
(margini) (fără tufărișuri fără lângă râpe, (clădiri;
coronamen tufe cursuri faleze lângă
t compact) de apă . drumuri)
Testudo hermanni ✓ s ✓ ✓ ✓
Testudo graeca ✓ s ✓ ✓ ✓
Lacerta agilis ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Lacerta trilineata ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Lacerta vivipara ✓ ✓ ✓
pannonica
Lacerta viridis ✓ ✓ ✓ ✓
Podarcis muralis ✓ ✓
Podarcis taurica ✓ s ✓ ✓ ✓
Ablepharus kitaibelii ✓ ✓
Dolichophis caspius ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Zamenis longissima ✓ ✓ ✓
Elaphe sauromates ✓ ✓ ✓ ✓
Coronella austriaca ✓ ✓ ✓ ✓
Vipera ammodytes ✓ ✓ ✓ ✓
Vipera ursinii ✓ ✓ ✓
Vipera ursinii ✓ ✓
rakosiensis
Simboluri folosite în tabel: ✓ - habitat principal; s - habitat secundar

- în cazul speciei Testudo hermanni: clisura Dunării, sud-estul Banatului, vestul Olteniei,
sud-vestul Dobrogei;
- în cazul speciei Testudo graeca: platoul continental dobrogean și grindurile din sudul
complexului lagunar Razim-Sinoe;
- în cazul speciei Lacerta agilis: practic, toate regiunile țării;
- în cazul speciei Lacerta trilineata: platoul continental dobrogean;
- în cazul subspeciei Lacerta vivipara pannonica: nord-vestul Câmpiei de Vest;
- în cazul speciei Lacerta viridis: practic, toate regiunile țării (exclusiv delta propriu-zisă
și complexul lagunar);
- în cazul speciei Podarcis muralis: sud-vestul Dobrogei, jumătatea vestică a Munteniei,
vestul și nord-vestul Olteniei, Carpații Meridionali, Muntii Apuseni, Carpații Orientali;
- în cazul speciei Podarcis taurica: platoul continental dobrogean, sudul complexului
lagunar, sudul Munteniei și Olteniei, sud-estul Banatului, partea nord-vestică a Câmpiei
de Vest;
- în cazul speciei Ablepharus kitaibelii: platoul continental dobrogean, sudul Munteniei
și Olteniei, sud-estul Banatului;
- în cazul speciei Dolichophis caspius: platoul continental dobrogean, sudul Moldovei,
Munteniei și Olteniei, sud-estul Banatului;
- în cazul speciei Zamenis longissimus: practic, toate regiunile țării, exclusiv delta
propriu-zisă și complexul lagunar;
- în cazul speciei Elaphe sauromates: platoul continental dobrogean, județul Buzău
probabil și sud-estul Bărăganului;
- în cazul speciei Coronella austriaca: practic, toate regiunile țării;
- în cazul speciei Vipera ammodytes: platoul continental Dobrogean, vestul și nord-vestul

Olteniei, estul și sud-estul Banatului, sud-vestul și partea central-sudică a Transilvaniei;
- în cazul subspeciei Vipera ursinii moldavica: partea centrală a Moldovei;
- în cazul subspeciei Vipera ursinii renardi: estul Deltei Dunarii, nord-estul complexului
lagunar Razim-Sinoe.
- în cazul subspeciei Vipera ursinii rakosiensis: jumătatea vestică a Podișului
Transilvaniei.
Denumirea taxonului Nr. Nr. ponte Durata aplicării Suprafața

observate transectul
investigat
Testudo hermanni ✓ ✓ ✓ ✓
Testudo graeca ✓ ✓ ✓ ✓
Lacerta agilis ✓ ✓ ✓ ✓
Lacerta trilineata ✓ ✓ ✓ ✓
Lacerta vivipara pannonica ✓ ✓ ✓ ✓
Lacerta viridis ✓ ✓ ✓ ✓
Podarcis muralis ✓ ✓ ✓ ✓
Podarcis taurica ✓ ✓ ✓ ✓
Ablepharus kitaibelii ✓ ✓ ✓ ✓
Dolichophis caspius ✓ ✓ ✓ ✓
Zamenis longissimus ✓ ✓ ✓ ✓
Vipera ammodytes ✓ ✓ ✓ ✓
Vipera ursinii ✓ ✓ ✓ ✓
Vipera ursinii rakosiensis ✓ ✓ ✓ ✓
Obs. (a) - suprafața totală (estimativ) din zona respectivă a tipului de habitat cu aceleași
caracteristici (adâncime, vegetație etc.) ca și a transectului în care s-a aplicat metoda.
Metoda 6. Transectul auditiv
Descrierea procedurii de aplicare a metodei

Specialistul se deplasează pe o durată de timp determinată de-a lungul unui transect paralel
cu malul habitatului acvatic și identifică toți masculii de anure activi, care emit sunetele
caracteristice speciei.
Avantajul specific al acestei metode este faptul că anurele își semnalează singure prezența,
în anumite condiții, dacă sunt prezente în habitatul respectiv.
Transectul auditiv completează transectul vizual acvatic diurn și se poate aplica
concomitent cu acesta.
Opțional se pot folosi dispozitive de amplificare a sunetelor, pentru creșterea probabilității
de detecție.
În acest caz se va scrie obligatoriu în câmpul de Observații al fișei de teren, faptul că s-a
utilizat un dispozitiv de amplificare al sunetelor.
Observații: în cazul lacurilor mari cum este situația în Delta Dunării sau Balta Mică a
Brăilei deplasarea pentru monitorizarea populațiilor de Bombina bombina, Pelophylax kl.
esculentus, Pelophylax ridibundus se poate face de regulă numai pe apă cu barcă, nu pe mal.
În acest caz se recomandă distanța de 1000 m pentru un transect.
Pentru speciile complexului Pelophylax transectul auditiv nu este suficient ca metodă de
monitorizare, pentru identificarea la nivel de specie a masculilor, ascultarea sunetelor emise de
masculii celor 2 specii listate pe anexa V a Directivei Habitate, fiind foarte asemănătoare.
De asemenea, masculii celor 2 specii de Pelobates emit sunete asemănătoare.
În zona de hibridare a speciilor B. bombina și B. variegata masculii pot emite sunete care
nu permit identificarea la nivel de specie, datorită faptului că sunt de fapt hibrizi.
În zonele de suprapunere a arealelor speciilor R. dalmatina și R. arvalis, iarăși nu este
suficientă ascultarea sunetelor emise de masculii respectivelor specii.
Uneori, persoane care nu sunt foarte familiarizate cu monitorizarea speciei Bufo viridis,
pot confunda sunetele emise de coropișnițe Gryllotalpa gryllotalpa cu cele ale masculilor de
Bufo viridis.
În toate aceste 5 cazuri, transectul auditiv se va completa cu metoda transectului vizual
acvatic diurn, respectiv cu metoda ADN din mediu.
Recomandarea noastră este ca în toate cazurile posibile transectul auditiv să fie completat
cu alte metode, care cresc acuratețea determinării la nivel de specie.
Singurele cazuri certe, când nu este necesară această completare sunt: Hyla arborea - în
toate habitatele și în tot ecartul altitudinal, Bombina variegata - la altitudini de peste 500 m,
Bombina bombina - la altitudini sub 100 m, Pelobates fuscus - în bioregiunile Panonică, Alpină,
Continentală la latitudini peste 45, Rana temporaria - la altitudini de peste 1000 m.
Metoda transectului auditiv nu se va aplica pe vreme nefavorabilă: răciri bruște ale vremii,
vânt moderat spre puternic, ploaie însemnată cantitativ, furtună.
- în cazul speciilor de amfibieni transectele au o lungime de 100 m, de obicei cu o lățime nu

mai mare de 5 m, între capetele a două transecte vecine fiind o distanță de 100 m;
- în cazul speciilor Bombina bombina, Hyla arborea, Pelophylax kl. esculentus, Pelophylax
ridibundus, Pelophylax lessonae din habitate acvatice cu suprafețe foarte mari lungimea
recomandată a transectului este de 1000 m, între două transecte vecine fiind o distanță de
100 m.

15 minute / transect de 100 m lungime în cursul zilei și a nopții
30 - 45 minute / transect de 1000 m lungime
Luna
Denumirea speciei I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Bombina bombina s ✓ ✓ ✓ s
Bombina variegata ✓ ✓ ✓ s
Pelobates sp. ✓ ✓ s
complexul Pelophylax ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Rana dalmatina s ✓ ✓
Rana temporaria alt. joasă s ✓ ✓ ✓
z. montane ✓ ✓ ✓

habitate acvatice permanente zone inundate bazine artificiale

Denumirea speciei temporar
stagnante lin curgătoare
cu mal fără mal cu mal fără mal cu mal fără cu mal fără
pietros pietros pietros pietros pietros mal pietros mal
Bombina bombina s ✓ s s s ✓ s ✓
Bombina variegata ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Bufotes viridis s ✓ s ✓ s ✓ s ✓
Hyla arborea s ✓ s ✓ s ✓ s ✓
Pelobates sp. s ✓ s s s ✓ s ✓
complexul Pelophylax ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Rana dalamtina s ✓ s ✓ s ✓ s ✓
Rana temporaria s ✓ s s s ✓ s ✓
Rana arvalis s ✓ s s s ✓ s ✓
Simboluri folosite în tabel: s - habitat secundar de specie; ✓- habitat preferat pentru specie
Atribut urmărit:
- nr. masculilor activi ai speciilor de anure respective. Corelat cu atributul Ponte de la Metoda
transectului vizual diurn, va oferi o imagine asupra habitatelor de reproducere ale speciilor de
anure de interes comunitar.
- cizme de cauciuc - recomandat: cizme-șold;
- barcă - în cazul lacurilor de mari dimensiuni;
- pentru depistarea exemplarelor de Emys orbicularis pe malurile de pe partea opusă a lacului;
- aparat foto cu zoom de min. 10x și rezoluție de min. 8mp.

montane;
- în cazul speciei Pelobates fuscus: zone de șes și colinare în care există soluri afânate, nisipoase
sau argiloase, din toate regiunile țării;
- în cazul speciilor de Pelophylax: practic, în toate regiunile țării;
- în cazul speciei Rana arvalis: depresiuni intracarpatice - Carpații Orientali; nordul Moldovei;
jumătatea nordică a Câmpiei de Vest; Podișul Transilvaniei.

(masculi) transectul
investigat
Bombina bombina ✓ ✓ ✓ ✓
Bombina variegata ✓ ✓ ✓ ✓
Bufotes viridis ✓ ✓ ✓ ✓
Hyla arborea ✓ ✓ ✓ ✓
Pelobates sp. ✓ ✓ ✓ ✓
Pelophylax sp. ✓ ✓ ✓ ✓
Rana dalmatina ✓ ✓ ✓ ✓
Rana temporaria ✓ ✓ ✓ ✓
Rana arvalis ✓ ✓ ✓ ✓
Metoda 7. Transectul vizual terestru nocturn
Descrierea procedurii de aplicare a metodei. Specialistul se deplasează după lăsarea serii

pe o durată de timp determinată în habitate terestre, depistând vizual exemplarele. Nu este
necesară imobilizarea exemplarelor.
Întrucât șerpii sunt sensibili la vibrații, deplasarea se va face cu foarte mare grijă pentru
limitarea vibrațiilor pașilor, pentru a putea surprinde și fotografia exemplarele, înainte de a se
retrage.
Metoda transectului vizual terestru nocturn nu se va aplica pe vreme nefavorabilă: răciri
bruște ale vremii, vânt moderat spre puternic, ploaie însemnată cantitativ, furtună.
- lungimea recomandată a unui transect este de 1000 m și o lățime de 10 m, între capetele a
două transecte vecine fiind o distanță de 100 m;
- în cazul în care condițiile obiective din teren nu permit parcurgerea unor transecte a câte 1000
m lungime, recomandăm ca lungimea transectelor investigate să fie de 100 m și lățime de 10
m, între capetele a două transecte vecine fiind o distanță de 20 m - în zonele unde condițiile
obiective din teren permit acest lucru, în zona investigată fiind aplicată metoda în cazul a cel
puțin 5 transecte, dacă este posibil.

15 minute / transect de 100 m lungime după lăsarea serii, până la orele
23.00 – 24.00
30 - 45 minute / transect de 1000 m lungime după lăsarea serii, până la orele
23.00 – 24.00
Denumirea Luna
Bufotes viridis s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Coronella s ✓ ✓ ✓ s
austriaca
Dolichophis s ✓ ✓ ✓ s
caspius
Elaphe sauromates s ✓ ✓ ✓ s
Eryx jaculus s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Natrix tessellata s ✓ ✓ ✓ s
Pelobates fuscus ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Pelobates syriacus ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Zamenis s ✓ ✓ ✓ s
longissimus

Nr. minim de personal necesar: 2 persoane
Atribut urmărit: exemplare - adulți sau juvenili
Tipuri de habitate în care este propusă aplicarea metodei:
Denumirea speciei Habitate cu sol Habitate cu sol Zone urbane (antropizate)

afânat pietros
Bufotes viridis ✓ s ✓
Coronella austriaca ✓ ✓ s
Dolichophis caspius ✓ ✓ ✓
Elaphe sauromates ✓ ✓
Eryx jaculus ✓ s
Natrix tessellata ✓ ✓ s
Pelobates fuscus ✓ s s
Pelobates syriacus ✓ s s
Zamenis longissimus ✓ ✓ s

- receptor GNSS - Global Navigation Satellite System; aparat foto cu zoom de min. 10x,
rezoluție de min. 8mp și blitz; lanternă frontală; cârlig herpetologic - opțional; mănuși
herpetologice - opțional; dispozitiv mobil de înregistrare fișe de teren.

- în cazul speciei Eryx jaculus: limita vestică și nordică a platoul continental dobrogean, valea
Dunării - sudul Munteniei și sudul Olteniei;
- în cazul speciei Dolichophis caspius: platoul continental dobrogean, sudul Moldovei,
Munteniei și Olteniei, sud-estul Banatului;
- în cazul speciei Zamenis longissimus: practic, toate regiunile țării, exclusiv delta propriu-
zisă și complexul lagunar;
- în cazul speciei Elaphe sauromates: platoul continental dobrogean, județul Buzău posibil și
sud-estul Bărăganului;
- în cazul speciei Coronella austriaca: practic, toate regiunile țării;
- în cazul speciei Pelobates fuscus: zone de șes și colinare în care există soluri afânate,
nisipoase sau argiloase, din toate regiunile țării;
aceasta, lunca Dunării, estul Bărăganului.

Denumirea speciei Nr. Nr. ponte Durata aplicării Suprafața
observate transectul
investigat
Bufotes viridis ✓ ✓ ✓ ✓
Dolichophis caspius ✓ ✓ ✓ ✓
Eryx jaculus ✓ ✓ ✓ ✓
Pelobates fuscus ✓ ✓ ✓ ✓
Pelobates syriacus ✓ ✓ ✓ ✓
Zamenis longissimus ✓ ✓ ✓ ✓
Obs. (a) - suprafața totală (estimativ) din zona respectivă a tipului de habitat cu aceleași
caracteristici - tip substrat, adâncime apă, vegetație, ca și a transectului în care s-a aplicat
metoda.
Metodele complementare sunt următoarele:
Metoda 8. Torța luminoasă
Descrierea procedurii de aplicare a metodei. Specialistul se deplasează după lăsarea serii

la habitate acvatice identificate în cadrul altor metode și depistează exemplarele de amfibieni și
reptile acvatice cu ajutorul unei lanterne cu fascicul concentrat de lumină.
Adesea ziua probabilitatea de detecție poate fi diminuată de reflexii nedorite ale suprafeței
acvatice, în special pe vreme variabilă sau noroasă, de o activitate mai redusă a urodelelor, de
intensități crescute ale vântului.
Metoda se bazează pe comportamentul tritonilor de urcare și coborâre în masa apei,
respectiv al celorlalte specii de amfibieni și reptile acvatice, de deplasare la suprafața sau în
masa apei.
Specialistul se oprește la malul habitatului acvatic din 2 în 2 m și deplasează încet
fasciculul luminos dinspre mal spre centrul habitatului acvatic și înapoi.
Metoda se poate completa foarte bine cu Metoda transectului auditiv.
Observații: Cu toate că în literatura de specialitate se menționează că metoda torței

luminoase se aplică speciilor de amfibieni, în special amfibienilor cu coadă, considerăm că
metoda poate avea rezultate și în cazul speciilor de anure - multe dintre ele mai active noaptea,
respectiv speciilor Emys orbicularis și Natrix tessellata, cel din urmă fiind activ în special în
nopțile calde.
Lungimea transectului:
- torța luminoasă nu se va aplica pe o distanță mai mare de 1.000 m, dacă malurile
habitatului acvatic o depășesc;
- în cazul în care condițiile obiective din teren nu permit atingerea distanței de 1000 m
lungime, malurile și suprafața habitatului acvatic vor fi acoperite complet, cu frecvența de 2 m.

15 minute / transect de 100 m lungime după lăsarea serii, până la orele 23.00 –
24.00
30 - 45 minute / transect de 1000 m lungime după lăsarea serii, până la orele 23.00 –
24.00

Triturus cristatus zone joase ✓ ✓ ✓
z. montane s ✓ ✓ ✓
Triturus dobrogicus s ✓ ✓ ✓ ✓
Triturus montandoni s ✓ s
Bombina bombina s ✓ ✓ ✓ s
Bombina variegata ✓ ✓ ✓ s
Pelobates sp. ✓ ✓ s
complexul Pelophylax ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Rana dalamtina s ✓ ✓
Rana zone joase s ✓ ✓ ✓

temporaria
z. montane ✓ ✓ ✓
Natrix tessellata ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s

Nr. minim de personal necesar: 2 persoane
Atribut urmărit: nr. exemplare (adulți, juvenili)
- aparat foto cu blitz și cu zoom de min. 10x, rezoluție de min. 8mp și blitz;
- lanternă frontală sau de mână de min. 500.000 cd, cu posibilitate de concentrare a fasciculului;
Tipuri de habitate în care este propusă aplicarea metodei:

- ape stagnante sau eventual lin curgătoare, puțin adânci, cu vegetație submersă;
- bazine artificiale; umplute permanent sau temporar cu apă.

învecinate;
estul Munților Apuseni;
montane;
- în cazul complexului Pelophylax: practic, în toate regiunile țării;
- în cazul speciei Rana arvalis: depresiuni intracarpatice din Carpații Orientali; nordul
Moldovei; jumătatea nordică a Câmpiei de Vest; Podișul Transilvaniei;
Tip de informații local-specifice obligatoriu de înregistrat aplicația de teren:

transectul
investigat
Triturus cristatus ✓ ✓ ✓ ✓
Triturus dobrogicus ✓ ✓ ✓ ✓
Triturus montandoni ✓ ✓ ✓ ✓
Triturus vulgaris ✓ ✓ ✓ ✓
ampelensis
Bufotes viridis ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Hyla arborea ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Pelobates sp. ✓ ✓ ✓ ✓
Pelophylax sp. ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Rana dalamtina ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Rana temporaria ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Rana arvalis ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Emys orbicularis ✓ ✓ ✓ ✓
Tip de informații local-specifice obligatoriu de înregistrat în aplicația de teren

La toate speciile - urodele, anure, reptile acvatice - se vor nota numărul de exemplare adulte,
durata aplicării metodei, suprafața investigată, suprafața cu caracteristici de habitat similare.
Doar la speciile de anure se pot nota, după caz, numărul de ponte observate.
Metoda 9. Transectul activ terestru pentru perioada postmetamorfică
Descrierea procedurii de aplicare a metodei. Specialistul se deplasează în habitate

terestre din apropierea zonelor de depunere a pontelor identificate cu ocazia investigațiilor
realizate în perioada de reproducere a speciei.
Exemplarele se depistează vizual, atât cele active, cât și cele refugiate în diferite
ascunzișuri sub pietre, bușteni sau materiale diverse.
Traseul parcurs nu are o lungime determinată, dar lungimea efectiv parcursă este
înregistrată automat de aplicația de colectare date din teren.
Observație. Fiind vorba de exemplare de dimensiuni mici, de regulă este nevoie
imobilizarea acestora în vederea identificării corecte a speciei căreia îi aparțin.
transecte lungi de 100 m și 20 m lățime, cu axa longitudinală paralelă cu linia malului.
Între capetele a două transecte vecine fiind o distanță de 20 m.

15 min / transect în cursul zilei
Denumirea speciei Luna

Triturus cristatus zone joase s ✓ ✓ s
zone înalte s ✓ s
Triturus dobrogicus s ✓ ✓ s
Triturus montandoni s ✓ ✓ s
Bombina bombina s ✓ s
Bombina variegata s ✓ s
Bufotes viridis s s ✓ s
Hyla arborea s s ✓ s
Pelobates fuscus s ✓ ✓ ✓ s
Pelobates syriacus s ✓ ✓ ✓ s
Pelophylax kl. esculentus s ✓ s
Pelophylax ridibundus s ✓ s
Pelophylax lessonae s ✓ s
Rana dalmatina s ✓ ✓ ✓ s
Rana temporaria zone joase s ✓ ✓ s
zone înalte s s ✓ s
Rana arvalis s ✓ ✓ ✓ s
Simboluri folosite în tabel: ✓ - perioadă optimă; s - perioadă suboptimală

Atribut urmărit: exemplare adulte și tinere - inclusiv cele metamorfozate în respectivul an
- recipiente de plastic pentru reținerea temporară a exemplarelor capturate;
- aparat foto;
- dispozitiv mobil de înregistrare a fișelor de teren.

- habitate terestre identificate prin celelalte metode ca habitate de reproducere sau care sunt
evaluate ca potențiale habitate de reproducere, pe baza opiniei expertului.

învecinate;
montane;
- în cazul speciei Rana arvalis: depresiuni intracarpatice din Carpații Orientali; nordul
Moldovei; jumătatea nordică a Câmpiei de Vest; Podișul Transilvaniei.

Pentru toate speciile se vor nota stadiul ontologic de adult, subadult sau juvenil, numărul
exemplarelor separat pe stadii ontologice, durata aplicării metodei, suprafața investigată,
suprafața cu caracteristici similare de habitat, potențiale hibernacule la secțiunea Informații
suplimentare.
Metoda 10. Traseu itinerant diurn
Descrierea procedurii de aplicare a metodei. Specialistul investighează habitatele terestre,

semiacvatice sau acvatice, localizate de-a lungul traseului dintre două careuri standard ETRS89
10x10 km selectate pentru monitorizare.
Cu ocazia opririlor de-a lungul traseului sunt înregistrate exemplarele active, zonele de
depunere a pontei, atât ale amfibienilor, cât și a reptilelor – în cazul celor din urmă, locurile de
depunere a pontei sunt depistabile de regulă în urma decopertării acestora de către prădători,
cadavrele - inclusiv resturile de carapace, plastron, craniu.
Pentru fiecare loc în parte, în care au fost identificate exemplare active, cadavre sau resturi
de cadavre, exuvii și ponte de amfibieni și/sau reptile, sunt înregistrate coordonatele geografice
ale respectivului loc.
Observație. Este nevoie imobilizarea exemplarelor aparținând speciilor Testudo, în zonele
unde se suprapun arealele de distribuție ale speciilor acestor genuri.

15 – 30 minute / oprire de-a lungul traseului în cursul zilei
Perioada din an propusă pentru aplicarea metodei: metoda se poate aplica pe întreaga
perioadă de activitate a herpetofaunei din februarie până în octombrie – în regiunile de șes
inclusiv in noiembrie, în special dacă temperaturile au valori peste media multianuală.
Atribute urmărite:
- exemplare active adulți sau juvenili;
- larve;
- ponte depuse;
- cadavre sau resturi de cadavre;
- exuvii - cel puțin cele ale speciilor de șerpi.
Regiunile în care este recomandată aplicarea metodei:
- în cazul speciilor de reptile acvatice: detaliat la Metoda 4;
- în cazul speciilor de reptile terestre diurne: detaliat la Metoda 5.
- în cazul speciilor de reptile terestre nocturne: detaliat la Metoda 7.
Tip de informații local-specifice, obligatoriu de înregistrat pe fișa de teren:
Nr. exemplare Nr. cadavre Nr. Durata Suprafața

adulte / (resturi) exuvii aplicării
metamorfozate observate observat metodei pe
active e transectul
observate investigat
investigată totală (a)
✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
caracteristici de expunere, pantă, adâncime apă sau tip vegetație ca și a locului sau suprafeței
în care s-a aplicat metoda.
Metoda 11. Chestionarea localnicilor
Descrierea procedurii de aplicare a metodei. Metoda se aplică în aceleași habitate unde s-

au aplicat și metodele de bază și este menită a le completa în anumite situații. Chiar dacă
precizia metodei este discutabilă și trebuie aplicată cu precauție, intervievarea localnicilor/
pescarilor / ciobanilor / paznicilor de vânătoare - în general, a persoanelor care petrec mult mai
mult timp în habitatele respective - poate oferi informații prețioase privind prezența anumitor
specii de reptile de interes comunitar în habitatele respective, privind alte zone din careul de
monitorizare 10x10 km unde au fost observate speciile respective, privind prezența multianuală
a unor specii și uneori privind anumite tipuri de impact asupra speciilor respective.
Observație. Modul de formulare a întrebărilor trebuie ales cu atenție în funcție de persoana
intervievată, scoțând în evidență în cuvinte simple anumite caractere taxonomice evidente chiar
și pentru nespecialiști. Metoda se poate aplica doar pentru anumite specii de reptile, la care nu
există riscuri de confuzie cu specii asemănătoare.
Durata optimă de aplicare a metodei Perioada din zi în care se aplică
metoda
- în cursul zilei
Denumirea Luna
Testudo hermanni s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Testudo graeca s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Dolichophis s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
caspius
Zamenis s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
longissimus
Elaphe sauromates s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
Vipera ammodytes s ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ s
rakosiensis
Simboluri folosite în tabel: ✓ - perioadă optimă s - perioadă suboptimală
Nr. minim de personal necesar: 1 persoană.

Atribut urmărit:
- exemplare active adulți sau juvenili;
- cadavre, respectiv informații despre șerpi călcați de vehicule.
Regiunile în care este recomandată aplicarea metodei:
- în cazul speciilor de reptile acvatice: detaliat la Metoda 4;
- în cazul speciilor de reptile terestre diurne: detaliat la Metoda 5.
- în cazul speciilor de reptile terestre nocturne: detaliat la Metoda 7.
Tip de informații local-specifice obligatoriu de înregistrat în aplicația de colectare date

din teren
Nr. exemplare Nr. cadavre Durata aplicării Suprafața

adulte active (resturi) metodei pe transectul investigată totală (a)
observate de observate de investigat
persoana persoana
intervievată intervievată
✓ ✓ ✓ ✓
caracteristici de expunere, pantă, adâncime apă sau tip vegetație ca și a locului sau suprafeței
în care s-a aplicat metoda.
Înregistrarea informațiilor
Procesul de colectare a datelor de monitorizare a speciilor de amfibieni și reptile include

achiziționarea, colectarea, extragerea și analiza datelor din activitatea de monitorizare în teren,
dar și din activitatea de birou, unde este necesară completarea unor informații auxiliare într-o
bază de date geospațială dedicată de tip geopackage sau geodatabase.
Înregistrarea informațiilor din teren poate fi realizată prin utilizarea uneia din metodele
propuse:
formular digital accesibil prin intermediul unei aplicații dedicate online sau offline cum ar
fi QField for QGIS, QField Cloud, ArcGIS Survey123, OpenHerpMaps sau altele
asemenea, instalat pe un telefon mobil sau tabletă dotate cu receptor GNSS și cameră foto;
formular tipărit sau reportofon, receptor GNSS și aparat de fotografiat, urmată de

transcrierea sau transferarea datelor în baza de date geospațială.
Folosirea unei aplicații mobile de colectat date reduce riscul apariției de erori în
transcrierea datelor și facilitează transmiterea rapidă și centralizată a datelor colectate în mod
colaborativ. Formularul digital poate conține instrucțiuni ajutătoare la completare acolo unde
este necesar, poate colecta automat informațiile de localizare a dispozitivului mobil și fotografii
relevante despre specia, habitatul și impacturile acesteia pentru fiecare înregistrare în parte. Se
recomandă folosirea unui receptor GNSS dedicat, cum ar fi Garmin seria Etrex sau GPSMAP,
pentru înregistrarea traseului parcurs dar și utilizarea ulterioară a acestuia în geocodarea
fotografiilor realizate cu un aparat foto dedicat.
Întrucât formularul digital sau tipărit poate varia din punct de vedere tehnic sau grafic,
prezentăm mai jos structura datelor necesare în procesul de colectare.
Structura formularului pentru monitorizarea amfibienilor și reptilelor
Nr. Denumire câmp Tip Semnificație câmp Exemple /

crt. (lungime) Valori
predefinite
Detalii fișă
1. Cod fișă text (50) Cod unic al fișei de teren PI_20230501_n

format din abreviere nume
observator, data observației
și numărul de ordine al fișei
(n)
2. Observator text (50) Nume și prenume Pop Ion

observator (i)
3. E-mail text (50) E-mail observator
4. Data dată Dată observare 20230501
5. Metodă monitorizare text (50) Cod sau denumire metodă

monitorizare
Detalii localizare
6. Longitudine număr Longitudine în grade gg.zzzzzz

zecimal (9) zecimale
7. Latitudine număr Latitudine în grade gg.zzzzzz


predefinite
zecimal (9) zecimale
8. Altitudine număr întreg Altitudine în m de la

(4) nivelul Mării Negre
9. ETRS891x1km text (14) Cod careu ETRS 1x1 km 1kmE5097N26

06
10. UAT text (50) Unitate administrativ

teritorială: comună, oraș
11. Județ text (2) Indicativ județ AB, BN, CT
12. Bioregiune text (3) Cod bioregiune ALP, CON,

PAN, STE,
PON
13. Unitate de relief text (50) Unitate de relief după

Posea și Badea (1984)
14. Toponim text (255) Denumire toponim
Detalii meteo
15. Vreme text (10) Tip de vreme însorit, variabil,

noros, ploios,
ceață
16. Vânt text (10) Intensitatea vântului absent, slab,

moderat,
puternic
17. Temperatură aer număr întreg Temperatura aerului la 1,5 15oC

(2) m față de sol, în grade
Celsius
Detalii specie
18. COD EUNIS text (10) Cod specie, conform

EUNIS
19. Denumire specie text (50) Denumirea speciei conform

nomenclatorului din ghid
20. Număr număr întreg Număr total de indivizi sau

(10) ponte
21. Stadiu dezvoltare text (10) Stadiu de dezvoltare Adult, mascul,


predefinite
femelă,
subadult,
juvenil, larvă,
pontă
Detalii habitat
22. Habitat acvatic text (50) Tip habitat acvatic izvor, pârâu,
râu, zonă
inundabilă,
baltă temporară,
baltă
permanentă,
șanț, canal, lac
natural, lac
artificial,
mlaștină
23. Suprafață habitat număr Suprafață habitat acvatic în

acvatic zecimal (9) mp
24. Adâncime habitat număr Adâncime habitat acvatic în

acvatic zecimal (9) cm
25. Substrat habitat acvatic text (50) Substrat habitat acvatic pietros, nisipos,
argilos, mâlos
26. Vegetație acvatică text (2) Prezență vegetație acvatică da / nu
27. Habitat terestru text (50) Tip habitat terestru fânață, pășune,
pajiște, pădure,
tufăriș,
stâncărie, arabil,
livadă, grădină,
construcții
Detalii impacturi
28. Tip impact text (1) Presiune sau amenințare P/A
29. Cod impact text (3) Cod impact conform PA01

nomenclator raportare Art.
17
30. Intensitate impact text (1) Intensitate impact R/M/S


predefinite
Detalii măsuri de conservare
31. Măsură de conservare text (4) Cod măsură de conservare CA05
Fotografii
32. Fotografie specie text (255) / Fotografie cu specia

obiect binar observată
mare
33. Fotografie habitat text (255) / Fotografie cu habitatul

obiect binar speciei
mare
34. Fotografie impact text (255) / Fotografie cu impactul

obiect binar asupra speciei
mare
Observații suplimentare
32. Observații text (255) Observații suplimentare temperatura

care nu se încadrează în apei, procent
niciunul din câmpurile de acoperire
mai sus vegeția, locuri
de sorire,
structura mal,
comportament
indivizi
Într-o aplicație mobilă de colectat date geospațiale, următoarele date din câmpurile
prezentate mai sus pot fi precompletate automat sau generate manual într-un program GIS cum
ar fi QGIS sau ArcGIS:
- detalii localizare: longitudine, latitudine, altitudine, UAT, județ, unitate de relief,
bioregiune, careu ETRS89 1x1 km;
- detalii observator: nume și email observator;
- fotografii dacă sunt încărcate din dispozitivul mobil.
În baza de date geospațială, codul fișei va avea rol de cheie primară cu condiția ca acesta
să fie unic la nivelul bazei de date. La nivelul unui cod de fișă, se pot înregistra detalii la una
sau mai multe specii pe diferite stadii de dezvoltare, unul sau mai multe impacturi, una sau mai
multe măsuri de conservare și una sau mai multe fotografii.
Analiza datelor
Datele brute colectate din teren în cadrul activității de monitorizare în cele 156 de careuri
ETRS89 10x10 km vor fi analizate în vederea generării hărților de tip „distribuție” și hărților
de tip „areal”, precum și pentru evaluarea statutului de conservare la nivel de bioregiune pentru
cele 34 de specii de amfibieni și reptile.
Datele brute, colectate din cele 156 de careuri pot fi completate de datele colectate în cadrul
proiectelor cu finanțare europeană sau națională pentru inventarierea sau monitorizarea
herpetofaunei la nivel de arie specială de conservare sau sit Natura 2000, precum și din alte
surse publice, precum literatura de specialitate, baze de date de știință cetățenească, precum
iNaturalist / GBIF, baze de date pentru specialiști sau amatori, precum OpenHerpMaps -
openherpmaps.ro, grupuri de specialitate constituite pe rețelele sociale.
Hărțile de tip „distribuție” vor fi realizate la nivel național, prin intersecția punctelor de
semnalare a celor 34 de specii de amfibieni și reptile cu careurile ETRS89 10x10 km.
Hărțile de tip „areal” vor fi realizate fie prin folosirea instrumentului „Range Tool”,
disponibil pe site-ul Comisiei Europene, dedicat raportării pe Art.17 din Directiva Habitate
(https://discomap.eea.europa.eu/App/RangeTool/Auth/Login) sau varianta integrată în sistemul
național SIMSHAB.
Instrumentul de areal realizează doar o interpolare de tip spațial, fără însă a ține cont de
preferințele ecologice ale speciilor de amfibieni și reptile și fără a ține cont de posibile bariere
ecologice.
De aceea, se recomandă rafinarea arealelor rezultate din prelucrarea hărților de tip
„distribuție” în Range Tool, cu o metodă mai robustă din punct de vedere statistic, precum
Maximum Enthropy sau Maxent.
Algoritmul Maximum Enthropy (Philips et al. 2006) învață regulile de distribuție spațială
cu ajutorul datelor de semnalare deja existente și a unor seturi de date de mediu, precum modelul
numeric al terenului, orientarea versanților, pante, variabile bioclimatice, tipuri de ecosisteme -
sau în lipsa acestora folosința terenului, indici de vegetație, indici topografici de umiditate și
alte variabile ecologice, care ar putea structura distribuția speciilor de herpetofaună.
Rafinarea arealelor speciilor de herpetofaună cu ajutorul modelelor de distribuție potențială
realizate cu algoritmul MaxEnt poate oferi hărți arealografice mult mai apropiate de nișa
ecologică reală a respectivelor specii, orientând cu mai multă acuratețe eforturile naționale și
europene de conservare a biodiversității.
Cu ajutorul algoritmului MaxEnt se realizează inclusiv modele de distribuție potențială în

scenarii climatice și de impact antropic diferite, pentru prognoza comportamentului speciilor
de amfibieni și reptile față de modificarea unor variabile de mediu.
Aceste modele vor fundamenta politici de management a biodiversității proactive și
eficiente pe termen mediu și lung.
Datele brute din teren colectate la nivelul careurilor ETRS89 1x1 km din zonele de
monitorizare recomandate în protocoalele de monitorizare ale speciilor de amfibieni și reptile,
pot fi analizate cu ajutorul programului R pentru a identifica proporția suprafeței ocupate (PAO)
și a estima probabilitatea de detecție a speciilor în funcție de mai multe variabile de mediu,
conform modelului propus de Dail și Madsen (2012).
Astfel, datele de absență nu vor mai fi considerate ca posibile absențe false, ci datele de
prezență / absență colectate din teren vor deveni, prin aplicarea modelului PAO, date robuste
din punct de vedere statistic, care la nivel multianual - peste 12 ani - vor permite estimarea mai
realistă a unor tendințe populaționale.
Condiția principală pentru această analiză este aceea a păstrării multianuale a acelorași
careuri de monitorizare de ETRS89 1x1 km pentru toate speciile țintă.
Populațiile speciilor de amfibieni și reptile înregistrează în mod natural variații multianuale
ale efectivelor populaționale, precum și extincții și recolonizări locale.
În acest context, monitorizarea trebuie să poată distinge tendințe populaționale reale față
de variabilitatea naturală, tendințe induse de impactul activităților antropice, astfel încât să se
poată interveni în timp util cu măsuri eficiente de conservare.
Modelul PAO - Proportion of Area Occupied - pentru populații deschise are această
capacitate de a ajusta datele brute colectate multianual din teren - numite și estimări naive - cu
probabilitățile de detecție ale speciilor și de a oferi probabilități de ocupare a suprafețelor mai
aproape de realitate.
Evaluarea statutului de conservare la nivel de bioregiune pentru cele 34 de specii de
amfibieni și reptile se realizează conform metodologiei existente la nivel european pe baza
datelor populaționale, de areal, de habitat, de impacturi antropice și de perspective ale speciilor.
Datele de areal la nivel de bioregiune pot fi obținute cu ajutorul algoritmului MaxEnt.
Se pot selecta doar acele modele de distribuție cu AUC peste 0,9 pentru o acuratețe bună,
ținând cont și de recomandările de bune practici în configurarea algoritmului MaxEnt (Merow
et al. 2013).
Pentru calculul arealului unei specii se vor selecta doar zonele cu probabilități cuprinse
între 0,7 și 0,99 și se vor obține valorile în kilometri pătrați.
Datele populaționale sunt reprezentate de fapt de date de prezență ajustate cu modelul

PAO, întrucât și cerința privind unitatea de raportare pentru majoritatea speciilor de amfibieni
și reptile este - începând cu raportarea din anul 2019 - careul ETRS89 1x1 km.
Unitatea spațială propusă începând cu anul 2019, înlocuiește unitatea populațională de
indivizi, utilizată la cealaltă raportare din anul 2013.
Datele de habitat la nivel de bioregiune vor rezulta din datele brute colectate din teren și se
vor compara cu date din literatura de specialitate privind densitatea medie specifică fiecărei
specii.
Va exista o permanentă ajustare a datelor brute din teren privind prezența, suprafața
habitatelor și calitatea acestora cu modelele de distribuție a speciilor, realizate cu algoritmul
MaxEnt, astfel încât precizia și acuratețea rezultatelor monitorizării să fie în permanență
îmbunătățită.
Scopul unei monitorizări precise este fundamentarea corectă a intervențiilor cu măsuri de
conservare, respectiv alocarea eficientă a resurselor financiare pentru conservare.
Se va avea de asemenea în vedere proporția habitatului favorabil neocupat de către specii,
în cazul acelor specii pentru care suprafața și/sau calitatea habitatului nu sunt suficiente și nu
au un statut favorabil de conservare.
Datele brute privind impacturile vor fi analizate și transformate în poligoane, după caz,
putând fi integrate în modelele de predicție a modificărilor de distribuție ale speciilor, pentru
avertizarea timpurie.
Impactul cumulativ al presiunilor observate în teren - atât cele de natură punctiformă, cât
și cele la scară spațială mai mare - va fi analizat în vederea unor concluzii la nivel de bioregiune.
Perspectivele speciilor la nivel de bioregiune din punct de vedere al arealului, populațiilor
și habitatului vor fi evaluate în funcție de:
- tendințe viitoare - date de influența negativă a presiunilor/amenințărilor în raport cu
influența pozitivă a măsurilor de conservare asupra parametrului,
- perspective viitoare - date de tendințele viitoare în raport cu statutul de conservare actual;
- evaluarea perspectivelor globale ale speciei.
În final, analiza datelor de areal, efective populaționale, habitat și perspective, va conduce
la evaluarea statutului global de conservare a speciilor de amfibieni și reptile la nivel de
bioregiune.
Încadrarea speciilor de herpetofaună în diferite statute de conservare trebuie să
fundamenteze nivele diferite de alertă și intervenție, precum și elaborarea politicilor de
biodiversitate.
III. LISTA CU SITURILE NATURA 2000 DESEMNATE PENTRU

CONSERVAREA SPECIILOR DE AMFIBIENI ȘI REPTILE
Lista cu siturile Natura 2000 desemnate pentru conservarea speciilor de amfibieni și

reptile listate în anexa II a Directivei Habitate este prezentată în tabelul de mai jos:
Legendă abrevieri: Bb - Bombina bombina, Bv - Bombina variegata, Es - Elaphe
sauromates, Eo - Emys orbicularis, Tg - Testudo graeca, Th - Testudo hermanni, Tc - Triturus
cristatus, Td - Triturus dobrogicus, Tm - Triturus montandoni, Tva - Triturus vulgaris
ampelensis, Vu - Vipera ursinii, Vur - Vipera ursinii rakosiensis, A - prezență amfibieni, R -
prezență reptile.
Cod
Total
Natura Bb Bv Es Eo Tg Th Tc Td Tm Tva Vu Vur A R
specii
2000
ROSCI0001 1 1 1 3 1 0
ROSCI0002 1 1 1 3 1 0
ROSCI0003 1 1 1 0
ROSCI0004 1 1 2 1 0
ROSCI0005 1 1 2 1 1
ROSCI0006 1 1 1 3 1 1
ROSCI0007 1 1 2 1 0
ROSCI0008 1 1 1 3 1 0
ROSCI0009 1 1 1 0
ROSCI0010 1 1 1 0
ROSCI0012 1 1 1 1 4 1 1
ROSCI0013 1 1 2 1 0
ROSCI0014 1 1 2 1 0
Cod
Total
specii
2000
ROSCI0015 1 1 1 0
ROSCI0016 1 1 1 3 1 0
ROSCI0018 1 1 2 1 0
ROSCI0019 1 1 1 1 4 1 0
ROSCI0020 1 1 1 1 4 1 1
ROSCI0021 1 1 1 1 1 5 1 1
ROSCI0022 1 1 1 1 4 1 1
ROSCI0023 1 1 1 3 1 0
ROSCI0024 1 1 1 3 1 0
ROSCI0025 1 1 1 1 4 1 1
ROSCI0026 1 1 1 0
ROSCI0027 1 1 1 3 1 0
ROSCI0029 1 1 1 0
ROSCI0029 1 1 1 0
ROSCI0030 1 1 1 0
ROSCI0031 1 1 1 0
ROSCI0032 1 1 1 0
ROSCI0033 1 1 1 3 1 0
ROSCI0034 1 1 1 3 1 0
Cod
Total
specii
2000
ROSCI0035 1 1 2 1 0
ROSCI0037 1 1 1 3 1 0
ROSCI0038 1 1 1 3 1 0
ROSCI0039 1 1 1 3 1 1
ROSCI0040 1 1 2 1 0
ROSCI0042 1 1 2 1 0
ROSCI0043 1 1 1 3 1 1
ROSCI0044 1 1 2 1 0
ROSCI0045 1 1 1 3 1 1
ROSCI0046 1 1 2 1 0
ROSCI0047 1 1 1 0
ROSCI0048 1 1 2 1 1
ROSCI0049 1 1 1 1 1 5 1 1
ROSCI0050 1 1 1 1 1 5 1 1
ROSCI0051 1 1 1 1 4 1 0
ROSCI0052 1 1 1 0
ROSCI0055 1 1 1 0
ROSCI0056 1 1 2 1 0
ROSCI0058 1 1 0 1
Cod
Total
specii
2000
ROSCI0060 1 1 2 0 1
ROSCI0061 1 1 1 3 1 0
ROSCI0062 1 1 1 3 1 0
ROSCI0063 1 1 2 1 0
ROSCI0064 1 1 1 1 1 5 1 1
ROSCI0065 1 1 1 1 1 5 1 1
ROSCI0067 1 1 0 1
ROSCI0068 1 1 2 1 1
ROSCI0069 1 1 2 1 1
ROSCI0070 1 1 1 1 4 1 0
ROSCI0071 1 1 1 1 1 1 6 1 1
ROSCI0072 1 1 0 1
ROSCI0073 1 1 0 1
ROSCI0074 1 1 2 1 0
ROSCI0075 1 1 1 3 1 0
ROSCI0076 1 1 2 1 1
ROSCI0079 1 1 1 3 1 1
ROSCI0082 1 1 1 0
ROSCI0083 1 1 2 0 1
Cod
Total
specii
2000
ROSCI0084 1 1 1 3 1 0
ROSCI0085 1 1 2 1 0
ROSCI0087 1 1 1 3 1 0
ROSCI0088 1 1 2 1 1
ROSCI0089 1 1 2 1 0
ROSCI0090 1 1 2 1 0
ROSCI0092 1 1 1 3 1 0
ROSCI0093 1 1 1 1 4 1 1
ROSCI0095 1 1 2 1 0
ROSCI0096 1 1 1 0
ROSCI0097 1 1 2 1 0
ROSCI0098 1 1 1 1 4 1 1
ROSCI0099 1 1 1 1 1 5 1 1
ROSCI0100 1 1 0 1
ROSCI0102 1 1 1 0
ROSCI0103 1 1 1 1 4 1 1
ROSCI0104 1 1 2 1 0
ROSCI0105 1 1 1 3 1 1
ROSCI0106 1 1 1 0
Cod
Total
specii
2000
ROSCI0108 1 1 1 1 4 1 1
ROSCI0109 1 1 1 0
ROSCI0110 1 1 2 1 0
ROSCI0111 1 1 1 1 4 1 1
ROSCI0112 1 1 2 1 0
ROSCI0113 1 1 1 1 4 1 0
ROSCI0115 1 1 1 3 1 1
ROSCI0116 1 1 2 1 0
ROSCI0119 1 1 1 0
ROSCI0120 1 1 1 0
ROSCI0121 1 1 1 0
ROSCI0122 1 1 1 1 4 1 0
ROSCI0123 1 1 1 3 1 1
ROSCI0124 1 1 2 1 0
ROSCI0125 1 1 1 3 1 0
ROSCI0126 1 1 1 0
ROSCI0127 1 1 1 0
ROSCI0128 1 1 1 3 1 1
ROSCI0129 1 1 1 3 1 1
Cod
Total
specii
2000
ROSCI0130 1 1 2 1 0
ROSCI0131 1 1 1 3 1 1
ROSCI0132 1 1 2 1 1
ROSCI0133 1 1 1 0
ROSCI0135 1 1 1 1 4 1 1
ROSCI0136 1 1 1 0
ROSCI0137 1 1 1 3 1 0
ROSCI0138 1 1 1 3 1 1
ROSCI0140 1 1 1 0
ROSCI0145 1 1 1 3 1 0
ROSCI0149 1 1 1 1 4 1 1
ROSCI0152 1 1 1 0
ROSCI0153 1 1 2 1 0
ROSCI0154 1 1 1 1 4 1 0
ROSCI0155 1 1 1 3 1 0
ROSCI0156 1 1 1 3 1 0
ROSCI0157 1 1 1 3 0 1
ROSCI0162 1 1 1 3 1 1
ROSCI0166 1 1 2 1 0
Cod
Total
specii
2000
ROSCI0168 1 1 1 0
ROSCI0170 1 1 1 3 1 0
ROSCI0171 1 1 1 1 4 1 1
ROSCI0172 1 1 1 1 1 5 1 1
ROSCI0173 1 1 1 1 4 1 1
ROSCI0177 1 1 2 1 0
ROSCI0182 1 1 1 0
ROSCI0183 1 1 2 1 1
ROSCI0184 1 1 0 1
ROSCI0185 1 1 1 0
ROSCI0187 1 1 1 1 1 1 6 1 1
ROSCI0188 1 1 1 0
ROSCI0189 1 1 1 3 1 0
ROSCI0190 1 1 1 3 1 0
ROSCI0194 1 1 1 3 1 0
ROSCI0195 1 1 2 1 0
ROSCI0196 1 1 1 3 1 0
ROSCI0198 1 1 1 1 4 1 1
ROSCI0199 1 1 2 1 1
Cod
Total
specii
2000
ROSCI0200 1 1 1 3 1 0
ROSCI0201 1 1 1 3 1 1
ROSCI0202 1 1 1 3 1 1
ROSCI0205 1 1 1 0
ROSCI0206 1 1 1 1 4 1 1
ROSCI0207 1 1 1 3 1 0
ROSCI0208 1 1 1 3 1 0
ROSCI0209 1 1 1 0
ROSCI0210 1 1 2 1 1
ROSCI0212 1 1 1 3 1 0
ROSCI0213 1 1 2 1 1
ROSCI0214 1 1 1 1 1 5 1 1
ROSCI0215 1 1 1 3 0 1
ROSCI0217 1 1 1 0
ROSCI0218 1 1 2 1 1
ROSCI0219 1 1 1 0
ROSCI0220 1 1 2 1 1
ROSCI0222 1 1 1 3 1 1
ROSCI0224 1 1 1 3 1 1
Cod
Total
specii
2000
ROSCI0225 1 1 2 1 0
ROSCI0226 1 1 1 0
ROSCI0227 1 1 1 1 4 1 1
ROSCI0228 1 1 2 1 0
ROSCI0229 1 1 2 1 0
ROSCI0230 1 1 1 0
ROSCI0231 1 1 1 3 1 1
ROSCI0233 1 1 1 0
ROSCI0236 1 1 1 3 1 0
ROSCI0238 1 1 1 0
ROSCI0240 1 1 2 1 0
ROSCI0244 1 1 1 3 1 0
ROSCI0247 1 1 2 1 0
ROSCI0248 1 1 1 3 1 0
ROSCI0250 1 1 1 0
ROSCI0251 1 1 1 3 1 1
ROSCI0253 1 1 1 3 1 0
ROSCI0258 1 1 2 1 0
ROSCI0259 1 1 2 1 1
Cod
Total
specii
2000
ROSCI0260 1 1 2 1 0
ROSCI0262 1 1 2 1 0
ROSCI0263 1 1 2 1 0
ROSCI0264 1 1 2 1 0
ROSCI0265 1 1 1 1 4 1 1
ROSCI0266 1 1 1 3 1 1
ROSCI0267 1 1 1 3 1 0
ROSCI0268 1 1 1 0
ROSCI0270 1 1 1 3 1 0
ROSCI0272 1 1 1 3 1 1
ROSCI0275 1 1 2 1 0
ROSCI0277 1 1 1 0
ROSCI0278 1 1 2 1 1
ROSCI0283 1 1 1 3 1 1
ROSCI0285 1 1 1 0
ROSCI0289 1 1 2 1 0
ROSCI0290 1 1 1 3 1 1
ROSCI0291 1 1 1 0
ROSCI0292 1 1 1 0
Cod
Total
specii
2000
ROSCI0294 1 1 2 1 1
ROSCI0295 1 1 1 1 1 1 6 1 1
ROSCI0297 1 1 1 3 1 0
ROSCI0298 1 1 1 3 1 0
ROSCI0299 1 1 1 3 1 1
ROSCI0300 1 1 1 3 1 0
ROSCI0301 1 1 2 1 1
ROSCI0303 1 1 1 1 1 5 1 1
ROSCI0304 1 1 1 1 1 5 1 1
ROSCI0306 1 1 1 1 4 1 1
ROSCI0308 1 1 1 3 1 1
ROSCI0309 1 1 1 3 1 1
ROSCI0310 1 1 1 1 1 5 1 1
ROSCI0314 1 1 1 1 4 1 1
ROSCI0315 1 1 1 3 1 1
ROSCI0316 1 1 0 1
ROSCI0317 1 1 1 0
ROSCI0318 1 1 1 3 1 0
ROSCI0319 1 1 1 3 1 1
Cod
Total
specii
2000
ROSCI0320 1 1 2 1 0
ROSCI0322 1 1 2 1 0
ROSCI0323 1 1 1 3 1 0
ROSCI0324 1 1 2 1 0
ROSCI0327 1 1 1 3 1 0
ROSCI0328 1 1 1 3 1 0
ROSCI0333 1 1 1 3 1 0
ROSCI0339 1 1 1 0
ROSCI0341 1 1 1 1 4 1 1
ROSCI0342 1 1 1 3 1 0
ROSCI0344 1 1 2 1 1
ROSCI0350 1 1 1 3 1 1
ROSCI0351 1 1 1 3 1 0
ROSCI0354 1 1 2 1 1
ROSCI0355 1 1 1 0
ROSCI0357 1 1 1 3 1 0
ROSCI0358 1 1 1 3 1 0
ROSCI0359 1 1 1 0
ROSCI0360 1 1 1 3 1 1
Cod
Total
specii
2000
ROSCI0361 1 1 1 1 4 1 1
ROSCI0362 1 1 1 0
ROSCI0363 1 1 1 3 1 0
ROSCI0364 1 1 1 3 1 0
ROSCI0365 1 1 1 1 4 1 0
ROSCI0366 1 1 2 1 1
ROSCI0367 1 1 1 0
ROSCI0368 1 1 1 3 1 0
ROSCI0369 1 1 2 1 0
ROSCI0370 1 1 1 1 4 1 1
ROSCI0373 1 1 1 1 1 5 1 1
ROSCI0374 1 1 1 1 4 1 1
ROSCI0375 1 1 2 1 0
ROSCI0376 1 1 1 1 4 1 1
ROSCI0377 1 1 2 1 1
ROSCI0378 1 1 1 1 4 1 1
ROSCI0379 1 1 2 1 0
ROSCI0380 1 1 1 1 4 1 1
ROSCI0381 1 1 2 1 0
Cod
Total
specii
2000
ROSCI0382 1 1 1 1 1 5 1 1
ROSCI0383 1 1 1 3 1 0
ROSCI0384 1 1 1 3 1 0
ROSCI0385 1 1 1 1 4 1 1
ROSCI0386 1 1 1 3 1 1
ROSCI0392 1 1 1 0
ROSCI0393 1 1 1 3 1 1
ROSCI0394 1 1 2 1 1
ROSCI0395 1 1 1 0
ROSCI0399 1 1 1 3 1 1
ROSCI0400 1 1 1 0
ROSCI0405 1 1 0 1
ROSCI0406 1 1 1 3 1 0
ROSCI0407 1 1 2 1 0
ROSCI0410 1 1 2 1 0
ROSCI0412 1 1 2 0 1
ROSCI0415 1 1 2 1 0
ROSCI0420 1 1 0 1
ROSCI0424 1 1 1 3 1 0
Cod
Total
specii
2000
ROSCI0427 1 1 1 0
ROSCI0432 1 1 2 1 1
ROSCI0434 1 1 0 1
ROSCI0436 1 1 1 3 1 0
ROSCI0437 1 1 1 0
ROSCI0441 1 1 1 0
Total situri 104 190 11 98 14 13 146 28 44 59 4 3 285 270 114

desemnate
pentru
specii
amfibieni /
reptile
Specii Bb Bv Es Eo Tg Th Tc Td Tm Tva Vu Vur A+R/ A R

listate în A/R
Anexa II din
Directiva
Habitate
IV. PRESIUNILE ȘI AMENINȚĂRILE CE ACȚIONEAZĂ ASUPRA SPECIILOR

DE AMFIBIENI ȘI REPTILE DE INTERES COMUNITAR
Presiunile și amenințările sunt cele identificate în teren și în literatura de specialitate în

perioada 2019 - 2023 și evaluate ca nivel de intensitate cel puțin medie la scară de regiune
biogeografică, fiind parțial diferite față de cele raportate în aprilie 2019, în cadrul celei de a
doua raportări naționale cf. art.17 al Directivei Habitate. Codurile impacturilor sunt cele
actualizate pentru perioada 2013 - 2018, sunt accesibile la adresa
https://cdr.eionet.europa.eu/help/habitats_art17/2013-2018 și sunt cele utilizate în instrumentul
de raportare - Reporting Tool - aferent perioadei respective. P reprezintă Presiune, iar A -
amenințare.
Nr. Grup Tip Cod Intensitate

Denumire specie Bioregiune
crt. specii impact impact impact
P A09 M
P F09 M
P N02 M
PON
A A09 M
A E01 M
A N02 M
P A11 M
P A26 M
P E05 M
P F01 M
1 A Bombina bombina P F09 M

CON
A A09 M
A A14 M
A A26 M
A F01 M
A N02 M
P A09 M
P A26 M
PAN P E01 M
P F07 M
P N02 M

A A14 M
A E05 M
A F07 M
P A09 M
P A11 M
P A26 M
P F09 M
STE
P N02 M
A A01 M
A E05 M
A F07 M
P A09 M
P F01 M
CON
A A01 M
A A09 M
2 R Ablepharus kitaibelii
P A01 M
P A09 M
STE
P F07 M
A F07 M
P A09 M
3 A Bombina variegata ALP
P B29 M

P E01 M
P F07 M
P J01 M
A A10 M
A B16 M
A F09 M
A N02 M
P A09 M
P A26 M
P E01 M
P F09 M
P N02 M
CON
A A26 M
A B29 M
A F01 M
A F07 M
A N02 M
P A26 M
PAN P E01 M
P N02 M

A F07 M
A N02 M
P A09 M
ALP P F07 M
A F09 M
P A09 M
P E05 M
P F09 M
PON
P N02 M
A F09 M
A N02 M
4 A Bufotes viridis P A11 M
P E01 M
CON
P F09 M
A N02 M
P A09 M
P A26 M
P E01 M
PAN
P N02 M
A A26 M
A E01 M

P A09 M
P A11 M
P A26 M
P E01 M
STE
P N02 M
A A26 M
A F09 M
A N02 M
P F07 M
ALP P G10 M
A A10 M
P A11 M
P G10 M
P N01 M
PON
5 R Coronella austriaca A A11 M
A F01 M
A N01 M
P A09 M
P F07 M
CON
P G10 M
P H08 M

A A09 M
A B05 M
P A09 M
P F07 M
PAN P G10 M
P N01 M
A N01 M
P A09 M
P A11 M
P G10 M
STE P H08 M
P N01 M
A A09 M
A N01 M
P G10 M
PON P N01 M
A N01 M
6 R Dolichophis caspius P A09 M
P E01 M
CON
P G10 M
P H08 M

P N01 M
A A11 M
A N01 M
P A09 M
P A11 M
P E01 M
STE P G10 M
P H08 M
P N01 M
A N01 M
P G10 M
P N01 M
CON
A A09 M
A N01 M
P A09 M
7 R Elaphe sauromates P A11 M
P E01 M
STE P G10 M
P N01 M
A A09 M
A E01 M

A G11 M
A H08 M
A N01 M
P A10 M
P A11 M
P E05 M
P F09 M
P G12 M
PON
P N02 M
A E05 M
A F09 M
A I01 M
8 R Emys orbicularis
A N02 M
P A09 M
P A11 M
P A26 M
P F09 M
CON
P G12 M
A A26 M
A F07 M
A F28 M

A N02 M
P A05 M
P A26 M
P E01 M
P F28 M
P G12 M
PAN
P N02 M
A A26 M
A F07 M
A F09 M
A N02 M
P A09 M
P A11 M
P A26 M
P E01 M
STE P E05 M
P F09 M
P G12 M
P N02 M
A A11 M

A A26 M
A E05 M
A F09 M
A F28 M
A N02 M
P E01 M
CON
A A11 H
9 R Eryx jaculus P A04 M
STE P E01 M
A G10 M
P B23 M
P B29 M
P F07 M
ALP P N02 M
A A09 M
10 A Hyla arborea A F07 M
A N02 M
P A11 M
P E01 M
PON
P E05 M
P F09 M

P N02 M
A A10 M
A E05 M
A N02 M
P A05 M
P A11 M
P A26 M
P E01 M
P F09 M
CON
P H08 M
P N02 M
A A26 M
A F07 M
A N02 M
P A09 M
P A14 M
P A26 M
PAN
P E01 M
P N02 M
A A26 M

A E01 M
A N02 M
P A09 M
P A11 M
P A26 M
P F07 M
P F09 M
P H08 M
STE
P N02 M
A A11 M
A A26 M
A E01 M
A F07 M
A N02 M
P B16 M
P F01 M
P F07 M
11 R Lacerta agilis ALP P F09 M
A A09 M
A F01 M
A F07 M

P A09 M
P A11 M
P E01 M
P F07 M
PON
P F09 M
A F01 M
A F07 M
A I01 M
P A05 M
P A10 M
P A11 M
P E01 M
CON P F01 M
P F09 M
P H08 M
A F07 M
A N01 M
P A05 M
PAN P A09 H
P A29 M

P B02 M
P E01 M
P F09 M
P N01 M
A A01 M
A A29 H
A F07 M
A N01 H
P A05 H
P A09 H
P A11 M
P A29 M
P B02 M
P E01 M
STE
P F09 M
P H08 M
P N01 M
A A01 H
A A29 H
A F07 M
12 R Lacerta trilineata STE P A04 M


P A05 M
P A09 M
P A11 M
P F09 M
P K04 M
P N01 M
A A04 M
A A09 M
A H08 M
A L01 M
A N01 M
A N02 M
P A10 M
ALP P B29 M
A F01 M
P A05 M
13 R Lacerta viridis P A09 M
P A10 M
CON
P A11 M
P B01 M
P E01 M

P F09 M
P H08 M
A A09 M
A A10 M
A A29 M
A F01 M
A F07 M
A N01 M
P A01 M
P A04 M
P A09 M
P B01 M
P E01 M
PAN
P F09 M
A A11 M
A F01 M
A F07 M
A N01 M
P A05 M
STE
P A09 H

P A11 H
P B01 M
P E01 M
P F07 M
P F09 M
P H08 M
P N01 M
A F07 H
A N01 H
P F09 M
P G10 M
ALP P J01 M
A F09 M
A N01 M
P A11 M
14 R Natrix tessellata
P E01 M
P F09 M
PON P G10 M
P J01 M
P J02 M
P N01 M

P N02 M
A G10 M
A N01 M
A N02 M
P A11 M
P E01 M
P F09 M
P G10 M
P H08 M
CON
P J01 M
P N01 M
A J01 M
A N01 M
A N02 M
P E01 M
P F09 M
P G10 M
PAN
P J01 M
P N01 M
A J01 H

A N01 H
A N02 M
P A11 M
P E01 H
P F09 M
P G10 M
P H08 M
STE
P J01 M
P N01 M
A J01 H
A N01 H
A N02 M
P A09 M
P A11 M
P E01 M
P F09 M
15 A Pelobates fuscus PON P J01 M
P N01 M
P N02 M
A F01 M
A J01 M

A N01 M
P A01 M
P A11 M
P A26 M
P A29 M
P E01 M
CON P H08 M
P N02 M
A A26 M
A A29 M
A N01 M
A N02 M
P A09 M
P A26 M
P A29 M
P E01 M
PAN
P F09 M
P N02 M
A A26 M
A A29 M

A N01 M
A N02 M
P A09 M
P A11 M
P A26 M
P A29 M
P E01 M
STE P F09 M
P H08 M
P N02 H
A A26 H
A A29 H
A N01 M
P A11 M
P E01 M
P J01 M
PON P J04 M
16 A Pelobates syriacus
P N02 M
A F01 M
A N01 M
CON P A11 M

P A29 M
P H08 M
P J01 M
P N02 M
A N01 M
A N02 M
P A11 M
P A26 M
P A29 M
P E01 M
P F09 M
STE
P H08 M
P N02 M
A A26 M
A N01 M
A N02 M
P E05 M
P J01 M
PON
17 A Pelophylax lessonae A F07 M
A N02 M
CON P F09 M

P J01 M
A A29 M
A N02 M
P A26 M
P F09 M
PAN
A G11 M
A N02 M
P A26 M
P F09 M
STE P H08 M
A G11 M
A N02 M
P F09 M
ALP
A N01 M
P E05 M
P J01 M
PON
Pelophyla kl.
18 A A F07 M
esculentus
A N02 M
P F09 M
CON P J01 M
A A29 M

A N02 M
P A26 M
P F09 M
PAN
A G11 M
A N02 M
P A26 M
P F09 M
STE P H08 M
A G11 M
A N02 M
P F09 M
ALP
A N01 M
P E05 M
P J01 M
PON
A F07 M
19 A Pelophylax ridibundus A N02 M
P F09 M
P J01 M
CON
A A26 M
A N02 M
PAN P A26 M

P F09 M
A G11 M
A N02 M
P A26 M
P F09 M
STE
P H08 M
A N02 M
ALP A N01 M
CON A N01 M
P A05 M
20 R Podarcis muralis P K04 M
STE A A09 M
A N01 M
A N02 M
P A11 M
PON
A N01 M
A A09 M
21 R Podarcis taurica A A10 M

CON
A A11 M
A F09 M
PAN A F09 M

A N01 M
A A11 M
A B01 M
STE
A F09 M
A N01 M
P A09 M
P A26 M
P G11 M
P K02 M
ALP
P N02 M
A A01 M
A A05 M
A N01 M
22 A Rana arvalis
P A26 M
P F09 M
P G11 M
P K02 M
CON
P N02 M
A A09 M
A F01 M
A N01 M

P A01 M
P A09 M
P A26 M
P G11 M
PAN
P N02 M
A A05 M
A F09 M
A N01 M
P B29 M
P F09 M
ALP
A A09 M
A N01 M
P A05 M
P A09 M
23 A Rana dalmatina P E01 M
P F09 M
CON
P G11 M
P N02 M
A F01 M
A N01 M
PAN P A05 M

P A09 M
P A26 M
P E01 M
P F09 M
P G11 M
P N02 M
A A01 M
A N01 M
P F09 M
P J01 M
STE
P N02 M
A N01 M
P A09 M
P B29 M
P E01 M
ALP
P F09 M
24 A Rana temporaria A F01 M
A N01 M
P A09 M
CON P E01 M
P F09 M

P G11 M
P N02 M
A A05 M
A N01 M
P A08 M
P A11 M
P F09 M
PON P G10 M
P G11 M
A E01 M
A N01 M
P A09 M
25 R Testudo graeca
P A11 M
P F09 M
P G10 M
STE P H08 M
A A05 M
A E01 M
A G11 M
A N01 M
26 R Testudo hermanni CON P G11 M


A A05 M
A A08 M
A A10 M
P F09 M
P G11 M
STE
A A10 M
A N01 M
P F09 M
ALP A A09 M
A N01 M
P A09 M
P A26 M
P F09 M
CON
P H08 M
27 A Triturus cristatus
P N02 M
A N01 M
P A26 M
P F09 M
PAN P N02 M
A N01 M
A N02 M

P F09 M
P J01 M
P N02 M
PON
A F07 M
A N01 M
A N02 M
P A26 M
P F09 M
P H08 M
P J01 M
28 A Triturus dobrogicus CON P N02 M
A A11 M
A A26 M
A N01 M
A N02 M
P A26 M
P F09 M
P J01 M
PAN
P N02 M
A A26 M
A J01 M

A N01 M
A N02 M
P A11 M
P A26 M
P F09 M
P H08 M
STE P J01 M
P N02 M
A A26 M
A J01 M
A N02 M
P A09 M
P B29 M
P E01 M
P F07 M
ALP P F09 M
29 A Triturus montandoni
A B29 M
A F01 M
A F07 M
A N01 M
CON P A09 M

P B29 M
P F07 M
P F09 M
P N01 M
A N01 M
A N02 M
P A10 M
P B29 M
P F07 M
ALP P F09 M
P N01 M
A A09 M
A N02 M
Triturus vulgaris
30 A P F01 M
ampelensis
P F09 M
P J01 M
P N02 M
CON
A A09 M
A A11 M
A N01 M
A N02 M

P F07 M
P G10 M
P G11 M
ALP
P N01 M
A G11 M
A N01 M
P F07 M
P G10 M
P G11 M
31 R Vipera ammodytes CON
P N01 M
A G11 M
A N01 M
P F07 M
P G10 M
P G11 M
STE
P N01 M
A G11 M
A N01 M
P F07 M
32 R Vipera ursinii PON P F09 M
P G10 M

P K03 M
P N01 M
A F07 M
A K03 M
A N01 M
P A09 M
P G10 M
CON P N01 M
A N01 M
A N05 M
P A09 M
P A11 M
P N01 M
Vipera ursinii
33 R CON A A01 M
rakosiensis
A A23 M
A G11 M
A N01 M
P E01
ALP P G10 M
34 R Zamenis longissimus
A B29 M
CON P E01 M

P G10 M
A B05 M
A B29 M
A N01 M
P E01 M
P G10 M
PAN
A B05 M
A N01 M
P E01 M
P G10 M
STE
A B05 M
A N01 M
V. MĂSURILE DE CONSERVARE PENTRU SPECIILE DE AMFIBIENI ȘI

REPTILE DE INTERES COMUNITAR
În cel de-al doilea Raport de țară, întocmit și depus la Comisia Europeană în aprilie 2019,
nu au fost incluse măsuri de conservare pentru speciile de amfibieni și reptile de interes
comunitar din România.
Din datele colectate în teren, pe parcursul perioadei aprilie 2019 - septembrie 2023, au
rezultat o serie de impacturi la adresa speciilor de interes comunitar, a căror intensitate la nivel
de bioregiune a fost evaluată la încheierea activității de colectare a datelor din teren.
Măsurile de conservare au statutul de ”măsuri identificate, dar încă neimplementate” și au
fost propuse ca răspuns la presiunile identificate în teren și în literatura de specialitate în
perioada 2019 - 2023, evaluate cu intensitate cel puțin medie la nivel de regiune biogeografică.
Aceste măsuri de conservare sunt propuse pentru cea de-a 3-a raportare națională cf. art.17 al
Directivei Habitate. Codurile măsurilor de conservare sunt cele actualizate pentru perioada
2013 - 2018, sunt accesibile la adresa https://cdr.eionet.europa.eu/help/habitats_art17/2013-
2018 și sunt cele utilizate în instrumentul de raportare - Reporting Tool - aferent perioadei
respective.
Nr. crt. Grup specii Denumire specie Bioregiune Cod măsură
CA01
CON
CA05
1 R Ablepharus kitaibelii CA01
STE CA05
CF03
CA05
PON CF12
CN02
CA11
2 A Bombina bombina CE02
CON CF01
CF12
CN02
PAN CA05
CA11
CE02
CF12
CN02
CA05
CA11
STE CA16
CF12
CN02
CA05
CB15
ALP CE01
CF12
3 A Bombina variegata
CJ01
CA05
CON CA11
CE01
CF12
CN02
CA11
PAN CE01
CN02
CA05
ALP
CF12
CA05
CE02
PON
CF12
CN02
4 A Bufotes viridis
CA16
CON CE01
CF12
CA05
PAN CA11
CE01
CN02
CA05
CA11
STE CA16
CE01
CN02
CF12
ALP
CG04
CA16
PON CG04
CN01
5 R Coronella austriaca CA05
CF12
CON
CG04
CH03
CA05
PAN
CF12
CG04
CN01
CA05
CA16
STE CG04
CH03
CN01
CG04
PON
CN01
CA05
CE01
CON CG04
6 R Dolichophis caspius
CH03
CN01
CA05
STE CA16
CE01
CG04
CH03
CN01
CG04
CON
CN01
CA05
7 R Elaphe sauromates CA16
STE CE01
CG04
CN01
CA05
CA16
CE02
PON
8 R Emys orbicularis CF12
CG05
CN02
CON CA05
CA11
CA16
CF12
CG05
CA02
CA11
CE01
PAN
CF02
CG05
CN02
CA05
CA11
CA16
STE CE01
CE02
CF12
CG05
CN02
CON CE01
9 R Eryx jaculus CA02

STE
CE01
CA05
CB10
ALP CB15
CF12
CN02
CA16
10 A Hyla arborea CE01

PON
CE02
CF12
CA02
CA11
CON
CA16
CE01
CF12
CH03
CN02
CA05
CA11
PAN
CE01
CN02
CA05
CA11
CA16
STE
CF12
CH03
CN02
CB05
ALP CF01
11 R Lacerta agilis
CF12
PON CA05
CA16
CE01
CF12
CA02
CA05
CA16
CON
CE01
CF12
CH03
CA01
CA02
CA05
CA14
PAN
CB01
CE01
CF12
CN01
CA02
CA05
CA14
STE CB01
CE01
CF12
CS01
CA01
CA02
CA05
12 R Lacerta trilineata STE CA16
CF12
CH03
CN01
CA05
ALP
13 R Lacerta viridis CB15
CON CA02
CA05
CA16
CE01
CF01
CF12
CH03
CA01
CA02
PAN CA05
CE01
CF09
CA02
CA05
CA16
STE
CB01
CE01
CF12
CN01
CG04
ALP
CJ01
CA16
CE01
CF12
PON CG04
CJ01
CN01
14 R Natrix tessellata
CN02
CA16
CE01
CF12
CON CG04
CH03
CJ01
CN01
CE01
CF12
PAN CG04
CJ01
CN01
CA16
CE01
CF12
STE CG04
CH03
CJ01
CN01
CA05
CA16
15 A Pelobates fuscus PON CE01
CF12
CJ01
CN02
CA11
CA14
CA16
CON
CE01
CF12
CH03
CA05
CA11
CA14
PAN
CE01
CF12
CN02
CA05
CA11
STE
CA14
CA16
CE01
CF12
CH03
CN02
CA16
CE01
PON CF01
CJ01
CN02
CA14
16 A Pelobates syriacus CA16
CON CH03
CJ01
CN02
CA11
STE CA14
CA16
CE01
CF12
CH03
CN02
CE02
PON
CJ01
CF12
CON
CJ01
17 A Pelophylax lessonae CA11

PAN
CF12
CA11
STE CF12
CH03
18 A Pelophylax kl. esculentus

ALP CF12
CE02
PON
CJ01
CON CF12
CJ01
CA11
PAN
CF12
CA11
STE CF12
CH03
ALP CF12
CE02
PON
CJ01
CON CF12
CJ01
19 A Pelophylax ridibundus
CA11
PAN
CF12
CA11
STE CF12
CH03
20 R Podarcis muralis STE CA02

CH03
21 R Podarcis taurica PON CA16
CA05
CA11
ALP CG04
CJ02
CN02
CA11
CF12
22 A Rana arvalis CON CG04
CJ02
CN02
CA01
CA05
PAN CA11
CG04
CN02
CB15
ALP
CF12
CA02
CA05
CE01
CON
CF12
CG04
CN02
23 A Rana dalmatina CA02
CA05
CA11
PAN CE01
CF12
CG04
CN02
CF12
STE
CJ01
CN02
CA05
CB15
ALP
CE01
CF12
24 A Rana temporaria CA05
CE01
CON CF12
CG04
CN02
CA05
CA16
PON
CF12
25 R Testudo graeca CG04
CA05
STE CA16
CF12
CG04
CH03
CON CG04
26 R Testudo hermanni CF12

STE
CG04
ALP CF12
CA05
CA11
CON CF12
27 A Triturus cristatus CH03
CN02
CA11
PAN CF12
CN01
CF12
28 A Triturus dobrogicus PON CJ01
CN02
CB10
CF12
CON CH03
CJ01
CN02
CA11
CF12
PAN
CJ01
CN02
CA11
CA16
CF12
STE
CH03
CJ01
CN02
CA05
29 A Triturus montandoni ALP
CB15
CE01
CF12
CA05
CB15
CON
CF12
CN01
CA05
CB15
ALP
CF12
CN01
30 A Triturus vulgaris ampelensis
CF01
CF12
CON
CJ01
CN02
CF03
31 R Vipera ammodytes ALP CG04
CN01
CF03
CON CG04
CN01
CF03
STE CG04
CN01
CF12
CG04
PON
CJ02
32 R Vipera ursinii CN01
CA05
CON CG04
CN01
CA05
33 R Vipera ursinii rakosiensis CON CA16
CN01
34 R Zamenis longissimus ALP CE01

CG04
CE01
CON
CG04
CE01
PAN
CG04
CE01
STE
CG04

DE CONSERVARE A SPECIILOR DE CHIROPTERE DE INTERES COMUNITAR
I. PROTOCOLUL DE MONITORIZARE A STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR

DE CHIROPTERE, DE INTERES COMUNITAR
Monitorizarea liliecilor în sine este urmărirea în timp a unor caractere bine definite ale
chiropterofaunei locale, regionale sau naționale, cu observații efectuate periodic, prin folosirea
unor metode standardizate. Aceste caractere bine definite, care de regulă (dar nu exclusiv) pot
fi subiectul monitorizării în cazul liliecilor, și astfel schimbarea lor se poate urmări în timp,
sunt:
x numărul exemplarelor și diversitatea speciilor din perioada de hibernare;
x numărul femelelor și puilor nou născuți în coloniile de maternitate;
x rata de mortalitate în coloniile de maternitate și/sau de hibernare;
x nivelul de activitate și diversitatea speciilor în perioada de împerechere (“swarming”);
x numărul de specii (diversitatea) pe plan local (ex. într-o peșteră), pe plan regional (ex.
într-o arie protejată), pe plan național, etc.
x starea de conservare a habitatelor folosite de lilieci (ex. numărul vizitatorilor dintr-o
peșteră, nivelul de fragmentare a habitatelor, etc.);
x condițiile microclimatice (temperatură, umiditate, etc.) în interiorul adăposturilor
folosite de lilieci
x frecvența / abundența speciilor la nivel local, regional, etc.
x nivelul de activitate în habitate, sau în puncte bine stabilite (ex. la un coridor verde de
autostradă), etc.
x date de tip prezență / absență
Un sistem adecvat de monitorizare a liliecilor la nivel național, regional sau local, pornește din
premisa, că cei implicați în efectuarea acțiunilor de teren au cunoștințe bune spre superioare în
(1) identificarea speciilor de lilieci cu diferite metode, (2) estimarea corectă a mărimii
coloniilor sau populațiilor, precum și în (3) utilizarea în mod etic și eficient a metodelor
standard din domeniul chiropterologiei. Fără identificarea corectă a speciilor, fără estimarea
corectă a mărimii coloniilor sau populațiilor, sistemul de monitorizare va furniza date incerte,
din care nu se pot trage concluzii solide. Fără aplicarea în mod etic a metodelor de cercetare
exemplarele, coloniile sau populațiile monitorizate vor avea de suferit.
În mod similar, se recomandă evitarea folosirii unor metode de cercetare în monitorizarea
liliecilor, care să reprezinte un nivel de deranj ridicat pentru exemplare (inelare,
radiotelemetrie, colectare probe genetice, etc.), fără ca studiul să aibă un scop bine definit, sau
fără șansa obținerii unor rezultate științifice care să contribuie în mod clar la o mai bună
înțelegere a aspectelor legate de fauna de lilieci a României și/sau la o protecție durabilă.
Monitorizarea liliecilor necesită echipamente specializate (ex. detectoare de ultrasunete,
echipament speologic, plase chiropterologice, capcane tip harpă, etc.). Se recomandă evitarea
folosirii echipamentelor improvizate, care nu provin de la companii de specialitate, precum și
a metodelor non-standard, care pun în pericol exemplarele. Un alt aspect important în
monitorizarea liliecilor este faptul că de multe ori activitatea se desfășoară în medii potențial
periculoase. În cadrul activităților trebuie să avem întotdeauna în vedere ca siguranța echipei
de monitorizare să primeze în fața obținerii rezultatelor. În cazul unor locații periculoase (ex.
peșteri cu grad ridicat de dificultate, galerii de mină cu aerisire compromisă, etc.),
monitorizarea liliecilor se poate desfășura nu doar prin vizite în interior și observații directe, ci
în mod alternativ și fără pericol, de ex. și prin amplasarea unor detectoare automate la intrarea
acestora, capturare cu plasă, etc.
Sistemele de monitorizare implementate la nivel local (ex. arii protejate, parcuri naționale etc.)
trebuie să corespundă complexității habitatelor din România, precum și diversității mari de
specii de lilieci. Dat fiind resursele limitate pentru astfel de activități, înainte de crearea unui
sistem de monitorizare se recomandă consultarea experților chiropterologi (de preferință, cu
experiență în zona vizată), și eventual, implicarea lor în derularea activităților sau interpretarea
rezultatelor. Astfel ne putem asigura că sistemul de monitorizare stabilit corespunde structurii
zonei, speciilor prezente și obiectivelor studiului.

SPECIILOR DE CHIROPTERE DE INTERES COMUNITAR
Observații directe vizuale

Monitorizarea liliecilor prin observații directe vizuale este metoda cea mai des folosită pentru
identificarea speciilor și estimării numărului de exemplare. Cel mai important aspect în
aplicarea metodei este capacitatea de recunoaștere a speciilor pe baza detaliilor morfologice,
dar fără a deranja liliecii în mod direct (ex. fără atingere, fără scoaterea din poziția de hibernare,
etc). În mod similar, este important (de ex. în cazul exemplarelor în hibernare) să păstrăm
echilibrul între dorința de identificare și nivelul de deranj cauzat de lumină, etc. În cazul unor
neclarități se recomandă efectuarea unor fotografii, și consultarea experților chiropterologi, sau
notarea doar a genului speciei (ex. specie Myotis de talie mare).
Monitorizarea liliecilor în adăposturi de hibernare

Monitorizarea numărului de exemplare a speciilor prezente în perioada de hibernare
(decembrie - martie) permite estimarea numărului total al indivizilor (femele şi masculi) dintr-
un adăpost de hibernare. Se pot evalua atât adăposturi subterane naturale (peşteri), cât şi unele
antropice (galerii de mină, pivniţe etc.) situate în ariile protejate vizate de proiect, precum şi în
zonele limitrofe ale acestora. În cursul acestei activităţi se colectează date referitoare la speciile
prezente în adăposturile de hibernare, numărul de exemplare din fiecare specie, poziţia
coloniilor în adăpost, precum şi caracteristicile fizice şi ecologice relevante ale adăpostului
(umiditatea relativă şi temperatura la locul coloniei), eventualele modificări în adăpost, care
pot avea efecte asupra coloniilor de lilieci.
De regulă, această activitate are loc în perioada decembrie - martie, iar adăposturile mai
importante pot fi vizitate de două ori pe parcursul acestei perioade, pentru a putea urmări şi
schimbarea efectivelor în cursul perioadei de hibernare. Observaţiile se pot realiza cu un
interval de timp de cel puţin trei săptămâni între ele. Numărul maxim de exemplare se observă
spre sfârșitul perioadei de hibernare, respectiv în perioada februarie – martie. Speciile
rezistente la frig pot recurge la folosirea adăposturilor subterane doar în perioade mai lungi cu
temperaturi scăzute (ex. B. barbastellus), astfel absența lor din adăposturi pe perioada
hibernării nu denotă în mod obligatoriu absența din zonă.
Pentru a reduce la minim deranjarea liliecilor, observaţiile trebuie efectuate rapid, în linişte,
folosind doar atâta lumină cât este necesară pentru identificarea exemplarelor, astfel încât
perturbarea coloniilor să fie minimă. Pentru a evita staţionarea îndelungată în preajma liliecilor
în hibernare şi deranjarea lor excesivă, în unele cazuri se pot realiza fotografii despre coloniile
de peste 100 exemplare, sau despre specii rare, cu inel, etc (pentru a demonstra prezența lor).
Coloniile de peste 100 exemplare trebuie numărate ulterior pe calculator personal, cu ajutorul
unor programe corespunzătoare.
Monitorizarea liliecilor în adăposturi de vară

Colectarea datelor referitoare la numărul de lilieci aflaţi în adăposturile de maternitate
reprezintă metoda tradiţională pentru aprecierea numărului de femele în populaţia locală de
lilieci, a succesului reproductiv din anul în curs, cât şi a stării adăposturilor respective. Perioada
optimă pentru acest tip de evaluare este mai – iulie, iar locațiile pot fi diverse (peșteri, galerii
de mină, poduri de clădiri, scorburi, etc). Datele colectate constă în identificarea speciilor
componente coloniilor de naştere, estimarea numărului de femele din colonie, poziţia coloniei
în adăpost, precum şi caracteristicile fizice şi ecologice relevante ale adăpostului (umiditatea
relativă şi temperatura la locul coloniei), eventualele modificări în adăpost, care pot avea efecte
asupra coloniilor de lilieci. Observaţiile în adăpost trebuie efectuate în timpul zilei, perioadă în
care liliecii se află în repaus, astfel încât întreaga colonie să poată fi observată înainte de lăsarea
întunericului, moment în care liliecii părăsesc adăposturilor pentru zborul de vânătoare.
Perioada observaţiilor în interiorul adăposturilor trebuie redusă la minimul strict necesar,
pentru a evita deranjarea coloniilor.
Pentru a reduce la minim deranjarea liliecilor, observaţiile trebuie efectuate rapid, în linişte,
folosind doar atâta lumină cât este necesară pentru identificarea exemplarelor, astfel încât
perturbarea coloniilor să fie minimă. Pentru a evita staţionarea îndelungată în preajma liliecilor
şi deranjarea lor excesivă, în unele cazuri se pot realiza fotografii despre coloniile de peste 100
exemplare, sau despre specii rare, cu inel, etc (pentru a demonstra prezența lor). Coloniile de
peste 100 exemplare trebuie numărate ulterior pe calculator personal, cu ajutorul unor
programe corespunzătoare. La fiecare colonie numărul vizitelor poate fi de maxim două ocazii
pe an, pentru a minimiza deranjarea în adăpost. O vizită se poate efectua înainte de nașterea
puilor, iar a doua după nașterea puilor, pentru a evidenția rata de supraviețuire a puilor.
Înregistrarea ultrasunetelor
Metodele folosite în înregistrarea ultrasunetelor emise de lilieci pot furniza date de înaltă
calitate, însă aplicarea lor necesită echipament performant, și de regulă, implicarea unor experți
chiropterologi. Acest ultim aspect devine important la analiza și interpretarea ultrasunetelor
înregistrate. Deși aplicarea metodelor în teren se poate însuși destul de rapid, analiza
ultrasunetelor necesită cunoștințe aprofundate (de ex. în cazul ultrasunetelor emise de speciile
Myotis). Astfel, se recomandă implicarea experților chiropterologi în cazul în care se decide
monitorizarea liliecilor prin metode acustice.
Înregistrarea activității liliecilor de-a lungul unor transecte

Folosirea metodelor acustice bazate pe detectoare de ultrasunete în studierea și monitorizarea
liliecilor are avantajul că nu necesită contact direct (capturare, intrare în adăpost), astfel poate
fi considerată o metodă neinvazivă, care nu afectează activitatea liliecilor. Principala limitare
a acestei metode constă în faptul că determinarea la nivel de specie nu este întotdeauna posibilă,
iar informațiile privind vârsta, sexul sau condiția reproductivă nu sunt furnizate prin
intermediul ultrasunetelor. Standardizarea monitorizării bazată pe metoda acustică este posibilă
prin folosirea transectelor lineare şi a numărărilor la punct fix. Deşi furnizează mai curând date
legate de abundenţă şi nu de densitatea absolută, monitorizarea bazată pe utilizarea
detectoarelor de ultrasunete poate furniza o metodologie repetabilă şi foarte robustă din punct
de vedere statistic.
Pentru transectele de tip linear este nevoie ca observatorul să urmărească un traseu dinainte
stabilit, având, de asemenea, o lungime cunoscută. O combinaţie a acestei metode cu observaţii
realizate în puncte fixe poate fi utilizată pentru a furniza o estimare a abundenţei relative pentru
speciile care sunt monitorizate. Perioada optimă pentru folosirea acestei metode este mai-
septembrie (în unele zone aprilie-octombrie, dacă condițiile meteorologice sunt favorabile),
când activitatea liliecilor este cea mai intensă. Într-o arie de studiu colectarea datelor trebuie să
acopere o varietate cât mai mare de tipuri de habitate. Este recomandată vizitarea transectului
în timpul zilei, atât din motive de siguranță, cât și cu scopul de a colecta datele necesare despre
caracteristicile habitatelor. În cursul colectării datelor trebuie să respectăm următorul protocol
de lucru:
x În cadrul fiecărei zone de colectare a datelor se va efectua cel puţin un transect linear
la 500 ha. Transectele lineare trebuie să acopere câteva tipuri de habitate.
x Fiecare transect linear trebuie să aibă o lungime de cel puţin 1.5 - 2 km, iar cadenţa
observatorului în mers trebuie să fie în jur de 8 minute/100 m.
x Observaţiile/înregistrările trebuie să înceapă cu 30 de minute după apusul soarelui şi
continuate timp de 1 până la 3 ore.
x Transectele lineare trebuie realizate în condiţii de vreme bună (cel puţin 8°C, fără vânt
puternic şi ploaie) şi repetate în concordanță cu obiectivele studiului (ex. lunar, sezonal, anual).
x Echipament minim necesar: frontală, detector de ultrasunete tip heterodin și cu
expansiune de timp, dictofon, GPS
Înregistrarea activității liliecilor în puncte fixe

Pentru înregistrarea activităţii liliecilor în puncte fixe în general sunt folosite detectoare, care
au funcţii heterodin şi expansiune de timp. Numărarea în puncte fixe necesită ca observatorul
să asculte la un punct fix, pentru o anumită perioadă de timp. Punctele trebuie selectate în
zonele studiate în aşa fel, ca să acopere o varietate cât mai mare de tipuri de habitate. Această
metodă de colectare a datelor poate furniza date referitoare la abundenţa relativă a speciilor
identificate. În cursul colectării datelor trebuie respectat următorul protocol de lucru:
x punctele selectate trebuie situate la cel puţin 300 m distanţă unul de celălalt;
x în fiecare punct înregistrarea trebuie să dureze 5 minute;
x observaţiile/înregistrările trebuie să înceapă cu 30 de minute după apusul soarelui şi
continuate timp de 1 până la 3 ore;
x observaţiile în puncte fixe trebuie realizate în condiţii de vreme bună (cel puţin 8°C,
fără vânt puternic şi ploaie), în perioada mai – septembrie.
x Echipament minim necesar: frontală, detector de ultrasunete tip heterodin și cu
expansiune de timp, dictofon, GPS
Înregistrarea activității liliecilor cu detectoare de ultrasunete automate

Datorită faptului că observarea liliecilor și colectarea datelor pe transecte (A) și în puncte fixe
(B) se rezumă la o perioadă de timp relativ scurtă, există şansa ca speciile mai rare să nu fie
înregistrate, și astfel, identificate. Astfel, în ciuda prezenței (de ex. demonstrat prin studii
anterioare), aceste specii rare pot fi subreprezentate, sau pot să lipsească în totalitate din setul
de date. Folosirea sistemelor automate pentru înregistrări realizate pe toată durata nopţii poate
să compenseze această lipsă, însă trebuie selectate cu mare atenţie habitatele unde acestea sunt
montate. În momentul de față există încă limitări serioase în determinarea speciilor cu ajutorul
programelor specifice folosite de diferite detectoare automate, lucru care trebuie luată în
considerație la stabilirea scopurilor de monitorizare și la selectarea locațiilor. Nu este
recomandată folosirea detectoarelor automate în apropierea adăposturilor, unde numărul mare
de exemplare și activitatea intensă îngreunează identificarea speciilor și estimarea numărului
de exemplare. Cele mai bune date sunt furnizate în cazul în care detectoarele automate sunt
montate de-a lungul unor rute de zbor: la marginea pădurilor, lângă poteci, drumuri forestiere,
la marginea suprafețelor de apă, de-a lungul unor structuri lineare de vegetație.
Un alt aspect important legat de utilizarea sistemelor automate este modalitatea interpretării
datelor. De exemplu în cazul în care detectorul înregistrează 300 de ultrasunete a unei specii,
nu înseamnă că au trecut / zburat pe lângă detector 300 de exemplare. Este posibil ca doar
căteva exemplare au zburat în mod repetat lângă detectorul amplasat, fiind înregistrați de
fiecare dată.
Capturarea liliecilor
Monitorizarea liliecilor prin capturare este cea mai bună metodă pentru a identifica cu
exactitate speciile prezente într-un loc bine definit sau într-o zonă. În același timp, este metoda
care necesită contact direct cu exemplare, și astfel, reprezintă un stres pentru speciile mai
sensibile (ex. R. hipposideros, speciile Plecotus). Astfel, decizia de a utiliza metoda trebuie
luată după o planificare prealabilă, în concordanță cu obiectivele studiului. Fiind o metodă
foarte specializată, aplicarea lui necesită cunoștințe aprofundate de către echipa de
monitorizare, constând în (1) experiență în selectarea locației unde se amplasează echipamentul
de capturare, (2) experiență în scoaterea în mod adecvat a exemplarelor din plase, și (3)
experiență în identificarea speciilor pe baza caracterelor morfologice. În cazul în care se decide
utilizarea metodei de capturare a liliecilor în sistemul de monitorizare, se recomandă implicarea
și/sau consultarea unor experți chiropterologi.
Capturarea liliecilor se utilizează predominant, dar nu exclusiv, în perioada de
împerechere (a doua jumătate a lunii august-octombrie), de regulă la intrarea unor adăposturi
subterane. În cazul monitorizării unor habitate mai extinse (ex. o pădure), metoda se poate
utiliza în perioada activă a liliecilor (din primăvară până toamnă), dar fiind conștient că nivelul
de activitate a liliecilor poate să fluctueze pe parcursul monitorizării. Și în cazul adăposturilor
subterane se poate utiliza metoda dacă se dorește urmărirea lunară a activității liliecilor și
diversității speciilor. Însă în cazul acelor adăposturi subterane, unde avem cunoștință de colonii
de maternitate (în perioada mai - august), se recomandă evitarea folosirii metodei de capturare,
acesta reprezentând un stres ridicat pentru femelele gestante sau cele care alăptează. În mod
similar, nu se efectuează capturări în perioada de hibernare.
Capturare la intrarea adăposturilor

La sfârşitul verii, unele specii de lilieci încep migraţia către anumite adăposturi subterane pe
care le folosesc fie pentru împerechere, fie pentru a hiberna. În astfel de locaţii, începând cu
sfârşitul lunii august, un număr mare de lilieci poate fi observat în zona intrării. Capturarea
liliecilor la intrarea adăposturilor de împerechere este utilă pentru estimarea frecvenţei şi
abundenţei relative a unui număr important de specii de lilieci, dintre care cele mai multe sunt
specii legate de habitate forestiere: Barbastella barbastellus, Myotis bechsteinii, M. nattereri,
Myotis mystacinus, M. brandtii, M. alcathoe, M. daubentonii, M. dasycneme, Myotis myotis,
Plecotus auritus, Plecotus austriacus. Un procentaj important a speciilor menționate este greu
de monitorizat prin alte metode. La intrarea în peşterile folosite de lilieci pentru hibernare şi/sau
împerechere se vor colecta date legate de temperatură şi umiditatea relativă, precum şi datele
biometrice şi de statut reproductiv al fiecărui individ capturat.
Colectarea datelor va avea loc, de preferinţă, între jumătatea lunii august şi sfârşitul lunii
septembrie (în unele zone până mijlocul lunii octombrie, dacă condițiile meteorologice sunt
favorabile). Numărul şi lungimea plaselor sau capcanelor de tip harpă utilizate va depinde de
dimensiunea şi numărul de intrări în peşteră, însă se va avea în vedere plasarea lor în aceeaşi
poziţie în fiecare an. În cazul intrărilor mici sau a numărului mare de exemplare capturate este
mai indicată folosirea capcanelor tip harpă, pentru că scoaterea exemplarelor este mult mai
ușoară. Este bine ca înregistrarea datelor să nu se realizeze pentru mai mult de 3 nopţi
consecutive, deoarece liliecii pot învăța poziţia plaselor. Capturarea liliecilor necesită
specialiști foarte bine pregătiții, însă această metodă poate furniza cel mai complet set de date:
specii, sex, vârstă, starea reproductivă, paraziți etc. Trebuie să fim conștienți însă și de faptul
că pe parcursul perioadei de împerechere spectrul de specii și dinamica activității se poate
schimba considerabil, astfel în cazul fiecărei adăpost trebuie aleasă cu atenție perioada optimă
pentru monitorizare.
În cursul capturării liliecilor trebuie să respectăm următorul protocol de lucru:
x acțiunile de monitorizare trebuie efectuate în seri cu condiţii meteorologice favorabile,
temperaturile scăzute, ploaia, vântul afectând semnificativ activitatea liliecilor.
x durata acțiunilor de capturare trebuie să fie de cel puţin 4 ore, începând de la apusul
soarelui; dacă activitatea liliecilor indică acest lucru, poate fi continuată pe durata întregii nopţi.
x plasele, capcanele trebuie montate întotdeauna în faţa adăpostului şi nu în interiorul
acestuia, evitând acoperirea totală a intrării. Pentru capturare pot fi folosite plase
chiropterologice şi capcane tip harpă, întotdeauna având grijă ca acestea să fie corect montate,
pentru a preveni rănirea exemplarelor capturate.
x plasele şi capcanele trebuie verificate cel puțin o dată la 10 minute; în caz optim
echipamentele folosite pentru capturare sunt supravegheate continuu, pentru a preveni rănirea
exemplarelor capturate, sau, în cazul plaselor, deteriorarea acestora.
x scoaterea liliacului din plasă trebuie să se desfăşoare cât mai repede posibil – în mod
ideal să nu depăşească 10 minute. Animalul trebuie ţinut cu o mână, iar cealaltă mână este
utilizată pentru scoaterea liliacului din plasă din aceeaşi direcţie din care a intrat. În mod
obligatoru se folosesc mănuși de protecție în timpul scoaterii, identificării și măsurării
exemplarelor capturate!
x după ce liliacul a fost scos din plasă, acesta va fi imediat plasat într-un sac dintr-o
ţesătură de culoare închisă pentru a reduce la minim stresul cauzat acestuia.
x femelele gestante vor fi eliberate imediat după scoaterea din plasă!
x în cazul în care un număr mare de lilieci este prins în plasă în acelaşi moment, fiecare
individ al unei specii de talie medie sau mare va fi plasat într-un sac textil separat, iar femelele
care alăptează vor avea prioritate în ceea ce priveşte colectarea datelor.
x după examinare, liliecii vor fi eliberaţi imediat. Dacă un liliac nu zboară direct din
mână, acesta trebuie plasat pe un trunchi de copac sau pe o creangă. Liliecii capturaţi au
capacitatea de a-şi scădea temperatura corpului în scop energetic, având nevoie de o perioadă
de timp pentru a se încălzi înainte să-şi ia zborul. Din acest motiv, liliecii nu trebuie aruncaţi
în aer în timpul eliberării.
Capturare în habitate de hrănire sau pe rute de zbor

În unele cazuri prinderea liliecilor cu ajutorul unor plase chiropterologice în habitate de hrănire,
lângă suprafeţe de apă sau pe rutele de zbor poate completa datele colectate prin metoda
acustică. Capturarea poate fi singura metodă pentru identificarea unor specii ce nu pot fi
determinate pe baza ultrasunetelor. Metoda este utilizată în general în habitate forestiere sau
lăngă suprafețe de apă, unde zboară un număr relativ mare de lilieci din specii diferite. În
general nu este recomandată utilizarea acestei metode în habitate deschise, unde succesul de
capturare poate fi foarte redusă. În funcție de locația aleasă pot fi folosite atât plase
chiropterologice, cât și capcane tip harpă. Perioada optimă este între mai și august. În funcție
de tipul de habitat locul de montare a plasei sau capcanei harpă trebuie aleasă cu atenție, iar pe
parcursul monitorizării trebuie să folosim aceași locație. Toate exemplarele capturate după
identificare şi efectuarea măsurătorilor necesare trebuie eliberate în cel mai scurt timp posibil.
Protocolul și detaliile de la punctul A sunt valabile și în cazul capturărilor efectuate în habitate
de hrănire sau pe rute de zbor.
Alte metode folosite în monitorizarea liliecilor

Numărarea exemplarelor la ieșirea din adăpost
Această metodă poate fi folosită în cazul adăposturilor de vară, unde pentru diferite motive nu
se poate realiza sau nu este recomandată numărarea sau estimarea exemplarelor în interiorul
adăpostului (de exemplu adăposturi greu accesibile, adăposturi de dimensiunui reduse etc.). La
folosirea acestei metode trebuie respectată următorul protocol de lucru:
x numărarea liliecilor la ieşirea din adăpost trebuie efectuată în seri cu condiţii
meteorologice favorabile, temperaturile scăzute, ploaia, vântul afectând activitatea liliecilor, o
parte a exemplarelor rămănând în adăpost.
x observatorii trebuie să cunoască speciile prezente în adăpost, cunoștințe stabilite prin
alte metode (capturare, ultrasunete, în unele cazuri verificare în adăpost)
x observatorii trebuie să se asigure că toate ieşirile utilizate de lilieci sunt cunoscute şi

numărarea liliecilor se poate efectua la fiecare dintre aceste ieșiri, fără deranjarea exemplarelor
x numărarea trebuie începută la ieșirea primului exemplar, și în caz optim terminată cu
zece minute după ieșirea ultimului exemplar
x iluminare adăpostului și a ieșirilor trebuie evitată, mai ales cu lumină de culoare albă.
Se recomandă folosirea unei frontale de culoare roșie slabă / ieșire, care permite observarea
exemplarelor.
x în cazul coloniilor foarte mari (peste 5.000 de exemplare), unde câteva sute sau chiar
mii de exemplare pot ieși în câteva minute, se recomandă prezența a minim 2-3 persoane, care
efectuează în paralel numărătoarea. Se poate efectua numărarea sau estimarea numărului de
exemplare pentru un minut din fiecare perioadă de cinci minute. Ulterior media a două
numărări consecutive se poate extrapola pe perioada de cinci minute. La final se poate calcula
numărul total de exemplare, ca suma numerelor calculate pentru fiecare perioadă de cinci
minute.
x în unele cazuri echipamentele optice dotate cu sistem de vedere pe timp de noapte (de
exemplu binoclu/monocular night vision) sau camere video cu infraroșu pot fi folositoare la
numărarea exemplarelor, mai ales în cazul speciilor care ies târziu din adăpost
Monitorizarea liliecilor din păduri, prin verificarea scorburilor și adăposturilor

artificiale
Această metodă poate fi folosită în cazul unor arii relativ mici, caracterizate de prezența unor
păduri de vârstă matură, unde este redusă posibilitatea de utilizare a altor metode în
monitorizarea liliecilor (lipsa unor adăposturi subterane sau construcții umane, locuri
inadecvate pentru capturare). Trebuie să fim conștienți însă de faptul că în cazul scorburilor și
adăposturilor artificiale fidelitatea față de adăpost este mult mai redusă, decât în cazul
coloniilor din adăposturi subterane și clădiri. În general coloniile și grupurile de lilieci din
păduri folosesc o rețea de adăposturi, care sunt schimbate frecvent. Astfel monitorizarea prin
această metodă necesită o cunoaștere foarte bună a zonei, are un necesar ridicat de resurse
umane și în fiecare caz trebuie făcute eforturi pentru standardizarea metodologiei.
Aplicabilitatea diferitelor metode de monitorizare

Sistemele de monitorizare trebuie să țină cont de aspectele din biologia și ecologia speciilor de
lilieci țintă (ex. din formularele standard ale siturilor Natura 2000), precum și de aplicabilitatea
diferitelor metode de monitorizare pentru anumite specii. Cele mai bune rezultate, în sensul
posibilității de interpretare și concluzionare se obțin prin folosire în paralel a minin 2 metode
(ex. monitorizarea liliecilor în hibernare, combinat cu monitorizare în celelalte sezoane prin
ultrasunete). Tabelul de mai jos prezintă acele metode de monitorizare care sunt cele mai
indicate pentru speciile de lilieci din România. Aplicarea acestor metode depinde în mare
măsură de zona activităților (ex. în zone carstice principala metodă va fi legată de peșteri, în
zona cu păduri mature principala metodă va fi înregistrarea ultrasunetelor combinat cu
capturare).
Tabelul 1. Aplicabilitatea diferitelor metode de monitorizare pentru speciile de lilieci din

România
Observații Capturare
Observații
directe în Capturare la în habitate
directe în Metodă
Specii adăposturi intrarea de hrănire
adăposturi acustică
de adăposturilor sau pe rute
de naștere
hibernare de zbor
Rhinolophus ferrumequinum X X X X
Rhinolophus hipposideros X X X X
Rhinolophus euryale X X X X
Rhinolophus blasii X X X X
Rhinolophus mehelyi X X X
Myotis daubentonii X X X
Myotis capaccinii X X X
Myotis dasycneme X X
Myotis mystacinus X X
Myotis brandtii X X
Myotis alcathoe X X X
Myotis aurascens X
Myotis nattereri X X X
Myotis emarginatus X X X
Myotis bechsteinii X X X
Myotis myotis X X X X
Myotis blythii X X X X
Nyctalus noctula X
Nyctalus lasiopterus X X
Nyctalus leisleri X
Eptesicus serotinus X X
Eptesicus nilssonii X X
Vespertilio murinus X
Pipistrellus pipistrellus X X
Pipistrellus pygmaeus X
Pipistrellus kuhlii X
Pipistrellus nathusii X
Hypsugo savii X X
Plecotus auritus X X X
Plecotus austriacus X X X
Barbastella barbastellus X X X X
Miniopterus schreibersii X X X
Importanța standardizării în monitorizării

Un sistem eficient de monitorizare, care dorește să furnizeze date complete și interpretabile la
diferite nivele, trebuie să aibă în vedere importanța standardelor. Astfel, înainte de inițierea
monitorizării, trebuie stabilite obiectivele proiectului, metodele și echipamentele utilizate,
detalii ce ar trebui să sufere cât mai puține schimbări, spre deloc, pe parcursul implementării.
Standarde esențiale în cadrul monitorizării liliecilor pot fi (listă non-exhaustivă):
x Utilizarea rutelor standard, bine stabilite în adăposturi (ex. în peșteri complexe) pentru
monitorizarea liliecilor în perioada de hibernare și de naștere. În caz contrar, dacă se
“descoperă” o colonie nouă într-o zonă până acum nevizitată a peșterii, nu înseamnă neapărat
că efectivele au crescut. Înseamnă doar că aceea parte a peșterii nu a fost parcursă până acum
de echipele de monitorizare.
x Utilizarea transectelor și punctelor fixe standard în monitorizarea liliecilor prin
înregistrarea ultrasunetelor. Astfel, se recomandă, ca în cazul în care sistemul de monitorizare
include înregistrarea periodică a ultrasunetelor, acestea să fie înregistrarea în puncte sau
transecte bine stabilite, repetate periodic, pentru a avea posibilitatea de a le compara.
x Utilizarea, pe cât posibil, a acelorași echipe de monitorizare, pentru a minimiza eroarea
estimărilor coloniilor mari. De exemplu în cazul coloniilor cu mii sau zeci de mii de exemplare,
estimarea acestora trebuie să se bazeze pe observațiile aceluiași echipe, astfel incorporând doar
eroarea standard a acelorași persoane. Cu alte cuvinte, uneori se subestimează o colonie, alteori
se supraestimează. Pentru a avea același nivel de “eroare” (estimare) standard, este de
recomandat ca aceleși echipe să monitorizeze coloniile mari.
x Utilizarea unor metode acceptate la nivel internațional în domeniul chiropterologiei,
precum și a unor echipamente performante.
Stabilirea Valorii Favorabile de Referință (VFR)

Conceptul de valoarede referință favorabilă (VFR) este derivat din definiția acceptată în
Directiva Habitate, în special din definiția statutului de conservare favorabilă, care se referă la
„distribuția pe termen lung și abundența” populațiilor de specii în arealul lor natural (articolul
1 litera (i)). Aceasta sintagmă înseamnă ca specia să se mențină pe termen lung ca o
componentă viabilă a habitatelor sale naturale.
Valorile de referință favorabile (un „areal” pentru specii și habitate și o valoare a „populației”
pentru specii) sunt esențiale în evaluarea stării de conservare. Matricele de evaluare ale
formatului de raportare (Anexa C) impun statelor membre să identifice valorile de referință
favorabile pentru fiecare interval. Evaluarea stării de conservare analizează apoi diferența
dintre valorile curente și valorile de referință. Practic, arealul și populația trebuie să fie suficient
de mari în raport cu valorile de referință favorabile (așa cum sunt definite în matricea de
evaluare) pentru a concluziona, alături de alte criterii (de exemplu, tendințe), dacă parametrul
este „favorabil” sau „nefavorabil”.
Conceptul valorilor de referință favorabile a fost aprobat de Comitetul Habitate încă din 2004,
respectiv în documentul Evaluarea, monitorizarea și raportarea stării de conservare -
pregătirea raportului 2001-2007 în conformitate cu articolul 17 din Directiva Habitate,
descrie arealul de referință favorabil și populația favorabilă de referință, astfel:
Arealul în care sunt incluse toate variațiile ecologice semnificative ale speciei pentru o
anumită regiune biogeografică și care este suficient de mare pentru a permite supraviețuirea
pe termen lung a speciei; valoarea de referință favorabilă trebuie să fie cel puțin arealul (ca
mărime și configurare) la intrarea în vigoare a directivei; dacă arealul a fost insuficient pentru
a susține un statut favorabil, referința pentru arealul favorabil ar trebui să țină seama de
aceasta și ar trebui să fie mai mare (într-un astfel de caz, informațiile despre distribuția
istorică pot fi utile în definirea arealului de referință favorabil). Valoarea populației dintr-o
anumită regiune biogeografică este considerată minimul necesar pentru a asigura viabilitatea
pe termen lung a speciei; valoarea de referință favorabilă trebuie să fie cel puțin mărimea
populației la intrarea în vigoare a Directivei Habitate; informații despre distribuția / populația
istorică pot fi utile atunci când se definește populația de referință favorabilă.
Principii generale pentru stabilirea valorii de referință

Înainte de a stabili valorile de referință favorabile, se recomandă colectarea tuturor
informațiilor relevante despre o specie pentru a înțelege contextul lor ecologic și istoric. Prin
urmare, în mod ideal, datele și informațiile privind următorii factori ar trebui să fie, atunci când
sunt disponibile, culese și utilizate pentru estimarea valorii de referință:
- situația actuală și evaluarea deficiențelor, respectiv orice presiune / amenințare;
- tendințe (pe termen scurt, pe termen lung, istorice, respectiv anterior de intrarea în vigoare a
Directivei Habitate);
- variația ecologică și geografică naturală (incluzând variația genetică, interacțiunile inter și intra
specie, variația condițiilor în care speciile apar);
- potențialul ecologic (potențialul de acoperire, luând în considerare condițiile fizice și
ecologice);
- arealul natural, distribuția istorică și abundența, cauzele schimbărilor, inclusiv tendințele;
- conectivitate și fragmentare;
- cerințe pentru ca o populație să se adapteze fluctuațiilor naturale, să permită o structură
sănătoasă a populației și să asigure viabilitatea genetică pe termen lung;
- rutele de migrare, căile de dispersie, fluxul genic, structura populației (de exemplu, continuă,
necompletată, metapopulare).
În procesul de stabilire a valorilor de referință trebuie luate în considerare următoarele principii
generale:
- valorile de referință trebuie stabilite pe baza unor considerații ecologice și biologice;
- valorile de referință trebuie stabilite folosind cele mai bune cunoștințe disponibile și expertiză
științifică;
- valorile de referință trebuie stabilite ținând cont de principiul precauției și includ o marjă de
siguranță pentru incertitudine;
- valorile de referință nu trebuie, în principiu, să fie mai mici decât valorile la intrarea în vigoare
a Directivei Habitate, deoarece majoritatea speciilor au fost enumerate în anexe din cauza
statutului lor nefavorabil; distribuția (arealul) și mărimea (populația) la data intrării în vigoare
a directivei nu este neapărat egală cu valoarea de referință;
- valoarea de referință pentru populație este întotdeauna mai mare decât populația minimă viabilă
pentru viabilitatea demografică și genetică;
- valorile de referință nu sunt neapărat egale cu „țintele naționale”: „Stabilirea unor valori de
referință favorabile trebuie diferențiată de stabilirea unor ținte concrete: stabilirea
obiectivelor ar însemna traducerea acestor valori de referință în obiective / repere
operaționale, practice și fezabile pe termen scurt, mediu și lung. În mod evident, aceasta nu ar
implica doar întrebări tehnice, ci ar fi legate de resurse și alți factori ”(Comisia Europeană,
2004);
- valorile de referință nu corespund automat unui „maxim istoric” sau unei date istorice
specifice; informațiile istorice (de exemplu, o situație stabilă din trecut înainte de apariția
modificărilor din cauza presiunilor reversibile) ar trebui, totuși, să informeze asupra hotărârilor
asupra valorilor de referință;
- valorile de referință nu corespund automat „valorii potențiale” (capacitatea de transport) care,
totuși, ar trebui să fie utilizate pentru a înțelege posibilitățile de restabilire și constrângerile.
Deși valorile de referință trebuie stabilite separat pentru mărimea și arealul populației, există o
relație clară între mărimea și dimensiunea populației unei specii, deoarece în cadrul natural
trebuie să fie luate în considerare toate variațiile ecologice semnificative. Aceasta necesită un
proces iteractiv în stabilirea valorilor de referință pentru a se asigura că o valoare o ia în
considerare pe cealaltă, de ex. populație suficient de mare, cu un areal adecvat pentru a include
și menține potențialul evolutiv al unei specii sau un areal suficient de mare care să permită
populației speciilor să ducă la îndeplinire toate etapele ciclului său de viață.
Valorile de referință trebuie raportate la nivelul regiunii biogeografice. Cu toate acestea, este
posibil ca aceste unități geografice să nu fie adecvate pentru elaborarea unei justificări a
valorilor de referință bazate pe biologia și ecologia speciilor. Prin urmare, este recomandabil
să stabiliți valorile de referință la scara cea mai potrivită (adesea națională, uneori
supranațională) și să derivați din aceasta valoarea pentru bioregiunea națională, de ex. folosind
o proporție bazată pe distribuție și / sau dimensiune / suprafață.
Determinarea valorii de referință implică un anumit număr de pași pe care îi vom detalia mai
departe:
a. Pasul 1: Colectarea informațiilor
Vor fi colectate toate informațiile relevante despre o specie pentru a înțelege contextul ecologic
și istoric: biologie și ecologie; arealul natural, distribuția actuală și trecută și mărimea
populației / suprafața; tendințe, cauzele lor și când au avut loc schimbări majore și nu în ultimul
rând presiuni.
b. Pasul 2: Alegerea metodei
În funcție de disponibilitatea și calitatea datelor și informațiilor colectate, se va alege cea mai
bună modalitate de stabilire a valorii de referință, respectiv:
a. Analiza bazată pe o referință
- Se va compara distribuția actuală și dimensiunea populației sau suprafața arealului cu
cele dintr-o perioadă favorabilă trecută și la data intrării în vigoare a Directivei Habitate.
- Se vor verifica dacă valorile rezultate sunt suficiente pentru a asigura supraviețuirea pe
termen lung și viabilitatea, precum și acoperirea variațiilor ecologice.
- Se vor stabili valori numerice sau vor fi folosiți operatorii pentru a arăta cât de diferită
sau apropiată este valoarea curentă de situația favorabilă.
ii. Analiza bazată pe un model
Se pot dezvolta modele bazate pe populație sau pot fi utilizate estimări disponibile derivate din
astfel de modele pentru a evalua populația de referință favorabilă, ținând cont de cerințele
pentru un interval de referință favorabil.
Un alt set de informații care trebuie colectate include date și informații privind distribuția (și,
prin urmare, arealul) și dimensiunile populației în trecutul istoric (departe și recent). Trecutul
istoric îndepărtat ar acoperi ultimele două sau trei secole (acolo unde este cazul), iar trecutul
istoric recent până la aproximativ 50 de ani înainte de intrarea în vigoare a directivei (de
exemplu: 1940 – 1950)
Aceste informații sunt esențiale pentru a înțelege ce s-a întâmpă cu o specie și pentru a susține
modul de stabilire a valorilor de referinșă în etapele următoare. Acolo unde este disponibil,
aceste dovezi ar trebui completate cu informații despre tendințe și presiuni, pentru a înțelege
care evenimente au provocat schimbări / schimbări majore în starea și tendințele distribuției
speciilor și a mărimii populației și, de acemenea, când.
Planul de monitorizare a speciilor

Periodicitatea observațiilor din cadrul monitorizării liliecilor depinde de obiectivele proiectului
respectiv. Observațiile se pot efectua lunar, dacă dorim să monitorizăm dinamica faunei
complete a unei peșteri sau a unei zone bine delimitate (ex. o pădure), respectiv sezonal și
anual, dacă monitorizăm doar coloniile cele mai importante. În crearea unui sistem de
monitorizare pentru o zonă, o arie protejată, etc., este important să ținem cont și de biologia
speciilor țintă. De exemplu coloniile de naștere ale R. ferrumequinum din România pot fi
localizate atât în clădiri, cât și în peșteri. Astfel, pentru monitorizarea speciei pe timp de vară
nu este de ajuns verificarea a doar unui tip de adăpost. Speciile M. schreibersii, R. blasii, R.
méhelyi și M. capaccinii sunt exclusiv cavernicole, deci monitorizarea lor implică în primul
rând monitorizarea adăposturilor subterane, care se poate combina (pe baza resurselor) cu
capturări la intrarea adăposturilor cheie, precum și monitorizarea activității în habitate, prin
înregistrarea de ultrasunete.
Din mai multe motive evidente, locațiile cu cele mai mari colonii de lilieci și habitatele cu cele
mai mari diversități din România trebuie să facă parte din sistemele de monitorizare stabilite.
Însă, pentru a detecta îmbunătățiri sau decline reale (în mărimea coloniilor, în nivelul de
activitate în habitat etc.), sistemele de monitorizare trebuie să includă și locații cu colonii de
mărime mai mică sau cu doar câteva exemplare, precum și habitate cu diversitate sau activitate
mai scăzută. Astfel, datele culese vor fi comparabile, iar concluziile vor fi mai aproape de
realitate.
Tabelul 2. Planul de monitorizare a speciilor

Capturare în
Observații Observații Capturare la
habitate de
directe în directe în Metodă intrarea
Metode hrănire sau
adăposturi de adăposturi acustică adăposturilo
pe rute de
hibernare de naștere r
zbor
Iarna (de
Vara (de Sezoanele
regulă în Toamna (15 Sezoanele
regulă în calde (Mai -
Specii perioada August - 15 calde (Mai -
perioada Septembrie
Ianuarie - Octombrie) Septembrie)
Iunie - Iulie) )
Martie)
Rhinolophus
ferrumequinu X X X X
m
Rhinolophus
X X X X
hipposideros
Capturare în
habitate de
Metode hrănire sau
pe rute de
zbor
Iarna (de
Vara (de Sezoanele
perioada Septembrie
Iunie - Iulie) )
Martie)
Rhinolophus
X X X X
euryale
Rhinolophus
X X X X
blasii
Rhinolophus
X X X
mehelyi
Myotis
X X X
daubentonii
Myotis
X X X
capaccinii
Myotis
X X
dasycneme
Myotis
X X
mystacinus
Myotis
X X
brandtii
Myotis
X X X
alcathoe
Myotis
X
aurascens
Myotis
X X X
nattereri
Myotis
X X X
emarginatus
Myotis
X X X
bechsteinii
Myotis myotis X X X X
Myotis blythii X X X X
Nyctalus
X
noctula
Nyctalus
X X
lasiopterus
Nyctalus
X
leisleri
Eptesicus
X X
serotinus
Eptesicus
X X
nilssonii
Capturare în
habitate de
Metode hrănire sau
pe rute de
zbor
Iarna (de
Vara (de Sezoanele
perioada Septembrie
Iunie - Iulie) )
Martie)
Vespertilio
X
murinus
Pipistrellus
X X
pipistrellus
Pipistrellus
X
pygmaeus
Pipistrellus
X
kuhlii
Pipistrellus
X
nathusii
Hypsugo savii X X
Plecotus
X X X
auritus
Plecotus
X X X
austriacus
Barbastella
X X X X
barbastellus
Miniopterus
X X X
schreibersii

III. LISTA CU SITURILE NATURA 2000 DESEMNATE PENTRU PROTECȚIA SPECIILOR DE CHIROPTERE DE INTERES
COMUNITAR
Tabelul 3. Specii de lilieci de interes comunitar incluse în formularul standard ale siturilor Natura 2000. Prescurtări: Rfer – Rhinolophus
ferrumquinum, Rhip – Rhinolophus hipposideros, Reur – Rhinolophus euryale, Rbla – Rhinolophus blasii, Rmeh – Rhinolophus mehelyi, Mbec –
Myotis bechsteinii, Mbly – Myotis blythii, Mcap – Myotis capaccinii, Mdas – Myotis dascyneme, Mema – Myotis emarginatus, Mmyo – Myotis
myotis, Bbar – Barbastella barbastellus, Msch – Miniopterus schreibersii. Notă: În mai multe cazuri este vorba de includeri eronate în formularul
standard, ce trebuie actualizate și corectate (de exemplu Rhinolophus blasii în ROSCI0194 Piatra Craiului).

Cod Numele sitului Rfer Rhip Reur Rbla Rmeh Mbec Mbly Mcap Mdas Mema Mmyo Bbar Msch
ROSCI0002 Apuseni x x x x x x x x x x
ROSCI0007 Bazinul Ciucului de Jos x x x
ROSCI0008 Betfia x x x x x x x
ROSCI0013 Bucegi x x
ROSCI0015 Buila-Vânturarița x x x
ROSCI0019 Călimani-Gurghiu x x x x x x x x
ROSCI0024 Ceahlău x x x
ROSCI0025 Cefa x x
ROSCI0027 Cheile Bicazului-Hășmaș x x x
ROSCI0029 Cheile Glodului, Cibului și Măzii x x x x
ROSCI0031 Cheile Nerei-Beușnița x x x x x x x x x x x x
ROSCI0033 Cheile Șugăului-Munticelu x x
ROSCI0035 Cheile Turzii x x x x x
ROSCI0036 Cheile Vârghișului x x x x x x x x

ROSCI0037 Ciomad-Balvanyos x x x x x
ROSCI0038 Ciucaș x x
ROSCI0043 Comana x
ROSCI0046 Cozia x x x x
553
554
ROSCI0047 Creasta Nemirei x
ROSCI0049 Crișul Negru x
ROSCI0050 Crișul Repede amonte de Oradea x
ROSCI0056 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului x
Defileul Crișului Repede-Pădurea
ROSCI0062 x x x x x x x x x x x
Craiului
ROSCI0063 Defilulul Jiului x x x x x x
ROSCI0064 Defileul Mureșului x x x x x
ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei x x x x x x x x x x x
ROSCI0071 x x
Vederoasa
ROSCI0075 Pădurea Pătrăuți x
ROSCI0084 Ferice - Plai x
ROSCI0087 Grădiștea Muncelului - Cioclovina x x x x x x
ROSCI0088 Gura Vedei - Saica - Slobozia x x x x x
ROSCI0091 Herculian x
ROSCI0104 Lunca Inferioară a Crișului Repede x
ROSCI0109 Lunca Timișului x
ROSCI0110 Măgurile Băiței x x
ROSCI0111 Mestecănișul de la Reci x x
ROSCI0113 Mlaștina după Luncă x x
ROSCI0122 Munții Făgăraș x x x x x x x x
ROSCI0123 Munții Măcinului x x
ROSCI0124 Munții Maramureșului x x x x

ROSCI0125 Munții Rodnei x x x x x x x
ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est x x x x x x x
ROSCI0129 Nordul Gorjului de Vest x x x x x x x x
ROSCI0130 Oituz - Ojdula x x x

ROSCI0135 Pădurea Bârnova - Repedea x x x x x x
ROSCI0137 Pădurea Bogății x x x x x
ROSCI0157 Pădurea Hagieni - Cotul Văii x x x x
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la
ROSCI0170 x
Prejmer
ROSCI0172 Pădurea și Valea Canaraua Fetii - Iortmac x x x x x
ROSCI0184 Pădurea Zamostea - Lunca x
ROSCI0189 Pârâul Barlangos x x x
ROSCI0191 Peștera Limanu x x x
ROSCI0192 Peștera Măgurici x x x x x
ROSCI0193 Peștera Tăușoare x x x x x
ROSCI0194 Piatra Craiului x x x x x x x x x x
ROSCI0195 Piatra Mare x x x
ROSCI0196 Pietrosul Broștenilor - Cheile Zugrenilor x
ROSCI0198 Platoul Mehedinți x x x x x x x x x x
ROSCI0200 Platoul Vașcău x x x x
ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean x
ROSCI0206 Porțile de Fier x x x x x x x x x x x x x
ROSCI0207 Postăvarul x x x x
ROSCI0208 Putna - Vrancea x x
ROSCI0212 Rarău - Giumalău x x x x x
ROSCI0213 Râul Prut x
ROSCI0214 Râul Tur x x x x x x x x x
ROSCI0215 Recifii Jurasici Cheia x x x x x x x

ROSCI0217 Retezat x x x x x x
ROSCI0226 Semenic - Cheile Carașului x x x x x x x x x x x
ROSCI0227 Sighișoara - Târnava Mare x x x
ROSCI0229 Siriu x
555
556
ROSCI0236 Strei - Hațeg x x x x
ROSCI0238 Suatu - Cojocna - Crairât x
ROSCI0240 Tășad x x x x x x
ROSCI0241 Tinovul Apa Lină - Honcsok x
ROSCI0253 Trascău x x x x x x
ROSCI0266 Valea Oltețului x
ROSCI0270 Vânători - Neamț x x
ROSCI0275 Bârsău - Șomcuta x x x x x
ROSCI0295 Dealurile Clujului de Est x
ROSCI0297 Dealurile Târnavei Mici - Bicheș x x x x x x
ROSCI0303 Hârtibaciu Sud - Est x x x x x x
ROSCI0304 Hârtibaciu Sud - Vest x x x x x x
ROSCI0310 Lacurile Fălticeni x x
ROSCI0322 Muntele Șes x
ROSCI0327 Nemira - Lapoș x x x
ROSCI0342 Pădurea Târgu Mureș x
ROSCI0357 Porumbeni x x x x
ROSCI0358 Pricop - Huta - Certeze x
ROSCI0361 Râul Caraș x x
ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman x x x
ROSCI0375 Râul Nera între Bozovici și Moceriș x x x x x
ROSCI0378 Râul Siret între Pașcani și Roman x x
ROSCI0380 Râul Suceava Liteni x x

Râul Târnava Mare între Odorheiu
ROSCI0383 x x x
Secuiesc și Vânători
ROSCI0385 Râul Timiș între Rusca și Prisaca x x
ROSCI0395 Soveja x
ROSCI0406 Zarandul de Est x x x x
IV. LISTA PRESIUNILOR ȘI AMENINȚĂRILOR ASUPRA SPECIILOR DE

CHIROPTERE, DE INTERES COMUNITAR
Tabelul 4. Lista celor mai frecvente presiuni și amenințări, ce acționează asupra speciilor de
lilieci de interes comunitar în România:
Cod Denumire
A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice
A10.01 Îndepărtarea gardurilor vii și a crângurilor sau tufișurilor
B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației
B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare
B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală
B04 Folosirea biocidelor, hormonilor și chimicalelor (în pădure)
B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus
C03.03 Utilizarea energiei eoliene
D01.02 Drumuri, autostrăzi
E01.02 Urbanizare discontinuă
E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement
E06.01 Demolarea clădirilor
E06.02 Reconstrucția, renovarea clădirilor
G01.04.02 Speologie
G01.04.03 Vizite de agrement în peșteri
G05.04 Vandalism
G05.08 Închiderea peșterilor sau a galeriilor
H01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și
de ape uzate
H06.01 Zgomot, poluare fonică
H06.02 Poluare luminoasă
K01.02 Colmatare
K03.04 Prădătorism
V. LISTA MĂSURILOR DE CONSERVARE PENTRU SPECIILE DE CHIROPTERE,

Tabelul 5. Lista non-exhaustivă a măsurilor potențiale de management pentru conservarea

speciilor de lilieci de interes comunitar (depinzând de caracteristicile ariei protejate) în
România:
Măsură
Interzicerea vizitării de adăposturi subterane naturale și antropice în sezoane prioritare
Menținerea arborilor ce prezintă scorburi și cavități și a lemnului mort în habitat
Menținerea integrității, structurii și funcțiilor pădurilor ripariene / de luncă
Menținerea sau creșterea procentajului pădurilor mature de foioase și de amestec
Menținerea integrității zonelor de pajiște
Semnalizarea adăposturilor naturale sau antropice cu colonii semnificative de lilieci, în
vederea informării publicului larg despre aspectele de conservarea chiropterelor
Monitorizarea activității speciilor de chiroptere în puncte standard
Monitorizarea stării habitatelor de suprafață, în vederea asigurării habitatelor de hrănire de
calitate ridicată pentru speciile de chiroptere
Monitorizări periodice la adăposturile subterane naturale și antropice selectate
Identificarea de adăposturi potențiale pentru speciile de chiroptere
Conservarea liliecilor la nivelul proiectelor de infrastructură din zona ariei protejate, dar și
în afara limitelor acestora
Gestionarea habitatelor forestiere cu includerea aspectelor de conservare a liliecilor
Includerea aspectelor de conservare a liliecilor în Strategia de management a vizitatorilor
la nivelul ariilor protejate
Includerea aspectelor de conservare a liliecilor în Strategia și Planul de acțiune privind
conștientizarea publicului
Încurajarea menținerii în stare bună / consolidării unor porțiuni din galeriile de mină
abandonate în scopul asigurării unor adăposturi adecvate chiropterelor
Interzicerea desfășurării activităților ce contravin scopului de protecţie şi conservare a
speciilor de chiroptere
Tabelul 6. Lista non-exhaustivă a echipamentelor necesare și recomandate pentru

monitorizarea speciilor de lilieci, pe baza metodologiei aplicate:
Observații Capturare la
vizuale intrare de Ultrasunete Ultrasunete
Echipament
în adăpost sau în (transecte) (puncte fixe)
adăposturi habitat
Frontală principală x x x x
Frontală secundară x x x x
Echipament personal pentru peșteri x
Echipament colectiv pentru peșteri x
Detector manual x x x
Dictofon x x
Detector automat x
Software analiză ultrasunete x x
Software analiză automată
x x
ultrasunete
GPS x x x x
Aparate foto DSLR cu accesorii x x x x
Scară telescopică x x
Plase chiropterologice x
Capcane tip harpă x
Bețe telescopice x
Șubler, cântar, saci de textil x
Autovehicule de teren x x x x

DE CONSERVARE A SPECIILOR DE MAMIFERE (CU EXCEPȚIA
CHIROPTERELOR) DE INTERES COMUNITAR
I. PROTOCOALE DE MONITORIZARE A STĂRII DE CONSERVARE A

SPECIILOR DE MAMIFERE MARI, DE INTERES COMUNITAR
1.1.Protocolul de monitorizare a stării de conservarea pentru specia castor (Castor fiber)

Colectarea datelor se realizează unitar de pe întregul areal al speciei, în cadrul rețelei
ETRS LAEA de 10x10km.
Specia a fost reintrodusă pe cursul principal al râurilor Mureș Ialomița și Olt, respectiv
câțiva afluenți majori ai celui din urmă. Datele de distribuție ale speciei indică o extindere
continuă a arealului speciei în ultimele două decenii, fapt care impune utilizarea eșantionajului
în evaluarea stării de conservare a speciei. Eșantionul cuprinde cca. 20% din totalul
suprafețelor de probă și conține 38 cvadrate, repartizate pe regiuni biogeografice după cum
urmează:
Distribuția ploturilor de monitorizare pe bioregiuni
Bioregiune Număr cvadrate
Alpin 18
Continental 11
Panonic 2
Pontic 0
Stepic 7
Total 38
În cadrul raportărilor anterioare s-a utilizat ca metodă de culegere a datelor parcurgerea
integrală a cursurilor de apă din cvadratele selectate. În condițiile actuale, în care arealul speciei
s-a extins foarte mult, a fost nevoie să se adauge noi cvadrate în rețeaua de monitorizare, astfel
că numărul suprafețelor de probă, la nivel național, a crescut de la 17 la 38. Din acest motiv
este necesară adăugarea unei metodologii de colectare a datelor din teren, care permite
reducerea timpul de lucru în cazul pătratelor cu rețea hidrografică foarte bogată, fără a afecta
calitatea datelor culese.
Astfel în zonele în care densitatea populației este mare, datele se vor preleva prin
aplicarea unui eșantionaj, pe o rețea ETRS LAEA 1x1km, care se suprapune peste cea de
10x10km.
Colectarea datelor este indispensabil legată de suportul cartografic, începând cu faza de
amplasare a punctelor de monitorizare și continuând cu colectarea datelor din teren și respectiv
analiza, prelucrarea și interpretarea acestora.
Pentru orientare, în faza de teren, se pot utiliza hărțile topografice în format electronic
furnizate de dispozitivele de înregistrare a poziției (GPS) sau imagini satelitare furnizate de
diverse programe, care oferă și informații privind locația operatorului. Se pot utiliza și hărți
topografice sau imagini satelitare pe suport fizic (printate).
Suportul cartografic utilizat cuprinde:
- Ortofotoplanuri în culori naturale (RGB) scara 1:5000
- Hărți topografice scara 1:25 000
- Hărți amenajistice scara 1:50 000
-
Fișa de teren
Pentru colectarea datelor din teren s-au elaborat două formulare, unul pentru datele
culese prin evaluarea integrală a cursurilor de râu, iar al doilea pentru cazul în care se utilizează
metodologia de evaluare prin puncte .


Pentru fiecare punct de evaluare se completează informații referitoare la locația GPS,
condițiile de habitat, semnele de prezență identificate, estimarea numărului de exemplare,
presiuni și amenințări.
Pentru condițiile de habitat se va alege una dintre categoriile: optim, satisfăcător,
nefavorabil.
La secțiunea ”Semen de prezență” se bifează cele observate în teren, cu mențiunea că
la capitolul ”Hrană consumată” se va acorda o notă între 1 și 3 (minim-maxim), în funcție de
numărul de arbori doborâți de castori (impactul speciei asupra vegetației lemnoase).
La nivel de plot parametrii evaluați sunt cei care intervin la raportarea stării de conservare pe
bioregiune și ulterior la nivel național. Dintre aceștia cei mai importanți sunt:
Centralizator privind parametrii specifici fiecărui atribut de monitorizare

Nr. Atribute Parametrii evaluați
1 Areal de distribuţie Suprafaţa ocupată în plot din habitatul propice speciei
Statut de prezenta a speciei
Tendința de distribuție
2 Populaţie Mărimea populaţiei
Număr minim de indivizi / plot
Prezenţa populaţiei în plot
Prezenţa în ultimii 5 ani
Dinamica populaţiei
Reproducere
Reducerea populaţiei
Boli
Diversitatea genetică
Consangvinizare
Tendinţa populaţiei
3 Habitatul speciei Marimea habitatului
Proporția de habitat propice în care se regăseşte specia
Conectivitatea habitatelor cheie
Condiţii de habitat
Menţinerea condiţiilor specifice de habitat
Condiții pedologice
Structura vegetaţiei
Menţinerea cerinţelor de hrană
Disponibilitatea hranei
Competiţia/prădarea
Prădare (estimare)
Tendinţa habitatului
4 Perspectivele speciei (Presiuni şi ameninţări)
Eșantionarea în vederea inventarierii

Pentru realizarea monitorizării stării de conservare a speciei la nivel de regiune
biogeografică și național se utilizează rețeaua ETRS LAEA 10x10km, peste care se suprapune
o rețea ETRS LAEA 1x1km. Întrucât numărul total de cvadrate care se suprapun peste arealul
speciei este foarte mare s-a ales metoda de eșantionaj. Pentru obținerea eșantionului de
minimum 10%, s-a realizat o selecție stratificată prin care s-au extras suprafețe de probă cu
diferite densități populaționale, astfel că eșantionul final cuprinde 38 cvadrate. Pentru
eșantionare s-a ținut cont și de informațiile existente în legătură cu distribuția speciei la nivel
de regiune biogeografică, care este corelată cu condițiile de habitat și caracteristicile calitative
și cantitative ale bazei trofice.

Suprafețele de probă care au fost incluse în planul de monitorizare a fost împărțite pe
echipe de experți. După repartizarea cvadratelor fiecare echipă își pregătește echipamentul și
baza cartografică necesară, organizarea optimă fiind esențială pentru reducerea timpului de
lucru în teren.
Pentru specia Castor fiber se va utiliza fie inventarierea integrală a habitatelor acvatice
din cvadrat, fie metoda de evaluare prin puncte.
. Metoda de inventariere integrală se pretează în general în cvadratele cu rețea
hidrografică săracă-medie, unde lungimea totală a cursurilor de apă care pot constitui habitate
favorabile este mai mică de 15 km, și în cvadratele care se suprapun cu rețeaua NATURA
2000, în care se derulează activități periodice de monitorizare a speciei.
Activitatea se derulează cu precădere în perioada octombrie-martie, când observarea semnelor
de prezență este mult mai facilă. Castorii consumă hrană lemnoasă preponderent în sezonul de
toamnă-iarnă, când își realizează depozite de hrană. În această perioadă se observă arborii
doborâți, secționați, cojiți și potecile pe care aceștia transportă ramurile tăiate către apă.
Temperaturile scăzute favorizează păstrarea culorii lemnului secționat, fiind un ajutor
important pentru expertul care colectează informațiile din teren. De asemenea sunt ușor de
observat adăposturile mixte sau supraterane construite din ramuri, nămol, pietre transportate
de castori din apă. În zonele cu baraje, profitând de perioada mai calmă din punct de vedere al
precipitațiilor castorii repară și barajele, fiind alt indiciu clar al faptului că zona este populată.
În funcție de amploarea construcțiilor observate și de mărimea teritoriului ocupat se
poate realiza o estimare a efectivului din familia respectivă: 2-8 exemplare.
Se menționează în fișa de teren toate informațiile relevante care ulterior vor fi
sintetizate în fișa cvadratului apoi agregate la nivel de regiune biogeografică.
Metodologia de colectare a datelor prin eşantionaj presupune prelevarea de date la nivel
de cvadrat prin aplicarea unui eșantionaj bazat pe o rețea ETRS LAEA 1x1, care ia în calcul o
distanță medie între familiile de castori de cca. 1km curs de râu. Metodologia prezintă o etapă
de birou: predefinirea punctelor de evaluare/monitorizare și alta de teren care presupune
culegerea efectivă a informațiilor relevante.
Amplasarea punctelor de evaluare/monitorizare
Având în vedere faptul că se dorește colectarea unui volum cât mai mare de date,
eșantionajul va fi dirijat pentru a maximiza șansele de identificare a semnelor de prezență, către
zonele cu favorabilitate medie sau ridicată.
Metodologia prevede amplasarea unui punct de evaluare/monitorizare în fiecare pătrat
de 1x1km care este străbătut de un curs de apă principal sau secundar, care oferă condiții de
trai pentru castori. Această etapă se desfășoară la birou și necesită utilizarea imaginilor
satelitare oferite gratuit de platforme online (Google Earth) sau achiziționate din alte surse.
Operatorul care realizează amplasarea punctelor trebuie să dețină experința necesară pentru a
putea efectua o evaluare primară a condițiilor de mediu pentru specia Castor fiber, pe baza
informațiilor conținute de imaginile preluate de sateliți.
Având în vedere clasificarea existentă a habitatelor pentru castor, care împarte
habitatele ripariene în trei categorii: optim, satisfăcător și nefavorabil, se vor amplasa puncte
în sectoare de râu care fac parte din primele două categorii de favorabilitate.
Principalele criterii urmărite în amplasarea punctelor sunt:
Mărimea cursului de apă
Punctele se amplasează pe cursurile de apă permanente (râuri mari și afluenți), din
arealul naţional al speciei.
Reţeaua de puncte de eşantionare se extinde periodic în funcţie de noile semnalări ale
speciei care sunt certe, cuprinzând și bazine hidrografice noi dacă este cazul.
Nu se aleg puncte de monitorizare pe pâraie/canale de desecare despre care se știe că
au debite foarte fluctuante sau cu debit nepermanent.
Prezența vegetației pe maluri, în apropierea apei
Nu se aleg puncte de monitorizare pe pâraie/canale lipsite de vegetație lemnoasă.
Acestea chiar dacă pot oferii condiții bune de trai în perioada sezonului de vegetație, sunt
habitate nefavorabile iarna când apa îngheață iar hrana nu mai e disponibilă. Aceste zone sunt
de cele mai multe ori abandonate de castori, neavând o viabilitate mai mare de 1-2 ani.
Adâncimea apei
Se vor identifica sectoarele care prezintă condiții hidrologice optime sau satisfăcătoare
pentru instalarea speciei. În cazul râurilor se evită amplasarea de puncte pe sectoarele în care
albia devine foarte lată ceea ce determină ca viteza apei sau adâncimea să devină nefavorabile
castorilor. În acest caz, pe imaginile satelitare se observă că albia este în mare parte constituită
din depozite de aluviuni. Aceste zone nu sunt favorabile pentru construirea de vizuine: crește
viteza de curgere sau seacă parțial, în perioadele de secetă.
Distribuirea uniformă a punctelor de-a lungul apei
Se va păstra o distanță minimă de 500m între puncte, distanță considerată (pe baza
observațiilor realizate anterior) a fi teritoriul minim.
Accesibilitatea în zonă
În cazul în care este posibil punctul va fi amplasat aproape de o cale de acces, (chiar
dacă este un drum de acces nemodernizat - drum de pământ), pentru a facilita preluarea rapidă
a datelor de teren.
Prioritizarea criteriilor utilizate în amplasarea punctelor:
I. prezența constantă a apei;
II. prezența hranei în perioada sezonului rece (vegetație lemnoasă);
III. distanta minimă între puncte de 500m (exceptional se poate reduce la 200m);
IV. existența unor căi de acces.
Codificarea punctelor:
Pentru fiecare cvadrat de 10x10km se numerotează punctele de la 1 la n, începând cu
cele de pe cursul principal și continuând cu afluenții acestuia (daca e cazul). Criteriile de
amplasare a punctelor sunt cele descrise mai sus.
Se realizează salvarea punctelor în Google Earth, cu precizarea că numele dosarului va
fi dat de codul cvadratului, ex: PLOT_1556. Fisierul .kmz va fi salvat ulterior în memoria
calculatorului de unde va fi transferat pe alte dispozitive (smartphone, GPS, tabletă).
Colectarea datelor din teren
În teren se completează fișa de teren prezentată anterior.
Metoda de utilizare a camerelor foto capcană
Pe suprefețe limitate se pot folosi camere foto capcană, cu ajutorul cărora se pot culege
informații foarte valoroase despre efectivele de castori din zonă și dinamica populației. Acesta
poate fi aplicată ca o metodă complementară, neputând oferi toate informațiile necesare pentru
determinarea stării de conservare a speciei.

Pentru completarea fișei de monitorizare a stării de conservare pe plot se însumează datele
înscrise în fișele completate pentru punctele/sectoarele evaluate.
Pentru atributele legate de tendințe se consultă valorile indicate în raportările anterioare
pentru a se identifica direcția tendinței.
Se completează toate câmpurile care corespund parametrilor evaluați, iar la final se
stabilește starea de conservare pentru specie la nivel de cvadrat.

După completarea informațiilor legate de localizarea cvadratului, date administrativ-
teritoriale și climatice, se completează toate atributele care concură la determinarea stării de
conservare.
La final se completează matricea privind starea de conservare din punct de vedere al
arealului, populației, habitatului, presiuni/amenințări și previziunilor și se extrage o concluzie
generală pentru plotul de monitorizare.
Mărimea populației
Efectivul populației se estimează în prima fază pe suprafețe de probă apoi la nivel de
cvadrat de 10x10km și ulterior se extrapolează la nivel de regiune biogeografică.
Pentru a evita supraestimarea și pentru limitarea erorilor de estimare s-a ales varianta
ca pentru fiecare punct în care este certă prezența să se consemneze un efectiv minim, de 2
exemplare.
În cazul în care s-au identificat urme de adult și pui se poate menționa în fișe faptul că
este vorba de o familie cu pui, numărul de pui menționat fiind 1 în cazul în care nu se poate
determina cu precizie numărul puilor, sau 2-3, în cazul în care există indicii concrete în acest
sens (ex. sunt disponibile observații directe sau filmări realizate cu camere foto-capcană care
oferă detalii asupra acestui aspect).
Pentru cvadrat se însumează efectivele identificate/estimate în punctele de monitorizare
principale sau facultative, stabilindu-se o valoare de referință. La monitorizările ulterioare se
vor utiliza aceleași locații în condiții meteo cât mai asemănătoare, pentru a putea fundamenta
științific concluziile referitoare la tendințele populației.
Estimarea mărimii populației de castor la nivel de bioregiune se va face prin
extrapolarea datelor de estimare de la nivelul unităților primare de probă.
Estimarea numărului de exemplare la nivel de plot se va face prin analiza integrată a
numărului de exemplare estimat la nivel de punct/transect, a mărimii medii a teritoriului unei
familii și a mărimii suprafeței habitatului favorabil la nivel de plot exprimată procentual.
Determinarea mărimii eşantionului se efectuează pornind de la eroarea de eşantionare, care ne
conduce la un interval de valori pe care le poate lua parametrul la nivelul populaţiei cercetate.
Astfel, când vorbim despre media populaţiei pentru o anumită variabilă, nu putem spune că
aceasta este egală cu media calculată la nivelul eşantionului. Putem însă garanta cu o anumită
probabilitate că media la nivelul populaţiei va fi egală cu media la nivelul eşantionului din care
se scade, respectiv la care se adună o eroare, ceea ce ne conduce la un interval de încredere
pentru media populaţiei.
Intervalul de încredere pentru media unei caracteristici la nivelul populaţiei totale se
calculează pe baza relaţiei:
unde,
E = eroare de eşantionare (se măsoară în numar de indivizi)
Eroarea de eşantionare este dependentă de:
Ͳ abaterea standard a populaţiei (direct dependent) şi
Ͳ probabilitatea de garantare a rezultatelor (direct dependenta)
Ͳ mărimea eşantionului (invers dependenta)
unde,
zα/2= valorile din tabelul legii de distribuţie normale pentru un nivel de semnificaţie α/2
σ = abaterea standard a variabilei
n = mărimea eşantionului
Valoarea zα/2 se regaseste din tabelul legii de distribuţie normale şi depinde de nivelul
de semnificaţie α, care la rândul lui depinde de probabilitate cu care dorim să garantăm
rezultatele. Nivelul de încredere sau probabilitatea utilizată de regulă în cercetările
populationale şi în analizele statistice este de 95% sau 0.95 în valori relative.
α = 1-nivel de incredere
α = 1-0.95 = 0.05
Pentru acest nivel de semnificaţie (α=0.05), valoareacorespunzătoare zα/2 este 1.96.
Abaterea standard a populaţiei (σ) este dată de abaterile valorilor individuale de la
medie, fiind o caracteristică a omogenităţii populaţiei.
Astfel, pentru a avea o eroare de eşantionare mică, trebuie să se aleagă un eşantion de
dimensiuni relativ mari, întrucât asupra abaterii standard nu se poate interveni (fiind o
caracteristică a populaţiei), iar o probabilitate mai mică de 95% nu este în general acceptată.
Estimarea valorii n devine astfel:
Estimarea numărului de exemplare prezente la nivel de cvadrat se va face de către

expert în baza datelor culese din teren. În baza acelorași date de teren se va face o estimare
procentuală a habitatului favorabil speciei din totatul suprafeței monitorizate pe transect.
1.2.Protocolul de monitorizare a stării de conservarea pentru specia vidră (Lutra lutra)

ETRS LAEA de 10x10km. Întrucât suprafața arealului speciei este foarte extinsă colectarea
informațiilor se realizează dintr-un eșantion de circa 10% din totalul suprafețelor de probă.
Pentru vidră eșantionul conține 214 cvadrate, repartizate după cum urmează:
Alpin 70
Continental 84
Panonic 20
Pontic 6
Stepic 34
Total 214

Pentru a respecta formatul de raportare și recomandările cuprinse în Ghidul de
Raportare pentru Articolul 17 al Directivei Habitate, peste reteaua UTM de 10x10 km, se
suprapune o rețea de 1x1km.
În fiecare cvadrat de 10x10km se stabilesc patru puncte principale de monitorizare, în
funcție de configurația rețelei hidrografice, care trebuie amplasate la distanță de circa 5 km
între ele răspândite relativ uniform pe întreaga suprafață a cvadratului, pentru a surprinde cât
mai multe informații de pe cuprinsul acestuia (având în vedere densitatea calculată pentru vidră
la nivel național de 1 exemplar la 5,26-7,14 km). Ca regulă generală punctele se vor amplasa
în zonele în care șansele de observare a marcajelor teritoriale: poduri rutiere, poduri de cale
ferată, confluențe, plaje cu nisip sau mâl, borduri de beton permanente accesibile pentru vidră,
zone cu stâncării, cioate mari rasturnate în albie, etc. În cazul în care pe baza hărților Google
nu s-au identificat astfel de zone, se parcurg patru sectoare de curs de apă de 600 m, pe care se
caută semnele de prezență în cele mai favorabile locații.
Pentru pătratele care conțin mai multe bazinete hidrografice, în cazul în care expertul
consideră că sunt întrunite condițiile minime de asigurare a hranei: pâraie permanente cu
resurse trofice suficiente, punctele de monitorizare se dispun în cât mai multe bazinete. Ulterior
se verifică în teren calitatea habitatelor, iar la nevoie se înlocuiesc punctele (zonele)
nefavorabile speciei cu altele favorabile.
Dacă habitatul este favorabil, dar cu toate acestea nu au fost identificate semne de
prezență la verificarea punctului principal de monitorizare, se recomandă ca punctele
facultative să fie alese în același bazinet hidrografic, iar dacă e vorba de un curs principal, la
cel mai apropiat punct favorabil.
Având în vedere faptul că în România condițiile hidrografice sunt foarte diferite de la
o zonă la alta, pentru cvadratele cu rețea hidrografică săracă, în care lungimea totală a
sectoarelor de râu nu permite amplasarea minimului de 4 puncte principale, se vor verifica cel
puțin 2 puncte sau sectoare, cât mai distanțate. În aceste cazuri verificarea unor corpuri de apă
stătătoare poate reprezenta o opțiune foarte bună. De asemenea canalele de irigație pot face
parte din teritoriul unor exemplare de vidră.

Amplasarea punctelor de monitorizare în diferite situații
Pentru pătratele adiacente regula celor 5 km trebuie menținută și între punctele situate
în cvadrate diferite. De aceea se recomandă alegerea punctelor principale, înainte de plecarea
în teren, cu ajutorul platformelor gratuite existente (ex Google Earth), care permit măsurarea
distanței dintre puncte.
Pentru identificarea semnelor de prezență ale speciei în teren se pot accepta și puncte
de prezență permanente/ocazionale situate în afara pătratului, la o distanță de maximum 500m
față de limitele acestuia. De asemenea un sector de râu din plot care nu are zone propice pentru
observarea prezenței speciei poate fi validat cu date de prezență (PP sau PO), dacă în amonte
și aval a fost determinată prezența speciei.
Fișa de teren
culese din fiecare punct de monitorizare și altul pentru centralizarea datelor la nivel de plot de
monitorizare.
Fișa de teren pentru specia Lutra lutra conține majoritatea criteriilor de monitorizare
urmărite în cadrul metodei ”Standard Minim„ agreate și recomandate de IUCN, care urmărește
căutarea semnelor de prezență în stații fixe amplasate în zonele cele mai favorabile pentru
observarea semnelor de prezență sau pe sectoare de 600 m.
Aceasta se completează pentru fiecare punct sau transect parcurs. În acest mod pentru
fiecare cvadrat vor exista minimum 4 fișe de teren, din care, la final se va extrage informația
necesară pentru completarea formularului de evaluare a stării de conservare aferent plotului.
Fișa de teren conține următoarele elemente:
Fișă de teren
DESCRIEREA ZONEI:
Tip apă/habitat:
râu, pârâu, canal, canal de irigare, canal de drenaj, braț mort heleșteu, lac de pescuit,
rezervor, turbărie, mlaștină, altele:.............................................
Zonă prelevare date:
Sub pod La confluență Pe dig Pe bolovan Pe cioată Altele.................
Lățimea cursului de apă:
< 1m, 1-2m, 2-5m, 5-10m, > 10m, observații:....................................
Vegetația de pe mal (la 1-5 m de apă):
Fără (mal betonat, mal pietruit, mal cosit)
Rară (nu există refugiu, vegetație joasă, vegetație rară)
Vegetația rară alternează cu vegetație deasă
Deasă, mal complet inierbat (de ex.: trestie, desiș, pădure)
Panta malului:
plan (< 15o) moderat (15o -45o) abrupt (>45o)
Substrat mal:
betonat, pietruit, sol, nisip, ierbos, papură/trestie/rogoz, altele:......................

Nivel apă (ultimii 2 săptămâni):
inundație, mare, normală, scăzut, foarte scăzut, bălți, uscat
observații:...........................................................................................................
Tipul vegetației(pot fi mai multe):
pădure, plantație, trestie, papură, arbuști de salcie, rogoz înalt, pășune
observații: ...........................................................................................................
Tipul podului:
a) pod mare cu mai multe puncte de sprijin b), c), d) poduri fara piloni
e) pod tubular
Lățimea locului adecvat pt marcare de sub pod: ............X..............m obs. ................................

Substratul locului adecvat pt marcare de sub pod:
beton, pietros, sol, nisip, ierbos, ..................................
Alte construcții hidrologice: baraj, stavilă, ecluză, grilă, altele:.............................................
Impactul antropic*:
Așezări umane:
fără câteva case sat mic sat mare orășel oraș
Trafic:
fără drum de pământ drum cu trafic scăzut drum principal autostradă
Perturbare :
fără vânătoare pescuit agricultură fermă uzină zonă industrială
Poluare:
fără deșeuri aduse de curent depozitări ocazionale industrială altele..............
Impact antropic total: Fără Redus Moderat Major
Menționați efectul impactului:
................................................................................................................
Habitat:
natural areal protejat semi-natural mixt așezare umană
Presiuni /Amenințări:
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
REZULTATE
Prezența : Pozitiv Negativ Nedeterminat
dacă e Pozitiv: Permanent Ocazional
Efectiv estimat: ................adulti .................juvenili .............pui
SEMNE DE PREZENȚĂ:
Excremente:
....................buc. jeleu anal colectat: da nu
....................buc. excrement moale (< 1 zile) da nu
....................buc. excrement încă umed (1-2 zile) colectat: da nu
....................buc. excrement uscat colectat: da nu
Urme număr indivizi:............adult/ ..............tânăr foto:.....................................................da/nu

Observații directe:.............adult/...............tânăr, vidră moartă ................................................
În fișa de teren se bifează sau se încercuiește după caz varianta/ele potrivită/e. De

asemenea există câteva secțiuni deschise, în care se completează valori măsurate în teren.
Metodologia presupune descrierea zonei, evaluarea semnelor de prezență și rezultate
privind prezenței speciei, exprimate în două categorii: N – negativ ( fără semnalarea prezenței)
și P - pozitiv (cu subcategoria PO - ocazională sau PP - permanentă).
PO este menționată ori de câte ori se identifică fie doar semene de prezență vechi, fie
doar proaspete, în timp ce PP este certă dacă semnele de prezență indică faptul că vidra
frecventează zona analizată cu regularitate, astfel că în teren se observă atât semne proaspete
cât și vechi sau s-a identificat un adăpost locuit.
Este de așteptat ca PO să fie mai frecventă în zonele marginale ale teritoriului sau la
limita habitatului favorabil, iar PP să se observe în înteriorul home-range-ului și la joncțiunea
dintre teritorii.
În cazul în care din diverse motive nu a fost posibilă aplicarea metodei în teren se
consideră prezență nedeterminată. Majoritatea cazurilor de acest gen sunt legate de condițiile
meteo extreme (inundații, precipitații abundente).
Recomandări legate de colectarea datelor de teren și completarea fișelor:
- momentele cele mai potrivite pentru culegerea datelor din teren sunt perioadele lipsite
de precipitații, când nivelul apei rămâne constant mai multe zile, favorizând menținerea
semnelor de prezență. Dacă se recoltează probe pentru analize, sezonul rece este mai favorabil
pentru conservarea excrementelor sau secrețiilor anale;
- în condiții meteo nefavorabile indiciile de prezență se conservă mai bine la adăpost,
sub poduri;
- pentru discriminarea exemplarelor se vor utiliza camere foto capcană sau se vor
realiza deplasări în teren în perioada iernii, pe strat de zăpadă, când urmele sunt mult mai bine
evidențiate;
- pentru punctele în care s-a identificat prezență ocazională sub pod, iar condițiile de
habitat sunt optime, se poate extinde zona de căutare cu 300 m în aval și amonte de pod în
speranța identificării unor indicii de prezență permanentă.
- se vor efectua minimum 2 treceri la același punct de monitorizare, de preferabil în
anotimpuri diferite pentru a surprinde diferite condiții hidrometeorologice.
Fișa de evaluare a stării de conservare a speciei pe plot însumează datele din cele 4-6
fișe completate pentru punctele de monitorizare și include toți parametrii care sunt necesari
pentru realizarea raportării finale.
Acesta este completată de expert prin cuantificarea fiecăruia dintre parametrii descriși
la capitolul de mai jos.
La nivel de plot parametrii evaluați sunt cei care intervin la raportarea stării de
conservare pe bioregiune și ulterior la nivel național. Dintre aceștia cei mai importanți sunt:

1 Arealul de distribuţie al speciei Suprafaţa ocupată în plot din habitatul propice speciei
2 Informații despre populație Mărimea populaţiei
Reproducere
Boli
Consangvinizare
3 Informații despre habitat Marimea habitatului

Structura vegetaţie
Prădare (estimare)

o retea ETRS LAEA 1x1km. Întrucât numărul total de cvadrate, care se suprapun peste arealul
speciei, este foarte mare (peste 2000) s-a ales metoda de eșantionaj. Pentru obținerea
eșantionului de 10%, se utilizează o eșantionare stratificată prin care s-au extras suprafațe de
probă cu diferite densități populaționale, astfel că la final eșantionul este de 214 cvadrate.
Pentru eșantionare s-a ținut cont și de informațiile existente legat de distribuția speciei la nivel
de regiune biogeografică, care este corelată cu condițiile de habitat și caracteristicile calitative
și cantitative ale bazei trofice.

Totalul suprafețelor de probă care au fgost incluse în planul de monitorizare a fost
împărțit pe echipe de experți. După repartizarea cvadratelor fiecare echipă își pregătește
echipamentul și baza cartografică necesară, organizarea optimă fiind esențială pentru reducerea
timpului de lucru în teren.
Pentru specia Lutra lutra metodologia prevede alegerea a patru puncte de colectare a
informației din teren situate cât mai distanțat între ele, în funcție de configurația rețelei
hidrografice. distanța minimă recomandată dintre puncte este de 5 km. punctele vor fi dispuse
atât pe cursul principal cât și pe afluenți care întrunesc condițiile minime de habitat.
Principalele criterii care se urmăresc în alegerea punctelor sunt prezența resursei trofice și
implicit a condițiilor optime de trai pentru fauna piscicolă (existența unui debit minim necesar
pe toată durata anului). Un factor important este și asigurarea adăpostului, dar vidra fiind un
animal oportunist, reușește cu ușurință să găsească locuri potrivite pentru adăpostire în condiții
diverse de habitat.
Se recomandă ca punctele de monitorizare să fie amplasate în prima fază la birou, după
care în teren se stabilește locația optimă. La nivel național situațiile sunt foarte diverse în
funcție de densitatea rețelei hidrografice. În general rețeaua hidrografică este foarte densă la
munte și scade în regiunile de deal și câmpie.
În cvadratele cu rețea hidrografică redusă se amplasează minimum 2 puncte, iar dacă
acest lucru este imposibil se vor înlocui acele suprafețe de probă din schema de monitorizare.
Pentru a culege date comparabile se vor menține punctele amplasate pe o perioadă
îndelungată, care să cuprindă minimum 2 perioade de raportare.
Raportarea se va realiza pe baza rețelei de 1x1km. Pentru fiecare punct/sector verificat
pe care s-a determinat prezență permanentă se va considera un sector de curs de apă de 5km
populat cu vidră (considerând ca acesta este teritoriul virtual al unei vidre). Acesta se va
materializa și pe harta de raportare conform recomandărilor ghidului de raportare existent:

Modul de conversia al sectorului de râu ocupat în cvadrate ocupate (de 1x1km,
prelucrare după desenul din ghidul de raportare); cu linie roșie este materializat teritoriul
virtual, cu verde ”Punct de Monitorizare”
Se vor considera ocupate toate cvadratele pătratele de 1x1 km care conțin sectiuni din
teritoriu.

Pentru completarea fișei de monitorizare a stării de conservare pe plot se însumează
datele înscrise în fișele completate pentru punctele/sectoarele evaluate.

teritoriale și climatice, se completeaza toate atributele care concură la determinarea stării de
conservare.

Efectivul populației se estimează în prima fază pe suprafețe de probă (cvadrat de
10x10km), iar ulterior se extrapolează la nivel de regiune biogeografică.
ca pentru fiecare punct evaluat să se consemneze un efectiv minim, de 1 exemplar în cazul în
care s-au găsit doar excremente/secreții anale.
În cazul în care s-au găsit urme de adult și pui se poate menționa în fișe faptul că este
vorba de o femelă cu pui, numărul de pui menționat fiind 1 în cazul în care nu se poate
determina cu precizie, sau 2-3, în cazul în care se observă foarte clar urmele pârtie și nu există
nici-un dubiu.
Pentru plot se însumează efectivele identificate/estimate în punctele de monitorizare
vor utiliza acelea și locații în condiții meteo cât mai asemănătoare, pentru a putea fundamenta
Estimarea mărimii populației de vidră la nivel de bioregiune se va face prin
numărului de exemplare estimat la nivel de punct/transect, a mărimii medii a teritoriului unui
individ sau a unei familii și a mărimii suprafeței habitatului favorabil la nivel de plot exprimată
procentual. Determinarea mărimii eşantionului se efectuează pornind de la eroarea de
eşantionare, care ne conduce la un interval de valori pe care le poate lua parametrul la nivelul
populaţiei cercetate. Astfel, când vorbim despre media populaţiei pentru o anumită variabilă,
nu putem spune că aceasta este egală cu media calculată la nivelul eşantionului. Putem însă
garanta cu o anumită probabilitate că media la nivelul populaţiei va fi egală cu media la nivelul
eşantionului din care se scade, respectiv la care se adună o eroare, ceea ce ne conduce la un
interval de încredere pentru media populaţiei.
unde,
unde,
z α/2= valorile din tabelul legii de distribuţie normale pentru un nivel de semnificaţie α/2

α = 1-0.95 = 0.05

1.3. Protocolul de monitorizare a stării de conservarea pentru specia nurcă (Mustela

lutreola)

În Romania specia avea o larga distribuție, de la habitatele din Delta Dunării până în
zona alpină, dar în ultimul secol arealul s-a redus drastic.
Actualmente specia a fost semnalată pe văile Gurghiului, Târnava Mare şi Mureş (din
jud. Harghita), pe Bistriţa (jud. Maramureş şi Suceava), pe Râul Mare (Munţii Retezat), dar fără
a putea fi reconfirmată prin capturări. Astfel singura zonă certă populată cu nurcă europeană
este Delta Dunării.
ETRS LAEA de 10x10km. Planul de monitorizare a speciei cuprinde 19 cvadrate, repartizate
pe regiuni biogeografice după cum urmează:

Alpin 4
Continental 6
Panonic 3
Pontic 1
Stepic 5
Total 19
Ͳ Ortofotoplanuri în culori naturale (RGB) scara 1:5000
Ͳ Hărți topografice scara 1:25 000
Ͳ Hărți topografice scara 1:100 000
Ͳ Hărți amenajistice scara 1:50 000
Fișa de teren
Monitorizarea nurcilor se poate realiza prin capturare în capcane selective (ocazie cu
care se pot preleva informații despre indivizii capturați: măsurători biometrice, observații
legate de starea de sănătate a exemplarelor), prin identificarea semnelor de prezență,
observații directe, sau cu ajutorul camerelor foto capcană.
Fișa de teren conține informații privind locația în care s-au realizat observaţiile (punct
GPS, denumirea pârâului, canalului, localitatea limitrofă) data, tipul de activitate (de ex.
deplasare, hrănire), mediul în care s-a observat exemplarul, detalii privind tipul de vegetaţie de
la locul observaţiei (de exemplu înot pe canal, pârâu, lac, în staţionare pe mal, dig, plaur,
trunchiuri de arbori, etc). Se compleatează informații cu privire la posibilii factori perturbatori,
presiuni și amenințări.
În cazul evaluării indiciilor de prezență, se parcurg trasee pe malul apei se identifică și

se consemnează în fișa de teren toate urmele, excrementele, resturile de hrană care sunt
specifice speciei. Se realizează fotografii în care să se observe atât prezența urmelor speciei cât
și coordonatele GPS ale locației.
La nivel de plot parametrii evaluați sunt cei care intervin la raportarea stării de
conservare pe bioregiune și ulterior la nivel național. Dintre aceștia cei mai importanți sunt:
1 Arealul de distribuţie al speciei Suprafaţa ocupată în plot din habitatul propice speciei
2 Informații despre populație Mărimea populaţiei
Reproducere
Boli
Consangvinizare
3 Informații despre habitat Marimea habitatului

Structura vegetaţie
Prădare (estimare)

o retea ETRS LAEA 1x1km. Pentru obținerea eșantionului de monitorizare, s-a utilizat o
eșantionare stratificată prin care s-au extras suprafațe de probă cu diferite densități
populaționale, astfel că la final eșantionul este de 19 cvadrate. Față de eșantionul urmărit la
raportarea anterioară s-a ținut cont și de informațiile personalului de specialitate care nu au fost
cuprinse în raportările oficiale în încercarea de a confirma prezența speciei în alte regiuni
biogeografice, întrucât proiectele anterioare nu au reușit să adune informații decât despre
prezența speciei în delta Dunării. Astfel s-au introdus cvadrate noi și au fost înlocuite cele în
care condițiile de habitat nu sunt favorabile speciei, în care nu au fost identificate niciun semn
de prezență la evaluările anterioare. Informațiile existente despre distribuția speciei la nivel de

regiune biogeografică, au fost corelate cu condițiile de habitat și caracteristicile calitative și
cantitative ale bazei trofice.
Totalul suprafețelor de probă care au fgost incluse în planul de monitorizare a fost
Perioada optimă pentru evaluarea populației de nurcă europeană prin capturare este
primăvara devreme (martie) pentru zona Deltei Dunării, când hrana favorită a nurcii este
puțină. Se folosește momeală naturală: pește conservat în ulei. Exemplarele capturate sunt
trecute din capcane în saci de pânză, cântărite și marcate pentru a le distinge de alți indivizi ce
vor fi capturați ulterior. Se determină sexul pentru evaluarea dinamicii populației și se
prelevează probe pentru analize genetice.
Pentru bioregiunile continentală, alpină, stepică și panonică se recomandă ca înainte de
a începe activitatea de capturare să se realizeze un studiu cu camere foto capcană, prin care să
se identifice prezența speciei în zonă. Astfel se vor observa cele mai bune locații pentru
capturare. Capturarea se demarează numai după obținerea tuturor documentelor oficiale
(derogare și autorizație decapturare) ținând cont de statutul de protecție al speciei.


conservare.
Efectivul populației se estimează în prima fază pe suprafețe de probă (cvadrat de 10x10
km), iar ulterior se extrapolează la nivel de regiune biogeografică.
ca pentru fiecare punct evaluat să se consemneze un efectiv minim, de 1 exemplar în cazul în
care s-au găsit doar urme/excremente.
În cazul în care s-au găsit urme de adult și pui se poate menționa în fișe faptul că este
vorba de o femelă cu pui, numărul de pui menționat fiind 1 în cazul în care nu se poate
determina cu precizie, sau mai mare, în cazul în care se observă foarte clar urmele pârtie și nu
există nici-un dubiu. Acest lucru se poate confirma și cu ajutorul camerelor foto capcană.
Pentru plot se însumează efectivele identificate/estimate în punctele de monitorizare
vor utiliza aceleași locații în condiții meteo cât mai asemănătoare, pentru a putea fundamenta
Estimarea mărimii populației de nurcă la nivel de bioregiune se va face prin
unde,
- abaterea standard a populaţiei (direct dependent) şi
- probabilitatea de garantare a rezultatelor (direct dependenta)
- mărimea eşantionului (invers dependenta)
unde,
α = 1-0.95 = 0.05


1.4 Protocolul de monitorizare a stării de conservarea pentru specia lup (Canis lupus)
Modul de colectare a datelor la nivel national

ETRS LAEA de 10x10 km. Întrucât suprafața arealului speciei este foarte extinsă colectarea
Pentru lup, eșantionul conține 117 cvadrate, repartizate după cum urmează:
Alpin 69
Continental 41
Panonic 3
Stepic 4
Total 117
Activitatea de colectare a datelor se va face la nivelul fiecărui plot și transect prin
utilizarea GPS-ului și a hărților digitale fie prin încărcarea acestora în echipamentele GPS care
au această opțiune fie prin încărcarea doar a coordonatelor georgafice din GIS care să permită
localizarea piețelor de probă. Toate datele de teren culese la nivel de plot și transect se vor
materializa pe materialele cartografice prin încărcarea coordonatelor geografice ridicate cu
GPS-ul.
Fișa de teren
Colectarea datelor de teren se va face utilizând un formular standard denumit Fișă de
teren care va cuprinde o serie de elemente care să permită identificarea plotului și a transectelor
de monitorizare, factorii abiotici, biotici și antropici existenți la momentul acțiunii și
bineînțeles datele directe legate de prezența lupului.
Parametri monitorizați
Colectarea datelor din teren se va realiza standardizat, astfel încât rezultatele acțiunilor
de teren ale fiecărui operator să ne poată permite o evaluare a unor parametrii specifici lupului.
Toate aceste date de teren vor fundamenta parametrii necesari evaluarii stării de conservare a
lupului.
Atributele principale ce trebuiesc în mod obligatoriu evaluate sunt:
x Arealul de distribuție
x Populația (mărimea populaţiei speciei, tendință, etc);
x Habitatul speciei;
x Perspectivele speciei.
În vederea evaluării obiective a fiecărui atribut al specie se va urmări determinarea cât
mai multor parametri specifici acestuia (dar cel putin câte unul pentru fiecare atribut) astfel
încât să poată fi furnizate date reale, concrete, unitare și complexe necesare evaluării stării de
conservare a lupului.

1 Areal Prezenţa/absenţa speciei
Suprafaţa ocupată din habitatul propice speciei
Tendința arealului de distribuție
2 Populaţie Mărimea populaţiei, abundenţa (număr de indivizi/10000ha)
Prezența populației ( în ultimii 5 ani)
Dinamica populaţiei (intrări/ieşiri)
Bolile populației
Diversitatea genetică (în studiile viitoare)
Tendința populației
3 Habitat Suprafața
Conectivitatea
Tendința habitatului
4 Perspective Agricultura – păşunat
Activităţi forestiere
Producţie de energie
Reţea de transport
Urbanizare
Braconajul/Extragere resurse biologice
Impact antropic, recreere şi turism
Specii invazive de mamifere
Modificarea sistemului natural
Procese naturale biotice şi abiotice

biogeografică și național se utilizează rețeaua ETRS LAEA 10x10km. Întrucât numărul total
de cvadrate care se suprapun peste arealul speciei este foarte mare s-a ales metoda de
eșantionaj. Pentru obținerea eșantionului de 10%, se utilizează o eșantionare stratificată prin
care s-au extras suprafațe de probă cu diferite densități populaționale, astfel că la final
eșantionul este de 117 cvadrate. Pentru eșantionare s-a ținut cont și de informațiile existente
legat de distribuția speciei la nivel de regiune biogeografică, care este corelată cu condițiile de
habitat și caracteristicile calitative și cantitative ale bazei trofice.

Totalul suprafețelor de probă care au fost incluse în planul de monitorizare a fost
Metoda de estimare a numărului de exemplare din unitatea de probă primară se va face
pe baza indicilor de prezență ridicați din unitățile de probă secundare prin metoda identificării
semnelor de prezență. Mărimea unității de probă primare (plotul de monitorizare) este de
10X10km iar în interiorul ei relativ randomizat în raport de accesibilitate sunt stabilite unitățile
de probă secundare (transectele) cu lungimea medie de cca 3 km fiecare. Totalul ploturilor de
monitorizare pentru lup amplasate în toate bioregiunile unde acesta a fost semnalat este de 117
ploturi asigurând astfel posibilitatea prelucrării statistice a datelor.
Colectarea propriu zisă a datelor din teren se va realiza standardizat pe bază de
formulare de către toți operatorii instruiți în cadrul activităților premergătoare culegerii datelor
din teren.Toate datele din teren vor fi încărcate pe materiale cartografice pe baza coordonatelor
georgafice ridicate cu GPS ul din piețele de probă unde au fost identificate. Se vor înregistra
cu GPS ul coordonatele geografice pentru exemplare observate direct, urme tipar și pârtie de
lup, vizuini active, excremente, semne de marcare a teritoriului, cadavre, sunete de prezență.
Pentru fiecare punct de coordonate ridicat din teren se vor completa standardizat în Fișa de
teren sau direct în GPS dacă există opțiunea date legate de toți factorii abiotici, biotici și
antropici existenți la momentul respectiv.
Pentru atributele legate de tendințe se utilizează și valorile din raportarea anterioară pentru a
se identifica direcția tendinței.
Se completează toate câmpurile care corespund parametrilor evaluați, iar la final se stabilește
starea de conservare pentru specie la nivel de cvadrat.
Agregarea datelor pe plot de monitorizare

Toate datele de teren vor fi descărcate în baza de date a proiectului și vor constitui
suportul evaluarii parametrilor specifici fiecărui atribut suport în evaluarea stării de conservare
a speciei. Datele de teren sunt centralizate pe fiecare transect apoi la nivelul întregului plot de
monitorizare prin însumarea datelor de pe toate transectele din plot. Centralizarea datelor se va
face standardizat pe fiecare indicator de prezență astfel încât să asigure cadrul necesar
prelucrării statistice riguroase.
arealului, populației, habitatului, presiuni/amenințări și perspectivelor și se extrage o concluzie
generală pentru plotul de monitorizare pe baza criteriilor stabilite în formular.
Estimarea mărimii populației de lup la nivel de bioregiune se va face prin extrapolarea
datelor de estimare de la nivelul unităților primare de probă.
numărului de exemplare estimat la nivel de transect, a mărimii medii a teritoriului unui individ
sau a unei familii și a mărimii suprafeței habitatului favorabil la nivel de plot exprimată
unde,
unde,
α = 1-0.95 = 0.05
Pentru acest nivel de semnificaţie (α=0.05), valoarea corespunzătoare zα/2 este 1.96.

Estimarea numărului de exemplare prezente la nivel de transect se va face de către

1.5.Protocolul de monitorizare a stării de conservarea pentru specia urs brun (Ursus

arctos)
Colectarea datelor din teren pentru ursul brun se va face în mod individual în acord cu
strategia stabilită pentru celelalte 10 specii monitorizate. Unitatea principală de sampling este
plotul cu dimensiunea de 10X10 km, în care se vor instala 3 unități secundare de sampling cu
lungimea de 3 km.
Pentru ursul brun, eșantionul conține 83 ploturi, repartizate după cum urmează:
Alpin 67
Continental 16
Total 83
GPS-ul.
Ortofotoplanuri în culori naturale (RGB) scara 1:5000
Hărți topografice scara 1:25 000
Hărți topografice scara 1:100 000
Hărți amenajistice scara 1:50 000
Fișa de teren
bineînțeles datele directe legate de prezența ursului.
Parametri evaluați
Colectarea datelor din teren se va realiza standardizat astfel încât rezultatele acțiunilor
de teren ale fiecărui operator să ne poată permite o evaluare a unor parametrii specifici ursului.
ursului.
x Populația (mărimea populaţiei speciei, tendință, etc);
conservare a ursului brun.

1 Areal de distribuţie Prezenţa/absenţa speciei
Bolile populației
3 Habitatul speciei Suprafața
Conectivitatea
4 Perspectivele speciei Agricultura – păşunat
Activităţi forestiere
Reţea de transport
Urbanizare


Totalul suprafețelor de probă care au fost incluse în planul de monitorizare a fost
pe baza indicilor de prezență ridicați din unitățile de probă secundare prin metoda identificării
semnelor de prezență. Mărimea unității de probă primare (plotul de monitorizare ) este de
10X10km iar în interiorul ei relativ randomizat în raport de accesibilitate sunt stabilite unitățile
de probă secundare (transectele) cu lungimea medie de cca 3 km fiecare. Totalul ploturilor de
monitorizare pentru urs amplasate în toate bioregiunile unde acesta a fost semnalat este de 83
ploturi asigurând astfel posibilitatea prelucrării statistice a datelor.
formulare de către toți operatorii instruiți în cadrul activităților premergătoare culegerii datelor
georgafice ridicate cu GPS ul din piețele de probă unde au fost identificate. Se vor înregistra
cu GPS ul coordonatele geografice pentru exemplare observate direct, urme tipar de urs,
barloage active, excremente, semne de marcare a teritoriului, cadavre. Pentru fiecare punct de
coordonate ridicat din teren se vor completa standardizat în Fișa de teren sau direct în GPS
dacă există opțiunea date legate de toți factorii abiotici, biotici și antropici existenți la
momentul respectiv.

Pentru atributele legate de tendințe se utilizează și valorile din raportarea anterioară

arealului, populației, habitatului, presiuni/amenințări și perspectivelor și se extrage o concluzie
generală pentru plotul de monitorizare pe baza criteriilor stabilite în formular.
Estimarea mărimii populației de urs la nivel de bioregiune se va face prin extrapolarea datelor
de estimare de la nivelul unităților primare de probă.
ܺ െ ‫ ܧ‬൑ ߤ ൑ ܺ ൅ ‫ܧ‬
unde,
ߪ
‫ ܧ‬ൌ ‫ݖ‬ఈ
ଶ ξ݊
unde,
α = 1-0.95 = 0.05
ߪ ଶ ‫ݖ‬ఈଶ
݊ൌ
‫ܧ‬ଶ

1.6.Protocolul de monitorizare a stării de conservarea pentru specia râs (Lynx lynx)

Colectarea datelor din teren pentru râs se va face în mod individual, pe întreg arealul
speciei, în acord cu strategia stabilită pentru celelalte 10 specii monitorizate. Având în vedere
anumite aspecte și în principal cele legate de distribuția comună se va face o grupare a pisicii
sălbatice ( Felis silvestris) cu șacalul (Canis aureus), lupul (Canis lupus) și râsul (Lynx lynx)
astfel încât la parcurgerea ploturilor să fie colectate date despre toate aceste specii. Unitatea
principala de sampling este plotul cu dimensiunea de 10X10 km din cadrul rețelei ETRS LAEA
în care se vor instala 3 unități secundare de sampling cu lungimea de 3 km.
Pentru râs eșantionul conține 90 ploturi, repartizate după cum urmează:
Alpin 66
Continental 22
Panonic 2
Total 90
GPS-ul.
Fișa de teren
bineînțeles datele directe legate de prezența râsului.
Parametri evaluați
de teren ale fiecărui operator să ne poată permite o evaluare a unor parametrii specifici râsului.
speciei.
x Populația (mărimea populaţiei speciei, tendinț, etc);
x Presiuni și amenințări;
conservare a râsului.


Bolile populației
Diversitatea genetică (hibridarea)
Conectivitatea
4 Presiuni şi ameninţări Agricultura – păşunat
Reţea de transport
Urbanizare
5 Perspectivele speciei

legate de distribuția speciei la nivel de regiune biogeografică, care este corelată cu condițiile
de habitat și caracteristicile calitative și cantitative ale bazei trofice.

formulare de către toți operatorii instruți în cadrul activităților premergătoare culegerii datelor
georgafice ridicate cu GPS ul din piețele de probă unde au fost identificate. Se vor ridica cu
GPS ul coordonatele geografice pentru exemplare observate direct, urme tipar și pârtie de râs,
vizuini active, excremente, semne de marcare a teritoriului, cadavre, sunete de prezență. Pentru
fiecare punct de coordonate ridicat din teren se vor completa standardizat în fișa de teren sau
direct în GPS dacă există opțiunea date legate de toți factorii abiotici, biotici și antropici
existenți la momentul respectiv.
Pentru fiecare plot de monitorizare se vor stabili din faza de birou unitățile de probă
secundare în raport de distribuția habitatelor și condițiile de accesibilitate. Pentru a putea face
un monitoring eficient se recomandă menținerea acestor piețe de probă la fiecare acțiune de
culegere de date din teren astfel încât eroarea de amplasament să fie redusă și datele să poată
fi comparabile.
Pentru specia Lynx lynx se va utiliza metoda semnelor de prezență pe transecte iar opțional
pentru calibrarea datelor și metoda capcanelor foto.
Metoda transectelor-aplicată în cadrul proiectului
Principiul metodei
În forma simplă, confirmarea semnelor de prezență ca metodă, oferă informații privind

distribuția speciei dar dacă activitățile sunt standardizate și adaptate pentru a conduce un studiu
de monitorizare, metodele pot să fie utilizate pentru a obține informații (indici) privind
abundența indivizilor (Gese, 2001). Legat de utilizarea indicilor de abundență sau densitate, ne
referim la compararea populaților din aceeași locație în perioade diferite sau la compararea
populaților din locații diferite dar în aceeași perioadă (Lancia et al., 1994). Metoda inventarierii
semnelor se bazează pe principiul că o densitate mai mare de indivizi din specia țintă va
conduce la prezența mai multor semne1 pe un număr mai mare de trasee sau transecte (Linnell
et al., 1998).
Descrierea metodei in teren
Pentru metoda transectelor-drum, este posibila identificarea a diferiți indivizi per
transect prin măsurarea urmelor proaspete pe zăpadă sau noroi (Pop et al., 2013). Astfel, datele
pot fi tratate ca prezență/absență (similar cu metoda captura foto), ori ca număr absolut de
indivizi diferiți identificați in timpul parcurgerii unui anumit transect (Pop et al., 2013).
Identificarea indivizilor diferiți prezintă probleme legate de: (1) vechimea urmei, ce poate
rezulta în alterarea dimensiunilor reale, (2) traversarea unui anumit transect de mai multe ori
de către același animal în timpul unei parcurgeri, (3) traversarea mai multor transecte de către
același animal în timpul unei parcurgeri, si (4) erori de măsurătoare (Pop et al., 2013).
În cadrul fiecărui plot de 10x10 km se parcurg minim trei transecte fiecare cu o lungime
minimă de 3 km. Transectele vor fi parcurse pe drumurile forestiere existente, pe culmile sau
văile principale. Transecte vor fi parcurse într-o singură zi (1-3 echipe). Fiecare urmă
identificată este notată şi coordonatele înregistrate. Orice alte semne ale prezenţei speciei
(excremente, marcaje, prăzi) vor fi înregistrate în Fişa de teren. Substratul ideal pentru
inventarierea urmelor este un strat de zăpadă cu grosimea variind intre 5-15 cm însă este putin
probabil ca aceste condiții să fie întâlnite uniform în întreaga zonă de studiu sau pe toată
perioada de implementare (Pop et al., 2013). Transectele vor fi astfel amplasate încât lungimea
lor în fiecare habitat să fie direct proporțională cu procentul habitatelor întalnite în cadrul
plotului.
Analiza datelor și interpretarea

Toate înregistrările vor fi analizate şi se va urmări determinarea suprafeței ocupate de
specie în zona de studiu. La finalul acțiunii de interpretare datele obținute se pot diferenția după
cum urmează:
- Număr minim de indivizi pe zona de studiu;
- Abundența indivizilor;
- Distribuția exemplarelor pe habitate în zona de studiu;
Metoda conduce la calcularea unor indici de abundenţă exprimaţi în indici de abundență
kilometrică (urme/km/zi), ce permit evaluarea în timp şi spaţiu a variaţiei efectivelor unei
anumite populaţii. De asemenea, analiza datelor se poate realiza prin rularea de modele tip
‘occupancy’, modele ce se bazează pe probabilitatea unui sit de a fi ocupat de specia X (situl
poate fi o entitate discreta (ex: lac, segment de râu, parcela forestiera)); ia valori intre 0 și 1,
1
Prin semne ne referim la orice element ce poate indica prezența unui individ din specia țintă, precum urme,
rosături, excremente etc.
unde 1 reprezină probabilitate ridicată de ocupare (ex: pt reproducere, hranire) (Pop et al.,
2013).
Particularități pentru Lynx lynx
Această metodă este bazată pe amplasarea unor trasee de observaţii care să constituie
unităţi de probă stabile în vederea obţinerii unor eşantioane reprezentative. Aceasta metoda
este utilizată și la estimarea populaţiei de lup, urs, râs și șacal în cadrul proiectului, combinată
cu “citirea urmelor”.
Fiecare urmă de râs identificată va fi marcată cu un punct GPS. Metoda permite
identificarea prezenţei speciei și numărului de indivizi. Fiecare individ se înregistreaza ca și o
unitate reproductivă.
Perioada de aplicare: Noiembrie-Aprilie
Metoda capcanelor foto-opțional în cadrul proiectului
Principiul metodei
Metoda constă în amplasarea unor camere foto în cadrul zonei de studiu și obținerea de
fotografii cu indivizi din specia țintă. Metoda este foarte puțin invazivă, poate fi folosită pentru
colectarea de informații pe termen lung privind comportamentul animalelor, permite stocarea
informațiilor nealterate pe termen lung, înregistrarea mai multor specii (pentru studiile de
biodiversitate), analiza dimensiunilor și a trofeelor (în cazul speciilor de interes cinegetic) (Pop
et al., 2013). Metoda se bazează pe principiul că la o densitatea ridicată a indivizilor, va rezulta
o rată mare a vizitării stației (Linnell et. al., 1998) respectiv un număr ridicat de capturi foto.
Cu ajutorul camerelor foto indivizii ce vizitează stația sunt “capturați” în imagini, prezența
fiind certă și fiind cunoscut și momentul trecerii. De asemenea în situația femelelor cu pui
poate fi identificat și numărul acestora ceea ce oferă informații utile pentru caracterizarea
structurii populației (Pop et al., 2013). Metoda permite obținerea de informații privind un
număr minim de indivizi în zona de studiu, identificarea unităților reproductive și prin aplicarea
modelelor de prezență/absență pot fi obținute valori privind abundența specie țintă.
Camerele foto pot fi folosite indiferent de anotimp cu toate acestea pe timp de iarnă
utilizarea trebuie restricționată de perioadele cu temperaturi foarte scăzute. Pentru creșterea
nivelului de detecție a animalelor, se pot utiliza atractanți de origine naturală ce au rolul de a
atrage animalul în fața camerei de fotografiat. De asemenea camerele pot fi amplasate în
trecători cunoscute, locuri de hrănire, zone de vizuini, funcție de obiectivul urmărit.
Camerele se amplasează câte una sau în pereche în locații stabilite selectiv (cu semne
de prezență) sau aleator, funcție de informațiile deja existente sau de obiectivul studiului. În
mod uzual camerele se montează pe arbori, la înălțimi ce poate varia între 70 și 130 cm, funcție
de orografia terenului, vegetația existentă, expoziție. Este de preferat ca zona din fața camerei
să fie cât se poate de liberă de crengi, acestea mișcate frecvent de vânt pot activa camera
perioade lungi de timp ceea ce poate conduce la descărcarea rapidă a bateriilor cu impact
negativ asupra colectării datelor.
Din motive de ordin tehnic camerele se pot ține în stații o perioadă de cca. 15 – 20 de
zile după care bateriile trebuie înlocuite cu unele încărcate. Funcție de informațiile colectate pe
cameră operatorul decide dacă păstrează același amplasament al stației sau alege un
amplasament nou în cadrul aceluiași pătrat de 10x10 km. Considerând suprafața mare este
recomandată utilizarea a 5-10 camere/plot, funcție de specia țintă și habitatele existente în zonă.

Setul de fotografii obținute se stochează în format electronic într-o bază de date care să
cuprindă toate elementele de identificare precum pătratul în care s-a aplicat metoda, stația,
perioada de ”capturare”, speciile observate. Numărul de indivizi din speciile țintă fotografiați,
identificați ca fiind indivizi unici se înregistrează ca atare fiind considerat numărul minim de
indivizi existenți în zona de studiu pentru perioada dată. Rezultatele obținute pot fi utilizate în
studii de tip capturare-marcare-recapturare la acele specii de animale (ex. râs, pisică sălbatică)
a căror tipar unic al blănii sau alte aspect morfologice ce diferă de la un individ la altul, permite
identificarea cu precizie a indiviziilor. Dacă modelul speciilor țintă variază printre indivizi sau
animalele nu prezintă unele semne vizibile individuale, metoda camerelor de fotografiat nu
permite identificarea individuală (Kays et al., 2008), respectiv nu se pot realiza estimări precise
ale mărimii populației (prin metoda capturare-recapturare). Colectarea informațiilor cu ajutorul
camerelor foto permite însă estimarea abundențelor și densităților (Kays et al., 2008), utilizând
modele de prezență absență, dacă metoda este aplicată în baza unei pregătiri riguroase a
studiului, utilizarea optimă a camerelor și bineînțeles adoptarea modelului optim pentru analiza
datelor. Rezultatele de abundență sunt direct legate de probabilitatea de ”capturare” a
indivizilor, succesul metodei fiind frecvent afectat de factori independenți de activitatea
operatorului.
Particularități pentru Lynx lynx

Metoda în teren
Recomandăm, pentru a asigura o mai bună colectare a datelor ca minim două sesiuni să
fie realizate în perioada de minima și maximă activitate respectiv mai-iunie și noiembrie-
decembrie. Pentru studii privind stabilirea populației minime ce presupune identificarea unui
număr minim de indivizi se recomandă amplasarea stațiilor la trecători.
Analiza datelor
În România nu s-au aplicat programe intensive de monitorizare a populației de râs cu
ajutorul camerelor foto cu senzori, motiv pentru care nu putem recomanda un model statistic.
Considerăm că pentru monitorizarea unei populații de râs, caracterizate de o dinamică
populațională redusă atât în cadrul unui sezon cât și între sezoane, identificarea prezenței
indivizilor oferă informații suficiente.

Estimarea mărimii populației de râs la nivel de bioregiune se va face prin extrapolarea
ܺ െ ‫ ܧ‬൑ ߤ ൑ ܺ ൅ ‫ܧ‬
unde,
ߪ
ଶ ξ݊
unde,
α = 1-0.95 = 0.05
݊ൌ
‫ܧ‬ଶ

1.7. Protocolul pentru colectarea datelor din teren pentru specia pisică sălbatică (Felis
silvestris)
Colectarea datelor din teren pentru pisica sălbatică se va face în mod individual în acord
cu strategia stabilită pentru celelalte specii monitorizate. Având în vedere anumite aspecte și
în principal cele legate de distribuția comună se va face o grupare a pisicii sălbatice (Felis
silvestris) cu șacalul (Canis aureus), lupul (Canis lupus) și râsul (Lynx lynx) astfel încât la
parcurgerea ploturilor să fie colectate date despre toate aceste specii. Unitatea principala de
sampling este plotul cu dimensiunea de 10X10 km în care se vor instala 3 unități secundare de
sampling cu lungimea de 3 km.
Pentru pisica sălbatică eșantionul conține 177 ploturi, repartizate după cum urmează:
Alpin 60
Continental 79
Panonic 15
Pontic 3
Stepic 20
Total 177
GPS-ul.
Fișa de teren
bineînțeles datele directe legate de prezența pisicii sălbatice.
de teren ale fiecărui operator să ne poată permite o evaluare a unor parametrii specifici pisicii
sălbatice. Toate aceste date de teren vor fundamenta parametrii necesari evaluarii stării de
conservare a speciei.
conservare a pisicii sălbatice.

2 Populaţie Mărimea populaţiei, abundenţa (număr de

indivizi/10000ha)
Prezența populației (în ultimii 5 ani)
Bolile populației
Diversitatea genetică (hibridarea)
Conectivitatea
4 Perspectivele speciei (Presiuni şi Agricultura – păşunat
ameninţări*2) Activităţi forestiere
Reţea de transport
Urbanizare

biogeografică și național se utilizează rețeaua ETRS LAEA 10x10 km. Întrucât numărul total
eșantionul este de 177 de cvadrate. Pentru eșantionare s-a ținut cont și de informațiile existente

GPS ul coordonatele geografice pentru exemplare observate direct, urme tipar și pârtie de
pisică sălbatică, vizuini active, excremente, semne de marcare a teritoriului, cadavre, sunete de
prezență. Pentru fiecare punct de coordonate ridicat din teren se vor completa standardizat în
Fișa de teren sau direct în GPS dacă există opțiunea date legate de toți factorii abiotici, biotici
și antropici existenți la momentul respectiv.
fi comparabile.
2
Lista completa a amenintarilor si codurile corespunzatoare acestora este prezentata in Anexa III

pe baza indicilor de prezență ridicați din unitățile de probă secundare prin metoda citirii urmelor
și a înregistrării sunetelor. Mărimea unității de probă primare (plotul de monitorizare) este de 10X10km
iar în interiorul ei relativ randomizat în raport de accesibilitate sunt stabilite unitățile de probă
secundare (transectele) cu lungimea medie de cca 3 km fiecare. Totalul ploturilor de
monitorizare pentru pisică sălbatică amplasate în toate bioregiunile unde acesta a fost semnalat
asigurând astfel posibilitatea prelucrării statistice a datelor.

suportul evaluării parametrilor specifici fiecărui atribut suport în evaluarea stării de conservare
Intervalul de încredere pentru media unei caracteristici la nivelul populaţiei totale se calculează
pe baza relaţiei:
ܺ െ ‫ ܧ‬൑ ߤ ൑ ܺ ൅ ‫ܧ‬
unde,
ߪ
ଶ ξ݊
unde,
Valoarea zα/2 se regaseste din tabelul legii de distribuţie normale şi depinde de nivelul de
semnificaţie α, care la rândul lui depinde de probabilitate cu care dorim să garantăm rezultatele.
Nivelul de încredere sau probabilitatea utilizată de regulă în cercetările populationale şi în
analizele statistice este de 95% sau 0.95 în valori relative.
α = 1-0.95 = 0.05
݊ൌ ଶ
‫ܧ‬
Estimarea numărului de exemplare prezente la nivel de transect se va face de către expert
în baza datelor culese din teren. În baza acelorași date de teren se va face o estimare procentuală
a habitatului favorabil speciei din totatul suprafeței monitorizate pe transect
1.8. Protocolul de monitorizare a stării de conservarea pentru specia șacal (Canis aureus)
Colectarea datelor din teren pentru șacal se va face în mod individual, pe întreg arealul
speciei, în acord cu strategia stabilită pentru celelalte 10 de specii monitorizate. Având în
vedere anumite aspecte și în principal cele legate de distribuția comună se va face o grupare a
șacalului ( Canis aureus) cu lupul Canis lupus) astfel încât la parcurgerea ploturilor să fie
colectate date despre ambele specii. Unitatea principala de sampling este plotul cu dimensiunea
de 10X10 km din cadrul rețelei ETRS LAEA în care se vor instala 3 unități secundare de
sampling cu lungimea de 3 km.
Pentru șacal eșantionul conține 68 ploturi, repartizate după cum urmează:
Alpin 1
Continental 24
Panonic 5
Pontic 3
Stepic 35
Total 68

GPS-ul.
Fișa de teren
bineînțeles datele directe legate de prezența șacalului.
Parametrii monitorizati
de teren ale fiecărui operator să ne poată permite o evaluare a unor parametrii specifici
șacalului. Toate aceste date de teren vor fundamenta parametrii necesari evaluarii stării de
conservare a șacalului.
conservare a șacalului.

2 Populaţie Mărimea populaţiei, abundenţa (număr de
indivizi/10000ha)
Bolile populației
Conectivitatea
4 Presiuni şi ameninţări Nu sunt parametrii de evaluat

GPS ul coordonatele geografice pentru exemplare observate direct, urme tipar și pârtie de șacal,
vizuini active, excremente, semne de marcare a teritoriului, cadavre, sunete de prezență. Pentru
fiecare punct de coordonate ridicat din teren se vor completa standardizat în Fișa de teren sau
direct în GPS dacă există opțiunea date legate de toți factorii abiotici, biotici și antropici
existenți la momentul respectiv.
fi comparabile.
Pentru specia șacal (Canis aureus) se va utiliza metoda semnelor de prezență pe
transecte iar opțional pentru calibrarea datelor medoda capcanelor foto și metoda acustică.
Metoda transectelor-aplicată în cadrul proiectului
Principiul metodei
În forma simplă, confirmarea semnelor de prezență ca metodă, oferă informații privind
distribuția speciei dar daca activitățile sunt standardizate și adaptate pentru a conduce un
studiu de monitorizare, metodele pot să fie utilizate pentru a obține informații (indici) privind
abundența indivizilor (Gese, 2001). Legat de utilizarea indicilor de abundență sau densitate,
ne referim la compararea populaților din aceeași locație în perioade diferite sau la compararea
populaților din locații diferite dar în aceeași perioadă (Lancia et al., 1994). Metoda
inventarierii semnelor se bazează pe principiul că o densitate mai mare de indivizi din specia
țintă va conduce la prezența mai multor semne3 pe un număr mai mare de trasee sau transecte
(Linnell et al., 1998).
Pentru metoda transectelor-drum, este posibila identificarea a diferiți indivizi per transect
prin măsurarea urmelor proaspete pe zăpadă sau noroi (Pop et al., 2013). Astfel, datele pot fi
tratate ca prezentă/absentă (similar cu metoda captura foto), ori ca număr absolut de indivizi
diferiți identificați in timpul parcurgerii unui anumit transect (Pop et al., 2013). Identificarea
indivizilor diferiți prezintă probleme legate de: (1) vechimea urmei, ce poate rezulta în alterarea
dimensiunilor reale, (2) traversarea unui anumit transect de mai multe ori de către același
animal în timpul unei parcurgeri, (3) traversarea mai multor transecte de către același animal
în timpul unei parcurgeri, si (4) erori de măsurătoare (Pop et al., 2013).
În cadrul fiecărui plot de 10x10 km se parcurg minim trei transecte fiecare cu o lungime minimă
de 3 km. Transectele vor fi parcurse pe drumurile forestiere existente, pe culmile sau văile
principale. Transecte vor fi parcurse într-o singură zi (1-3 echipe). Fiecare urmă identificată
este notată şi coordonatele înregistrate. Orice alte semne ale prezenţei speciei (excremente,
marcaje, prăzi) vor fi înregistrate în Fişa de teren. Substratul ideal pentru inventarierea urmelor
este un strat de zăpadă cu grosimea variind intre 5-15 cm însă este putin probabil ca aceste
condiții să fie întâlnite uniform în întreaga zonă de studiu sau pe toată perioada de
implementare (Pop et al., 2013). Transectele vor fi astfel amplasate încat lungimea lor în fiecare
habitat să fie direct proporțională cu procentul habitatelor întalnite în cadrul plotului.
Toate înregistrările vor fi analizate şi se va urmării determinarea suprafeței ocupate de
specie în zona de studiu. La finalul acțiunii de interpretare datele obținute se pot diferenția după
cum urmează:
- Număr minim de indivizi pe zona de studiu;
- Abundența indivizilor;
- Distribuția exemplarelor pe habitate în zona de studiu;
3
Prin semne ne referim la orice element ce poate indica prezența unui individ din specia țintă, precum urme,
rosături, excremente etc.
Metoda conduce la calcularea unor indici de abundenţă exprimaţi în indici de abundență

kilometrică (urme/km/zi), ce permit evaluarea în timp şi spaţiu a variaţiei efectivelor unei
anumite populaţii. De asemenea, analiza datelor se poate realiza prin rularea de modele tip
‘occupancy’, modele ce se bazează pe probabilitatea unui sit de a fi ocupat de specia X (situl
poate fi o entitate discreta (ex: lac, segment de râu, parcela forestiera)); ia valori intre 0 si 1,
unde 1 reprezinta probabilitate ridicata de ocupare (ex: pt reproducere, hranire) (Pop et al.,
2013).
Particularități pentru Canis aureus
Această metodă este bazată pe amplasarea unor trasee de observaţii care să constituie
unităţi de probă stabile în vederea obţinerii unor eşantioane reprezentative. Aceasta metoda
este utilizată și la estimarea populaţiei de lup, urs, râs și pisică sălbatică în cadrul proiectului,
combinată cu “citirea urmelor”. Metoda se bazează pe identificarea urmelor pârtie sau tipar şi
urmărirea lor pentru determinarea numărului de indivizi din haită sau după caz a indivizilor
solitari.
Fiecare urmă de șacal identificată va fi marcată cu un punct GPS şi va fi urmărită pe o
distanţă ce permite identificarea numărului de indivizi prezenţi. Metoda permite identificarea
prezenţei speciei, numărului de indivizi solitari sau a numărului de indivizi din haită. Fiecare
haitic se înregistreaza ca și o unitate reproductivă. Prezenta haiticurilor se coreleaza cu
mărimea medie a teritoriilor determinată prin monitorizare cu GPS pentru evitarea dublei
inregistrari
Perioada de aplicare: Noiembrie-Aprilie
Metoda camerelor foto-opțional în cadrul proiectului
Principiul metodei
Metoda constă în amplasarea unor camere foto în cadrul zonei de studiu și obținerea de
fotografii cu indivizi din specia țintă. Metoda este foarte puțin invazivă, poate fi folosită pentru
colectarea de informații pe termen lung privind comportamentul animalelor, permite stocarea
informațiilor nealterate pe termen lung, înregistrarea mai multor specii (pentru studiile de
biodiversitate), analiza dimensiunilor și a trofeelor (în cazul speciilor de interes cinegetic) (Pop
et al., 2013). Metoda se bazează pe principiul că la o densitatea ridicată a indivizilor, va rezulta
o rată mare a vizitării stației (Linnell et. al., 1998) respectiv un număr ridicat de capturi foto.
Cu ajutorul camerelor foto indivizii ce vizitează stația sunt “capturați” în imagini, prezența
fiind certă și fiind cunoscut și momentul trecerii. De asemenea în situația femelelor cu pui
poate fi identificat și numărul acestora ceea ce oferă informații utile pentru caracterizarea
structurii populației (Pop et al., 2013). Metoda permite obținerea de informații privind un
număr minim de indivizi în zona de studiu, identificarea unităților reproductive și prin aplicarea
modelelor de prezență/absență pot fi obținute valori privind abundența specie țintă.
Camerele foto pot fi folosite indiferent de anotimp cu toate acestea pe timp de iarnă
utilizarea trebuie restricționată de perioadele cu temperaturi foarte scăzute. Pentru creșterea
nivelului de detecție a animalelor, se pot utiliza atractanți de origine naturală ce au rolul de a
atrage animalul în fața camerei de fotografiat. De asemenea camerele pot fi amplasate în
trecători cunoscute, locuri de hrănire, zone de vizuini, funcție de obiectivul urmărit.
Camerele se amplasează câte una sau în pereche în locații stabilite selectiv (cu semne de
prezență) sau aleator, funcție de informațiile deja existente sau de obiectivul studiului. În mod
uzual camerele se montează pe arbori, la înălțimi ce poate varia între 70 și 130 cm, funcție de
orografia terenului, vegetația existentă, expoziție. Este de preferat ca zona din fața camerei să
fie cât se poate de liberă de crengi, acestea mișcate frecvent de vânt pot activa camera perioade
lungi de timp ceea ce poate conduce la descărcarea rapidă a bateriilor cu impact negativ asupra
colectării datelor.
Din motive de ordin tehnic camerele se pot ține în stații o perioadă de cca. 15 – 20 de
zile după care bateriile trebuie înlocuite cu unele încărcate. Funcție de informațiile colectate pe
cameră operatorul decide dacă păstrează același amplasament al stației sau alege un
amplasament nou în cadrul aceluiași pătrat de 10x10 km. Considerând suprafața mare este
recomandată utilizarea a 5-10 camere/plot, funcție de specia țintă și habitatele existente în zonă.
Setul de fotografii obținute se stochează în format electronic într-o bază de date care să
cuprindă toate elementele de identificare precum pătratul în care s-a aplicat metoda, stația,
perioada de ”capturare”, speciile observate. Numărul de indivizi din speciile țintă fotografiați,
identificați ca fiind indivizi unici se înregistrează ca atare fiind considerat numărul minim de
indivizi existenți în zona de studiu pentru perioada dată. Rezultatele obținute pot fi utilizate în
studii de tip capturare-marcare-recapturare la acele specii de animale (ex. râs, pisică sălbatică)
a căror tipar unic al blănii sau alte aspect morfologice ce diferă de la un individ la altul, permite
identificarea cu precizie a indiviziilor. Dacă modelul speciilor țintă variază printre indivizi sau
animalele nu prezintă unele semne vizibile individuale, metoda camerelor de fotografiat nu
permite identificarea individuală (Kays et al., 2008), respectiv nu se pot realiza estimări precise
ale mărimii populației (prin metoda capturare-recapturare). Colectarea informațiilor cu ajutorul
camerelor foto permite însă estimarea abundențelor și densitățiilor (Kays et al., 2008), utilizând
modele de prezență absență, dacă metoda este aplicată în baza unei pregătiri riguroase a
studiului, utilizarea optimă a camerelor și bineînțeles adoptarea modelului optim pentru analiza
datelor. Rezultatele de abundență sunt direct legate de probabilitatea de ”capturare” a
indiviziilor, succesul metodei fiind frecvent afectat de factori independenți de activitatea
operatorului.
Particularități pentru Canis aureus
Metoda în teren
Recomandăm, pentru a asigura o mai bună colectare a datelor ca minim două sesiuni să
fie realizate în perioada de minima și maximă activitate respectiv mai-iunie și noiembrie-
decembrie. Pentru studii privind stabilirea populației minime ce presupune identificarea unui
număr minim de indivizi, se recomandă amplasarea stațiilor la trecători și în vecinătatea
zonelor de întîlnire.
Analiza datelor
În România nu s-au aplicat programe intensive de monitorizare a populației de șacal cu
ajutorul camerelor foto cu senzori, motiv pentru care nu putem recomanda un model statistic.
Considerăm că pentru monitorizarea unei populații de șacal, caracterizate de o dinamică
populațională ridicată atât în cadrul unui sezon cât și între sezoane, identificarea prezenței unei
haite de șacalii respectiv a unui număr de șacali din haită oferă informații suficiente.
Metoda evaluarii acustice-optional in cadrul proiectului
Principiul metodei
Metoda constă în înregistrarea sunetelor emise de șacali ca răspuns la sunetele emise

de operator cu ajutorul un dispozitiv audio dintr-un anumit punct (stație). Inregistrarea
sunetelor emise de șacali ca răspuns permite identificarea exemplarelor existente în zona
studiată pe o rază variabilă în raport de orografia terenului și condițiile meteo.
Descrierea metodei în teren
Aplicarea metodei acustice la șacal presupune definirea a 3 stații de emitere în cele mai
bune condiții de habitate din zona studiată., stații situate la peste 4 km distanță în linie dreaptă
între ele.
La nivelul fiecărei stații folosind un difuzor de 50W se fac emiteri de sunete de șacal
timp de 30 de secunde, cu o pauză de 3 minute (Banea et al., 2012). Dacă nu se înregistrează
răspuns din partea șacalilor, se repetă din nou emiterea de maxim 5 ori respectând succesiunea
de 30 de secunde cu pauză de 3 minute. Dacă șacalii răspund, se marchează pe material
cartografic direcția din care provine sunetul, se estimează distanța pentru a se evita
suprapunerile în identificare exemplarelor și se notează numărul de exemplare care raspund.
Se înregistrează coordonatele GPS ale locație din teren, altitudinea și timpul necesar recepției
unui răspuns din partea șacalilor. În raport de habitat și orografia terenului pentru identificarea
numărului de indivizi care răspund se utilizează dispozitive cu termoviziune. Metoda se aplică
în teren atunci când condițiile meteorologice sunt favorabile, nu plouă și nu bate vântul.
Distanța maximă de înregistrare a sunetelor emise de șacali ca răspuns este de 1,8-2 km(
GIANNATOS et al (2005)). Astfel, la nivelul fiecărei stații de emisie vom avea o suprafață
cercetată de 12-10 km pătrați în zone plane fără elemente care să împiedice propagarea
sunetelor. În situația în care există o orografie sau vegetație care obstrucționează propagarea
sunetelor atunci suprafața cercetată în jurul stației se reduce 7-9 km pătrati.
Datele culese din teren prin metoda acustică se vor stoca într o bază de date care să
cuprindă toate elementele de identificare precum plotul în care s-a aplicat metoda, stația de
culegere, numărul de grupuri identificare, numărul de indivizi din grup, tipul de habitat,
numărul de emisii din stație și timpii necesari pentru a înregistra un răspuns. Folosind Arc GIS-
ul se va realiza o distribuție spațială a grupurilor identificate considerând că un grup teritorial
este un grup care răspunde la semnalele acustice emise.
Metoda permite estimarea unei populații minime existente la nivel de plot, a unei
structuri relative a populației și a calculului unor indici de densitate în raport de suprafața
habitatului favorabil speciei.
Metoda de evaluare și colectare a informației pe plot de monitorizare
pe baza indicilor de prezență ridicați din unitățile de probă secundare prin metoda citirii
urmelor și a înregistrării sunetelor. Mărimea unității de probă primare (plotul de monitorizare
) este de 10X10km iar în interiorul ei relativ randomizat în raport de accesibilitate sunt stabilite
unitățile de probă secundare (transectele) cu lungimea medie de cca 3 km fiecare. Totalul
ploturilor de monitorizare pentru șacal amplasate în toate bioregiunile unde acesta a fost
semnalat este de 68 ploturi asigurând astfel posibilitatea prelucrării statistice a datelor.

Estimarea mărimii populației de lup la nivel de bioregiune se va face prin extrapolarea
ܺ െ ‫ ܧ‬൑ ߤ ൑ ܺ ൅ ‫ܧ‬
unde,
ߪ
ଶ ξ݊
unde,
α = 1-0.95 = 0.05

݊ൌ
‫ܧ‬ଶ
1.9. Protocolul de monitorizare a stării de conservarea pentru specia capră neagră

(Rupicapra rupicapra)
ETRS LEA de 10x10km. Întrucât suprafața arealului speciei este foarte extinsă colectarea
Pentru capră neagră eșantionul conține 13 cvadrate, repartizate în bioregiunea alpină după cum
urmează:
Alpin 13
Total 13
Pentru fiecare cvadrat (plot) se stabilesc transectele principale de monitorizare care
trebuie plasate în zonele cele mai importante din punct de vedere al șanselor de observare
directă a ciopoarelor/exemplarelor de capră neagră. Transectele trebuie răspândite relativ
uniform pe întreaga suprafață a cvadratului, pentru a surprinde cât mai multe informații de pe
cuprinsul acestuia, în funcție de configurația terenului.
Se recomandă ca transectele să fie dispuse în zonele cu vizibilitate cât mai
cuprinzătoare asupra văilor principale sau celor mai importante zone unde prezența caprelor
negre este favorabilă.
Indiferent dacă specia a fost/nu a fost identificată prin observații directe și pentru a
reduce efortul uman și cheltuielile necesare pentru identificarea prezenței speciei în teren se
notează și punctele de prezență de tip urme/excremente situate în interiorul sau afara plotului,
până la o distanță de maximum 500m de limitele acestuia.
Colectarea datelor este indispensabil legată de suportul cartografic, din faza de colectare
a datelor din teren și respectiv analiza, prelucrarea și interpretarea acestora.
diverse programe, care furnizează și informații legate de locația operatorului. Se pot utiliza și
hărți topografice sau imagini satelitare pe suport fizic (printate).
Fișa de teren
culese din fiecare transect de monitorizare și altul pentru centralizarea datelor la nivel de plot
de monitorizare.
Aceasta se completează pentru fiecare transect parcurs. În acest mod pentru fiecare
cvadrat vor exista un număr cuprinzător de fișe de teren, din care, la final se va extrage
informația necesară pentru completarea formularului de evaluare a stării de conservare aferent
plotului.
Fișa de teren
JUDETUL……………
…
Ocolul Silvic…………………………………….
Fondul de vanatoare: nr. …… denumirea………………………………..
Suprafata:………………..ha, din care : gol alpin…………….ha;
padure……………….ha;
FISA MONITORIZARE
pentru capră neagră
1. DATA: ziua…………luna……………………anul…………............………;
2. ORA: inceperii……………..,incheierii………………;
3. CODUL TRASEULUI SI LUNGIMEA:…………………………….............;
4. LOCATIA TRASEULUI:..........................................................................;
5. STAREA TIMPULUI:
N__________________
6. Locatie GPS inceput traseu: E__________________
N__________________
7. Locatie GPS sfarsit traseu: E__________________
8. REZULTATUL OBSERVATIILOR:
Punctul de Directia Distant Nr. din care:
Nr. (N,S,E,V a Unghi panta
observatie exemplar Or Tineret < 1
crt. ) (m) vizualizare M F
GPS e a an
N______________
1 E______________
N______________
E______________
2 _
N______________
E______________
3 _
4 N______________
E______________
_
N______________
E______________
5 _
9. ALTE OBSERVAŢII
Observatii pe traseu
Cantitatea de Alte
Nr. Densitatea Densitatea
Punctul de observaţii Ora sare (grame) observaţ
Crt. excrementelor urmelor (grupuri)
* ii
(grupuri) ** ***
N__________________
1 E__________________
N__________________
2 E__________________
N__________________
3 E__________________
N__________________
4 E__________________
N__________________
5 E__________________
ALTE ANIMALE OBSERVATE
Alte
observaţ
Locaţia GPS Ora Specia M F Tineret N TOTAL ii
1
2
3
4
5
TOTAL
Notă:
* - Se va cântări cantitatea de sare din sărărie (doar de catre reprezentanţii gestionarilor fondurilor cinegetice);
** - Se vor nota grupurile de excremente gasite pe traseu;
***- Se vor număra urmele găsite pe traseu;
N.I. Exemplar cu sexul neidentificat
10. OBSERVATOR
1. Nume prenume, funcţia, semnătură,………………………………………………………..

asemenea există câteva secțiuni deschise, în care se completează valori rezultate din teren.
Metodologia presupune descrierea locației, evaluarea habitatului, a presiunilor și
amenințărilor și încadrarea prezenței speciei în două categorii: N (negativ, fără semnalarea
prezenței) și P (pozitiv).
meteo extreme (precipitații abundente, ceață).
- campaniile de colectare a datelor din teren se vor desfăşura anual în două perioade: în
iunie (în perioada de formare a ciopoarelor de vară – femele, iezi şi tineret) şi octombrie-
noiembrie (în timpul alergatului – ciopoare adunate de masculii dominanţi şi masculi în căutare
de ciopoare);
- intervalul optim de monitorizare prin observaţii directe este perioada alergatului,
atunci când alături de ciopoare se regăsesc şi ţapii maturi; exemplarele sunt prezente mai ales
în golul alpin;
- momentul în care au loc campaniile de colectare a datelor din teren necesită condițiile
meteo favorabile posibilității de parcurgere transectelor și cu vizibilitate sporită;
- se va urmări cu precădere sincronizarea parcurgerii transectelor cu intervalele de
hrănire ale exemplarelor; acestea se observă cel mai bine dimineaţa de la răsărit până în jurul
orelor 11, apoi după-amiază, începând cu orele 15, până când se înserează.
Fișa de evaluare a stării de conservare a speciei pe plot insumează datele din fișele
completate pentru transectele de monitorizare și include toți parametrii care sunt necesari
pentru realizarea raportării finale. Acesta este completată de expert prin cuantificarea fiecaruia
dintre parametri descriși la capitolul de mai jos.
Parametri evaluați
La nivel de plot, parametrii evaluați sunt cei care intervin la raportarea stării de
conservare pe plot monitorizat și ulterior la nivel național. Dintre aceștia cei mai importanți
sunt:
1 Areal de distribuţie Suprafaţa ocupată în plot din habitatul propice
speciei
2 Populaţie Mărimea populaţiei
Reproducere
Boli
Consangvinizare
3 Habitatul speciei Conectivitatea
Vegetație crescută și fără deranj antropic
Zona de adăpost pe timp de iarnă
Structura vegetaţiei

biogeografică și național se utilizează rețeaua ETRS LEA 10x10km. Întrucât numărul total de
cvadrate care se suprapun peste arealul speciei este foarte mare s-a ales metoda de eșantionaj.
Pentru obținerea eșantionului de 10%, se utilizează o eșantionare stratificată prin care s-au
extras suprafațe de probă cu diferite densități populaționale.

Pentru specia Rupicapra rupicapra metodologia prevede alegerea transectelor de
colectare a informației din teren situate cât mai eficient în funcție de configurația terenului.
Principalele criterii care se urmăresc în alegerea transectelor sunt accesibilitatea,
favorabilitatea din punctul de vedere al vizibilității, în zonele cu condiții optime de trai pentru
determinarea prezenței speciei.

datele înscrise în fișele completate pentru transectele evaluate.
Pentru atributele legate de tendințe se consultă valorile indicate le primele evaluări pentru a se
identifica directia tendinței.

conservare.
Efectivul populației se estimează în prima fază pe suprafețe de probă (cvadrat de
10x10km), iar ulterior se extrapolează la nivel de regiune biogeografică.
Pentru a evita supraestimarea și pentru limitarea erorilor de estimare s-a ales varianta ca pentru
fiecare transect evaluat să se consemneze efectivul funcție de poziție astfel încât la finalul
campaniei de monitorizare pe fiecare plot să se realizeze o corelare între date (unde este cazul)
între transectele/echipele vecine.
Pentru plot se însumează efectivele identificate/estimate pe transectele de monitorizare,
stabilindu-se o valoare de referință. La monitorizările ulterioare se vor utiliza aceleași locații
în condiții meteo cât mai asemănătoare, pentru a putea fundamenta științific concluziile
referitoare la tendințele populației. Pentru plot se însumează efectivele identificate/estimate în
punctele de monitorizare principale sau facultative, stabilindu-se o valoare de referință. La
monitorizările ulterioare se vor utiliza acelea și locații în condiții meteo cât mai asemănătoare,
pentru a putea fundamenta științific concluziile referitoare la tendințele populației.
Estimarea mărimii populației de capră neagră la nivel de bioregiune se va face prin

unde,
- abaterea standard a populaţiei (direct dependent) şi
- probabilitatea de garantare a rezultatelor (direct dependenta)
- mărimea eşantionului (invers dependenta)

unde,
Valoarea zα/2 se regaseste din tabelul legii de distribuţie normale şi depinde de nivelul de
Nivelul de încredere sau probabilitatea utilizată de regulă în cercetările populationale şi în
α = 1-0.95 = 0.05

1.10. Protocolul de monitorizare a stării de conservarea pentru specia Bison bonasus

ETRS LEA de 10x10km. Întrucât suprafața arealului speciei este foarte extinsă colectarea
Pentru zimbru eșantionul conține 5 cvadrate, repartizate în bioregiunea alpină după cum
urmează:

Alpin 4
Continental 1
Total 5
Pentru fiecare cvadrat (plot) suprapus cu zone închise (țarcuri), se va realiza o

inventariere totală a exemplarelor de zimbru, atât prin observații directe cât și prin informațiile
furnizate de administrator. În cazul cvadratelor (ploturi) unde exemplarele de zimbru se afă în
regim de semi-libertate și libertate se stabilesc transectele principale de monitorizare care
trebuie plasate în zonele cele mai importante din punct de vedere al șanselor de observare
directă a exemplarelor. Transectele trebuie răspândite relativ uniform pe întreaga suprafață a
cvadratului, pentru a surprinde cât mai multe informații de pe cuprinsul acestuia, în funcție de
configurația terenului. Se recomandă ca transectele să fie dispuse în zonele cu vizibilitate cât
mai cuprinzătoare, inclusiv a punctelor de hrănire amplasate. Pentru exemparelele de zimbru,
în ambele cazuri se poate realiza o inventariere totală.
Colectarea datelor este indispensabil legată de suportul cartografic, din faza de
colectare a datelor din teren și respectiv analiza, prelucrarea și interpretarea acestora.
diverse programe, care furnizează și informații legate de locația operatorului. Se pot utiliza și
hărți topografice sau imagini satelitare pe suport fizic (printate).
Fișa de teren
Pentru colectarea datelor din teren s-a elaborat două formulare, unul pentru datele
culese din fiecare transect de monitorizare și altul pentru centralizarea datelor la nivel de plot
de monitorizare.
Aceasta se completează pentru fiecare transect parcurs. În acest mod pentru fiecare
cvadrat vor exista un număr cuprinzător de fișe de teren, din care, la final se va extrage
informația necesară pentru completarea formularului de evaluare a stării de conservare aferent
plotului.
Fișa de teren
JUDETUL…………………………
Ocolul Silvic…………………………………….
Fondul de vanatoare: nr. …… denumirea………………………………..
Suprafața:………………..ha, din care :
FIȘA DE TEREN
pentru monitorizare zimbru
1. DATA: ziua…………luna……………………anul…………............………;
2. ORA: inceperii……………..,incheierii………………;
3. CODUL TRASEULUI ȘI LUNGIMEA:…………………………….............;
4. LOCAȚIA TRASEULUI:..........................................................................;
5. STAREA TIMPULUI:
N__________________
6. Locație GPS inceput traseu: E__________________
N__________________
7. Locație GPS sfârșit traseu: E__________________
8. REZULTATUL OBSERVATIILOR:
Directia Distanta din care:
Nr. Punctul de observatie (N,S,E,V (m) Unghi panta Nr.
crt. GPS ) vizualizare exemplare Or M F Tineret <
a 1an
N_________________
1 E_________________
N_________________
2 E_________________
N_________________
3 E__________________
9. ALTE OBSERVAȚII
Observatii pe traseu
Punctul de Alte
Nr. crt. Ora **Densitatea excrementelor ***Densitatea urmelor
observatii observatii
(grupuri) (grupuri)
N_______________
___
E________________
1 __
N_______________
___
E________________
2 __
N_______________
___
E________________
3 __
ALTE ANIMALE OBSERVATE
Or Alte
Locatia GPS a M F Tineret NI TOTAL observatii
2
3
TOTAL
10. OBSERVATOR

asemenea există câteva secțiuni deschise, în care se completează valori rezultate din teren.
Metodologia presupune descrierea locației, evaluarea habitatului, a presiunilor și
amenințărilor și încadrarea prezenței speciei în două categorii: N (negativ, fără semnalarea
prezenței) și P (pozitiv).
meteo extreme (precipitații abundente, ceață).
- campaniile de colectare a datelor din teren se vor desfăşura anual în două perioade: în
iunie (în perioada de fătare – femele şi tineret) şi iulie-septembrie (în timpul împerecherii –
pentru toate categoriile de sex și vârstă);
- momentul în care au loc campaniile de colectare a datelor din teren necesită condițiile
meteo favorabile posibilității de parcurgere transectelor și cu vizibilitate sporită;
- se va urmări cu precădere sincronizarea parcurgerii transectelor cu intervalele de
hrănire ale exemplarelor; acestea se observă cel mai bine dimineaţa de la răsărit până în jurul
orelor 11, apoi după-amiază, începând cu orele 15, până când se înserează.
Fișa de evaluare a stării de conservare a speciei pe plot însumează datele din fișele
completate pentru transectele de monitorizare și include toți parametrii care sunt necesari
pentru realizarea raportării finale. Acesta este completată de expert prin cuantificarea fiecăruia
dintre parametri descriși la capitolul de mai jos.
Parametri evaluați
La nivel de plot, parametrii evaluați sunt cei care intervin la raportarea stării de
conservare pe plot monitorizat și ulterior la nivel național. Dintre aceștia cei mai importanți
sunt:
Bolile populației
Consangvinizare

Conectivitatea
4 Presiuni şi ameninţări Agricultura – păşunat
Boli
Consangvinizare

biogeografică și național se utilizează rețeaua ETRS LEA 10x10km. Întrucât numărul total de
cvadrate care se suprapun peste arealul speciei este foarte mare s-a ales metoda de eșantionaj.
Pentru specia Bison bonsaus, eșationul cuprinde un număr de 5 ploturi.

Pentru specia Bison bonasus metodologia prevede alegerea transectelor de colectare a
informației din teren situate cât mai eficient în funcție de configurația terenului. Principalele
criterii care se urmăresc în alegerea transectelor sunt accesibilitatea, favorabilitatea din punctul
de vedere al vizibilității, în zonele cu condiții optime de trai pentru determinarea prezenței
speciei. Astfel, se va aplica metoda de colectare a datelor este prin eșantionaj.

Metoda de inventariere integrală este aplicabilă în cazul speciei Bison bonasus, în cazul în
care exemplarele se află în țarcuri. Metoda presupune inventarierea integrală a tuturor
exemplarelor, pe clase de vârstă și sex.
Metodologia de colectare a datelor prin eşantionaj
Metoda transectelor-aplicată în cadrul proiectului presupune prelevarea de date la nivel de
cvadrat prin aplicarea unui eșantionaj bazat pe o rețea ETRS LAEA 10x10 km, în cazul în care
specia Bison bonasus se află în regim de libertate. Fiecare suprafață de monitorizare, în funcție
de conformația terenului va cuprinde o serie de 3 transecte a câte minim 3 km, ce vor viza
principalele văi, fânețe și poieni. Această reapartizare se va face uniform la nivel de plot;
transectele vor fi alese în așa fel încât să conțină zone cu promontorii/puncte cu vizibilitate de
ansamblu.
Metoda capcanelor foto - opțional în cadrul proiectului
Metoda capcanelor foto constă în amplasarea unor camere foto în cadrul zoneide studiu și
obținerea de fotografii cu indivizi din specia țintă. Metoda este foarte puțin invazivă, poate fi
folosită pentru colectarea de informații pe termen lung privind comportamentul animalelor,
permite stocarea informațiilor nealterate pe termen lung, înregistrarea mai multor specii (pentru
studiile de biodiversitate), analiza dimensiunilor și a trofeelor (în cazul speciilor de interes
cinegetic) (Pop et al., 2013). Metoda permite obținerea de informații privind un număr minim
de indivizi în zona de studiu, identificarea unităților reproductive și prin aplicarea modelelor
de prezență/absență pot fi obținute valori privind abundența specie țintă.
Pentru completarea fișei de monitorizare a stării de conservare pe plot se însumează datele

înscrise în fișele completate pentru transectele evaluate.
Pentru atributele legate de tendințe se consultă valorile indicate la primele evaluări pentru a se
identifica directia tendinței.

conservare.
Efectivul populației se estimează pe suprafețe de probă (cvadrat de 10x10km), iar
ulterior se integrează la nivel de regiune biogeografică.
ca pentru fiecare transect evaluat să se consemneze efectivul funcție de poziție astfel încât la
finalul campaniei de monitorizare pe fiecare plot să se realizeze o corelare între date (unde este
cazul) între transectele/echipele vecine.
Pentru plot se însumează efectivele identificate pe transectele de monitorizare,
stabilindu-se o valoare totală. La monitorizările ulterioare se vor utiliza aceleași locații în
condiții meteo cât mai asemănătoare, pentru a putea fundamenta științific concluziile
referitoare la tendințele populației. Pentru plot se însumează efectivele identificate în punctele
de monitorizare principale stabilindu-se o valoare de referință. La monitorizările ulterioare se
vor utiliza acelea și locații în condiții meteo cât mai asemănătoare, pentru a putea fundamenta
Estimarea mărimii populației de zimbru la nivel de bioregiune se va face prin
însumarea datelor colectate la nivelul unităților primare de probă.
Numărul de exemplare la nivel de plot se va face prin analiza integrată a numărului de
exemplare estimat la nivel de punct/transect, analizând și mărimea medie a teritoriului unui
individ și a mărimii suprafeței habitatului favorabil la nivel de plot exprimată procentual.

Designul programului de prelevare în vederea estimării mărimii populațiilor pentru mai

multe specii (în cazul nostru pentru 10 specii de mamifere de importanță Europeană) este
întotdeauna mult mai complexă decât pentru o singură specie. Este important să se recunoască
faptul că designul programului de prelevare pentru mai multe specii va fi întotdeauna un
compromis.
Acest lucru se datorează în special faptului ca specii diferite au abundenţe diferite şi
au și distribuţii geografice diferite. Atunci când programul de prelevare se realizeaza doar
pentru o singură specie, este posibilă adaptarea atât a dimensiuniieşantionului cât şi a strategiei
de eşantionare a parametrilor populaţiei.. În programele multispecii aceşti parametri sunt
adesea destul de diferiti. Prin urmare, speciile rare pot necesita un eşantion foarte mare sau
unităţi mari de eşantionare pentru a obţine date suficiente astfel încât să permită detectarea
eventualelor modificări numerice ale populației. În schimb, o specie des întâlnită (comună) ar
putea avea nevoie de un eşantion mult mai mic, pentru a detecta aceeași modificare numerică
populaționlă. . În cazul în care două specii sunt incluse într-un program unic de monitorizare,
folosind o strategie de eşantionare, se poate ajunge la unuldin cele trei rezultate:
a) În cazul în care este ales un eşantion mic, care este adecvat pentru speciile comune (cu
număr mare de exemplare), atunci speciile rare vor fi sub-eşantionate. Ca urmare se va
exclude posibilitatea detectării eventualelor modificări numerice ale speciilor rare;
b) În cazul unui eşantion suficient de mare, ales astfel pentru a detecta modificările
survenite în timp (10-15 ani) pentru speciile rare speciile comune vor fi supra-
eşantionate. Ca urmarevor fi consumate eforturi inutile pentru detectarea modificărilor
numerice ale speciilor comune;
c) Dimensiunea eşantionului s-ar putea situa între aceste două limite, astfel încât să fie
prea mic pentru a detecta o modificare numerică a speciilor rare şi prea mare pentru a
detecta modificarea numerică a speciilor comune.
Ca atare pentru cele 10 specii de mamifere este propusă o strategie de prelevare
individualizată pentru fiecare specie în parte. Totodată a fost realizată gruparea ploturilor având
în vedere distribuția comună a anumitor grupe de specii: (I) Canis lupus, Canis aureus, (II)
Ursus arctos, (III) Lutra lutra, (IV) Lynx lynx, Felix sylvestris etc, realizându-se astfel o
optimizare a programului de monitorizare.
Pe baza analizei datelor existente sub forma raportarilor pe fondurile de vanatoare au
fost realizate harti ale distributiei pentru un numar de 6 specii: Canis lupus, Canis aureus,
Ursus arctos, Lynx lynx, Felis silvestis, Rupicapra rupicapra.
Distribuțiile spațiale ale speciilor (figurile 1-10) au rezultat în urma utilizării datelor
furnizate de fondurile de vanătoare pentru anul 2006. Datele brute furnizate (numărul de
indivizi ale diferitelor specii) au fost redistribuite utilizând media ponderată pe suprafață pentru
fiecare fond de vanătoare și specie în parte. Acest lucru a permis trecerea de la raportarea pe
suprafața fondului de vanătoare la raportarea pe suprafața reprezentată din ploturi cu
dimensiunile de 10/10 km2 in suprafata de 100 km2. Metodele utilizate pentru determinarea
numărului de indivizi din fiecare specie au presupus, până acum, determinarea totală a
numarului de indivizi, folosind diferite metode (de la identificarea urmelor, a peletelor,
observații directe, observații și estimări ale numarului de female și a ratei de reproducere etc).
În unele cazuri (cum se întamplă pentru capra neagra) determinarea s-a realizat prin observații
directe, pe creste și vai lipsite de vegetație (râpe, stâncării etc). Ca urmare alocarea utilizand
media ponderată pe suprafața nu a putut fi aplicată în acest caz. Pentru alte specii determinarea
numarului de piețe de monitorizare s-a realizat astfel încăt să se asigure un număr minim de
10% din suprafața totală a distribuției speciei, la nivel național.
Datele astfel rezultate au fost analizate pentru a realiza un plan de monitorizare adecvat,
în funcție atît de obiectivele Directivei Habitate, cât și de resursele disponibile (personal,
resurse de timp, resurse financiare). Programul de monitorizare, presupune, estimarea
numarului de indivizi pentru cele 10 specii, desfașurată pentru prima data la nivel national cu
metode standardizate. Pentru cele 10 specii se va realiza nu numai estimarea mărimii
populațiilor ci și evaluarea stării de conservare a acestora, în baza art. 17 al Directivei Habitate.
Analiza statistică a datelor disponibile

Pentru un număr de 7 specii (enumerate anterior) au fost disponibile date ce au permis dezvoltarea
programului de monitoring la nivel național dar urmărind fiecare regiune biogeografica și specie
în parte. Datele au permis realizarea distribuției statistice a speciilor în cadrul fiecărei regiuni
biogeografice, utilizându-se pentru aceasta densitățile numerice calculate pe unitățile de
eșantionare primară (UEP) - piețe de probă (10X10 km2) (Figurile 1-9 însoțite de Tabelele 1-9).
1. Castor fiber
Regiune biogeografică Castor

fiber
Alpină 18
Pontică 0
Continentală 11
Panonică 2
Stepică 7
Nr. total piețe de probă 38
Tabelul 1. Distributia piețelor de probă de

monitorizare pentru specia Castor fiber
Figura 1. Distribuția, densitatea numerica si amplasarea

piețelor de probă pentru specia (Castor fiber)
2. Lutra lutra
egiune biogeografica Lutra

lutra
Alpina 70
Pontica 6
Continentala 84
Panonica 20
Stepica 34
Nr. total piețe de 214
probă
Figura 2. Distribuția, densitatea numerica si amplasarea piețelor Tabelul 2. Distribuția piețelor de

de probă pentru specia (Lutra lutra) probă de monitorizare pentru specia
Lutra lutra
3. Nurcă (Mustela lutreola)
Regiune Mustela
biogeografica lutreola
Alpina 4
Pontica 1
Continentala 6
Panonica 3
Stepica 5
Nr. total piețe de 19
probă
Figura 3. Distribuția, densitatea numerica si amplasarea piețelor Tabelul 3. Distribuția piețelor de probă de
de probă pentru specia (Mustela lutreola) monitorizare pentru specia Mustela lutreola
4. Lup (Canis lupus)
Regiune Canis
biogeografica lupus
Alpina 69
Pontica 0
Continentala 41
Panonica 3
Stepica 4
Nr. total piețe de
probă 117
Figura 4. Distributia, densitatea numerica si amplasarea Tabelul 4. Distribuția piețelor de probă

piețelor de probă pentru specia Canis lupus pentru specia Canis lupus
5. Șacal (Canis aureus)
Regiune biogeografica Canis

aureus
Alpina 1
Pontica 3
Continentala 24
Panonica 5
Stepica 35
Figura 5. Distributia, densitatea numerica si amplasarea piețelor Tabelul 5. Distribuția piețelor de probă
de probă pentru specia Canis aureus pentru specia Canis aureus
6. Urs brun (Ursus arctos)
Regiune biogeografica Ursus arctos

Alpina 67
Pontica 0
Continentala 16
Panonica 0
Stepica 0
Figura 6. Distributia, densitatea numerica si amplasarea Tabelul 6. Distribuția piețelor de probă pentru
piețelor de probă pentru specia Ursus arctos specia Ursus arctos
7. Râs (Lynx lynx)
Regiune biogeografica Lynx lynx
Alpina 66
Pontica 0
Continentala 22
Panonica 2
Stepica 0
Figura 7. Distributia, densitatea numerica si Tabelul 7. Distribuția piețelor de probă pentru

amplasarea piețelor de probă pentru specia Lynx lynx specia Lynx lynx
8. Pisică sălbatică (Felis silvestris)
Regiune biogeografica Felis

silvestris
Alpina 60
Marea Neagra 3
Continentala 79
Panonica 15
Stepica 20
Nr. total ploturi 177
Figura 8. Distribuția, densitatea numerică și Tabelul 8. Distribuția piețelor de probă pentru specia
amplasarea piețelor de probă pentru specia Felis Felis silvestris
silvestris
9. Capră neagră (Rupicapra rupicapra)
Regiune Rupicapra
biogeografica rupicapra
Alpina 13
Marea Neagra 0
Continentala 0
Panonica 0
Stepica 0
Nr. total piețe de
probă 13
Figura 9. Distribuția, densitatea numerică și amplasarea Tabelul 9. Distribuția piețelor de probă

piețelor de probă pentru specia Rupicapra rupicapra pentru specia Rupicapra rupicapra
10. Zimbru (Bison bonasus)
Extinct în sălbăticie, prezent în captivitate și semilibertate.
Regiune biogeografica Bison bonasus

Alpina 4
Panonica 0
Continentala 1
Panonica 0
Stepica 0
Figura 10. Distribuția, densitatea numerică și amplasarea Tabelul 10. Distribuția piețelor de probă
piețelor de probă pentru specia Bison bonasus pentru specia Bison bonasus
Selectarea metodelor de monitorizare
Pentru selectia metodelor sau in cazul nostru a grupelor de metode au fost avute in
vedere o serie de criterii: a) caracteristicile speciilor ce urmeaza a fi monitorizate; b)
necesitatea estimării mărimii populațiilor speciilor vizate cu precizarea încrederii de estimare
și a erorilor de estimare c) necesitatea estimării stării de conservare, c) necesitatea urmăririi
în timp a modificărilor ce pot afecta diferitele populații; d) resurse limitate (atât de timp,
financiare, cât și umane); e) caracteristicile diferitelor ecosisteme și necesitatea utilizării unor
metode/set de metode standardizate; f) tipul de analiză a datelor.
Speciile de mamifere au fost grupate astfel:
Nr.crt Specii grupate in functie de metodele de determinare a marimii populatie

1 Castor fiber, Lutra lutra, Mustela lutreola
2 Canis lupus,Canis aureus,Ursus arctos, Lynx lynx, Felis silvestris
3 Rupicapra rupicapra
4 Bison bonasus
Metode de monitorizare
Operaționalizarea conceptului de stare de conservare favorabilă pentru mamifere a fost
în mod constant adusă în discuție de la intrarea în vigoare a directivei 92/43/CEE privind
conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Un astfel de demers a
fost realizat și de Linnell, 2008 care menționează un numar de 8 criterii care trebuie indeplinite
simultan pentru ca o specie de mamifere să prezinte o stare de conservare favorabila, astfel:
Criteriul 1: "Datele cu privire la dinamica populației pentru specia respectivă indică faptul că
specia se menține se poate mentine pe termen lung ca o componentă viabilă a habitatelor sale
naturale" (articolul 1 litera (i)). Interpretarea acestui articol pe baza datelor de monitorizare
trebuie sa indice ca populația este stabilă sau are o tendință de creștere. Sunt permise in acest
context ușoare reduceri ale mărimii populației în cazul în care acesta este un răspuns la
schimbările în densitatea prazii sau calitatea habitatului care nu sunt cauzate de acțiunea umana
directa, cu excepția cazului în care se aplică derogari. Toate segmentele populației ar trebui să
aibă tendințe stabile sau pozitive, și nu doar populația ca un întreg.
Criteriul 2: "Aria naturala de extindere a speciei nu se reduce și nici nu este probabil să se
reducă in viitorul previzibil" (articolul 1 litera (i)). Interpretarea acestui criteriu conduce la
faptul ca aria de distributie a populatiilor speciilor de mamifere trebuie sa fie stabilă sau în
creștere.
Criteriul 3: "Există, și, probabil, va continua să existe un habitat suficient de mare pentru a
menține populațiile pe termen lung" (articolul 1 litera (i)). Interpretarea acestui criteriu conduce
la necesitatea existentei unui habitat sau complexe de habitate care sa aiba o calitate și
continuitatea habitatului să fie suficientă pentru a permite existenta speciei, habitat care sa fie
stabil sau sa prezinte o tendință de creștere.
Criteriul 4: „Marimea populației și arealul sunt egale sau mai mari decât atunci când Directiva
Habitate a intrat în vigoare.”
Criteriul 5: Mărimea populației de referință a fost atinsa. Populatia de referinta se stabileste la

valori mai mari decat cele considerate viabile potrivit criteriilor D4 si E5 ale IUCN.
Criteriul 6: „Arealul favorabil este ocupat.”
Criteriul 7: „Conectivitatea în și dintre populații este menținută sau crește.”
Criteriul 8: "Statele membre se angajează să dezvolte un sistem de supraveghere a stării de
conservare a habitatelor și speciilor menționate la articolul 2 în special cu privire la habitatele
naturale și speciile prioritare "(articolul 11) și" Statele membre stabilesc un sistem de control
al capturii și uciderii accidentale a animalelor din speciile enumerate în Anexa IV (a) "(articolul
12.4).”
Criteriile 1-8 au stat la baza identificarii parametrilor ce au fost propusi sa fundamenteze
sistemul de monitoring pentru stabilirea starii de conservare a speciilor de mamifere de interes.
Metodele prezentate în acest ghid nu sunt metode noi, ele fiind utilizate de multă vreme
în cercetările/monitorizarea populațiilor diferitelor specii, printre care și a populațiilor de
mamifere. Unele dintre metode implică captura animalelor, cu scopul determinării acestora,
măsurării, cântăririi, marcării (pentru studiile de marcare/recapturare) etc. în teren, ulterior
acestea fiind eliberate. În aceste condiții, devine posibilă determinarea unor parametri
importanți în determinarea starii de conservare a populașiilor de interes: vârsta, sexul, starea
de sănătate, eventual paraziți, microhabitatul din care au fost capturate etc.
În afara de aceste metode (denumite generic directe) există o gamă largă de metode
indirecte de cercetare/monitorizare, bazate pe analiza urmelor lăsate de mamifere în mediul lor
de viaţă. Acestea permit nu numai detectarea prezenţei speciilor (în cazul celor rare), ci şi
estimări ale abundenţei acestora precum şi obţinerea unor date privind diferite aspecte ale
biologiei sau ecologiei lor.
Alte metode (cele mai multe) nu necesita capturarea mamiferelor, datele fiind obtinute
prin observaţii vizuale sau audio (cum sunt cele obținute pentru lup).
Un alt tip de date, care privesc în special deplasările animalelor, sunt obţinute prin
utilizarea telemetriei (radiolocaţie).
În mod concret selectarea metodei/lor de cercetare/monitorizare se realizeaza pe baza
trăsăturilor speciilor urmărite (mediul de viaţă, talie, comportament), de resursele disponibile
(timp, financiare, specialisti) si de obiectivele programului de monitoring.
Pentru monitorizarea stării de conservare a speciilor de mamifere de interes conservativ
din România se respectă plasarea pieţelor de probă după o grilă a cărei celule au dimensiunea
de 10 X 10 km, cu acoperire naţională; aceasta grilă a fost folosită la realizarea calculelor
privind necesarul numeric de pieţe de probă. Astfel, la nivel naţional există 2389 de celule 10
X 10 km.
1) Calcularea numărului total de specii prezente pe unitatea de referinţă (bogăţia specifică);
2) Calcularea indicelui de diversitate Simpson (Simpson 1949) pe fiecare unitate de referinţă;
3) Clasificarea numărului de exemplare din fiecare specie şi a valorii indicelui de diversitate în
patru clase de mărime pe baza algoritmului lui Jenks (Jenks 1967);
4
D - Marimea populatiei trebuie sa fie mai mare de 250 exemplare mature;
5
E – Analiza cantitative arata ca probabilitatea de extinctie in salbaticie este de cel putin 10% in urmatorii 100
ani
4) Gruparea speciilor în funcţie de metoda de monitorizare în teren în vederea optimizării

numărului de ploturi ce urmează a fi investigare.
5) Stratificarea spaţială a fiecărei regiuni biogeografice
Înainte de a începe un efort pe scară largă pentru monitorizarea populatiilor de
mamifere, este necesar să se analizeze scopul si obiectivele programului de monitoring și, pe
această bază să se decidă cu privire la precizia și acuratețea necesare (Lancia et al, 1994;
Zielinski și Stauffer, 1996).
Precizia (cât de grupate sunt valorile estimate fața de valorile așteptate), acuratețea (cât
de apropiate sunt valorile estimate fața de mărimea reala a populației), puterea (probabilitatea
de respingere a ipotezei nule (adevarate) atunci când aceasta este de fapt falsă și ar trebui să fie
respinsă), mărimea eșantionului, sunt elemente de design ale programului de monitorizare care
ar trebui să fie luate în considerare înainte de implementarea efectiva a acestuia (Peterman,
1990, Reed & Blaustein, 1997; Van Strien și colab., 1997).
Parametri monitorizaţi
Starea de conservare a unei specii presupune evaluarea stării de conservare din punct de vedere
al următorilor parametri:
x Areal de distribuție
x Populație (mărimea populaţiei speciei);
x Perspectivele viitoare ale speciei
În vederea evaluării stării de conservare pentru fiecare dintre speciile prezentate se va urmări
determinarea a cât mai multor parametri (dar cel putin câte unul din fiecare atribut), pentru
fiecare atribut de stare, astfel:
Nr. Atribute ale stării de Parametrii Parametrii suplimentari

conservare
Suprafaţa ocupată din habitatul
propice speciei
Tendinta
2 Populaţie Mărimea populaţiei, abundenţa Dinamica populaţiei (intrări/ieşiri)
(număr de indivizi/10000ha) Boli
Tendința populației Diversitatea genetică (în studiile
viitoare)
3 Habitatul speciei Suprafața Conectivitatea
Calitatea Menţinerea cerinţelor de hrană
4 Perspectivele Agricultura – păşunat
viitoare ale speciei Activităţi forestiere
(Presiuni şi Producţie de energie
ameninţări) Reţea de transport
Urbanizare
Braconajul/Extragere resurse
biologice
Pentru fiecare din aceste atribute este necesară identificarea valorilor prag a fiecărui
parametru, astfel:
i) Favorabil
ii) Nefavorabil inadecvat
iii) Nefavorabil rău
iv) Necunoscut
Pentru aceasta este necesară compararea cu o stare definită ca stare de referință.
Valorile de referinţă pentru starea favorabilă stau la baza metodologiei de evaluare a stării de
conservare a speciilor. Cu alte cuvinte, metodologia de evaluare a stării de conservare a
speciilor presupune utilizarea unor valori prag pentru suprafaţa și caracteristicile habitatului
acesteia şi pentru mărimea populaţiei speciei exprimată ca densitate, pentru a putea aprecia
dacă aceşti parametri sunt “favorabili” sau “nefavorabili”, respectiv “nefavorabil-inadecvat”
sau “nefavorabil-rău”.
Fiecărei clase i se mai adaugă și o evaluare a tendinței (negativă sau pozitivă). O parte
din acești parametrii se determină prin activități specifice în teren iar o alta parte se determină
prin integrarea și sinteza rezultatelor pentru fiecare bioregiune în parte.
Starea de conservare generală se stabiliște prin integrarea individuală a stării de conservare a
speciei din punct de vedere al:
• populaţiei speciei;
• habitatului speciei;
• perspectivelor speciei în viitor.
Evaluarea arealului speciei se realizează doar la nivel național prin integrarea datelor
Strategia prelevărilor de date

În acest scop, ne propunem o strategie de eșantionare în două etape, utilizând o rețea (grid) de
suprafețe de probă (pătrate cu o suprafață de 100 km2) ca unități primare de eșantionare (UEP).
În cadrul fiecărei UEP, se vor amplasa trei transecte de câte 3 km lungime (Unități de
eșantionare secundară UES). Datele provenite din cele 3 transecte sunt, în fapt, datele brute de
monitorizare.
Unitate de eșantionare primară (UEP)

Unitatea primară de eșantionare (UEP) are o suprafata de 100 km2 și, în cele mai multe
cazuri, va conține o serie de habitate. Determinarea mărimii eşantionului se efectuează pornind
de la eroarea de eşantionare, care ne conduce la un interval de valori pe care le poate lua
parametrul la nivelul populaţiei cercetate. Astfel, când vorbim despre media populaţiei pentru
o anumită variabilă, nu putem spune că aceasta este egală cu media calculată la nivelul
eşantionului. Putem însă garanta cu o anumită probabilitate că media la nivelul populaţiei va fi
egală cu media la nivelul eşantionului din care se scade, respectiv la care se adună o eroare,
ceea ce ne conduce la un interval de încredere pentru media populaţiei.
Intervalul de încredere pentru media unei caracteristici la nivelul populaţiei totale se calculează
pe baza relaţiei:
unde,
Eroarea de eşantionare este dependent de:

unde,
Valoarea zα/2 se regăsește din tabelul legii de distribuţie normale şi depinde de nivelul de
Nivelul de încredere sau probabilitatea utilizată de regulă în cercetările populaționale şi în
α = 1-0.95 = 0.05
Abaterea standard a populaţiei (σ) este dată de abaterile valorilor individuale de la medie, fiind
o caracteristică a omogenităţii populaţiei.
Unitatea de eșantionare secundară

Ca unitate de eșantionare secundară se propune utilizarea transectelor cu aceeași
lungime de transect. Pentru aceleași specii, se utilizează aceeași lungime de transect.
Determinarea lungimii transectului trebuie sa fie realizată în teren. Propunerea inițială este de
3-5 transecte de 2-3 km lungime pe fiecare cuadrat de 10/10 km2. Lungimea finală a
transectului va depinde de numărul de determinări pe transect. Datele de distanță și unghiuri
sunt folosite ulterior la estimarea efectivelor reale (Buckland şi colab., 1993).
Pentru determinarea lungimii și a numărului de transecte se propune desfășurarea unui
program pilot pentru fiecare specie în parte.
Eșantionul de mărime ar trebui să fie de cel puțin 40 de apariții (urme, observații
directe), dar rezultate mai bune se obțin dacă se înregistrează între 60 si 80 apariții. În condiȚii
de teren, pe un transect se pot accepta Între 30 - 50 întâlniri (cu menționarea speciei și a
distanței până la observare față de transect) pentru ca datele sa fie interpretabile (Burnham et
al. 1980). Deși corect din punct de vedere teoretic în practică, astfel de valori sunt greu, dacă
nu chiar imposibil de obținut.
Pentru estimarea densității pe un transect se va utiliza formula lui Hedley si Buckland,
2004.
Unde n – numărul de detectări

L- lungimea transectetului
– ½ din lățimea de observare (observațiile se fac pe transect stânga dreapta, 30 m)
Agregarea datelor necesare evaluării stării de conservare la nivel de bioregiune se va

face pornind de la nivelul fiecărei unități de eșantionare secundară. Datele necesare evaluării
parametrilor din atributele specifice stării de conservare se vor agrega standardizat astfel încât
la nivelul fiecarei unităti de eșantionare primară să se poată stabili starea de conservare a
speciei. Standardizarea se va face separat, pentru fiecare parametru specific atributelor din
evaluarea stării de conservare astfel încât în fișa finală de evaluarea a stării de conservare pe
bioregiune să putem să cumulăm direct și proporțional toate caracteristicile tehnice ale tuturor
parametrilor
2.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al arealului de
distribuție
Suprafata arealului se determina prin utilizarea instrumentului Range tool realizat de
Centrul Tematic European pentru Biodiversitate (ETC-BD) si Agentia Europeana de Mediu
(EEA). Pentru aceasta se utilizeaza datele de prezenta in fiecare plot si o zona tampon
(considerata ca „home range”) caracteristica fiecarei specii sau grup de specii.
Suprafața ocupată din habitatul propice speciei (procent ocupat din total suprafata
plot): se determină în GIS. Analiza se realizează la nivelul fiecărei bioregiuni prin integrarea
rezultatelor de prezenţă/absenţă, a datelor privind habitatele în care este prezentă specia.
Statut de prezență al speciei (Prezenta in plot poate fi: Raspandita, Marginala si
Izolata): se determină în funcție de observațiile din teren. Informaţiile spaţiale privind
distribuţia speciei vor fi înregistrate cu ajutorul GPS-ului, pentru a fi încorporate în baza de
date.
Tendința de distribuție : Creşte (+): Stabilă (0): (-) Descreşte: Necunoscut. Analiza se
realizează la nivelul fiecărei bioregiunii, pe baza analizei variaţiilor suprafeţei ocupate de
specie în timp (pe termen scurt/termen lung conform cerinţelor de raportare).
În vederea calculării suprafeței arealului speciei se va utiliza harta de distribuție pe baza
setului de date cvadrate de 10x10km în care specia este înregistrată sau estimată ca fiind
prezentă, obținut prin programul de monitorizare și din alte surse. Arealul se calculează pe baza
distribuției reale folosind algoritmul standardizat conform ghidului de raportare (range toolkit).
Pentru a putea compara rezultatele la calcularea arealului se va utiliza aceeași mărime medie a
teritoriului (home range ului) pentru fiecare punct de prezență. Ulterior, se elimină cvadratele
care: depășesc granițele țării, se situează în altă regiune biogeografică și cele care nu conțin
habitate specifice speciei.
Tendința arealului arată schimbări în extinderea generală a distribuției speciilor.
Tendința pe termen scurt (12 ani, 2007-2018) a arealului se va analiza prin compararea
rezultatelor monitorizării cu rezultatele perioadei anterioare de raportare pe fiecare suprafață
permanentă (cvadrat de 10x10km) privind prezența/absența speciei.
Compararea datelor de prezență/absență la nivelul cvadratelor evaluate în ambele

perioade de monitorizare oferă indicii privind modificări ale distribuției speciei. Se va calcula
numărul de cvadrate în care specia era prezentă în raportarea anterioară și este raportată absentă
în raportarea actuală, numărul de cvadrate în care specia era absentă în raportarea anterioară și
este raportată prezentă în raportarea actuală, numărul de cvadrate în care nu se înregistrează
modificări privind prezența/absența speciei. Se va evalua pe baza opiniei expertului, luând în
considerare erorile de detectabilitate, direcția de modificare a distribuției speciei la nivel de
bioregiune. În stabilirea tendinței arealului se vor analiza pe baza opiniei expertului datele de
prezență colectate din alte surse (studii, publicații etc.). Aceste date pot să ofere indicii privind
extinderea sau restrângerea ariei de distribuție a speciei, situație în care este posibil să se
impună modificarea planului de monitorizare pentru perioada următoare de raportare. În cazul
în care, modificarea metodologiei de ŵŽŶŝƚŽƌŝǌĂƌĞ ƐĂƵ îmbunătățirea cunoștințelor despre
distribuția speciei sunt motivele care conduc la modificarea ariei de distribuție față de
raportarea anterioară, aceasta nu va fi raportată ca tendință.
În urma analizei se va stabili dacă tendința arealului în perioada raportată a fost:
stabilă / în creștere / în scădere / incertă / necunoscută.
În cazul în care există o modificare a arealului speciei se vor selecta variantele (una sau mai
multe opțiuni) care corespund cauzelor care au condus la această modificare și se va specifica
dacă această diferență se datorează în principal (prin selectarea unei singure variante):
- schimbării reale;
- cunoștințelor îmbunătățite sau datelor mai precise;
- utilizării unei metode diferite.
Evaluarea stării arealului la nivelul regiunii biogeografice se realizează pe baza criteriilor de
evaluare prevăzute în Anexa C a raportului național:
Pentru evaluarea stării trebuie utilizată tendința pe perioada de tendință pe termen scurt.
Matricea de evaluare nu include criterii explicite pentru starea arealului ”U1”. Cu toate acestea,
ținând cont de criteriile pentru „FV” și „U2”, starea arealului ar trebui considerată „U1” dacă:
- se observă o scădere echivalentă cu o pierdere mai mică de 1% pe an; sau
- suprafața este cu mai puțin de 10% sub valoarea de referință favorabilă.
2.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei
Metode pentru mărimea populației

Determinarea abundențelor speciilor de mamifere dintr-o zonă ridică o serie de
probleme generate de faptul că foarte multe specii, nu vor fi detectate, chiar și cu cele mai
avansate metode. Un program de monitoring trebuie să răspundă însă și la o serie de întrebări
mai complexe inclusiv la identificarea tendințelor abundenței diferitelor specii și stabilirea
stării de conservare pentru speciile de interes.
Metodele de monitorizare a abundenței numerice se pot clasifica ca metode indirecte și
respectiv directe (Macdonald et al., 1998a). Astfel, metodele indirecte sunt cele care fac referire
la observarea urmelor lăsate de acestea (amprente pe sol, peleți, urme pe copaci etc) iar cele
directe presupun numararea/observarea directă a animalelor. Metodele indirecte presupun
determinarea urmelor (excremente, urme pe sol sau zăpadă, vegetație afectată), determinarea
si numararea vizuinilor, a sunetelor, sau pot presupune chiar si determinarea pagubelor
inregistrate de populație. Metodele indirecte furnizează, în fapt, doar date despre abundența
relativă și nu despre abundența absolută, existand și cazuri când nu a fost observată o corelație
între numărul de animale existente într-o zonă și abundența relativă determinata prin metodele
enumerate mai sus. Metodele directe presupun observarea directă/numărarea a animalelor
moarte sau a celor vii (capcane sau observare directa).
Una dintre cele mai importante caracteristici ale programului de monitoring pentru
speciile de interes conservativ este necesitatea utilizarii unor metode standardizate cu scopul
detectarii modificarilor si diferentelor intre diferitelor momente de timp cu un anumit grad de
precizie, acuratete și putere (Macdonald et al., 1998a). Protocoalele dezvoltate (sau doar
utilizate si descrise) in cadrul acestui program de monitorizare trebuie mentinute si pentru
sondajele viitoare pentru a permite comparatii in timp intre efectivele/abundetele determinate.
De asemenea starea de conservare trebuie urmarita in timp astfel incat sa se poata stabili
dinamica starii de conservare pentru fiecare specie si zona biogeografica, tot cu ajutorul unor
protocoale standardizate.
Dacă evaluarea mărimii populaţiei speciei în plot nu se face pentru prima dată,
mărimea reevaluată a populaţiei estimate anterior se va face prin precizarea valorilor minimă
şi maximă. Necesitatea reevaluării pleacă de la premiza că odată cu acumularea de date noi,
informaţiile vechi pot fi reevaluate şi îmbunătăţite. Unitatea de măsură utilizată va fi
considerată aceeaşi ca cea utilizată pentru mărimea populaţiei speciei în plot.
Valorile pentru mărimea populației și valoarea de referință în raportarea anterioară au
fost exprimate în număr de indivizi. Având în vedere prevederile ghidului și metodologia de
colectarea a datelor, este necesară conversia datelor colectate din teren sau din alte surse (număr
de indivizi ca unitate de măsură) și raportarea în număr de cvardate de 10x10km. Aceasta
presupune analiza datelor și selectarea acestor cvadrate de 10x10km din aria de distribuție, în
care este certă prezența speciei.
În acest scop, se vor utiliza hărțile privind privind utilizarea terenurilor (CORINE land
cover 2018) la nivel național, harta ariei de distribuție a speciei, datele de prezență/absență
disponibile pe perioada de raportare pentru selectarea cvadratelor de 10x10 km la nivelul
fiecărei regiuni biogeografice.
Calcularea mărimii populației în număr de indivizi se bazează pe estimările privind
numărul minim și maxim de exemplare de vidră pe cvadrat de 10x10km.
Evaluarea stării populației la nivelul regiunii biogeografice se realizează pe baza
criteriilor de evaluare prevăzute în Anexa C a raportului național:
Pentru evaluarea stării trebuie utilizată tendința pe termen scurt.
Matricea de evaluare nu include criterii explicite pentru statutul populației „U1”. Cu toate
acestea, ținând cont de criterii pentru „FV” și „U2”, statutul populației ar trebui considerat
„U1” dacă:
Ͳ Există o scădere moderată echivalentă cu o pierdere mai mică de 1% pe an și mărimea

populației este egală cu sau sub valoarea de referință; sau
Ͳ o scădere mare, echivalentă cu o pierdere mai mare de 1% pe an și mărimea populației
mai mare sau egală cu „populația favorabilă de referință”; sau
Ͳ mărimea populației este cu mai puțin de 25% mai mică față de populația favorabilă de
referință.
Metode de evaluare a stării de conservare a speciei din punctul de vedere al prezentei

populației (în timp)
Se realizează după metodele de determinare a mărimii populației cu stabilirea stării de
conservare în funcție de limitele prevăzute în Anexa II. Încadrarea stării de conservare se
realizează în funcție de observarea prezentei in plot a fiecarei specii in parte.
Metode de evaluare a stării de conservare a speciei din punctul de vedere al dinamicii
populației
Pentru evaluarea starii de conservare a speciei din punct de vedere al dinamicii
populatiei se urmareste in fapt dinamica intrarilor si respecitiv a iesirilor din populatie .Se
urmărește rata de creștere a populației, prin identificarea în teren a puilor și rata mortalității
prin înregistrarea pierderilor. Dinamica populației de determină prin corelarea celor doi
parametri in timp.
Pentru aceasta se urmărește evaluarea reproducerii prin realizarea de observații directe
sau indirecte ale femelor cu pui. Starea de conservare se apreciază conform valorilor prag din
Fișa de Evaluare a Stării de conservare. Se înregistrează doar frecvența de observare a
femelelor cu pui. Dacă este posibil, se notează și numărul puilor identificați.
Pentru evaluarea mortalității se preiau datele din fișele fondurilor cinegetice sau, când
acest lucru este posibil, se identifică numărul de animale (cadavre, carcase etc) din zona
investigată.
Se apreciază conform valorilor prag din Fișa de Evaluare a Stării de Conservare
Metode de evaluare a stării de conservare a speciei din punctul de vedere al bolilor întâlnite
în populație
La exemplarele capturate se urmărește determinarea gradului de infestare cu diferite
epizootii a populației sau în cazul în care acest lucru nu este posibil se preiau date din fișele
fondurilor cinegetice. Se apreciază conform valorilor prag din Fișa de Evaluare a Stării de
Conservare, pentru fiecare specie în parte.
Metode de evaluare a stării de conservare a speciei din punctul de vedere al diversității
genetice a populației
Diversitatea genetică ridicată reprezintă asigurarea viabilității populației pe termen
lung. Un număr ridicat de indivizi dintr-o populație și o diversitate genetică ridicată ajută la
conservarea pe termen lung a speciei, iar împerecherea randomizată a unui număr cât mai
ridicat de exemplare are consecințe în transmiterea informației genetice. Pentru determinarea
diversității genetice se urmăresc parametrii genetici (heterozigotia asteptată, heterozigotia
observata, Fst, numarul efectiv de alele, numărul de alele private) de-a lungul timpului,
comparându-se cu momentul T0 la care s-au raportat pentru prima dată, pentru fiecare specie.
Pentru consangvinizare se urmăresc semnele vizibile (malformatii, albism, trofee deformate
etc). Se apreciază conform valorilor prag din Fișa de Evaluare a Stării de Conservare pentru
fiecare specie în parte.
Metode de evaluare a stării de conservare a speciei din punctul de vedere al tendinţei
mărimii populaţiei speciei
Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei faţă de mărimea reevaluată a populaţiei estimate
anterior sau faţă de mărimea populaţiei estimate în urmă cu 5-6 ani în cazul estimărilor realizate
pentru prima oară în plotul în cauză, se va exprima prin utilizarea simbolurilor:
x ”+” –crescătoare,
x ”-” – descrescătoare,
x ”0” – stabilă,
x ”x” – necunoscută
Pentru ploturile unde exista informatii suficiente se pot utiliza teste statistice (cum este testul
neparametric Mann-Kendall) pentru determinarea tendintei populatiei (Cazacu si colab.,
2014).
2.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Habitatul pentru specii se referă la resursele necesare în toate etapele ciclului de viață
al speciei. Suprafața și/sau calitatea habitatului poate constitui un factor limitativ pentru
menținerea stării de conservare favorabilă a speciei. Evaluarea habitatului pentru specii are în
vedere atât calitatea, cât și suprafața.
În acest scop, se vor utiliza, datele de prezență/absență disponibile pe perioada de
raportare precum și estimările privind suprafața de habitat favorabil ocupată și cele privind
calitatea habitatului speciei la nivelul cvadratelor permanente de monitorizare, la nivel de
regiune biogeografică.
Ca bază cartografică se pot utiliza în extrapolarea rezultatelor hărțile privind utilizarea
terenurilor (CORINE land cover 2018), hărțile de distribuție a speciei.
În urma analizei, prin compararea cu rezultatele raportării anterioare se va stabili, pe
baza opiniei expertului, dacă tendința arealului în perioada raportată a fost:
stabilă / în creștere / în scădere / incertă / necunoscută.
Direcția tendinței trebuie evaluată folosind combinațiile:
ŝƌĞĐƜŝĂ ZĞůĂƜŝĂĐƵƐƵƉƌĂĨĂƜĂͬĐĂůŝƚĂƚĞĂŚĂďŝƚĂƚƵůƵŝ
ƌĂƉŽƌƚĂƚĉ
Stabilă Ambele tendințe sunt stabile
Suprafața „stabilă” / calitatea „stabilă”
Crescătoare Una sau ambele tendințe sunt în creștere sau stabile
Suprafața „în creștere” / calitatea „în creștere”
Suprafața „în creștere” / calitatea „stabilă”
Suprafața „stabilă” / calitatea „în creștere”
Descrescătoare Una sau ambele tendințe sunt în scădere
Suprafața „în scădere” / calitatea „în scădere”
Suprafața „în scădere” / calitatea „stabilă”
Suprafața „în scădere” / calitatea „necunoscută”
Suprafața „stabilă” / calitatea „în scădere”
Suprafața „necunoscută” / calitatea „în scădere”
Necunoscută Cel puțin o tendință este necunoscută și nu scade sau nu există o tendință dominantă
Suprafața „necunoscută” / calitatea „necunoscută”
Suprafața „necunoscută” / calitatea „în creștere”
Suprafața „necunoscută” / calitatea „stabilă”

Suprafața „în creștere” / calitatea „necunoscută”
Suprafața „stabilă” / calitatea „necunoscută”
Suprafața „în creștere” / calitatea „în scădere” (dacă nu sunt disponibile date mai
bune)
Suprafața „în scădere” / calitatea „în creștere” (dacă nu sunt disponibile date mai
bune)
Notă: „necunoscut” din tabelul de mai sus include atât „necunoscut”, cât și „incert”.
Evaluarea stării habitatului speciei la nivelul regiunii biogeografice se realizează pe

baza criteriilor de evaluare prevăzute în Anexa C a raportului național:
Estimarea stării de conservare prin evaluarea conectivității

Stabilirea conectivității se realizează prin utilizarea de metode combinate, reprezentate
de analiza hărților, modele de conectivitate și identificarea în teren a barierelor pentru fiecare
specie în parte. Ca și exemple de astfel de bariere, sunt prezentate:
Nr Specie Exemple de bariere

1 Castor fiber Râuri mari taluzate, microhidrocentrale, zone intensiv agricole, baraje
2 Canis lupus Râuri mari taluzate, autostrăzi și drumuri naționale intens circulate,
zone urbane continue, exploatații miniere, împrejmuiri pe distanțe care
depășesc 2 km.
3 Canis aureus Râuri mari taluzate, autostrăzi și drumuri naționale intens circulate,
depășesc 2 km
4 Ursus arctos Râuri mari taluzate, autostrăzi și drumuri naționale intens circulate,
depășesc 2 km
5 Lutra lutra Râuri mari taluzate, microhidrocentrale, zone intensiv agricole
6 Mustela lutreola Râuri mari taluzate, microhidrocentrale,
7 Lynx lynx Râuri mari taluzate, autostrăzi și drumuri naționale intens circulate,
depășesc 2 km
8 Felis silvestris Râuri mari taluzate, autostrăzi și drumuri naționale intens circulate,
depășesc 2 km
9 Bison bonasus Extinct în natură
10 Rupicapra rupicapra Urbanizare, drumuri circulate în zonele alpine, râuri mari taluzate,
autostrăzi și drumuri naționale intens circulate, zone urbane continue
Estimarea stării de conservare prin evaluarea calității habitatului

Evaluarea condițiilor de habitat se realizează în teren pe baza opiniei experților utilizând
„Fișele de monitorizare și caracteristicile speciilor” (ex. Menținerea condițiilor de specifice de
habitat vegetație crescută și fără deranj antropic, zona de adăpost pe timp de iarnă, structura
vegetației) cu respectarea limitelor pentru fiecare stare de conservare.
Estimarea stării de conservare prin menținerea condițiilor de hrană
Evaluarea conditiilor de habitat se realizeaza in teren prin utilizarea opiniei experților utilizand
Fișele de monitorizare și caracteristicile speciilor (ex. prezență și densitate ungulate, prezență
și densitate mamifere mici, prezența vegetației lemnoase cu lăstăriș ca procent din total
suprafață plot) cu respectarea limitelor pentru fiecare stare de conservare.
Estimarea stării de conservare prin evaluarea tendinței habitatului speciei
Evaluarea tendintei calităţii habitatului speciei se realizează prin compararea calității

habitatului estimat în teren faţă de calitatea habitatului speciei în plot estimată anterior sau faţă
de calitatea habitatului speciei în plot estimată în urmă cu 5-6 ani și se va exprima prin unul
din simbolurile, respectiv:
x ”+” – crescătoare,
x ”-” – descrescătoare,
x ”0” – stabilă,
x ”x” – necunoscută
2.4 Evaluare a stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor

speciei
Evaluarea perspectivelor asupra speciei în plot se determină în teren odată cu evaluările

privitoare la mărimea populației utilizând „Fișele de monitorizare și caracteristicile speciilor”
cu respectarea limitelor pentru fiecare stare de conservare și se evaluează la birou pe baza
datelor extrase din hărțile GIS. Pentru codificarea perspectivelor, se va utiliza ”Lista
activităţilor pentru indicarea impacturilor, respectiv a presiunilor actuale şi a ameninţărilor
viitoare şi corespondenţa cu nomenclatorul activităţilor din perioada 1996 – 2011”.
Identificarea presiunilor actuale asupra speciei în plot se determina în teren odată cu
evaluările privitoare la marimea populației utilizând „Fișele de monitorizare și caracteristicile
speciilor” cu respectarea limitelor pentru fiecare stare de conservare. Pentru codificarea
presiunilor se va utiliza ”Lista activităţilor pentru indicarea impacturilor, respectiv a presiunilor
actuale şi a ameninţărilor viitoare şi corespondenţa cu nomenclatorul activităţilor din perioada
1996 – 2011”.
Nefavorabilă Nefavorabilă
Parametru Favorabilă Necunoscută
inadecvată rea
Tendința este stabilă
o scădere mare echivalentă cu o nu există
(reduceri și expansiune
pierdere de peste 1% pe an în
în echilibru) sau în informații sau
perioada specificată;
creștere; Orice altă informațiile
Areal SAU
ȘI combinație disponibile
suprafața arealului este cu mai
Suprafața nu este mai sunt
mult de 10% sub valoarea de
mică decât arealul de insuficiente
referință favorabilă
referință favorabil
Mărimea populației nu O scădere mare echivalentă cu o
este mai mică decât pierdere mai mare de 1% pe an
populația de referință și mărimea populației mai mică
favorabilă; decât „populația favorabilă de nu există
ȘI referință”; informații sau
structura pe vârste, Orice altă SAU informațiile
Populație
mortalitatea și combinație Mărimea populației este cu mai disponibile
reproducerea nu mult de 25% sub populația sunt
deviază de la normal. favorabilă de referință; insuficiente
SAU
Reproducerea, mortalitatea și
structura pe vârste sunt
semnificativ diferite de cele

normale.
Suprafața habitatului
Suprafața habitatului nu este
este suficient de mare ;
suficient de mare pentru a nu există
și este stabilă sau în
asigura supraviețuirea pe termen informații sau
creștere;
lung a speciei;
Habitatul Orice altă informațiile
ȘI
speciei combinație SAU disponibile
calitatea habitatului sunt
calitatea habitatului este redusă,
asigură supraviețuirea insuficiente
și nu asigură supraviețuirea pe
pe termen lung a
termen lung a speciei
speciei
Perspectivele pentru Perspectivele pentru specii sunt
Orice altă Un număr de
specii sunt excelente / îngrijorătoare, există impact
bune, niciun impact combinație informații
negativ, sunt de asteptat
semnificativ, nici o insuficiente,
Perspective amenințărigrave; nu se asigură
amenințare la adresa viabilitatea pe termenlung sauinsuficient
lor; viabilitatea pe disponibile
termen lung este
asigurată
Toți parametrii Un Un parametru saumai mulți Doi sau mai
Evaluarea
“verde” parametru “roșu” mulți
generalăa SAU sau mai parametrii
stării de mulți “necunoscut”
trei “verde” și unul
conservare “chihlimbar”
combinate cu
dar nu
“roșu”
III. LISTA CU SITURILE NATURA 2000 DESEMNATE PENTRU PROTECȚIA

Specia: castor (Castor fiber)

Bioregiuni: STE, ALP, CON, PAN
Cod
ROSCI Denumire ROSCI
ROSCI0001 Aninișurile de pe Tărlung
ROSCI0006 Balta Mică a Brălei
ROSCI0012 Brațul Măcin
ROSCI0013 Bucegi
ROSCI0025 Cefa
ROSCI0029 Cheile Glodului, Cibului și Măzii
ROSCI0038 Ciucaș
ROSCI0070 Drocea
ROSCI0079 Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed
ROSCI0089 Gutâi - Creasta Cocoșului
ROSCI0092 Igniș
ROSCI0100 Lacurile Fărăgău - Glodeni
ROSCI0136 Pădurea Bejan
ROSCI0156 Munții Goșman
ROSCI0189 Pârâul Barlangos
ROSCI0192 Peștera Măgurici
ROSCI0195 Piatra Mare
ROSCI0241 Tinovul Apa Lină - Honcsok
ROSCI0246 Tinovul Luci
ROSCI0251 Tisa Superioară
ROSCI0254 Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna
ROSCI0267 Valea Roșie
ROSCI0278 Bordușani - Borcea
ROSCI0280 Buzăul Superior
ROSCI0282 Arpașu de Sus
ROSCI0290 Coridorul Ialomiței
Cod
ROSCI0301 Bogata
ROSCI0302 Bozânta
ROSCI0307 Lacul Sărat - Brăila
ROSCI0312 Castanii comestibili de la Buia
ROSCI0314 Lozna
ROSCI0320 Mociar
ROSCI0327 Nemira - Lapoș
ROSCI0342 Pădurea Trrgu Mureș
ROSCI0345 Pajiștea Cenad
ROSCI0358 Pricop - Huta - Certeze
ROSCI0368 Râul Mureș între Deda și Reghin
ROSCI0369 Râul Mureș între Iernuțeni și Periș
ROSCI0387 Salonta
ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiței - Mihai Bravu
ROSCI0415 Lunca Bârsei
ROSCI0418 Movilele de la Iacobeni
ROSCI0430 Pajiștile de la Tiur
ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veșeud
ROSCI0436 Someșul Inferior
ROSCI0437 Someșul Mare între Mica și Beclean
Specia: Vidră (Lutra lutra)

Bioregiuni: STE, ALP, CON, PAN, BLS
Cod
ROSCI0002 Apuseni
ROSCI0013 Bucegi
ROSCI0025 Cefa
Cod
ROSCI0038 Ciucaș
ROSCI0041 Coasta Rupturile Tanacu
ROSCI0043 Comana
ROSCI0044 Corabia - Turnu Măgurele
ROSCI0051 Cușma
ROSCI0066 Delta Dunării - zona marină
ROSCI0070 Drocea
ROSCI0092 Igniș
ROSCI0131 Oltenița - Mostiștea - Chiciu
ROSCI0141 Pădurea Ciornohal
ROSCI0146 Pădurea de stejar pufos de la Hoia
ROSCI0152 Pădurea Floreanu - Frumușica - Ciurea
ROSCI0160 Pădurea Icușeni
ROSCI0179 Pădurea Troianu
ROSCI0185 Paduricea de la Santău
Cod
ROSCI0204 Poiana Muntioru
ROSCI0217 Retezat
ROSCI0220 Săcueni
ROSCI0228 Șindrilița
ROSCI0232 Someșul Mare Superior
ROSCI0256 Turbăria Ruginosu Zagon
ROSCI0258 Vaile Bratiei și Brătioarei
ROSCI0284 Cheile Teregovei
ROSCI0286 Colinele Elanului
ROSCI0288 Băilești
ROSCI0291 Coridorul Munții Bihorului - Codru Moma
ROSCI0301 Bogata
ROSCI0302 Bozânta
ROSCI0305 Ianca - Plopu - Sărat - Comăneasca
ROSCI0308 Lacul și Pădurea Cernica
ROSCI0309 Lacurile din jurul Măscurei
ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
ROSCI0314 Lozna
ROSCI0315 Lunca Chineja
ROSCI0320 Mociar
Cod
ROSCI0325 Munții Metaliferi
ROSCI0335 Pădurea Dobrina - Huși
ROSCI0338 Pădurea Paniova
ROSCI0339 Pădurea Povernii - Valea Cernița
ROSCI0346 Pajiștea Ciacova
ROSCI0347 Pajiștea Fegernic
ROSCI0348 Pajiștea Jebel
ROSCI0360 Râul Bârlad între Zorleni și Gura Gârbăvoțului
ROSCI0361 Râul Caraș
ROSCI0371 Cumpărătura
ROSCI0372 Dăbuleni - Potelu
ROSCI0375 Râul Nera între Bozovici și Moceriș
ROSCI0377 Râul Putna
ROSCI0378 Râul Siret între Pașcani și Roman
ROSCI0380 Râul Suceava Liteni
ROSCI0385 Râul Timiș între Rusca și Prisaca
ROSCI0387 Salonta
ROSCI0388 Sărăturile de la Foieni - Grăniceri
ROSCI0390 Sărăturile Diniaș
ROSCI0392 Slatina
ROSCI0393 Someșul Mare
ROSCI0397 Dealurile Podoleni
ROSCI0399 Suharau - Darabani
ROSCI0400 Șieu - Budac
ROSCI0402 Valea din Sânandrei
ROSCI0405 Dealurile Strehaia - Bâtlanele
ROSCI0409 Fânațele de la Bogdana
ROSCI0412 Ivrinezu
Cod
ROSCI0420 Oprănești
ROSCI0429 Pajiștile de la Moriști și Cojocna
ROSCI0434 Siretul Mijlociu
ROSCI0435 Someșul între Rona și Țicău
ROSCI0438 Spinoasa
Specia: nurcă (Mustela lutreola)

Bioregiuni: BLS, STE
Cod
Specia: Lup (Canis lupus)

Bioregiuni: ALP, PAN, CON
Cod
ROSCI0002 Apuseni
ROSCI0009 Bisoca
ROSCI0013 Bucegi
ROSCI0016 Buteasa
ROSCI0028 Cheile Cernei
ROSCI0038 Ciucaș
ROSCI0051 Cușma
ROSCI0052 Dăncioanea
Cod
ROSCI0070 Drocea
ROSCI0084 Ferice - Plai
ROSCI0092 Igniș
ROSCI0116 Molhașurile Capățânei
ROSCI0193 Peștera Tăușoare
ROSCI0217 Retezat
Cod
ROSCI0301 Bogata
ROSCI0302 Bozânta
ROSCI0314 Lozna
ROSCI0316 Lunca Râului Doamnei
ROSCI0320 Mociar
ROSCI0333 Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș
ROSCI0336 Pădurea Dumbrava
ROSCI0392 Slatina
ROSCI0396 Dealul Pădurea Murei - Sângeorzu Nou
ROSCI0404 Dealurile Racovițeni
ROSCI0410 Fânațele de la Sucutard
ROSCI0411 Groșii Țibleșului
Cod
ROSCI0441 Viile Tecii
Specia: șacal (Canis aureus)

Bioregiuni: ALP, PAN, BLS, CON, STE
Cod
ROSCI0002 Apuseni
ROSCI0009 Bisoca
ROSCI0025 Cefa
ROSCI0043 Comana
ROSCI0051 Cușma
ROSCI0070 Drocea
Cod
ROSCI0092 Igniș
ROSCI0114 Mlaștina Hergheliei - Obanul Mare și Peștera Movilei
ROSCI0191 Peștera Limanu
ROSCI0217 Retezat
ROSCI0220 Săcueni
Cod
ROSCI0281 Cap Aurora
ROSCI0287 Comloșu Mare
ROSCI0293 Costinești - 23 August
ROSCI0301 Bogata
ROSCI0302 Bozânta
ROSCI0314 Lozna
ROSCI0319 Mlaștina de la Fetești
ROSCI0320 Mociar
ROSCI0331 Pajiștile Balda - Frata - Miheșu de Câmpie
ROSCI0340 Cuiugiuc
Cod
ROSCI0349 Pajiștea Pesac
ROSCI0353 Peștera - Deleni
ROSCI0387 Salonta
ROSCI0392 Slatina
ROSCI0398 Straja - Cumpăna
ROSCI0401 Turnu - Variașu
ROSCI0408 Zau de Câmpie
ROSCI0412 Ivrinezu
ROSCI0414 Lovrin
ROSCI0416 Măgura Bătarci
Cod
ROSCI0432 Prunișor
ROSCI0433 Seaca
ROSCI0438 Spinoasa
ROSCI0442 Vlădaia - Oprișor
Specia: urs brun (Ursus arctos)

Bioregiuni: ALP, CON
Cod
ROSCI0002 Apuseni
ROSCI0009 Bisoca
ROSCI0013 Bucegi
ROSCI0016 Buteasa
ROSCI0038 Ciucaș
ROSCI0051 Cușma
ROSCI0070 Drocea
Cod
ROSCI0092 Igniș
ROSCI0217 Retezat
ROSCI0301 Bogata
ROSCI0320 Mociar
Cod
ROSCI0392 Slatina
Specia: râs (Lynx lynx)

Bioregiuni: ALP, CON, PAN
Cod
ROSCI0002 Apuseni
ROSCI0009 Bisoca
Cod
ROSCI0013 Bucegi
ROSCI0016 Buteasa
ROSCI0038 Ciucaș
ROSCI0051 Cușma
ROSCI0070 Drocea
ROSCI0092 Igniș
ROSCI0217 Retezat
Cod
ROSCI0301 Bogata
ROSCI0302 Bozânta
ROSCI0320 Mociar
ROSCI0392 Slatina
Specia: pisică sălbatică (Felis silvestris)

Cod
ROSCI0002 Apuseni
ROSCI0009 Bisoca
ROSCI0013 Bucegi
ROSCI0016 Buteasa
ROSCI0025 Cefa
ROSCI0038 Ciucaș
ROSCI0043 Comana
ROSCI0051 Cușma
ROSCI0070 Drocea
ROSCI0092 Igniș
Cod
ROSCI0114 Mlaștina Hergheliei - Obanul Mare și Peștera Movilei
ROSCI0191 Peștera Limanu
ROSCI0217 Retezat
ROSCI0220 Săcueni
Cod
ROSCI0287 Comloșu Mare
ROSCI0301 Bogata
ROSCI0302 Bozânta
ROSCI0314 Lozna
ROSCI0319 Mlaștina de la Fetești
ROSCI0320 Mociar
ROSCI0340 Cuiugiuc
Cod
ROSCI0349 Pajiștea Pesac
ROSCI0353 Peștera - Deleni
ROSCI0387 Salonta
ROSCI0392 Slatina
ROSCI0398 Straja - Cumpăna
ROSCI0401 Turnu - Variașu
Cod
ROSCI0412 Ivrinezu
ROSCI0414 Lovrin
ROSCI0416 Măgura Bătarci
ROSCI0432 Prunișor
ROSCI0433 Seaca
ROSCI0438 Spinoasa
ROSCI0442 Vlădaia - Oprișor
Specia: capră neagră (Rupicapra rupicapra)

Cod
ROSCI0002 Apuseni
ROSCI0013 Bucegi
ROSCI0038 Ciucaș
ROSCI0051 Cușma
ROSCI0217 Retezat

Specia: zimbru (Bison bonasus)

Cod ROSCI Denumire ROSCI

ROSCI0038 Ciucaș


MAMIFERE MARI, DE INTERES COMUNITAR
Specia: Castor (Castor fiber)

Cod
presiune /
amenințar
e Tip presiune / amenințare Descriere presiune / amenințare Intensitate
Pășunatul intensiv sau
suprapășunatul șeptelului în zonele
agricole și habitatele agroforestiere
(ex. pășuni, fânețe, păduri pășunate)
unde pășunatul cauzează daune
vegetației sau solului (călcat în
picioare, nitrogenare) sau unde
Pășunat intensiv sau suprapășunat al animalele domestice sunt un
A09 M
șeptelului perturbator sau reprezintă o
competiție pentru speciile adresate în
directivele privind natura. Include
pășunatul intensiv în alte habitate ale
zonelor agricole (zone ripariene,
turbării, tufăriuri, păduri), unde
pășunatul cauzează daune vegetației
sau habitatelor.
Construcția și funcționarea (ex.
accidente, trafic, zgomot, lumină,
împrejmuiri cu gard, utilizarea sării
Drumuri, poteci, căi ferate și pentru topirea zăpezii etc.)
E01 infrastructura conexă (ex. Poduri, drumurilor și a infrastructurii conexe H
viaducte, tunele) cu presiunile asociate precum
mortalitatea animală, fragmentarea
habitatelor, accesul îmbunătățit la
situri prin cărări și drumuri.
Construirea în zonele urbane și de
recreere existente, reconstrucția unor
clădiri sau structuri existente și
demolarea unor clădiri și așezări
umane. Această presiune poate
include, de exemplu demolarea
Construcția sau extinderea (ex. a caselor structurilor importante pentru
F02 și a așezărilor umane) în zonele urbane adăpostul și protecția păsărilor și M
sau de recreere existente. liliecilor, impactul negativ al
izolației și alte lucrări de
reconstrucție asupra păsărilor care
cuibăresc sau liliecilor. Include
închiderea deliberată a acoperișurilor
(pentru a înlătura liliecii sau
păsările).
Această presiune ar trebui folosită
pentru a combate poluarea punctuală
a apelor freatice și de suprafață, care
Alte activități și structuri rezidențiale și provin din zonele urbane și de
F14 recreaționale cauzatoare de poluare a recreere, care nu poate fi direct M
apelor freatice și de suprafață atribuită activităților specifice
acoperite de alte presiuni de nivel 2
(ex. dacă sursa poluării este
necunoscută sau are surse diferite).
Cod
presiune /
amenințar
pentru a combate poluarea punctuală
a apelor freatice și de suprafață, care
provin din zonele urbane și de
recreere, care nu poate fi direct
atribuită activităților specifice
Alte activități recreaționale și acoperite de alte presiuni de nivel 2
F16 rezidențiale care generează poluare (ex. dacă sursa poluării este M
difuză apelor freatice și de suprafață. necunoscută sau are surse diferite).
Activități care modifică structura

fizică și/sau funcționarea hidrologică
a bazinelor, determinate de protecția
Modificarea tiparelor de inundații, împotriva inundațiilor a zonelor
protecția împotriva inundațiilor în urbane și de recreere (de ex. baraje
F28 M
vederea dezvoltării rezidențiale și împotriva inundațiilor sau
pentru recreere rezervoare, îndiguirea râurilor,
canalizare, devierea cursului de apă,
eliminarea vegetației de pe malurile
râurilor).
Împușcarea sau omorârea ilegală a
speciilor. Aceasta include, de
exemplu, omorârea ilegală a
speciilor de vânat, pescuitul ilegal,
recoltarea speciilor de animale strict
protejate. Aici se include vânarea,
capturarea sau omorârea folosind
G10 Împușcarea/Omorârea ilegală M
metodele listate la art. 8 al Directivei
Păsări (ex. diverse metode de vânare
a păsărilor inclusiv prin folosirea
capcanelor) sau art. 15 din Directiva
Habitate prin practica vânătorii sau a
pescuitului în contradicție cu
sezoanele sau derogările permise.
Alte intervenții și presiuni din
Alte presiuni umane nemenționate mai
H08 partea omului, nemenționate mai sus M
sus.
(aruncarea ilegală a deșeurilor).
Modificarea direcției de scurgere ar
trebui raportată la această categorie
doar când factorul principal care
determină schimbarea este neclar sau
unde aceste schimbări au mai multe
cauze diferite. Când un factor
sectorial cheie poate fi identificat,
K04 Modificarea direcției de scurgere. M
presiunea/amenințarea ar trebui
raportată la categoria sectorială
corespunzătoare. Include, de
exemplu, modificări ale regimului de
inundare sau eliminarea vegetației
acvatice sau de pe maluri, în vederea
îmbunătățirii scurgerii apei.
Cod
presiune /
amenințar
Plante dăunătoare, care sunt
specifice ecosistemelor în cauză, dar
care s-au dezvoltat într-un mod
dezechilibrat direct sau indirect din
cauza activităților umane. Include,
de exemplu probleme cu speciile
native sălbatice (ex. Pisici, câini);
Alge abundente cauzate de pierderea
speciilor de pești care se hrăneau cu
ei; Prădarea adulților, furturilor și a
puilor/ouălor de către Mus musculus,
I04 Specii native problematice. M
specii de Mustela spp. native, Sus
scrofa, Vulpes vulpes și Felis catus
domestică/sălbatică; Încrucișare cu
Columba livia sălbatică; Presiunea
nu poate fi considerată dacă
problemele cu speciile native nu pot
fi asociate cu factori/presiuni
specifici (ex. când problemele cu
speciile native pot fi asociate cu
acțiuni umane multiple sau alte
activități precise sunt necunoscute).

Cod
presiune /
amenințar Intensitat
e Tip presiune / amenințare Descriere presiune / amenințare e
Această presiune vizează poluarea
difuză a apei care rezultă din activități
care nu pot fi direct atribuite unor
activități specifice adresate de alte
presiuni de nivel 2 (ex. poluarea
difuză datorată aplicării
îngrășămintelor sau a substanțelor
Activități forestiere care generează
B23 chimice pentru protecția plantelor ar M
poluare apelor freatice și de suprafață.
trebui să fie raportată în cadrul
activităților respective B19, aplicarea
îngrășămintelor sintetice în
silvicultură, inclusiv calcifierea
solurilor forestiere sau B21 Utilizarea
protecției fizice a plantelor în
silvicultură, cu excepția răriturilor
Drumuri, poteci, căi ferate și pentru topirea zăpezii etc.) drumurilor
E01 infrastructura conexă (ex. Poduri, și a infrastructurii conexe cu M
viaducte, tunele) presiunile asociate precum
mortalitatea animală, fragmentarea
habitatelor, accesul îmbunătățit la
situri prin cărări și drumuri.
Cod
presiune /
Construirea în zonele urbane și de
recreere existente, reconstrucția unor
clădiri sau structuri existente și
demolarea unor clădiri și așezări
umane. Această presiune poate
include, de exemplu demolarea
Construcția sau extinderea (ex. a caselor
structurilor importante pentru
F02 și a așezărilor umane) în zonele urbane M
adăpostul și protecția păsărilor și
sau de recreere existente.
liliecilor, impactul negativ al izolației
și alte lucrări de reconstrucție asupra
păsărilor care cuibăresc sau liliecilor.
Include închiderea deliberată a
acoperișurilor (pentru a înlătura
liliecii sau păsările).
pentru a combate poluarea punctuală a
apelor freatice și de suprafață, care
Alte activități și structuri rezidențiale și provin din zonele urbane și de
F14 recreaționale cauzatoare de poluare a recreere, care nu poate fi direct M
apelor freatice și de suprafață atribuită activităților specifice
acoperite de alte presiuni de nivel 2
(ex. dacă sursa poluării este
necunoscută sau are surse diferite).
Activități care modifică structura
fizică și/sau funcționarea hidrologică
a bazinelor, determinate de protecția
Modificarea tiparelor de inundații,
împotriva inundațiilor a zonelor
protecția împotriva inundațiilor în
F28 urbane și de recreere (de ex. baraje M
vederea dezvoltării rezidențiale și
împotriva inundațiilor sau rezervoare,
pentru recreere
îndiguirea râurilor, canalizare,
devierea cursului de apă, eliminarea
vegetației de pe malurile râurilor).
Pescuirea profesională a peștilor și
crustaceelor de apă dulce, care
Pescuitul peștilor și crustaceelor de apă determină creșterea mortalității
G05 H
dulce (profesional) directe, reducerea speciilor și / sau
populațiilor prada, precum și
perturbarea speciilor.
speciilor. Aceasta include, de
exemplu, omorârea ilegală a speciilor
de vânat, pescuitul ilegal, recoltarea
speciilor de animale strict protejate.
Aici se include vânarea, capturarea
sau omorârea folosind metodele listate
G10 Împușcarea/Omorârea ilegală H
la art. 8 al Directivei Păsări (ex.
diverse metode de vânare a păsărilor
inclusiv prin folosirea capcanelor) sau
art. 15 din Directiva Habitate prin
practica vânătorii sau a pescuitului în
contradicție cu sezoanele sau
derogările permise.
Cod
presiune /
Plante dăunătoare, care sunt specifice
ecosistemelor în cauză, dar care s-au
dezvoltat într-un mod dezechilibrat
direct sau indirect din cauza
activităților umane. Include, de
exemplu probleme cu speciile native
sălbatice (ex. Pisici, câini); Alge
abundente cauzate de pierderea
speciilor de pești care se hrăneau cu
ei; Prădarea adulților, futurilor și a
puilor/ouălor de către Mus musculus,
I04 Specii native problematice. H
specii de Mustela spp. native, Sus
scrofa, Vulpes vulpes și Felis catus
Columba livia sălbatică; Presiunea nu
poate fi considerată dacă problemele
cu speciile native nu pot fi asociate cu
factori/presiuni specifici (ex. când
problemele cu speciile native pot fi
asociate cu acțiuni umane multiple sau
alte activități precise sunt
necunoscute).
Modificarea direcției de scurgere ar
trebui raportată la această categorie
doar când factorul principal care
determină schimbarea este neclar sau
unde aceste schimbări au mai multe
cauze diferite. Când un factor
sectorial cheie poate fi identificat,
K04 Modificarea direcției de scurgere. M
presiunea/amenințarea ar trebui
raportată la categoria sectorială
corespunzătoare. Include, de exemplu,
modificări ale regimului de inundare
sau eliminarea vegetației acvatice sau
de pe maluri, în vederea îmbunătățirii
scurgerii apei.
Specia: Nurcă (Mustela lutreola)

Cod
presiune /
amenințar Tip presiune / Intensitat
e amenințare Descriere presiune / amenințare e
Generarea hidroenergiei, inclusiv dezvoltarea și
Hidrocentrale (baraje, folosirea infrastructurii asociate (ex. construirea de
stăvilar, baraje sau stăvilare, schimbarea funcțiilor
D02 H
microhidrocrentrală în hidrologice ale râurilor sau ale proprietăților
amonte), inclusiv chimice sau termice ale apei, datorită barajelor și
infrastructura. stăvilarelor).
Drumuri, poteci, căi ferate
și infrastructura conexă
E01 M
(ex. Poduri, viaducte,
tunele)
Construirea în zonele urbane și de recreere

existente, reconstrucția unor clădiri sau structuri
existente și demolarea unor clădiri și așezări
Construcția sau extinderea
umane. Această presiune poate include, de exemplu
(ex. a caselor și a
demolarea structurilor importante pentru adăpostul
F02 așezărilor umane) în M
și protecția păsărilor și liliecilor, impactul negativ
zonele urbane sau de
al izolației și alte lucrări de reconstrucție asupra
recreere existente.
păsărilor care cuibăresc sau liliecilor. Include
închiderea deliberată a acoperișurilor (pentru a
înlătura liliecii sau păsările).
Această presiune ar trebui folosită pentru a
Alte activități și structuri combate poluarea punctuală a apelor freatice și de
rezidențiale și suprafață, care provin din zonele urbane și de
F14 recreaționale cauzatoare recreere, care nu poate fi direct atribuită M
de poluare a apelor freatice activităților specifice acoperite de alte presiuni de
și de suprafață nivel 2 (ex. dacă sursa poluării este necunoscută
sau are surse diferite).
Activități care modifică structura fizică și/sau
Modificarea tiparelor de
funcționarea hidrologică a bazinelor, determinate
inundații, protecția
de protecția împotriva inundațiilor a zonelor urbane
împotriva inundațiilor în
F28 și de recreere (de ex. baraje împotriva inundațiilor M
vederea dezvoltării
sau rezervoare, îndiguirea râurilor, canalizare,
rezidențiale și pentru
devierea cursului de apă, eliminarea vegetației de
recreere
pe malurile râurilor).
Pescuirea profesională a peștilor și crustaceelor de
Pescuitul peștilor și
apă dulce, care determină creșterea mortalității
crustaceelor de apă dulce
directe, reducerea speciilor și / sau populațiilor
(profesional)
G05 prada, precum și perturbarea speciilor. H
Împușcarea sau omorârea ilegală a speciilor.
Aceasta include, de exemplu, omorârea ilegală a
speciilor de vânat, pescuitul ilegal, recoltarea
speciilor de animale strict protejate. Aici se include
Împușcarea/Omorârea vânarea, capturarea sau omorârea folosind
G10 H
ilegală metodele listate la art. 8 al Directivei Păsări (ex.
diverse metode de vânare a păsărilor inclusiv prin
folosirea capcanelor) sau art. 15 din Directiva
Habitate prin practica vânătorii sau a pescuitului în
contradicție cu sezoanele sau derogările permise.
Introducerea și/sau răspândirea speciilor alohtone
sau a genotipurilor alohtone și a organismelor
modificate genetic în acvacultura apelor dulci. De
Introducerea și răspândirea asemenea, include modificări în relațiile
speciilor (inclusiv speciile interspecifice între speciile sălbatice native
G24 H
alohtone și GMO-uri) în introduse prin acvacultură (de exemplu, o creștere a
acvaculturile de apă dulce peștilor piscivori din cauza practicilor de
acvacultură care ar exercita o presiune suplimentară
asupra amfibienilor pe cale de dispariție, creșterea
ofertei de hrană pentru populațiile native de pește).
Plante dăunătoare, care sunt specifice ecosistemelor
în cauză, dar care s-au dezvoltat într-un mod
dezechilibrat direct sau indirect din cauza
activităților umane. Include, de exemplu probleme
cu speciile native sălbatice (ex. Pisici, câini); Alge
I04 Specii native problematice. abundente cauzate de pierderea speciilor de pești H
care se hrăneau cu ei; Prădarea adulților, furturilor
și a puilor/ouălor de către Mus musculus, specii de
Mustela spp. native, Sus scrofa, Vulpes vulpes și
Felis catus domestică/sălbatică; Încrucișare cu
Columba livia sălbatică; Presiunea nu poate fi
considerată dacă problemele cu speciile native nu

pot fi asociate cu factori/presiuni specifici (ex. când
problemele cu speciile native pot fi asociate cu
acțiuni umane multiple sau alte activități precise
sunt necunoscute).
Modificarea direcției de scurgere ar trebui raportată

la această categorie doar când factorul principal
care determină schimbarea este neclar sau unde
aceste schimbări au mai multe cauze diferite. Când
Modificarea direcției de un factor sectorial cheie poate fi identificat,
K04 M
scurgere. presiunea/amenințarea ar trebui raportată la
categoria sectorială corespunzătoare. Include, de
exemplu, modificări ale regimului de inundare sau
eliminarea vegetației acvatice sau de pe maluri, în
vederea îmbunătățirii scurgerii apei.

Cod presiune / Tip presiune / Intensitat

amenințare amenințare Descriere presiune / amenințare e
Activități agricole Alte activități agricole nemenționate mai
A36 H
nemenționate mai sus. sus.
Sport, turism și activități de agrement în
afara zonelor urbane și de agrement (de
Sport, turism și activități
F07 exemplu, sporturi în aer liber, aeronave M
de agrement.
de agrement, drone, trekking, observarea
faunei sălbatice).
Activități legate de gestionarea
populațiilor de pești și de vânat, cum ar
fi popularea sau repopularea cu specii de
pești autohtoni (inclusiv repopularea
ilegală), gestionarea populației de vânat
Managementul
(de exemplu, controlul anumitor
G08 populațiilor de pești și M
prădători, cum ar fi corvidele, de către
de vânat
gestionarii de vânătoare), gestionarea
habitatului de vânat (de ex. incendierea
de vară pentru Lagopus lagopus),
hrănirea vânatului, daune cauzate de
vânatul abundent.
Recoltarea și colectarea altor specii de
plante sau animale sălbatice (excluzând
Recoltarea și colectarea specii de pește, crustacee și vânat), de
altor specii de plante sau exemplu producția de miere, și
G09 animale sălbatice colectarea de fructe de pădure sau M
(excluzând vânătoarea și ciuperci tăierea/recoltarea stufului,
pescuitul de agrement) colectarea orhideelor, colectarea
fluturilor, extragerea unor specii
floristice.
speciilor. Aceasta include, de exemplu,
omorârea ilegală a speciilor de vânat,
Împușcarea/Omorârea pescuitul ilegal, recoltarea speciilor de
G10 M
ilegală animale strict protejate. Aici se include
vânarea, capturarea sau omorârea
folosind metodele listate la art. 8 al
Directivei Păsări (ex. diverse metode de

vânare a păsărilor inclusiv rin folosirea
pescuitului în contradicție cu sezoanele
sau derogările permise.
Otrăvirea animalelor
Otrăvirea intenționată a animalelor,
G13 (inclusiv prin folosirea M
inclusiv efectele otrăvirii secundare.
plumbului)
direct sau indirect din cauza activităților
umane. Include, de exemplu probleme
cu speciile native sălbatice (ex. Pisici,
câini); Alge abundente cauzate de
pierderea speciilor de pești care se
hrăneau cu ei; Prădarea adulților,
Specii native furturilor și a puilor/ouălor de către Mus
I04 H
problematice. musculus, specii de Mustela spp. native,
Sus scrofa, Vulpes vulpes și Felis catus
poate fi considerată dacă problemele cu
speciile native nu pot fi asociate cu
alte activități precise sunt necunoscute).
Probleme legate de boli ale plantelor și

animalelor, agenți patogeni și dăunători
(inclusiv dăunători ale insectelor și
Boli ale plantelor și
nematodelor), cum ar fi ciuma care
I05 animalelor, agenți H
afectează rozătoarele sau boli precum
patogeni și dăunători
cele cauzate de Clostridium botulinum
(Botulism aviar) și Trichomonas
gallinae (Trichomoniază).
Include relații naturale (nu sunt induse

de activitățile umane), cum ar fi daunele
cauzate de agenții patogeni ai plantelor
(de exemplu, infecția semințelor, cum ar
fi infecția cu mucegai, infecția cu rugină
Relații interspecifice etc.), daunele produse de dăunători
(competiție, pradă, animalelor (de exemplu, deteriorarea
L06 M
parazitism, agenți organelor reproducătoare ale plantelor de
patogeni) către nevertebrate, paraziți) sau
hibridizarea plantelor native cu alte
plante. Modificările relațiilor
interspecifice rezultate din activitățile
umane ar trebui raportate sub presiunile
respective, de exemplu I04 sau G08.
Specia: Șacal (Canis aureus)

Nu există presiuni si amenințări asupra speciei.

Specia: Urs brun (Ursus arctos)


Pășunatul intensiv sau suprapășunatul
șeptelului în zonele agricole și habitatele
agroforestiere (ex. pășuni, fânețe, păduri
pășunate) unde pășunatul cauzează
daune vegetației sau solului (călcat în
Pășunat intensiv sau
animalele domestice sunt un perturbator
A09 suprapășunat al H
sau reprezintă o competiție pentru
șeptelului
speciile adresate în directivele privind
natura. Include pășunatul intensiv în alte
habitate ale zonelor agricole (zone
ripariene, turbării, tufărișuri, păduri),
vegetației sau habitatelor.

A36 H

Drumuri, poteci, căi
pentru topirea zăpezii etc.) drumurilor și
ferate și infrastructura
E01 a infrastructurii conexe cu presiunile M
conexă (ex. Poduri,
asociate precum mortalitatea animală,
viaducte, tunele)
fragmentarea habitatelor, accesul
îmbunătățit la situri prin cărări și
drumuri.
de agrement.
de agrement, drone, trekking,
observarea faunei sălbatice).
Gestionarea, inclusiv depozitarea și
tratarea (de exemplu, gropile de gunoi,
depozitele de gunoi, incinerarea și alte
Depozitarea și tratarea metode de prelucrare fizică sau
deșeurilor/ gunoaielor de biologică) a deșeurilor din zone urbane
F09 M
la gospodării/facilități de sau de agrement (e.g. deșeuri de la
agrement gospodării, alte deșeuri precum deșeuri
de la spitale sau din alte zone urbane
verzi, gunoaie rezultate din resturile de
mâncare din zonele de agrement).
Recoltarea și colectarea altor specii de
plante sau animale sălbatice (excluzând
Recoltarea și colectarea specii de pește, crustacee și vânat), de
altor specii de plante sau exemplu producția de miere, și
G09 animale sălbatice colectarea de fructe de pădure sau M
(excluzând vânătoarea și ciuperci tăierea/recoltarea stufului,
pescuitul de agrement) colectarea orhideelor, colectarea
fluturilor, extragerea unor specii
floristice.

pescuitul ilegal, recoltarea speciilor de
animale strict protejate. Aici se include
Împușcarea/Omorârea
G10 folosind metodele listate la art. 8 al M
ilegală
vânare a păsărilor inclusiv prin folosirea
Otrăvirea animalelor
Otrăvirea intenționată a animalelor,
G13 (inclusiv prin folosirea M
inclusiv efectele otrăvirii secundare.
plumbului)
I04 H
L06 M
parazitism, agenți organelor reproducătoare ale plantelor
patogeni) de către nevertebrate, paraziți) sau
Specia: Râs (Lynx lynx)


A36 H
de agrement.
de agrement, drone, trekking,
observarea faunei sălbatice).
Activități legate de gestionarea
populațiilor de pești și de vânat, cum ar
fi popularea sau repopularea cu specii de
pești autohtoni (inclusiv repopularea
ilegală), gestionarea populației de vânat
Managementul
(de exemplu, controlul anumitor
G08 populațiilor de pești și M
prădători, cum ar fi corvidele, de către
de vânat
gestionarii de vânătoare), gestionarea
habitatului de vânat (de ex. incendierea
de vară pentru Lagopus lagopus),
hrănirea vânatului, daune cauzate de
vânatul abundent.
pescuitul ilegal, recoltarea speciilor de
animale strict protejate. Aici se include
Împușcarea/Omorârea
G10 folosind metodele listate la art. 8 al M
ilegală
vânare a păsărilor inclusiv prin folosirea
I04 H

L06 H
parazitism, agenți organelor reproducătoare ale plantelor
patogeni) de către nevertebrate, paraziți) sau
Specia: Pisică sălabatică (Felis silvestris)

Cod presiune / amenințare Tip presiune / amenințare Descriere presiune / amenințare Intensitate
Utilizarea substanțelor chimice
pentru protecția plantelor în
Utilizarea substanțelor
agricultură (e.g. pesticide,
A21 chimice pentru protecția H
fungicide, întârzierea creșterii,
plantelor în agricultură
hormoni, învelirea semințelor
etc.).
Împușcarea sau omorârea ilegală
a speciilor. Aceasta include, de
exemplu, omorârea ilegală a
speciilor de vânat, pescuitul
ilegal, recoltarea speciilor de
animale strict protejate. Aici se
include vânarea, capturarea sau
Împușcarea/Omorârea omorârea folosind metodele
G10 M
ilegală listate la art. 8 al Directivei Păsări
(ex. diverse metode de vânare a
păsărilor inclusiv prin folosirea
capcanelor) sau art. 15 din
Directiva Habitate prin practica
vânătorii sau a pescuitului în
contradicție cu sezoanele sau
derogările permise.
Cod presiune / amenințare Tip presiune / amenințare Descriere presiune / amenințare Intensitate
Plante dăunătoare, care sunt
specifice ecosistemelor în cauză,
dar care s-au dezvoltat într-un
mod dezechilibrat direct sau
indirect din cauza activităților
umane. Include, de exemplu
probleme cu speciile native
sălbatice (ex. Pisici, câini); Alge
abundente cauzate de pierderea
speciilor de pești care se hrăneau
cu ei; Prădarea adulților,
furturilor și a puilor/ouălor de
Specii native problematice. către Mus musculus, specii de
Mustela spp. native, Sus scrofa,
Vulpes vulpes și Felis catus
domestică/sălbatică; Încrucișare
cu Columba livia sălbatică;
Presiunea nu poate fi considerată
dacă problemele cu speciile
native nu pot fi asociate cu
problemele cu speciile native pot
fi asociate cu acțiuni umane
multiple sau alte activități precise
I04 sunt necunoscute). H
Probleme legate de boli ale
plantelor și animalelor, agenți
patogeni și dăunători (inclusiv
dăunători ale insectelor și
nematodelor), cum ar fi ciuma
I05 animalelor, agenți patogeni M
care afectează rozătoarele sau boli
și dăunători
precum cele cauzate de
Clostridium botulinum (Botulism
aviar) și Trichomonas gallinae
(Trichomoniază).
Include relații naturale (nu sunt
induse de activitățile umane),
cum ar fi daunele cauzate de
agenții patogeni ai plantelor (de
exemplu, infecția semințelor, cum
ar fi infecția cu mucegai, infecția
cu rugină etc.), daunele produse
Relații interspecifice de dăunători animalelor (de
(competiție, pradă, exemplu, deteriorarea organelor
L06 M
parazitism, agenți reproducătoare ale plantelor de
patogeni) către nevertebrate, paraziți) sau
hibridizarea plantelor native cu
alte plante. Modificările relațiilor
interspecifice rezultate din
activitățile umane ar trebui
raportate sub presiunile
respective, de exemplu I04 sau
G08.
Specia: Capră neagră (Rupicapra rupicapra)

Cod presiune / Tip presiune / Inten

amenințare amenințare Descriere presiune / amenințare sitate
Pășunatul intensiv sau suprapășunatul șeptelului în zonele

agricole și habitatele agroforestiere (ex. pășuni, fânețe, păduri
pășunate) unde pășunatul cauzează daune vegetației sau solului
Pășunat
(călcat în picioare, nitrogenare) sau unde animalele domestice
intensiv sau
A09 sunt un perturbator sau reprezintă o competiție pentru speciile H
suprapășunat al
adresate în directivele privind natura. Include pășunatul
șeptelului
intensiv în alte habitate ale zonelor agricole (zone ripariene,
turbării, tufărișuri, păduri), unde pășunatul cauzează daune
Activități
agricole
A36 Alte activități agricole nemenționate mai sus. H
nemenționate
mai sus.
Transformarea
categoriei de
folosință a
terenului în
destinație
pentru
Transformarea habitatelor naturale și semi-naturale în
locuințe,
destinație pentru locuințe, așezări umane, zone de agrement.
așezări sau
Această presiune nu se referă doar la modificările în categoria
zone de
F01 de folosință a terenului care au avut loc în perioada de M
agrement
raportare, ci se referă și la situațiile în care continuarea
(excluzând
utilizării actuale a terenului a unui habitat natural/semi-natural
drenarea și
împiedică restaurarea acestuia din urmă.
modificarea
zonelor
costiere, a
estuarelor și a
condițiilor de
coastă).
Sport, turism și Sport, turism și activități de agrement în afara zonelor urbane
F07 activități de și de agrement (de exemplu, sporturi în aer liber, aeronave de M
agrement. agrement, drone, trekking, observarea faunei sălbatice).
Împușcarea sau omorârea ilegală a speciilor. Aceasta include,
de exemplu, omorârea ilegală a speciilor de vânat, pescuitul
ilegal, recoltarea speciilor de animale strict protejate. Aici se
Împușcarea/O include vânarea, capturarea sau omorârea folosind metodele
G10 M
morârea ilegală listate la art. 8 al Directivei Păsări (ex. diverse metode de
vânare a păsărilor inclusiv prin folosirea capcanelor) sau art. 15
din Directiva Habitate prin practica vânătorii sau a pescuitului
în contradicție cu sezoanele sau derogările permise.
Cod presiune / Tip presiune / Inten

amenințare amenințare Descriere presiune / amenințare sitate
Plante dăunătoare, care sunt specifice ecosistemelor în cauză,

dar care s-au dezvoltat într-un mod dezechilibrat direct sau
indirect din cauza activităților umane. Include, de exemplu
probleme cu speciile native sălbatice (ex. Pisici, câini); Alge
abundente cauzate de pierderea speciilor de pești care se
hrăneau cu ei; Prădarea adulților, furturilor și a puilor/ouălor
Specii native
I04 de către Mus musculus, specii de Mustela spp. native, Sus M
problematice.
scrofa, Vulpes vulpes și Felis catus domestică/sălbatică;
Încrucișare cu Columba livia sălbatică; Presiunea nu poate fi
considerată dacă problemele cu speciile native nu pot fi
asociate cu factori/presiuni specifici (ex. când problemele cu
speciile native pot fi asociate cu acțiuni umane multiple sau
Avalanșe Avalanșe (zăpadă). Include avalanșe care nu sunt declanșate de

M04 M
(zăpadă) activități umane, cum ar fi schiul în afara pârtiei.
Specia: Zimbru (Bison bonasus)


Pășunatul intensiv sau suprapășunatul
șeptelului în zonele agricole și habitatele
agroforestiere (ex. pășuni, fânețe, păduri
pășunate) unde pășunatul cauzează
daune vegetației sau solului (călcat în
Pășunat intensiv sau
animalele domestice sunt un perturbator
A09 suprapășunat al H
sau reprezintă o competiție pentru
șeptelului
speciile adresate în directivele privind
natura. Include pășunatul intensiv în alte
habitate ale zonelor agricole (zone
ripariene, turbării, tufărișuri, păduri),
Utilizarea substanțelor chimice pentru
Utilizarea substanțelor
protecția plantelor în agricultură (e.g.
A21 chimice pentru protecția H
pesticide, fungicide, întârzierea creșterii,
plantelor în agricultură
hormoni, învelirea semințelor etc.).


A36 H

I04 H
Fecunditate redusă / degenerare
genetică, ca rezultat al consangvinizării
Fecunditate redusă / sau endogamiei. Această presiune ar
degenerare genetică (de trebui utilizată pentru degenerarea
L05 exemplu, genetică a populațiilor naturale mici și / H
consangvinizare sau sau izolate, dar și în populațiile care au
endogamie) scăzut și / sau au devenit izolate în
trecut (cu excepția trecutului recent) din
cauza presiunilor antropice.

V. LISTA MĂSURILOR DE CONSERVARE PENTRU SPECIILE DE MAMIFERE

MARI, DE INTERES COMUNITAR

Specia: Castor (Castor fiber)
Cod
presiune
/
Descriere măsură de conservare amenința
re
Cod măsură de Denumire măsură de corespun
conservare conservare zatoare
Adaptarea frecvenței, metodelor folosite
si/sau a perioadelor de cosit/tăiere a ierbii
sau al pășunatului pentru a menține
/restaura habitatele și a evita daunele
provocate speciilor (de exemplu pentru
Adaptarea cositului,
păsările cuibăritoare). Asta include
CA05 pășunatului și a altor activități A09
adaptarea și managementul altor activități
agriculturale echivalente.
echivalente (e.g. incendierea provocată).
Include, de exemplu, transformarea
pășunilor manageriate intensiv într-un
management extensiv sau prin reducerea
târsăitului de către animalele domestice.
Restaurarea habitatelor afectate de
infrastructura de transport, de exemplu
refacerea habitatelor cu apă dulce afectate
Restaurarea habitatelor afectate
CE06 de schimbările hidrologice precum E01
de infrastructura de transport
canalizarea, sau a habitatelor costiere
distruse ca rezultat al curățării benzilor de
navă.
Alte măsuri legate de infrastructuri,
operațiuni și activități rezidențiale,
Alte măsuri legate de comerciale, industriale sau recreaționale
infrastructuri, operațiuni și Include, de exemplu, măsuri de
CF12 activități rezidențiale, reglementare/adaptare pentru reconstrucții F02
comerciale, industriale sau și renovarea clădirilor (importante pentru
recreaționale cuibărirea și adăpostirea liliecilor și a altor
păsări), prin reglementarea perioadelor în
care pot fi întreprinse aceste măsuri.
Reducerea sau eliminarea poluării
punctuale din apele de suprafață și de
adâncime din zonele și activitățile
Reducerea/eliminarea surselor industriale, comerciale, rezidențiale și
punctuale de poluare din apele recreaționale. Acesta include
de suprafață sau de adâncime reducerea/eliminarea deversărilor
CF04 rezultate în zonele sau din provenite de la fabricile industriale sau de F14
activitățile industriale, la stațiile de tratare a apei din zonele
comerciale, rezidențiale sau urbane, sau reducerea/eliminarea poluării
recreaționale. punctuale din siturile industriale
abandonate sau contaminate sau provenite
de la depozitele de deșeuri provenite de la
gospodării.
Reducerea sau eliminarea poluării difuze

din apele de suprafață și de adâncime din
Reducerea/eliminarea poluării zonele și activitățile industriale,
difuze din apele de suprafață și comerciale, rezidențiale și recreaționale
de adâncime din zonele și (de exemplu reducerea/eliminarea poluării
CF05 F16
activitățile industriale, difuze din cauza canalizării neconectate la
comerciale, rezidențiale și rețea sau surse de poluare difuză având ca
recreaționale. sursă site-uri industriale contaminate sau
abandonate sau scurgeri ale zonelor de
depozitare ale deșeurilor).
Gestionarea activităților care cauzează
schimbări în condițiile hidrologice și în
sistemele costiere (ex. Scurgeri,
recâștigarea terenurilor, convertirea
Gestionarea schimbărilor
zonelor umede, modificarea regimului de
sistemelor hidrologice și
CF10 inundare, infrastructură pentru protecția F28
costiere și a regimurilor de
împotriva inundațiilor, construirea
construcții și dezvoltare.
barajelor și a rezervoarelor, protecția
costieră și apărarea mării) asociată cu
zone și activități rezidențiale, comerciale,
industriale și recreaționale.
Controlul/combaterea Controlarea, prin punerea în aplicare a

braconajului, a pescuitului și a legilor, a braconajului, a pescuitului și a
CG04 G10
extragerii ilegale a recoltării speciilor de pești, inclusiv a
exemplarelor. folosirii metodelor ilegale de extragere a
speciilor protejate.
Reducerea impactului altor acțiuni umane
specifice, neincluse în alte categorii.(de
exemplu gardurile și zidurile
Reducerea impactului altor
CH03 proprietăților, închiderea peșterilor și a H08
acțiuni umane specifice.
intrării galeriilor, arborii doborâți de pe
marginea drumului sau de la tulburări
civile și vandalism).
Reducerea impactului sedimentării, a
eliminării sedimentelor, a canalizării, a
Reducerea impactului deviației cursurilor de apă, modificări ale
schimbărilor hidrologice care regimului inundațiilor sau alte modificări
CJ02 K04
vizează diverse scopuri/ multi- ale funcționării hidrologice sau
direcționate. caracteristicile fizice ale bazinelor
hidrografice, care nu pot fi ușor asociate
cu una din categoriile menționate mai sus.
Reducerea impactului poluării în situații in
CJ01 Reducerea impactului surselor care nu poate fi identificat un factor I04
de poluare mixte. precis.

Cod presiune /
amenințare
Descriere măsură de conservare
Cod măsură Denumire măsură de corespunzatoar
de conservare conservare e
Reducerea poluării difuză la

Reducerea poluării difuză la apele
apele de suprafață sau subterane,
CB10 de suprafață sau subterane, B23
provenite din activitățile
provenite din activitățile forestiere.
forestiere.
Reducerea impactului
infrastructurilor de transport
(drumuri, căi ferate, poduri,
viaducte, tuneluri, benzi de
transport și canale, blocaje, porturi,
aerodromuri) și a operațiunilor de
transport asupra habitatelor și
speciilor vizate de directivele
naturii. Acestea includ, de exemplu,
construirea și gestionarea pasajelor
pentru animale, dezvoltarea
infrastructurii verzi / albastre,
gestionarea traficului și
infrastructurii marine și fluviale
pentru, de exemplu, reducerea
CE01 operațiunilor și infrastructurii de E01
eroziunii malurilor și descurajarea
transport.
păsărilor (de exemplu, lăsând iarba
să crească mult timp sau folosind o
tactică de speriere activă) care
utilizează aerodromuri /
aeroporturi. De asemenea, include
toate măsurile de reducere a
zgomotului și a poluării luminoase.
Reglementarea traficului sau

construcția infrastructurii de trafic
pentru a reduce poluarea cu
substanțe chimice / particule ar
trebui să fie raportate la codul
CE03.
comerciale, industriale sau
Alte măsuri legate de recreaționale Include, de exemplu,
infrastructuri, operațiuni și măsuri de reglementare/adaptare
CF12 activități rezidențiale, pentru reconstrucții și renovarea F02
comerciale, industriale sau clădirilor (importante pentru
recreaționale cuibărirea și adăpostirea liliecilor și
a altor păsări), prin reglementarea
perioadelor în care pot fi întreprinse
aceste măsuri.
Reducerea/eliminarea surselor Reducerea sau eliminarea poluării
punctuale de poluare din apele punctuale din apele de suprafață și
CF04 F14
de suprafață sau de adâncime de adâncime din zonele și
rezultate în zonele sau din activitățile industriale, comerciale,
Cod presiune /
amenințare
activitățile industriale, rezidențiale și recreaționale. Acesta
comerciale, rezidențiale sau include reducerea/eliminarea
recreaționale. deversărilor provenite de la
fabricile industriale sau de la stațiile
de tratare a apei din zonele urbane,
sau reducerea/eliminarea poluării
punctuale din siturile industriale
abandonate sau contaminate sau
provenite de la depozitele de
deșeuri provenite de la gospodării.
Gestionarea activităților care
cauzează schimbări în condițiile
hidrologice și în sistemele costiere
(ex. Scurgeri, recâștigarea
terenurilor, convertirea zonelor
Gestionarea schimbărilor
umede, modificarea regimului de
sistemelor hidrologice și costiere
CF10 inundare, infrastructură pentru F28
și a regimurilor de construcții și
protecția împotriva inundațiilor,
dezvoltare.
construirea barajelor și a
rezervoarelor, protecția costieră și
apărarea mării) asociată cu zone și
activități rezidențiale, comerciale,
industriale și recreaționale.
Gestionarea de ex. cantități,
metode, perioade, zone și specii
pentru pescuitul profesional; și
recolta de crustacee și alge marine
în apele marine, de coastă și
Gestionarea pescuitului interioare. Aceasta poate include
profesionist/comercial aplicarea și controlul de ex. cote de
CG01 G05
(incluzând recoltarea speciilor de pescuit și alte reglementări sau
crustacee și alge) oprirea / evitarea pescuitului.
Gestionarea metodelor și a
perioadelor de pescuit pentru a
reduce capturile accidentale și / sau
uciderea accidentală ar trebui
incluse în CG05.
Controlarea, prin punerea în

aplicare a legilor, a braconajului, a
Controlul/combaterea
pescuitului și a recoltării speciilor
CG04 braconajului, a pescuitului și a G10
de pești, inclusiv a folosirii
extragerii ilegale a exemplarelor.
metodelor ilegale de extragere a
Reducerea impactului poluării în

Reducerea impactului surselor de
CJ01 situații in care nu poate fi I04
poluare mixte.
identificat un factor precis.
Reducerea impactului sedimentării,
a eliminării sedimentelor, a
Reducerea impactului canalizării, a deviației cursurilor de
schimbărilor hidrologice care apă, modificări ale regimului
CJ02 K04
vizează diverse scopuri/ multi- inundațiilor sau alte modificări ale
direcționate. funcționării hidrologice sau
caracteristicile fizice ale bazinelor
hidrografice, care nu ppot fi usor
Cod presiune /
amenințare
asociate cu una din categoriile
menționate mai sus.
Specia: Nurcă (Mustela lutreola)

Cod presiune /
Cod măsură amenințare
de Denumire măsură de corespunzătoar
conservare conservare e
Terenuri folosite anterior sau pregătite
pentru extracția minereurilor (de exemplu,
extragerea pietrișului, carieră), extragerea
resurselor energetice (de exemplu, cărbune
sau turbă) sau deteriorate din cauza
depozitării materialului de extracție sau din
cauza construcției și exploatării
Restaurarea/crearea infrastructurii de energie regenerabilă fiind
habitatelor din resurse , restaurate ca tip de habitat din anexa I și /
zone de exploatare sau sau habitat al unei specii vizate de
CC07 D02
zone distruse din cauza directivele naturii. Aceasta include
instalării infrastructurii de restaurarea activă sau pasivă, care permite
energie regenerabilă. succesiunea naturală. Exclude restaurarea
habitatelor agricole și forestiere, care ar
trebui raportate în conformitate cu CA07
sau CB08, respectiv restaurarea habitatelor
deteriorate din cauza construcției și
exploatării infrastructurii hidroenergetice,
care ar trebui să fie raportate în conformitate
cu CC04.
Reducerea impactului infrastructurilor de
transport (drumuri, căi ferate, poduri,
viaducte, tuneluri, benzi de transport și
canale, blocaje, porturi, aerodromuri) și a
operațiunilor de transport asupra habitatelor
și speciilor vizate de directivele naturii.
Acestea includ, de exemplu, construirea și
gestionarea pasajelor pentru animale,
dezvoltarea infrastructurii verzi / albastre,
Reducerea impactului gestionarea traficului și infrastructurii
operațiunilor și marine și fluviale pentru, de exemplu,
CE01 E01
infrastructurii de reducerea eroziunii malurilor și descurajarea
transport. păsărilor (de exemplu, lăsând iarba să
crească mult timp sau folosind o tactică de
speriere activă) care utilizează aerodromuri /
aeroporturi. De asemenea, include toate
măsurile de reducere a zgomotului și a
poluării luminoase.
infrastructurii de trafic pentru a reduce
poluarea cu substanțe chimice / particule ar
trebui să fie raportate la codul CE03.
Cod presiune /
Alte măsuri legate de comerciale, industriale sau recreaționale
infrastructuri, operațiuni Include, de exemplu, măsuri de
CF12 și activități rezidențiale, reglementare/adaptare pentru reconstrucții și F02
comerciale, industriale renovarea clădirilor (importante pentru
sau recreaționale cuibărirea și adăpostirea liliecilor și a altor
păsări), prin reglementarea perioadelor în
care pot fi întreprinse aceste măsuri.
Reducerea sau eliminarea poluării punctuale
din apele de suprafață și de adâncime din
Reducerea/eliminarea
zonele și activitățile industriale, comerciale,
surselor punctuale de
rezidențiale și recreaționale. Acesta include
poluare din apele de
reducerea/eliminarea deversărilor provenite
suprafață sau de adâncime
CF04 de la fabricile industriale sau de la stațiile de F14
rezultate în zonele sau din
tratare a apei din zonele urbane, sau
activitățile industriale,
reducerea/eliminarea poluării punctuale din
comerciale, rezidențiale
siturile industriale abandonate sau
sau recreaționale.
contaminate sau provenite de la depozitele
de deșeuri provenite de la gospodării.
Gestionarea activităților care cauzează
schimbări în condițiile hidrologice și în
sistemele costiere (ex. Scurgeri,
Gestionarea schimbărilor recâștigarea terenurilor, convertirea zonelor
sistemelor hidrologice și umede, modificarea regimului de inundare,
CF10 costiere și a regimurilor infrastructură pentru protecția împotriva F28
de construcții și inundațiilor, construirea barajelor și a
dezvoltare. rezervoarelor, protecția costieră și apărarea
mării) asociată cu zone și activități
rezidențiale, comerciale, industriale și
recreaționale.
Gestionarea de ex. cantități, metode,
perioade, zone și specii pentru pescuitul
profesional; și recolta de crustacee și alge
Gestionarea pescuitului marine în apele marine, de coastă și
profesionist/comercial interioare. Aceasta poate include aplicarea și
(incluzând recoltarea controlul de ex. cote de pescuit și alte
speciilor de crustacee și reglementări sau oprirea / evitarea
alge) pescuitului. Gestionarea metodelor și a
perioadelor de pescuit pentru a reduce
capturile accidentale și / sau uciderea
CG01 accidentală ar trebui incluse în CG05. G05
Controlarea, prin punerea în aplicare a
legilor, a braconajului, a pescuitului și a
braconajului, a pescuitului
CG04 recoltării speciilor de pești, inclusiv a G10
și a extragerii ilegale a
folosirii metodelor ilegale de extragere a
exemplarelor.
Alte măsuri pentru
Alte măsuri pentru reducerea impactului
reducerea impactului
acvaculturii de apă dulce, cum ar fi impactul
CG14 infrastructurii și G24
introducerii de noi specii. Include
operațiunilor de
menținerea acvaculturii extinse existente.
acvacultură în apele dulci.
Reducerea impactului Reducerea impactului poluării în situații in

CJ01 I04
surselor de poluare mixte. care nu poate fi identificat un factor precis.
Cod presiune /
Reducerea impactului sedimentării, a
eliminării sedimentelor, a canalizării, a
deviației cursurilor de apă, modificări ale
schimbărilor hidrologice
regimului inundațiilor sau alte modificări ale
CJ02 care vizează diverse K04
funcționării hidrologice sau caracteristicile
scopuri/ multi-
fizice ale bazinelor hidrografice, care nu pot
direcționate.
fi ușor asociate cu una din categoriile
menționate mai sus.

Cod Cod presiune /

măsură de Denumire măsură de Descriere măsură de conservare amenințare
conservare conservare corespunzatoare
Alte măsuri legate de practicile agricole sau
habitate legate de agricultură, necuprinse în
Alte măsuri legate de alte măsuri de conservare de la categoria CA
CA16 A36
practicile agriculturale (măsuri agricole), de exemplu adaptarea
metodelor și/sau a perioadei de recoltare pentru
a evita perturbarea păsărilor cuibăritoare.
Reducerea impactului activităților de sport în
aer liber, petrecere a timpului liber și recreere
(de exemplu camping, schi, alpinism, canotaj,
observarea faunei sălbatice - vizionarea
sporturilor în aer liber
păsărilor și a balenelor) asupra habitatelor și
CF03 și al activităților F07
speciilor terestre, de apă dulce și marină și
recreative de petrecere
gestionarea acestor activități. De asemenea,
a timpului liber.
include restaurarea habitatelor afectate de
sporturi în aer liber, de agrement și de activități
recreative.
Reducerea impactului (re-) populării pentru

Reducerea impactului pești sau vânat, prin hrănirea suplimentară sau
(re-) populării pentru selectarea prădătorilor sau competitorilor
pești sau vânat, precum speciilor de vânat (persecuția ilegală a
CG03 G08
hrănirea suplimentară prădătorilor, cum ar fi opresiunea răpitoarelor
și controlul ar trebui să fie raportată în CG04) și reducerea
prădătorilor. impactului altor activități similare legate de
gestionarea populațiilor de vânat și de pescuit.
Gestionarea metodelor, perioadelor,

suprafețelor, cotelor și speciilor pentru
Managementul vânătoare, pescuit de agrement, recoltarea
vânătorii, pescuitului crustaceelor în scopuri recreative sau
de agrement și comerciale a plantelor (inclusiv fructelor) și
CG02 G09
recoltarea în scop ciupercilor. Aceasta poate include interzicerea
recreativ sau comercial sau restricționarea vânătorii, a pescuitul de
a plantelor agrement, recoltarea sau colectarea. De
asemenea, include restaurarea habitatelor
deteriorate din cauza exploatării speciilor, de
Cod Cod presiune /

exemplu călcarea plantelor de către om în
procesul de recoltare al crustaceelor sau al
plantelor, sau habitatele deteriorate de vânat.
Controlarea, prin punerea în aplicare a legilor,
braconajului, a
a braconajului, a pescuitului și a recoltării
CG04 pescuitului și a G10
speciilor de pești, inclusiv a folosirii metodelor
extragerii ilegale a
ilegale de extragere a speciilor protejate.
exemplarelor.
braconajului, a
exemplarelor.
Gestionarea plantelor și animalelor autohtone
care au intrat în dezechilibru din cauza
activităților umane in mod direct sau indirect
și, care, în anumite regiuni, pot provoca daune
Managementul unor anumite habitate (de exemplu, căprioara
CI05 speciilor native care pune în pericol restaurarea pădurilor) sau I04
protejate care amenință populația unor specii țintă (de
exemplu, pescărușii care prădează ouăle și puii
unei pasări pe cale de dispariție).
Aceasta include, de asemenea, gestionarea
impactului populațiilor ferale.
Controlul și eradicarea
Controlul și eradicarea bolilor plantelor și
bolilor plantelor și
animalelor, a agenților patogeni și a
CI07 animalelor, a agenților I05
dăunătorilor (inclusiv a dăunătorilor de insecte
patogeni și a
și nematode)
dăunătorilor
Alte măsuri legate de procesele naturale , de
Alte măsuri legate de exemplu controlul competitorilor naturali, al
CL04 L06
procesele naturale prădătorilor sau al patogenilor speciilor
adresate de directivele pentru natură.
Specia: Șacal (Canis aureus)

Nu există presiuni și amenințări asupra speciei astfel încât nu sunt necesare măsuri de conservare.
Specia: Urs brun (Ursus arctos)

Cod Cod presiune /

conservare conservare corespunzătoare
Adaptarea cositului, si/sau a perioadelor de cosit/tăiere a ierbii
pășunatului și a altor sau al pășunatului pentru a menține /restaura
CA05 A09
activități agriculturale habitatele și a evita daunele provocate
echivalente. speciilor (de exemplu pentru păsările
cuibăritoare). Asta include adaptarea și
Cod Cod presiune /

managementul altor activități echivalente
(e.g. incendierea provocată). Include, de
exemplu, transformarea pășunilor
manageriate intensiv într-un management
extensiv sau prin reducerea târsăitului de
către animalele domestice.
Alte măsuri legate de practicile agriculturale
sau habitate legate de agricultură, necuprinse
în alte măsuri de conservare de la categoria
Alte măsuri legate de
CA16 CA (măsuri agriculturale), de exemplu A36
practicile agriculturale
adaptarea metodelor și/sau a perioadei de
recoltare pentru a evita perturbarea păsărilor
cuibăritoare.
Reducerea impactului infrastructurilor de
transport (drumuri, căi ferate, poduri,
viaducte, tuneluri, benzi de transport și
canale, blocaje, porturi, aerodromuri) și a
operațiunilor de transport asupra habitatelor
și speciilor vizate de directivele naturii.
Acestea includ, de exemplu, construirea și
gestionarea pasajelor pentru animale,
dezvoltarea infrastructurii verzi / albastre,
Reducera impactului gestionarea traficului și infrastructurii
operațiunilor și marine și fluviale pentru, de exemplu,
CE01 E01
infrastructurii de reducerea eroziunii malurilor și descurajarea
transport. păsărilor (de exemplu, lăsând iarba să
crească mult timp sau folosind o tactică de
speriere activă) care utilizează aerodromuri /
aeroporturi. De asemenea, include toate
măsurile de reducere a zgomotului și a
poluării luminoase.
infrastructurii de trafic pentru a reduce
poluarea cu substanțe chimice / particule ar
trebui să fie raportate la codul CE03.
Reducerea impactului activităților de sport
în aer liber, petrecere a timpului liber și
recreere (de exemplu camping, schi,
Reduceți impactul alpinism, canotaj, observarea faunei
sporturilor în aer liber și sălbatice - vizionarea păsărilor și a
CF03 al activităților recreative balenelor) asupra habitatelor și speciilor F07
de petrecere a timpului terestre, de apă dulce și marină și
liber. gestionarea acestor activități. De asemenea,
sporturi în aer liber, de agrement și de
activități recreative.
Reducerea sau eliminarea poluării difuze din
apele de suprafață și de adâncime din zonele
și activitățile industriale, comerciale,
poluării difuze din apele
rezidențiale și recreaționale (de exemplu
de suprafață și de
reducerea/eliminarea poluării difuze din
CF05 adâncime din zonele și F09
cauza canalizării neconectate la rețea sau
activitățile industriale,
surse de poluare difuză având ca sursă site-
comerciale, rezidențiale
uri industriale contaminate sau abandonate
și recreaționale.
sau scurgeri ale zonelor de depozitare ale
deșeurilor).
Cod Cod presiune /

Gestionarea metodelor, perioadelor,
suprafețelor, cotelor și speciilor pentru
vânătoare, pescuit de agrement, recoltarea
crustaceelor în scopuri recreative sau
comerciale a plantelor (inclusiv fructelor) și
Managementul
ciupercilor. Aceasta poate include
vânătorii, pescuitului de
interzicerea sau restricționarea vânătorii, a
CG02 agrement și recoltarea în G09
pescuitul de agrement, recoltarea sau
scop recreativ sau
colectarea. De asemenea, include restaurarea
comercial a plantelor
habitatelor deteriorate din cauza exploatării
speciilor, de exemplu călcarea plantelor de
către om în procesul de recoltare al
crustaceelor sau al plantelor, sau habitatele
deteriorate de vânat.
braconajului, a legilor, a braconajului, a pescuitului și a
CG04 pescuitului și a recoltării speciilor de pești, inclusiv a G10
extragerii ilegale a folosirii metodelor ilegale de extragere a
exemplarelor. speciilor protejate.
braconajului, a legilor, a braconajului, a pescuitului și a
CG04 pescuitului și a recoltării speciilor de pești, inclusiv a G13
extragerii ilegale a folosirii metodelor ilegale de extragere a
exemplarelor. speciilor protejate.
Gestionarea plantelor și animalelor
autohtone care au intrat în dezechilibru din
cauza activităților umane in mod direct sau
indirect și, care, în anumite regiuni, pot
provoca daune unor anumite habitate (de
Managementul speciilor exemplu, căprioara care pune în pericol
CI05 I04
native protejate restaurarea pădurilor) sau care amenință
populația unor specii țintă (de exemplu,
pescărușii care prădează ouăle și puii unei
pasări pe cale de dispariție).
CL04 L06
Specia: Râs (Lynx lynx)

Cod Cod presiune /

Alte măsuri legate de practicile agriculturale
sau habitate legate de agricultură,
necuprinse în alte măsuri de conservare de la
CA16 categoria CA (măsuri agriculturale), de A36
practicile agriculturale
exemplu adaptarea metodelor și/sau a
perioadei de recoltare pentru a evita
perturbarea păsărilor cuibăritoare.
Cod Cod presiune /

Reducerea impactului activităților de sport
în aer liber, petrecere a timpului liber și
recreere (de exemplu camping, schi,
Reduceți impactul alpinism, canotaj, observarea faunei
sporturilor în aer liber și sălbatice - vizionarea păsărilor și a
CF03 al activităților recreative balenelor) asupra habitatelor și speciilor F07
de petrecere a timpului terestre, de apă dulce și marină și
liber. gestionarea acestor activități. De asemenea,
sporturi în aer liber, de agrement și de
activități recreative.
Reducerea impactului (re-) populării pentru
pești sau vânat, prin hrănirea suplimentară
Reducerea impactului sau selectarea prădătorilor sau
(re-) populării pentru competitorilor speciilor de vânat (persecuția
CG03 pești sau vânat, precum ilegală a prădătorilor, cum ar fi opresiunea G08
hrănirea suplimentară și răpitoarelor ar trebui să fie raportată în
controlul prădătorilor. CG04) și reducerea impactului altor
activități similare legate de gestionarea
populațiilor de vânat și de pescuit.
braconajului, a
pescuitului și a extragerii
ilegale a exemplarelor.
Gestionarea plantelor și animalelor
autohtone care au intrat în dezechilibru din
cauza activităților umane in mod direct sau
indirect și, care, în anumite regiuni, pot
provoca daune unor anumite habitate (de
Managementul speciilor exemplu, căprioara care pune în pericol
CI05 I04
native protejate restaurarea pădurilor) sau care amenință
populația unor specii țintă (de exemplu,
pescărușii care prădează ouăle și puii unei
pasări pe cale de dispariție).
Controlul și eradicarea Controlul și eradicarea bolilor plantelor și
bolilor plantelor și animalelor, a agenților patogeni și a
CI07 I05
animalelor, a agenților dăunătorilor (inclusiv a dăunătorilor de
patogeni și a dăunătorilor insecte și nematode)
CL04 L06
Specia: Pisică sălbatică (Felis silvestris)

Cod Cod presiune /

Restaurarea habitatelor afectate de
Restaurarea habitatelor infrastructura de transport, de exemplu
afectate de refacerea habitatelor cu apă dulce afectate de
CE06 A21
infrastructura de schimbările hidrologice precum canalizarea,
transport sau a habitatelor costiere distruse ca rezultat al
curățării benzilor de navă.
braconajului, a
exemplarelor.
Gestionarea plantelor și animalelor autohtone
care au intrat în dezechilibru din cauza
activităților umane in mod direct sau indirect
și, care, în anumite regiuni, pot provoca daune
Managementul unor anumite habitate (de exemplu, căprioara
speciilor native care pune în pericol restaurarea pădurilor) sau
protejate care amenință populația unor specii țintă (de
exemplu, pescărușii care prădează ouăle și puii
unei pasări pe cale de dispariție).
CI05 impactului populațiilor ferale. I04
Controlul și eradicarea
Controlul și eradicarea bolilor plantelor și
bolilor plantelor și
animalelor, a agenților patogeni și a
CI07 animalelor, a agenților I05
dăunătorilor (inclusiv a dăunătorilor de insecte
patogeni și a
și nematode)
dăunătorilor
CL04 L06
Specia: Capră neagră (Rupicapra rupicapra)

Cod Cod presiune /

si/sau a perioadelor de cosit/tăiere a ierbii sau
al pășunatului pentru a menține /restaura
habitatele și a evita daunele provocate
Adaptarea cositului, speciilor (de exemplu pentru păsările
pășunatului și a altor cuibăritoare). Asta include adaptarea și
CA05 A09
activități agriculturale managementul altor activități echivalente
echivalente. (e.g. incendierea provocată). Include, de
exemplu, transformarea pășunilor
manageriate intensiv într-un management
extensiv sau prin reducerea târsăitului de
către animalele domestice.
Cod Cod presiune /

Alte măsuri legate de comerciale, industriale și de agrement.
infrastructuri, operațiuni Include, de exemplu, măsuri de reglementare
CF12 și activități rezidențiale, / adaptare a reconstrucției și renovării A36
comerciale, industriale și clădirilor (importante pentru cuibarea și
de agrement. adăpostirea liliecilor și păsărilor), de
exemplu, prin reglementarea calendarului
acelor intervenții.
Reducerea sau eliminarea poluării punctuale
Reducerea/eliminarea din apele de suprafață și de adâncime din
surselor punctuale de zonele și activitățile industriale, comerciale,
poluare din apele de rezidențiale și recreaționale. Acesta include
suprafață sau de reducerea/eliminarea deversărilor provenite
CF04 adâncime rezultate în de la fabricile industriale sau de la stațiile de F01
zonele sau din activitățile tratare a apei din zonele urbane, sau
industriale, comerciale, reducerea/eliminarea poluării punctuale din
rezidențiale sau siturile industriale abandonate sau
recreaționale. contaminate sau provenite de la depozitele de
deșeuri provenite de la gospodării.
Reducerea impactului activităților de sport în
aer liber, petrecere a timpului liber și recreere
(de exemplu camping, schi, alpinism,
Reduceți impactul
canotaj, observarea faunei sălbatice -
sporturilor în aer liber și
vizionarea păsărilor și a balenelor) asupra
CF03 al activităților recreative F07
habitatelor și speciilor terestre, de apă dulce
de petrecere a timpului
și marină și gestionarea acestor activități. De
liber.
asemenea, include restaurarea habitatelor
afectate de sporturi în aer liber, de agrement
și de activități recreative.

braconajului, a
pescuitului și a extragerii
ilegale a exemplarelor.
Reducerea impactului poluării în situații in
CJ01 surselor de poluare I04
care nu poate fi identificat un factor precis.
mixte.
Minimizarea (și când este posibil prevenirea)
impactului evenimentelor geologice (de
Minimizarea/Prevenirea exemplu, activitatea vulcanică) și a
CL02 impactului catastrofelor evenimentelor naturale extreme (de exemplu M04
naturale și geologice. maree, furtuni, alunecări de teren, inundații,
incendii sălbatice) asupra habitatelor și
speciilor.
Specia: Zimbru (Bison bonasus)

Cod
presiune /
Cod Descriere măsură de conservare amenințare
măsură de Denumire măsură corespunză
conservare de conservare toare
Adaptarea frecvenței, metodelor folosite si/sau a
perioadelor de cosit/tăiere a ierbii sau al pășunatului
pentru a menține /restaura habitatele și a evita
Adaptarea cositului, daunele provocate speciilor (de exemplu pentru
pășunatului și a altor păsările cuibăritoare). Asta include adaptarea și
CA05 A09
activități agriculturale managementul altor activități echivalente (e.g.
echivalente. incendierea provocată). Include, de exemplu,
transformarea pășunilor manageriate intensiv într-un
management extensiv sau prin reducerea târsăitului
de către animalele domestice.
Restaurarea habitatelor afectate de infrastructura de
Restaurarea
transport, de exemplu refacerea habitatelor cu apă
habitatelor afectate de
CE06 dulce afectate de schimbările hidrologice precum A21
infrastructura de
canalizarea, sau a habitatelor costiere distruse ca
transport
rezultat al curățării benzilor de navă.
Alte măsuri legate de infrastructuri, operațiuni și

activități rezidențiale, comerciale, industriale sau
infrastructuri,
recreaționale Include, de exemplu, măsuri de
operațiuni și activități
reglementare/adaptare pentru reconstrucții și
CF12 rezidențiale, A36
renovarea clădirilor (importante pentru cuibărirea și
comerciale,
adăpostirea liliecilor și a altor păsări), prin
industriale sau
reglementarea perioadelor în care pot fi întreprinse
recreaționale
aceste măsuri.
Reducerea sau eliminarea poluării difuze din apele de
poluării difuze din
suprafață și de adâncime din zonele și activitățile
apele de suprafață și
industriale, comerciale, rezidențiale și recreaționale
de adâncime din
(de exemplu reducerea/eliminarea poluării difuze din
CF05 zonele și activitățile I04
cauza canalizării neconectate la rețea sau surse de
industriale,
poluare difuză având ca sursă site-uri industriale
comerciale,
contaminate sau abandonate sau scurgeri ale zonelor
rezidențiale și
de depozitare ale deșeurilor).
recreaționale.
Controlul și
eradicarea bolilor
Controlul și eradicarea bolilor plantelor și animalelor,
plantelor și
CI07 a agenților patogeni și a dăunătorilor (inclusiv a I05
animalelor, a
dăunătorilor de insecte și nematode)
agenților patogeni și
a dăunătorilor
Consolidarea populațiilor de specii vizate de
Consolidarea directivele naturii, inclusiv creșterea populației prin
populațiilor de specii reintroducere, întărirea populațiilor existente prin
CS01 L05
vizate de directivele însămânțare, relocare și transfer din captivitate sau
naturii. prin educare. Exclude restaurarea habitatelor pentru
specii (a se vedea, de exemplu, CS03).
I. METODOLOGIA DE MONITORIZARE A STĂRII DE CONSERVARE A

SPECIILOR DE MAMIFERE MICI, DE INTERES COMUNITAR
Descrierea metodologiei de monitorizare a speciilor de mamifere mici (cu excepția

chiropterelor)
Principiile de bază
În realizarea unui studiu de evaluare a biodiversităţii, planificarea spaţială este primul pas.
Pentru ca rezultatele unui studiu de teren să fie reprezentative pentru obiectul studiat,
planificarea trebuie realizată astfel încât rezultatele obţinute să fie valide din punct de vedere
ştiinţific, atât în ceea ce priveşte ecologia speciilor studiate, cât şi în ceea ce priveşte distribuţia
spaţială pe teritoriul studiat. Rezultă astfel că alegerea spaţială a locaţiilor de evaluare este un
pas extrem de important.
În cazul proiectului de faţă, am ales să folosim metoda stratificat – randomizat, pentru o
distribuţie statistic validă a pieţelor de probă. Alegerea „aleatorie” este necesară pentru
uniformizarea distribuţiei locaţiilor la nivel naţional şi asigurarea reprezentativităţii. Datorită
particularităţilor ecologice ale diferitelor specii studiate, „stratificarea” are rolul de a asigura
o distribuţie echitabilă atât la nivelul categoriilor de habitate majore (ex. păduri, pajişti etc.),
cât şi la nivelul regiunilor biogeografice.
Metodologia de selecţie a pieţelor de probă

Pentru plasarea pieţelor de probă a fost ales un grilaj a căror celule au dimensiunea de 10 X 10
km, cu acoperire naţională ca urmare a implementării directivei INSPIRE şi in conformitate cu
articolul 17 al directivei habitate. De aceea harta distribuţiei a fost realizată într-un format
standard GIS, reţea regulată ETRS de 10x10 km (proiecţie ETRS LAEA 5210) (vezi harta 1);
acest grilaj a fost folosit în efectuarea calculelor privind necesarul numeric de pieţe de probă.
Astfel, la nivel naţional avem 2734 de celule de grilaj 10 X 10 km (celule de grilaj care au
centrul în interiorul ţării, adică, teoretic, mai mult de 50% din suprafaţă în interior), care sunt
distribuite în cele 5 bioregiuni (Tabel 1). Selectarea pătratelor aparţinătoare diferitelor regiuni
s-a făcut prin metoda „centroidului” (bioregiunea în care se află centroidul celulei, este cea de
care va aparţine celula respectivă). Procentual, numărul de celule variază între 10%
(continental) şi 29% (pontic). Numărul relativ mai mare de celule de grilaj în bioregiunile
pontică, stepică şi alpină se datorează prezenţei unor specii rare (ex. Microtus tatricus) pentru
care au fost desemnate pătrate suplimentare. Aceste pătrate nu înseamnă un număr relativ la fel
de mare de puncte suplimentare, pentru că, de cele mai multe ori, sunt doar 1-2 puncte de
evaluare în pătratele suplimentare (şi nu 12 ca şi la pătratele obişnuite).
Harta 1. Caroiaj de 10 X 10 km utilizat pentru selectarea pieţelor de probă
Situatie per bioregiuni Alpin Continental Panonic Pontic Stepic Total

Total national (metoda centroid) 495 1345 145 17 372 2374
Patrate selectate per regiune 78 138 17 5 63 301
Procentual 15.8 10.3 11.7 29.4 16.9 12.7
Tabelul 1. Numărul de celule de grilaj (pătrate) existente în fiecare regiune şi numărul de

celule selectate
În calculele privind proporţia şi distribuţia celulelor de grid s-au făcut mai multe asocieri pentru
realizarea stratificării. Astfel, fiecărei celule de grid i s-a asociat o valoare referitoare la zona
biogeografică, o valoare referitoare la tipul major de habitat şi o valoarea referitoare la
includerea în reţeaua naţională de arii protejate Natura 2000. Prezenţa în interiorul reţelei
Natura 2000 nu a fost utilizat ca factor de selecţie ci doar ca element de verificare a acoperirii.
În analiza spaţială şi selecţia celulelor de grid s-a folosit principiul „centrului geometric”
(fiecare celulă de grid a fost asociată categoriei în care se află centrul geometric al celulei).
Acest aspect poate avea ca efect negativ sub-reprezentativitatea suprafeţelor reduse. Pentru
contracararea efectului am ales să creştem numărul de celule selectate.
Amplasarea pieţelor de probă a fost făcută complet aleatoriu, ţinându-se cont de stratificarea
menţionată anterior. Pentru o reprezentativitate spaţială s-a avut grijă ca în minim 10%+1 din
celulele de grilaj (aparţinătoare fiecărei categorii de stratificare) să fie amplasate pieţe de probă,
conform metodologiei descrise la evaluarea speciilor.
În cadrul procesului de stratificare în serie, stratul cu rangul cel mai mic a fost considerat „tipul
general de habitat”, iar cu rangul cel mai bioregiunea”. În cadrul fiecărei regiuni biogeografice,
fiecare grupă de habitate a fost considerată separat, iar metoda de selecţie aplicată în parte, cu
respectarea particularităţilor ecologice pentru fiecare specie în parte pentru care a fost făcută
selecţia.
Schema logică a selecţiei este prezentată în figura de mai jos, cu indicarea ordinii de selecţie
în funcţie de straturile considerate. Un exemplu cu etapele de selecţie este prezentat în harta 2.
Categorie de habitat => Regiune biogeografică => Reţeaua Natura 2000
Fiecare categorie de habitat în În cadrul fiecărei bioregiuni La finalul selecţiei se verifică

care specia este prezentă este selecţia se face separat şi ca rezultatul sa fie
considerată separat şi selecţia repetat pentru fiecare grupă de reprezentativ pentru reţeaua
aplicată habitat Natura 2000. Includerea în
reţea nu constituie criteriu de
selecţie.
Harta 2. Prezentarea unei etape din procesul de selecţie (pajişti din bioregiunea continentală)
Pentru diferitele categorii de habitate am ales să folosim baza de date CORINE Land Cover
România (sursa: Source: Corine land cover, Romania, EEA, 2006). Pentru scopul proiectului
de faţă am ales să grupăm diferitele categorii astfel încât cele asemănătoare (din punctul de
vedere al ecologiilor speciilor studiate) să fie considerate împreună. Gruparea este prezentată
în tabelul 2.
Corine Group GIS Definire CLC code

1 Zone de antropice, inclusiv zone / constructii industriale 111-142
2 Terenuri arabile 211-213, 241-243
3 Livezi, vii 221-223
4 Pajisti 231, 321, 322, 323
5 Paduri de foioase 311
6 Paduri de conifere si amestec 312, 313
7 Paduri in tranzitie 244, 324
8 Zone cu vegetatie redusa 331-335
9 Zone umede 411-423
10 Ape 511-523
Tabelul 2. Gruparea funcţională a diferitelor categorii CLC pentru efectuarea analizelor
Următorul pas este comasarea categoriilor mari similare din punct de vedere ecologic, astfel
încât selecţia să fie unitară. Au fost obţinute 2 mari categorii, zone deschise (unde intră grupele
2, 3, 4 şi 8 din tabelul precedent), habitate de pădure (unde intră grupele 5, 6 şi 7 din tabelul
precedent) şi zonele umede (unde intră grupele 9 şi 10 din tabelul precedent). Zonele antropice
au fost eliminate din analiză.
Astfel, pentru fiecare categorie au fost selectate un minim de 10% din celulele grilajului, cu
păstrarea proporţiilor în funcţie de ponderea regiunilor biogeografice.
Selecţia a fost completată cu careurile suplimentare pentru speciile rare şi/sau cu distribuţie
restrânsă. În cazul acestora au fost alese celule suplimentare, localizate doar în arealul de
distribuţie.
În fiecare din celulele selectate au fost amplasate aleatoriu 10 puncte, care vor constitui
punctele de plecare în plasarea transectelor. S-a ţinut totuşi cont să nu fie amplasate la o
distanţă mai mare de 5 km de o cale de acces (vezi harta 5). Dintre aceste puncte vor fi alese,
conform metodologiei specifice fiecărui taxon, locaţiile amplasării pieţelor de probă.
Rezultate generale în selectarea pieţelor de probă

Toate straturile folosite în procedeul de amplasare a pieţelor de probă sunt au fost realizate în
sistem GIS. Proiecţiile folosite sunt ETRS LAEA 5210 (grilajul original de bază) şi Stereo 70
(bazele de date derivate). A rezultat o bază de date, care va sta atât la baza realizării
documentaţiilor de teren necesare evaluării, cât şi la baza sistemului de colectare şi integrare a
datelor.
Straturi folosite:
Baza de date Sursa
Corine Land cover Corine land cover, Romania, EEA, 2006
Regiunile biogeografice EEA şi Ministerul Mediului şi Pădurilor

(versiunea corectată)
Reţeaua Natura 2000 Ministerul Mediului şi Pădurilor
Judeţe Open source
Grilaj de selecţie, pieţe de probă şi straturi INSPIRE Reporting grid

asociate
Tabelul 3. Sursele de date folosite în selectarea locaţiilor de evaluare / monitoring
Selectarea regiunilor pentru amplasarea pieţelor de probă este un proces în mai mulţi paşi care
se bazează pe principiul selecţiei stratificat – randomizat. Principiile utilizate au fost prezentate
în paragrafele anterioare. În continuare sunt date rezultatele numerice ale calculelor şi
selecţiilor rezultate în urma aplicării metodologiei de selecţie.
Grupa Tip habitate Nr celule de grid 10X10 km Selectate (minim 10% + 1)

1 Zone umede 60 14
2 Păduri 747 91
3 Zone deschise 1393 172
4 Alte habitate 174 24
Total 2374 301
Tabelul 4. Distribuţia celulelor de grilaj pe diferite grupe de habitate în funcţie de locaţia

centroidului celulei
Ca exemplu de distribuţie spaţială sunt prezentate în continuare harta cu celulele de grilaj
selectate pentru zonele deschise (harta 3) şi pentru zonele împădurite (harta 4). Amplasarea
punctelor de plecare pentru transecte (pieţele de probă) este prezentată pentru una din celulele
de grilaj în harta 5.
Harta 3. Selectarea celulelor de grilaj corespunzătoare zonelor deschise, în cadrul celor 5 regiuni biogeografice
Harta 4. Selectarea celulelor de grilaj corespunzătoare zonelor forestiere, în cadrul celor 5 regiuni
biogeografice
Harta 5. Amplasarea punctelor de plecare pentru transecte în cadrul unei celule de grilaj selectate (zone
deschise)
În ceea ce priveşte acoperirea reţelei Natura 2000 (siturile de importanţă comunitară, SCI), prin
realizarea selecţiei, un număr de 52 de celule de grilaj au toate punctele în interiorul SCI, 130
de celule au puncte atât în SCI cât şi în afara. Datele centralizate sunt prezentate în tabelul 5.
Includerea punctelor în reţeaua Natura 2000 nu a constituit un criteriu de selecţie, ci doar o
metodă de verificare.
Tabelul 5. Distribuţia pătratelor în funcţie de reţeaua Natura 2000 (SCI)

Categorie Număr celule Procentaj
Celule cu puncte doar în interiorul SCI 52 17
Celule cu puncte atât în interiorul SCI cât şi în afară 130 43
Celule cu puncte doar în afara SCI 119 40
Total 301 100
Din distribuţia pătratelor faţă de reţeaua Natura 2000, rezultă o bună reprezentativitate a
acesteia în schema de evaluare. Situaţia la nivel naţional este prezentată în harta 6.
Harta 6. Distribuţia diferitelor pătrate în funcţie de includerea punctelor în reţeaua Natura 2000 (SCI) la nivel
naţional
În ceea ce priveşte situaţia pătratelor selectate pentru fiecare specie în parte, precum şi
distribuţia acestora la nivelul fiecărei bioregiuni este prezentată în tabelul 6.
Tabelul 6. Situaţia pătratelor selectate per specie
Situatie per specii Alpin Continental Panonic Pontic Stepic Total

Citellus citellus 0 59 15 2 43 119
Cricetus cricetus 0 75 15 29 0 119
Vormela peregusna 0 0 0 2 7 9
Mustela eversmanni 0 9 0 2 31 42
Muscardinius avellanarius 36 40 3 1 5 85
Dryomys nitedula 22 43 3 0 5 73
Martes martes 36 40 3 1 5 85
Mustela putorius 52 121 17 2 35 227
Microtus tatricus 5 0 0 0 0 5
Sicista betulina 11 3 0 0 0 14
Sicista subtilis 0 6 0 0 12 18
Mesocricetus newtoni 0 0 0 2 7 9
II. METODE DE COLECTARE A DATELOR DIN TEREN, PENTRU SPECIILE DE

MAMIFERE MICI, DE INTERES COMUNITAR
Rozătoare
Sicista subtilis, Sicista betulina, Mesocricetus newtoni, Microtus tatricus, Dryomis nitedula,
Muscardinus avellanarius
Pentru mamiferele mici se vor folosi două metode. 1. transecte de capturare amplasate in
diferite habitate (Metoda 1) și 2. detectarea prezentei în ingluvii ale speciilor de prădători de
noapte (Metoda 2). Ca și completare, se poate folosi metoda observațiilor directe: urme de
lăsături în scorburi naturale, semne ale prezenței de către Dryomis nitedula, Muscardinus
avellanarius în zone de adăpost (Metoda 3).
Metoda 1. Această metodă constă în utilizarea de Capcane tip live-trap (capcane de tip
Sherman, Longworth sau Tomahawk). Seturi de cate 100 capcane vor fi amplasate pe
o perioada de minim 48 ore in habitate specifice ale speciilor țintă. Prin extrapolarea
capturilor se pot evidenția abundența și compoziția pe vârste a speciilor țintă.
Compoziția pe vârste furnizează date asupra vigurozității populației locale. Pentru
speciile de pârși capcanele se vor monta pe trunchiul copacilor, la înălțimi între 1.5-3
m. Capcane folosite: capcane Sherman și Tomahawk (dimensiuni 9X9X26 cm ptr
Mesocricetus newtoni și 6X6X18 cm ptr restul speciilor). Capcanele vor fi montate la
distanțe de câte 20 m unul de celălalt, de preferabil în grupuri de 5X5, cu suprafața
acoperită folosită ptr estimarea abundenței de 14.000 m2 (10000m2 în careul delimitat
de capcane, plus suprafața delimitată în afara careului de jumătatea din distanța dintre
capcane). În fiecare pătrat de 10X10 km se vor utiliza minim 4 pătrate a 5X5 capcane
poziționate la distanțe de minim 100 m unul de celălalt. Se vor nota habitatele din zona
de capturare. Selectarea zonelor de capturare se va face folosind algoritmul: acoperire
de minim 10% din suprafața habitatului specific în cazul speciilor cu habitatele
specifice cunoscute/definite, și 1% din suprafața bioregiunii în cazul speciilor cu
distribuție mare. În cazul speciilor mai rare cum ar fi Sicista subtilis, Sicista betulina,
Mesocricetus newtoni, Microtus tatricus se vor verifica încă 5 pătrate adiacente

locaţiilor cu prezenţă cunoscută, din cauza numărului redus aleatoriu. Aceste pătrate se
vor alege în zone de unde este menționat specia în literatură, fără ca aceste pătrate să se
suprapune cu cele selectate aleatoriu.
Perioada din an propusă pentru aplicarea metodei: sezonul estival şi autumnal (mai-
noiembrie) (pentru toate speciile de mamifere mici)
Atribut (element) urmărit: exemplare adulte, subadulte, compoziţia pe specii
- capcane live-trap (50-100 buc);
- marcaje locale pentru localizarea capcanelor (beţe semnalizate în culori stridente);
- recipiente de plastic cu aerisire pentru reținerea temporară a exemplarelor capturate;
- dispozitiv de poziționare geografică (GPS);
- aparat foto;
- fișă de teren.
Tipuri de habitate în care se aplică metoda: habitate împădurite, liziere, habitate deschise
(pentru toate speciile de mamifere)
Regiunile în care este recomandată aplicarea metodei: toate regiunile

Denumirea Metodă Nr. Nr. Nr. Nr punct Tip Detalierea Stare de
taxonului aplicată exemplar adulţi subadulţi habit habitatului conserva
e at (fotografie re
observate ) habitat
Toate 1 x x x x x DA
speciile
Obs. (a) - suprafața totală (estimativ) din zona respectivă a tipului de habitat cu aceleași caracteristici ca și a
transectului în care s-a aplicat metoda.
Metoda 2. Această metodă constă în utilizarea de datelor provenite din resturile de pradă
a speciilor de răpitoare înaripate (Ingluvii). Având în vedere rata redusă de capturare
a speciilor Sicista subtilis, Sicista betulina, Mesocricetus newtoni, ca și o completare
la folosirea capcanelor se sugerează identificarea acestor specii din ingluvii de păsări
de noapte (Strigiformes). Aceste specii se capturează greu prin capcane chiar și în
cazul unei abundențe ridicate (Cserkesz 2007, Sandor & Bugariu 2008, Sandor 2009),
însă apar în mod regulat în ingluvii ale speciilor de bufnițe (Asio otus, Tyto alba, Bubo
bubo). Prin extrapolarea unor loturi de ingluvii se poate evalua abundența teritorială,
cât și constanța prezenței într-un anumit teritoriu.
Perioada din an propusă pentru aplicarea metodei: tot anul (pentru toate speciile de
mamifere mici)

Atribut (element) urmărit: exemplare adulte, subadulte, compoziţia pe specii
- recipiente de plastic pentru colectarea ingluviilor;
- lupă, pense şi determinatoare;
- aparat foto;
- fișă de teren.
Tipuri de habitate în care se aplică metoda: toate habitate (pentru toate speciile de
mamifere)

taxonului aplicat exemplar adulţi subadulţi habit habitatului conserva
ă e at (fotografie re
observate ) habitat
Toate 2 x x x x x NU NU
speciile
Metoda 3. Observații directe ale prezenţei: urme de lăsături în scorburi naturale, semne ale
folosirii de către Dryomis nitedula, Muscardinus avellanarius. Cele două specii de
pârşi utilizează frecvent acelaşi adăposturi, revenind în acestea pe timpul zilei, după
activitatea nocturnă. Evaluarea acestora se poate efectua în cazul în care sunt
cunoscute. Amândouă specii pot utiliza scorburi în copaci (naturale sau artificiale), iar
Muscardinus avellanarius își construieşte un cuib din frunze uscate la nivelul solului
sau la o înălţime de 10-50 cm de acesta. Cuibul se găsește de cele mai multe ori în tufe
foarte joase.
Perioada din an propusă pentru aplicarea metodei: sezonul estival şi autumnal (mai-
noiembrie) (pentru speciile Dryomis nitedula, Muscardinus avellanarius)
Atribut (element) urmărit: exemplare adulte
- aparat foto;
- fișă de teren.
Tipuri de habitate în care se aplică metoda: habitate împădurite, liziere.

Denumirea Metodă Nr. Nr. Nr punct Tip Detalierea Stare de
taxonului aplicat Culcuşur adulţi habit habitatului conservar
ă i/exempl at (fotografie e habitat
are )
observat
e
Toate 3 x x x x DA
speciile
Citellus citellus, Cricetus cricetus
Metoda 4. Evaluare pe transecte a găurilor folosite. Aceste specii se pot captura greu
folosind capcane tradiționale, de aceea evaluarea populațiilor se efectuează prin
metode vizuale. În ambele cazuri se estimează numărul galeriilor utilizate pe o
suprafață de habitat. Se folosesc transecte de 500 m lungime și 20 m lățime. Pe această
suprafață un observator va parcurge în pas lent, în acest fel poate verifica galeriile
ocupate și nota numărul lor. De preferabil efectuarea unui minim de 3 transecte
consecutive în fiecare punct alocat din pătratul de 10X10 km (minim 3 puncte din 10
aleatorii). Evaluarea trebuie efectuată în perioada estivală, pentru Citellus citellus în
perioada aprilie-septembrie, pentru Cricetus cricetus în perioada aprilie-mai și august-
octombrie. Selectarea transectelor se va efectua folosind metoda stratified-random
sampling prestabilit, utilizând ca și suport principal habitatele specifice speciilor
(pajiști cu înălțimea vegetației de până la 20 cm în cazul C. citellus, ecotonul zonelor
arabile, țelenite, margini de pajiști, zone arabile complexe în cazul C. cricetus).
Perioada din an propusă pentru aplicarea metodei: sezon estival (aprilie-octombrie) (pentru
ambele specii de mamifere mici)
- aparat foto;
- fișă de teren.
Tipuri de habitate în care se aplică metoda: habitate deschise/agricole (pentru toate speciile
de mamifere)
Regiunile în care este recomandată aplicarea metodei: regiunile de câmpie şi de deal

Denumirea Metodă Nr. găuri Nr. Nr. Găuri Nr punct Tip Detalierea Stare de
taxonului aplicată Găuri nefolosite habit habitatului conserva
folosite at (fotografie re
) habitat
Toate 4 x x x x x x DA
speciile
Mustelide
Martes martes, Mustela putorius, Mustela eversmanii, Vormela peregusna
Evaluarea populațiilor carnivorelor mici și mijlocii se efectuează cu două metode: 1. prin

localizarea urmelor (Metoda 6) și prin 2. folosirea capcanelor de capturat vii specifice pentru
mustelide (Metoda 7).
Metoda 5. Localizarea urmelor. Folosind transecte de 1500 m lungime se vor evalua
urmele de mustelide în habitate specifice. Se vor localiza exact locurile unde se găsesc
urme de prezență a acestor mamifere (urme de labă, lăsături). Aceste specii folosesc
obiecte mai vizibile pentru a lăsa scaunul, Martes martes și Mustela putorius folosind
crengi, bolovani sau rădăcini pe cărări din interiorul pădurii, iar Mustela eversmanii,
Vormela peregusna bolovani sau movile mai mici în zone deschise. Scaunul ambelor
specii se poate identifica relativ ușor după formă și miros, respectiv habitat specific
(pădure vs. pajiște). Transectele se vor parcurge în orice perioada a anului, când
urmele sunt mai vizibile. Speciile stepice de mustelide sunt mai greu de urmărit, însă
metodele folosite se pot replica și pentru acestea.
Perioada din an propusă pentru aplicarea metodei: toate sezoanele (pentru toate speciile de
carnivore)
- aparat foto;
- fișă de teren.
de mamifere)

Denumirea Metodă Nr. obs Nr. Nr. Nr punct Tip Detalierea Stare de
taxonului aplicată Lăsături Lăsături/ habit habitatului conserva
/urme urme at (fotografie re
proaspe vechi ) habitat
te
Toate 6 x x x x x x DA
speciile
Metoda 6. Folosirea capcanelor. Se vor folosi capcane tip live-trap dezvoltate pentru nurca
americană (dimensiuni 16X16X55cm), folosind ca și momeală ouă sau carne de pui
pentru Mustela eversmanii, Vormela peregusna sau jem de fructe ptr. Mustela
putorius și Martes martes. Capcanele vor fi amplasate pe transecte la distanțe de
minim 100 m unul de celălalt, folosind 12 capcane pe transect, utilizând aceste
capcane minim 72 ore. Pentru M. putorius, se pot amplasa capcanele de-alungul
cursurilor de apă în lunile martie-aprilie, iar pentru restul speciilor în habitate de
ecoton specifice specilor în orice perioadă a anului. Pentru speciile Mustela
eversmanii și Vormela peregusna se vor folosi capcane montate în habitatele
specifice, folosind ca și momeală ouă și/sau carne de pui.
Perioada din an propusă pentru aplicarea metodei: sezon estival (martie-aprilie) sezon
estival si autumnal (Mustela eversmanii, Vormela peregusna)
Atribut (element) urmărit: exemplare adulte/subadulte
- capcane live-trap (10-20 buc);
- marcaje locale pentru localizarea capcanelor (beţe semnalizate în culori stridente);
- mănuşi speciale ptr extragere şi manipulare;
- recipiente de plastic cu aerisire pentru reținerea temporară a exemplarelor capturate;
- aparat foto;
- fișă de teren.
de mamifere)

taxonului aplicat exemplar adulţi subadulţi habit habitatului conservar
ă e at (fotografie e habitat
)
observat
e
Toate 7 x x x x x DA
speciile
Utilizarea metodelor la nivel de pătrat 10X10 km
Structura şi planul de lucru la nivelul unui pătrat 10X10

1. fiecare pătrat de 10X10 km conține 10 puncte selectate random, plus 2 puncte alocate
pentru habitate / specii acvatice
2. există 3 tipuri majore de pătrate:
1. pătrate de pădure (de efectuat: câte 3 transecte de mustelide – Martes martes,
Mustela putorius, 100 capcane / nopţi pentru rozătoare / pârși: Muscardinus
avellanarius, Dryomys nitedula)
2. pătrate deschise / agricole (de efectuat: 3 transecte de mustelide - Mustela putorius,
și rozătoare – Citellus citellus şi Cricetus cricetus)
3. pătrate pentru specii cu areal redus (de efectuat: 3 transecte pentru specii de
mustelide – Mustela eversmanni, Vormela peregusna, 100 capcane / nopţi pentru
rozătoare și 3 locații cu colectare ingluvii: Mesocricetus newtoni, Microtus tatricus,
Sicista subtilis, Sicista betulina)
ϯ͘ După efectuarea transectului datele vor fi introduse într-o bază de date și expediate
pentru centralizare, împreună cu punctele GPS și track-logul aferent͘
Pătrate de pădure
Conform protocolului, în fiecare pătrat trebuie efectuat un minim de 3 transecte de evaluare a
mustelidelor de pădure, 2 transecte acvatice și două sesiuni de capturare a câte 100 capcane /
nopţi.
Transectul de mustelide pornește din unul dintre punctele alocate aleatoriu și urmărește un
traseu desemnat de către expert, marcat și înregistrat pe GPS prin funcția Track. Punctele de
pornire și de sfârșit ale transectului trebuie înregistrate atât în GPS, cât și pe formular. Sugestie:
de preferat alegerea unui traseu de-a lungul unei cărări turistice, cărare făcută de animale sau
drum forestier care nu are trafic intens. Trebuie menționat tipul traseului pe formular.
Transectul va fi parcurs pe jos, verificând terenul pentru urme de prezență a animalelor:
lăsături și urme de labă. În cazul observării acestora, locația va fi înregistrată pe GPS și în
formular. După fiecare transect observațiile vor fi înregistrate în formularul special. Fiecare
transect va fi parcurs de două ori, o dată în sezonul de vegetație (mai - iulie) și o dată în sezonul
de toamnă – iarnă (septembrie - martie). Se va urmări în special prezența speciilor Martes
martes, Mustela putorius, însă se vor nota toate observațiile despre celelalte specii de carnivore
prezente.
Sesiune de capturare a micromamiferelor cu ajutorul capcanelor

În cazul fiecărui pătrat de pădure se va efectua o sesiune de capturare de micromamifere,
utilizând capcane Sherman. În fiecare pătrat se vor folosi capcane în minim 2 puncte (câte o
sesiune). O sesiune de capcane înseamnă 100 capcane / nopți. Capcanele vor fi așezate în
transecte în habitate specifice și vor fi verificate de minim 3 ori pe parcursul nopții. Animalele
capturate vor fi identificate, pozate și eliberate în apropierea locului capturii. Perioada de
capturare este mai - octombrie. Se va urmări în special prezența speciilor Muscardinus
avellanarius și Dryomys nitedula, însă se vor nota toate speciile și efectivele capturate. În
completare, în zona de amplasare a capcanelor se vor efectua verificări a adăposturilor ale
acestor specii.
Pătrate deschise / agricole

Conform protocolului, în fiecare pătrat trebuie efectuat un minim de 3 transecte de evaluare
mustelide, câte 2 transecte acvatice și 3 transecte pentru rozătoare.
Transectul de mustelide pornește din unul dintre punctele alocate aleatoriu și urmărește un
traseu desemnat de către expert, marcat și înregistrat pe GPS prin funcția Track. Punctele de
pornire și de sfârșit ale transectului trebuie marcate și înregistrate atât în GPS, cât și pe
formular. Sugestie: de preferat alegerea unui traseu de-a lungul unei cărări turistice, a unui
drum de căruță sau a unei cărări făcută de animale. Trebuie menționat tipul traseului pe
formular. Transectul va fi parcurs pe jos, verificând terenul pentru urme de prezență a
animalelor: lăsături și urme de labă. În cazul observării acestora, locația va fi înregistrată pe
GPS și în formular. După fiecare transect observațiile vor fi înregistrate în formularul special.
Fiecare transect va fi parcurs de două ori, o dată în sezonul de vegetație (mai - iulie) și o dată
în sezonul de toamna – iarnă (octombrie - martie). Se va urmări în special prezența speciei
Mustela putorius, însă se vor nota toate observațiile despre celelalte specii de carnivore
prezente.
*Transectul pentru rozătoare de câmp.
Transectul de rozătoare pornește din unul dintre punctele alocate aleatoriu și urmărește un
traseu desemnat de către expert, marcat și înregistrat pe GPS prin funcția Track. Un transect se
împarte în 3 loturi de câte 500 m, pentru a putea evalua mai bine repartiţia animalelor în cursul
transectului. Punctele de pornire și de sfârșit ale transectului, cât și a celor trei loturi trebuie
marcat și înregistrat în GPS, cât și pe formular. Sugestie: de preferat alegerea unui traseu liniar,
fără a folosi cărări turistice, drumuri sau alte puncte de reper liniare și pe cât posibil evitarea
utilizării acestora! Transectul va fi parcurs pe jos, verificând terenul pentru urme de prezență a
animalelor: găuri de popândău și hârciog. Se vor nota pe fiecare 500 m numărul găurilor
observate, cu raportarea numărului celor active și a celor vechi. După fiecare transect
observațiile vor fi înregistrate în formularul special. Fiecare transect va fi parcurs de două ori,
în sezonul de primăvară (aprilie - iunie) și în sezonul de vară - toamna (iulie - octombrie). Se
va urmări în special prezența speciilor Citellus citellus și Cricetus cricetus.
Pătrate pentru specii cu areal redus

Conform protocolului, în fiecare pătrat trebuie efectuat un minim de 3 transecte de evaluare
mustelide de stepă (Mustela eversmanni, Vormela peregusna), 3 transecte de evaluare hamster
dobrogean (Mesocricetus newtoni) și două sesiuni de capturare a câte 100 capcane / nopţi și 3
locații cu colectare ingluvii pentru speciile Microtus tatricus, Sicista subtilis, Sicista betulina.
Aceste pătrate sunt alocate în zone cu prezență atestată a acestor specii.
Transectul de mustelide de stepă pornește din unul dintre punctele alocate aleatoriu și urmărește
un traseu desemnat de către expert, marcat și înregistrat pe GPS prin funcția Track. Punctele
de pornire și de sfârșit ale transectului trebuie marcate și înregistrate atât în GPS, cât și pe
formular. Sugestie: de preferat alegerea unui traseu de-a lungul unei cărări turistice, a unui
drum de căruță sau a unei cărări făcută de animale. Trebuie menționat tipul traseului pe
formular. Transectul va fi parcurs pe jos, verificând terenul pentru urme de prezență a
animalelor: lăsături și urme de labă. În cazul observării acestora, locația va fi înregistrată pe
GPS și în formular. După fiecare transect observațiile vor fi înregistrate în formularul special.
Fiecare transect va fi parcurs de două ori, o dată în sezonul de vegetație (mai - iulie) și o dată
în sezonul de toamna – iarnă (octombrie - martie). Se va urmări în special prezența speciilor
Mustela eversmanni și Vormela peregusna, însă se vor nota toate observații despre celelalte
specii de carnivore prezente.
*Transectul pentru hamster dobrogean.
Transectul de hamster pornește din unul dintre punctele alocate aleatoriu și urmărește un traseu
desemnat de către expert, marcat și înregistrat pe GPS prin funcția Track. Un transect se
împarte în 3 loturi de câte 500 m, pentru a putea evalua mai bine repartiţia animalelor în cursul
transectului. Punctele de pornire și de sfârșit ale transectului, cât și a celor trei loturi trebuie
marcat și înregistrat în GPS, cât și pe formular. Sugestie: de preferat alegerea unui traseu linear,
fără a folosi cărări turistice, drumuri sau alte puncte de reper lineare și pe cât posibil evitarea
utilizării acestora! Transectul va fi parcurs pe jos, verificând terenul pentru urme de prezență a
animalelor: găuri. Se vor nota pe fiecare transect de 500 m numărul găurilor observate, cu
raportarea numărului celor active și a celor vechi. După fiecare transect observațiile vor fi
înregistrate în formularul special. Fiecare transect va fi parcurs de două ori, în sezonul de
primăvară (aprilie - iunie) și în sezonul de vară - toamna (iulie - octombrie). Se va urmări în
special prezența speciei Mesocricetus newtoni.
Sesiune de capturare a micromamiferelor cu ajutorul capcanelor

În cazul fiecărui pătrat pentru specii cu areal redus se va efectua o sesiune de capturare de
micromamifere, utilizând capcane Sherman. În fiecare pătrat se vor folosi capcane în minim 2
puncte (câte o sesiune). O sesiune de capcane înseamnă 100 capcane/nopți. Capcanele vor fi
așezate în transecte în habitate specifice și vor fi verificate de minim 3 ori pe parcursul nopții.
Animalele capturate vor fi identificate, pozate și eliberate în apropierea locului capturii.
Perioada de capturare este mai - octombrie. Se va urmări în special prezența speciilor Microtus
tatricus, Sicista subtilis și Sicista betulina, însă se vor nota toate speciile și efectivele capturate.
Sesiune de colectare de ingluvii (în toate tipurile de pătrate)

În cazul fiecărui pătrat pentru specii cu areal redus se va efectua o sesiune de colectare ingluvii
de răpitoare de noapte (Asio otus, Tyto alba, Athene noctua, Bubo bubo). Având în vedere că
prinderea exemplarelor de Mesocricetus newtoni şi a genului Sicista este problematică (evită
capcanele), este o măsură în plus pentru a evalua prezența și densitatea acestor specii. Aceste
ingluvii se pot colecta din locurile de cuibărit și de odihnă ale acestor specii, după cum
urmează:
Asio otus – specie de talie mijlocie, utilizează mai ales habitate deschise. Cuibărește în
cuiburi ale altor păsări (corvide, răpitoare), cuiburile se pot localiza în șiruri de
arbori sau pe marginea pădurilor. Ingluviile se găsesc în cuib sau sub cuib. În
perioada de iarnă (octombrie - aprilie) specia are un comportament semi - colonial,
mai multe exemplare se asociează în zone favorabile în grupuri de până la câteva
zeci de exemplare în arbori apropiați. Aceste asocieri se pot întâlni de obicei în
pâlcuri de conifere din zona de câmpie și colinară. De sub acești arbori se pot aduna
multe ingluvii. Ingluviile sunt mai lungi decât mai late, de culoare gri deschisă, cu
mărimi între 15 – 30mm X 50 – 80mm.
Tyto alba – specie de talie mijlocie, utilizează mai ales habitate deschise. Cuibărește în
construcții artificiale (poduri de case, turle de biserică, hambare sau construcții
abandonate, ruine). Ingluviile se găsesc în cuib sau sub cuib. Ingluviile sunt aproape
rotunde, de culoare neagră, cele noi lucioase, cu mărimi între 25 – 40mm X 40 –
60mm.
Athene noctua – specie de talie mică, utilizează mai ales habitate deschise. Cuibărește
în construcții artificiale (poduri de case, hambare sau construcții abandonate, ruine)
dar și în găuri în pereți de loess. Ingluviile se găsesc în cuib sau sub cuib. În perioada
iernatului ingluvii se pot găsi și în zone stâncoase, în observatoare, sub poduri mari,
etc. Ingluviile sunt mai lungi decât mai late, de culoare gri deschisă și de cele mai
multe ori conțin resturi de chitină. Mărimile variază între 10 – 15mm X 20 - 40mm.
Cele proaspete sunt lucioase.
Bubo bubo – specie de talie mare, utilizează mai ales habitate deschise. Cuibărește în
principal în zone stâncoase dar și în găuri în pereți de loess. Ingluviile se găsesc în
cuib sau sub cuib. Ingluviile sunt mari, de culoare gri, cu mărimi între 25 – 50mm
X 50 - 120mm. De cele mai multe ori conțin oase mari, vizibile.
Pentru colectare de ingluvii se vor vizita acele locații apropiate de punctele alocate care pot
conține ingluvii. În cazul găsirii unor loturi de ingluvii, locația acestora va fi înregistrată în
formular și marcată în GPS. Toate ingluviile vor fi adunate și numărate. În cazul unor locații
unde sunt mai mult de 50 de ingluvii, toate ingluviile vor fi adunate, însă numai un lot aleatoriu
de 50 de ingluvii întregi vor fi colectate. Terenul va fi eliberat pentru viitoarele colectări. Pe
cât posibil se va estima atât vechimea ingluviilor, cât și specia de răpitor. Locația și ingluviile
vor fi fotografiate. Se va urmări în special prezența speciilor Mesocricetus newtoni, Sicista
subtilis și Sicista betulina, însă se vor nota toate speciile și efectivele din ingluvii pentru
estimarea densităților.
Aplicarea metodelor la nivel de specii şi bioregiuni

Alocarea pătratelor de monitorizare la nivel de bioregiune
La nivelul fiecărei bioregiuni au fost alocate pătrate de 10x10 pentru monitorizarea fiecărei
specii de interes comunitar. Pentru a avea o distribuţie echitabilă a pătratelor monitorizate,
procentual numărul acestora corespunde cu numărul pătratelor din acel tip de bioregiune. Mai
jos vom prezenta distribuţia acestor pătrate, cu menţionarea speciilor de monitorizat, cât şi a
metodelor folosite pentru activitatea de monitorizare.
Bioregiunea Alpină
În România există 547 pătrate de 10X10 km în bioregiunea alpină (18.5% din suprafaţa țării,
respectiv 11.8% din numărul total al pătratelor de 10X10km). Există 4 specii de rozătoare și
mustelide care apar în mod regulat în diferite habitate ale bioregiunii (tabel 7).
Tabelul 7. Specii de mamifere de interes comunitar prezente în bioregiunea alpină în România.

Metoda Prezenţa
utilizată în
regiunea
biogeogra
fică cf.
2387/2011
(care
Anexa modifică
Directivei O.M.
Denumirea Habitate/ Mărimea Starea de 1964/2007
ştiinţifică OUG 57/2007 populaţiei conservare )
Microtus Anexa II, IV/ 200-1000 Vulnerabil 1, 2 ALP
tatricus Anexa 3, 4a
Sicista Anexa IV/ 100-200 Critic periclitat 1, 2 Nu este

betulina Anexa 4a menţionat
Muscardinu Anexa IV/ 1000-2000 Vulnerabil 1, 2, 3 Nu este
s Anexa 4a menţionat
avellanarius
Martes Anexa V/ 7500-10000 Vulnerabil 5 Nu este

martes Anexa 5a menţionat
Mustela Anexa V/ 1000-2000 5 Nu este
putorius Anexa 5a menţionat
Ca şi concluzie au fost alocate un număr de 81 pătrate de 10X10 km pentru monitorizarea

acestor specii.
Bioregiunea Continentală
În România există 1678 pătrate de 10X10 km în bioregiunea continentală (34 % din suprafaţa
țării, respectiv 35 % din numărul total al pătratelor de 10X10km). Există 7 specii de rozătoare
și mustelide care apar regulat în habitate ale bioregiunii (tabel 8).
Tabelul 8. Specii de mamifere de interes prezente în bioregiunea Continentală în România.

Prezenţa
în
regiunea
biogeogra
fică cf.
2387/2011
(care
Anexa modifică
Directivei O.M.
Denumirea Habitate/ Mărimea Starea de Metoda 1964/2007
ştiinţifică OUG 57/2007 populaţiei conservare utilizată )
Spermophilu Anexa II, IV/ 12000- Vulnerabil 4 CON,
s (Citellus) Anexa 3, 4a 15000 PAN, STE
citellus
Cricetus Anexa IV/ 12000- Vulnerabil 4 Nu este

cricetus Anexa 4a 15000 menţionat
Sicista Anexa II, IV/ 100-200 Critic periclitat 1, 2 CON, STE
subtilis Anexa 3, 4a
Muscardinus Anexa IV/ 12000- Vulnerabil 1, 2, 3 Nu este
avellanarius Anexa 4a 15000 menţionat
Dryomys Anexa IV/ 2000-5000 Vulnerabil 1, 2, 3 Nu este

nitedula Anexa 4a menţionat
Martes Anexa V/ 2000-5000 Vulnerabil 5 Nu este

martes Anexa 5a menţionat
Mustela Anexa V/ 2000-5000 5 Nu este


acestor specii.
Bioregiunea Panonică
În România există 66 pătrate de 10X10 km în bioregiunea Panonică (5.8% din suprafaţa țării,
respectiv 7% din numărul total al pătratelor de 10X10km). Există 7 specii de mamifere
rozătoare și mustelide care apar regulat în habitate ale bioregiunii (tabel 9).
Tabelul 9. Specii de mamifere de interes prezente în bioregiunea Panonică în România.

Prezenţa în
regiunea
biogeografic
ă cf.
2387/2011
Anexa (care
Directivei modifică
Denumirea Habitate/ Mărimea Starea de Metoda O.M.
ştiinţifică OUG 57/2007 populaţiei conservare utilizată 1964/2007)
Spermophil Anexa II, IV/ 2000- Vulnerabil 4 CON, PAN,
us (Citellus) Anexa 3, 4a 5000 STE
citellus
Cricetus Anexa IV/ 2000- Vulnerabil 4 Nu este

cricetus Anexa 4a 5000 menţionat
Muscardinu Anexa IV/ 12000- Vulnerabil 1, 2, 3 Nu este
s Anexa 4a 15000 menţionat
avellanarius
Dryomys Anexa IV/ 2000- Vulnerabil 1, 2, 3 Nu este

nitedula Anexa 4a 5000 menţionat
Mustela Anexa II, IV/ 1000- U 5, 6 PAN, PON,

eversmanni Anexa 3, 4a 2000 STE
Martes Anexa V/ 1000- Vulnerabil 5 Nu este

martes Anexa 5a 2000 menţionat
Mustela Anexa V/ 5000- U 5 Nu este
putorius Anexa 5a 7000 menţionat

acestor specii.
Bioregiunea Stepică
În România există 214 pătrate de 10X10 km în bioregiunea Stepică (16% din suprafaţa țării,
respectiv 17% din numărul total al pătratelor de 10X10km). Există 12 specii de mamifere
conform proiectului, care apar regulat în habitate ale bioregiunii (tabel 10).
Tabelul 10. Specii de mamifere de interes prezente în bioregiunea Stepică în România.

Prezenţa în
regiunea
biogeografic
ă cf.
2387/2011
Anexa (care
Directivei modifică
Denumirea Habitate/ Mărimea Starea de Metoda O.M.
Spermophil Anexa II, IV/ 15000-20000 Vulnerabil 4 CON, PAN,
us (Citellus) Anexa 3, 4a STE
citellus
Mesocricetu Anexa II, IV/ 2000-4000 Vulnerabil 3, 4, 5 STE

s newtoni Anexa 3, 4a
Cricetus Anexa IV/ 2000-4000 Vulnerabil 4 Nu este

cricetus Anexa 4a menţionat
Sicista Anexa II, IV/ Critic periclitat 1, 2 CON, STE
subtilis Anexa 3, 4a
Muscardinu Anexa IV/ 2000-4000 Vulnerabil 1, 2, 3 Nu este
s Anexa 4a menţionat
avellanariu
s
Dryomys Anexa IV/ 2000-4000 Vulnerabil 1, 2, 3 Nu este
nitedula Anexa 4a menţionat
Vormela Anexa II, IV/ 1000-2000 Periclitat 5, 6 STE

peregusna Anexa 3, 4a
Mustela Anexa II, IV/ 500-1000 U 5, 6 PAN, PON,

eversmanni Anexa 3, 4a STE
Mustela Anexa V/ 2000-4000 U 5 Nu este

acestor specii.
Bioregiunea Pontică
În România există 35 pătrate de 10X10 km în bioregiunea Pontică (2.9% din suprafaţa țării,
respectiv 3% din numărul total al pătratelor de 10X10km). Există 2 specii de mustelide, care
apar regulat în habitate ale bioregiunii (tabel 11).
Tabelul 11. Specii de mamifere de interes prezente în bioregiunea Pontică în România.
Prezenţa în
regiunea
Anexa biogeografică cf.
Denumire Directivei 2387/2011 (care
a Habitate/ Mărimea Starea de Metoda modifică O.M.
Mustela Anexa II, IV/ 100-200 U 6, 7 PAN, PON, STE
eversman Anexa 3, 4a
ni
Mustela Anexa V/ 500-1000 U 6 Nu este menţionat
putorius Anexa 5a

acestor specii.
III. LISTA CU SITURILE NATURA 2000 DESEMNATE PENTRU PROTECȚIA

SPECIILOR DE MAMIFERE MICI, DE INTERES COMUNITAR
Cod
Denumire Denumire Denumire Tip
Natura Cod sit Anexe
științifică populară sit sit
2000
Balta Albă -
DH2; DH4; Amara - Jirlău -
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0005 SCI
International; Lacul Sărat
Câineni
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0012 Brațul Măcin SCI
International;
DH2; DH4; Câmpia
International; Careiului
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0021 Câmpia Ierului SCI
International;
DH2; DH4; Canaralele
International; Dunării
DH2; DH4; Ciuperceni -
International; Desa
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0043 Comana SCI
International;
DH2; DH4; Corabia - Turnu
International; Măgurele
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0045 Coridorul Jiului SCI
International;
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0049 Crișul Negru SCI
International;
Crișul Repede
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0050 amonte de SCI
International;
Oradea
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0057 Dealul Istrița SCI
International;
DH2; DH4; Dealul lui
International; Dumnezeu
DH2; DH4; Dealurile
International; Agighiolului
DH2; DH4; Defileul
International; Mureșului
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0065 Delta Dunării SCI
International;
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0067 Deniz Tepe SCI
International;
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0068 Diosig SCI
International;
Dumbrăveni -
DH2; DH4; Valea Urluia -
International; Lacul
Vederoasa
DH2; DH4; Dealul Mare -
International; Hârlău
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0077 Fânațele Bârca SCI
International;
DH2; DH4; Fântânița
International; Murfatlar
DH2; DH4; Gura Vedei -
International; Saica - Slobozia
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0103 Lunca Buzăului SCI
International;
Lunca
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0104 Inferioară a SCI
International;
Crișului Repede
Lunca
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0108 Mureșului SCI
International;
Inferior
DH2; DH4; Lunca
International; Timișului
Mlaștina
DH2; DH4; Hergheliei -
International; Obanul Mare și
Peștera Movilei
DH2; DH4; Mlaștina
International; Satchinez
DH2; DH4; Movila lui
International; Burcel
DH2; DH4; Munții
International; Măcinului
Pădurea
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0135 Bârnova - SCI
International;
Repedea
Pădurea
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0149 Eseschioi - SCI
International;
Lacul Bugeac
Pădurea
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0157 Hagieni - Cotul SCI
International;
Văii
DH2; DH4; Lunca Siretului
International; Inferior
Pădurea și
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0171 pajiștile de la SCI
International;
Mârzești
Pădurea și
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0172 Valea Canaraua SCI
International;
Fetii - Iortmac
DH2; DH4; Pădurea
International; Stârmina
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0191 Peștera Limanu SCI
International;
DH2; DH4; Podișul Nord
International; Dobrogean
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0213 Râul Prut SCI
International;
DH2; DH4; Recifii Jurasici
International; Cheia
DH2; DH4; Sărăturile Jijia
International; Inferioară - Prut
Nădab -
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0231 Socodor - SCI
International;
Vărșad
DH2; DH4; Valea
International; Călmățuiului
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0265 Valea lui David SCI
International;
Vulcanii
DH2; DH4; Noroioși de la
International; Pâclele Mari și
Pâclele Mici
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0276 Albești SCI
International;
DH2; DH4; Becicherecu
International; Mic
DH2; DH4; Colinele
International; Elanului
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0287 Comloșu Mare SCI
International;
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0288 Băilești SCI
International;
DH2; DH4; Coridorul
International; Ialomiței
Dunărea la
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0299 Gârla Mare - SCI
International;
Maglavit
Ianca - Plopu -
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0305 Sărat - SCI
International;
Comăneasca
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0306 Jiana SCI
International;
DH2; DH4; Lacul Sărat -
International; Brăila
DH2; DH4; Cordăreni -
International; Vorniceni
DH2; DH4; Osești -
International; Bârzești
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0345 Pajiștea Cenad SCI
International;
DH2; DH4; Pajiștea
International; Fegernic
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0349 Pajiștea Pesac SCI
International;
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0353 Peștera - Deleni SCI
International;
Râul Bârlad
DH2; DH4; între Zorleni și
International; Gura
Gârbovățului
Râul Moldova
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0363 între Oniceni și SCI
International;
Mitești
Râul Moldova
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0364 între Tupilați și SCI
International;
Roman
Râul Mureș
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0370 între Lipova și SCI
International;
Păuliș
DH2; DH4; Dăbuleni -
International; Potelu
Râul Olt între
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0376 Mărunței și SCI
International;
Turnu Măgurele
DH2; DH4; Râul Suceava
International; Liteni
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0386 Râul Vedea SCI
International;
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0387 Salonta SCI
International;
Sărăturile de la
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0389 Gura Ialomiței - SCI
International;
Mihai Bravu
DH2; DH4; Sărăturile
International; Diniaș
DH2; DH4; Dealurile
International; Podoleni
DH2; DH4; Straja -
International; Cumpăna
DH2; DH4; Dealurile
International; Racovițeni
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0412 Ivrinezu SCI
International;
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0417 Manoleasa SCI
International;
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0433 Seaca SCI
International;
DH2; DH4;
1335 Spermophilus citellus popândău ROSCI0438 Spinoasa SCI
International;
DH2; DH4; Vlădaia -
International; Oprișor
Balta Mică
1339 Cricetus cricetus hârciog ROSCI0006 Alte specii SCI
Brăilei
Câmpia
Careiului
1339 Cricetus cricetus hârciog ROSCI0059 Alte specii Dealul Perchiu SCI
Făgetul Clujului
- Valea Morii
1339 Cricetus cricetus hârciog ROSCI0098 Alte specii Lacul Pețea SCI
Lunca
1339 Cricetus cricetus hârciog ROSCI0108 Alte specii Mureșului SCI
Inferior
Pădurea și
1339 Cricetus cricetus hârciog ROSCI0171 Alte specii pajiștile de la SCI
Mârzești
1339 Cricetus cricetus hârciog ROSCI0194 Alte specii Piatra Craiului SCI
1339 Cricetus cricetus hârciog ROSCI0214 Alte specii Râul Tur SCI
1339 Cricetus cricetus hârciog ROSCI0265 Alte specii Valea lui David SCI
Muscardinus Câmpia
1341 pârș de alun ROSCI0020 Alte specii SCI
avellanarius Careiului
Muscardinus
1341 pârș de alun ROSCI0024 Alte specii Ceahlău SCI
avellanarius
Muscardinus Cheile Nerei -
avellanarius Beușnița
Muscardinus
1341 pârș de alun ROSCI0038 Alte specii Ciucaș SCI
avellanarius
Muscardinus
1341 pârș de alun ROSCI0043 Alte specii Comana SCI
avellanarius
Muscardinus
1341 pârș de alun ROSCI0057 Alte specii Dealul Istrița SCI
avellanarius
Muscardinus
1341 pârș de alun ROSCI0063 Alte specii Defileul Jiului SCI
avellanarius
Muscardinus Domogled -
avellanarius Valea Cernei
Dunele de nisip
Muscardinus
1341 pârș de alun ROSCI0072 Alte specii de la Hanul SCI
avellanarius
Conachi
Muscardinus Gutâi - Creasta
avellanarius Cocoșului
Lunca
Muscardinus
1341 pârș de alun ROSCI0108 Alte specii Mureșului SCI
avellanarius
Inferior
Muscardinus
1341 pârș de alun ROSCI0122 Alte specii Munții Făgăraș SCI
avellanarius
Muscardinus Munții
avellanarius Maramureșului
Muscardinus Pădurea Breana
avellanarius - Roșcani
Muscardinus Pădurea
avellanarius Tălășmani
Muscardinus
1341 pârș de alun ROSCI0190 Alte specii Penteleu SCI
avellanarius
Muscardinus Platoul
avellanarius Mehedinți
Muscardinus
1341 pârș de alun ROSCI0206 Alte specii Porțile de Fier SCI
avellanarius
Muscardinus
1341 pârș de alun ROSCI0217 Alte specii Retezat SCI
avellanarius
Semenic -
Muscardinus
1341 pârș de alun ROSCI0226 Alte specii Cheile SCI
avellanarius
Carașului
Muscardinus Sighișoara -
avellanarius Târnava Mare
Muscardinus
1341 pârș de alun ROSCI0236 Alte specii Strei - Hațeg SCI
avellanarius
Muscardinus Valea
avellanarius Vâlsanului
Muscardinus Pădurea Târgu
avellanarius Mureș
pârș cu
1342 Dryomys nitedula coada ROSCI0013 Alte specii Bucegi SCI
stufoasă
pârș cu
1342 Dryomys nitedula coada ROSCI0024 Alte specii Ceahlău SCI
stufoasă
pârș cu
Cheile Nerei -
1342 Dryomys nitedula coada ROSCI0031 Alte specii SCI
Beușnița
stufoasă
pârș cu
1342 Dryomys nitedula coada ROSCI0043 Alte specii Comana SCI
stufoasă
pârș cu
1342 Dryomys nitedula coada ROSCI0046 Alte specii Cozia SCI
stufoasă
pârș cu
1342 Dryomys nitedula coada ROSCI0063 Alte specii Defileul Jiului SCI
stufoasă
pârș cu
Domogled -
Valea Cernei
stufoasă
pârș cu Dunele de nisip
1342 Dryomys nitedula coada ROSCI0072 Alte specii de la Hanul SCI
stufoasă Conachi
pârș cu
Pădurea Breana
- Roșcani
stufoasă
pârș cu
Pădurea
Tălășmani
stufoasă
pârș cu
1342 Dryomys nitedula coada ROSCI0206 Alte specii Porțile de Fier SCI
stufoasă
pârș cu
1342 Dryomys nitedula coada ROSCI0217 Alte specii Retezat SCI
stufoasă
pârș cu Semenic -
1342 Dryomys nitedula coada ROSCI0226 Alte specii Cheile SCI
stufoasă Carașului
pârș cu
Pădurea Târgu
Mureș
stufoasă
șoarecele DH2; DH4;
1343 Sicista betulina ROSCI0013 Bucegi SCI
vărgat International;
1343 Sicista betulina ROSCI0024 Ceahlău SCI
șoarecele DH2; DH4; Cheile Sugăului
1343 Sicista betulina ROSCI0033 SCI
vărgat International; - Munticelu
1343 Sicista betulina ROSCI0125 Munții Rodnei SCI
jder de
1357 Martes martes ROSCI0013 Alte specii Bucegi SCI
pădure
jder de Buila -
1357 Martes martes ROSCI0015 Alte specii SCI
pădure Vânturarița
jder de Câmpia
pădure Careiului
jder de
1357 Martes martes ROSCI0024 Alte specii Ceahlău SCI
pădure
Cheile
jder de
1357 Martes martes ROSCI0027 Alte specii Bicazului - SCI
pădure
Hășmaș
jder de Cheile Nerei -
pădure Beușnița
jder de
1357 Martes martes ROSCI0032 Alte specii Cheile Rudăriei SCI
pădure
jder de
1357 Martes martes ROSCI0038 Alte specii Ciucaș SCI
pădure
jder de
1357 Martes martes ROSCI0043 Alte specii Comana SCI
pădure
jder de
1357 Martes martes ROSCI0046 Alte specii Cozia SCI
pădure
jder de
1357 Martes martes ROSCI0047 Alte specii Creasta Nemirei SCI
pădure
jder de
1357 Martes martes ROSCI0051 Alte specii Cușma SCI
pădure
jder de
1357 Martes martes ROSCI0057 Alte specii Dealul Istrița SCI
pădure
jder de
1357 Martes martes ROSCI0063 Alte specii Defileul Jiului SCI
pădure
jder de Domogled -
pădure Valea Cernei
jder de Făgetul Clujului
pădure - Valea Morii
jder de Dealul Mare -
pădure Hârlău
Grădiștea
jder de
1357 Martes martes ROSCI0087 Alte specii Muncelului - SCI
pădure
Cioclovina
jder de Gutâi - Creasta
pădure Cocoșului
jder de
1357 Martes martes ROSCI0092 Alte specii Igniș SCI
pădure
jder de
1357 Martes martes ROSCI0121 Alte specii Muntele Vulcan SCI
pădure
jder de
1357 Martes martes ROSCI0122 Alte specii Munții Făgăraș SCI
pădure
jder de Munții
pădure Măcinului
jder de
1357 Martes martes ROSCI0125 Alte specii Munții Rodnei SCI
pădure
jder de
1357 Martes martes ROSCI0136 Alte specii Pădurea Bejan SCI
pădure
jder de Pădurea Seaca -
pădure Movileni
jder de
1357 Martes martes ROSCI0190 Alte specii Penteleu SCI
pădure
jder de
1357 Martes martes ROSCI0194 Alte specii Piatra Craiului SCI
pădure
Pietrosul
jder de Broștenilor -
pădure Cheile
Zugrenilor
jder de Platoul
pădure Mehedinți
jder de
1357 Martes martes ROSCI0206 Alte specii Porțile de Fier SCI
pădure
jder de
1357 Martes martes ROSCI0217 Alte specii Retezat SCI
pădure
jder de
1357 Martes martes ROSCI0219 Alte specii Rusca Montan SCI
pădure
Semenic -
jder de
1357 Martes martes ROSCI0226 Alte specii Cheile SCI
pădure
Carașului
jder de Sighișoara -
pădure Târnava Mare
jder de
1357 Martes martes ROSCI0229 Alte specii Siriu SCI
pădure
jder de
1357 Martes martes ROSCI0236 Alte specii Strei - Hațeg SCI
pădure
jder de Tinutul
pădure Pădurenilor
jder de
1357 Martes martes ROSCI0263 Alte specii Valea Ierii SCI
pădure
jder de Valea
pădure Vâlsanului
jder de
1357 Martes martes ROSCI0406 Alte specii Zarandul de Est SCI
pădure
Balta Mică
1358 Mustela putorius dihor comun ROSCI0006 Alte specii SCI
Brăilei
1358 Mustela putorius dihor comun ROSCI0009 Alte specii Bisoca SCI
1358 Mustela putorius dihor comun ROSCI0024 Alte specii Ceahlău SCI
1358 Mustela putorius dihor comun ROSCI0047 Alte specii Creasta Nemirei SCI
1358 Mustela putorius dihor comun ROSCI0057 Alte specii Dealul Istrița SCI
1358 Mustela putorius dihor comun ROSCI0059 Alte specii Dealul Perchiu SCI
Dealul Mare -
Hârlău
1358 Mustela putorius dihor comun ROSCI0110 Alte specii Măgurile Băiței SCI
Mestecănișul de
la Reci
Pădurea și
1358 Mustela putorius dihor comun ROSCI0171 Alte specii pajiștile de la SCI
Mârzești
1358 Mustela putorius dihor comun ROSCI0190 Alte specii Penteleu SCI
1358 Mustela putorius dihor comun ROSCI0194 Alte specii Piatra Craiului SCI
1358 Mustela putorius dihor comun ROSCI0206 Alte specii Porțile de Fier SCI
Semenic -
1358 Mustela putorius dihor comun ROSCI0226 Alte specii Cheile SCI
Carașului
Sighișoara -
Târnava Mare
1358 Mustela putorius dihor comun ROSCI0233 Alte specii Someșul Rece SCI
1358 Mustela putorius dihor comun ROSCI0263 Alte specii Valea Ierii SCI
1358 Mustela putorius dihor comun ROSCI0265 Alte specii Valea lui David SCI
1358 Mustela putorius dihor comun ROSCI0406 Alte specii Zarandul de Est SCI
șoarecele
DH2; DH4; Dealul lui
2021 Sicista subtilis săritor de ROSCI0058 SCI
International; Dumnezeu
stepă
șoarecele
stepă
șoarecele
DH2; DH4; Lunca Joasă a
International; Prutului
stepă
șoarecele Pădurea și
DH2; DH4;
2021 Sicista subtilis săritor de ROSCI0171 pajiștile de la SCI
International;
stepă Mârzești
șoarecele
stepă
șoarecele
DH2; DH4;
2021 Sicista subtilis săritor de ROSCI0265 Valea lui David SCI
International;
stepă
șoarecele
DH2; DH4; Dealurile
International; Clujului de Est
stepă
hamster DH2; DH4; Canaralele
2609 Mesocricetus newtoni ROSCI0022 SCI
dobrogean International; Dunării
hamster DH2; DH4; Dealurile
dobrogean International; Agighiolului
hamster DH2; DH4;
2609 Mesocricetus newtoni ROSCI0065 Delta Dunării SCI
dobrogean International;
Dumbrăveni -
hamster DH2; DH4; Valea Urluia -
dobrogean International; Lacul
Vederoasa
hamster DH2; DH4; Munții
dobrogean International; Măcinului
Pădurea
hamster DH2; DH4;
2609 Mesocricetus newtoni ROSCI0157 Hagieni - Cotul SCI
Văii
hamster DH2; DH4; Podișul Nord
dobrogean International; Dobrogean
hamster DH2; DH4; Recifii Jurasici

dobrogean International; Cheia
hamster DH2; DH4;
2609 Mesocricetus newtoni ROSCI0353 Peștera - Deleni SCI
hamster DH2; DH4;
2609 Mesocricetus newtoni ROSCI0412 Ivrinezu SCI
șoarecele de DH2; DH4;
2612 Microtus tatricus ROSCI0092 Igniș SCI
Tatra International;
șoarecele de DH2; DH4;
2612 Microtus tatricus ROSCI0125 Munții Rodnei SCI
Tatra International;
dihor de DH2; DH4;
2633 Mustela eversmanii ROSCI0012 Brațul Măcin SCI
stepă International;
dihor de DH2; DH4;
2633 Mustela eversmanii ROSCI0065 Delta Dunării SCI
Lunca
dihor de DH2; DH4;
2633 Mustela eversmanii ROSCI0108 Mureșului SCI
Inferior
dihor de DH2; DH4; Munții
2633 Mustela eversmanii ROSCI0123 SCI
stepă International; Măcinului
Pădurea
dihor de DH2; DH4;
2633 Mustela eversmanii ROSCI0149 Eseschioi - SCI
Lacul Bugeac
Pădurea
dihor de DH2; DH4;
2633 Mustela eversmanii ROSCI0157 Hagieni - Cotul SCI
Văii
dihor de DH2; DH4; Podișul Nord
stepă International; Dobrogean
dihor de DH2; DH4; Recifii Jurasici
stepă International; Cheia
Nădab -
dihor de DH2; DH4;
2633 Mustela eversmanii ROSCI0231 Socodor - SCI
Vărșad
dihor de DH2; DH4; Becicherecu
stepă International; Mic
dihor de DH2; DH4;
2633 Mustela eversmanii ROSCI0287 Comloșu Mare SCI
dihor de DH2; DH4; Osești -
stepă International; Bârzești
dihor de DH2; DH4;
2633 Mustela eversmanii ROSCI0345 Pajiștea Cenad SCI
Râul Bârlad
dihor de DH2; DH4; între Zorleni și
stepă International; Gura
Gârbovățului
dihor de DH2; DH4;
2633 Mustela eversmanii ROSCI0371 Cumpărătura SCI
dihor de DH2; DH4; Dealurile
stepă International; Racovițeni
dihor de DH2; DH4;
2633 Mustela eversmanii ROSCI0414 Lovrin SCI
DH2; DH4;
2635 Vormela peregusna dihor pătat ROSCI0065 Delta Dunării SCI
International;
Dumbrăveni -
DH2; DH4; Valea Urluia -
2635 Vormela peregusna dihor pătat ROSCI0071 SCI
International; Lacul
Vederoasa
DH2; DH4; Munții

International; Măcinului
Pădurea și
DH2; DH4;
2635 Vormela peregusna dihor pătat ROSCI0172 Valea Canaraua SCI
International;
Fetii - Iortmac
DH2; DH4; Straja -
International; Cumpăna

MAMIFERE MICI, DE INTERES COMUNITAR
A02 Conversia de la un tip de utilizare a terenurilor agricole la altul (excluzând scurgerea și arderea)
A03 Conversia de la sisteme mixte de agricultură și agroforestrie la producție specializată (de ex. Cultură
unică)
A05 Îndepărtarea unor mici caracteristici de peisaj pentru consolidarea parcelelor agricole (garduri, ziduri de
piatră, papură, șanțuri deschise, izvoare, arbori solitari etc.


A23 Utilizarea altor metode de combatere a dăunătorilor în agricultură (cu excepția terenului cultivat)
B03 Replantarea cu sau introducerea de specii native sau ne tipice (inclusiv specii noi și OMG)

B27 Modificarea condițiilor hidrologice sau modificarea fizică a corpurilor de apă și drenarea pentru
silvicultură (inclusiv barajele)


E01 Drumuri, rute, căi ferate și infrastructura aferentă (de exemplu, poduri, viaducte, tuneluri)
E05 Activități de transport terestru, pe apă și în aer generatoare de poluare la apele de suprafață sau
subterane
F01 Transformarea altor utilizări de teren în locuințe, așezări sau zone de agrement (excluzând drenarea și
modificarea liniei de coastă, a estuarului și a condițiilor de coastă)
F02 Construcție sau modificare (de exemplu, locuințe și așezări) în zonele urbane sau de agrement existente
F03 Transformarea altor utilizări de terenuri în zone comerciale / industriale (excluzând drenarea și
modificarea liniei de coastă, a estuarului și a condițiilor de coastă)
F05 Crearea sau dezvoltarea infrastructurii de sport, turism și agrement (în afara zonelor urbane sau de
agrement)
F06 Dezvoltarea și întreținerea zonelor de plajă pentru turism și agrement, inclusiv extinderea și curățarea
plajei
F24 Activități și structuri rezidențiale sau recreative care generează zgomot, lumină, căldură sau alte forme
de poluare
F25 Activități și structuri industriale sau comerciale care generează zgomot, lumină, căldură sau alte forme
de poluare
F26 Drenarea, refacerea terenurilor și transformarea zonelor umede, mlaștini, bălți etc. în așezări sau zone
de agrement
F27 Drenarea, refacerea terenurilor sau transformarea zonelor umede, mlaștini, bălți etc. în zone industriale
/ comerciale
F28 Modificarea regimurilor de inundații, protecția împotriva inundațiilor pentru dezvoltare rezidențială sau
recreativă
F30 Construcția sau dezvoltarea rezervoarelor și barajelor destinate dezvoltării industriale sau comerciale
F31 Alte modificări ale condițiilor hidrologice pentru dezvoltarea rezidențială sau recreativă
F32 Alte modificări ale condițiilor hidrologice pentru dezvoltarea industrială sau comercială

G07 Vânătoarea

H05 Toaletarea arborilor, tăierea / îndepărtarea copacilor și vegetației pentru siguranța publică
K02 Drenaj

L01 Procese naturale abiotice (de exemplu, eroziune, colmatare, desertificare, submersiune, salinizare)
L02 Succesiunea naturală care rezultă în schimbarea compoziției speciilor (cu excepția modificărilor directe
ale practicilor agricole sau forestiere)
N01 Schimbări de temperatură (de exemplu, creșterea temperaturii și extreme) din cauza schimbărilor
climatice
N05 Schimbarea locației, dimensiunii și / sau calității habitatului din cauza schimbărilor climatice
N07 Declinul sau extinctia speciilor înrudite (de ex. sursa de hrana / prada, prădător / parazit, simbionti etc.)
din cauza schimbărilor climatice
N08 Schimbarea distribuției speciilor (noii veniți naturali) din cauza schimbărilor climatice
Xxp Fără presiuni


*Lista principalelor amenințări ți presiuni a fost compilat pe baza celor mai comune
amenințări raportate pentru speciile de mamifere mici în cursul raportării de țară din
2013, folosind ca și punct de plecare lista furnizată de ETC Biodiversity
(Pressures_Threats_Final_20180507.xls). În procesul de selcție au fost folosite atât
opiniile experților cât și documente privind statutul acestor specii la nivel european
(European Species Assessments), planuri de management, cât și documente
interanționale (IUCN RedList Status).
V. LISTA MĂSURILOR DE CONSERVARE PENTRU SPECIILE DE MAMIFERE

CA01 Prevenirea conversiei habitatelor naturale și semi-naturale și a speciilor în terenuri agricole
CA02 Restaurarea mici caracteristici ale peisajului pe terenurile agricole

CA03 Menținerea practicilor agricole extensive și caracteristicilor peisajului agricol existent
CA04 Reintroducerea practicilor agricole corespunzătoare adresate abandonarii terenurilor, inclusiv cosit,
pășunat, ardere sau măsuri echivalente
CA05 Adoptarea cositul, pășunatul și altor activități agricole echivalente
CA06 Stoparea cositului, pășunatuuil și altor activități agricole echivalente
CA07 Recreearea habitatelor agricole din Anexa I
CA09 Gestionarea utilizarea îngrășămintelor naturale și a substanțelor chimice în producția agricolă
CA15 Gestionarea operațiunilor de drenaj și irigare și infrastructurii din agricultură
CB01 Impiedicarea transformarii habitatelor naturale și seminaturale in paduri si habitatelor naturale și
seminaturale de pădure în plantații intensive de pădure
CB04 Adaptarea/gestionarea reimpaduririi și regenerarii forestiere
CB05 Adaptarea /schimbarea practivilor de gestionare și exploatare a pădurilor
CB07 Combaterea exploatarii ilegale
CB08 Restaurarea habitatelor forestiere din Anexa I
CC02 Adaptarea / gestionarea exploatării resurselor energetice
CC03 Adaptarea / administrarea instalațiilor de energie regenerabila, facilitatilor și funcționării acestora
CC04 Reducerea impactului exploatării hidroenergetice și a infrastructurii aferente
CC06 Reducerea impactului coridoarelor si retelelor de sercivii
CC07 Restaurarea / crearea habitatelor din resurse, zone de exploatare sau zone deteriorate din cauza
instalării infrastructurii de energie regenerabilă
CE01 Reducerea impactul operațiunilor și infrastructurii de transport
CF01 Gestionarea conversiei terenurilor pentru construcția și dezvoltarea infrastructurii
CF02 Restaurarea habitatelor din zonele afectate de infrastructuri, operațiuni și activitățile rezidențiale,
CF03 Reducerea impactul rezultat din practicarea sporturilor în aer liber, al timpului liber și al activităților
CF10 Gestionarea schimbărilor în sistemele și regimurile hidrologice și costiere pentru construcție și
CG02 Managementul vânătorii, pescuitului recreativ și recoltarea recreativă sau comercială sau colectarea
plantelor
CG03 Reducerea impactului (re) stocării pentru pescuit și vânătoare, a hrănirii artificiale și a controlului
prădătorilor
CG04 Controlul / eradicarea uciderii, pescuitului și recoltarea ilegală
CI01 Detectarea precoce și eradicarea rapidă a speciilor invazive exotice care privesc Uniunea Europeana
CI02 Gestionarea, controlul sau eradicarea speciilor invazive exotice stabilite la nivelul Uniunii
CI03 Managementul, controlul sau eradicarea altor specii exotice
CJ02 Reduceți impactul modificărilor hidrologice pentru utilizari multiple
CJ03 Restaurarea habitatelor afectate de modificările hidrologice pentru utilizari multiple
CL01 Gestionarea habitatelor (altele decât agricole și forestiere) pentru încetinirea, oprirea sau inversarea
proceselor naturale
CN02 Implementarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice

CS01 Consolidarea populațiilor de specii din directive
CS02 Reintroducerea de specii din directive
CS03 Îmbunătățirea habitatelor pentru speciile din directive
**Lista principalelor măsuri de management a fost compilat pe baza celor mai comune
măsuri de management sugerate pentru speciile de mamifere mici în cursul raportării
de țară din 2013, folosind ca și punct de plecare lista furnizată de ETC Biodiversity
CConservation_measures_Final_20180507.xls). În procesul de selcție au fost folosite
atât opiniile experților cât și documente privind statutul acestor specii la nivel european
(European Species Assessments), planuri de management, cât și documente
interanționale (IUCN RedList Status).
GHIDUL
CU PROTOCOLUL ȘI METODOLOGIA DE MONITORIZARE A STĂRII DE
CONSERVARE A SPECIILOR MARINE DE INTERES COMUNITAR
I. PROTOCOLUL DE MONITORIZARE A STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR

MARINE DE INTERES COMUNITAR
CETACEE
Conform Ghidului de Identificare a Speciilor, editat în 1994 de Organizația Națiunilor Unite pentru
Alimentație și Agricultură, în Marea Neagră trăiesc doar trei subspecii de mamifere marine -
aparținând ordinului Cetacea, subordinul Odontocee, familia Delphinidae - Tursiops truncatus
ponticus și Delphinus delphis ponticus și familia Phocoenidae - Phocoena phocoena relicta, toate
cele 3 specii find protejate și prin Directiva Habitate.
1. Protocolul pentru colectarea datelor din teren pentru specii de cetacee

1.1. Modul de colectare a datelor la nivel național
Colectarea datelor din teren pentru cele 3 specii de cetacee din Marea Neagră se
realizează prin:
- monitorizare acvatică pentru observațiile efectuate pe mare cu o navă/ambarcațiune;
- monitorizare terestră pentru observațiile efectuate de la mal.
Monitorizarea acvatică a delfinilor

Monitorizarea acvatică reprezintă acea activitate de supraveghere care se realizează de pe
o navă/ambarcațiune în scopul detectării prezenței delfinilor în habitatul lor natural, atât din zona
costieră, în cazul delfinilor costieri (Tursiops truncatus ponticus, Phocoena phocoena relicta), cât
și din zona marină, când este vorba despre delfinii care preferă cu preponderență zonele de larg
(Delphinus delphis ponticus).
Monitorizarea acvatică facilitează obținerea de informații referitoare la dinamica
populațiilor de delfini, structura socială, mărimea grupului, habitatele preferate, interacțiunile
sociale și comportamentul acestora la suprafața apei.
Studierea acestor aspecte presupune o continuitate în timp, care să permită identificarea
componenței grupurilor de delfini și apoi reliefarea modificărilor survenite de-a lungul timpului în
structura unui grup (nașteri, asocieri sau disocieri de delfini etc.).
Pentru efectuarea supravegherilor și obținerea rezultatului scontat pe teren, se impune
necesitatea dotării cu echipamente adecvate realizării în bune condiții a obiectivelor propuse.
Pentru aceste supravegheri mai este necesar să se stabilească rețeaua punctelor și profilelor
prevăzute pentru efectuarea de observații complexe asupra delfinilor întâlniți în sectorul românesc
al Mării Negre.
Alegerea navei/ambarcațiunii
Pentru cercetarea delfinilor până la distanțe de 6 mile marine față de linia țărmului, se
recomandă utilizarea unor ambarcațiuni ușoare din fibră de sticlă sau tip Rib, cu lungimea de 5 - 6
m, dotate cu un motor de 50 CP. De preferat pentru astfel de operațiuni sunt motoarele în patru
timpi, care au o funcționare silențioasă.
În cazul în care aceste observații se fac pe distanțe mai mari de 6 mile marine față de țărm,
situație întâlnită, de altfel, și la litoralul românesc al Mării Negre (platforma continentală are
întindere mare datorită adâncimilor care cresc lent), se recomandă utilizarea unei nave de
dimensiuni mai mari 20 m, care să reziste la o agitație a mării de cel puțin gradul 4 pe scara
Beaufort, echipată cu un motor de 350 - 500 CP, respectiv dotată cu aparatură corespunzătoare
navigării la distanță mare de țărm (radar, G.P.S., radiotelefon, sondă de adâncime, plute de salvare
etc.) și cu o autonomie de cel puțin 15 zile și o viteză de deplasare a navei de minim 6,5 noduri/ora
(12,04 Km/h).
Stabilirea rețelei de lucru
Supravegherea de la bordul unei ambarcațiuni/nave a delfinilor întâlniți în zona de mal și
de larg a litoralului românesc al Mării Negre impune necesitatea stabilirii unei rețele de lucru care
să cuprindă întregul sector vizat pentru observații. În acest sens, funcție de limitele litoralului
românesc, s-au întocmit câteva hărți în care s-au marcat traseele în zigzag care trebuie parcurse
pentru a acoperi întregul sector românesc, până la izobata de 100 m (circa 100 mile marine
depărtare de mal), respectiv s-au împărțit în careuri zonele vizate pentru efectuarea de observații
pe rețelele stabilită. De bază pentru stabilirea rețelei de lucru s-au luat profilele corespunzătoare
punctelor: Sf. Gheorghe, Portița, Constanța și Mangalia. În ideea de a acoperi inclusiv suprafața
cuprinsă între punctele profilelor menționate anterior, s-a stabilit ca deplasarea ambarcațiunii/navei
să se efectueze atât pe traseele aflate în lungul acestor profile, adică de la E la V sau de la V la E,
cât și în diagonala sectorului cuprins între acestea, adică de la NE la SV și de la SE la NV (Fig.
3.1).
Modul de urmărire în zigzag este considerat a fi cel mai eficient sistem pentru
supravegherea cetaceelor din zona coastieră și marină. În scopul determinării habitatelor preferate,
dar și pentru a avea o evidență mai strictă asupra distribuției delfinilor prezenți în sectorul românesc
al Mării Negre, harta litoralului românesc (Vama Veche-Chilia) s-a împărțit în careuri codificate,
reprezentand 10’ (Fig. 3.1).
Fig. 1.1. Rețeaua de lucru pentru supravegherea delfinilor

Supravegherea delfinilor de la bordul unei ambarcațiuni sau nave

Efectuarea observațiilor de la bordul unei ambarcațiuni/nave este considerată ca fiind
cea mai corespunzătoare pentru studiul individual sau de grup al delfinilor întâlniți pe rețeaua
de lucru. Cu ajutorul ambarcațiunii/navei pot fi reperați delfinii, pot fi urmăriți, iar, în final, se
poate ajunge în imediata lor apropiere, respectiv într-o poziție favorabilă efectuării unor
fotografii de calitate pentru analizele de laborator.
Totuși, ambarcațiunile/navele pot deveni periculoase pentru delfini dacă nu se respectă
câteva reguli de bază privind operațiunile de manevrare a ambarcațiunii/navei, în condițiile
impuse de astfel de cercetări. Conducătorul ambarcațiunii/navei trebuie instruit să nu se apropie
de delfini în viteză, să nu treacă prin fața grupului respectiv să nu intre cu barca/nava în mijlocul
acestora. În astfel de situații, ambarcațiunea/nava trebuie să înainteze pe un traseu paralel cu
traseul grupului de delfini, fără schimbarea bruscă a vitezei sau a rutei de deplasare.
Dacă delfinii dau semne de stres sau iritare în momentul în care ambarcațiunea/nava se
apropie de ei, se va aștepta până în clipa în care aceștia încep să dea semne că s-au acomodat
cu ambarcațiunea.
Monitorizarea delfinilor se realizează pe lumină, de la răsărit până la apusul soarelui,
iar pentru identificarea speciilor și estimarea dimensiunii grupurilor de delfini se vor folosi
binocluri 7x50 respectiv 7x50 EWP, cu care se poate aprecia și distanța la care se află aceștia
față de navă. Pe tot parcursul observațiilor, se va repeta numărarea delfinilor, pentru a se verifica
dacă între timp nu au avut loc schimbări cu privire la mărimea și compoziția grupului. De
asemenea, se vor efectua observații asupra tuturor grupurilor de delfini întâlnite în sectoarele
cercetate, în scopul determinării cu exactitate a venirilor, respectiv a plecărilor de indivizi din
aceste grupuri.
Echipa de cercetare care va desfășura activități de supraveghere de la bordul unei nave
va fi formată din 6 persoane, care vor lucra în două grupe de câte trei persoane și vor asigura
prin rotație, din 2 în 2 ore, supravegherea delfinilor începând de la răsăritul soarelui (ora 06.00)
până la apusul acestuia.
Fiecare grupă va fi compusă din 2 observatori vizuali și un înregistrator de date care va
asigura preluarea informațiilor furnizate de cei 2 observatori și înregistrarea acestora în fișe
format Anexa 1.
Poziționarea grupurilor de observatori pe navă se va realiza la nivelul punții de comandă
sau etalon, unul la babord și altul la tribord. În cazul supravegherii delfinilor de pe o
ambarcațiune, echipa de cercetare va fi formată tot din trei persoane, doi obsevatori vizuali și
un înregistrator de date, care, la fel ca în cazul de mai sus, va nota informațiile comunicate de
cei doi observatori vizuali, pe fișe format Anexa 1.
Atât în cazul obsevatorilor vizuali aflați pe navă, cât și a celor aflați pe ambarcațiune,
trebuie ca, pe timpul supravegherii, fiecare din cei 2 observatori vizuali, plasați unul în babord,
respectiv tribord, să acopere o suprafață cuprinsă într-un unghi vizual nu mai mare de 900 de
fiecare parte a trasectei (a axului navei).
Fiecare observator trebuie să aibă în dotare: binoclu, GPS și un ceas de mână.
Pe timpul supravegherii, observatorii trebuie să coopereze pentru a urmări delfinii
localizați. De exemplu, în momentul în care un observator localizează cu binoclul un grup de
delfini, ar trebui ca urmărirea grupului respectiv să se realizeze concomitent și de cel de-al
doilea observator vizual. Pe măsură ce distanța dintre navă și grupul de delfini localizat se
micșorează, observațiile vor continua să se facă doar cu ochiul liber, fără binoclu, pentru a
cuprinde întregul grup.
Pentru fotografierea delfinilor solitari sau a grupurilor se va folosi un aparat foto cu o

calitate foarte buna a imaginii și capacitatea de realizare de fotografii în rafale.
Compoziția unui grup localizat poate fi determinată în baza unor elemente caracteristice
comportamentului grupului, după cum urmează:
- grupurile de delfini aflate în asociație aparentă se pot deplasa pe aceleași trasee și pot
avea, dar nu întotdeauna, aceleași preocupări;
- membrii grupului localizat rămân de obicei într-o rază de acțiune de aproximativ 100
m unul față de celălalt, situație care face posibilă identificarea foto.
Mărimea și compoziția unui grup de delfini este posibil să se schimbe în timp ce este
urmărit, de aceea un grup de delfini trebuie considerat ca un grup dinamic.
La sfârșitul fiecărei zile de monitorizare se vor efectua următoarele operațiuni:
- încărcarea bateriilor pentru receptoarele GPS și pregătirea unor noi
formulare;
- validarea datelor înregistrate în formulare model Anexa 1;
- introducerea în baza de date din calculator a datelor validate din fișele model
Anexa 1, respectiv copierea acestor date și pe un hard extern.
Stabilirea clasei de mărime

Determinarea clasei de mărime a delfinilor care sunt întâlniți pe rețeaua de lucru se
realizează arbitrar, de obicei acest lucru se face în baza aprecierii vizuale a mărimii comparate
cu mărimea medie a adulților.
Astfel, de exemplu, pentru specia Tursiops truncatus ponticus, specialiștii în domeniu
au stabilit, în baza datelor acumulate de-a lungul timpului, următoarele clase de vârstă:
1. Nou-născut (N) - La această clasă de vârstă, lungimea corpului este sub 1/2 din
lungimea corpului unui adult. În majoritatea cazurilor, acesta se află în asociere strictă cu un
adult, înotătoarea dorsală este tipică la bază și rotunjită, închisă la culoare (gri-plumburiu) și cu
vizibile semne rămase de la fătare. Stilul de înot este imatur, cu ieșiri stereotipe la suprafața
apei, atunci când respiră.
2. Pui (P) - Lungimea corpului la această categorie de vârstă este de aproximativ 1/2 din
lungimea corpului unui adult. Puiul este întâlnit în asociere cu un adult, dar nu atât de strictă ca
la un nou-născut. Culoarea corpului este gri deschisă, iar uneori chiar maronie, cu dungi
verticale mai deschise la culoare care, de fapt, sunt semne rămase de la fătare.
3. Tânăr (T) - Această clasă de mărime este reprezentată prin indivizi cu o lungime a
corpului de aproape 2/3 din lungimea corpului unui adult. Este întâlnit înotând atât în asociere
cu un adult, cât și independent de acesta. Culoarea corpului este în general mai deschisă decât
la un adult.
4. Adult (A) - Aproximativ toți delfinii adulți au o lungime a corpului cuprinsă între X-
Y m. X-Y reprezintă, de fapt, mărimea tipică pentru un adult observat în zona unde se
efectuează observațiile.
Funcție de clasa de vârstă, compoziția și mărimea unui grup poate fi reprezentată în felul
următor: ATPN >De exemplu, compoziția unui grup este 12A2T1P1N (12 adulți, 2 tineri,
1 pui și 1 nou-născut). În această situație, mărimea grupului, reprezentată prin numărul total al
indivizilor din grup, va fi egală cu 16@.
Pe timpul efectuării observațiilor, se vor urmări cu mare atenție și se vor fotografia

schimbările care au loc în compoziția și mărimea grupului, cauzate de plecarea din grup a unor
indivizi sau de intrarea în grup a unor indivizi noi.
Cunoașterea acestor schimbări care au loc la nivelul grupului va fi de un real folos în
momentul analizării negativelor, deoarece ne va ajuta încă din start să eliminăm înregistrările
eronate.
Toate aspectele întâlnite pe teren în legătură directă cu fotoidentificarea sau
comportamentul delfinilor se vor înregistra pe un reportofon. În lipsa reportofonului, aspectele
menționate mai sus se vor nota într-un carnețel din care nu vor lipsi însemnările legate de ora,
minutul și secunda în care s-au efectuat observațiile respective. Rolul notițelor în identificarea
foto este acela de completare cu informații utile, atunci când se analizează negativele realizate
pe teren. După fiecare ieșire, notițele se vor transcrie imediat, iar notarea datelor se va face în
fișe tip formular, care se vor introduce în calculator pentru baza de date.
Pentru înregistrarea datelor din teren s-a elaborat o fișă la întocmirea căreia s-a ținut
cont și de elementele formularului utilizat în acest scop, pe plan internațional și regional, de
către specialiștii în domeniu (Anexa 1).
Monitorizarea terestră a delfinilor
Acest tip de monitorizare presupune activități de parcurgere periodică a litoralului pe jos
sau cu un mijloc de locomoție (autovehicul, ATV, scuter, bicicletă etc.) și se subdivide, în
funcție de subiectul observărilor, în:
- monitorizarea delfinilor aflați pe mare, în zona din imediata apropiere a malului;
- monitorizarea delfinilor capturați accidental în uneltele de pescuit comercial;
- monitorizarea delfinilor eșuați.
Monitorizarea delfinilor aflați pe mare, în zona din imediata apropiere a malului
Un avantaj pentru studierea delfinilor de pe mal îl oferă digurile de protecție, care, în
unele situații, pot să ajungă până la o distanță de ordinul miilor de metri față de mal (digurile
porturilor Midia, Constanța și Mangalia). Deseori, delfinii se apropie de aceste diguri în
căutarea hranei, care, în aceste locuri, este reprezentată prin pești bentici (gobiidae), care trăiesc
la baza acestor diguri, sau de pești pelagici (chefal, lufar, stavrizi etc), care uneori formează
aglomerări în imediata apropiere a acestora, hrana fiind mai bogată și diversificată.
Un mare avantaj al supravegherilor de pe mal îl constituie faptul că delfinii nu sunt
deranjați. În general, observațiile de pe mal nu necesită cheltuieli mari și pot fi efectuate și poze
cu un aparat de fotografiat cu teleobiectiv.
Volumul de informații obținute în urma observațiilor efectuate de pe mal este mai redus
decât în cazul celor obținute de la bordul unei ambarcațiuni, în largul mării, deoarece în primul
caz avem de-a face cu o supraveghere statică, dependentă de deplasarea delfinilor spre zona de
mal și apropierea acestora de punctele optime realizării observațiilor.
Monitorizarea delfinilor aflați în imediata apropiere a țărmului se realizeaza prin
observații periodice pe toată lungimea litoralului românesc, iar, pentru înregistrarea datelor din
teren, se folosește un tip de formular corespunzător pentru astfel de observații (Anexa 2).
Monitorizarea delfinilor capturați accidental în uneltele de pescuit comercial

Înregistrarea delfinilor capturați accidental în uneltele de pescuit comercial se va realiza
într-o fișă de observații, conform format Anexa 3.
Monitorizarea delfinilor eșuați

Monitorizarea delfinilor eșuați se realizează prin efectuarea de supravegheri periodice
pe toată lungimea litoralului românesc (format Anexa 4).
-Eșuările și cauzele lor
În ultima vreme, au fost observați destul de frecvent delfini eșuați și acest fenomen este
conștientizat din ce în ce mai mult. WDCS (“The Whale and Dolphin Conservation Society“-
Societatea pentru Conservarea Delfinilor și Balenelor) depune eforturi de salvare a animalelor
eșuate în întreaga lume. Ceea ce este sigur este că aceste evenimente - eșuările - se produc în
fiecare an.
O eșuare are loc atunci când un mamifer marin ajunge pe țărm, viu, sau este adus de
valuri, mort. Eșuările și cauzele lor sunt, în ultima vreme, din ce în ce mai numeroase. Anual,
mii de balene și delfini sunt găsiți eșuați pe coastele din toată lumea.
Multe animale găsite pe plajă sunt, fără îndoială, moarte în mare, curenții marini depunând
cadavrele pe țărm. Este extrem de dificil să determini data exactă a morții unui cetaceu,
deoarece corpul său poate rămâne în stare intactă mai multe zile în apă înainte de a se deteriora.
Un delfin încă viu, aflat pe țărm, este de cele mai multe ori în pericol letal. Pe uscat,
delfinii sunt neajutorați și de obicei mor în câteva ore sau zile dacă nu sunt ajutați în mod
corespunzător. În unele părți ale lumii, inclusiv în Europa, balenele și delfinii găsiți în astfel de
circumstanțe sunt în marea majoritate bătrâni, bolnavi sau răniți.
Eșuarile pot fi împărțite în mai multe categorii și pot fi sugerate mai multe cauze ale
eșuărilor:
x Eșuări „individuale“: Animale (vii sau moarte recent) sunt găsite pe mal pentru că
sunt bătrâne, bolnave, rănite și/sau dezorientate. Animalele moarte care eșuează pe
țărm pot fi rezultatul morții naturale sau poate au fost prinse în plasele de pescuit
(corpurile poartă uneori semne evidente provocate de plase sau chiar au pe ei bucăți
de frânghie sau plasă).
x Eșuări „în masă“: Animale (vii sau moarte recent) ale aceleiași specii care ajung
pe țărm în grup, de obicei aparțin acelor specii care au un „individ conducător“, iar
ele sunt foarte unite. De obicei, când eșuează, se pare că animalul conducător a
făcut o eroare de navigație sau unul dintre indivizi s-a îmbolnavit sau s-a rănit și a
condus restul grupului la mal. Și bolile pot determina ca indivizi aparținând
aceleiași specii să ajungă pe țărm. Posibile cauze pot fi infestări cu paraziți ai
urechii interne, alterări ale sonarului datorate testelor militare, erori de conducere
a grupului, erori de navigare, confuzii datorate apelor tulburi, cutremure de pământ.
Unele tipuri de țărmuri sau anumite maluri pot determina eșuări mai frecvente. Țărmuri
sedimentare, nisipo-mâloase, pot perturba ecolocația folosită de cetacee pentru a-și gasi drumul,
iar eșuările sunt normale pe aceste tipuri de țărmuri. După cum a mai fost menționat, o
combinație de factori poate duce la eșuarea delfinilor și o teorie pentru a explica unele eșuări
se referă la faptul că animalele s-ar putea să navigheze folosind campul magnetic al Pământului.
Cristale de magnetită - care reacționeaza la un câmp magnetic slab, au fost detectate în creierul
și craniul unor balene și delfini, iar un „simț“ magnetic poate fi un ajutor important în navigație,
în special în apele adânci.
Există numeroase alte cauze ale eșuărilor, dar acestea sunt încă neclare. Bolile,
infestările cu paraziți, funcționarea proastă a sistemelor complexe de ecolocație ale animalului
sunt printre ipoteze.
Animalele sunt cateodată lovite de elicea vapoarelor sau făcute prizoniere în plasele
pescărești. Infestările bacteriene sunt frecvente, la fel ca și urmările poluării mediului marin.
Este, deci, esențial să fie luate pretutindeni măsuri de înlăturare a cauzelor pentru a evita
efectele.
În situația în care este întâlnit un delfin eșuat pe malul apei, va trebui să se verifice dacă
animalul mai trăiește sau a murit. Dacă nu există siguranța că animalul a murit, se va sta în
așteptare pentru a constata dacă delfinul mai respiră sau nu. Mulți dintre delfinii de adâncime
își pot opri respirația pe perioade mai lungi de timp, situație în care se recomandă să se aștepte
un timp. Delfinii din Marea Neagră pot rămâne în imersie timp de 3-4 minute. Pe perioada de
timp cât se stă în așteptare, se va păstra distanța față de delfin, întrucât animalul este într-o stare
de stres, situație în care acesta se poate zvârcoli și poate răni astfel persoanele prezente în jur.
În cazul în care este întâlnit un delfin care este încă viu, se va apela la ajutorul unei
persoane calificate. Până la sosirea acestei persoane, se va încerca să se acorde delfinului măsuri
de prim-ajutor, prin menținerea pielii animalului în stare rece și umedă (se va turna apă de mare
pe corpul delfinului pentru a preveni deshidratarea sau se va acoperi corpul acestuia cu pături
umede, iar, dacă este posibil, se va aplica pe corpul delfinului un strat subțire de vaselină sau
lanolină, pentru a proteja pielea acestuia de arsuri datorate razelor de soare).
În cazul în care delfinul este eșuat în ape mai puțin adânci, se vor degaja sedimentele
din jurul acestuia, pentru ca apa să-l ajute să-și suporte propria greutate.
Se va evita ca apa să pătrundă în nări și, implicit, în plămânii animalului. După sosirea
personalului calificat, se va proceda la returnarea delfinului în mediul său natural.
Dacă delfinul eșuat este cu siguranță mort, atunci se va realiza identificarea
coordonatelor spațiale și temporale, fotografierea, efectuarea de observații biometrice, notarea
stadiului de conservare a cadavrului și prelevarea de țesuturi.
Pentru efectuarea acestor operațiuni va fi necesar să se realizeze și o mică dotare cu
materiale adecvate, după cum urmează: bisturiu; cuțit mare; foarfece; mănuși chirurgicale;
ustensile pentru prelevare de probe (sticluțe); formol; ungi de plastic/recipiente de plastic pentru
prelevare de probe; ruletă; aparat foto; filme foto; binoclu pentru observații acvatice; GPS
(Global Positionning System) pentru poziționare spațială.
Identificarea coordonatelor spațiale a locului în care a fost gasit cadavrul delfinului se
va realiza prin delimitarea cu aproximație a poziției acestuia în careurile trasate de-a lungul
țărmului românesc, notând latitudinea și longitudinea corespunzătoare acestuia. O delimitare
precisă a sectorului în care observațiile este asigurată prin folosirea GPS-ului. Determinarea
temporală se realizează prin consemnarea datei calendaristice în care are loc observația. Pentru
înregistrarea datelor menționate mai sus, s-a elaborat o fișă care să corespundă scopului urmărit
(Anexa 4).
Fotografierea
Fotografierea reprezintă operațiunea prin care se pot identifica speciile de delfini eșuate
la țărmul mării.
Observații biometrice - identificarea speciei
În cazul găsirii unui delfin eșuat pe țărmul mării, pentru a realiza identificarea speciei
respective, se vor efectua principalele măsurători biometrice. Pentru realizarea acestor
măsurători, se va folosi o ruletă, iar persoana care va efectua măsurătorile va trebui să poarte
mănuși, astfel încât să se evite contactul direct cu delfinul eșuat.
Principalele măsurători biometrice care trebuie efectuate în astfel de situații sunt:
- Lungimea totală (lungimea delfinului de la vârful rostrului până la bifurcația

înotătoarei caudale);
- Distanța de la vârful maxilarului superior la marginea posterioară a vârfului înotătoarei
dorsale;
- Distanța de la vârful maxilarului superior la centrul orificiului respirator;
- Distanța de la vârful maxilarului superior la centrul ochiului;
- Distanța de la vârful maxilarului superior la partea anterioară a melonului;
- Distanța de la vârful maxilarului superior la partea anterioară a bazei înotatoarei
pectorale;
- Înălțimea înotătoarei dorsale;
- Lungimea posterioară a înotătoarei pectorale;
- Lățimea pectoralei la bază;
- Lungimea anterioară a pectoralei;
- Distanța de la vârful maxilarului inferior la centrul orificiului genital;
- Distanța de la vârful maxilarului superior la centrul orificiului anal;
- Distanța între vârfurile lobilor înotătoarei caudale;
- Distanța între baza caudalei și bifurcație.
În situația în care condițiile de conservare a delfinului căruia i se efectuează observațiile
biometrice permit, o metodă de identificare a speciei respective o reprezintă foto-identificarea
dentiției.
Delphinus delphis ponticus prezintă 40-45 dinți/jumătate maxilar.
Tursiops truncatus ponticus prezintă 18-22 dinți/jumătate maxilar.
Dacă delfinul nu se află într-o stare avansată de putrefacție, se poate determina și sexul
speciei respective.
x Prezența a două mameloane de-o parte și de alta a fantei genitale (regiunea ventrală
a delfinului) indică sexul femeiesc, prezența mameloanelor este mult mai evidentă
la femelele care au născut cel puțin o dată.
x Lipsa celor două mameloane de-o parte și de alta a fantei genitale (regiunea
ventrală a delfinului) indică sexul bărbătesc.
1.2. Utilizarea hărților

În planificarea şi desfăşurarea activităţilor de colectare probe în teren se vor utiliza
următoarele tipuri de hărţi şi/sau informaţii spaţiale:
- Distribuţia ploturilor/ punctelor de monitorizare la nivel de bioregiune, sector, sit
Natura 2000
- Hărţi batimetrice - hărţi de navigaţie şi date spaţiale de batimetrie. Pentru informaţiile
privind batimetria generală la nivelul bazinului se va utiliza modelul digital al fundului
mării (DTM 2018) produs în cadrul proiectului EMODNET High Resolution Seabed
Mapping.
- Hărţi topografice (scara maximă 1:25000), planuri, ortofotoplanuri/imagini aeriene
pentru zona costieră
- Imagini satelitare, date Copernicus Marine Services
1.3. Fișa de teren

Se va utiliza Fișa de teren pentru înregistrarea datelor privind monitorizarea delfinilor
conform modelului de mai jos.
Tabel 3.1 Model Fișă de teren pentru înregistrarea datelor privind monitorizarea
delfinilor
Cod staţie
Dată (zi/luna/an)
Oră (ora:min)
Perioadă observării (ore)
1 - ambarcaţiune sau navă
2 - observaţii de pe ţărm
Tip de monitorizare
3 - esuări
4 - capturi accidentale
Localizare
Sit Natura 2000
Bioregiune MBLS - Marea Neagră zona marină
Careu
Starea mării
Nava/ ambarcaţiune
Viteză de deplasare (km/h)
Adâncime (m)
Tip unealtă pescuit (în cazul
capturilor accidentale)
Latitudine
Longitudine
Direcţia de deplasare
Distanţa de observare
1349 - Tursiops truncatus
Cod specie / Specie 1350 - Delphinus delphis
1351 - Phocoena phocoena
Număr indivizi
Sexul
Lungime (m)
Comportament prezenţa femelelor cu pui, caracterul cardului etc
1 - Bună
2 - Moderată
Calitate habitat
3 - Necunoscută
4 - Neadecvată
1 - Inventarieri complete sau o estimare statistică
solidă
2 - Estimări prin extrapolari şi/sau modelări bazate
Metodă evaluare calitate habitat pe date parţiale
3 - Bazat în principal pe opinia experţilor cu
eşantionare minimală
4 - Date lipsa
Observaţii
Foto
Expert
Funcţie
Instituţie
1.4. Parametrii evaluați

Tehnicile recomandate pentru stabilirea cerințelor prin care să se poată defini starea
populațiilor de delfini se referă la abundența, dinamica și structura populației, precum
și la cerințele de habitat (Tabel 3.2).
Tabel 4.1 Tehnicile recomandate pentru stabilirea cerințelor prin care să se poată defini starea
populațiilor de delfini.
Atribut general Atribut caracteristic Tehnici
Cantitate (abundență) Mărimea populației Numărare
Dinamica populației recrutare Număr recruți

mortalitate Capturi accidentale,
migrare eșuări
Foto-identificare
Structura populației structura pe vârste
raport între sexe
fragmentare/izolare
Cerințele habitatului zona de reproducere Cartografiere habitat
zona de hrănire Modificări care pot
procese de mediu apărea în ceea ce privește
calitatea apei, prezența
deșeurilor care pot
produce leziuni ale pielii
sau răni
1.5. Eșantionarea, colectarea și agregarea informațiilor pe plot

Cele 3 specii de delfini sunt specii protejate, capturarea acestora este interzisă prin lege,
încă din 1966 când s-a ajuns la o înțelegere între URSS, România și Bulgaria pentru a stopa
pescuitul comercial al delfinilor.
În schimb, Turcia a continuat să captureze delfini până în anul 1983, când a fost
introdusă și aici interdicția pescuitului comercial.
Ca atare, nu se pune problema eșantionării acestor specii în vederea inventarierii lor
inventarierea se poate realiza numai prin monitorizare vizuală a acestora.
Agregarea informaţiilor şi evaluarea populaţiei se realizează pe careuri/ griduri
predefinite şi/ sau transecte.
2. Mărimea populației pentru specii

În anii ’50 ai secolului trecut, populațiile celor trei specii de delfini din Marea Neagră
erau estimate la 1,5-2 milioane de exemplare, scăzând dramatic la numai 500.000 indivizi, în
anii ’80 (Stanciu M., 1980).
În prezent, nu se cunoaște mărimea populației acestor specii, fiind vorba de specii a

căror evaluare trebuie făcută la nivelul întregului bazin al Mării Negre.
3. Perspective
Evaluările stării de conservare trebuie să țină seama de perspectivele viitoare ale speciei;
în ceea ce privește starea de conservare favorabilă, articolul 1 literă (e) al directivei prevede ca:
x arealul natural și şi distribuţia nu sunt reduse, nici probabil nu va fi redusă pentru
viitorul previzibil
x datele privind dinamica populației privind speciile în cauză indică faptul că se
menține pe termen lung ca o componentă viabilă a habitatelor sale naturale
x există și va rămâne probabil un habitat suficient de mare pentru a-și menține
populațiile pe termen lung.
Perspectivele se evaluează individual pentru cei trei parametri ţinând cont de tendințele
și a perspectivelor, în principal de starea actuală de conservare a parametrului, amenințările
(legate de parametrul evaluat) și măsurile de conservare luate sau planificat pentru viitor.
Evaluarea poate fi împărțită în trei etape:
x Pasul 1: Tendința parametrului urmărit (areal, distribuţie, populatie, habitat specie):
în general stabil, negativ/foarte negativ, pozitiv/foarte pozitiv, necunoscut
x Pasul 2: Perspectivele fiecărui parametru în funcţie de starea de conservare actuală:
bun, slab, rău, necunoscut
x Pasul 3: Evaluarea perspectivelor generale pentru habitat se realizează pe baza
următoarei matrici:
Evaluarea Favorabil Nefavorabil - Nefavorabil Necunoscut

perspectivelor inadecvat rau
Perspectivele Toți parametri au Altă Unu sau mai Doi sau mai mulți
pentru fiecare perspective combinație mulți parametri
parametru: „bune” sau unu parametri „necunoscut” şi
areal, „necunoscut” şi „rău” nici unu „rău”
distribuţie, restul „bun”
structura şi
funcţii
Una dintre cauzele cele mai importante care duc la micșorarea populațiilor de cetacee
atât la Marea Neagră, cât și în celelalte mări și oceane ale lumii o reprezintă mortalitățile prin
capturi accidentale.
Conceptul de „capturi accidentale” face referire la cetaceele prinse accidental în plasele
de pescuit.
Cetaceele ajung accidental în plasele de pescuit fie în căutarea hranei, fie se izbesc în
ele în timpul tranzitului prin zona respectivă.
Fiind organisme cu respirație aeriană, odată prinse în plasele de pescuit nu mai pot
respira și mor.
Capturi accidentale apar cel mai frecvent în setcile pentru calcan, iar specia cea mai
afectată pare a fi P. phocoena relicta.
La nivelul întregului bazin pontic P. phocoena relicta reprezintă peste 90% din capturile
accidentale.
Problema capturilor accidentale reprezintă o problemă de mare interes pentru specialiști.

Astfel, în 2017 s-au calculat limitele capturilor accidentale pentru apele românești în
vederea evaluării stării ecologice conform Strategiei pentru Mediul Marin a celor trei specii de
cetacee. Limitele capturilor accidentale au fost calculate pe baza datelor de abundență și capturi
accidentale din Birkun et al., 2014, studiu la care au contribuit și experți de la INCDM ”Grigore
Antipa” .
Considerând limita capturilor accidentale la 1,7% (limită conform ASCOBANS -
Agreement on the Conservation of Small Cetaceans of the Baltic, North East Atlantic, Irish and
North Seas) din abundența estimată pe fiecare specie, reiese faptul că numărul cetaceelor prinse
în plasele de pescuit nu trebuie să depășească 137 ind. pentru P.p. relicta, 93 ind. pentru D.d.
ponticus și 109 ind. pentru T.t. ponticus.
Doar în cazul speciei P.p.relicta limita capturilor accidentale a fost depășita (208 ind.)
celelalte două specii nefiind raportate ca și capturi accidentale în plasele de pescuit (Tab. 3.4).
Abundența estimată, capturi accidentale și limite actualizate în apele românești

(Birkun et al., 2014)
Specia Apele Limite Capturi Probabilitat Tendinţă Stabilire

românești capturi accidentale e capturi GES
(nr. ex.) accidentale raportate/an accid./an
Phocoena 8059 137 208 320 n/a Non -GES

phocoena relicta
Delphinus 5447 93 0 0 n/a GES

delphis ponticus
Tursiops 6413 109 0 0 n/a GES

truncatus
ponticus
4. Siturile NATURA 2000 (pSCI, SCI) pentru tipurile de specii din Anexele II, IV
și V/tipurile de habitate din Anexa I a ale Directivei Habitate
4.1 Evaluarea măsurilor de conservare aplicate la nivelul rețelei Natura 2000
Evaluarea contribuției rețelei Natura 2000 la starea de conservare a speciilor de mamifere
marine are trei componente principale:
x evaluarea relevanței rețelei pentru speciile de mamifere marine (bazată pe proporția
populatiei existenta in rețea);
x posibile diferențe de tendințe (tendința distributiei spatiale arealului, distributiei,
caliattii habitatului) în cadrul rețelei în comparație cu tendința generală;
x tip de măsuri de conservare / gestionare au fost implementate.
În cazul siturilor marine, există planuri de management doar pentru 5 situri realizate la
nivelul anului 2010 – 2011 (pentru suprafaţa desemnată la nivelul anului 2011), implementate
până în prezent doar parțial.
Suprafata totala a siturilor Natura 2000 la nivelul zonei marine romanesti este de ~
10630 kmp, planurile de management referindu-se doar la ~ 5930 kmp (~ 20%). Situatia este
prezentată la capitolul 2.1 al prezentei metodologii.
4.2. Relația plot de monitorizare/rețea Natura 2000
Conform planului de monitorizare şi cerinţelor Directivei Habitate, monitorizarea se va
realiza atât în interiorul siturilor cât şi în afară reţelei Natura 2000.
Distribuţia spaţială a siturilor Natura 2000 la nivelul bioregiunii marine arata o acoperire
de aproape 80 - 100 % a spaţiului marin cuprins între linia coastei şi izobatele de 40 – 60 m
adâncime, la care se adauga situl marin situat la adâncime mare ROSCI0311 - Canionul Viteaz
(peste 100 -150 m).
Distribuţia ploturilor la nivelul reţelei Natura 2000 trebuie să ţină cont de caracteristicile
distribuţiei populaţie de mamifere marine şi să asigure o acoperire cât mai completă la nivelul
bioregiunilor marină, cât şi la nivelul siturilor Natura 2000 fiind prezentată în capitolul 3.8
planuri de monitorizare şi fig. 3.1.
5. Evaluarea stării de conservare a speciilor/habitatelor

5.1. Evaluarea stării de conservare pe bioregiune
Starea de conservare a fiecărui habitat la nivel de bioregiune se realizează pe baza

evaluării fiecărui parametru: areal, distribuţie, populatie, habitatul speciei pe baza unei matrici
care include 4 categorii: „favorabil” (FV), „nefavorabil - inadecvat” (U1), „nefavorabil – rău”
(U2) şi „necunoscut” (XX).
Tabel 5.1.1 Matrice evaluare stare conservare
Starea de Toți parametrii Unul sau mai Unul sau mai Doi sau mai
conservare a sunt în stare de mulți parametri mulți paramtri multi parametri
fiecărui conservare „inadecvat”, „rău” „rău” combinat
parametru „favorabilă” sau dar nici unul cu „favorabil”
3 „favorabil” și „rău” sau toți
unul „necunoscut”
„necunoscut”
Evaluarea „favorabil” „nefavorabil - „nefavorabil- „necunoscut”
generală a inadecvat” rău”
stării de
conservare
5.2. Evaluarea tendințelor pe termen scurt şi lung
Conform cerinţelor de raportare, evaluarea tendinţele pe termen scurt trebuie realizată

la nivel de 2 cicluri de raportare (2007 - 2018).
Perioada recomandată pentru evaluarea tendințelor pe termen lung este de patru cicluri
de raportare (24 de ani).
Evaluarea tendinţei pe termen scurt în cazul mamiferelor marine este dificilă, în special
datorită distribuţiei extinse la nivelul Mării Negre şi comportamentului speciilor (migraţie).
5.3. Evaluarea presiunilor și amenințărilor
Ţinând cont de extinderea mare a distrubutiei mamiferelor marine, evaluarea presiunilor

si amenintarilor doar la nivel de plot/ statie obsrvatie este extrem de dificil de realizat.
Evaluarea presiunilor şi ameninţărilor se realizează la nivel de plot de monitorizare
(acolo unde este posibil), ţinând cont de intensitate (majoră, medie sau minoră), durata de timp
în care presiunea a fost exercitată şi extinderea la nivelul suprafeţei ocupate de habitat.
5.4. Generarea raportului sintetic
Raportul sintetic se generează utilizând instrumentul de raportare, format Access

compatibil cu MS Office, cu interfață uşor de utilizat care reflectă formatul de raportare pe baza
articolului 17 Directiva Habitate.
Instrumentul de raportare funcționează, de asemenea, ca instrument de validare a datelor
prin verificările QA / QC, permiţând totodata exportarea datelor în format XML. Instrumentul
se regăseşte pe portalul EIONET http://cdr.eionet.europa.eu/help/habitats_art17/).
5.5. Generarea geometriei de raportare

Generarea hărţilor de distribuție a speciilor de mamifere marine reprezintă o cerință de
bază a raportării la articolul 17.
Hărții de distribuție trebuie să ofere informații despre prezenţa speciei, ca rezultat al
inventarierii acolo unde este posibil şi/sau al modelarii, la nivel de bioregiune.
Hărțile de distribuție vor consta griduri de 10 x 10 km ETRS 89, proiecția ETRS LAEA
5210 (EPSG3035).
Gridul va fi alcătuit din celule de 10 km reprezentând prezenta speciei în celula
respectivă. Utilizarea datelor atributelor pentru a indica prezența sau absența unei specii într-o
celulă de grilă nu este permisă.
Datele spațiale aferente hărților de distribuţie trebuie generate în format shapefile sau în
format ESRI („geodatabase”).
Gridul poate fi raportat că celule sau „dizolvat” după generare.
Atributele fişierelor trebuie să corespundă tabelului următor.
Tabel 5.5.1 Atribute hărţi distribuţie

Nume Descriere Tip
Code Codul habitatului din lista de referinta String (15)
maptype Distributie (Distribution) String (15)
Category Habitat/ species String (15)
isocode Codul tarii „RO” String (2)
refgrid Informatii privind gridul de referinta pe baza String (25)
caruia s-au realizat hartile
sensitive „sensitive” sau „non-sensitive” in functie de String (15)
habitat
Hărţile de areal trebuie generate utilizând instrumentul „range tool”, disponibil online
pe portalul EIONET.
Instrumentul „range tool” foloseşte următoarele informaţii spaţiale:
- Graniţele naţionale (zona economică exclusivă a României în cazul bioregiunii Marea
Neagră) (EuroBoundaruMap v 12);
- Regiunile biogeografice
- Lista de referinţă pentru speciile de interes comunitar
Fişierele utilizate ca „input” sunt reprezentate de distribuţia speciilor pe baza gridului

EEA 10 x 10 km (reprezentând prezenta habitatului în gridul respectiv). Versiunea actuală a
instrumentului calculează distanța față de centroidul celulelor, spre deosebire de marginea
celulei. „Gap-ul” trebuie ales în funcţie de tipul de habitat, raportat la condiţiile geografice şi
morfologice.
Fișierul rezultat va conține multe alte înregistrări, deoarece conține atât grilele în care
habitatul a fost prezent, conform bioregiunii cât şi grile suplimentare în care intervalul a fost
calculat, dar nu a fost regăsit.
Este înregistrata a prezenței (100) sau absebta (0) a unei sepcii într-o celulă şi de
asemenea, a grilelor recomandate pentru ștergere.
6. Planul de monitorizare a speciilor de cetacee
Planul de monitorizare a speciilor de cetacee este prezentat în tabelul de mai jos.

Anexa
din DH Județul /
și Sit
Nr. Regiune Frecvența de
Specia COD OUG Natura Tip monitorizare Metoda utilizată Observații
crt. biogeogr. monitorizare/an / luna
57/2007 2000
Legea (cod sit)
49/2011
Mamifere
Cinci
expediţii
Tursiops Observații directe, pe Expediţii lunare cu
lunare cu
truncatus V - IX sectoare/careuri, din autoturismul de-a Min. 5
1349 autoturismul
ponticus zona malului lungul ţărmului expediții
Anexa de-a lungul
(Delfin mare, II, IV/ ţărmului
Marea Tulcea și
Delfin cu bot
Anexa Neagră Constanța
gros) Două
1351 3, 4a expediţii
Observații directe pe Expediţii lunare cu

lunare cu VI și
Phocoena trasecte/careuri, de la şalupa în zona Min. 2
1350 şalupa în VIII
phocoena bordul şalupei costieră expediții
zona
relicta costieră
741
742
(Marsuin, Porc
de mare)
Min. 1
O expediţie expediție
anuală cu Observații directe, pe
Delphinus Expediţie anuală cu
VII trasecte/careuri de la
delphis nava în nava în zona de larg
bordul navei
ponticus zona de larg
(Delfin
comun)
SPECII DE PEȘTI MARINI

Speciile marine de interes comunitar semnalate în apele marine româneşti aparţin familiilor
Acipenseridae şi Clupeidae.
Pe baza monitorizării anterioare (ciclul de raportare 2007 - 2012), în zona marină românească,
din familia Acipenseridae au fost semnalate trei specii: Acipenser güldenstaedti (nisetru),
Acipenser stellatus (păstrugă) şi Huso huso (morun).
Speciile de interes comunitar ce aparţin familiei Clupeidae sunt: Alosa immaculata şi Alosa
tanaica.
Acestea sunt specii marine, eurihaline, dar și de ape salmastre din lagune, estuare și bălți. Sunt
specii gregare, formează sezonier concentrații şi, uneori ușor de capturat.
1. Protocolul pentru colectarea datelor din teren pentru speciile de pești marini
1.1. Modul de colectare a datelor la nivel național
Modul de colectare a datelor se realizează prin pescuit ştiinţific cu unelte active,
efectuat cu diferite unelte de pescuit și ambarcațiuni:
- nava trauler costieră la adâncimi diferite în funcţie de tipul de specii vizate (pelagice
şi demersale);
- ambarcațiuni echipate cu motor pentru pescuitul științific efectuat cu setci;
- date și esantioane prelevate bilunar de la punctele pescăreşti situate de-a lungul
litoralului unde sunt amplasate taliane, unelte de pescuit pasiv, tip capcană.
- esantionare de la pescuitul cu năvodul de plajă.
Fig. 1.1. Ploturi/grid de monitorizare specii peşti marini (grid 10’x10’, aprox 450 kmp),
zona de lucru ~ adâncimea 70-80 m
O mențiune specială se impune în cazul sturionilor la care pescuitul a fost

interzis, începând cu anul 2006, pentru o perioadă de 10 ani, şi prelungit pentru încă 5
ani, începând cu anul 2016 (Ordin Nr. 545/715/2016 din 11 aprilie 2016 privind
măsurile de refacere şi conservare a populaţiilor de sturioni din habitatele piscicole
naturale). Drept urmare, pescuitul științific pentru aceste specii se va realiza numai după
obținerea prealabilă a derogării conform Ordinului Nr. 203/14 din 5 martie 2009 privind
Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi de
faună sălbatice. Capturile complementare la pescuitul științific cu traulul se vor elibera
în mare după efectuarea măsurătorilor și înregistrarea datelor.
1.2. Utilizarea hărților
În planificarea şi desfăşurarea activităţilor de colectare probe în teren se vor utiliza
următoarele tipuri de hărţi şi/sau informaţii spaţiale:
- Distribuţia ploturilor/ punctelor de monitorizare la nivel de bioregiune, sector, sit
Natura 2000
- Hărţi batimetrice - hărţi de navigaţie şi date spaţiale de batimetrie. Pentru informaţiile
privind batimetria generală la nivelul bazinului se va utiliza modelul digital al fundului
mării (DTM 2018) produs în cadrul proiectului EMODNET High Resolution Seabed
Mapping.
- Hărţi topografice (scara maximă 1:25000), planuri, ortofotoplanuri/imagini aeriene
pentru zona costieră
- Imagini satelitare, date Copernicus Marine Services
1.3. Fișa de teren

Fișa de teren conține informații diferite, în funcție de tipul de unealtă / pescuit
utilizat: traul / talian / setci, pe teren înregistrându-se anumite informații care vor fi
completate, ulterior după prelucrarea în laborator al eșantioanelor prelevate.
Cod staţie
Data (zi/lună/an)
Staţie
Sit Natura 2000
MBLS - Marea Neagră zona marină
Bioregiune
BLS - Marea Neagră (Pontic)
Latitudine
Longitudine
Adâncime (m)
Temperatură (⁰C)
Salinitate (PSU)
1 - colectare date teren
Tip pescuit
2 - colectare date puncte pescăreşti
1 – traul pelagic 4 - setcă
Tip unealtă 2 – traul demersal 5 - năvod
3 - talian
Timp colectare probe (ore)
Viteză de traulare (km/ora)
Captură totală (kg)
Rezultate captură
Abundenţă
Cod specie/ Specie % din greutatea totală a probei (număr
exemplare)
Conform Tabel 1.1 (specii
monitorizate)
Alte specii capturate
Date biometrice specii monitorizate
Cod Specie Lt Lf Ls W Sex Grad Vârsta Grad Obser-

staţie monitorizată (cm) (cm) (cm) (g) (F/M) maturare (ani) parazitare vaţii
1 - Bună
2 - Moderată
Calitate habitat
3 - Necunoscută
4 - Neadecvată
1 - Inventarieri complete sau o estimare statistică solidă
2 - Estimari prin extrapolări şi/sau modelări bazate pe
Metodă evaluare calitate date parţiale
habitat 3 - Bazat în principal pe opinia experţilor cu
eşantionare minimală
4 - Date lipsă
Observaţii
Foto
Expert
Funcţie
Instituţie
PRESIUNILE ȘI AMENINȚĂRILE CE ACȚIONEAZĂ ASUPRA SPECIILOR
Cod Descriere Suprafaţă

Cod ameninţare/ ameninţare/ afectată Perioadă
Tip Intensitate
Staţie timp
presiune presiune (kmp)
L – low
(importanţă redusă) 1-
conform A– M – Mediu Temporar
format ameninţare (importanţă medie) 1 -
raportare P - Presiune H – Hight Perma
(importanţă nent
majoră)
1.4. Parametrii evaluați

Populația și habitatul speciei
Probele sunt analizate pe teren sau în laborator din punct de vedere cantitativ şi calitativ.
După încadrarea sistematică, sunt efectuate analize biometrice, iar interpretarea rezultatelor se
realizează prin: clasificarea pe grupe de greutate, lungime şi sex; determinarea gradului de
maturare; determinarea vârstei prin analiza otoliţilor, dar şi prin scalimetrie.
Evaluarea stării globale de conservare a fiecărei specii se va realiza pe baza evaluării
stării de conservare a speciei în baza unor parametri specifici (populaţia speciei, habitatul
speciei, perspectivele viitoare ale speciei).
De asemenea, analiza speciilor ce compun ihtiofauna în cadrul anumitor habitate se va
prezenta sub forma unei liste cu speciile capturate/punct de prelevare/staţie de prelevare şi vor
fi calculaţi anumiţi indicatori specifici.
Monitorizarea speciilor de pești (alose și sturioni), ce pot fi recoltate prin mijloace
specifice, pescărești, face referire la identificarea speciilor (inventarierea calitativă), cât și la
densitatea speciilor pe unitatea de suprafață (inventarierea cantitativă).
Estimarea efectivelor populațiilor

In cazul de față, speciile monitorizate sunt specii anadrome care migrează în Dunăre
pentru reproducere, cea mai mare parte a vieții desfășurându-se în mare. De aceea, este foarte
dificil a se estima întreaga populație existentă în Marea Neagră, cu atât mai mult cu cât
gestionarea stocurilor ar trebui realizată în context transfrontalier, de către statele riverane.
Pentru sturioni, lipsa statisticilor din ultimii ani (din 2006, pescuitul la aceste specii fiind
interzis în România) face și mai dificilă estimarea stocului existent.
În majoritatea cazurilor, orice numărare a exemplarelor nu reflectă decât foarte puțin
din efectivul total din motive variate: număr prea mare de exemplare sau, dimpotrivă, un număr
prea redus, răspândirea pe o suprafață foarte mare, modul de viață etc.). Pentru toate aceste
cazuri, trebuie folosite metode indirecte de estimare a efectivelor.
Prima fază o reprezintă alegerea unei arii (sau a mai multora) cât mai reprezentative
pentru biotopul respectiv, iar a doua fază extragerea de probe.
Următorul pas este reprezentat de stabilirea abundenței speciei care ne interesează și,
apoi, prin metode adecvate, se va proceda la estimarea efectivului populației prin compararea
datelor provenite de pe mai multe arii de probă din același biotop luat în studiu.
Pentru estimarea populației unor specii de pești se poate folosi și metoda Jolly - Seber
(Larsen, 1998), bazată pe marcare și recapturare multiplă, care extinde metoda de marcare -
recapturare la populații deschise. Principala particularitate a acestei metode constă în faptul că
în cadrul ei se include și informația referitoare al momentul când indivizii au fost capturați
ultima dată.
De asemenea, pentru a estima diversitatea biologică din cadrul ihtiofaunei identificate
în siturile Natura 2000 şi starea de conservare a speciilor vizate, se vor calcula următorii
indicatori:
Constanţa (frecvența) este un indicator care exprimă continuitatea unei specii într-un
anumit teritoriu. Este un indicator de tip structural, reprezentând raportul procentual dintre
numărul de probe în care apare o anumită specie şi numărul de probe analizate (Gomoiu,
Skolka, 2001).
În funcţie de valoarea constanţei în probe, speciile se pot împãrţi în urmãtoarele
categorii:
C1 - specii accidentale, prezente în 1-25% din probe;
C2 - specii accesorii, prezente în 25,1-50% din probe;
C3 - specii constante, prezente în 50,1-75% din probe.
Alt indicator folosit este dominanţa, folosit în cazul când probele prelevate sunt
cantitative. De fapt, dominanţa exprimã aşa-numita abundenţã relativă a unei specii,
reprezentând raportul dintre efectivele unei specii şi suma efectivelor celorlalte specii din aria
studiată (Gomoiu, Skolka, 2001). Acest indice se calculeazã împărţind numãrul indivizilor
speciei A la numărul total de indivizi din probă şi totul înmulţit cu 100; în funcţie de valoarea
procentului, speciile se împart în funcţie de dominanţă în:
D1 - specii subrecedente, când procentul este sub 1,1%;
D2 - specii recedente, când procentul este cuprins între 1,2 - 2%;
D3 - specii subdominante, când procentul este cuprins între 2,1 - 5%;
D4 - specii dominante, când procentul este cuprins între 5,1 - 10%;
D5 - specii eudominante, când procentul este > 10,1%.
De asemenea, va fi calculat şi Indicelui Biotic de Integritate (IBI) sau Indicele Biotic
care este definit ca abilitatea unui sistem să genereze şi să menţină componentele biotice în
stare normală în cadrul procesului natural evolutiv; este considerat un instrument eficient de
monitorizare a poluării neprecise (Karr, 1986).
Pentru caracterizarea habitatului speciilor se va utiliza Indicele Biotic, care va fi aplicat
şi pentru evaluarea stării ecologice a mediului în siturile Natura 2000 prin selectarea următorilor
indicatori:
• bogăţia şi compoziţia speciilor în zonă; numărul total de specii şi indivizi din cadrul
zonei scade odată cu degradarea mediului;
• speciile indicatoare (tolerante, intolerante); speciile intolerante sunt afectate cel mai
grav de degradarea ecosistemului, ca urmare vor dispărea în timp. Speciile tolerante sunt
prezente moderat, dar se înmulţesc când ecosistemul se degradează.
• structură trofică (omnivori, carnivori); predominanţa omnivorilor apare ca o

componentă specifică alimentaţiei mai puţin sigure, pe când prezenţa mare a carnivorilor arată
o stare bună a mediului (Karr et al.,1986).
Când ecosistemul este degradat, apar deviaţii, număr mare de omnivori, se presupune, ape
bogate în nutrienţi.
• structura pe vârste; determină succesul reproductiv al populaţiei de peşti;
• abundenţa, care este un indicator ecologic analitic, care reprezintă numărul total al
indivizilor unei specii dintr-o anumită zonă. În funcţie de abundenţă, speciile pot fi: rare,
relative comune, abundente, foarte abundente (M. T. Gomoiu, M. Skolka, 2001).
1.5. Eșantionarea, colectarea și agregarea informațiilor pe plot

Prelevarea eșantioanelor se va face în conformitate cu prevederile Regulamentului de
pescuit științific (document obligatoriu pentru fiecare organizație de cercetare pentru obținerea
Autorizației de pescuit științific cf. Ordinului nr. 461/2019 privind condițiile de acordare a
autorizației speciale de pescuit în scop științific).
Protocoalele și metodele de colectare și utilizare a datelor trebuie să fie conforme cu standardele
de calitate stabilite de organismele științifice internaționale și de organizațiile regionale de
gestionare a pescuitului și să se bazeze pe experiența dobandită în colectarea de date în
domeniul pescuitului, precum și pe avizele furnizate de Comitetul Științific, Tehnic și
Economic pentru Pescuit (Scientific, Technical and Economic Committee for Fisheries -
STECF), stabilit de către Comisia Europeană prin Decizia 93/619/EC și reînnoită în 2016 de
către Decizia CE C(2016) 1084 din 25/02/2016.
Conform metodologiilor naționale și internaționale cu privire la colectarea eșantioanelor
biologice de pești, se recomandă ca eșantionul să cuprindă:
- pentru speciile de talie mică, in general, fiecare eșantion va cuprinde un număr minim
de 200 de exemplare pentru fiecare specie;
- la exemplarele de talie mare, funcție de captura realizată, eșantionul poate
cuprinde întreaga captură, dar nu mai mult de 5-10 exemplare/traulare.
Fiecare eșantion va fi etichetat și ambalat în pungi, saci sau alte recipiente de
plastic. Pe etichete se vor consemna:
- zona / locația de unde s-a prelevat eșantionul;
- numarul eșantionului;
- tipul uneltei de pescuit;
- data prelevării.
Agregarea informaţiilor şi evaluarea populaţiei se realizează pe careuri/ griduri
predefinite şi/ sau transecte.
2. Mărimea populației pentru speciile de pești marini / Structura și funcțiile

habitatelor
Speciile monitorizate sunt specii anadrome care migrează în Dunăre pentru reproducere,
cea mai mare parte a vieții desfășurându-se în mare.
De aceea, este foarte dificil a se estima întreaga populație existentă în Marea Neagră, cu
atât mai mult cu cât gestionarea stocurilor ar trebui realizată în context transfrontalier, de către
statele riverane.
Pentru sturioni, lipsa statisticilor din ultimii ani (din 2006, pescuitul la aceste specii fiind
interzis în România) face și mai dificilă estimarea stocului existent.
Dintre speciile de alose monitorizate nu există o estimare a efectivelor decât pentru A.
immaculata (prin metoda VPA - Analiza Populației Virtuale), utilizând parametri de creștere și
exploatare din migrația 2014.
Aceasta indică o variație mare a mărimii populațiilor de scrumbie de Dunăre (cca. 100
ori) cu o minimă de cca 5,3 milioane exemplare pentru anul 1999 când s-au pescuit 23 t și
maxima de ca 579,8 milioane exemplare pentru anul 1975 când s-au pescuit 2500 t de scrumbie.
Mărimile estimate sunt ușor variabile fiind influențate de valorile diferite ale
parametrilor de creștere și exploatare care se introduc în modelele de estimare (VPA), parametri
care variază anual. (INCDDD, 2014)
Pentru sturioni, un set continuu de date privind compoziția de vârstă a capturilor din
cele trei specii monitorizate a fost disponibil numai pentru nisetru A. gueldenstaedtii.
Evaluarea stocurilor pentru această specie, a fost efectuată la nivelul anilor ’90,
utilizând pachetul software ANACO (Mesnil, 1989), care permite Analiza Populației Virtuale
(VPA).
Evaluările arată fără echivoc importanța mare a datelor statistice corecte privind
pescuitul, întrucât, dacă nu se ține cont de capturile ilegale, mărimea biomasei exploatate și de
reproducție sunt considerabil subestimate, în special pentru perioada anilor ’90. (GFCM, 1997).
Având în vedere interzicerea pescuitului acestor specii începând cu 2006, singurele informații
disponibile sunt cele din pescuitul științific.
Conform formatului de raportare, pentru stabilirea dimensiunii populației pentru
speciile în care nu există metode solide de estimare din punct de vedere tehnic sau sunt excesiv
de costisitoare și / sau destructive, se utilizează formatul de grid de 1x1 km.
În cazul bioregiunii Marea Neagră şi Pontica, aceasta estimare se aplică Aloselor.
Estimare populaţiei de sturioni se poate realiza, dacă este posibil, la nivel de număr indivizi.
3. Principalele presiuni și amenințări
Pescuitul intensiv, schimbările climatice, speciile invazive, traficul maritim intens, care
crește riscul scurgerilor de petrol, accentuează problemele referitoare la starea populaţiilor
speciilor de peşti de interes comunitar.
De asemenea, poluarea și eutrofizarea cauzate de sursele terestre continuă să prezinte
niveluri ridicate.
Rezultatele cercetărilor au evidenţiat că presiunile cu impact ridicat asupra speciilor de
sturioni sunt: braconajul, construcţiile hidrotehnice, infrastructura pentru extracţie petrol şi
gaze.
Pentru perioada de raportare 2013-2018, a fost dezvoltat un nou sistem de clasificare a
presiunilor și amenințărilor orientate pe determinarea principalelor cauze.
Presiunile şi ameninţările sunt clasificate în 15 categorii avnd ca scop reducerea
numărului de categorii – gruparea presiunilor şi ameninţărilor care pot fi atribuite mai multor
sectoare (de exemplu, poluarea sau modificarea hidrologică a corpurilor de apă), conform
tabelului 6 (cap. 3.3).
4. Măsuri de conservare
Măsurile de conservare sunt definite la articolul 1 din Directiva Habitate ca: „o serie de
măsuri necesare pentru menținerea sau restabilirea habitatelor naturale și a populațiilor speciilor
de faună și floră sălbatică la un statut favorabil”.
Măsurile de conservare trebuie raportate utilizând lista codificată de măsuri. Lista
măsurilor de conservare reflectă lista presiunilor și amenințărilor, iar măsurile de conservare
sunt în principal înțelese ca o acțiune de atenuare a impactului presiunilor trecute și prezente.
Măsurile sunt clasificate în 13 categorii corespunzătoare principalelor categorii de presiune
Categorii de măsuri de conservare:
x Măsuri legate de agricultură și habitate legate de agricultură
x Măsuri legate de pădure și habitate legate de pădure
x Măsuri legate de exploatarea resurselor și producția de energie
x Măsuri legate de dezvoltarea și funcționarea sistemelor de transport
x Măsuri legate de infrastructuri, operațiuni și activități rezidențiale, comerciale, industriale și de
agrement
x Măsuri legate de efectele utilizării și exploatării speciilor
x Măsuri legate de instalații și activități militare și alte activități umane specifice
x Măsuri legate de speciile speciile invazive si specille native problematice
x Măsuri legate de procese naturale, evenimente geologice și catastrofe naturale
x Măsuri legate de schimbările climatice
x Măsuri în afara statului membru
x Măsuri legate de poluarea din surse mixte și modificări provocate de om a condițiilorhidraulice
pentru diferite utilizări
x Măsuri legate de gestionarea speciilor din Directive și alte specii native
5. Perspective
Evaluările stării de conservare trebuie să țină seama de perspectivele viitoare ale speciei;
în ceea ce privește starea de conservare favorabilă, articolul 1 literă (e) al directivei prevede ca:
x arealul natural și şi distribuţia nu sunt reduse, nici probabil nu va fi redusă pentru viitorul
previzibil
x datele privind dinamica populației privind speciile în cauză indică faptul că se menține pe
termen lung ca o componentă viabilă a habitatelor sale naturale
x există și va rămâne probabil un habitat suficient de mare pentru a-și menține populațiile pe
termen lung.
Perspectivele se evaluează individual pentru cei trei parametri ţinând cont de tendințele
și a perspectivelor, în principal de starea actuală de conservare a parametrului, amenințările
(legate de parametrul evaluat) și măsurile de conservare luate sau planificat pentru viitor.
Evaluarea poate fi împărțită în trei etape:
x Pasul 1: Tendința parametrului urmărit (areal, distribuţie, populatie, habitat specie): în general
stabil, negativ/foarte negativ, pozitiv/foarte pozitiv, necunoscut
x Pasul 2: Perspectivele fiecărui parametru în funcţie de starea de conservare actuală: bun, slab,
rău, necunoscut
x Pasul 3: Evaluarea perspectivelor generale pentru fiecare specie se realizează pe baza
următoarei matrici:
Evaluarea Favorabil Nefavorabil - Nefavorabil Necunoscut

perspectivelor inadecvat rău
Perspectivele Toți parametri au Altă Unul sau mai Doi sau mai mulți
pentru fiecare perspective combinație mulți parametri
parametru: „bune” sau unu parametri „necunoscut” şi
areal, „necunoscut” şi „rău” niciunul „rău”
distribuţie, restul „bun”
tructura şi
funcţii
6. Siturile NATURA 2000 (pSCI, SCI) pentru tipurile de specii din Anexele II, IV și
V/tipurile de habitate din Anexa I a ale Directivei Habitate
6.1.Evaluarea măsurilor de conservare aplicate la nivelul rețelei Natura 2000
Evaluarea contribuției rețelei Natura 2000 la starea de conservare a speciilor
de pești marini are trei componente principale:
1. evaluarea relevanței rețelei pentru speciile de pesti marini marine (bazată pe
proporția populatiei existenta in rețea);
2. posibile diferențe de tendințe (tendința distributiei spatiale arealului, distributiei,
calitatii habitatului) în cadrul rețelei în comparație cu tendința generală;
3. tip de măsuri de conservare / gestionare au fost implementate.
În cazul siturilor marine, există planuri de management doar pentru 5 situri realizate la
nivelul anului 2010 - 2011 (pentru suprafaţa desemnată la nivelul anului 2011), implementate
până în prezent doar parțial. Suprafata totala a siturilor Natura 2000 la nivelul zonei marine
romanesti este de ~ 10630 kmp, planurile de management referindu-se doar la ~ 5930 kmp (~
20%). Situatia este prezentata la capitolul 2.1 al prezentei metodologii.
6.2 Relația plot de monitorizare/rețea Natura 2000
Conform planului de monitorizare şi cerinţelor Directivei Habitate, monitorizarea se va
realiza atât în interiorul siturilor cât şi în afară reţelei Natura 2000. Distribuţia spaţială a siturilor
Natura 2000 la nivelul bioregiunii marine arata o acoperire de aproape 80 - 100 % a spaţiului
marin cuprins între linia coastei şi izobatele de 40 – 60 m adâncime, la care se adauga situl
marin situat la adâncime mare ROSCI0311 - Canionul Viteaz (peste 100 -150 m).
Distribuţia ploturilor la nivelul reţelei Natura 2000 trebuie să ţină cont de caracteristicile
distribuţiei populaţiilor de pesti marini, atat la nivelul bioregiunii marine cat si pontice,
caracteristicilor acestora (migratie, hranire) şi să asigure o acoperire cât mai completă la nivelul
intregului bazin, cât şi la nivelul siturilor Natura 2000.
7. Evaluarea stării de conservare a speciilor

7.1. Evaluarea stării de conservare pe bioregiune
Starea de conservare a fiecărui habitat la nivel de bioregiune se realizează pe baza

evaluării fiecărui parametru: areal, distribuţie, populatie, habitatul speciei pe baza unei
matrici care include 4 categorii: „favorabil” (FV), „nefavorabil – inadecvat” (U1),
„nefavorabil – rău” (U2) şi „necunoscut” (XX).
Tabel 7.1.1 Matrice evaluare stare conservare

Starea de Toți parametrii Unul sau mai Unul sau mai Doi sau mai
conservare a sunt în stare de mulți parametri mulțti parametri mulți parametri
fiecărui conservare „inadecvat”, dar „rău” „rău” combinat
parametru „favorabilă” sau nici unul „rău” cu „favorabil”
3 „favorabil” și sau toți
unul „necunoscut”
„necunoscut”
Evaluarea „favorabil” „nefavorabil -– „nefavorabil- „necunoscut”
generală a stării inadecvat” rău”
de conservare
7.2. Evaluarea tendințelor pe termen scurt şi lung
Conform cerinţelor de raportare, evaluarea tendinţele pe termen scurt trebuie realizată

la nivel de 2 cicluri de raportare (2007 – 2018).
Perioada recomandată pentru evaluarea tendințelor pe termen lung este de patru cicluri
de raportare (24 de ani).
Evaluarea tendinţei pe termen scurt în cazul peştilor marini este dificilă, în special
datorită distribuţiei extinse la nivelul Mării Negre şi comportamentului specific (migraţie).
7.3. Evaluarea presiunilor și amenințărilor
Ţinând cont de extinderea mare a distribuţiei speciilor de peşti marini, evaluarea

presiunilor şi ameninţărilor doar la nivel de plot/ staţie colectare date este extrem de dificil de
realizat.
Evaluarea presiunilor şi ameninţărilor se realizează la nivel de plot de monitorizare
(acolo unde este posibil), ţinând cont de intensitate (majoră, medie sau minoră), durata de timp
în care presiunea a fost exercitată şi extinderea la nivelul suprafeţei ocupate de habitatul speciei.
7.4. Generarea raportului sintetic
Raportul sintetic se generează utilizând instrumentul de raportare, format Access

compatibil cu MS Office, cu interfață uşor de utilizat care reflectă formatul de raportare pe baza
articolului 17 Directiva Habitate.
Instrumentul de raportare funcționează, de asemenea, ca instrument de validare a datelor
prin verificările QA / QC, permiţând totodata exportarea datelor în format XML.
Instrumentul se regăseşte pe portalul EIONET
http://cdr.eionet.europa.eu/help/habitats_art17/).
7.5.Generarea geometriei de raportare

Generarea hărţilor de distribuție a speciilor marine reprezintă o cerință de bază a
raportării la articolul 17.
Hărții de distribuție trebuie să ofere informații despre prezenţa speciei, ca rezultat al
inventarierii acolo unde este posibil şi/sau al modelarii, la nivel de bioregiune.
Hărțile de distribuție vor consta griduri de 10 x 10 km ETRS 89, proiecția ETRS LAEA
5210 (EPSG3035).
Gridul va fi alcătuit din celule de 10 km reprezentând prezenta speciei în celula

respectivă.
Utilizarea datelor atributelor pentru a indica prezența sau absența unei specii într-o
celulă de grilă nu este permisă.
Datele spațiale aferente hărților de distribuţie trebuie generate în format shapefile sau
în format ESRI („geodatabase”).
Gridul poate fi raportat că celule sau „dizolvat” după generare.
Atributele fişierelor trebuie să corespundă tabelului următor.
Tabel 7.5.1 Atribute hărţi distribuţie

Nume Descriere Tip
Code Codul habitatului din lista de referinta String (15)
maptype Distributie (Distribution) String (15)
Category Habitat/ species String (15)
isocode Codul tarii „RO” String (2)
refgrid Informatii privind gridul de referinta pe baza String (25)
caruia s-au realizat hartile
sensitive „sensitive” sau „non-sensitive” in functie de String (15)
habitat
Hărţile de areal trebuie generate utilizând instrumentul „range tool”, disponibil online
pe portalul EIONET.
Instrumentul „range tool” foloseşte următoarele informaţii spaţiale:
- Graniţele naţionale (zona economică exclusivă a României în cazul bioregiunii Marea
Neagră) (EuroBoundaruMap v 12);
- Regiunile biogeografice
- Lista de referinţă pentru speciile de interes comunitar
Fişierele utilizate ca „input” sunt reprezentate de distribuţia speciilor pe baza gridului
EEA 10 x 10 km (reprezentând prezenta habitatului în gridul respectiv).
Versiunea actuală a instrumentului calculează distanța față de centroidul celulelor, spre
deosebire de marginea celulei. „Gap-ul” trebuie ales în funcţie de tipul de habitat, raportat la
condiţiile geografice şi morfologice.
Fișierul rezultat va conține multe alte înregistrări, deoarece conține atât grilele în care
habitatul a fost prezent, conform bioregiunii cât şi grile suplimentare în care intervalul a fost
calculat, dar nu a fost regăsit.
Este înregistrată a prezenței (100) sau absența (0) unei sepcii într-o celulă şi de
asemenea, a grilelor recomandate pentru ștergere.
8. Planul de monitorizare a speciilor de pești marini

754
Anexa
din DH Județul /
și Sit
Nr. Regiune Frecvența de
Specia COD OUG Natura Tip monitorizare Metoda utilizată Observații
crt. biogeogr. monitorizare/an / luna
57/2007 2000
Legea (cod sit)
49/2011
Prelevare probe
pește taliene marine;
Bilunar observații directe
expediții asupra capturilor de
mai - octombrie
puncte la pescuitul Min. 5
pescărești comercial;
ROSCI0066
Acipenser ROSCI0065 interviuri pescari
Pontică
gueldenstaedtii 5040 Anexa Tulcea și
Marea Constanța ROSCI0066 Expediții februarie -
(nisetru) V Pescuit științific cu
Neagră ROSCI0197 de pescuit septembrie Min. 3
/ Anexa ROSCI0273 cu setcile
setci
Acipenser 5a ROSCI0281
stellatus ROSCI0293 Expediții
2488
(păstruga) ROSCI0094 semestriale mai-iunie
ROSCI0269 cu nava de Min. 15
și Pescuit științific cu
cercetare traulări /
traulul pelagic
Huso huso echipată septembrie - exped.
cu traulul octombrie
(morun)
2489 pelagic
Expediții
semestriale mai-iunie
cu nava de Min. 15
și Pescuit științific
cercetare traulări /
septembrie- traulul demersal
echipată exped.
cu traulul octombrie
demersal
Prelevare probe
pește taliene marine;
Bilunar observații directe
expediții asupra capturilor de
mai-octombrie
puncte la pescuitul Min. 5
pescărești comercial;
interviuri pescari
Alosa Lunar
ROSCI0066 expediții Pescuit științific cu
immaculata februarie -
setci de scrumbie și Min. 3
4125 ROSCI0065 de pescuit septembrie
(Scrumbie de sturioni
cu setcile
Dunăre) Pontică Tulcea șiROSCI0066
Anexa Marea
Constanța ROSCI0197Expediții
II, V/ Neagră ROSCI0273semestriale
Alosa tanaica Anexa cu nava de mai-iunie și Min. 15
ROSCI0281 Pescuit științific cu
(rizeafca) 4127 3, 5a ROSCI0293cercetare septembrie - traulari /
traulul pelagic
echipată octombrie exped.
ROSCI0094
cu traulul
ROSCI0269
pelagic
755
756
Expediții
semestriale
cu nava de mai-iunie și Min. 15
Pescuit științific cu
cercetare septembrie - traulari /
traulul demersal
echipată octombrie exped.
cu traulul
demersal
Expediții
de pescuit Pescuit științific cu Min. 3
sezon de vara
cu năvodul năvodul de plajă exped.
de plajă
II. METODOLOGIA DE MONITORIZARE A STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR

Caracterul de mare semiînchisă, un bazin hidrografic uriaş, precum şi particularităţile sale

hidrobiologice unice fac din Marea Neagră un ecosistem extrem de sensibil şi expus la ameninţări.
Specii marine monitorizate

Anexa
Prezenţa în
Cod Natura 2000 Directivei Mărimea Starea de
regiunea
Denumirea ştiinţifică Habitate/ OUG populaţiei conservare
biogeografică
57/2007
ANIMALE VERTEBRATE
MAMIFERE
CARNIVORA (CETACEA)
1349 Tursiops truncatus Anexa II, IV/ necunoscut Inadecvatã cu Marea Neagră
ponticus Anexa 3, 4a tendință necunoscută
(Delfin mare, Delfin cu bot
gros)
1351 Phocoena phocoena Anexa II, IV/ necunoscut Nefavorabilă (rea) cu Marea Neagră
relicta Anexa 3, 4a tendință necunoscută
(Marsuin, Porc de mare)
1350 Delphinus delphis Anexa IV/ necunoscut Inadecvată cu Marea Neagră
ponticus Anexa 4a, 4b tendință necunoscută
(Delfin comun)
PEŞTI
CLUPEIFORMES (Clupeidae)
4125 Alosa immaculata Anexa II, V/ necunoscut Inadecvată cu Pontic, Marea
(Scrumbie de Dunăre) Anexa 3, 5a tendințã necunoscută Neagră
4127 Alosa tanaica (Rizeafcă) Anexa II, V/ necunoscut Inadecvată cu Pontic, Marea
Anexa 3, 5a tendințã necunoscută Neagră
ACIPENSERIFORMES (Acipenseridae)
2488 Acipenser stellatus Anexa V/ necunoscut Nefavorabilă (rea) cu Pontic, Marea
(păstruga) Anexa 5a tendință necunoscută Neagră
5040 Acipenser gueldenstaedtii Anexa V/ necunoscut Nefavorabilă (rea) cu Pontic, Marea
(nisetru) Anexa 5a tendință necunoscută Neagră
2489 Huso huso (morun) Anexa V/ necunoscut Nefavorabilă (rea) cu Pontic, Marea
Anexa 5a tendință necunoscută Neagră
Ținând cont de particularităţile zonei marine româneşti, de prezenţa speciilor şi habitatelor

marine de interes comunitar, de folosirea acestora din urmă pentru anumite etape ale ciclului de
viaţă, monitorizarea va fi efectuată folosind metodologii specifice până la izobata de 150 m (adică
până acolo unde este considerată zona de interes pentru speciile și habitatele cuprinse în Directiva
Habitate, incluzând Canionul Viteaz) (Fig. III.1), pe sectoare distincte de cca. 200 km pătrați, care
respectă distribuția siturilor Natura 2000 şi împărţirea geografică a sectorului marin românesc.
Figura 1*: Amplasarea siturilor marine Natura 2000 în

apele teritoriale și Zona Economică Exclusivă a României în Marea Neagră.
Metode aplicate pentru monitorizarea speciilor marine
I. CETACEE
Conform Ghidului de Identificare a Speciilor, editat în 1994 de FAO (Organizația Națiunilor
Unite pentru Alimentație și Agricultură), în Marea Neagră trăiesc doar trei subspecii de
mamifere marine - aparținând ordinului Cetacea, subordinul Odontocee, familia Delphinidae -
Tursiops truncatus ponticus și Delphinus delphis ponticus și familia Phocoenidae - Phocoena
phocoena relicta.
Delphinus delphis ponticus (Barabasch- Nikiforov, 1953)

Cod N2000: 1350
Clasa: Mammalia
Ordinul: Cetacea
Subordinul: Odontocete
Familia: Delphinidae
Genul: Delphinus
Specia: Delphinus delphis (Linnaeus)
Denumiri folosite: FAO
engl.- common dolphin
fr. - dauphin commun
rom. - delfin comun
Figura I.1: Delphinus delphis ponticus (www.michaelnoonphotography.com).
Descriere. Rostrul lung (10-20 cm), pe fiecare jumătate de maxilar, are 40-45 dinți
conici. Dorsala înaltă, falciformă și ascuțită, situată la jumătatea corpului, pectoralele scurte și
larg falciforme, caudala concavă, cu o crestătură mediană bine marcată. Culoare gri albăstruie
spre brun pe partea dorsală, cu o limită laterală în forma literei „V“, foarte deschis; o bandă
pigmentată, mai mult sau mai puțin întunecată, unește maxilarul inferior cu inserția
înotătoarelor pectorale; dorsala, pectoralele și caudala de culoare neagră la brun cenușiu.
Dimensiuni: La naștere 0,80-0,95 m. În Marea Neagră, nu depășește 2 m (masculul -
177 cm, iar femela 159 cm).
Distribuție geografică și comportament: Este foarte sensibil la poluările chimice și

acustice. În general, se grupează în cârduri de 10-15 exemplare, de asemenea în cupluri sau
indivizi izolați. Înoată foarte rapid, atinge viteze de aproximativ 50 km/oră. Execută plonjări de
scurtă durată și respiră frecvent la suprafață, la intervale de 1/3 secunde. Populează adâncimi
maxime de 70 metri. Maturitatea sexuală o atinge la vârsta de 2 ani, durata gestației este de 10
luni, înțărcarea la 4 luni. Instinct matern foarte dezvoltat. Longevitatea a fost estimată la 25-30
ani. Hrana de bază o reprezintă peștii pelagici de talie mică (șprot, hamsie, gingirică) și
crustacei, dar deseori în stomacul lor s-au întâlnit și alte specii de pești - stavrid, bacaliar, lufar,
chefal, rizeafcă, barbun, creveți și moluște. Rația zilnică de hrană este de circa 10 kg. Poate
forma cârduri mari, aglomerându-se în locurile de concentrare ale peștilor. Execută migrații
regulate, legate fiind de schimbarea sezonieră a hranei. Iarna, delfinii se mențin lângă coasta
Georgiei și coastele de SV ale Crimeei, în locurile de iernare ale hamsiei, iar vara se deplasează
în partea de NV a mării, unde sunt cantonate cârduri de șprot.
Tursiops truncatus ponticus (Barabasch - Nikiforov, 1940)

Cod N2000: 1349
Clasa: Mammalia
Ordinul: Cetacea
Familia: Delphinidae
Genul: Tursiops
Specia: Tursiops truncatus (Montagu, 1821)
Denumiri FAO:
engl.- bottlenose dolphin
fr. - grand dauphin
rom. - delfin mare, afalin
Figura I.2: Tursiops truncatus ponticus (www. terry.photoshelter.com).
Descriere: Capul robust, rostrul distinct (cca. 8 cm), turtit dorso-ventral, cu dinții
conici, neaplatizați lateral. Are 18-22 dinți pe fiecare jumătate de maxilar. Dorsala în formă
caracteristică, lată la bază, înaltă și falciformă. Pectoralele scurte, iar caudala concavă, în partea
posterioară o crestătură mediană bine marcată. Respirațiile la suprafață sunt foarte frecvente
(toate la 15 secunde), fiecare de o secundă.
Culoarea: pe spate gri închis, flancurile mai deschise, abdomenul alb sau roziu; trecerea
de la culoarea întunecoasă a părții dorsale către cea luminoasă a părtii ventrale este progresivă,
fără o limită netă.
Dimensiuni: La naștere 0,9 - 1 m; adulții ating 2,5-3,5 m (masculii) și 2,3-3,2 m
(femelele).
Distribuție geografică și comportament: Este o specie comună în Marea Mediterană
și Marea Neagră. Specie nectonica, predominant bentofagă, se apropie de zona țărmului mai
ales primăvara. Este întâlnită în grupuri mici de 4-10 indivizi, deasupra taluzului continental,
iar grupuri mai mari de 25 de exemplare sunt comune zonelor de larg. Înoată cu o viteză de
aproximativ 33 km/oră. Ating maturitatea sexuală între 5-12 ani femelele și începând cu 10 ani
masculii.
Durata de gestație este de 12 luni. Longevitatea estimată la 25-30 de ani.
Poate coborî la adâncimi de până la 90-100 m. Puii sunt alăptați până la vârsta de un an
și stau cu mamele lor până la trei ani. Exemplarele mature se hrănesc cu pești bentonici și
pelagici, creveți, crabi și moluște. Se poate hrăni și cu pești de talie mare (chefal).
Un delfin adult poate consuma între 8 și 15 kg de hrană zilnic.
Phocoena phocoena relicta (Abel,1905)

Cod N2000: 1351
Clasa: Mammalia
Ordinul: Cetacea
Familia: Phocoenidae
Genul: Phocoena
Specia: Phocoena phocoena (Linnaeus, 1758)
Denumiri FAO:
engl. - harbour porpoise
fr. - marsouin
rom. - marsuin, porc de mare
Figura I.3: Phocoena phocoena relicta (www.naturepl.com).
Descriere. Corpul scurt și gros, cu o mică dorsală triunghiulară situată în apropierea

mijlocului corpului; fără cioc (rostru) distinct.
Pe fiecare jumătate de maxilar se găsesc câte 19-28 de dinți, în formă de spatulă.

Pectoralele scurte, moderat falciforme, caudala lată, cu o crestătură mediană.
Culoarea: dorsal brun închis la gri, cu nuanțe mai deschise pe flancuri; abdomenul alb;
o dungă închisă de la comisura bucală la înotătoarea pectorală.
Dimensiuni: La naștere 0,7-0,9 m; adulții 1,4-1,8 m
Distribuție geografică și comportament: Specie întâlnită în Marea Neagră și Marea
de Azov.
Trăiește solitar sau în grupuri mici de 8-10 indivizi, uneori în concentrații mai
importante, în care se observă o separare clară pe sexe.
Înoată de-a lungul coastei și este foarte dificil a te apropia de ei și nu se joacă niciodată
în prova navelor. În general, plonjează scurt la intervale de 3-6 minute.
Maturitatea sexuală este atinsă la 3-4 ani, 133 cm (masculii) și 145 cm (femelele),
acuplarea având loc vara.
Durata gestației este de 9-11 luni, iar înțărcarea la patru luni. Longevitatea lor este
estimată la mai puțin de 16 ani. Lungimea puiului la naștere variază între 68-86 cm/3-8 kg și
este hrănit de mamă circa 4-6 luni.
În lunile noiembrie și decembrie sunt întâlniți în dreptul gurilor Deltei Dunării. Grupuri
răzlețe de Phocoena sunt întâlnite la sud de Constanța până la Costinești, la adâncimi reduse,
în imediata apropiere a litoralului. Sunt ihtiobentofagi, hrănindu-se cu pești și nevertebrate
(cambulă, calcan, guvid, aterină, gasteropode). Rația zilnică este de 3-5 kg.
1.1. Cerințe și tehnici de monitorizare a delfinilor
Tehnicile recomandate pentru stabilirea cerințelor prin care să se poată defini starea
populațiilor de delfini se referă la abundența, dinamica și structura populației, precum și la
cerințele de habitat (Tabel III.1).
Tabel 1.1.1 Tehnicile recomandate pentru stabilirea cerințelor prin care să se poată
defini starea populațiilor de delfini.
Atribut general Atribut caracteristic Tehnici
Cantitate (abundență) Mărimea populației Numărare
Dinamica populației recrutare Număr recruți

mortalitate Capturi accidentale, eșuări
migrare Foto-identificare
Structura populației structura pe vârste
raport între sexe
fragmentare/izolare
Cerințele habitatului zona de reproducere Cartografiere habitat
zona de hrănire Modificări care pot apărea în ceea
procese de mediu ce privește calitatea apei, prezența
deșeurilor care pot produce
leziuni ale pielii sau răni
Probleme specifice care afectează monitorizarea
a. Mărimea populației
Se realizează prin contorizarea delfinilor vii de-a lungul țărmului mării, respectiv pe
mare de la bordul unei ambarcațiune în zona costieră, plus o navă în zona marină. De asemenea,
se poate stabili atât distribuția, cât și frecvența de apariție a delfinilor, pe sectoare (careuri)
situate de-a lungul litoralului românesc.
Alte metode de monitorizare a populațiilor de delfini pot fi:
- Monitorizarea acustică;
- Monitorizarea prin foto-identificare;
- Monitorizarea prin estimarea schimbărilor din abundența delfinilor pe o
suprafață mai
mare.
Niciuna dintre aceste metode de monitorizare a mărimii populației nu conduce la
obținerea dimensiunii reale, ci doar la o estimare minimă a acesteia.
b. Dinamica populației
Deplasarea în timp și spațiu a delfinilor se va determina prin:
- înregistrarea exemplarelor bolnave/irecuperabile a capturilor accidentale și,
implicit, a eșuărilor;
- urmărirea deplasărilor pentru hrănire.
c. Cerințele habitatului
Fiind în continuă mișcare pentru căutarea hranei, delfinii sunt observați în toate
habitatele pelagice la litoralul românesc, cu preponderență în cele din zona de mal și larg -
speciile Tursiops truncatus ponticus și Phocoena phocoena relicta - și în procent de cca. 95%
Delphinus delphis ponticus în cele din zona de larg.
În căutarea hranei, speciile Tursiops truncatus ponticus și Phocoena phocoena relicta
pot fi observate și în incinta porturilor, uneori chiar până în dreptul porților de ecluzare din mare
în canalele artificiale care fac legătura cu Dunărea. De asemenea, în urmărirea hranei nu ezită
să pătrundă și în zonele poluate din incinta și rada porturilor sau a platformelor petroliere.
Prezența leziunilor cutanate se pare că este determinată de factorii de mediu
(temperatură, salinitate scăzută, concentrație nutrienți sau substanțe toxice din apă).
Studiul populațiilor trebuie realizat anual, dacă este posibil pe toată durata de viață a
acestora.
Pentru evaluarea stării populațiilor de delfini, conform metodologiei de lucru folosită

pe plan regional și internațional, se impune necesitatea efectuării de observații asupra acestor
subiecți, atât de pe mal, cât și în largul mării, din ambarcațiuni sau nave.
Funcție de locul unde se efectuează observațiile, activitatea de monitorizare a delfinilor
va fi de tipul:
- monitorizare acvatică pentru observațiile efectuate pe mare cu o navă/ambarcațiune;
- monitorizare terestră pentru observațiile efectuate de la mal.
1.2. Principalele presiuni și amenințări

Cetaceele, parte integrantă a ecosistemului marin, sunt vertebrate cu ciclu lung de viață,
aflate pe cele mai înalte niveluri ale lanțului trofic și cu o rată de reproducere foarte scăzută.
Acestea sunt vulnerabile la un complex de amenințări derivate dintr-o varietate de acțiuni
umane, între care exploatarea și vânarea directă, capturarea accidentală în timpul activităților
pescărești, pierderea și degradarea habitatelor, substanțele contaminante și perturbările datorate
traficului maritim.
Alături de aceste amenințări deja cunoscute, factori noi sau necunoscuți considerați ca fiind
semnificativi până nu demult trebuie luați în calcul în prezent, și anume: posibilele efecte ale
schimbărilor climatice globale, reducerea cantității de hrană disponibilă, contaminarea lanțului
trofic cu biotoxine ingerate, coliziunile cu navele maritime, poluarea fonică și perturbările
provocate de activitățile sportive și de agrement necontrolate, efectuate neregulat și fără
discernământ.
În final, mulți dintre acești factori pot interacționa, în ultimă instanță rezultând efecte
negative sinergice. Amenințările la supraviețuirea cetaceelor derivate din activitățile umane
sunt mai severe în Marea Mediterană și Marea Neagră, datorită naturii acestora de mări semi-
închise, cât și datorită concentrării populației și activităților umane mai ales în zonele costiere.
Pentru perioada de raportare 2013-2018, a fost dezvoltat un nou sistem de clasificare a
presiunilor și amenințărilor orientate pe determinarea principalelor cauze.
Presiunile şi ameninţările sunt clasificate în 15 categorii avnd ca scop reducerea
numărului de categorii – gruparea presiunilor şi ameninţărilor care pot fi atribuite mai multor
sectoare (de exemplu, poluarea sau modificarea hidrologică a corpurilor de apă).
Monitorizarea presiunilor şi ameninţărilor se va realiza în teren, acolo unde acestea sunt
evidente (ex. prezenta vitelor pe plajă) sau vor fi completate ulterior, rezultat al datelor colectate
coroborate cu informaţii din alte surse (ex. activităţile de traulare etc.).
În fişa de observaţii trebuie să se regăsească informaţii privind tipul ameniţării/presiunii
(conform noului sistem de clasificare), intensitate (redusă, medie, majoră), suprafaţa afectată şi
perioada de timp în care presiune a fost exercitata (dacă aceasta poate fi evaluată).
Tabel 1.2.1 Categorii presiuni/ameninţări

Codul presiunii Categorie Observatii
A Agricultura Include presiuni si amenintari
cauzate de practicile Agricole
B Silvicultura Include presiuni și amenințări
cauzate de activitățile forestiere,
inclusiv selectia, recoltarea lemnului,
combaterea dăunătorilor în copaci.
C Extragerea resurselor (minerale, Include presiuni legate de extracția
turbă, resurse de energie materialelor, cum ar fi exploatarea
neregenerabile) minieră sau de carieră, poluarea sau
eliminarea deșeurilor.
D Procesele de producție de energie Include presiuni legate de producția
și dezvoltarea infrastructurii de energie, de ex. construcția și
aferente exploatarea centralelor electrice,
utilizarea apei pentru producția de
energie, deșeurile din producția de
energie, activitățile și infrastructura
referitoare la energia regenerabilă.
E Dezvoltarea și operarea Include presiuni legate de transportul
coridoarelor de transport și materialelor sau energiei, cum ar fi
servicii construcția infrastructurii, poluarea și
tulburările sau creșterea mortalității
din cauza traficului.
F Dezvoltarea, construcția și Include presiuni legate de
utilizarea infrastructurilor și dezvoltarea, construcția și utilizarea
zonelor rezidențiale, comerciale, infrastructurii rezidențiale,
industriale și recreative. comerciale, industriale și de
agrement, de ex. modificări de
infrastructură pe suprafețele
construite existente, extinderea
suprafețelor construite, utilizarea
terenului și modificări hidrologice
pentru dezvoltarea urbană sau
industrială, tulburări sau poluare din

cauza infrastructurii rezidențiale,
comerciale, industriale sau de
agrement.
Include, de asemenea, presiuni legate
de sport, turism și activități de
agrement și infrastructură.
G Extragerea și cultivarea resurselor Include presiuni leagate de utilizarea
biologice vii (altele decât resurselor biologice, altele decat
agricultura și silvicultura) agricultura si silvicultura.
H Acțiuni militare, măsuri de Include presiuni legate de siguranța
siguranță publică și alte intruziuni publică și alte intruziuni umane.
umane
I Specii invasive si problematice Include presiuni legate de relațiile
interspecifice problematice cu specii
native care nu pot fi asociate cu alte
categorii de presiune.
Include și relații problematice cu
speciile native, care au ieșit în
echilibru din cauza activităților
umane.
J Poluarea din surse mixte Include presiuni legate de relațiile
interspecifice problematice cu specii
native care nu pot fi asociate cu alte
categorii de presiune.
Include și relații problematice cu
speciile native, care au ieșit în
echilibru din cauza activităților
umane.
K Schimbari in conditiile hidraulice Include modificări hidrologice și
datorate/provocate de om fizice ale corpurilor de apă, care nu
pot fi asociate cu alte categorii de
presiuni.
L Procese naturale (excluzând Include procese naturale, cum ar fi
catastrofele și procesele induse de succesiunea naturală, concurența,
activitatea umană sau schimbările interacțiunea trofică, eroziunea.
climatice)
M Evenimente geologice, Presiuni cum ar fi incendiile naturale,
catastrophe naturale furtunile, tsunami
N Schimbari climatice Presiunile legate de schimbarile
climatice
1.3. Măsuri de conservare

Măsurile de conservare sunt definite la articolul 1 din Directiva Habitate ca: „o serie de
măsuri necesare pentru menținerea sau restabilirea habitatelor naturale și a populațiilor speciilor
de faună și floră sălbatică la un statut favorabil”.
Măsurile de conservare trebuie raportate utilizând lista codificată de măsuri.
Lista măsurilor de conservare reflectă lista presiunilor și amenințărilor, iar măsurile de

conservare sunt în principal înțelese ca o acțiune de atenuare a impactului presiunilor trecute și
prezente. Măsurile sunt clasificate în 13 categorii corespunzătoare principalelor categorii de
presiune
Categorii de măsuri de conservare:
x Măsuri legate de agricultură și habitate legate de agricultură
x Măsuri legate de pădure și habitate legate de pădure
x Măsuri legate de exploatarea resurselor și producția de energie
x Măsuri legate de dezvoltarea și funcționarea sistemelor de transport
x Măsuri legate de infrastructuri, operațiuni și activități rezidențiale,
x Măsuri legate de efectele utilizării și exploatării speciilor
x Măsuri legate de instalații și activități militare și alte activități umane
specifice
x Măsuri legate de speciile speciile invazive si specille native problematice
x Măsuri legate de procese naturale, evenimente geologice și catastrofe naturale
x Măsuri legate de schimbările climatice
x Măsuri în afara statului membru
x Măsuri legate de poluarea din surse mixte și modificări provocate de om a
condițiilor hidraulice pentru diferite utilizări
x Măsuri legate de gestionarea speciilor din Directive și alte specii native
Scopul principal al raportării măsurilor de conservare este de a obține informații care să
permită o imagine „generală” a măsurilor de conservare: dacă au fost luate măsuri și dacă este
cazul, care sunt măsurile, locația lor (în interiorul sau în afara rețelei Natura 2000) și a acestora
impact asupra stării de conservare a speciei.
Informațiile privind măsurile de conservare contribuie la evaluarea contribuției rețelei
Natura 2000 la starea de conservare a speciilor de mamifere marine din anexa I.
Această informație poate ajuta în continuare la înțelegerea oricărei tendințe în ceea ce
privește starea de conservare la nivel global și este importantă pentru comunicarea rezultatelor
evaluării stării de conservare diferitelor părți interesate.
Pentru asigurarea unei gestionări adecvate a populațiilor de cetacee din apele românești
ale Mării Negre, în anul 2004, a fost emis Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor
nr. 374/2004 privind aprobarea Planului de acțiune privind conservarea cetaceelor din apele
românești ale Mării Negre.
Întrucât din anul 2004 până în prezent, a avut loc o serie întreagă de schimbări
guvernamentale, legislative, administrative și strategice, modificarea Planului de acțiune
privind conservarea cetaceelor a devenit necesară, pentru crearea unui cadru adecvat de
protecție și management al acestora în Marea Neagră, demers început de cître Ministerul
Mediului în 2019.
După aprobarea Planului de acțiune privind conservarea cetaceelor, în România au fost
desemnate arii protejate marine (pentru unele dintre acestea au fost elaborate și aprobate Planuri
de management): siturile ROSCI0197 Plaja submersă Eforie Nord-Eforie Sud, ROSCI0273
Zona marină de la Capul Tuzla, ROSCI0281 Cap Aurora, ROSCI0293 Costinești-23 August,
ROSCI0311 Canionul Viteaz, ROSCI0413 Lobul sudic al Câmpului de Phyllophora al lui
Zernov și ROSCI0094 Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia.
Dintre acestea, numai ultimul sit nu are semnalate specii de cetacee în formularul
standard.
II. PEȘTI MARINI
În vederea obținerii informațiilor privind arealul, populația, habitatul pentru speciile de pești de
interes comunitar, cu scopul de a evalua perspectivele viitoare, starea de conservare, precum și
tendința generală a stării de conservare a speciilor, se va efectua pescuit științific în zona marină
românească, utilizând metode specifice de pescuit și de interpretare a datelor.
Speciile marine de interes comunitar semnalate în apele marine româneşti aparţin familiilor
Acipenseridae şi Clupeidae.
Descrierea speciilor monitorizate ce aparţin Familiei Acipenseridae
Cuprinde specii de talie mare şi foarte mare care au corpul alungit, fusiform şi este
prevăzut cu 5 rânduri de plăci osoase.
La nivelul Mării Negre, familia Acipenseridae este reprezentată de două genuri: Huso
și Acipenser.
Diferenţa dintre cele două genuri este redată de poziţionare gurii; în timp ce speciile
genului Huso au gura mare, în formă de semilună, ocupând aproape întreaga lățimea suprafeței
inferioare a capului, speciile genului Acipenser au gura transversală, ocupând doar o parte a
suprafeței inferioare a capului.
Speciile din familia Acipenseridae, numite generic şi sturioni, sunt majoritar specii
migratoare.
Migrația sturionilor se efectuează pe distanțe mari, în general pe fundul bazinului.
Scopul principal al migraţiei este pentru reproducere.
Speciile de la litoralul românesc migrează în Dunăre la zonele de reproducere şi, după
depunerea elementelor sexuale, adulţii se întorc (în general pe acelaşi traseu) în mare.
Puietul se retrage spre mare, relativ încet și pe fundul apei, oprindu-se în locuri cu
condiții potrivite; retragerea în mare are loc, annual, în lunile iulie-septembrie (Radu et al.,
2008).
Pe baza monitorizării anterioare (ciclul de raportare 2007 - 2012), în zona marină
românească, din familia Acipenseridae au fost semnalate trei specii: Acipenser güldenstaedti
(nisetru), Acipenser stellatus (păstrugă) şi Huso huso (morun).
Dintre cele şase specii de sturioni din familia Acipenseridae care apar în Marea Neagră,
cele mai comune sunt nisetrul (Acipenser gueldenstaedtii), păstruga (Acipenser stellatus) şi
morunul (Huso huso).
Sturionii sunt peşti de dimensiuni mari cu un ciclu lung de viaţă: morunul trăieşte până
la 100 de ani, ajungând la greutăţi mai mari de 1 tonă şi la 490 cm lungime; pentru nisetru,
vârsta maximă înregistrată este de 37 de ani, lungimea este de 236 cm, iar greutatea este de 115
kg; păstruga poate atinge lungimea de 218 cm, greutatea de 54 kg şi vârsta de 23 de ani.
Nisetrul şi păstruga se hrănesc în principal cu organisme bentice, şi anume moluşte şi
polichete.
Morunul este un prădător tipic, hrănindu-se exclusiv cu peşti.
Sturionii efectuează migraţii lungi din mare în râuri şi înapoi în mare după terminarea
depunerii icrelor (Radu et al., 2008).
Figura II.1 : Aria de distribuție a sturionilor în Marea Neagră

(sursă: UNEP/GRID - Arendal (2001) citat de Popescu I., 2010.
Specia Acipenser gueldenstaedtii (Brandt & Ratzeburg, 1833), Genul Acipenser

Cod N2000 5040
Denumire populară: nisetru
Descrierea speciei: Nisetrul are corpul subcilindric și alungit. Botul este scurt, lat și
obtuz. Buza superioară este despicată la mijloc, iar cea inferioară întreruptă, cu capetele interne
îndreptate și apropiate de colțurile gurii.
Gura este transversală, dreaptă și mica, iar deschiderea ei nu ajunge până la marginea
capului. Spiraculul și pseudobranhia sunt prezente.
Branhiile operculare sunt bine dezvoltate. Membranele branhiale concrescute cu istmul
nu formează o cută în partea posterioară (Radu et al., 2008).
Plăcile osoase de pe corp sunt dispuse pe 5 rânduri: unul medio-dorsal (impar), altul pe
flancuri (pereche) și altul ventral (pereche).
Pe față ventrală, la nivelul istmului, o pereche de plăci triunghiulare. Scuturile dorsale
mezocentre (vârful lor nu depășește marginea scutului) și distanțate între ele.
Primul scut dorsal mai mare decât al doilea și necontopit cu occipitalul. Scuturile
laterale rombice, distanțate între ele. Între scuturile dorsale și cele laterale există numeroase
scuturi mărunte sau plăcuțe osificate.
Toate osificaţiile pielii au creste radiare. Pielea este acoperită cu scutele stelate de
diverse mărimi (Fig. III.10).
Figura II.2: Acipenser gueldenstaedtii - nisetru (foto INCDM).

Pedunculul caudal nu este turtit dorso-ventral. Lobul superior al caudalei normal,

neprelungit. Stomacul divizat în două compartimente. Partea dorsală a corpului este de culoare
neagră-cenușie, verde murdar sau verde închis, iar partea ventrală (sub linia scuturilor laterale)
este albicioasă.
Diagnoza: D 27-48; A 18-25; 8-16 scuturi dorsale; 25-44 scuturi laterale; 6-13 scuturi
ventrale; 20-24 spini branhiali.
Dimensiuni: lungimea maximă înregistrată a fost de 220 cm; lungimea comună este la
masculi de 110-145 cm şi la femele 130-170 cm.
Cerinţe de habitat: este specie bentică marină, care, pentru reproducere, migrează în
fluvii. Migrația de primăvară începe din februarie - martie până în luna mai, cu o intensitate
maximă în aprilie, la o temperatură a apei cuprinsă între 8 şi 11°C, iar migrația de toamnă
durează din august - septembrie până în noiembrie.
Distribuție: această specie este abundentă în Marea Neagră și Marea de Azov, prezentă
în Marea Caspică, dar lipsește în Mediterana. Fiind specie migratoare anadromă, intră în fluviile
ce se varsă în mările amintite mai sus (Radu et al., 2008).
Unele exemplare izolate migrează și în intervalul dintre cele două perioade propriu-zise
de migrație. Maturitatea sexuală e atinsă la vârsta de 8-12 ani la masculi și 13-15 ani la femele.
Longevitatea poate depăşi 40 de ani; au fost identificate exemplare cu vârsta maximă de 46 ani.
Prolificitatea este de 70.000-800.000 de boabe de icre, iar ecloziunea are loc după 90 de ore
(Nikolski, 1962). După reproducere, adulții se întorc în mare, trăind și, mai ales, iernând în zona
faciesului mitiloid și faselinoid, la adâncimi de 60-70 m, alături de calcan.
Puietul coboară și el în mare, dar încet, în anumite locuri se oprește o perioadă de timp,
formând aglomerări împreună cu puietul celorlalte specii de sturioni. O parte dintre pui mai
stau în partea de jos a Dunării 1-2 ani, după care pătrund în mare. După perioada de trecere de
la hrănirea vitelină la cea activă, puietul de nisetru îşi manifestă preferința pentru viermi
oligocheți de dimensiuni mici, iar adulții se hrănesc cu moluște (Nassa, Cardium, Mactra),
crustacee (Portunus arcuatus), mai puțin cu pești. După Antipa, 1941, în zona Dunării, nisetrul
se hrănește cu larve de efemeroptere (Palingenia, Polymitarcis) și alte insecte, crustacee și pești
(mai ales Alburnus).
Nisetrul are un ritm de creștere mic, atingând, la vârsta de 20 de ani, o lungime medie
de 170 cm și o masă de 35 kg. g
Figura II.3: Arealul de distribuție a nisetrului în apele marine românești (sursa

INCDM).
Statut de conservare al speciei la nivelul UE:

Datorită ciclurilor lungi de viață și maturității târzii, sturionii sunt deosebit de
vulnerabili la exploatare, dar și la alte amenințări, ca fragmentarea habitatelor şi poluarea;
refacerea stocurilor necesită mulți ani. Declinul populaţiei de sturioni a fost determinat în
principal de pescuitul ilegal (mai ales pentru caviar).
Specia este inclusă în categoria IUCN CR - critic ameninţată cu dispariţia.
Specia Acipenser stellatus (Pallas, 1771), Genul Acipenser

Cod N2000 2488
Denumire populară: păstrugă
Descrierea speciei: Corpul este alungit şi subţire. Botul este foarte lung, lăţit şi turtit
dorso-ventral, iar vârful uşor împins în sus. Buza superioară este întreagă, iar cea inferioară
întreruptă la mijloc. Gura este dispusă transversal, este mică și protractilă, iar deschiderea ei nu
ajunge până la marginea capului. Branhiile operculare sunt bine dezvoltate. Membranele
branhiale sunt concrescute cu istmul şi nu formează o cută în partea posterioară.
Plăcile osoase sunt dispuse pe 5 rânduri: unul medio-dorsal (impar), unul pe flancuri
(pereche) și altul ventral (pereche); pe fața ventrală a capului, la nivelul istmului, o pereche de
plăci triunghiulare. Primul scut dorsal e independent de occipital și este puțin mai mare decât
al doilea; al treilea este egal cu al patrulea și mult mai mic decât al optulea.
Scuturile laterale sunt rombice, cu marginile crestate, neimbricate. Pielea este acoperită
atât cu scutele mici, pectinate, cât și cu scutele mai mari, stelate. Radia osificată a pectoralei
este slab dezvoltată. Pedunculul caudal nu este turtit dorso-ventral (Radu Ghe., et al., 2008).
Partea dorsală a corpului este cafeniu închisă sau cenușie, adesea aproape neagră, bătând
uneori în albastru (Fig. 3.12).
Pe flancuri culoarea devine mai deschisă; sub linia scuturilor laterale corpul este galben-
alburiu, scuturile albe sidefate. Coloritul este mai întunecat în mare decât în Dunăre.
Figura II.4: Acipenser stellatus - păstrugă (foto INCDM).
Diagnoza: D40-54; A24-29; 11-14 scuturi dorsale; 30-36 scuturi laterale; 9-14 scuturi
ventrale.
Dimensiuni: lungimea maximă este de 180 cm, dar lungimea comună este de 130-140
cm pentru femele și 110-120 cm pentru masculi.
Cerinţe de habitat: păstruga este o specie migratoare anadromă care are
o viață pelago-bentică urcând în mod regulat, noaptea, spre suprafață, în căutarea hranei.
În general, poate fi intâlnită la adâncimi cuprinse între 10 până la 100 m, în ape a căror
temperatură variază între 10-20°C.
Distribuție: este răspândită în Marea Neagră, Marea de Azov, nordul Mării Caspice și
fluviile care se varsă în ele. A fost semnalată și în Marea Adriatică (Radu et al., 2008).
Figura II.5: Arealul de distribuție a păstrugii în apele marine românești (sursa INCDM).
Cea mai mare parte a vieții o petrece în mare, la adâncimi mai mici decât morunul și
nisetrul, în zona faciesului mitiloid, apropiindu-se adesea de țărm în timpul verii, iar toamna se
retrage din nou spre zonele mai adânci de 80 - 100 m.
Exemplarele tinere se întâlnesc în număr mare în imediata vecinătate a țărmului, mai ales în
fața gurilor Dunării și în dreptul Razelmului (Antipa, 1916).
Migrația de primăvară în Dunăre începe în urma celei a morunului și nisetrului, în luna
aprilie sau luna mai, la o temperatură de 8-11oC.
A doua perioadă de migrație începe uneori în luna iunie, de regulă, însă, în luna august
și durează până în septembie-octombrie.
Migrația a doua este mai intensă decât prima.
Exemplarele care migrează vara-toamna au gonadele încă nemature, pe când
exemplarele de primăvară sunt în faza de reproducere.
Maturitatea sexuală este atinsă la masculi la 5 ani și la femele la 7 ani.
Reproducerea are loc pentru toate exemplarele în lunile aprilie și mai, la temperaturi ale
apei de 8-15oC. Locurile de reproducere sunt aceleași ca pentru morun și nisetru. Numărul
boabelor de icre depuse de o femelă variază între 20.000 și 360.000.
Ecloziunea are loc după 50-100 ore, în funcție de temperatura apei.
Puietul coboară în mare, parte în iulie-august, parte în septembrie, aglomerându-se pe
parcurs în anumite locuri. Cantități mari de puiet se aglomerează și în mare, în fața gurilor
Dunării.
Unele exemplare până la 2 ani rămân în Dunăre, retrăgându-se apoi în mare.
Hrana puietului din Dunăre constă din larve de chironomide, tricoptere, efemeride,
crustacee; la gurile Dunării crustaceele intră într-un procent mai mare în hrană. Puietul mai
mare începe să se hrănească și cu moluște.
Adulții se hrănesc cu moluște, crustacee, pești.
Ritmul de creștere diferă de la un fluviu la altul. Astfel, cel mai bun ritm de creștere este
înregistrat de păstruga ce migrează în fluviul Don (la 1 an atinge 30 cm, 2 ani - 60 cm, 4 ani -
80 cm, iar la 10 ani - 120 cm).
Specia Huso huso (Linnaeus, 1758), Genul Huso

Cod N2000 2489
Denumire populară: morun
Descrierea speciei: Corpul este gros și relativ înalt. Profilul dorsal al corpului este
concav. Botul este scurt şi gros în partea posterioară, ascuțit în cea anterioară. La exemplarele
tinere, botul este triunghiular, ascuțit la vârf; la exemplarele mature, botul devine din ce în ce
mai scurt și mai moale, invers față de alte specii. Buza superioară este întreagă, iar cea inferioară
este întreruptă la mijloc, cu vârfurile interne subțiate și distanțate. Gura este transversală,
semilunară şi mare; deschiderea ei ajunge până la marginea capului. Branhiile operculare sunt
slab dezvoltate. Membranele branhiale sunt concrescute între ele și neatașate de istm, formând
o cută în partea posterioară (Radu et al., 2008).
Spinii branhiali sunt repartizaţi în formă de bastonașe.
Figura II.6: Huso huso - morun (foto INCDM).
Pe corp sunt 5 rânduri de plăci osoase (scuturi): un rând medio-dorsal (impar), unul pe
flancuri (pereche) și un altul ventral (pereche). Scuturile dorsale sunt mezocentre; primul dintre
ele mai mic decât următoarele. Scuturile laterale sunt rombice, neimbricate.
Pielea între rândurile de scuturi este nudă sau acoperită cu scuteluri foarte mici și rare.
Scuturile rămân tot mai mici pe măsură ce vârsta crește; la exemplarele mature, scuturile dorsale
și ventrale sunt îngropate în piele și aproape invizibile.
Pedunculul caudal nu este turtit dorso-ventral, iar lobul superior al caudalei e normal,
neprelungit. Partea dorsală a corpului este de culoare cenușie (la exemplarele pescuite în mare
aproape neagră), cea ventrală albă.
Diagnoza: D 62-73; A28-41; 11-14 scuturi dorsale; 41-52 scuturi laterale; 9-11 scuturi
ventrale; 24 spini branhiali.
Dimensiuni: este cel mai mare dintre sturionii de la litoralul românesc.
Exemplarele obișnuite au între 100 şi 250 kg și 4-6 m.
Cerinţe de habitat: morunul este specie marină, anadromă, trăieşte solitar și numai în
timpul iernatului se aglomerează în grupuri mai mari. Migrația în Dunăre începe când primăvara
este timpurie, încă din ianuarie sau în a doua jumătate a lunii martie, când primăvara este târzie,
la o temperatură de 4 - 5qC.
Intensitatea maximă a migrației de primăvară este în luna martie sau aprilie; în mai-
iunie, ea încetează total și reîncepe în toamnă, atingând maximul de intensitate în octombrie-
noiembrie, după care încetează din nou (Radu et al., 2008).
Distribuție: morunul este răspândit în Mările Neagră, Caspică și Adriatică și fluviile
care se varsă în aceste mări. Este frecvent în partea nord-vestică a Mării Negre, întâlnindu-se
aproape peste tot în sectorul litoralului românesc.
Existența a două perioade de migrație a determinat emiterea unei ipoteze privind
existența a două rase biologice simpatrice, forma de primăvară și cea de toamnă.
Alți autori au considerat că exemplarele care migrează primăvara sunt exemplarele

mature, ale căror gonade au început să se matureze în mare; femelele ce migrează primăvara au
gonadele în stadiul IV, toamna migrează exemplarele mai tinere, ale căror gonade sunt, de
regulă, în stadiul III. Maturarea gonadelor acestor exemplare are loc în cursul iernii în fluviu.
Reproducerea are loc pentru toate exemplarele primăvara, din aprilie până la începutul
lunii iunie, cu intensitate maximă în luna mai; temperatura optimă de reproducere este de 15-
17oC. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 12-14 ani pentru masculi și 14-16 ani pentru
female (Radu et al., 2008).
Figura II.7 : Arealul de distribuție a morunului în apele marine românești (sursa

INCDM).
Locurile de reproducere sunt situate la adâncimea de 4-20 m, cu fund stâncos sau cu

bolovani între care există mici crevase, care oferă adăpost icrelor și embrionilor liberi după
eclozare, împotriva gobiidelor. Numărul boabelor de icre depuse de o femelă oscilează între
360.000 și 7.700.000.
După reproducere, morunii se întorc în mare, unde se dispersează, trăind pe funduri
adânci de 50-70 m (uneori chiar peste 100 m), în zona faciesului mâlos, faseolinoid și la
salinități ale apei de 18-24PSU. Puietul se retrage spre mare, relativ încet și pe fundul apei,
oprindu-se în locuri cu condiții potrivite; retragerea în mare are loc în lunile iulie-septembrie.
Puietul rămâne la început cantonat în apele salmastre din fața gurilor Dunării și abia mai târziu
se retrage mai la adânc, răspândindu-se de-a lungul platformei continentale.
Trecerea definitivă a larvelor de morun la viața bentică se realizează la sfârșitul
perioadei de hrănire vitelină, respectiv în a 7-8-a zi de la ecloziune, când larvele au 22-22,5 mm
lungime.
În cursul vieții în Dunăre, puii de morun se hrănesc mai ales cu gamaride, apoi cu alte
crustacee și larve de insecte. În fața gurilor Dunării, sunt dominante în hrană misidaceele și
palemonidele. Exemplarele cu lungimea mai mare de 20 cm încep să se hrănească cu pești.
Adulții se hrănesc mai ales cu pești (80% din hrană), în Dunăre cu ciprinide (crap, avat, babușcă,
plătică), iar în mare cu guvizi, barbuni, calcan, smarizi, hamsii și cu crustacee (Crangon),
moluște (Modiola) și alge. În cursul iernii, morunul se hrănește foarte slab.
Ca longevitate, morunul deține primul loc între sturioni, trăind în mod obișnuit între 30-
60 de ani, însă poate trece și peste 100 ani.
Descrierea speciilor monitorizate ce aparţin Familiei Clupeidae

Speciile de interes comunitar ce aparţin familiei Clupeidae sunt: Alosa immaculata şi
Alosa tanaica. Acestea sunt specii marine, euryhaline, dar și de ape salmastre din lagune,
estuare și bălți. Sunt specii gregare, formează sezonier concentrații şi, uneori ușor de capturat.
Specia Alosa immaculata (Bennett, 1835), Genul Alosa

Cod N2000 4125
Denumire populară: scrumbia de Dunăre
Descrierea speciei: Corpul este mai mult alungit şi comprimat lateral. Gura este mare,
terminală şi articulația mandibulei situată în urma marginii posterioare a ochiului.
Premaxilarele, maxilarele, dentarul, palatinele, limba și prevomerul cu sau fără dinți; o
despicătură pe mijlocul fălcii superioare.
Pleoapa adipoasă este bine dezvoltată. Inserția ventralelor este situată puțin în urma marginii
anterioare a bazei dorsalei.
La baza dorsalei prezintă un șanț mărginit de solzi lărgiți. Ultimele două radii ale analei nu sunt
alungite.
La baza caudalei, pe fiecare parte, există câte doi solzi mari (solzi alari sau alae) (Fig. III.16).
Figura II.8: Alosa immaculata - scrumbia de Dunăre (foto INCDM).
Partea dorsală este uşor rotunjită,, iar abdomenul este comprimat lateral de la vârful
botului până la anală, cu carena ventrală zimțată, mai evidentă între înotătoarele ventrale și
orificiul anal. Dorsala este situată la mijlocul corpului, scurtă, scundă, marginea ei dreaptă sau
foarte ușor concavă. Pectoralele și ventralele scurte și ascutite.
Anala lungă și scundă este situată mult în urma dorsalei. Caudala adânc scobită. Solzii
caduci, lipsesc în zona capului dar sunt prezenți pe istm.
Diagnoza: D (III)-IV 12-14(15); AIII (15)16-19(20); (34)40-58(69) spini branhiali; 48-
52 vertebre.
Dimensiuni: poate atinge lungimea maximă de 50 cm, dar dimensiunile comune sunt
cuprinse între 15 - 34 cm.
Cerinţe de habitat: este o specie eurihalină, care se întâlneşte în zona pelagică marină
şi care primăvara migrează în cârduri spre zonele de reproducere din Dunăre sau alte cursuri
mari de apă tributare Mării Negre şi Mării de Azov.
La scurt timp după reproducere adulţii se reîntorc în mare, îndepărtandu-se mult de ţărm.
La sfarşitul toamnei, când apa mării începe să se răcească, scrumbia de Dunăre se apropie din
nou de ţărm în căutarea hranei. Iernează în mare, la adâncimi de până la 90 m.
Distribuție: Relict ponto-caspic, acestă specie este foarte frecventă în partea vestică a
litoralului Mării Negre (Fig. 3.17).
Pentru reproducere migrează în fluviile Dunărea și Nistru.

Exemplarele de la est de Nistru care urcă pe Nipru, sunt considerate de Pavlov (1953)
ca o rasă geografică aparte (Alosa pontica borysthenis), o subspecie puțin studiată.
De asemenea, și cele din Marea de Azov și cele din Don. Specia iernează la mare
distanță de țărm.
Figura II.9: Arealul de distribuție a scrumbiei de Dunăre în apele marine românești

(sursa INCDM).
Biologie și ecologie: specie marină, de cârd, migratoare, efectuând migrații lungi (circa
1.000 km, Leonte T., 1957, în prezent doar până la Porțile de Fier II, Năvodaru I., 1996),
iernează în mare și se reproduce obligatoriu în fluvii.
Iernează la adâncimi mari și la distanță mare de țărm, în dreptul coastelor ucrainene.
Migrația de de reproducere are loc de la sud la nord de-a lungul coastelor bulgărești și
românești, până la gurile Dunării, urcând pe fluviu.
Migrația începe primăvara (sfârșitul lunii februarie, începutul lunii martie), la
temperaturi ale apei de 5-6qC, fiind maximă în luna aprilie (9-13qC), și se prelungește uneori
până în luna august la 22°C (Pavlov, 1953).
Reproducerea are loc în Dunăre, amonte de km 180 (între Călărași și Brăila, dar pot
ajunge până la Porțile de Fier) (Leonte T. și al, 1957).
După reproducere, se întoarce în mare, cantonându-se la adâncimi relativ mari, de peste
55 m.
După eclozare, puietul se scurge cu curentul spre mare, staționând o perioadă
îndelungată în fața gurilor fluviilor.
Hrana constă, în proporție de 70 - 75%, din pești, în mare - hamsii, alose, șprot, iar în
apele dulci - ciprinide. Restul este format din crustacee - Crangon, Upogebia, Idothea și
gamaride.
Specia este inclusă în categoria IUCN VU - vulnerabilă.
Specia Alosa tanaica (Grimm, 1901), Genul Alosa

Cod N2000 4127
Denumire populară: rizeafcă

Descrierea speciei: este o alosă de talie mică. Corpul este fusiform, înalt, comprimat
lateral şi o serie de scuturi formează o carenă pe partea ventrală. Dinții de pe mandibulă, foarte
mărunți, abia se simt la pipăit. Spinii branhiali sunt lungi și numeroși.
Pedunculul caudal este scurt.
Colorația: dorsal albastru-verzui, flancurile argintii, prezintă în general o pată întunecată
înapoia unghiului superior al operculului, urmată de o serie de pete negre rotunjite, mai mici.
Figura II.10: Alosa tanaica - rizeafcă (sursa INCDM).
Diagnoza: D III - IV (V) 12-14; A III (IV) 15-19; 67-91 spini branhiali.
Dimensiuni: poate ajunge la o lungime de maximum 23 cm, dar lungimea comună este
cuprinsă între 9-18 cm.
Cerinţe de habitat: este o specie eurihalină, ce populează mediul marin şi care migrează
în mediul dulcicol pentru reproducere.
Zonele de hrănire ale adulţilor după sezonul de reproducere sunt reprezentate de estuare,
lagunele şi zonele costiere din vecinătatea gurilor de vărsare a apelor dulci în mare.
Primăvara reapare în zonele litorale, unde formează cârduri; adulţii sunt cantonaţi în număr
mare în zonele costiere, în lagune şi estuare, de la sfarşitul lunii ianuarie şi până în luna martie,
după care încep migraţia de reproducere (Radu et al., 2008).
Distribuție: o distribuție foarte largă în partea vestică a Mării Negre, populând coastele
românești, bulgărești, rusești, ucrainene și ale Anatoliei.
În Dunăre până la Porțile de Fier; în Nipru până la praguri; la gurile Nistrului.
De asemenea, este foarte prezentă în Marea de Azov și Marea Caspică, migrând
frecvent în fluviile Dunărea, Nistru și Nipru.
Specia este inclusă în categoria IUCN LC - cu probabilitate mică de dispariţie.
Figura II.11: Arealul de distribuție a rizefcii în apele românești (sursa INCDM).
1.1. Modul de colectare a datelor la nivel naţional

Activitatea de pescuit ştiinţific se realizează prin pescuitul cu unelte active, efectuat cu
nava trauler costieră la adâncimi diferite în funcţie de tipul de specii vizate (pelagice şi
demersale); de asemenea, sunt colectate probe şi cu ajutorul bărcii pneumatice echipate cu
motor pentru pescuitul de sondaj efectuat cu setci.
În ceea ce priveşte uneltele pasive, probe bilunare sunt prelevate de la punctele pescăreşti unde
sunt amplasate taliane, unelte de pescuit tip capcană.
Metode de inventariere şi prelevare folosite pentru speciile din Familia

Accipenseridae şi Clupeidae
Ţinând cond de faptul că zona monitorizată se referă la areale din regiunile
biogeografice Pontică și Marea Neagră, respectiv şi corpuri de apă tranzitorii, pentru
identificarea metodelor de inventariere potrivite a fost consultat şi Standardul European
14962:2006 Calitatea apei. Ghid pentru domeniul de aplicare și selecție a metodelor de
prelevare pești.
Conform acestui standard, utilizarea mecanismelor de prelevare/capturare a ihtiofaunei se face
în funcţie de categoriile diferite de apă şi de habitatele existente, cât şi de speciile investigate.
Colectarea datelor va fi făcută prin eșantionaj.
Procesarea informațiior se va face prin metode statistice stabilte în cadrul metodologiilor
de inventariere a speciilor, avându-se în vedere obținerea unor rezultate cât mai precise.
Pentru colectarea probelor biologice prin eșantionaj pentru cele 3 specii de sturioni se
vor folosi următoarele metode de pescuit active: setci pentru sturioni, traul pelagic şi demersal.
De asemenea, vor fi colectate informaţii şi de la taliane, unelte de pescuit pasiv.
O mențiune specială se impune în cazul sturionilor la care pescuitul este interzis,
începând cu anul 2006, pentru o perioadă de 10 ani, şi care s-a prelungit pentru încă 5 ani,
începând cu anul 2016 (Ordin Nr. 545/715/2016 din 11 aprilie 2016 privind măsurile de refacere
şi conservare a populaţiilor de sturioni din habitatele piscicole naturale).
Drept urmare, pescuitul științific se va realiza numai după obținerea prealabilă a
derogării conform Ordinului nr. 203/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la
măsurile de protecţie a speciilor de floră şi de faună sălbatice.
Capturile complementare la pescuitul științific cu traulul se vor elibera în mare după

efectuarea măsurătorilor și înregistrarea datelor.
Uneltele de pescuit utilizate vor fi: setca, traulul (pelagic și demersal) și talianul.
Setca este o unealtă de pescuit de tip rețea, alcătuită dintr-un singur perete de plasă, cu
o poziție de funcționare verticală, generată de elementele de armare prevăzute la partea
superioară (plute) și inferioară (plumbi), destinată capturării prin agățare și încurcare a speciilor
de pești care fac deplasări în masa apei sau la nivelul substratului (Fig. III.22).
Figura II.12: Pescuit cu setcile (foto INCDM).
Setcile pentru sturioni se mai numesc şi ohane şi sunt confecționate din plasă realizată
din materiale sintetice poliamidice (relon), cu dimensiunea minimă a ochiului de plasă 2a = 200
mm și finețea firului sub 2.450 m/kg, posădite pe frânghii din polipropilenă cu diametrul de 4-
8 mm, echipate la partea superioară cu plute, respectiv cu plumbi la partea inferioară.
Traulul pelagic este o unealtă de pescuit tractată în masa apei cu ajutorul unei nave prin
intermediul elementelor de legătura (vaiere, intermediare, frâie etc.) şi care este echipată cu un
sistem de armare propriu (Fig. III.23).
Figura II.13: Pescuit cu traulul (foto INCDM).
Traulele pelagice sunt realizate din 4 panouri de plasă, întărite printr-un schelet de
rezistență, simetrice două câte două: partea superioară cu partea inferioară (capacul și talpa) și
lateralele între ele.
Partea de plasă a traulului este compusă din aripi, matiță și sac.
Deschiderea în plan orizontal și vertical se realizează cu ajutorul elementelor de armare (flotori,
lanț de ingrelare, ansambluri de greutăți și panouri de distanțare), precum și datorită forțelor
hidrodinamice care apar în timpul pescuitului.
Cuplarea elementelor de legătură și armare, respectiv facilitarea diferitelor manevre cu traulul

pelagic se realizează cu ajutorul elementelor de legătură propriu-zise (chei de tachelaj, vârteje,
cârlige pentru virarea traulului, zale de lanț etc.).
Traulul demersal este o unealtă de pescuit filtrantă, de formă tronconică, prevăzută cu
un sistem propriu de armare, tractată pe fundul mărilor şi oceanelor cu ajutorul unei nave prin
intermediul elementelor de legătură, în scopul reţinerii prin filtrare a peştilor demersali.
Aripile sunt pereţi din plasă orientaţi oblic faţă de direcţia de înaintare. Scopul acestora
este de a dirija peştele întâlnit în timpul traulărilor, spre gura traulului.
Matiţa are formă de trunchi de con de a cărei bază mare sunt fixate aripile. Rolul acesteia
este de a concentra şi dirija peştele intrat în partea anterioară a traulului spre sacul acestuia.
Baza mică a trunchiului de con se termină cu sacul traulului, care are rolul de a reţine
peştele intrat în traul.
O caracteristică constructivă proprie traulelor de fund este aceea că aripile inferioare şi
superioare sunt unite şi împreună cu scverul împiedică evadarea peştelui care are tendinţa să se
deplaseze lateral faţă de traul (Nicolaev şi al., 1980; Adam şi al., 1981).
Talianul (Fig. III.24) este o unealta de pescuit de tip capcană, de dimensiuni mari, care
se instalează pe adâncimi de 5-12 m.
La talienele marine, camerele de concentrare (oborul) și reținere (camera de prindere) a
obiectului pescuitului sunt instalate paralel cu țărmul, acestea pot atinge lungimea de 70 m, în
timp ce rolul pentru dirijarea peștelui o au aripile confecționate din plasă, cu lungimea de 300-
500 m, amplasate perpendicular pe direcția țărmului.
Forma funcțională este asigurată cu flotori, în cazul talienelor instalate la sud de Capul
Midia, și cu piloni din lemn pentru cele instalate la nord de acest reper.
Dimensiunea minimă a ochiului de plasă la camera de prindere este 2a = 14 mm, iar
finețea firului de 4.100 mm.
Figura II.14: Pescuitul cu năvodul de plajă la litoralul românesc (foto INCDM).
Năvodul de plajă este o unealtă de pescuit de forma unui perete vertical din plasă, cu
care se înconjoară o anumită suprafață a apei, delimitând-o până la fundul bazinului, prevăzut
cu elemente de armare (flotori, greutăți etc.), care se lansează din barcă, pe un traseu de forma
unui semicerc, cât mai simetric, începând de la țărm spre larg și din nou spre mal.
Restrângerea suprafeței înconjurate se realizează prin scurtarea perimetrului înconjurat,
urmare a recuperării aripilor uneltei pe mal (Fig. III.25).
Figura II.15: Pescuitul cu năvodul de plajă la litoralul românesc (foto INCDM).
Pentru a captura cu năvodul de plajă peștii dintr-o anumită suprafață înconjurată, este
necesar ca partea inferioară a uneltei (frânghia cu greutăți) să aibă un contact permanent cu
fundul mării.
Părțile componente ale năvodului sunt: aripile (cu rol de înconjurare, dirijare, respectiv
concentrare a peștelui) și matița (cu rol de reținere).
INDICATORI MONITORIZAȚI
Populația și habitatul speciei

Probele sunt analizate pe teren sau în laborator din punct de vedere cantitativ şi calitativ.
După încadrarea sistematică, sunt efectuate analize biometrice, iar interpretarea rezultatelor se
realizează prin: clasificarea pe grupe de greutate, lungime şi sex; determinarea gradului de
maturare; determinarea vârstei prin analiza otoliţilor, dar şi prin scalimetrie.
Evaluarea stării globale de conservare a fiecărei specii se va realiza pe baza evaluării
stării de conservare a speciei în baza unor parametri specifici (populaţia speciei, habitatul
speciei, perspectivele viitoare ale speciei).
De asemenea, analiza speciilor ce compun ihtiofauna în cadrul anumitor habitate se va
prezenta sub forma unei liste cu speciile capturate/punct de prelevare/staţie de prelevare şi vor
fi calculaţi anumiţi indicatori specifici.
Monitorizarea speciilor de pești (alose și sturioni), ce pot fi recoltate prin mijloace
specifice, pescărești, face referire la identificarea speciilor (inventarierea calitativă), cât și la
densitatea speciilor pe unitatea de suprafață (inventarierea cantitativă).
1.2. Principalele presiuni și amenințări

Pescuitul intensiv, schimbările climatice, speciile invazive, traficul maritim intens, care
crește riscul scurgerilor de petrol, accentuează problemele referitoare la starea populaţiilor
speciilor de peşti de interes comunitar.
De asemenea, poluarea și eutrofizarea cauzate de sursele terestre continuă să prezinte
niveluri ridicate.
Rezultatele cercetărilor au evidenţiat că presiunile cu impact ridicat asupra speciilor de
sturioni sunt: braconajul, construcţiile hidrotehnice, infrastructura pentru extracţie petrol şi
gaze.
În ceea ce priveşte sturionii, tipurile de presiuni identificate pînă în prezent sunt redate
în Tabelul 1.2.1.
Tabelul 1.2.1: Tipurile de presiuni asupra populațiilor de sturioni din apele marine românești
Tipul de presiune identificat Impact* Sursa presiunii

x zgomote provenite din activităţi de extracției de
Extracția de petrol și gaze, inclusiv H petrol și gaze;
infrastructura (C03) x scurgeri accidentale de petrol și gaze
(schimbarea condițiilor de mediu);
x perturbarea habitatului.
Hidrocentrale (baraje, bariere, run- H x poluarea apelor (schimbarea condițiilor de
off), inclusiv infrastructură (D02) mediu),
x fragmentarea habitatelor,
x modificarea habitatelor prin depunerea sau
scăderea aluviunilor.
Activități în domeniul transportului H x transportul naval de mărfuri și călători;
terestru, acvatic sau aerian care x activitățile militare,
generează poluare marină (E07) x deversări de ape de santină și de balast;
x pătrunderea de specii invazive;
Activități în domeniul transportului x activități de prospecțiuni seismice (zgomot
terestru, acvatic sau aerian care M impulsiv),
generează zgomot, lumină şi alte x transport naval sau de călători (zgomot
forme de poluare (E08) continuu),
x activități de explorare și exploatare petrol și gaze
(zgomot impulsiv),
x activități militare (zgomot impulsiv),
x conducte submarine de transport.
Modificarea litoralului sau a x construcții de baraje și diguri de protecție
condițiilor de coastă pentru costieră,
dezvoltarea infrastructurii și zonelor M x lucrări de extindere a plajelor (înnisipare și
rezidențiale, comerciale, industriale și fragmentare habitatelor
de agrement (inclusiv lucrările de x introducerea de noi specii,
protecție și infrastructurile de coastă) x modificarea condițiilor de mediu.
(F08)
Descărcarea apei urbane reziduale care x stații de epurare,
generează poluare la suprafață sau în M x apa pluvială din sistemul de canalizare rural sau
apele subterane (F12) urban,
x activități turistice,
x transport naval,
x activități portuare.
Activități industriale sau comerciale x activităţi de explorări și exploatări petrol și gaze,
generatoare de poluarea marină (F21) M x transport naval,
x activități portuare,
x activități militare,
x activități de pescuit.
Creşterea ilegală, colectarea și H x activități ilegale de pescuit şi acvacultură.
prelevarea (G11)
Capturi accidentale (ca urmare a H x afectarea stocurilor de reproducători.
pescuitului) (G12)
Modificările de temperatură datorită M x nivelul crescut de CO2 (efect de seră),
schimbărilor climatice (N01) x modificări în regimul vânturilor și curenților de
suprafață,
x modificări în regimul hidrologic al Dunării
(debit),
x modificări în regimul precipitațiilor - nivel
regional cât și global.
*H - impact ridicat
M - impact mediu
L - impact scăzut
Presiunile identificate pot afecta populațiile de sturioni prezente în zonele de acțiune ale
acestora, având un impact major sau scăzut, în funcție de timpul de acțiune și caracterul
activității.
1.3. Măsuri de conservare identificate pentru sturioni sunt:

x Reducerea impactului funcționării și infrastructurii hidroenergetice (CC04)
x Gestionarea/reducerea/eliminarea poluării din apele de suprafață sau din sol, din domeniul
transportului (CE02)
x Gestionarea / reducerea / eliminarea poluării maritime cauzate de transport (CE04)
x Reducerea / eliminarea poluării marine din zonele și activitățile industriale, comerciale,
rezidențiale și de agrement (CF07)
x Gestionarea schimbărilor în sistemele și regimurile hidrologice și de coastă pentru
construcții și dezvoltare (CF10)
x Controlul / eradicarea uciderii, pescuitului și recoltării ilegale (CG04)
x Reducerea capturilor accidentale și a uciderii accidentale a speciilor nevizate (CG05)
x Implementarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice (CN02)
x Sprijinirea măsurilor de conservare în alt stat membru al UE (CX01)
x Consolidarea populațiilor de specii din directive (CS01)
În cazul aloselor, au fost identificate o serie de presiuni și amenințări, redate în Tabelul

III.3.
Tabelul 1.3.1 Tipurile de presiuni asupra populațiilor de alose din apele marine
românești
Tipul de presiune identificat Impact* Sursa presiunii
x zgomote provenite din activităţi de
Extracția de petrol și gaze, H extracției de petrol și gaze
inclusiv infrastructura (C03) x scurgeri accidentale de petrol și gaze
(schimbarea condițiilor de mediu);
perturbarea habitatului
Hidrocentrale (baraje, bariere, H x poluarea apelor (schimbarea condițiilor
run-off), inclusiv de mediu)
infrastructură (D02) x fragmentarea habitatelor, modificarea
habitatelor prin depunerea sau scăderea
aluviunilor
Căile navigabile, rutele de M x poluarea apelor (schimbarea condițiilor
feribot și infrastructura de de mediu)
ancorare (de exemplu x fragmentarea habitatelor,
canalizarea, dragarea) (E03) modificarea habitatelor prin depunerea sau
scăderea aluviunilor.
Activități de transport M x transportul naval de mărfuri și călători;
terestru, pe apă și aerian care x activitățile militare
generează poluare în apele de x deversări de ape de santină și de balast
suprafață sau subterane (E05) pătrunderea de specii invazive
Activități în domeniul H x transportul naval de mărfuri și călători
transportului terestru, acvatic x activitățile militare
sau aerian care generează x deversări de ape de santină și de balast
poluare marină (E07) x pătrunderea de specii invazive
Activități în domeniul x activități de prospecțiuni seismice

transportului terestru, acvatic M (zgomot impulsiv)
sau aerian care generează x transport naval sau de călători (zgomot
zgomot, lumină şi alte forme continuu)
de poluare (E08) x activități de explorare și exploatare
petrol și gaze (zgomot impulsiv)
x activități militare (zgomot impulsiv)
x conducte submarine de transport
Modificarea litoralului sau a x construcții de baraje și diguri de protecție
condițiilor de coastă pentru costieră
dezvoltarea infrastructurii și M x lucrări de extindere a plajelor (înnisipare
zonelor rezidențiale, și fragmentare habitatelor
comerciale, industriale și de x introducerea de noi specii
agrement (inclusiv lucrările x modificarea condițiilor de mediu
de protecție și infrastructurile
de coastă) (F08)
Descărcarea apei urbane x stații de epurare
reziduale care generează M x apa pluvială din sistemul de canalizare
poluare la suprafață sau în rural sau urban
apele subterane (F12) x activități turistice
x transport naval
x activități portuare
Activități industriale sau x activităţi de explorări și exploatări petrol
comerciale generatoare de H și gaze
poluarea marină (F21) x transport naval
x activități portuare
x activități militare
x activități de pescuit
Modificările de temperatură H x nivelul crescut de CO2 (efect de seră),
datorită schimbărilor x modificări în regimul vânturilor și
climatice (N01) curenților de suprafață
x modificări în regimul hidrologic al
Dunării (debit), modificări în regimul
precipitațiilor - nivel regional cât și global
*H - impact ridicat
M - impact mediu
L - impact scazut
Măsuri de conservare identificate pentru alose sunt:
x Gestionarea / reducerea / eliminarea poluării marine din exploatarea resurselor și producția

în energie (CC11)
x Gestionarea/reducerea/eliminarea poluării din apele de suprafață sau din sol, din domeniul
transportului (CE02)
x Gestionarea / reducerea / eliminarea poluării maritime cauzate de transport (CE04)
x Gestionarea / reducerea / eliminarea zgomotului, a luminii și a altor forme de poluare din
transport (CE05)
x Reducerea / eliminarea poluării marine din zonele și activitățile industriale, comerciale,
rezidențiale și de agrement (CF07)
x Implementarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice (CN02)

x Sprijinirea măsurilor de conservare în alt stat membru al UE (CX01)
x Îmbunătățirea habitatelor speciilor din directivele Europene (CS03)
Siturile Natura 2000 desemnate pentru protecția acestor specii (conform Standardului
Natura 2000) sunt prezentate în tabelul de mai jos
Tabel 1.3.2 Siturile marine Natura 2000 în care sunt semnalate alose și sturioni
Nr. Denumire sit Specii Regiunea
crt. biogeografică
1. ROSCI 0066 Delta Dunării - zona marină Alose MBLS
Sturioni
2. ROSCI0413 Lobul sudic al Câmpului de Alose MBLS
Phyllophora al lui Zernov
3. ROSCI019 Plaja Submersă Eforie Nord - Eforie Sud Alose MBLS
Sturioni
4. ROSCI0293 Costinești - 23 August Alose MBLS
5. ROSCI0281 Cap Aurora Alose MBLS
6. ROSCI0094 Izvoarele sulfuroase submarine de la Alose MBLS
Mangalia
7. ROSCI0273 Zona marina de la Capul Tuzla Alose MBLS
Sturioni
8. ROSCI00269 Vama Veche - 2 Mai Alose MBLS
9. ROSCI0065 Delta Dunării Alose PONTIC
Speciile de alose și sturioni (specii migratoare) populează apele marine și costiere,

având o distribuție largă la coastele Mării Negre, facând posibilă evaluarea stocurilor numai
printr-o abordare comună a tuturor statelor riverane.
De asemenea, nu este posibilă estimarea populației în interiorul fiecărui sit marin,
întrucât speciile sunt într-o continuă deplasare de migrație pentru hrană și reproducere.
De altfel, Comisia Europeană a întocmit o lista de priorități privind pescăria la Marea
Neagră, încă de la aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană.
Astfel, Sinergia Mării Negre, care este o iniţiativă de cooperare regională prezentată de
Comisia Europeană în aprilie 2007, menită să crească cooperarea cu şi între ţările din regiunea
Mării Negre, a fost concepută ca un cadru flexibil complementar cu politicile UE existente în
regiune şi anume Politica europeană de vecinătate, parteneriatul strategic cu Federaţia Rusă şi
politica de preaderare pentru Turcia.
Deşi este o iniţiativă în cadrul UE, Sinergia Mării Negre a fost concepută ca un „efort
colectiv” care vizează stimularea reformelor democratice şi economice, susţinerea stabilităţii şi
promovarea dezvoltării, focalizarea pe proiecte practice în domenii de interes comun, acţiunea
coordonată într-un cadru regionalca răspuns la oportunităţi şi provocări, şi dezvoltarea unui
climat mai favorabil pentru soluţionarea conflictelor din regiune.
Lista de priorităţi şi sarcini ale Sinergiei Mării Negre acoperă un număr mare de
sectoare, lucru care a fost uneori criticat ca favorizând dispersia (Parlamentul European, 2008).
Pescuitul este unul dintre domeniile de cooperare definite de Sinergia Mării Negre şi o
serie de sarcini concrete sunt formulate:
x acţiunea la nivel regional pentru a ajuta stocurile de peşti din Marea Neagră să se
refacă;
x promovarea dezvoltării durabile prin gestionarea pescuitului, cercetare, culegerea de
date şi evaluarea stocurilor din regiunea Mării Negre;
x explorarea de noi modalităţi de a asigura folosirea raţionalăşi responsabilă a resurselor

de pescuit în regiune;
x o mai bună utilizare a posibilităţilor oferite de către Comisia Generală pentru Pescuit
în Marea Mediterană, care include Marea Neagră în mandatul său.
Evaluare transfrontalieră
România și Bulgaria, ţări membre ale Uniunii Europene, nu au realizat până în
prezent o evaluare comună a statutului de conservare a speciilor marine de interes comunitar,
pentru speciile de pești și mamifere cu o distribuţie transfrontalieră, în vederea propunerii unor
inițiative care să asigure managementul comun al speciilor respective.
În urma monitorizării în teren, se vor folosi Fișe de raportare diferențiat,

funcție de tipul de unealtă utilizat și modul de colectare (pescuit sau colectare de date), precum
și a presiunilor și amenințărilor identificate (Anexele nr. 6, 7, 8 și 9).
Starea de conservare
Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din România, pentru perioada de
raportare 2007-2012
CETACEE
1349 Tursiops truncatus ponticus (Barabasch - Nikiforov,1940)
Denumirea populară: Delfin mare, Delfin cu bot gros, Alafin
Regiunea biogeografică: MBLS Directiva Habitate: Anexele II și IV OUG 57/2007 (Legea 49/2011): Anexele 3 și 4a
Evaluarea generală a stării de conservare în România: Inadecvatã cu tendință necunoscută
Parametrul / Bioregiunea Marea Neagră - Pontic (PON) Regiunea marină Marea Neagră (MBLS)
Areal (km2) n/a 15200
FV
Populație n/a U1
Habitatul speciei n/a U1
Perspective n/a U1
1351 Phocoena phocoena relicta (Abel, 1905)
Denumirea populară: Marsuin, Porc de mare
Evaluarea generală a stării de conservare în România: Nefavorabilă (rea) cu tendință necunoscută
FV
Populație n/a U1
Perspective n/a U2
1350 Delphinus delphis ponticus (Barabasch-Nikiforov, 1953)
Denumirea populară: Delfin comun Regiunea biogeografică: MBLS
Directiva Habitate: Anexa IV OUG 57/2007 (Legea 49/2011): Anexa 4a
Evaluarea generală a stării de conservare în România: Inadecvată cu tendință necunoscută
FV
Populație n/a U1
Perspective n/a U1
PEȘTI
5040 Acipenser gueldenstaedtii Brandt & Ratzeburg, 1833
Denumirea populară: Nisetru Regiunea biogeografică: CON, PON, MBLS, STE
Directiva Habitate: Anexa V OUG 57/2007 (Legea 49/2011): Anexa 5A
Areal (km2) 2100 12900
U1 FV
Populație U2 U2
Habitatul speciei U2 XX
Perspective U2 U2
2488 Acipenser stellatus Linnaeus, 1758
Denumirea popularã: Păstrugă
Regiunea biogeografică: CON, PON, MBLS, STE
Areal (km2) 2100 13200
U1 FV
Populație U2 U1
Perspective U2 U1
2489 Huso huso Linnaeus, 1758
Denumirea populară: Morun Regiunea biogeografică: CON, PON, MBLS, STE
Directiva Habitate: Anexele II și V OUG 57/2007 (Legea 49/2011): Anexa 5A
Evaluarea generală a stării de conservare în România: Nefavorabilã (rea) cu tendință necunoscută
Areal (km2) 2100 12900
U2 U1
Populație U2 U1
Perspective U2 U1
4125 Alosa immaculata Bennett, 1835
Denumirea populară: Scrumbie de Dunăre
Regiunea biogeografică: CON, PON, MBLS, STE Directiva Habitate: Anexele II și V OUG 57/2007 (Legea 49/2011):
Anexele 3 și 5A
Evaluarea generală a stării de conservare în România: Inadecvată cu tendințã necunoscută
Areal (km2) 6400 9900
U1 FV
Populație U1 FV
Perspective U1 FV
4127 Alosa tanaica Grimm, 1901
Denumirea populară: Rizeafcă
Regiunea biogeografică: MBLS, STE
Directiva Habitate: Anexele II și V OUG 57/2007 (Legea 49/2011): Anexele 3 și 5A
Areal (km2) 6400 9900
U1 FV
Populație U1 FV
Perspective U1 FV
Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din România, pentru perioada de
raportare 2013-2018
CETACEE
1349 Tursiops truncatus ponticus (Barabasch - Nikiforov,1940)
Denumirea populară: Delfin mare, Delfin cu bot gros, Alafin
Evaluarea generală a stării de conservare în România: Inadecvatã cu tendință necunoscută
FV
Populație n/a U1
Habitatul speciei n/a FV
Perspective n/a U1
1351 Phocoena phocoena relicta (Abel, 1905)
Denumirea populară: Marsuin, Porc de mare

FV
Populație n/a U1
Perspective n/a U1
1350 Delphinus delphis ponticus (Barabasch-Nikiforov, 1953)
Denumirea populară: Delfin comun Regiunea biogeografică: MBLS
Directiva Habitate: Anexa IV OUG 57/2007 (Legea 49/2011): Anexa 4a
Evaluarea generală a stării de conservare în România: Inadecvată cu tendință necunoscută
FV
Populație n/a U1
Perspective n/a U1
PEȘTI
5040 Acipenser gueldenstaedtii Brandt & Ratzeburg, 1833
Denumirea populară: Nisetru Regiunea biogeografică: CON, PON, MBLS, STE
Areal (km2) 2300 14100
FV FV
Populație U2 U2
Habitatul speciei FV FV
Perspective U2 U2
2488 Acipenser stellatus Linnaeus, 1758
Denumirea popularã: Păstrugă
Regiunea biogeografică: CON, PON, MBLS, STE
Areal (km2) 1800 13500
FV FV
Populație U2 U2
Perspective U2 U2
2489 Huso huso Linnaeus, 1758
Denumirea populară: Morun Regiunea biogeografică: CON, PON, MBLS, STE
Directiva Habitate: Anexele II și V OUG 57/2007 (Legea 49/2011): Anexa 5A
Evaluarea generală a stării de conservare în România: Nefavorabilã (rea) cu tendință necunoscută
Areal (km2) 2300 14100
FV FV
Populație U2 U2
Perspective U2 U2
4125 Alosa immaculata Bennett, 1835
Denumirea populară: Scrumbie de Dunăre
Regiunea biogeografică: CON, PON, MBLS, STE Directiva Habitate: Anexele II și V OUG 57/2007 (Legea 49/2011):
Anexele 3 și 5A
Areal (km2) 10000 8200
FV FV
Populație U1 U1
Perspective FV FV
4127 Alosa tanaica Grimm, 1901
Denumirea populară: Rizeafcă
Regiunea biogeografică: MBLS, STE
Directiva Habitate: Anexele II și V OUG 57/2007 (Legea 49/2011): Anexele 3 și 5A
Areal (km2) 10000 8200
FV FV
Populație U1 U1
Perspective FV FV
Conform ghidului de raportare, pentru Alosa sp., raportarea se realizeaza doar pentru BLS
(Pontic) in care este inclus si arealul din Marea Neagra (inclusiv populatia, grid 1x1 km),
rezultand suprafata arealului mai mare.
III. LISTA CU SITURILE NATURA 2000 – Marea Neagră și Pontică
1. ROSCI0065 Rezervaţia Biosferei Delta Dunării

2. ROSCI0066 Rezervaţia Biosferei Delta Dunării - zona marină
3. ROSCI0094 Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia
4. ROSCI0197 Plaja submersă Eforie Nord - Eforie Sud
5. ROSCI0269 Vama Veche - 2 Mai
6. ROSCI0273 Zona marină de la Capul Tuzla
7. ROSCI0281 Cap Aurora
8. ROSCI0293 Costineşti - 23 August
9. ROSCI0311 Canionul Viteaz
10. ROSCI0413 Lobul sudic al Câmpului de Phyllophora al lui Zernov
11. ROSCI0157 Pădurea Hagieni - Cotul Văii
IV. PRESIUNILE ȘI AMENINȚĂRILE CE ACȚIONEAZĂ ASUPRA SPECIILOR

LISTA PRESIUNILOR ȘI AMENINȚĂRILOR

Codul Denumirea
A Agricultura
A02 Conversia de la un tip de utilizare a terenurilor agricole la altul (excluzând scurgerea
și arderea)
A03 Conversia de la sisteme mixte de agricultură și agroforestrie la producție specializată
(de ex. Cultură unică)
A04 Modificări ale terenului și suprafeței zonelor agricole
A05 Îndepărtarea unor mici caracteristici de peisaj pentru consolidarea parcelelor agricole
(garduri, ziduri de piatră, papură, șanțuri deschise, izvoare, arbori solitari etc.
A07 Abandonarea gestionării / utilizării altor sisteme agricole și agroforestiere (cu
excepția pajiștilor)
A08 Cosirea sau tăierea pajiștilor
A12 Stingerea incendiilor pentru agricultură
A13 Recuperarea pajiștilor și a altor habitate semi-naturale
A15 Practici de cultivare (de exemplu, aratul) în agricultură
A16 Alte practici de gestionare a solului în agricultură
A17 Recoltarea culturilor și tăierea terenurilor agricole
A18 Irigarea terenurilor agricole
A19 Aplicarea îngrășămintelor naturale pe terenurile agricole
A23 Utilizarea altor metode de combatere a dăunătorilor în agricultură (cu excepția
terenului cultivat)
A24 Practici de gestionare a deșeurilor în agricultură
A25 Activități agricole care generează poluarea surselor punctiforme la apele de suprafață
sau subterane
A26 Activități agricole care generează poluare difuză la apele de suprafață sau subterane
A27 Activități agricole generatoare de poluare a aerului
A28 Activități agricole care generează poluare marină
A30 Extrageri active din apele subterane, de la suprafață sau din apa mixtă pentru
agricultură
A31 Drenaj pentru utilizare ca teren agricol
A32 Dezvoltarea și exploatarea barajelor pentru agricultură
A33 Modificarea fluxului hidrologic sau modificarea fizică a corpurilor de apă pentru
agricultură (exclusiv dezvoltarea și exploatarea barajelor)
A35 Culturi agricole pentru producția de energie regenerabilă
A36 Activități agricole care nu sunt menționate mai sus
B Silvicultură
B01 Conversia în pădure din alte utilizări de terenuri sau împădurire (exclusiv drenarea)
B03 Replantarea cu sau introducerea de specii native sau ne tipice (inclusiv specii noi și
OMG)
B06 Exploatarea forestieră (cu excepția tăierii clare) a pomilor individuali
B09 Curățarea, eliminarea tuturor copacilor
B11 Extracția de plută și exploatarea pădurilor, cu excepția exploatării forestiere
B12 Reducerea înălțimii copacilor
B13 Arderea pentru silvicultură
B14 Stingerea incendiilor pentru silvicultură
B16 Transportul lemnului
B17 Practici de cultivare în silvicultură și alte practici de gestionare a solului în
silvicultură
B18 Aplicarea îngrășămintelor naturale
B19 Aplicarea îngrășămintelor sintetice în silvicultură, inclusiv tratarea solurilor forestiere
B20 Utilizarea substanțelor chimice pentru protecția plantelor în silvicultură
B21 Utilizarea protecției fizice a plantelor în silvicultură, exclusiv tăierea de copaci
B22 Utilizarea altor metode de combatere a dăunătorilor în silvicultură
B23 Activități forestiere care generează poluare apelor de suprafață sau subterane
B24 Activități forestiere care generează poluarea aerului
B25 Activități forestiere care generează poluare marină
B26 Activități forestiere care generează poluarea solului
B27 Modificarea condițiilor hidrologice sau modificarea fizică a corpurilor de apă și
drenarea pentru silvicultură (inclusiv barajele)
B29 Alte activități forestiere, cu excepția celor referitoare la agro-silvicultură
C Extragerea resurselor (minerale, turbă, resurse de energie neregenerabile)

C02 Extracție de sare
C04 Extracția cărbunelui
C05 Extragerea turbei
C07 Depunerea / depozitarea materialelor dragate din extracția marină
C08 Abandonarea sau transformarea salinelor
C10 Activități de extracție care generează poluarea surselor punctiforme la apele de
C11 Activități de extracție care generează poluare difuză la apele subterane sau de
suprafață
C12 Activități de extracție care generează poluare marină
C13 Activități de extracție care generează zgomot, lumină sau alte forme de poluare
C15 Activități miniere și de extracție la care nu se face referire mai sus
D Procesele de producție de energie și dezvoltarea infrastructurii aferente
D02 Hidrocentrale (baraje, deșeuri, scurgere pe râu), inclusiv infrastructură
D03 Energie solară, inclusiv infrastructura
D04 Generarea energiei geotermale (inclusiv infrastructura)
D05 Dezvoltarea și funcționarea instalațiilor de producție de energie (inclusiv centrale
bioenergetice, centrale nucleare și fosile)
D06 Transmisie de energie electrică și comunicații (cabluri)
D08 Activități de producție și transmisie de energie care generează poluare la apele de
D09 Activități de producție și transmisie de energie care generează poluarea aerului
D10 Activități de producție și transmisie de energie generatoare de poluare marină
D11 Activități de producție și transmisie de energie generatoare de poluare fonică
D12 Activități de producție și transmisie de energie care generează lumină, căldură sau alte
forme de poluare
D13 Extragerea apelor de suprafață și subterane pentru producerea de energie (cu excepția
hidroenergiei)
D14 Activități de producție și transmisie de energie la care nu se face referire
E Dezvoltarea și funcționarea sistemelor de transport
E01 Drumuri, rute, căi ferate și infrastructura aferentă (de exemplu, poduri, viaducte,
tuneluri)
E02 Coridoare pentru nave și operațiuni de transport cu feribot
E03 Coridoare pentru nave,feribot si infrastructură de ancorare (de exemplu, canalizare,
dragare)
E04 Cai aeriene pentru avioane,elicoptere si alte aeronave non-recreere

E05 Activități de transport terestru, pe apă și în aer generatoare de poluare la apele de
E06 Activități de transport terestru, pe apă și în aer generatoare de poluare a aerului
E07 Activități de transport terestru, apă și aer generatoare de poluare marină
E08 Activități de transport terestru, apă și aer generatoare de zgomot, lumină și alte forme
de poluare
E09 Activități de transport terestru, nautic și aerian neprecizate mai sus
F Dezvoltarea, construcția și utilizarea infrastructurilor și zonelor rezidențiale,
F01 Transformarea altor utilizări de teren în locuințe, așezări sau zone de agrement
(excluzând drenarea și modificarea liniei de coastă, a estuarului și a condițiilor de
coastă)
F02 Construcție sau modificare (de exemplu, locuințe și așezări) în zonele urbane sau de
agrement existente
F03 Transformarea altor utilizări de terenuri în zone comerciale / industriale (excluzând
F04 Construcția sau modificarea infrastructurii comerciale / industriale în zonele
comerciale / industriale existente
F05 Crearea sau dezvoltarea infrastructurii de sport, turism și agrement (în afara zonelor
urbane sau de agrement)
F06 Dezvoltarea și întreținerea zonelor de plajă pentru turism și agrement, inclusiv
extinderea și curățarea plajei
F08 Modificarea liniei de coastă, estuar și a condițiilor costiere pentru dezvoltarea,
utilizarea și protejarea infrastructurilor și a zonelor rezidențiale, comerciale,
industriale și de agrement (inclusiv lucrări de protecșie și infrastructuri de protecție a
coastei)
F12 Descărcarea apelor uzate urbane (exclusiv revărsările de furtună și / sau scurgerile
urbane) care generează poluare la apele de suprafață sau subterane
F13 Fabricile, siturile industriale contaminate sau abandonate care generează poluare la
apele de suprafață sau subterane
F14 Alte activități și structuri rezidențiale și recreative care generează poluare la apele de
F15 Alte activități și structuri industriale și comerciale care generează poluare la apele de
F16 Alte activități și structuri rezidențiale și recreative care generează poluare difuză la
F17 Alte activități și structuri industriale și comerciale care generează poluare difuză la
F18 Activități și structuri rezidențiale și recreative care generează poluarea aerului
F19 Activități și structuri industriale și comerciale care generează poluarea aerului
F20 Activități și structuri rezidențiale sau de agrement care generează poluare marină (cu
F21 Activități și structuri industriale sau comerciale care generează poluare marină (cu
F22 Activități și structuri rezidențiale sau de agrement care generează poluarea marină și
micro-particule marine (de exemplu, saci de plastic, polistiren)
F23 Activități și structuri industriale sau comerciale care generează poluare marină și
micro-particule marine (de exemplu, saci de plastic, polistiren)
F24 Activități și structuri rezidențiale sau recreative care generează zgomot, lumină,
căldură sau alte forme de poluare
F25 Activități și structuri industriale sau comerciale care generează zgomot, lumină,
căldură sau alte forme de poluare
F26 Drenarea, refacerea terenurilor și transformarea zonelor umede, mlaștini, bălți etc. în
așezări sau zone de agrement
F27 Drenarea, refacerea terenurilor sau transformarea zonelor umede, mlaștini, bălți etc. în
zone industriale / comerciale
F28 Modificarea regimurilor de inundații, protecția împotriva inundațiilor pentru
dezvoltare rezidențială sau recreativă
F29 Construcția sau dezvoltarea rezervoarelor și barajelor destinate dezvoltării
rezidențiale sau recreative
F30 Construcția sau dezvoltarea rezervoarelor și barajelor destinate dezvoltării industriale
sau comerciale
F31 Alte modificări ale condițiilor hidrologice pentru dezvoltarea rezidențială sau
recreativă
F32 Alte modificări ale condițiilor hidrologice pentru dezvoltarea industrială sau
comercială
F33 Extragerea apelor subterane și de suprafață (inclusiv cele marine) pentru furnizarea
apei publice și recreere
F34 Extragerea apelor subterane și de suprafață (inclusiv marine) pentru uz comercial /
industrial (cu excepția energiei)
G Extragerea și cultivarea resurselor biologice vii(altele decât agricultura și silvicultura)
G01 Recoltarea peștilor și crustaceelor marine (profesionale, recreative) care determină
reducerea populației de specii și perturbarea speciilor
G02 Prelucrarea peștilor și crustaceelor marine
G03 Activități de recoltare a peștilor și crustaceelor marine (profesionale, recreative) care
provoacă pierderi fizice și perturbări ale habitatelor de pe malul mării
G04 Recoltarea plantelor marine
G07 Vânătoarea
G09 Recoltarea sau colectarea altor plante și animale sălbatice (cu excepția vânătoarei și a
pescuitului de agrement)
G12 Captura accidentală și uciderea accidentală (din cauza activităților de pescuit și

vânătoare)
G14 Utilizarea muniției cu plumb sau a greutăților de pescuit
G15 Modificarea condițiilor de coastă pentru acvacultura marină
G16 Acvacultura marină generatoare de poluare marină
G17 Introducere și răspândire de specii (inclusiv OMG) în acvacultura marină
G18 Abandonarea acvaculturii marine
G19 Alte impacturi din acvacultura marină, inclusiv infrastructura
G20 Extragerea apei, devierea debitului, barajele și alte modificări ale condițiilor
hidrologice pentru acvacultura de apă dulce
G21 Acvacultura de apă dulce care generează o sursă de poluare la apele de suprafață sau
subterane
G22 Acvacultura de apă dulce care generează poluarea surselor difuze la apele de
G23 Acvacultură de apă dulce care generează poluare marină
G24 Introducere și răspândire de specii (inclusiv specii extraterestre și OMG) în
G25 Abandonarea acvaculturii de apă dulce
G26 Alte impacturi din acvacultura de apă dulce, inclusiv infrastructura
G27 Alte activități legate de extracția și cultivarea resurselor biologice vii care nu sunt
menționate mai sus
H Acțiune militară, măsuri de siguranță publică și alte intruziuni umane
H01 Exerciții și operațiuni militare, paramilitare sau de poliție pe uscat
H02 Exerciții și operațiuni militare, paramilitare sau de poliție în mediul marin și dulce
H04 Vandalism sau incendiu
H05 Toaletarea arborilor, tăierea / îndepărtarea copacilor și vegetației pentru siguranța
publică
H07 Activități de cercetare și monitorizare intruzive și distructive
H08 Alte intruziuni și tulburări umane nemenționate mai sus
I Specii invazive și problematice
I03 NU UTILIZAȚI Alte specii exotice (non invazive)
I05 Boli de plante și animale, agenți patogeni și dăunători
J Poluarea din surse mixte
J01 Poluarea din surse mixte a apelor de suprafață și subterane (limnic și terestru)
J02 Poluarea apei marine dinsurse mixte (marine și de coastă)
J03 Poluarea aerului din surse mixte, poluanți transmisi de aer
J04 Poluarea solului din surse mixte cu deșeuri solide (cu excepția deversărilor)
J05 Exces de sursă mixtă de energie

K Modificări provocate de om în regimurile de apă
K02 Drenaj
L Procese naturale (excluzând catastrofele și procesele induse de activitatea umană sau
schimbările climatice)
L01 Procese naturale abiotice (de exemplu, eroziune, colmatare, desertificare,
submersiune, salinizare)
L02 Succesiunea naturală care rezultă în schimbarea compoziției speciilor (cu excepția
modificărilor directe ale practicilor agricole sau forestiere)
L03 Acumularea de material organic
L04 Procese naturale de eutrofizare sau acidificare
L05 Fecunditate redusă / depresie genetică (de exemplu, consangvinizare sau endogamie)
L07 Absența sau reducerea relațiilor faunale și florale interspecifice (de ex. polenizatori)
M Evenimente geologice, catastrofe naturale
M01 Activitate vulcanica
M02 Valuri de maree, tsunami
M03 Cutremure
M04 Avalanșe (zapada)
M05 Prabusirea terenului, alunecare de teren
M06 Prabusuri subterane (procese naturale)
M07 Furtună, ciclon
M09 Foc (natural)
M10 Alte catastrofe naturale
N Schimbări climatice
N01 Schimbări de temperatură (de exemplu, creșterea temperaturii și extreme) din cauza
schimbărilor climatice
N03 Creșteri sau modificări ale precipitațiilor datorate schimbărilor climatice
N04 Modificările la nivelul mării și la expunerea la val din cauza schimbărilor climatice
N05 Schimbarea locației, dimensiunii și / sau calității habitatului din cauza schimbărilor
climatice
N06 Desincronizarea proceselor biologice / ecologice datorate schimbărilor climatice
N07 Declinul sau extinctia speciilor înrudite (de ex. sursa de hrana / prada, prădător /
parazit, simbionti etc.) din cauza schimbărilor climatice
N08 Schimbarea distribuției speciilor (noii veniți naturali) din cauza schimbărilor
climatice
N09 Alte schimbări legate de climă în condițiile abiotice
X Presiuni necunoscute, non-presiuni și presiuni din afara statului membru

Xu Presiuni necunoscute
Xxp Fără presiuni
Xe Amenințări și presiuni din afara teritoriului UE
Xo Amenințări și presiuni din afara Statului Membru
V. MĂSURILE DE CONSERVARE PENTRU SPECIILE MARINE DE INTERES

COMUNITAR
LISTA MĂSURILOR DE CONSERVARE

Cod Denumire
CA Măsuri legate de agricultură și habitatele agricole
Prevenirea conversiei habitatelor naturale și semi-naturale și a speciilor în terenuri
CA01
agricole
CA02 Restaurarea mici caracteristici ale peisajului pe terenurile agricole
CA03 Menținerea practicilor agricole extensive și caracteristicilor peisajului agricol existent
Reintroducerea practicilor agricole corespunzătoare adresate abandonarii terenurilor,
CA04
inclusiv cosit, pășunat, ardere sau măsuri echivalente
CA05 Adoptarea cositul, pășunatul și altor activități agricole echivalente
CA06 Stoparea cositului, pășunatuuil și altor activități agricole echivalente
CA07 Recreearea habitatelor agricole din Anexa I
CA08 Adaptarea practicilor de gestionare a solului in agricultura
Gestionarea utilizarea îngrășămintelor naturale și a substanțelor chimice în producția
CA09
agricolă (vegetală și animală)
Reducerea / eliminarea poluării punctuale a apelor de suprafață sau subterane din
CA10
activitățile agricole
CA11 Reducerea poluarii difuzela apele de suprafață sau subterane din activitățile agricole
CA12 Reducerea / eliminarea poluării aerului din activitățile agricole
CA13 Reducerea / eliminarea poluării marine din activitățile agricole
CA14 Reducerea / eliminarea poluării solului din activitățile agricole
CA15 Gestionarea operațiunilor de drenaj și irigare și infrastructurii din agricultură
CA16 Alte măsuri legate de practicile agricole
CB Masuri legate de paduri si habitatele forestiere
Impiedicarea transformarii habitatelor naturale si seminaturale in paduri si habitatelor
CB01
naturale si seminaturale de padure in plantatii intensive de padure
CB04 Adaptarea/gestionarea reimpaduririi si regenerarii forestiere
CB05 Adaptarea /schimbarea practivilor de gestionare si exploatare a padurilor

CB06 Stoparea practicilor de gestiune si exploatare a padurilor
CB07 Combaterea exploatarii ilegale
CB08 Restaurarea habitatelor forestiere din Anexa I
Gestionarea utilizarii substantelor chimice pentru fertilizare, tratare si combaterea
CB09
daunatorilor din silvicultura
CB10 Reducerea poluarii difuze a apelor de suprafata sau subterane din activitatile silvice
CB11 Reducerea poluarii aerului din activitatile silvice
CB12 Reducerea poluarii marine din activitatile silvice
CB13 Reducerea poluarii solului din activitatile silvice
CB14 Gestionarea operațiunilor de drenaj și irigare și infrastructurii din silvicultura
CB15 Alte măsuri legate de practicile silvice
CC Măsuri legate de extragerea resurselor și producția de energie
CC02 Adaptarea / gestionarea exploatării resurselor energetice
Adaptarea / administrarea instalațiilor de energie regenerabila, facilitatilor și
CC03
funcționării acestora
CC04 Reduceți impactul exploatării hidroenergetice și a infrastructurii aferente
Adaptarea / administrarea instalațiilor de energeie fosila, facilitatilor și funcționării
CC05
acestora
CC06 Reducerea impactului coridoarelor si retelelor de sercivii
Restaurarea / crearea habitatelor din resurse, zone de exploatare sau zone deteriorate
CC07
din cauza instalării infrastructurii de energie regenerabilă
Gestionarea / reducerea / eliminarea poluării punctuale a apelor de suprafață sau
CC08
subterane din exploatarea resurselor și producția de energie
Gestionează / reducerea / eliminarea poluarea difuză a apelor de suprafață sau
CC09
subterane din exploatarea resurselor și producția de energie
Gestionează / reducerea / eliminarea poluarea aerului din exploatarea resurselor și
CC10
producția de energie
Gestionează / reducerea / eliminarea poluarii marine din exploatarea resurselor și
CC11
producția de energie
Reducerea / eliminarea zgomotului, luminii, caldurii și altor forme de poluare legate
CC12
de exploatarea resurselor și producția de energie
CC13 Gestionarea extragerii apei pentru extragerea resurselor și producerea de energie
CC14 Alte măsuri legate de activitățile de extracție și exploatare a energiei
CE Măsuri legate de dezvoltarea și funcționarea sistemelor de transport
CE01 Reducerea impactul operațiunilor și infrastructurii de transport
Gestionarea/ reducerea / eliminarea poluarea apelor de suprafață sau subterane din
CE02
transporturi
CE03 Gestionarea/ reducerea / eliminarea poluarii aerului din transporturi
CE04 Gestionarea/ reducerea / eliminarea poluarii marine din transporturi
Gestionarea/ reducerea / eliminarea zgomotului, luminii si altor forme de poluare din
CE05
transporturi
CE06 Restaurarea habitatelor in zonele afectate de transporturi

CE07 Alte masuri legate de transporturi
Măsuri legate de infrastructura, operațiuni și activități rezidențiale, comerciale,
CF
CF01 Gestionarea conversiei terenurilor pentru construcția și dezvoltarea infrastructurii
Restaurarea habitatelor din zonele afectate de infrastructuri, operațiuni și activitățile
CF02
rezidențiale, comerciale, industriale și de agrement
Reducerea impactul rezultat din practicarea sporturilor în aer liber, al timpului liber și
CF03
al activităților recreative
Reducerea / eliminarea poluării din surse punctuale a apele de suprafață sau subterane
CF04
din zonele și activitățile industriale, comerciale, rezidențiale și de agrement
Reducerea / eliminarea poluării difuze a apele de suprafață sau subterane din zonele și
CF05
activitățile industriale, comerciale, rezidențiale și de agrement
Reducerea / eliminarea poluării aerului din zonele și activitățile industriale,
CF06
comerciale, rezidențiale și de agrement
Reducerea / eliminarea poluării marine din zonele și activitățile industriale,
CF07
comerciale, rezidențiale și de agrement
CF08 Reducerea / eliminarea contaminarii marine cu deseuri
Reducerea / eliminarea zgomotului, luminii, căldurii sau alte forme de poluare din
CF09
zonele și activitățile industriale, comerciale, rezidențiale și de agrement
Gestionarea schimbărilor în sistemele și regimurile hidrologice și costiere pentru
CF10
construcție și dezvoltare
Gestionarea extragerii apei pentru aprovizionarea publică și pentru uz industrial și
CF11
comercial
Alte măsuri legate de infrastructuri, operațiuni și activități rezidențiale, comerciale,
CF12
CG Măsuri legate de efectele extracției și cultivării resurselor biologice vii
Gestionarea pescuitului profesional / comercial (inclusiv recoltarea de crustacee și
CG01
alge marine)
Managementul vânătorii, pescuitului recreativ și recoltarea recreativă sau comercială
CG02
sau colectarea plantelor
Reducerea impactului (re) stocării pentru pescuit și vânătoare, a hrănirii artificiale și a
CG03
controlului prădătorilor
CG04 Controlul / eradicarea uciderii, pescuitului și recoltarea ilegala
CG05 Reducerea capturilor accidentale și uciderea accidentală a speciilor care nu sunt vizate
CG06 Reduceți impactul intoxicației cu plumb
CG07 Gestionarea schimbărilor condițiilor zonei costiere pentru acvacultura marină
CG08 Reducerea / eliminarea poluării marine din acvacultura marina
Alte măsuri pentru reducerea impactului din infrastructurile și operațiunile destinate
CG09
acvaculturii marine
Gestionarea extragerii apei și modificările condițiilor hidrologice pentru acvacultura în
CG10
aple dulci
Reducerea / eliminarea poluării din sursele punctiforme a apele de suprafață din
CG11
acvacultura din apele dulci
Reducerea / eliminarea poluarii difuze a apele de suprafață din acvacultura din apele
CG12
dulci
CG13 Reducerea / eliminarea poluării marine din acvacultura din ape dulci
Alte măsuri pentru reducerea impactului infrastructurilor și exploatării din acvacultura
CG14
din apele dulci
CG15 Alte măsuri legate de exploatarea speciilor
CH Măsuri legate de instalații și activități militare și alte activități umane specifice
CH01 Reducerea impactul instalațiilor și activităților militare
CH02 Adaptarea / menținerea activităților militare
CH03 Reducerea impactul altor acțiuni umane specifice
CI Măsuri legate de speciile exotice și native problematice
Detectarea precoce și eradicarea rapidă a speciilor invazive exotice care privesc
CI01
Uniunea Europeana
Gestionarea, controlul sau eradicarea speciilor invazive exotice stabilite la nivelul
CI02
Uniunii Europene
CI03 Managementul, controlul sau eradicarea altor specii exotice
CI04 NU UTILIZAȚI Gestiunea, controlul sau eradicarea altor specii exotice
CI05 Managementul speciilor native problematice
CI06 Alte măsuri legate de speciile problematice
Controlul și eradicarea bolilor plantelor și animalelor, agenților patogeni și
CI07
dăunătorilor
Măsuri legate de poluarea din surse mixte și modificări a conditiilor hidraulice
CJ
antropice pentru utilizări multiple
CJ01 Reducerea impactului poluării din surse mixte
CJ02 Reduceți impactul modificărilor hidrologice pentru utilizari multiple
CJ03 Restaurarea habitatelor afectate de modificările hidrologice pentru utilizari multiple
Alte măsuri legate de poluarea din surse mixte și modificări hidraulice antropice
CJ04
pentru utilizari multiple
CL Măsuri legate de procese naturale, evenimente geologice și catastrofe naturale
Gestionarea habitatelor (altele decât agricole și forestiere) pentru încetinirea, oprirea
CL01
sau inversarea proceselor naturale
CL02 Minimizarea / prevenireai impactul catastrofelor geologice și naturale
CL03 Restaurarea habitatelor în urma unor catastrofe geologice si naturale
CL04 Alte măsuri legate de procesele naturale
CN Măsuri legate de schimbările climatice
CN02 Implementarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice
Măsuri legate de gestionarea speciilor din directivele privind natura și alte specii
CS
native
CS01 Consolidarea populațiilor de specii din directive
CS02 Reintroducerea de specii din directive
CS03 Îmbunătățirea habitatelor pentru speciile din directive
CS04 Gestionarea alte specii autohtone
CX Măsuri în afara statului membru

CX01 Sprijinirea măsurilor de conservare într-un alt stat membru al UE
CX02 Sprijinirea măsurilor de conservare în țările din afara UE
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR
&JUYEJT|559467]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 bis/15.I.2024 conține 802 pagini. Prețul: 1924,80 lei ISSN 1453—4495
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.

Ghid Monitorizare 2024

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Monitorizare 2024

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA I

Anexa la Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor,

București, 28 decembrie 2023.

Ghidul privind protocoalele și metodologiile unitare de monitorizare a stării de conservare a

 Ghidul cu protocolul și metodologia de monitorizare a stării de conservare a speciilor de plante de

Anexele nr. 1-7 la Ghidul specii, includ următoarele capitole:

x Protocolul de monitorizare a stării de conservare a speciilor de interes comunitar

Anexa nr. 1 la Ghidul specii

GHIDUL CU PROTOCOLUL ȘI METODOLOGIA DE MONITORIZARE A STĂRII DE

I. Protocolul de monitorizare a stării de conservare a speciilor de plante de interes comunitar

Modul de colectare a datelor la nivel național

Schema planificării monitorizării speciilor de plante de interes comunitar

Nr. Cod Grupul Prezența Anexa Anexa Anexa Anexa

ϳ͘ 1389 Meesia longiseta ALP CON PNV PRE N Y N N

ϯϯ͘ 6927/ Himantoglossum jankae/ CON STE PV PRE N Y-CTC Y- N

ϯϲ͘ 6282 Klasea CON PV PRE Y-CTC Y-CTC Y- N

ϱϰ͘ 2120 Thlaspi jankae (Punguliță) CON PV PRE N Y Y N

Metodele utilizate se vor baza pe una dintre următoarele categorii:

Numărul minim de suprafeţe quadrate (relevee) va depinde de resursele disponibile, de prelucrările

Pregătirea materialelor şi a echipamentelor presupune:

Fișa de monitorizare/formular pentru colectarea datelor din teren

Formular pentru colectarea datelor din teren_Specii de plante

5. Data 6. Suprafață plot 7. Tipul de habitat 8. Condițiile

II. POPULAȚII - INDICATORI

III. HABITATUL SPECIEI

IV. PRESIUNE ȘI AMENINȚĂRI

IV. MĂSURI DE CONSERVARE

Starea viitoare crescătoare stabilă descrescătoare

La acest parametru se consemnează informații despre suprafața arealului, tendințele arealului și

Următoarele informaţii de bază şi parametrii sunt considerate utile pentru stabilirea

Arealul de distribuție al speciilor

- Necunoscut: nu există sau cantitate insuficientă de informaţii de încredere.

Arealul de distribuție al populației

Suprafața habitatelor speciilor

Perspective (situații în viitor) (privind populaţia, arealul şi disponibilitatea habitatului)

Eșantionarea speciilor în vederea inventarierii acestora

1. Eşantionarea selectivă (subiectivă) presupune ca suprafeţele de probă să fie alese în mod

Numărul şi mărimea suprafețelor de probă

Populaţia Favorabilă de Referinţă este populaţia dintr-o anumită regiune biogeografică

Parametrii utili pentru stabilirea Populaţiei Favorabile de Referinţă:

Stabilirea priorităților naționale pe baza

Colectarea informației pe plot de monitorizare

Metoda de evaluare pe plot de monitorizare

Agregarea informației pe plot de monitorizare

pornind de la datele primare/datele din teren.

Unitatea de raportare pentru fiecare grup de specii

Specii de plante care este necesar să fie raportate pe grid 1x1 km

Mărimea populației poate fi raportată ca un interval (valoare minimă și maximă) și/sau ca o

Mărimea populației poate fi calculată utilizând diferite categorii de metode:

Tendința unei populații

Populația favorabilă de referință

Starea de conservare Criterii de evaluare

Conform matricei de evaluare (anexa E), situația perspectivelor

Conform matricei de evaluare, statutul perspectivelor este

Conform matricei de evaluare, situația perspectivelor viitoare

Planul de monitorizare a speciilor de plante

II. Metodologia de monitorizare a starii de conservare a speciilor de plante de interes comunitar

Aldrovanda vesiculosa Marsilea quadrifolia

Atribute Obiectiv Metoda de evaluare

Cartare (aria sau

Eleocharis carniolica Angelica palustris

Ghidul cu protocolul și metodologia de monitorizare a stării de conservare a speciilor de plante de