CONTRACTUL  ADER 12.1.1 /01.10.

2015

“SISTEM INFORMAŢIONAL PENTRU AGRICULTURĂ ŞI COMPATIBILIZAREA ACESTUIA 
CU CADASTRUL GENERAL  S.I.A.”

FAZA III/2017
REALIZAREA PROTOTIPULUI SISTEMULUI INFORMAȚIONAL PENTRU AGRICULTURĂ

INTOCMIT  DIRECTOR  PROIECT :
CRISTINA  RADNEA

COORDONATOR: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE‐DEZVOLTARE PENTRU PEDOLOGIE, AGROCHIMIE 
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI – ICPA BUCUREŞTI
PARTENER:  ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ DE METEOROLOGIE 
 Obiectivul Proiectului

„Sistem informaţional pentru agricultură şi compatibilizarea acestuia cu cadastrul general S.I.A.”,

Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului:

1.CREARE DE INTERFEȚE CU SISTEMELE INFORMAȚIONALE SPECIFICE POTENȚIALILOR

UTILIZATORI FOLOSIND SPECIFICAȚIILE SERVICIILOR DE REȚEA DEFINITE DE DIRECTIVA INSPIRE

2.CUPLAREA SISTEMELOR INFORMAȚIONALE CU MODELE DE SIMULARE AGRO-PEDO-CLIMATICE

PENTRU PROGNOZA RECOLTELOR CORESPUNZĂTOR UNOR SCENARII DIFERITE DE
MANAGEMENT AGRICOL

3.UTILIZAREA DATELOR AGROMETEOROLOGICE ȘI DE TELEDETECȚIE CUPLATE CU

INFORMAȚIILE INCLUSE ÎN SITEMUL INFORMAȚIONAL PENTRU AGRICULTURA PENTRU
FURNIZAREA DE ESTIMĂRI DE RECOLTĂ LA NIVEL REGIONAL
Obiectivul Fazei III:
Sistemul informaţional se bazează, conform denumirii, în special pe informaţii. Acesta
cuprinde ansamblul informaţiilor interne şi externe utilizate în cadrul organizaţiilor
implicate precum şi datele care au stat la baza obţinerii lor, procedurile şi tehnicile de
obţinere a informaţiilor, metodologiile de prelucrare a lor și codurile de bune practici
existente (plecând de la datele primare) şi de difuzare a informaţiilor, precum şi
calificarea personalului implicat în culegerea, transmiterea, stocarea şi prelucrarea
datelor. Sistemul informaţional nu se referă doar la modul în care se utilizează
instrumentele puse la dispoziţie de TI&C ci şi la modul în care oamenii interacţionează
cu tehnologia într-o instituţie.
 ACTIVITĂŢILE FAZEI III

ACTIVITATEA I
CREARE DE INTERFEȚE CU SISTEMELE INFORMAȚIONALE SPECIFICE POTENȚIALILOR
UTILIZATORI FOLOSIND SPECIFICAȚIILE SERVICIILOR DE REȚEA DEFINITE DE DIRECTIVA
INSPIRE
Directiva INSPIRE are scopul de a crea o infrastructură de date spaţiale a Uniunii Europene.
Aceasta va permite partajarea informaţiilor spaţiale de mediu printre organizaţiile din
sectorul public şi va facilita accesul publicului la informaţiile spaţiale din Europa. O
infrastructură de date spaţiale europeană va putea sprijini la elaborarea politicilor dincolo de
graniţe. Aşadar, informaţia spaţială considerată sub incidenţa Directivei este cuprinzătoare
şi include o mare varietate de tehnici şi tematici.

În Directiva INSPIRE 2007/2/CE se definesc “ serviciile de date spaţiale ca şi operaţiuni

care pot fi executate, prin utilizarea unei aplicaţii informatice, asupra datelor spaţiale
incluse în seturile de date spaţiale sau asupra metadatelor corespunzătoare.”

Tot aici la art.11 privitor la serviciile de reţea se specifică: „Statele membre instituie şi
exploatează o reţea de servicii, prezentate în continuare, privind seturile şi serviciile de
date spaţiale, pentru care au fost create metadatele în conformitate cu prezenta directivă:

- Servicii de vizualizare, care permit cel puţin afişarea, navigarea, mărirea/micşorarea,

rotirea panoramică, suprapunerea vizuală a seturilor de date spaţiale, precum şi afişarea
informaţiilor explicative şi a oricărui conţinut pertinent al metadatelor;
- Servicii de vizualizare, care permit cel puţin afişarea, navigarea,
mărirea/micşorarea, rotirea panoramică, suprapunerea vizuală a seturilor de
date spaţiale, precum şi afişarea informaţiilor explicative şi a oricărui conţinut
pertinent al metadatelor;

- Servicii de descărcare, care permit descărcarea de copii ale seturilor de date

spaţiale sau ale unor părţi ale acestora, precum şi accesarea directă a
acestora, atunci când este posibil;

- Servicii de prelucrare, care permit prelucrarea seturilor de date spaţiale în

vederea realizării interoperabilităţii;

- Servicii care permit apelarea la serviciile de date spaţiale.

Aceste servicii ţin seama de cerinţele utilizatorilor din domeniu şi sunt uşor de
utilizat, disponibile publicului şi pot fi accesate prin intermediul Internetului sau
prin orice alt mijloc de telecomunicaţie adecvat.”
 1 MODUL DE COLECTARE A URL-ULUI CE ASIGURA ACCESUL LA XML-UL DOCUMENTULUI DE
METADATA CE DESCRIE UN SET DE DATE

Sistem geografic informaţional pentru agricultură (numit de aici înainte sistemul

SIA). Baza de date SIA poate fi accesată și analizată folosind servicii de date
conforme cu specificațiile directivei INSPIRE. Aceste servicii pot fi folosite ca
interfețe de acces la date de către instituțiile relevante, funcționând după principii
și protocoale de comunicație similare cu cele ale serviciilor web clasice (XML-RPC,
UDDI, WSDL, SOAP). În continuare sunt descrise serviciile de date create în cadrul
SIA.

2 SERVICIUL DE CATALOGARE ȘI DESCOPERIRE A DATELOR

Permite identificarea seturilor și serviciilor de date spațiale pe baza conținutului
metadatelor corespunzătoare și afișarea conținutului metadatelor. Serviciul a fost
implementat conform OGC 07-006r1, cunoscut și ca OGC CSW (Catalogue Service
for Web). Dezvoltarea serviciului s-a făcut utilizând aplicația open source
GeoNetwork.
http://geonetwork-opensource.org
Arhitectura serviciului de catalogare și descoperire
 3 SERVICIUL DE CATALOGARE ȘI DESCOPERIRE A DATELOR
Permite identificarea seturilor și serviciilor de date spațiale pe baza conținutului
metadatelor corespunzătoare și afișarea conținutului metadatelor. Serviciul a fost
implementat conform OGC 07-006r1, cunoscut și ca OGC CSW (Catalogue Service
for Web). Dezvoltarea serviciului s-a făcut utilizând aplicația open source
GeoNetwork.
http://geonetwork-opensource.org
Arhitectura serviciului de catalogare și descoperire
 4 SERVICIUL DE VIZUALIZARE
Permite afişarea, navigarea, mărirea/micşorarea, rotirea panoramică, suprapunerea
vizuală a seturilor de date spaţiale, precum și afişarea informaţiilor explicative și a
oricărui conținut pertinent al metadatelor. Serviciul a fost implementat conform
standardului ISO 19128 (Geographic information - Web map server interface),
cunoscut și sub numele de WMS (Web Map Service).

Serviciul de vizualizare SIA implementează următoarele operațiuni:

 GetCapabilities - permite interogarea serviciului pentru a obține o listă a tipului de

informații pe care il poate livra;

 GetMap – permite solicitarea și transferarea unei harți/set de date;

 GetFeatureInfo – permite obținerea atributelor asociate unei hărți/entități.

Mecanismul de simbolizare a datelor este bazat pe standardul SLD (Styled Layer
Descriptor). SLD permite crearea unui fișier de tip XML care, pentru fiecare tip de
element geospațial din baza de date, cuprinde regulile de simbolizare (formă,
culoare, textură, dimensiune etc.).
Dezvoltarea serviciului s-a făcut utilizând aplicația open source GeoServer.
http://geoserver.org

Arhitectura serviciului de vizualizare

 5. SERVICIUL DE DESCĂRCARE

Permite descărcarea de copii ale seturilor de date spațiale sau ale unor părți ale
acestora, precum și accesarea directă a acestora. Serviciul a fost implementat
conform standardelor ISO 19142 (Geographic information - Web Feature Service),
cunoscut și ca OGC WFS (Web Feature Service), pentru datele de tip vector și OGC
07-067, cunoscut și ca OGC WCS (Web Coverage Service) pentru cele de tip raster.

Arhitectura serviciului de descărcare a datelor vectoriale

Arhitectura serviciului de descărcare a datelor raster
Dezvoltarea serviciului s-a făcut utilizând aplicația open source ZOO.
http://zoo-project.org
Accesul utilizatorilor la resursele geospațiale oferite de geoportalul SIA realizează
prin intermediul unei aplicații client ce rulează în navigatorul web. Prin intermediul
acestei aplicații, utilizatorii trimit cereri către serviciul de webmapping și tot aici se
vizualizează rezultatele returnate de acesta.

Interfața grafică cuprinde mai multe zone functionale:

Harta - conține reprezentarea cartografică a straturilor tematice stocate în baza de

date SIG. Straturile sunt accesate prin intermediul serviciilor WMS și WMTS. Harta
permite atât reprezentarea elementelor de tip raster cât și a celor de tip vector.
Elementele vectoriale pot fi de tip punct, linie sau polygon. În hartă putea fi incluse
și etichete ale entităților spațiale reprezentate, etichete generate pe baza atributelor
asociate fiecărui element (ex: numele localităților). Reprezentarea simbolurilor
cartografice și a etichetelor este ajustată automat în funcție de scara de
reprezentare folosind standardul SLD. Harta este „redesenată” la fiecare operațiune
efectuată de către utilizator folosind tehnici AJAX.
Prototipul clientului cartografic al geoportalului SIA.
 ACTIVITATEA II
CUPLAREA SISTEMELOR INFORMAȚIONALE CU MODELE DE SIMULARE AGRO-PEDO-CLIMATICE
PENTRU PROGNOZA RECOLTELOR CORESPUNZĂTOR UNOR SCENARII DIFERITE DE
MANAGEMENT AGRICOL.

Un obiectiv principal al proiectului îl reprezintă evaluarea intervalului de predicţie al

diferitelor modele de simulare a formării recoltelor, utilizând acelaşi set de date de intrare de
sol, teren şi climă. În etapa anterioară au fost dezvoltate sau adaptate diverse funcţii de
pedotransfer pentru a obţine noi proprietăţi ale solului care nu sunt accesibile în mod direct.
Funcţiile de pedotransfer (PTF) sunt un termen utilizat destul de mult în literatura pedologică,
şi pot fi definite ca funcţii predictive ale unor proprietăţi ale solului pe baza altor proprietăţi,
care sunt mai accesibile, mai simplu de măsurat sau sunt măsurate cu costuri convenabile.

Metode specifice SIG (dezvoltate în sistem OpenGIS sau incluse ca aplicaţii în ArcGIS) sau
utilizat pentru legarea informaţiilor stocate în sistem cu unităţile cartografice elementare luate
în considerare în proiect, şi anume: blocurile fizice (APIA) şi/sau unităţile teritorial-
administrative (LAU2). Așa cum am aratat în prima faza a proiectului când s-a realizat
inventatrierea datelor. În această fază s-au realizat protocolalele de actualizare a datelor
dinamice a startelor pe care le deținem și a căror informații sau modificat. Datele actualizate
sunt legate de toate stratele pe care le deținem și le punem la dispoziția S.I.A.

Dintre funcţiile de transfer, cele care interesează în proiectul de faţă sunt curba de reţinere a
apei în sol şi curba conductivităţii hidraulice. (Cătălin Simota și colaboratorii 2015)
Distribuţia spaţială a Porozității totale a solului (cm3/cm3).
În sistemele agricole, cantitatea de apă de irigare, precum și cea de substanțe chimice care se
scurg din zona radiculară sunt definite prin vulnerabilitatea terenurilor agricole la aceste
pierderi, de tipul de cultură și de practicile agricole aplicate. Spaţiul sistemului radicular
acționează ca un tampon și un filtru pentru poluanți și, din acest motiv, riscul pentru poluarea
agrochimică și eficiența apelor de irigaţie este proporțională cu cantitatea de apă pierdută prin
percolare și prin scurgerile de suprafață.

Metoda cea mai utilizată pe scară largă pentru a pierderilor de apă și de compuși agro – chimici
din terenurile agricole este utilizarea modelelor matematice care includ transportul apei și al
compușilor chimici în sol și reacția profilului de sol. Din păcate, aceste modele sunt foarte
detaliate și necesită baze de date mari, fiind mari consumatoare de bani și de timp, pentru a fi
calibrate, în special în aplicații pe scară largă.

Pentru a analiza sensitivitatea output-ului modelelor de simulare faţă de incertitudinile

funcţiilor de pedotransfer, modelele au fost rulate pentru o zonă test din bazinul Argeș –
Vedea. Studiul caz acoperă teritoriul a trei județe (Argeș, Giurgiu, Teleorman) localizate în
sudul României în bazinele hidrografice ale râurilor Argeș și Vedea. Zona de studiu se întinde
între Carpați și Lunca Dunării, acoperind toate formele principale de relief.
Zonalitatea cantităţilor medii multianuale de precipitaţii în fazele cu cerinţe maxime faţă
de apă la culturile de grâu de toamnă și porumb arată faptul că atât pentru cultura de grâu cât
și pentru cea de porumb cantităţile de precipitaţii sunt deficitare (sub 150 l/mp) la nivelul
întregii regiuni. Astfel, în lunile critice (mai-august) care coincid cu perioadele de înspicare-
înflorire-formarea şi umplerea bobului, condiţiile de aprovizionare cu apă sunt în general
puternic deficitare conform figurilor de mai jos

Zonalitatea cantităţilor medii multianuale de precipitaţii în fazele cu cerinţe maxime faţă de apă la
culturile de grâu și porumb, perioada 1961-2010
Un model de simulare care a fost cuplat cu SIA este “Ajustarea“ (fine-tuning)
zonelor, altele decât zonele montane, care se confruntă cu constrângeri
naturale semnificative. În cazul în care prin intervenţii antropice constrângerea
naturală este eliminată arealul respectiv este eliminat din suprafaţa agricolă
afectată de indicatorul biofizic corectat prin măsurile luate.

Baza de date utilizată a conținut informații care acoperă UAT- urile

cuprinse în cele 56 de amenajări viabile identificate de strategia elaborată
în cooperare cu Banca Mondială, pe o perioadă de 8 ani (2007-2014). Pentru
perioada analizată s-a stabilit o valoarea maximă a suprafeței irigate în
perioada analizată. Pe baza acesteia s-a stabilit procentul din suprafața
agricolă acoperită de irigații în Fig. 29 Harta acoperirii cu irigatii după ANIF
Harta astfel obținută, a fost suprapusă cu harta rezultată în urma aplicării criteriilor
biofizice din care reieșeau zonele care se confruntă cu constrângeri naturale.
În urma suprapunerii celor 2 hărți, au fost identificate UAT- urile în care minimum 50%
din suprafața agricolă este irigată.

Astfel, în urma aplicării metodologiei de ajustare privind irigațiile (eliminarea acelor

UAT-uri în care cel puțin 50% din suprafața agricolă este irigată), au fost excluse
din aria eligibilă un număr de 12 UAT-uri, cu o suprafață agricolă totală de 142.644
ha. (Fig 31. Harta suprafețelor din care 50% este irigată și UAT –urile eliminate)

Prin procesele de modelare și pe baza analizei datelor legate de bonitarea terenurilor

(furnizate de ICPA București) la nivel tuturor UAT LAU2, a fost realizată evaluarea
notelor de bonitare pentru principalele 2 culturi pe teren arabil (grâu și porumb),
atât pentru culturile în care sunt folosite irigațiile, cât și pentru cele neirigate.

În baza notelor de bonitare obținute astfel, corelate cu producțiile medii la cele 2

culturi au fost estimate producțiile în sistem irigat și neirigat.
Pentru ”Drenaj” a fost selectat în harta solurilor 1 :200000, criteriul “Colorit
gleic până la 40 cm de la suprafaţă”. Conform Sistemului Român de clasificare
a solurilor solurile gleice şi solurile pseudogleice au prin definiţie structură de
culori gleice în primii 40 cm ai solului. Din harta de soluri 1:200.000 au fost
selectate poligoanele în care solurile sau asociaţiile de sol se încadrează la
drenaj slab, următoarele tipuri de sol : “Soluri gleice” (cod legendă: 373-382) și
„Soluri pseudogleice” (cod legendă: 386-394)

Harta suprafețelor având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic

“Drenaj limitat al solului” definit pe baza tipurilor de sol din SIGSTAR 200 se poate
vedea în harta următoare care sunt suprefețele limitative de propietățile soului cu
deficit de apa.
 ACTIVITATEA III
UTILIZAREA DATELOR AGROMETEOROLOGICE ȘI DE TELEDETECȚIE CUPLATE CU
INFORMAȚIILE INCLUSE ÎN SITEMUL INFORMAȚIONAL PENTRU AGRICULTURA
PENTRU FURNIZAREA DE ESTIMĂRI DE RECOLTĂ LA NIVEL REGIONAL

Scenariile climatice sunt reprezentări plauzibile şi coerente ale climatului viitor construite
pentru a fi folosite în investigarea schimbărilor climatice datorate în principal cauzelor
antropice. Ele descriu diferite alternative de evoluţie a climatului conform diferitor
circumstanţe sau constrângeri care se impun. Scopul scenariilor este ca prin considerarea a
cât mai multor posibilităţi de "evoluţie" socio-economică să se elimine cât mai mult
incertitudinile privind condiţiile viitoare de evoluţie a climei şi de a lega cunoştiinţele despre
clima actuală cu prognosticul în ceea ce priveste evoluţia agriculturii.
Configuraţia acestor schimbări este similară cu cea observată în cursul secolului trecut. Este
“foarte probabil” ca tendinţa de creştere a valorilor temperaturilor maxime extreme şi de
creştere a frecvenţei valurilor de caldură să continue.

În vederea adoptării celor mai bune măsuri de adaptare este necesară cunoaşterea cât mai
exactă a posibilelor efecte ale schimbărilor climatice asupra sectoarelor economice şi sociale.
Având în vedere că, până în prezent, în România, datele privind impactul schimbărilor
climatice au fost estimate cu un grad de exactitate redus şi nu au acoperit toate sectoarele
economice şi sociale, în activităţile de cercetare s-a ţinut cont de următoarele priorităţi:
Variabilitatea climatică influenţează toate sectoarele economiei naţionale, însă cea mai
vulnerabilă rămâne producţia vegetală şi în special agricultura. Productivitatea
culturilor agricole prezintă fluctuaţii de la an la an, fiind influenţată de variabilitatea
condiţiilor climatice, şi mai ales de frecvenţa evenimentelor climatice extreme.

Modificarea condiţiilor climatice conduce, de asemenea, la modificarea randamentelor

relative ale hibrizilor cu clase diferite de precocitate. Astfel în cazul hibrizilor de porumb
pentru care în scenariul climatic (1991-2000) hibrizii tardivi (1000-1500) au producţii mai
mari decât hibrizii timpurii şi semi-timpurii în principalele zone agricole ale ţării, pentru
orizonturile de timp 2011-2020 si 2041-2050 această diferenţă de productivitate, evaluată
prin modele de simulare cuplate cu bazele de date climatice elaborate pentru studiul
impactului schimbărilor climatice, se inversează (fig. 1,2 și fig 3) iar hibrizii semitimpurii (0-
500) sunt mai predominanți decât cei tardivi.
Figura 1. Diferenţa dintre producţiile medii multianuale (1991-2000) ale hibrizilor de porumb semi-
timpurii (clasa FAO2) şi tardivi (clasa FAO6) simulate utilizând modelul ROIMPEL
Figura 2. Diferenţa dintre producţiile medii multianuale (2010-2020), ale hibrizilor de porumb
semi-timpurii (clasa FAO2) şi tardivi (clasa FAO6) simulate utilizând modelul ROIMPEL
Figura 3. Diferenţa dintre producţiile medii multianuale (2040-2050) ale hibrizilor de porumb semi-
timpurii (clasa FAO2) şi tardivi (clasa FAO6) simulate utilizând modelul ROIMPEL
 INDICI DERIVAȚI DIN DATE SATELITARE

Imaginile satelitare, prin creşterea şi diversificarea numărului de senzori, viziunea sinoptică a

teritoriului și prin masa potențială de date biofizice și geomorfologice pe care le reprezintă, se relevă
ca un instrument foarte important în favoarea utilizării acestora pentru managementul culturilor
agricole. În cadrul etapei, pentru o zonă test (Câmpia Olteniei) au fost calculați o serie de indici
derivați din date satelitare, indici ce pot fi folosiți pentru estimarea recoltelor la nivel regional
INDICELE DE VEGETAȚIE DIFERENȚĂ NORMALIZATĂ (NDVI)
Reprezintă o transformare non-lineară a benzilor vizibil (roşu) şi infraroşu apropiat (nir) fiind definită
ca diferenţa dintre aceste două benzi, împărţită la suma lor: NDVI = (ρNIR – ρRed)/ (ρNIR + ρRed), unde
ρNIR reprezintă reflectanța în infraroșu apropiat, iar ρRed este reflectanța în roșu.
NDVI este o „unitate de măsură” a dezvoltării şi densităţii vegetaţiei şi este asociat cu parametrii
biofizici ca: indicele suprafeţei foliare (LAI), procentul de acoperire cu vegetaţie al terenului,
activitatea fotosintetică a vegetației.
Valorile NDVI sunt cuprinse între -1.0 şi 1.0, valorile negative indicând nori sau apă iar valorile
pozitive apropiate de 0 indicând solul neacoperit de vegetație, valorile NDVI pozitive mari indică
vegetaţie rară intre 0.1-0.5 până la vegetație densă > 0.6
Comparând imagini NDVI actuale cu imagini mai vechi, se pot monitoriza deviațiile pozitive şi
negative care apar pe durata sezonului de creștere al vegetației.
Distribuţia indicelui NDDI derivat din produse satelitare MODIS, pentru Câmpia Olteniei, în perioada 20-27 iulie 2007
Distribuţia indicelui NDDI derivat din produse satelitare MODIS, pentru Câmpia Olteniei,
în perioada 28 iulie - 4 august 2007
Distribuţia indicelui NDDI derivat din produse satelitare MODIS, pentru Câmpia Olteniei, în perioada 13-20 august 2015
Distribuţia indicelui fAPAR derivat din produse satelitare MODIS, pentru Câmpia Olteniei, în perioada 28 iulie – 4 august
2007
 Rezultatele, stadiul realizării obiectivului şi
concluziile Fazei III
Rezultate Fazei III

-Dezvoltarea de metode de agregare spaţială şi temporală a output-ului modelelor de simulare în

vederea optimizării măsurilor agrotehnice pentru diminuarea efectului schimbărilor climatice
asupra producţiei agricole care s-au realizat conform datelor existente.
- Interfeţele sistemelor informaţionale au fost realizate și incorporate ca atribute în straturile SIG
pentru o mai ușoară utilizare a informației prin sisteme de interogare a bazei de date.
- Scenarii de management agricol – au rezultat prin prelucrarea unor modele cu datele actualizate
acolo unde exitau.
- Indicii şi estimării de recoltă la nivel naţional, deduse din funcțiile pedogenetice și datele meteo.

Stadiul realizării obiectivului Fazei III

A fost realizat un raport detaliat cu descrierea metodologiilor folosite în evaluarea și actualizarea
datelor din bazele de date SIG deținute și modalitatea de prelucrare a acestor date. Stratele
obţinute au fost corelate prin tehnici specifice cu modele matematice realizarte de Cătălin Simota
și colaboratorii ai institutului ICPA București și au fost actualizate cu date noi și prelucrate în
formate specifice portalului.
Datele prelucrate au fost introduse ca atribute pe stratele SIG pentru o vizualizare mai simplă în
cadrul viitorului portal și urmeaza adaptarea legendei tehnice care s-a folosit până acum într-o
formă ușor accesibile utilizatorilor.
 Concluzii
 Protocoale pentru actualizarea datelor dinamice, au avut ca scop, realizarea viziunii INSPIRE care
anticipează o infrastructură de informaţii geospaţiale ce furnizează o gamă largă de servicii integrate de
informaţii geospaţiale.

 Sistem geografic informaţional pentru agricultură (SIA) poate fi accesat și analizat folosind servicii de
date conforme cu specificațiile directivei INSPIRE. Aceste servicii pot fi folosite ca interfețe de acces la
date de către instituțiile relevante, funcționând după principii și protocoale de comunicație similare cu
cele ale serviciilor web clasice (XML-RPC, UDDI, WSDL, SOAP).

 SIA cuprinde ansamblul informaţiilor interne şi externe utilizate în cadrul organizaţiilor implicate
precum şi datele care au stat la baza obţinerii lor, procedurile şi tehnicile de obţinere a informaţiilor,
metodologiile de prelucrare a lor și codurile de bune practici existente (plecând de la datele primare) şi
de difuzare a informaţiilor, precum şi calificarea personalului implicat în culegerea, transmiterea,
stocarea şi prelucrarea datelor. Sistemul informaţional nu se referă doar la modul în care se utilizează
instrumentele puse la dispoziţie de TI&C ci şi la modul în care oamenii interacţionează cu tehnologia
într-o instituţie.

 In crearea interfețelor serveru-lui pe care dorim să il obținem s-a realizat: Serviciul de catalogare și
descoperire a datelor, de vizualizare, de descarcare și execuție a procesărilor . Corelarea stratelor SIG cu
modele matematice, parametrii respectivi au fost determinați utilizând funcții de pedotransfer și
diversele scenarii climatice folosind deasemenea indicii de imagini satelitare.