Vasile DINU Paul DIDIŢĂ

ISTORIE
Clasa a IV-a

Auxiliar pentru toate manualele alternative

Editura Carminis
Copertă: Giorgian Gînguţ

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

DINU, VASILE
Istorie : clasa a IV-a : auxiliar pentru toate manualele alternative /
Vasile Dinu, Paul Didiţă. - Piteşti : Carminis Educaţional, 2016
200 p.; 23,5 cm

ISBN 978-973-123-302-4

I. Didiţă, Paul

94(498)(075)

Copyright © Editura CARMINIS

Redactori: Anastasia Budişteanu, Diana Piţigoi

Tehnoredactori: Mina Suditu, Marina Zamfir
Corectură: autorii
Tehnoredactare computerizată: Editura CARMINIS

Tiparul executat la SC EUROPONTIC SERV SRL Cluj-Napoca

Comenzile se primesc la tel./fax: 0248 253 022, 0248 252 467

e-mail: editura_carminis@yahoo.com
sau pe adresa:
Editura CARMINIS
str. Exerciţiu, bl. D 22, sc. B, ap. 1
cod 110242, Piteşti, jud. Argeş

www.carminis.ro

ISBN 978-973-123-302-4
 Cuvânt-înainte

Lucrarea „Istorie. Clasa a IV-a. Auxiliar pentru toate manualele alternative.“

este elaborată în conformitate cu noua programă şcolară a Ministerului Educaţiei
Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (aprobată prin OMEN nr. 5003/2014).
Este structurată în trei mari unităţi („Trecutul şi prezentul din jurul nostru“;
„Epoci, evenimente şi personalităţi“; „Cultură şi patrimoniu“); atât aceste unităţi,
cât şi subunităţile lor sunt cuprinse în programa şcolară în vigoare („Noţiuni
introductive“; „Familia“; „Comunitatea locală şi naţională“; „Copilăria de ieri şi
de azi în comunitatea locală“ etc.).
Temele propuse sunt prezentate clar, sintetic și logic, într-o formulă uşor de
înţeles şi uşor de reţinut („Cine a fost?“; „Când a trăit?“; „Importanţa în istorie“ etc.).
Lucrarea include un „Dicţionar“ pentru însușirea termenilor noi şi o rubrică
„Ştiaţi că...?“, ce oferă informaţii inedite din istorie.
La sfârşitul fiecărei lecţii se află o „Evaluare“ a cunoştinţelor dobândite, cu
accent pe activităţi practice (vizite la muzee, citirea unor legende, realizarea unor
„mape istorice“, joaca de-a ghidul turistic, lucrul cu atlasul geografic etc.).
Lucrarea cuprinde şi teme noi, ca: „România la cumpăna dintre secolele XX-XXI“;
„Transilvania – spaţiu multietnic“; „Monumente și locuri incluse în patrimoniul
UNESCO“; „Construcții religioase şi ctitorii lor“ etc. Conţinuturile prezentate
pun în valoare diversitatea şi originalitatea istoriei românilor. Varietatea aspectelor
istorice propuse lasă la alegerea profesorului aprofundarea unui aspect sau a unei
noţiuni care interesează mai mult clasa de elevi.
Am introdus numeroase imagini, multe dintre ele inedite şi ne-am străduit
ca aceste imagini să aducă un plus de atractivitate şi de interes din partea elevilor,
pentru studierea şi aprecierea unor fapte şi a unor personalităţi istorice, ori pentru
evidenţierea importanţei istorice a unor monumente şi oraşe.
Folosind această lucrare, elevii îşi vor clarifica informaţiile istorice acumulate,
le vor înţelege mai bine, le vor putea structura şi vor putea face conexiuni între toate
informaţiile dobândite.
Auxiliarul uşurează activitatea individuală a elevului şi a profesorului, con­
tribuie la ordonarea unor date, personalităţi, evenimente şi fenomene istorice, astfel
încât elevii să fie capabili să-şi consolideze cunoştinţele învăţate la şcoală, dar şi să
descopere alte informaţii, folosind mijloace de comunicare şi informare diverse.

3
 Prin forma propusă, elevii vor vedea istoria ca parte integrantă a vieţii lor,
învă­­țând să observe și să coreleze informațiile din diferite surse accesibile lor (muzee,
legende, cetăţi, străzi, case istorice, biserici etc.).
Cunoaşterea lecţiilor îl ajută pe elev să înţeleagă cine este el însuşi şi de cine
este înconjurat, legăturile care îi unesc pe oamenii din ţara noastră şi din alte părţi
ale lumii.
În speranţa că lucrarea noastră va fi de un real folos elevilor şi cadrelor didactice,
le dorim tuturor activităţi plăcute şi mult succes în descifrarea tainelor istoriei, această
disciplină umanistă numită, pe drept cuvânt, magistra vitae („dascălul vieţii“).

Autorii

4
 I. TRECUTUL SI
, PREZENTUL
DIN JURUL NOSTRU

1. NOÞIUNI INTRODUCTIVE

Toate evenimentele istorice au o loca­lizare DICÞIONAR

precisã în timp.
 c ronologie – ºtiinþã
Istoria studiazã faptele oamenilor din trecut care ajutã la stabilirea da­
(de altãdatã, cu mult timp în urmã) pânã în prezent telor istorice (când a avut
(adicã în timpul act care existã în zilele noastre). loc un eveniment)
Cronologia este ºtiinþa care se ocupã cu  deceniu – perioadã de
studiul datelor istorice. 10 ani
 epocã istoricã – peri­
Pentru a preciza când s-a petrecut un eveni- oadã de timp cu trãsãturi
ment, cronologia foloseºte unitãþi de timp istoric: proprii
• anul – 365/366 de zile;  mileniu – perioadã de
• deceniul – 10 ani; 1 000 de ani
• secolul (veacul) – 100 de ani;  secol – perioadã de
100 de ani
• mileniul – 1 000 de ani;  spaþiu istoric – supra­
• era – perioadã istoricã ce începe cu un eve- faþã, întindere de teren,
niment important de la care porneºte numãrãtoarea între anumite margini, în
anilor; care s-au desfãºurat fapte
Exemple: din trecutul unui popor
 sursã istoricã – izvorul,
– înainte de naºterea lui Hristos – î.Hr. locul de unde porneºte o
– dupã naºterea lui Hristos – d.Hr. informaþie, o dovadã des­
• epoca istoricã – perioadã de timp caracte­ pre acþiuni din trecut
rizatã prin trãsãturi proprii.
Exemple: epoca pietrei – perioada când uneltele ºi armele erau din piatrã.

ªtiaþi cã… ?
 Termenul „clepsidrã“ denumeºte un instrument cu
ajutorul cãruia în trecut se mãsura timpul, dupã cantitatea de
apã sau de nisip care curgea dintr-un vas în altul.
 Astãzi, la unele calculatoare, clepsidra apare pe ecran
când mãsoarã timpul de „gândire“ al calculatorului pânã la
apariþia rezultatului dorit.
Clepsidrã

5
 Evaluare

1. În coloana A sunt prezentate unitãþi de timp folosite în istorie. În coloana

B sunt prezentate denumirile acestora. Realizaþi legãtura dintre cele douã coloane
prin scrierea unei cifre ºi apoi a literei corespunzãtoare.
A B

1. an A. perioadã de timp ce cuprinde mai multe milenii

2. zi B. 1 000 de ani
3. secol C. 10 ani
4. mileniu D. 100 de ani
5. erã E. 365/366 de zile
6. deceniu F. 24 de ore

2. Menþionaþi secolul corespunzãtor fiecãrui an prezentat:

a) 979; b) 1111; c) 1799; d) 1801; e) 1900; f) 1999.

3. În enunþul dat, completaþi cuvântul lipsã:

ªtiinþa ajutãtoare istoriei care studiazã datele istorice se numeºte .............
.............................................. .

4. Precizaþi:
• Anul cu care începe ºi anul cu care se terminã secolul al IX-lea d.Hr.
• În ce secol ºi în ce mileniu se situeazã anul 2007?

6
 Surse istorice

Ceramică de Cucuteni Castelul lui Vlad Ţepeş Revoluţionari români

la 1848

Ducat de argint de la
Vlaicu Vodă

Automobil electric la 1895

Faraonul Tutankamon,
Egipt

Coroana de oţel a regilor

României

Avionul care a parcurs,

prima dată, distanţa Prima menţiune scrisă
Actul proclamării Franţa-Anglia despre oraşul Bucureşti
regatului României 1459 - Vlad Ţepeş

7
 2. FAMILIA

Ce este familia ?

– un grup de persoane înfiinþat pe baza DICÞIONAR

unor legãturi de cãsãtorie, de rudenie ºi a senti-
 arbore genealogic – de­
mentului puternic de dragoste reciprocã;
sen sub formã de arbore
– este legãtura dintre soþ ºi soþie, pãrinþi ce reprezintã membrii unei
ºi copii, fraþi ºi surori; familii ºi legãturile de rudenie
– reprezintã grupul de oameni faþã de dintre ei
care fiecare dintre noi se simte cel mai apropiat  sãrbãtoare – zi de bucu­
sufleteºte în orice împrejurare; rie în care oamenii cinstesc
– familia contribuie la naºterea, pãstrarea momente importante din
existenþa familiei sau a þãrii
ºi dezvoltarea fiinþei umane pe pãmânt;
– creeazã condiþiile favorabile de viaþã pentru fiecare membru al sãu;
– transmite limba vorbitã, obiceiuri, credinþe, modele de comportament,
reguli de viaþã în relaþiile cu alþi oameni.

Trecutul familiei
Activitãþile cotidiene

– istoria familiei studiazã tot ce s-a petrecut în cadrul familiei de-a lungul
timpului;
– se referã la evenimente importante ca: naºterea, cãsãtoria, botezul, cu­
noaº­terea rudelor, examene, concursuri, fapte plãcute ori mai puþin fericite etc.;
– un loc aparte îl au sãrbãtorile de familie ºi cele religioase: aniversãri di-
ferite, Crãciunul, Paºtele, ziua numelui, Anul Nou; la creºtini ºi la alte popoare
aceste sãrbãtori sunt momente de bucurie care adunã rude ºi cunoºtinþe apropiate;
– istoria familiei se dovedeºte prin acte, documente diverse: certificate de
naºtere ºi de cãsãtorie, acte de studii, titluri de proprietate, documente medicale,
chitanþe, diplome, amintiri scrise etc.;
– un loc aparte îl au fotografiile de familie, tablourile, obiectele de îmbrã­
cãminte sau de mobilier, unelte, podoabe transmise din generaþie în generaþie;
– arborele genealogic este ºi el un tablou al înrudirilor de sânge sau prin
cãsãtorie care aratã istoria unei familii;
– în perioadele anterioare, pânã la 1900, timpul liber, pentru majoritatea
oamenilor, era redus; uneori se muncea chiar ºi duminica, dar se respectau
îndeosebi sãrbãtorile religioase;

8
 – cei bogaþi îºi permiteau sã participe la banchete, ospeþe, baluri, spectacole,
jocuri de societate, plimbãri prin parcuri, vizite în strãinãtate etc.;
– cei sãraci erau preocupaþi de traiul zilnic ºi de activitãþi gospodãreºti în
curtea sau în grãdina familiei;
– dupã 1850, în urma marilor progrese în ºtiinþã, tehnicã ºi culturã viaþa
oamenilor s-a îmbunãtãþit; a crescut interesul pentru instruire, educaþie, pentru
igienã, confort, dorinþa de a reuºi în viaþã;
– concursurile sportive, muzicale, de picturã ºi sculpturã s-au diversificat,
ca ºi cãlãtoriile de cercetare sau dorinþa de cunoaºtere a altor locuri ºi popoare/
civilizaþii;
– viaþa cotidianã, pânã la începutul secolului al XX-lea, a fost dominatã
de munca oamenilor la câmp, în ateliere meºteºugãreºti, apoi în fabrici ºi uzine,
firme de transport, de construcþii;
– condiþiile grele de viaþã ºi de muncã (chiar ºi copiii munceau de la 8 ani
în secolul al XIX-lea!) i-au determinat pe muncitori sã lupte pentru salarii mai
bune, condiþii de muncã mai bune, protecþie în caz de boalã ºi bãtrâneþe etc.;
– la jumãtatea secolului al XIX-lea muncitorii s-au organizat în sindicate
(asociaþii profesionale), iar dupã 1880 grevele (încetarea lucrului) au devenit tot
mai puternice ºi mai numeroase;
– dupã 1900 activitãþile cotidiene acordau cea mai mare atenþie lucrului
în agriculturã ºi în industrie, unde s-au folosit maºini, utilaje mai bune care au
produs schimbãri deosebite în viaþa oamenilor de la oraºe ºi sate;
– s-au construit locuinþe, clãdiri industriale, bãnci, vile, hoteluri, magazi-
ne, parcuri, bulevarde, iar electricitatea, petrolul, cinematograful, automobilul,
radioul, aspiratoarele, frigiderele ºi mai târziu televiziunea au schimbat total
activitãþile ºi nivelul de trai al oamenilor;
– dupã al Doilea Rãzboi Mondial, terminat în 1945, s-a dezvoltat statul
bunãstãrii sociale, unde accentul s-a pus pe sãnãtate, educaþie, culturã, sport,
vacanþe, consum de produse cât mai diversificate, preocupãri pentru mediul
înconjurãtor, menþinerea pãcii etc.; aceste activitãþi cotidiene se desfãºoarã ºi
în prezent;
– o menþiune aparte, îndeosebi dupã anul 2000, trebuie acordatã folosirii
zilnice a calculatorului ºi a telefonului mobil, în diferite împrejurãri. Ele au influ­
enþat din plin gândirea, comportamentul ºi felul de viaþã al fiecãruia.

9
 Evaluare şi activităţi
1. Alcãtuiþi o listã cu realizãrile mai importante ale membrilor familiei
de-a lungul timpului.

2. Prezentaþi, pe scurt, personalitatea bunicului ori a tatãlui. Cereþi

informaþii de la ceilalþi membri ai familiei, de la alte cunoºtinþe.

3. Discutaþi cu colegii despre sãrbãtorile de Paºti ºi de Crãciun în loca-

litatea voastrã. Cereþi informaþii despre alte zone geografice unde se sãrbãtoresc
aceste zile.

4. Imagineazã-þi cã eºti mama (sau tata) în familie. Ce ai face dacã:

– la ºcoalã copilul a luat o notã proastã;
– acasã copilul este reclamat de vecini cã
vorbeºte urât când se joacã împreunã cu alþi copii. PORTOFOLIU
 Construiþi arborele ge­
5. Observaþi cum se iau hotãrârile mai nealogic al familiei voastre
importante în familie. ºi pãstraþi-l într-un jurnal
(caiet) separat.
6. Numiþi:  Colecþionaþi fotografii,
– mãtuºa din partea mamei; scrisori, podoabe, mici
– bunicul din partea tatãlui; obiecte care au aparþinut
bunicilor voºtri.
– nepotul (nepoata) pãrinþilor voºtri;
– veriºorul primar.

7. Solicitaþi-le pãrinþilor sã povesteascã o întâmplare hazlie, veselã, o nãz­

drã­vãnie din copilãria lor.

Tineri căsătoriţi Bunica şi nepoţii

10
 8. Priviþi imaginile de la paginile 10, 11. Reþineþi ce informaþii aratã ele
ºi precizaþi de ce credeþi cã sunt importante, folositoare în viaþa unei familii.
...................................................................................................................
...................................................................................................................
..................................................................................................................
..................................................................................................................
..................................................................................................................

Monumentul Eroilor
Independenţei, Piteşti

11
 3. COMUNITATEA LOCALÃ
ªI NAÞIONALÃ

– comunitatea reprezintã grupul de oameni DICÞIONAR

care trãiesc într-o localitate sau într-o þarã;  castel – locuinþã încon-
– aceºti oameni au interese, credinþe ºi reguli juratã de ziduri groase, de
de viaþã comune; ºanþuri ºi prevãzute cu lo­
– fiecare persoanã sau familie trãieºte, lo­cu­ curi de observaþie ºi de apã­
rare; stãpânul castelului era
ieºte, se aflã alãturi sau în apropiere de cineva, ori un om bogat ºi cu funcþie
de ceva; aceºtia sunt vecinii; importantã
– oamenii sunt uniþi printr-o istorie comunã,  cetate – loc întãrit cu zi­
prin obiceiuri, relaþii de rudenie ºi de vecinãtate, duri de apãrare
 comunitate – totalitatea
precum ºi prin sentimentul cã aparþin aceleiaºi locuitorilor unei localitãþi
comunitãþi; (þãri), grup de oameni cu
– comunitãþile umane au apãrut cu mii de ani interese, credinþe ºi reguli
de viaþã comune
în urmã, atunci când oamenii au fost nevoiþi sã stea  dispensar – locul unde
alãturi, pentru a-ºi gãsi mai uºor hrana, pentru a se se acordã ajutor medical
apãra mai bine contra animalelor sãlbatice ori pen-  monument – construcþie
tru a rezista în faþa fenomenelor naturii (inundaþii, fãcutã în cinstea unui om
sau a unui eveniment im­
incendii, alunecãri de teren, cutremure, schimbãri de portant
temperaturã etc.);  politicã – priceperea de
– comunitãþile umane s-au înfiinþat acolo unde a conduce þara
poliþie – locul de unde se
existau condiþii favorabile: apã, posibilitãþi de comu-  asigurã ordinea ºi liniºtea
nicare cu alþi oameni, terenuri de unde puteau obþine oamenilor
lemn, piatrã pentru adãposturi, pãmânturi roditoare,  poºtã – se ocupã cu
pãºuni pentru vite etc.; transportul ºi distribuirea
corespondenþei (scrisori,
– toate acestea au influenþat ocupaþiile ºi felul pachete etc.)
de gândire, de viaþã al oamenilor din comunitatea  primãrie – locul unde
respectivã; lucreazã primarul în calitate
– de-a lungul timpului, oamenii ºi-au construit de conducãtor al comunitãþii
locale
locuinþe, gospodãrii, biserici, drumuri, ºcoli, parcuri,  tribunal – locul unde se
monumente, cetãþi ºi castele, deoarece existenþa lor judecã cei vinovaþi cã nu
era legatã de acestea; au respectat regulile comu-
– comunitatea localã cuprinde oamenii (dintr‑un nitãþii
cartier, sat, oraº) care au interese, credinþe, reguli comune de viaþã;
– oraºele, comunele, judeþele sunt unitãþi teritorial-administrative; în Ro-
mânia existã 41 de judeþe, alãturi de municipiul Bucureºti;
– conducerea acestor comunitãþi locale este asiguratã de Primãrie, Consiliul
Local, Consiliul Judeþean, fiecare cu atribuþii specifice; acestea se bucurã de
autonomie localã, adicã dreptul de a se gospodãri singure în anumite domenii
de activitate;

12
 – comunitatea naþionalã îi cuprinde pe toþi locuitorii unui stat reuniþi pe
baza unitãþii de limbã, obiceiuri, teritoriu, istorie comunã, interese comune;
– membrii comunitãþii naþionale respectã aceleaºi legi, participã la viaþa
politicã ºi îºi aleg conducãtorii, au aceleaºi drepturi ºi îndatoriri;
– legãtura dintre o persoanã ºi statul în care s-a nãscut ori trãieºte se numeºte
cetãþenie; aceasta se obþine prin naºtere, cãsãtorie, adopþie, azil politic;
– cetãþenii unui stat au dreptul la protecþie ºi sprijin, dar ºi obligaþii faþã de
statul respectiv (plata taxelor ºi a impozitelor, respectarea legilor etc.);
– oamenii cu caracteristici comune, deosebiþi de majoritatea locuitorilor,
formeazã minoritãþile naþionale; relaþiile dintre acestea ºi majoritate se bazeazã,
în þara noastrã, pe cunoaºtere ºi respect reciproc, toleranþã, înþelegerea diferenþei
ca pe un element pozitiv;
– unele comunitãþi locale s-au dezvoltat ºi au format oraºe, cu o populaþie
numeroasã, cu membri care nu se cunosc ºi se întâlnesc întâmplãtor;
– la sate oamenii se cunosc mai bine între ei, pãstreazã obiceiuri ºi tradiþii
din vechime: cântece, dansuri populare, costume populare (naþionale) specifice
zonei în care trãiesc, serbãri ºcolare etc.;
– pe teritoriul unor comunitãþi umane au avut loc evenimente importante
ale istoriei, ori s-au nãscut oameni de seamã care s-au fãcut vestiþi în ºtiinþã,
politicã, în picturã, în construcþii, în muzicã etc.;
– astãzi, cele mai importante instituþii ale unei comunitãþi sunt: primãria,
biserica, poliþia, ºcoala, poºta, dispensarul, tribunalul;
– toþi oamenii dintr-o comunitate au obligaþia de bun-simþ ºi de mare
rãspundere ca între ei sã existe relaþii de colaborare, ajutor ºi respect reciproc.

ªtiaþi cã… ?
 Oraºul Sighiºoara îºi pãstreazã neschimbat, în mare parte, aspectul pe
care îl avea cu sute de ani în urmã.
 Jocul popular românesc „Cãluºul“ (Cãluºarii) a
fost recunoscut ca valoare culturalã ce aparþine întregii
omeniri prin hotãrârea Organizaþiei Naþiunilor Unite
pentru Educaþie, ªtiinþã ºi Culturã (UNESCO).
 La Vânju Mare (judeþul Mehedinþi) ºi Coºeºti
(judeþul Argeº) comunitatea localã sãrbãtoreºte o bãuturã
tradiþionalã româneascã numitã „þuicã“. La Prejmer
(judeþul Braºov) are loc „Festivalul clãtitelor“, iar la
Baia Mare (judeþul Maramureº) se organizeazã „Târgul
mãrþiºoarelor“. Sighişoara
 Cea mai largã comunitate umanã este comunitatea internaþionalã, iar
România face parte din istoria Europei ºi a lumii.

13
 Evaluare şi activităţi
1. Alcãtuiþi enunþuri cu termenii: comunitate
PORTOFOLIU
localã, autoritãþi locale, instituþii publice.
 Solicitaþi informaþii de
2. Informaþi-vã de unde vine denumirea la învãþãtori, profesori,
localitãþii sau a strãzii unde locuiþi. pãrinþi, bunici, vecini care
ºtiu ceva despre:
3. Prezentaþi un cântec, o tradiþie, un obi- – ºcoala unde învãþaþi (de
la începuturile ei pânã în
cei din comunitatea în care trãiþi, un eveniment prezent);
desfãºurat în fiecare an. – localitatea, cartierul, stra­
da unde locuiþi (aspecte
4. Menþionaþi o asemãnare ºi o deosebire din trecutul acestora).
între comunitatea localã ºi comunitatea naþionalã.  Alcãtuiþi o expoziþie sau
un mic muzeu cu obiecte
5. Jocul de roluri vã poate ajuta sã alegeþi, importante din trecutul
prin vot, primarul ºi consiliul local; împreunã se comunitãþii. Ordonaþi-le
poate dezbate una dintre problemele comunitãþii dupã criteriul „mai vechi/
mai nou“. Notaþi observa­
locale: spaþiile verzi, petrecerea timpului liber al þiile, aprecierile voastre ºi
cetãþenilor, al tinerilor etc. discutaþi-le cu alþi colegi
sau cu învãþãtori, profe­
6. Observaþi imaginile de mai jos ºi precizaþi sori, vecini, cunoºtinþe.
la ce pot folosi ele.

Cabinet de limba şi
literatura română

Dansatoare din Valea Târnavei În excursie

Monumentul eroilor
La absolvirea şcolii generale Produs apreciat la nivelul căzuţi în Primul Război
Uniunii Europene Mondial, Piteşti

14
 COMUNITÃÞI ALE MINORITÃÞILOR
PE TERITORIUL DE AZI AL ROMÂNIEI

UNGURII
Aºezare:
– în Transilvania. DICÞIONAR
Istorie, tradiþii, obiceiuri, sãrbãtori:  Advent – cele patru sãp­
– au venit din Asia în secolul al IX-lea şi tãmâni înainte de Crãciun la
sunt de origine fino-ugrică; catolici
– Ştefan I a organizat statul medieval ma-  Fãrºang – bal mascat
 Gyula – conducãtor militar
ghiar după model occidental;
– în 1918 Ungaria s-a desprins din monarhia austro-ungară;
– în perioada interbelică ungurii au trăit alături de români, mai ales în
Transilvania şi puţini au migrat în Ungaria;
– în 1930 erau 1 554 525 de maghiari în România, în 1977 erau 1 750 000,
în 1992 erau 1 620 000, iar în 2002 erau 1 431 000;
– religia lor este creştin-catolică;
– sărbătorile religioase încep pe 6 ianuarie, când se sărbătoreşte Boboteaza
şi se sfinţesc casele şi apa;
– la 14 ani copiii sunt miruiţi;
– Rusaliile reprezintă o sărbătoare foarte importantă;
– după al Doilea Război Mondial minoritatea maghiară a pornit cu speranţe
noi privind statutul ei;
– formarea Regiunii Autonome Maghiare nu a asigurat decât o autonomie
formală;
– revoluţia maghiară din 1956 a fost un prilej pentru a aresta intelectuali
şi tineri maghiari;
– evenimentele din 1989 au adus schimbări profunde în viaţa comunităţii
maghiare;
– UDMR şi-a propus apărarea intereselor şi a drepturilor comunităţii
maghiare;
– minoritatea maghiară participă la guvernare din 1996 şi are reprezentanţi
în Parlament;
– aleşii comunităţii maghiare sunt prezenţi în instituţiile administrative
centrale, judeţene, locale;
– maghiarii s-au integrat în societatea democratică, au creat instituţii de
cultură, învăţământ, iar instituţiile bisericeşti au libertate de afirmare;
– s-a realizat reforma de învăţământ în limba maghiară, s-a extins învăţă-
mântul superior, şi-au reluat activitatea instituţiile culturale, s-au înfiinţat organe
de presă, sunt celebrate liber sărbătorile naţionale ale maghiarilor.

15
 ªtiaþi cã… ?
 15 martie este sărbătoarea naţională şi comemorează emanciparea na-
ţională şi modernizarea de tip occidental.
 Editura Kriterion a apărut în anul 1970.
 A doua zi de Paşte băieţii umblă să ude fetele cu parfum, iar acestea le
dăruiesc câte un ou încondeiat.
 Începând cu secolul al XVI-lea la Şumuleu Ciuc se organizează cel mai
mare pelerinaj din sud-estul Europei.
 După Paşte, cea mai importantă sărbătoare este considerată sărbătoarea
Rusaliilor.

Evaluare şi activităţi
1. Numiţi popoarele de origine fino-ugrică din Europa.

2. Alegeţi răspunsul corect.

• La venirea lor în Europa, maghiarii au fost conduşi de:
a) Ştefan I b) Árpád c) Andrei al II-lea
• Emisiunile în limbile romanităţilor au fost oprite în anul:
a) 1984 b) 1990 c) 2005

3. Localizaţi pe hartă câteva oraşe din Transilvania, unde este prezentă

comunitatea maghiară.

4. Descrieţi câteva tradiţii şi obiceiuri maghiare.

5. Ordonaţi cronologic:
a) revoluţia anticomunistă în Ungaria;
b) formarea UDMR;
c) participarea UDMR la guvernare alături de Convenţia Democrată
Română.

6. Realizaţi o scurtă compunere despre convieţuirea româno-maghiară în

comunitatea în care locuiţi.

16
 GERMANII
DICÞIONAR
Aºezare:
 landleri – etnici germani
– în Transilvania.
urmaºi ai unor austrieci depor­
Istorie, tradiþii, obiceiuri, sãrbãtori: taþi în Transilvania din cauza
– în 1150 regele maghiar Geza al II-lea a religiei protestante
privilegii – drepturi
hotărât aducerea în Transilvania a unor cavaleri,   Siebenbürgen – þara celor
ţărani, meşteşugari, negustori germani; ºapte cetãþi
– germanii din România nu sunt un grup  ºvabi – populaþie germanã
compact şi unitar şi au venit din zona Rinului, a din zona Satu Mare
 þipseri – populaþie ger­
Luxemburgului, a Belgiei; manã din Maramureº
– sunt cunoscuţi sub denumirea de saşi;
– s-au bucurat de privilegii din partea regilor maghiari;
– centrul administrativ şi spiritual al saşilor a fost şi este Sibiul;
– au participat alături de români la toate evenimentele, au contribuit la
apărarea şi la dezvoltarea locurilor unde s-au aşezat, au impus ordine, respon-
sabilitate şi grijă pentru lucrul bine făcut;
– în 1919 saşii au recunoscut Unirea cu Regatul României, contribuind
astfel la naşterea României Mari;
– între 1942 și 1945, aproximativ 70 000 de tineri germani s-au înrolat
în armata germană, iar după 1944 zeci de mii de etnici germani şi-au părăsit
aşezările şi s-au retras alături de armata germană;
– în ianuarie 1945, cca. 75 000 de etnici germani din România au fost
deportaţi în URSS;
– în perioada comunistă emigrarea spre Germania a fost controlată de auto­
rităţile comuniste printr-un acord bilateral româno-german, prin care partea ger­
mană se obliga să plătească suma de răscumpărare pentru cei plecaţi în Germania;
– după 1990 mai mulţi etnici germani au plecat în Germania;
– în prezent, în România mai trăiesc 60 000 de germani, faţă de 750 000
în 1930.

ªtiaþi cã… ?
 Din limba germană se păstrează în limba română cuvintele: hamburger,
fiţuică, şurub, şpriţ, şmecher.
 Stema saşilor reprezintă şapte turnuri aurii pe un scut colorat albastru
şi roşu.
 Goţii de neam germanic au fost primii migratori care au pătruns în
Dacia romană.
 De la ostrogoţi provine tezaurul de la Pietroasa.
 Primii germani au venit în Transilvania din Flandra în anul 1192.

17
 Evaluare şi activităţi
1. Menţionaţi doi regi maghiari care i-au colonizat pe germani în Transilvania.
2. Numiţi două calităţi ale saşilor din Transilvania.
3. Menţionaţi şapte oraşe înfiinţate de saşi.
4. Explicaţi cauzele aducerii saşilor în Transilvania.
5. Explicaţi cauzele plecării populaţiei germane din România.
6. Precizaţi două consecinţe ale plecării saşilor din România.
7. Realizaţi o scurtă compunere despre convieţuirea dintre români şi ger-
mani de-a lungul secolelor.

EVREII
Aºezare: DICÞIONAR
– pe tot teritoriul românesc.  Hanuka – izgonirea pãgâ­
Istorie, tradiþii, obiceiuri, sãrbãtori: nilor din Templul Sfânt
– primii iudei au venit cu armata romană  Roº Haºana – Anul Nou
 Sabat – Sfinþirea zilei de
care a cucerit Dacia; sâmbãtã
– primele comunităţi stabile apar în secolul  Talmud – comentariile
XIV-XV, iar în Bucureşti în secolul XVI; rabinice la Tora
– s-au ocupat cu comerţul, meşteşugurile şi  Tora – Vechiul Testament
au atras capital;
– pe 14 mai sărbătoresc Ziua națională a Independenței;
– la vârsta de 13 ani, copilul devine, sub raport religios, bărbat;
– la evrei tinerii se căsătoresc devreme, vârsta recomandată fiind cea de
optsprezece ani;
– este admisă căsătoria cu rudele colaterale;
– în secolul al XII-lea numărul evreilor a crescut, ajungând la 3% din
ponderea populației;
– comunitatea evreilor a contribuit la dezvoltarea economiei românești;
– economistul Virgil Madgearu leagă apariția capitalismului românesc de
venirea primilor bancheri evrei;
– deși în majoritate nu erau cetățeni români, au participat la Primul Război
Mondial;
– au recunoscut Unirea din 1918;
– după Unire numărul evreilor s-a triplat – 750 000 de evrei în 1930 (4%
din populație);
– în perioada interbelică au participat la viața politică și culturală a României;

18
 – în timpul celui de-al Doilea Război Mondial numărul evreilor a scăzut
la 400 000;
– în anii comunismului peste 300 000 de evrei au plecat în Israel, iar
80 000 în Occident;
– astăzi în România mai locuiesc 5 000 de evrei;
– după 1990 evreii plecaţi din România vizitează des țara noastră şi chiar
se întorc;
– în perioada comunistă nu au sprijinit regimul totalitar şi au fost margi-
nalizaţi;
– evreii au cunoscut un proces de intelectualizare (70% aveau studii medii
şi superioare), opţiunea fiind pentru profesii tehnice, inginereşti, medicale;
– după 1989 a crescut conştiinţa şi coeziunea de grup a evreilor;
– evreii sunt reprezentaţi în Parlament;
– în România, mai există 124 de sinagogi, două teatre evreieşti, la Iaşi şi
la Bucureşti;
– la 9 octombrie se comemorează Holocaustul.

ªtiaþi cã… ?
 Domnitorul Mihail Sturdza a atras mulţi evrei în Moldova.
 Independenţa României a fost condiţionată în 1978 de modificarea
Articolului 7 din Constituţia din 1866, care nu acorda cetăţenie evreilor.
 Înainte de nuntă mirele posteşte, iar nunţile se fac în lună nouă, în zilele
de miercuri şi vineri.
 Tinerii căsătoriţi primesc daruri.
 La sfârşitul vieţii evreii îşi cheamă apropiaţii pentru a le cere iertare.

Evaluare şi activităţi
1. Numiţi două cauze ale aşezării evreilor în Ţările Române în secolul al
XIX-lea.
2. Menţionaţi cauzele reducerii numărului evreilor din România după
declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial.
3. Precizaţi anul în care a apărut statul Israel.
4. Prezentaţi două acte de solidaritate ale populaţiei româneşti cu populaţia
evreilor în timpul Holocaustului.
5. Precizaţi originea evreilor.
6. Realizaţi o scurtă compunere despre convieţuirea românilor şi a evreilor
în comunităţile din care faceţi parte.

19
 GRECII
DICÞIONAR
Aºezare:
– s-au aşezat încă din antichitate în Dobrogea.  buzuki – instrument muzi­
cal
Istorie, tradiþii, obiceiuri, sãrbãtori:  maghiriþa – ciorbã pentru
– Grecia este leagănul culturii europene; Paºte din miel
 vasilopita – pâinea Sfân­
– prezenţa grecilor în Dobrogea este atestată tului Vasile
în secolul al VII-lea î.Hr.;
– grecii au înfiinţat coloniile Histria, Tomis, Callatis, dar de-a lungul seco­
lelor s-au aşezat şi alte grupuri de greci;
– după 1990 grecii se orientează din nou spre România;
– ei formează colonii în locurile unde se aşază sau formează majoritatea
populaţiei;
– prezenţa grecilor în România este sugerată de existenţa celor 54 de
toponime;
– în secolele XIX-XX populaţia greacă din România a crescut continuu,
dar în perioada comunistă se observă o scădere a etniei greceşti;
– în 1930 erau 26 495 de greci, în 1950 erau 11 166, în 1966 erau 9 088,
în 1992 erau 3 940, iar în 2002 erau 6 513 greci;
– astăzi, în cadrul Uniunii Elene din România, sunt 21 de comunităţi elene;
– grecii din România şi-au păstrat tradiţia, educându-şi copiii în şcoli
gre­ceşti, ţinându-şi sărbătorile religioase şi pe cele naţionale, îmbrăcându-se în
cos­tumele lor specifice;
– grecii de azi cunosc tradiţiile, cântecele şi dansurile;
– după Tratatul de la Adrianopol din 1829 grecii au venit în număr mare
în România;
– grecii au salutat Marea Unire din 1918;
– din cei 150 de membri ai Sfatului Ţării din Chişinău (27 martie 1918),
45 aparţineau minorităţilor naţionale, printre care şi greci;
– Rezoluţia de la Alba Iulia şi Constituţia din 1923 prevedeau largi drepturi
pentru minorităţi;
– odată cu instaurarea regimului comunist, bunurile comunităţilor au fost
confiscate;
– mulţi greci au emigrat în Grecia şi au format Asociaţia refugiaţilor greci
din România; ei publică ziarul „Vocea libertăţii“;
– în timpul războiului civil din Grecia (1946-1949) în România s-au refugiat
luptători din Armata Democratică Greacă;
– în România au mai venit soldaţi răniţi şi câteva mii de copii;
– după 1974 mulţi greci s-au reîntors în Grecia;

20
 – după 1989, Grecia a fost alături de România şi a ajutat-o să se integreze
în organismele europene şi euroatlantice;
– astăzi, Uniunea Elenă din România se bucură de sprijinul statului român.

ªtiaþi cã… ?
 În anul 1821 românii şi grecii au încercat să îi alunge pe otomani din
Peninsula Balcanică.
 Junta militară care a luat puterea în urma războiului civil a pierdut pu­­­
terea în 1974.
 La diferite ocazii grecii organizează petreceri, iar la final sparg farfurii.
 La 1 ianuarie grecii sărbătoresc Anul Nou şi Sfântul Vasile, care lasă
sub brad darurile dorite de fiecare.
 Ziua de 25 martie este o dublă sărbătoare, religioasă şi naţională –
Buna Vestire şi începutul luptei de eliberare a grecilor din 1821.

Evaluare şi activităţi
1. Localizaţi pe hartă Grecia.

2. Realizaţi o expunere despre aşezarea primilor greci în spaţiul românesc.

3. Ordonaţi cronologic:
a) acţiunile antiotomane conduse de Eteria;
b) înfiinţarea coloniilor Histria, Tomis, Callatis;
c) războiul civil din Grecia postbelică.

4. Descrieţi o comunitate greacă din România.

5. Dacă participaţi la acţiunile Comunităţii Elene, prezentaţi-le colegilor

activităţile desfăşurate aici.

6. Prezentaţi două acţiuni comune româno-elene desfăşurate de-a lungul

istoriei.

21
 4. COPILÃRIA DE IERI ªI DE AZI
ÎN COMUNITATEA LOCALÃ

– copilãria este perioada din viaþa omului de la naºtere pânã aproape de

vârsta de 12-13 ani;
– sub protecþia ºi îndrumarea pãrinþilor, în aceastã perioadã, copiii învaþã
sã vorbeascã, sã meargã, sã gândeascã, sã respecte reguli de comportament, sã
se apere de pericole, sã colaboreze cu alþi copii sau cu oameni mai în vârstã;
– de-a lungul timpului, copilãria a fost influenþatã de locul ºi data naºterii,
de posibilitãþile de trai ale familiei, de dragostea pãrinþilor ºi de nivelul de
pregãtire pentru viaþã al acestora;
– fiecare om trebuie sã cunoascã istoria propriei familii, sã tragã învãþãminte
din felul cum trãiau copiii în trecut ºi cum trãiesc în zilele noastre.

• Copilãria de ieri DICÞIONAR

– se referã la perioada de început din viaþa
pã­rinþilor, a bunicilor ºi a strãbunicilor noºtri; mer­­­­­  copilãrie – perioada din
viaþa omului de la naºtere
gând înapoi în timp, este bine sã tragem învã­ pânã la 12-13 ani
þãminte ºi din viaþa copiilor care au trãit cu sute  educaþie – dezvoltarea
sau mii de ani în urmã; sãnãtoasã a corpului, a
– acum sute de ani lipsurile materiale, bolile, minþii ºi învãþarea regulilor
rãzboaiele provocau moartea timpurie a copiilor; de bunã purtare faþã de
– de multe ori, în familiile celor sãraci, copiii ceilalþi oameni
 meserie – ocupaþie
începeau munca de la 5-6 ani, aceºtia ajutându-ºi fãcutã cu pricepere
pãrinþii în gospodãrie ori la muncile câmpului  ucenic – cel care învaþã
(participau la cules, la semãnat, la îngrijirea vitelor o meserie
etc.);
– învãþãtura de carte nu era principala preocupare pentru majoritatea copiilor,
deoarece trebuinþele zilnice le micºorau posibilitatea de a merge la ºcoalã;
– pãrinþii aveau grijã de educaþia copiilor ºi cele mai multe meserii se
transmiteau din generaþie în generaþie;
– ºtiutorii de carte proveneau îndeosebi din rândul familiilor bogate care îºi
permiteau sã-i înveþe pe copii scrisul, cititul, socotitul, muzica, dansul, limbile
strãine, pregãtirea militarã;
– între anii 1800-1840, în Anglia mulþi copii erau folosiþi ca ucenici în
fabrici ºi uzine, ori în atelierele meºteºugarilor, timp de peste 10 ore pe zi, pri-
mind salarii foarte mici;
– bucuriile copiilor de atunci erau puþine: ei asistau la sãrbãtorile comunitãþii
locale, unde învãþau sã respecte tradiþiile satului ºi înþelepciunea bãtrânilor;
– jucãriile erau puþine, iar timpul de joacã redus; mingea, pãpuºa,
cãruciorul, diferite obiecte din lemn ºi pãmânt erau cel mai des folosite.
22
 • Copilãria de azi
– aºa cum se poate observa, în prezent copilãria este mult schimbatã faþã
de trecut;
– încã din primii ani de viaþã copilul se bucurã de condiþii de trai ºi de
curãþenie mai bune, atât la oraºe, cât ºi la sate;
– pãrinþii le acordã copiilor multã grijã ºi dragoste;
– posibilitãþile de viaþã ale familiei au crescut, iar cei mai mulþi copii nu
muncesc nici dupã terminarea studiilor obligatorii;
– accesul la educaþie al copiilor este asigurat gratuit pe baza unor ºanse
egale de reuºitã;
– timpul liber este petrecut astfel încât fiecare sã se bucure de anii copilãriei:
jocuri pe calculator, citit, practicarea unor sporturi ºi a unor jocuri, vizionarea
de filme, ascultarea de muzicã, desenul;
– de asemenea, în zilele noastre se practicã plimbãrile pe jos, cu bicicleta,
excursii departe de casã (în alte þãri), vacanþe la munte ºi la mare, în mediul
rural etc.;
– copiii reprezintã lumea viitorului ºi de aceea au fost stabilite, prin documente
internaþionale, cele mai importante drepturi ale lor: dreptul la viaþã, la protecþie,
la o familie, la joacã, la învãþãturã, la libera exprimare, la ocrotire împotriva
violenþei, la îngrijire medicalã ºi altele, studiate mai amãnunþit la educaþie civicã.

ªtiaþi cã… ?
 Unul din jocurile preferate ale copiilor din Roma, acum peste 2000 de
ani era jocul cu nucile. Mai multe nuci erau aºezate în ºir pe pãmânt, apoi o nucã
era rostogolitã peste celelalte de pe un plan înclinat. Nuca din ºir atinsã de cea
rostogolitã era câºtigatã de copil.
 În 1994 au murit, în fiecare zi, peste 35 000 de copii, în toatã lumea,
din cauza sãrãciei ºi a distrugerii (a infectãrii) naturii înconjurãtoare.

Evaluare şi activităţi

1. Discutaþi cu colegii despre copilãria bunicilor, având în vedere:

– activitatea lor la ºcoalã;
– cum se jucau.
2. Alegeþi din reviste sau de pe Internet imagini despre viaþa copiilor în trecut.

23
 3. Organizaþi-vã pe grupe, apoi notaþi care sunt
PORTOFOLIU
drepturile ºi obligaþiile voastre ca elevi ai ºcolii.
 Realizaþi un porto-
4. Precizaþi douã asemãnãri ºi douã deosebiri foliu despre activitatea
dintre copilãria de ieri ºi cea de azi. UNICEF în România ºi
în lume. Folosiþi infor-
5. Argumentaþi de ce familia ºi ºcoala se ocupã
maþii de la ºcoalã, din
de educaþia copiilor. ziare, reviste, de pe In­
6. Realizaþi o compunere despre felul cum ternet sau de la Palatul
Copiilor.
vã petreceþi sfârºitul de sãptãmânã sau una dintre
vacanþele ºcolare.
7. Precizaþi o cauzã a neînþelegerilor dintre
copii ºi propuneþi o soluþie posibilã.
8. Enumeraþi:
– trei reguli de igienã personalã;
– trei reguli de comportament în relaþiile
cu alþi copii sau cu adulþii.
9. Comentaþi proverbul: „Copiii – cinstea
pãrinþilor, pãrinþii – lauda copiilor.“
10. Analizaþi imaginea alãturatã ºi expri­
maþi-vã pãrerea despre înfãþiºarea ºi comportarea
ucenicilor (modul lor de a acþiona).
11. Observaþi imaginile ºi precizaþi:
– ce jocuri practicau copiii în secolul XIV;
– cum învãþau copiii români în urmã cu peste 150 de ani.

Leagănul Jocul cu ghiulele

Copii învăţând la începutul secolului al XIX-lea

24
 5. POPOARE DE IERI ªI DE AZI

5.1. POPOARE DE IERI

A. DACO-GEÞII

Daco-geþii erau un singur popor ºi vorbeau

aceeaºi limbã. Erau numiþi geþi de cãtre greci ºi
daci de cãtre romani.
Aºezare: în spaþiul mãrginit de Munþii
Carpaþi, fluviul Dunãrea ºi Marea Neagrã, în
þinuturile României de astãzi.
Ocupaþii:
 agriculturã
• cultivarea plantelor: grâu, mei, orz, secarã,
linte, viþã-de-vie, pomi fructiferi;
• creºterea animalelor, albinãritul, pescuitul;
 meºteºuguri: olãrit, prelucrarea metalelor
(unelte, arme, podoabe).
DICÞIONAR
 rege – conducãtor al unui
teritoriu locuit de oameni de
acelaºi neam, aceeaºi limbã
vorbitã ºi aceeaºi religie
 sol – trimis, vestitor, adu-
cãtor de informaþii, ºtiri
 trib – mai multe familii în-
rudite care aveau un ºef ales
 zeu (divinitate) – fiinþã
cu puteri supranaturale (su­
praome­neºti, peste puterile
omului)

Locuinþe:
– case din lemn ºi lut (pãmânt) la câmpie;
– case din lemn ºi piatrã la munte;
– cetãþi cu ziduri din lemn, piatrã, pãmânt.
Brăţară de aur dacică
Îmbrãcãminte:
– asemãnãtoare cu portul popular românesc de azi:
• bãrbaþii – cãmaºã din pânzã groasã peste pantalonii strânºi pe picior;
• femeile – cãmaºã lungã, cu mânecã scurtã;
– pe cap o broboadã sau o maramã care acoperea pãrul fãcut coc.
– iarna – cojoace, mantale.
Încãlþãminte: – opinci.

Obiceiuri:
– îmbrãcãmintea era împodobitã de cusãturi înflorate;
– armele, porþile caselor ºi vasele de lut aveau multe desene, sculpturi ºi
ornamente diverse;
– oamenii de rând purtau barbã, capul descoperit ºi pãrul lung, cu plete;

25
 – cei bogaþi aveau pe cap o cãciuliþã din lânã pentru a se deosebi de sãraci;
– dacii se credeau nemuritori ºi mergeau la luptã cu mult curaj;
– la rãzboi purtau un steag ce avea forma unui ºarpe cu cap de lup, deoarece
credeau cã strãmoºul lor era acest animal;
– morþii erau arºi sau îngropaþi.

Culturã:
– preoþii ºi slujitorii de pe lângã rege au învãþat scrierea greacã ºi latinã;
– dacii aveau cunoºtinþe despre plante ºi medicinã, dar ºi despre mersul
stelelor ºi influenþa lor asupra omului;
– erau buni meºteºugari – fãceau arme, unelte, podoabe, cetãþi, drumuri
pietruite, conducte pentru apã, vase de lut (ceramicã).

Religie:
– dacii credeau în mai mulþi zei, însã zeul cel mai important al lor era
Zalmoxis;
– marele preot era omul cel mai important dupã rege;
– o datã la cinci ani dacii ucideau un om pentru a-l trimite ca sol la Zal-
moxis în semn de cinstire.

Conducãtori:
– organizaþi în triburi numeroase, dacii alegeau conducãtor un rege;
– regele Burebista a unit în anul 82 î.Hr. toate triburile dacilor, formând o
stãpânire întinsã ºi de temut în regiunea Dunãrii ºi la sud de acest mare curs de apã;
– mai târziu, pe un teritoriu mai mic, dacii se vor face vestiþi în timpul
regelui Decebal, care ºi-a apãrat patria în faþa armatelor romane conduse de
împãratul Traian.

ªtiaþi cã… ?
 Dacii îºi închipuiau cã Zalmoxis este cerul senin, luminos. De aceea
trãgeau cu sãgeþile spre cer ca sã îndepãrteze furtuna, norii ºi sã-l ajute pe zeu.
 Înainte de luptã dacii beau apã din Dunãre, pentru cã ei credeau cã apa
aceasta era sfântã.
 Din limba vorbitã de strãmoºii noºtri daci s-au pãstrat pânã azi puþine
cuvinte, printre care: Argeº, Olt, Mureº, Someº, Criº, Drobeta, Apulum, Napoca.

26
 Evaluare şi activităţi

1. Alcãtuiþi propoziþii cu cuvintele „rege“, PORTOFOLIU

„trib“, „zei“.
 Colecþionaþi ilustraþii,
imagini despre cetãþi,
2. Vizitaþi muzeul istoric cel mai apropiat.
despre arme ºi podoa­
Notaþi (reþineþi) ce dovezi din vremea dacilor aþi be sau despre vase de
vãzut. lut din vremea dacilor.

3. Completaþi folosind cuvinte potrivite:

a) Cea mai importantã divinitate a dacilor era ................................ .
b) Primul conducãtor care a unit toate triburile dacilor a fost ............. .
c) În luptã dacii purtau ................................ .

4. Ce importanþã au dacii pentru noi, românii?

5. Alegeþi varianta corectã.

Printre ocupaþiile principale ale dacilor se
numãra:
a) agricultura b) navigaþia c) comerþul

6. Precizaþi ce obiceiuri de înmormântare

practicau dacii.

7. Realizaþi o scurtã compunere despre felul

de viaþã al dacilor.

8. Cãutaþi ºi descoperiþi la bibliotecã, în alte

manuale sau pe Internet, informaþii suplimentare
despre Burebista ºi Decebal. Portretul lui Decebal

9. Citiþi cu atenþie textul de mai jos:

„Ajungând în fruntea neamului sãu, care era
istovit de rãzboaie dese, getul Burebista i-a înãlþat
atât de mult prin exerciþii, abþinere de la vin ºi as-
cultare faþã de porunci încât, la câþiva ani a fãurit
un stat puternic ºi a supus geþilor cea mai mare
parte din populaþiile vecine. Ba încã a ajuns sã
fie temut ºi de romani.“ (Strabon, „Geografia“).
Alegeþi din text fragmentul care aratã cele
mai importante merite ale lui Burebista. Arme folosite de daci

27
 B. ROMANII

Aºezare:
– în þara numitã astãzi Italia;
– numele lor vine de la oraºul Roma, înfiin­þat
(potrivit legendei) în anul 753 î.Hr. de Romulus.

Ocupaþii:
Lupoaica şi gemenii
– agricultura ºi creºterea animalelor; Romulus şi Remus
– meºteºugurile: în lemn, fier, aramã;
– comerþul pe uscat ºi pe mare;
DICÞIONAR
– treptat ºi rãzboiul a devenit o preocupare
din dorinþa de avere ºi de glorie.  altar – locul unde stã pre­
otul în templu (bisericã)
Locuinþe:  imperator – comandant-
– pânã la marile cuceriri romane casele erau ºef al armatei; apoi „împãrat“
– conducãtor al unui imperiu
simple, cu o singurã camerã ºi cu mobilier puþin;  imperiu – teritoriu întins,
– aveau mereu aproape un bazin cu apã; condus de un împãrat ºi care
– mai târziu, dupã marile cuceriri, romanii era obþinut prin cucerirea
au fãcut case mari ºi frumoase (numite „vile“), altor popoare
apoi bãi publice, temple, conducte de apã;  judecãtor – cel care
stabileºte cine are dreptate
– în fiecare locuinþã construiau un spaþiu  picturã – priceperea de a
special pentru altar, unde se rugau la zei. desena frumos
 sculpturã – priceperea de
Îmbrãcãminte: a ciopli frumos în piatrã, lemn
– bãrbaþii purtau o togã din lânã, adicã o sau os
mantie lungã ºi largã; sub togã aveau o tunicã;  templu – construcþie unde
– femeile purtau, peste tunicã, o rochie se fãceau rugãciunile cãtre
zei (un fel de bisericã azi)
lungã strânsã la mijloc cu o centurã.  tunicã – (aici) hainã sim­
plã, fãrã mâneci, purtatã pe
Încãlþãminte: dedesubt
– sandale; alteori stãteau în picioarele goale.  togã – haina lungã a ro­
manilor purtatã peste tunicã
Obiceiuri:
– cercetau organele animalelor tãiate ºi zborul pãsãrilor, încercând sã ghi-
ceascã viitorul;
– se îngrijeau de aspectul lor general ºi de curãþenia corpului;
– sute de ani au dus o viaþã ordonatã, simplã, cu respect faþã de pãrinþi,
patrie ºi zei;
– în familie tatãl era stãpânul casei, preot ºi judecãtor; mama se ocupa cu
educaþia copiilor, crescându-i cu respect ºi fricã faþã de zei;

28
 – în fiecare casã ardea focul nestins în cinstea strãmoºilor;
– în istoria timpurie a romanilor soldaþii erau disciplinaþi, viteji ºi rezistenþi.

Culturã:
– limba vorbitã de romani era limba latinã;
– au construit cu pricepere oraºe, drumuri, poduri, bãi publice;
– influenþaþi de alte popoare, au îndrãgit literatura, sculptura, pictura,
muzica ºi construcþiile frumoase;
– au cucerit multe þãri, formând cel mai întins imperiu care a existat
vreodatã;
– peste tot, în teritoriile cucerite, au rãspândit limba latinã, ordine ºi mo-
dele de comportament;
– au încurajat învãþãtura, agricultura, meºteºugurile ºi comerþul.

Religie:
– romanii credeau în mai mulþi zei;
– gândeau cã viaþa oamenilor este hotãrâtã de zei; în cinstea lor fãceau
rugãciuni ºi le aduceau daruri;
– de la popoarele cucerite au preluat zei cãrora le-au dat nume romane;
– stãpânul zeilor era Jupiter – zeul cerului, al trãsnetului; Junona – zeiþa
cãsãtoriei, a familiei; Minerva – zeiþa înþelepciunii; Marte – zeul rãzboiului;
Fortuna – zeiþa destinului ºi a norocului; Venus – zeiþa frumuseþii ºi a dragostei.

Conducãtori:
– primul rege al Romei a fost Romulus;
– alþi mari conducãtori au fost: Cezar, Octavian Augustus ºi Traian;
– în timpul lui Octavian s-a nãscut, în Imperiul Roman, Iisus Hristos;
– funcþia de împãrat însemna comandant suprem (cel mai mare) al armatei;
– în timpul împãratului Traian, romanii au cucerit Dacia, patria strãmoºilor
noºtri.

Alte informaþii:
– romanii au fost, pentru mult timp în istorie, cea mai mare putere a lumii vechi;
– în cele din urmã Imperiul Roman s-a desfiinþat din cauza atacurilor unor
popoare atrase de bogãþiile ºi de frumuseþile de pe cuprinsul sãu;
– peste tot romanii au rãspândit (în perioada lor de glorie) ordine, disciplinã,
viaþã simplã ºi respect faþã de faptele înaintaºilor;
– romanii sunt strãmoºii noºtri ºi ai altor popoare europene care au la baza
formãrii limbii lor, limba latinã.

29
 ªtiaþi cã… ?
 Zeiþa istoriei la romani se numea „Clio“, fiind preluatã
de la greci.
 Simbolul oraºului Roma era o lupoaicã împreunã cu doi
copii gemeni, Romulus ºi Remus, cei care au înfiinþat oraºul.
 Conducãtorul roman Cezar, dupã o victorie uºoarã ºi
rapidã contra duºmanilor, a trimis o scrisoare la Roma, formatã
din trei cuvinte: „Veni, vidi, vici.“ (Am venit, am vãzut, am în-
vins.) – în limba latinã.
 Cuvântul „carmen“, devenit nume de fatã, înseamnã, în Clio – muza
limba latinã, „cântec“, „poezie“. istoriei

Evaluare şi activităţi
1. Cãutaþi, în muzeul istoric din apropiere, obiecte care au aparþinut ro-
manilor. Descrieþi-le.
2. Completaþi folosind cuvinte potrivite:
a) Dacia a fost cuceritã de împãratul roman .......................... .
b) Cel care a înfiinþat oraºul Roma a fost .............................. .
c) Îmbrãcãmintea tradiþionalã a romanilor se numea ......................... .
3. Comparaþi, în grupuri de 2-4 elevi, modul
de viaþã al dacilor cu cel al romanilor. PORTOFOLIU
4. Numiþi trei zei ai romanilor.  Realizaþi o colecþie de
imagini din Roma de ieri
5. Ce importanþã au romanii pentru unele ºi de azi.
popoare europene de azi?  Descoperiþi informaþii
despre cucerirea Daciei
6. Precizaþi: de cãtre romani ºi nota-
a) douã obiceiuri romane; þi-le într-o fiºã de lecþie.
b) douã aspecte ale culturii romane.
7. Realizaþi o compunere despre felul de viaþã al romanilor.
8. Precizaþi o cauzã a desfiinþãrii Imperiului Roman.
9. Menþionaþi douã urmãri ale cuceririlor fãcute de romani.
10. Notaþi douã însuºiri deosebite ale romanilor ºi argumentaþi alegerea
fãcutã.

30
 11. Descrieþi imaginile urmãtoare (îmbrãcãminte, activitãþi, comporta-
mente).

Grammaticus (învăţătorul) cu elevii săi (secolul II d.Hr.)

Augustus ţine un discurs Arme romane

lorica galea

galea – cască de metal

lorica – platoşă de piele întărită cu metal

scutum – scut
gladius
pilum – suliţă
pilum
scutum gladius – spadă scurtă

Legionar
roman

31
 C. GRECII

Aºezare:
– în þara numitã ºi azi Grecia, din sud-estul
Europei;
– vechii locuitori se numeau „eleni“, iar þara
lor „Elada“, denumiri pãstrate ºi astãzi;
– au reprezentat cel mai vechi popor euro­
pean.
Ocupaþii:
– agricultura (cereale, mãslini, viþa-de-vie)
ºi creºterea animalelor;
– meºteºugurile, comerþul pe uscat ºi pe mare;
– pescuitul ºi navigaþia;
– vasele de lut, vinul ºi uleiul de mãsline
erau schimbate pe grâu, aur ºi mirodenii.
Locuinþe:
– oamenii de rând aveau locuinþe simple,
fãcute din lemn ºi pãmânt;
– mai târziu, cei bogaþi au construit locuinþe
cu camere mai multe, cu o curte interioarã ºi cu
multe statui.
Îmbrãcãminte:
– era confecþionatã dintr-o singurã þesãturã îndoitã ºi strânsã la mijloc cu
1-2 cordoane;
– acest fel de îmbrãcãminte simplã se fãcea ºi se îmbrãca foarte repede.
DICÞIONAR
 civilizaþie – nivel de dez-
voltare culturalã a unui popor
 culturã – tot ceea ce a
creat omul pentru a trãi (unel­
te, arme, locuinþe, îmbrãcã-
minte) ºi a se bucura de
frumos ºi de cunoaºtere
(literaturã, teatru, muzicã,
ºtiinþe, picturã, sculpturã)
 democraþie – formã de
conducere în care poporul
participã la rezolvarea pro­
blemelor cetãþii
 erou – persoanã care se
face cunoscutã prin curaj,
pricepere, credinþã, fapte
importante pentru þarã
 sacrificiu – uciderea de
animale în cinstea zeilor, ca
dar pentru ei
 statuie – sculpturã (ciopli-
turã) în lemn, în piatrã sau în
alt material, reprezentând în
general fiinþe

Obiceiuri:
– bãrbaþii erau plecaþi aproape toatã ziua de acasã ºi lucrau în ateliere
meºteºugãreºti, navigau pe mare, fãceau comerþ ori participau la discuþii despre
conducerea oraºelor;
– femeile se pricepeau la toate treburile de pe lângã casã: þesut, pregãtirea
hranei, îngrijirea copiilor, rugãciuni cãtre zei;
– casele, de obicei, nu aveau geamuri la ferestre, iar pereþii erau foarte subþiri;
– în cinstea zeilor se desfãºurau sãrbãtori (festivaluri) ºi întreceri sportive;
– una dintre acestea se practicã ºi astãzi sub denumirea de „Jocuri olim-
pice“, organizatã din 4 în 4 ani.

32
 Culturã:
– reprezintã tot ce au fãcut oamenii mai frumos ºi mai folositor pentru ca
viaþa lor sã fie mai bunã;
– grecii au construit oraºe-cetãþi conduse de cei bogaþi; aceºtia erau cei care
îºi alegeau un rege;
– cele mai importante oraºe-cetãþi erau Atena ºi Sparta;
– la Atena, în timpul conducãtorului Pericle s-a înfiinþat „democraþia“ pentru
prima datã în istorie; aceasta însemna cã poporul participã la conducerea cetãþii
(în limba greacã, „demos“ înseamnã „popor“);
– pentru a trãi mai bine ºi în libertate vechii greci au înfiinþat oraºe în jurul
Mãrii Mediterane ºi al Mãrii Negre (ºi chiar pe malul românesc al acesteia);
– grecii au avut realizãri importante în literaturã, picturã, sculpturã, istorie,
geografie, matematicã ºi medicinã;
– tot ei au nãscocit teatrul ºi un alfabet din care provine alfabetul etrusc,
care a dat naºtere ºi alfabetului latin, pe care noi îl folosim astãzi;
– prin realizãrile lor culturale, grecii au creat întâia mare civilizaþie din
Europa.
Religie:
– vechii greci credeau cã zeii locuiesc pe muntele Olimp ºi cã, deºi aceºtia
au puteri foarte mari ºi sunt nemuritori, se aseamãnã oamenilor ºi se amestecã
în viaþa acestora;
– în cinstea zeilor s-au construit temple, altare ºi se aduceau sacrificii.
Conducãtori:
– în lupta pentru pãstrarea libertãþii s-a fãcut vestit Miltiade, care a câºtigat
lupta contra persanilor la Maraton;
– un alt conducãtor a fost regele spartan Leonida care, luptând cu persanii,
a murit ca un erou la Termopile, împreunã cu alþi 300 de spartani;
– Pericle – conducãtorul Atenei – a înfiinþat democraþia, un model de
conducere a cetãþii.

ªtiaþi cã… ?
 Pãrintele istoriei este socotit învãþatul grec Herodot.
 Sculptorul grec Fidias a realizat „Statuia lui Zeus“ din Olimpia, cunos-
cutã ca una dintre cele ºapte minuni ale lumii vechi.
 În Sparta copilul slab, plângãcios, bolnãvicios ori capricios era aruncat
într-o prãpastie. Spartanii credeau cã numai copiii puternici, sãnãtoºi ºi disci-
plinaþi trebuie lãsaþi în viaþã.
 Locurile sfinte închinate zeilor greci aveau, de obicei, ºi „oracole“ adicã
locuri de unde grecii credeau cã pot afla viitorul ºi pot primi diferite sfaturi de la zei.

33
 Evaluare şi activităţi
1. Menþionaþi trei ocupaþii ale vechilor greci.
2. Numiþi douã aspecte importante ce aparþin culturii greceºti.
3. Alcãtuiþi varianta corectã:
• Negustorii greci vindeau: PORTOFOLIU
a) grâu b) ulei de mãsline c) aur  Alcãtuiþi fiºe separate
cu informaþii despre:
4. Completaþi spaþiile punctate: Pericle; democraþie;
Leonida.
a) Democraþie înseamnã ............................. .
b) Cele mai importante oraºe greceºti erau .................................. .
5. Realizaþi o scurtã compunere despre felul de viaþã al vechilor greci.
6. Observaþi imaginile de mai jos ºi reþineþi ce reprezintã ele. Faceþi apoi
o scurtã descriere a lor ºi cãutaþi informaþii suplimentare (despre personaje ºi
activitãþi).

Aratul şi semănatul

Ostaşi greci Culesul măslinelor

Pericle Femei torcând

34
 D. GALII

DICÞIONAR
Aºezare:
– în Europa de Vest, pe teritoriul Franþei  druizi – preoþii galilor
de astãzi;  galoromani – poporul re­
– patria lor, Galia, era numitã ºi „þara pãdu- zultat din convieþuirea galilor
cu romanii. Galii au învãþat
rilor“ (erau foarte multe pãduri în aceastã þarã).
limba latinã, obiceiurile ºi
modul de viaþã al romanilor
Ocupaþii: cuceritori
– agricultura ºi creºterea animalelor;
– galii erau buni meºteºugari, cunoºteau roata olarului ºi prelucrarea fierului
(în aceastã privinþã geto-dacii au luat exemplu de la gali);
– fãceau comerþ în toatã Europa ºi în regiuni mai îndepãrtate;
– uneltele, armele ºi podoabele lor erau cunoscute ºi bine apreciate.

Locuinþe:
– colibe din lemn acoperite cu paie;
– lângã casã aveau locuri speciale pentru animale.

Îmbrãcãminte:
– foloseau þesãturi din lânã ºi in;
– bãrbaþii purtau pantaloni largi legaþi cu o centurã, iar femeile rochii lungi
prinse la mijloc;
– peste o tunicã (îmbrãcãminte închisã pânã la gât) purtau o manta mai
lungã din lânã;
– îmbrãcãmintea era vopsitã frumos cu ajutorul plantelor;
– în picioare purtau opinci din piele, asemãnãtoare cu ale þãranilor români
de altãdatã.

Obiceiuri:
– galii erau fãrã fricã, uneori se duceau la luptã fãrã îmbrãcãminte sau
obiecte de protecþie, dorind sã-ºi arate astfel curajul;
– mai târziu ºi-au confecþionat îmbrãcãminte de protecþie pentru corp ºi
coifuri pentru protecþia capului;
– trãiau organizaþi în familii ºi triburi conduse de un ºef care era numit pe
timp de un an;
– la tinerii rãzboinici exista obiceiul sã poarte barbã ºi plete cel puþin pânã
la înfrângerea primului duºman;
– erau preocupaþi mult ºi de curãþenia corpului.

35
 Culturã:
– au creat unelte, arme ºi podoabe deosebite;
– au realizat obiecte din sticlã coloratã;
– carele lor aveau roþile înconjurate de cercuri din fier, pentru a împiedica
distrugerea rapidã a lemnului;
– au inventat sãpunul (cuvântul latin „sapo“ este de origine galicã);
– cetãþile lor erau apãrate de ziduri din lemn ºi din piatrã, aveau ºanþuri ºi
valuri de pãmânt împotriva duºmanilor;
– totuºi, galii nu erau preocupaþi de scriere ºi de construcþia marilor aºezãri
omeneºti.
Religie:
– galii credeau în mai mulþi zei;
– considerau cã pãmântul, munþii, apele, cerul sunt conduse de zeitãþi;
– preoþii galilor se numeau „druizi“, erau foarte respectaþi, ºtiau carte ºi
aveau datoria sã le lase urmaºilor istoria galilor;
– faptele înaintaºilor se transmiteau îndeosebi prin viu grai; de aceea, tre-
buia ca o mulþime de obiceiuri, reguli ºi poveºti despre strãmoºi sã fie memorate.
Conducãtori:
– în secolul al IV-lea î.Hr. ºeful galilor, Brenus, a jefuit cumplit Roma;
– cel mai vestit ºef al galilor a fost însã Vercingetorix, care a rezistat peste
opt ani de zile împotriva generalului roman Cezar;
– învins dupã atacul cetãþii Alesia – Vercingetorix s-a predat lui Cezar ºi
a murit în închisoare la Roma.
Alte informaþii:
– Galia a fost cuceritã de romani;
– din convieþuirea galilor cu romanii se va forma poporul galoroman (acest
fapt este asemãnãtor cu formarea poporului dacoroman dupã cucerirea Daciei
de cãtre Traian).

ªtiaþi cã… ?
 Oraºul Paris, capitala Franþei de astãzi, a fost înfiinþat de un trib al
galilor numit „parisii“.
 În religia celþilor (galilor) taurul, cerbul, calul ºi alte animale erau foarte
respectate. Porcul mistreþ era simbolul vitejiei în luptã.
 Crucea cu braþe egale închisã (înscrisã) într-un cerc este de origine
celticã (galicã).
 De la celþi (gali) provine ºi numele oraºului românesc Galaþi, ca dovadã
cã galii au ajuns ºi pe teritoriul patriei noastre.

36
 Evaluare şi activităţi

1. Precizaþi douã activitãþi în care galii s-au dovedit foarte pricepuþi.

2. Alegeþi douã aspecte care v-au plãcut mai mult ºi douã aspecte pe care
le preþuiþi mai puþin din felul de viaþã al galilor.
3. Folosiþi în enunþuri cuvintele „druizi“, „triburi“, „galoromani“.
4. Priviþi imaginile de mai jos ºi menþionaþi ce legãturã existã între ele.

Cezar Vercingetorix
5. Observaþi imaginile de mai jos ºi ce reprezintã ele, apoi precizaþi ce
importanþã au.

Crucea celtică Bijuterii celtice

Ţăran gal Statuetă celtică

Vase galice

37
 E. SLAVII

Aºezare: DICÞIONAR
– veniþi din Asia, s-au aºezat în centrul ºi
 bordei – locuinþã îngropatã
în rãsãritul Europei, unde astãzi se aflã Cehia, puþin în pãmânt ºi acoperitã
Slovacia, Polonia, Rusia ºi Ucraina; cu pãmânt ºi paie; casã foarte
– mai târziu, în jurul anului 500, s-au sãracã
deplasat spre sud ºi apus, ba chiar pe actualul  duhuri – fiinþe vãzute sau
nevãzute care pot aduce
teritoriu al României. binele sau rãul prin puterile lor
 jupan, cneaz – conducã-
Ocupaþii: tori ai unor comunitãþi umane
– cultivarea cerealelor (grâu, mei, orz, de pe un anumit teritoriu
 stat – þara ºi forma de con­
ovãz) ºi creºterea animalelor; ducere a unui popor
– alte ocupaþii – vânãtoarea, pescuitul ºi  þar – împãratul ruºilor
prelucrarea metalelor;
– ºtiau sã facã unelte, arme, podoabe ºi diferite obiecte din lemn, metale
sau din pielea animalelor.

Locuinþe:
– cãsuþe mici din lemn ºi paie, cu obiecte puþine în interior;
– mai multe cãsuþe sãrãcãcioase (bordeie) se adunau la un loc, fiind apãrate
de un ºanþ adânc ºi de un val de pãmânt.

Îmbrãcãminte:
– era determinatã de temperaturile reci ºi de mulþimea apelor lângã care locuiau;
– slavii foloseau þesãturi de in, cânepã, lânã;
– blana animalelor era folositã, de asemenea, pentru îmbrãcãminte;
– pe cap aveau cãciuli de blanã, iar în picioare opinci din piele.

Obiceiuri:
– slavii trãiau în familii numeroase care aveau un strãmoº comun; uneori,
în aceeaºi familie se aflau în acelaºi timp strãbunicul ºi strãnepotul;
– comunitãþile omeneºti de pe un teritoriu erau conduse de un cneaz sau
jupan, ajutat de Sfatul Bãtrânilor înþelepþi ºi buni;
– obiºnuiau sã atace teritoriile vecine ºi se aºezau acolo unde gãseau con-
diþii bune de viaþã;
– în drumul lor au ajuns ºi pe teritoriul de azi al României, unde au con-
tribuit la formarea poporului român ºi a limbii române.

38
 Culturã:
– la început, creaþiile lor materiale erau legate numai de traiul zilnic;
– treptat au cunoscut cultura Imperiului Roman de Rãsãrit (Bizantin), de
unde luau podoabe, unelte ºi modele de viaþã;
– în secolul al IX-lea, învãþaþii Chiril ºi Metodiu au creat alfabetul chirilic,
folosit ºi astãzi de ruºi, bulgari, sârbi;
– începând cu secolul al XI-lea, în oraºul Moscova s-a construit, treptat,
o cetate din lemn ºi piatrã numitã Kremlin; astãzi, aici stau conducãtorii Rusiei.

Religie:
– la început, slavii credeau în mai mulþi zei;
– credeau ºi în duhuri, despre care spuneau cã pot face ºi bine ºi rãu oame-
nilor ºi de aceea trebuie îmblânzite prin daruri ºi sacrificii;
– din Imperiul Roman de Rãsãrit au adoptat religia creºtinã, cu puþin înainte
de anul 1000.

Conducãtori:
– mult timp, slavii au stat sub ocupaþia mongolilor (tãtarilor);
– dupã anul 1500, slavii au înfiinþat un stat puternic în frunte cu Ivan
al IV-lea cel Groaznic, care ºi-a luat titlul de þar (adicã împãrat);
– un alt conducãtor a fost Petru cel Mare; el a înfrumuseþat þara dupã mo-
delul statelor din apusul Europei ºi a schimbat unele obiceiuri vechi ale ruºilor;
– tot Petru cel Mare a poruncit sã se construiascã un oraº nou numit Sankt
Petersburg, care a fost capitalã a Imperiului Rus timp de 200 de ani, pânã în 1918.

ªtiaþi cã… ?
 Românii au convieþuit cu slavii ºi au luat de la ei modele de organizare
ºi de conducere a comunitãþilor umane.
 Din limba slavilor s-au pãstrat în limba românã multe cuvinte. De exem-
plu: Bistriþa (râul repede), Râmnicul (râul cu peºte), Slatina (apa sãratã), Radu
(cel vesel, bucuros), Dan (dãruitul), rai, iad, prostie, steag, voinic.
 Dansul popular „sârba“ este preluat de români de la slavii de sud (sârbii,
croaþii, slovenii, bulgarii).

39
 Evaluare şi activităţi

1. Menþionaþi cum erau organizaþi slavii.

2. Precizaþi ocupaþiile principale ale slavilor.

3. Numiþi trei popoare de azi, de origine slavã.

4. Completaþi spaþiile libere:

a) Primul þar al slavilor a fost .......................... .
b) Alfabetul chirilic a fost inventat de .......................... .
c) Oraºul Sankt Petersburg a fost construit din porunca lui ......................
.................. .

5. De ce credeþi cã vechii slavi respectau Sfatul Bãtrânilor?

6. Arãtaþi importanþa slavilor pentru poporul român.

7. Alcãtuiþi un enunþ istoric folosind termenii „stat“, „þar“, „luptã“.

8. Observaþi imaginile de mai jos. Faceþi o scurtã descriere a lor ºi formulaþi

propria pãrere despre ele.

Kremlin Costume slave (după o frescă din

biserica Sfânta Sofia din Kiev – secolul al XI-lea)

40
 F. TURCII

Aºezare:
– veniþi din Asia Centralã, s-au stabilit la DICÞIONAR
marginea Imperiului Roman de Rãsãrit (Bizan-
 caftan – hainã lungã, la
tin), aproape de Turcia de astãzi; turci, împodobitã cu fir de aur
– treptat au cucerit noi teritorii ºi au înfiinþat ºi mãtase
un imperiu ce se întindea în Europa, Asia ºi Africa.  moschee – loc de rugã-
ciune pentru musulmani
Ocupaþii:
(asemãnãtor ca funcþie cu
– la început erau mai mult crescãtori de biserica)
animale ºi vânãtori;  minaret – turn înalt cu
– mai târziu au început sã cultive pãmântul; vârf ascuþit, alãturat unei
– erau meºteri pricepuþi în confecþionarea moschei, de unde preoþii mu­
armelor ºi a podoabelor din fier, aramã, aur, argint. sulmani cheamã credincioºii
la rugãciune
Locuinþe:  religie islamicã – credinþa
– colibe (bordeie) din lemn ºi piei de animale; într-un Dumnezeu numit Allah,
– în interior, mobilier puþin: mese mici ºi înfiinþatã de Mahomed în se­
joase, scãunele, perne pe jos, covoare pe jos ºi colul al VII-lea
 sultan (padiºah) – împã-
pe pereþi;
ratul turcilor
– dupã ce au cucerit alte popoare, cei bogaþi  tui – un fel de steag fãcut
ºi-au construit palate cu multe camere ºi frumos din 2-3 cozi albe de cal, îm­
împodobite, având în centru o fântânã sau un pletite frumos
bazin.  turban – o bucatã lungã de
stofã sau pânzã înfãºuratã în
Îmbrãcãminte: jurul capului
– purtau pantaloni largi din stofã coloratã
peste care aveau o cãmaºã din pânzã albã;
– cei bogaþi se îmbrãcau cu o hainã lungã împodobitã cu fir de aur ºi
mãtase numitã „caftan“;
– în picioare aveau papuci din piele sau pânzã în culorile roºu, galben,
negru.
Obiceiuri:
– la marile sãrbãtori, una dintre bãuturile preferate era laptele prins, de iapã;
– arcul ºi sãgeata aveau o preþuire mare deoarece arcul însemna, pentru
ei, superioritatea, stãpânirea, iar sãgeata era semnul supunerii, al celui învins;
– unele grupuri de turci aveau ca semn al lor chipuri de lup, vultur, leu,
luna sau tigrul, socotind cã pot avea ºi ei însuºirile acestora;
– apoi au ales alte semne prin care se deosebeau între ei ca putere, funcþie
ºi avere, semne fãcute din coadã de cal ºi numite „tui“; tuiul simboliza forþa,
puterea: cine avea mai multe tuiuri, era mai puternic, mai important.

41
 Culturã:
– turcii s-au dovedit pricepuþi în privinþa construcþiilor ºi au ridicat moschei,
poduri, spitale, ºcoli;
– în ºcoli se învãþa limba maternã, istoria, medicina, geografia, formarea
ºi mersul stelelor;
– au desenat ºi hãrþi de mare valoare.

Religie:
– mult timp turcii au crezut în forþele naturii (de exemplu: Cerul Divin);
– au îmbrãþiºat chiar ºi creºtinismul;
– dupã 1300, conducãtorul lor, Osman (sau Otman), i-a obligat sã treacã
la religia islamicã (sau mahomedanã).

Conducãtori:
– cel care a unit triburile turcilor în jurul anului 1300 a fost conducãtorul
Osman, care ºi-a luat titlul de „sultan“ (împãrat); dupã numele sãu, turcii au mai
fost denumiþi ºi osmanlâi sau otomani;
– în 1453, sultanul Mahomed al II-lea, la 21 de ani, a cucerit oraºul
Constantinopol, capitala Imperiului Roman de Rãsãrit; oraºul a primit numele
de Istanbul ºi a devenit capitala Imperiului Otoman;
– cea mai mare întindere ºi putere au avut turcii în timpul sultanului Soli-
man cel Mare („Magnificul“), când turcii stãpâneau popoare din Europa, Asia
ºi Africa.

Alte informaþii:
– în 1683 turcii au fost înfrânþi de austrieci, când au vrut sã cucereascã
Viena ºi de atunci puterea lor a slãbit;
– în 1922 Imperiul Otoman s-a desfiinþat;
– românii ºi alte popoare creºtine au luptat contra turcilor sute de ani; une-
ori au plãtit tribut turcilor sume de bani, aur, alteori le-au provocat înfrângeri;
– teritoriul Dobrogei noastre a stat peste 400 de ani sub stãpânirea turcilor;
ºi astãzi locuiesc aici comunitãþi de turci ºi de tãtari care îºi pãstreazã limba,
obiceiurile ºi religia;
– convieþuind cu românii, turcii au lãsat urme în limba noastrã, în obiceiuri,
muzicã ºi îmbrãcãminte.

ªtiaþi cã… ?
 Din limba turcilor s-au pãstrat în limba românã multe cuvinte: bacºiº,
cafea, duºman, ghiozdan, bairam, basma, halva, tutun, Teleorman, ciorbã,
sarmale, tiptil, papuc ºi altele.

42
  În primii ani ai Imperiului Otoman, când sultanul murea, unul dintre
bãieþii acestuia îi urma la tron. Acesta îºi elimina toþi fraþii, ca sã fie sigur cã va
conduce liniºtit, fãrã vreo ameninþare din partea lor.
 Dupã ce au folosit un timp arme de foc, soldaþii turci au început sã con-
sidere cã lupta cu acestea este incorectã ºi lipsitã de curaj. Ei gândeau cã lupta
cinstitã se poartã cu sabia, cu suliþa (lancea), arcul ºi sãgeata.

Evaluare şi activităţi

1. Enumeraþi douã ocupaþii ale turcilor. PORTOFOLIU

 Realizaþi o fiºã de
2. Numiþi sultanul care a înfiinþat statul otoman. prezentare a oraºului
Istanbul.
3. Cum a devenit statul otoman un mare imperiu?

4. Precizaþi douã aspecte din obiceiurile ºi cultura turcilor.

5. Cum se numea oraºul Istanbul înainte de venirea turcilor?

6. Ordonaþi cronologic principalele momente din istoria turcilor.

7. Discutaþi cu colegii ºi pãrinþii despre înþelesul cuvintelor turceºti din

limba românã ºi urmãrile lor în viaþa zilnicã.

8. Observaþi imaginea alãturatã.

• Descrieþi moscheea folosind cuvintele: mãreþie, pricepere, credinþã.

Sfânta Sofia

43
 • Formulaþi propria pãrere despre înfã­
þi­ºarea ºi comportamentul sultanului Soliman
Magnificul.

• Comentaþi imaginile urmãtoare.

Soliman Magnificul

Un paşă Paşa Mehmet Ali

Ostaşi de rând şi căpetenii militare otomane

44
 5.2. POPOARE DE AZI

A. ROMÂNII

Aºezare:
– în sud-estul Europei;
– în zona geograficã prin care trec Munþii
Carpaþi, fluviul Dunãrea ºi Marea Neagrã.
Origine:
– strãmoºii românilor sunt dacii ºi romanii;
– din convieþuirea dacilor cu romanii a re­
zultat populaþia daco-romanã ce vorbea limba
latinã popularã;
– peste daco-romani au venit populaþii mi-
gratoare, care au ajutat la procesul de formare a
poporului român; slavii au contribuit cel mai mult
la încheierea procesului de formare a poporului
român ºi a limbii române în secolul al VIII-lea.
DICÞIONAR
 Dragobete – sãrbãtoare
popularã a românilor, repre-
zentând ziua îndrãgostiþilor;
este serbatã pe 24 februarie
 încondeiere – pictarea cu
motive tradiþionale a ouãlor
de Paºti
 Paparuda – joc popular
izvorât din credinþa cã aduce
ploaia atunci când e secetã
 tipografie – locul unde se
scriu litere, desene cu aju­
torul unor maºini speciale
 toleranþã – îngãduinþã,
bunãvoinþã faþã de ideile sau
comportarea altora

Tradiþii, obiceiuri, sãrbãtori:

– ocupaþiile tradiþionale ale românilor au fost agricultura (cultivau grâu,
orz, mei, ovãz, varzã, ceapã, usturoi) ºi creºterea animalelor;
– alte ocupaþii: vânãtoarea, pescuitul, cultivarea viþei-de-vie ºi creºterea
albinelor;
– practicau olãritul, prelucrarea fierului ºi a lemnului;
– în vechime aveau colibe din lemn ºi pãmânt, acoperite cu paie;
– treptat au construit case din lemn ºi pãmânt, cu temelie din piatrã;
– cei bogaþi ºi-au ridicat case din cãrãmidã cu multe încãperi ºi mobilier
frumos lucrat;
– îmbrãcãmintea þãranilor – pantaloni strâmþi din lânã, numiþi „iþari“, peste
care purtau o cãmaºã de in sau de cânepã;
– cei bogaþi purtau pantaloni strânºi pe picior, haine colorate, cojoace cu
þesãturi împodobite de motive populare (flori, linii de toate formele);
– domnitorii aveau pe cap coroane cu pietre preþioase, ceilalþi purtând
cãciuli din blanã;
– în picioare, þãranii aveau opinci din piele, iar cei bogaþi cizme;
– duminica ºi la sãrbãtorile religioase românii se întâlneau la bisericã;
– în costume tradiþionale (populare) bãieþii ºi fetele participau la horã;

45
 – de Crãciun, de Anul Nou, de Boboteazã, de Paºti aveau loc activitãþi
prin care oamenii încercau sã aducã o bucurie în viaþa lor: colindele, Sorcova,
tãierea porcului, Pluguºorul, sfinþirea apelor, vopsirea (încondeierea) ouãlor;
– existau ºi zile speciale în care acordau o mare atenþie unor evenimente
din familie: nunta, botezul ºi înmormântarea;
– Dragobetele era sãrbãtoarea tinerilor îndrãgostiþi, iar Paparuda – un joc
pentru a chema ploaia ºi pentru ca recolta sã fie bogatã;
– poporul a pãstrat povestiri, legende ºi obiceiuri pline de înþelepciune;
– pe lângã biserici ºi mãnãstiri s-au înfiinþat primele ºcoli, ateliere artistice
ºi tipografii;
– bisericile erau lucrate îngrijit, frumos împodobite în interior ºi în exterior;
– la oraºe s-au construit pieþe, fântâni, strãzi pietruite, spitale ºi ziduri de
apãrare;
– dupã ce au venit echipe de actori din Europa, ºi românii au înfiinþat astfel
de grupuri care mergeau prin sate ºi oraºe;
– scrierile erau în limbile latinã, greacã ºi slavonã;
– lucrãrile scrise erau ornamentate cu desene frumoase ºi colorate;
– ca religie, cei mai mulþi români erau creºtini ortodocºi;
– ei au dovedit toleranþã faþã de alte credinþe;
– în Dobrogea trãiau turcii musulmani (islamici), iar în Transilvania, alãturi
de români, trãiau ungurii ºi saºii (germanici) de religie creºtinã catolicã;
– vreme îndelungatã românii au luptat pentru a-ºi apãra þara în faþa celor
care doreau sã punã stãpânire pe bogãþiile ºi pe frumuseþile ei;
– printre marii conducãtori ai românilor trebuie amintiþi Mircea cel Bãtrân,
Iancu de Hunedoara, Vlad Þepeº, ªtefan cel Mare, Mihai Viteazul;
– prin lupta lor, românii s-au fãcut cunoscuþi ca apãrãtori ai creºtinãtãþii în
aceastã parte a Europei.

ªtiaþi cã… ?
 De sãrbãtoarea numitã Dragobete bãieþii ºi fetele fãceau glume unii pe
seama altora. Tot atunci ei se legau fraþi sau surori de cruce ºi îºi fãceau promi-
siuni de sinceritate ºi de ajutor pânã la moarte.
 La jocul Paparuda cântecul era însoþit de stropirea cu apã ºi bãtutul
palmelor. Acestea semnificau tunetele ºi ploaia ce trebuiau sã vinã.
 Pe Muntele Gãina, în Transilvania, se organizeazã ºi astãzi „Târgul de
fete“.

46
 Sã reþinem !

În România, alãturi de români trãiesc ºi alte comunitãþi mai mici (mino­

ritãþi) din alte popoare: maghiari (unguri), romi, germani, ucraineni, ruºi, evrei,
turci, greci, polonezi, armeni. Cu aceºtia românii au convieþuit ºi le-au respectat
credinþele, obiceiurile, limba vorbitã.
Cunoaºterea istoriei românilor ºi a minoritãþilor din România este o condiþie
principalã a înþelegerii ºi a bunei convieþuiri.

Evaluare şi activităţi
1. Ce informaþii vã oferã urmãtoarele versuri:
„Paparudã, rudã Sã dea nouã ploi
Ogoarele udã Sã creascã spicul
Ploile sã curgã Înalt cât plopul
Fãrã de mãsurã Bobul de grânã
Cu gãleata, leata. Cât un fus de lânã
Peste toatã gloata ªi s-aveþi parte
De joi pânã joi Numai de bucate.“

2. Menþionaþi ce dansuri populare cu­

noaº­teþi.

3. Ce semnificaþie are dãruirea unui mãr­

þiºor?

4. Realizaþi o compunere despre felul cum Paparuda (1905)

petreceþi Crãciunul ºi Anul Nou.

5. De ce la Paºti se vopsesc ouãle în culoarea roºie?

6. Adunaþi obiecte ale meºterilor populari ºi alcãtuiþi un mic muzeu (ex-

poziþie) în ºcoalã.

7. Precizaþi trei instrumente ale muzicii populare româneºti.

8. Observaþi imaginile urmãtoare:

– La ce activitãþi sau obiceiuri se referã ele?
– Formulaþi propria pãrere despre aspectul, înfãþiºarea, comportamentul
celor prezentate.

47
 Casă din gospodăria pomicolă,
zona Dâmboviţa
Ceramică populară din România

„Car cu boi“ – Nicolae Grigorescu Sorcova

Costume populare – Maramureş Hora de la Aninoasa

Colindători

48
 B. FRANCEZII

Aºezare:
DICÞIONAR
– în apusul Europei, pe teritoriul Galiei de
altãdatã.  Bastilia – fortãreaþã re­
galã, închisoare de stat din
Origine: Paris
– strãmoºii francezilor sunt galii ºi romanii;  castel – locuinþã a celor
– din convieþuirea galilor cu romanii a re­­ bogaþi ºi puternici, înconjuratã
zultat populaþia galoromanã ce vorbea limba de ziduri groase, ºanþuri de
apãrare, iar în interior cu
latinã popularã; încãperi multe, unele de
– peste galoromani au venit francii, de formã rotundã
neam germanic ºi au contribuit la terminarea  dreptate – tot ce este cin­
procesului de formare a poporului francez ºi a stit, corect; ce meritã fiecare
limbii franceze în jurul anului 800. om dupã vorbele ºi faptele
sale
Tradiþii, obiceiuri, sãrbãtori:  industrie – totalitatea
– ocupaþiile principale ale francezilor de ope­­raþiunilor prin care bogã­
astãzi sunt agricultura ºi industria; þiile naturale sunt schim­
– alãturi de cultivarea cerealelor ºi creºterea bate în lucruri folositoare
vieþii: unelte, hranã, podoabe,
animalelor, un loc însemnat îl are ºi viticultura îmbrãcãminte, materiale de
(creºterea viþei-de-vie), domeniu în care Franþa construcþie
ocupã unul dintre primele locuri din lume;  libertate – situaþia când
– francezii sunt mari producãtori ºi consu- un om nu este slujitorul (ser­
vitorul) altuia ºi hotãrãºte
matori de brânzeturi;
singur ce face cu viaþa sa
– totdeauna francezii au fost iubitori de
frumos, de dreptate ºi de libertate;
– timp de sute de ani, Franþa a fost un regat mare ºi puternic;
– pentru întâietate în Europa, francezii s-au luptat îndeosebi cu englezii
ºi cu germanii;
– sãrbãtoarea naþionalã a Franþei este ziua de 14 iulie, în amintirea datei
de 14 iulie 1789 când a fost cuceritã Bastilia; acesta a fost un semn cã puterea
regelui nu mai era totalã ºi cã ea trebuia sã se bazeze pe reprezentanþii poporului;
– un simbol (semn deosebit, propriu unei þãri) al Franþei este ºi „cocoºul
galic“, care înseamnã pentru francezi curaj, energie, îngâmfare, protecþie, noroc
ºi credinþã;
– Franþa este renumitã prin numeroase castele, adicã locurile unde oamenii
bogaþi ºi puternici stãteau împreunã cu familia ºi cu slujitorii lor;
– castelele ºi palatele din Franþa sunt astãzi motive de atracþie pentru mi-
lioane de oameni care le viziteazã;
– capitala Franþei este Paris, oraº înfiinþat de tribul galilor numit parisii;

49
 Conducãtori:
– primul conducãtor important a fost Clovis care, în secolul al V-lea, a unit
triburile francilor din Galia ºi le-a obligat sã accepte religia creºtinã;
– mai târziu, un alt conducãtor (Carol cel Mare) a înfiinþat un imperiu al
francilor care cuprindea centrul ºi apusul Europei (secolul al IX-lea);
– în jurul anului 1800 a fost înfiinþat ºi primul imperiu al francezilor, con-
dus de Napoleon I Bonaparte. Acesta a cucerit, pentru scurt timp, aproape toatã
Europa ºi a fãcut schimbãri importante în organizarea ºi conducerea Europei;
– tot în Franþa se aflã palatul Versailles, construit de regele Ludovic
al XIV-lea, supranumit „Regele Soare“ datoritã strãlucirii (bogãþiei în aur) de
la curtea sa.

Influenþe asupra românilor:

– îndeosebi dupã anul 1800 românii au vrut sã ajungã la nivelul locuitorilor
din þãrile dezvoltate din punct de vedere cultural, luându-i pe francezi ca model;
– tinerii români învãþau limba francezã cu profesori particulari ori mergeau
în Franþa la studii ºi se întorceau în þarã cu idei noi;
– mulþi scriitori, pictori, sculptori ºi muzicieni români au învãþat ori ºi-au
desfãºurat o parte din activitate în Franþa;
– francezii i-au ajutat pe români în momente importante ale istoriei, cum
a fost unirea Moldovei cu Muntenia, ori Primul Rãzboi Mondial;
– ne apropie de francezi originea latinã ºi aceeaºi dorinþã de libertate,
dreptate ºi pace.

ªtiaþi cã… ?
 Din limba francezã avem multe cuvinte în limba românã: ºampanie,
cochetã, ºosea, ºosete, baterie, supã, savarinã, creion, trotuar, bluzã, brichetã
ºi altele.
 Dupã înlãturarea regelui în 1789, francezii au creat un document numit
„Declaraþia drepturilor omului ºi ale cetãþeanului“ ale cãrui idei cãlãuzitoare se
aflã ºi astãzi în Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului.
 Dupã 1850, la Paris era la modã o fustã lungã ºi largã, în formã de
clopot. Materialul se aºeza pe arcuri subþiri de oþel, iar fusta, numitã crinolinã,
semãna cu o colivie.
 La începutul secolului XX oraºul Bucureºti era numit „Micul Paris“
datoritã influenþelor franceze care se vedeau peste tot.

50
 Evaluare şi activităţi
1. Precizaþi dacã enunþul este adevãrat (A) sau fals (F).
a) Francezii de azi sunt urmaºii galilor din vechime.
b) Triburile francilor au fost unite pentru prima datã de Carol cel Mare.
c) Palatul cel mai strãlucitor al francezilor a fost construit în timpul lui
Napoleon Bonaparte.
2. Cum explicaþi stãpânirea francezã asupra Europei în primii ani dupã
1800?
3. Ordonaþi conducãtorii: Carol cel Mare, Napoleon, Clovis.
4. Menþionaþi douã influenþe ale francezilor asupra românilor.
5. Unde, când ºi cum s-au format poporul francez ºi limba francezã?
6. Observaþi imaginea alãturatã.
a) Spuneþi ce gândiþi despre înfãþiºarea, vârsta ºi
comportamentul personajelor.
b) Credeþi cã avem asemenea situaþii ºi în România?

Copii în costume regionale

(Bretagne)

7. Descrieþi imaginile de mai jos. Existã vreun aspect plãcut, interesant?

Motivaþi rãspunsul.

Castelul Pierrefonds

Castelul Rambouillet Corabia (Ludovic al XV-lea)

51
 C. GERMANII

Aºezare:
– în Europa Centralã; DICÞIONAR
– în afarã de þara lor (Germania), mai locu-  hidromel – bãuturã din
iesc în Austria, în România ºi în alte þãri. miere ºi apã

Istorie, tradiþii, obiceiuri, sãrbãtori:

– în vechime, ocupaþiile tradiþionale erau agricultura, vânãtoarea ºi meº­
te­ºugurile;
– treptat au devenit buni negustori ºi constructori de oraºe;
– aveau triburi numeroase, erau buni navigatori ºi luptãtori;
– germanii au fost primii (erau de asemenea ºi cei mai numeroºi) care au
atacat Imperiul Roman de Apus ºi au contribuit la dispariþia acestuia;
– în secolul al X-lea au înfiinþat primul lor imperiu, numit Sfântul Imperiu
Roman de neam german, condus de Otto I;
– pânã la 1870, douã state germane au luptat pentru a obþine primul loc
în Imperiu;
– Prusia a învins Austria ºi a format al doilea Imperiu German;
– a existat ºi al treilea Imperiu German, dupã 1930, care a dorit stãpânirea
germanilor în toatã lumea, fapt ce a provocat un rãzboi cu suferinþe foarte mari
pentru omenire;
– astãzi, germanii reuniþi într-un singur stat formeazã o þarã mare ºi puter-
nicã;
– oraºe principale: Berlin, München, Bonn, Frankfurt;
– germanii au avut totdeauna un puternic simþ al proprietãþii asupra pã­
mântului; la moartea tatãlui, fiul cel mai mare trebuia sã le plãteascã fraþilor o
despãgubire;
– femeile nu aveau drept de moºtenire, adicã de a stãpâni ceva de la pãrinþi
sau rude;
– fiecare rãzboinic îºi fãcea rost de arme singur;
– dintre triburile germane, cei mai temuþi ºi plini de cruzime erau francii
ºi longobarzii;
– fãceau bere din orz ºi puneau coada-ºoricelului pentru a-i da un gust
puþin amãrui;
– berea ºi hidromelul erau bãute mai ales la sãrbãtori, care se terminau
deseori cu certuri din cauza bãuturii;
– de la germani s-au descoperit cele mai vechi costume (bãrbãteºti sau
femeieºti) din lume;

52
 – în vechime, germanii, prin înfãþiºarea ºi felul lor de luptã, au trezit ad-
miraþie, dar ºi teamã;
– la cãsãtorie exista ºi obiceiul numit „furtul miresei“, iar tânãrul trebuia
sã-i dea tatãlui fetei bani sau arme ºi animale;
– femeile participau uneori la luptã ºi cunoºteau acþiunea vindecãtoare a
plantelor medicinale;
– în poveºtile germane, unele personaje imaginare – piticii – aveau un rol
deosebit; ei trãiau sub pãmânt ºi lucrau arme ºi unelte foarte bune;
– în jurul anului 1000 triburile germane ale „vikingilor“ au descoperit
America, dar s-au întors în urma luptelor cu bãºtinaºii.

Germanii din România:

– au fost aduºi în Transilvania de regele maghiar (ungur) Andrei al II-lea,
pentru a dezvolta meºteºugurile ºi comerþul; ei ºi-au îndeplinit foarte bine acest rol;
– germanii din România (saºii sau nemþii) au înfiinþat oraºele Sibiu, Braºov,
Mediaº, Sighiºoara, Piatra Neamþ;
– comunitãþi germane sunt ºi în Banat (ºvabii);
– de Crãciun, germanii obiºnuiesc sã ardã un butuc, având credinþa cã le
aduce noroc ºi cã înlãturã toate relele prin foc; tot atunci ei obiºnuiesc sã facã o
coroniþã de brad cu patru lumânãri; se aprinde câte o lumânare în fiecare dintre
cele patru duminici înainte de Crãciun; sãrbãtoarea se numeºte Advent, adicã
perioada dinainte de venirea lui Iisus Hristos pe lume (în limba latinã, adventus
înseamnã „sosire apropiatã“);
– convieþuirea germanilor cu românii a dus la influenþe reciproce: germanii
au adus ordine, responsabilitate ºi grija pentru lucrul bine fãcut;
– alãturi de români, ei au contribuit la apãrarea ºi la dezvoltarea locurilor
unde s-au aºezat.

ªtiaþi cã… ?
 De la tribul german al vizigoþilor, în România a rãmas „tezaurul de la
Pietroasa“ cu unelte ºi alte obiecte din aur ºi pietre preþioase.
 Din limba germanã se pãstreazã în limba românã cuvintele: hamburger,
fiþuicã, ºurub, ºpriþ, ºmecher ºi altele.
 Grupul german al cavalerilor teutoni (niºte cãlugãri-ostaºi) s-a aºezat
în jurul Braºovului, unde a construit cetãþile Codlea ºi Feldioara.

53
 Evaluare şi activităţi
1. Menþionaþi douã ocupaþii ale vechilor germani.
2. Prezentaþi urmãrile convieþuirii românilor cu germanii.
3. Explicaþi de ce au fost aduºi germanii în Transilvania.
4. Priviþi imaginile alãturate.

Grup de ţărani germani Cavaler german

Ce activitãþi reprezintã aceste imagini? Descrieþi înfãþiºarea personajelor.
5. Prezentaþi douã obiceiuri ale germanilor de ieri ºi de azi.
6. Ordonaþi cronologic evenimentele ºi puneþi literele
în ordinea corespunzãtoare.
a) primul Imperiu German;
b) aºezarea saºilor în Transilvania; Împărat german
c) vikingii descoperã America. (secolul XIII)

7. Observaþi imaginile:

München azi
Ce legãturã credeþi cã existã între imaginea din trecut (împãrat german din
secolul XIII) ºi imaginea din prezent (parcuri, pieþe publice)?
Formulaþi 1-2 enunþuri folosind termenii: ordine, comunitate, conducãtori,
dezvoltare.

54
 D. UNGURII

Aºezare:
– la vest de România, între fluviul Dunãrea DICÞIONAR
ºi râul Tisa;  ceardaº – dans popular
– în vechime, câmpia unde se aflã astãzi maghiar
þara lor se numea Panonia.  husar – luptãtor cãlare în
armata ungureascã
Istorie, tradiþii, obiceiuri, sãrbãtori:  paºalâc – teritoriu cucerit
de turci ºi condus de un paºã
– ungurii (maghiarii) au venit din Asia
 secui – populaþie asemã-
Centralã în secolul al IX-lea; nãtoare cu ungurii
– s-au aºezat în Câmpia Panonicã;  ungureascã – dans po-
– se ocupau cu: agricultura, creºterea vitelor,pular maghiar
meºteºugurile ºi comerþul;
– în anul 1000 au acceptat religia creºtinã în timpul primului lor rege,
ªtefan I;
– au cucerit Transilvania ºi Banatul în urma unor lupte grele cu românii
de aici;
– au încercat noi cuceriri spre vest, dar au fost înfrânþi de germani;
– dupã cucerirea Transilvaniei, i-au adus aici pe secui ºi pe saºi (germani)
ca sã apere graniþele, sã dezvolte meºteºugurile ºi comerþul;
– în secolul al XV-lea deþineau o mare putere în timpul regelui Matei
Corvin;
– în secolul al XVI-lea cea mai mare parte a Ungariei a devenit paºalâc
turcesc, apoi a cunoscut stãpânirea austriacã a familiei Habsburg;
– în 1918 s-a refãcut Ungaria liberã;
– religia ungurilor este creºtinã, în forma catolicã, dar existã printre ma-
ghiari ºi protestanþi ºi ortodocºi;
– capitala Ungariei este oraºul Budapesta, aºezat pe fluviul Dunãrea;
– în ziua de 20 august ungurii îl sãrbãtoresc pe Sfântul ªtefan, regele care
i-a obligat sã treacã la religia creºtinã;
– cel mai cunoscut dans popular al ungurilor se numeºte „ceardaº“ ºi este
un fel de horã alcãtuitã din douã pãrþi: una se joacã mai încet, iar a doua din ce
în ce mai repede;
– un alt dans popular este „ungureanul“ (ungureasca);
– costumele lor populare, ca ºi la alte popoare, aratã priceperea ºi gustul
pentru frumos, pentru tot ce meritã sã fie pãstrat de la înaintaºi.

55
 Ungurii în România:
– dupã cucerirea Transilvaniei, ei au trecut la organizarea teritoriului dupã
modelul þãrilor din apusul Europei;
– timp de sute de ani, românii ºi ungurii au muncit ºi au luptat împreunã
pentru o viaþã mai bunã sau împotriva duºmanilor;
– astãzi ungurii reprezintã o minoritate importantã din România, alãturi
de germani, ruºi, romi, turci, sârbi ºi bulgari;
– trãind alãturi, românii ºi ungurii s-au influenþat reciproc în limba vorbitã,
în felul de viaþã, în portul popular, în muzicã ºi în construcþia caselor;
– ungurii din România se bucurã de aceleaºi drepturi ca ºi românii: au
ºcoli, facultãþi, teatre în limba lor ºi au reprezentanþi unguri la conducerea unor
localitãþi ºi chiar a þãrii;
– ungurii au o grijã deosebitã pentru pãstrarea culturii, a limbii ºi a obi-
ceiurilor;
– împreunã putem face în aºa fel încât România sã fie mai bine apreciatã
în Europa ºi în întreaga lume.

ªtiaþi cã… ?
 Din limba maghiarã (a ungurilor) se pãstreazã în limba românã cuvin-
tele: oraº, heleºteu, Bacãu, cizmã.
 „Gulaºul“ este o mâncare specific ungureascã: un fel de tocanã de
carne cu cartofi sau cu gãluºte de fãinã; „papricaºul“ – gãluºte de fãinã cu boia
de ardei roºu.
 Românul Iancu de Hunedoara a fost guvernator al Ungariei, iar fiul sãu,
Matei Corvin, a ajuns regele Ungariei.

Evaluare şi activităţi

1. De unde au venit ungurii? Unde s-au aºezat?

2. Menþionaþi anul creºtinãrii ungurilor ºi numele conducãtorului lor în

acel moment.

3. Alegeþi rãspunsul corect:

• Capitala Ungariei este:
a) Panonia b) Budapesta c) Debreþin (Debrecen)

56
 • Dupã cucerirea Transilvaniei, ungurii i-au aºezat la graniþã pe:
a) maghiari b) români c) secui

4. Care este rezultatul convieþuirii românilor cu ungurii?

5. Observaþi imaginile de mai jos. Descrieþi activitãþile ºi înfãþiºarea per-

sonajelor.

Husar Ţăran la semănat (secolul XV)

E. RUªII, SÂRBII, BULGARII ªI ROMII

RUªII:
– fac parte din grupul slavilor de rãsãrit;
– locuiesc în partea de nord-est a Europei, alãturi de ucraineni (slavi ºi ei);
– în secolul al IX-lea au înfiinþat un stat numit Rusia, cu capitala la Kiev;
– s-au creºtinat în secolul al X-lea, în timpul cneazului Vladimir;
– prin cucerirea de noi teritorii au format un stat puternic în secolele XV-XVI,
numit Marele Cnezat al Moscovei; acesta a avut legãturi ºi cu Moldova condusã
de ªtefan cel Mare;
– în timpul împãraþilor („þarilor“) Petru I cel Mare ºi Ecaterina a II-a, Rusia
s-a dezvoltat ºi s-a modernizat intens;
– Petru cel Mare a înfiinþat oraºul Sankt Petersburg, dupã modelul Europei
de Apus;
– un obicei al vechilor ruºi era ºi faptul cã se închinau unor zeitãþi feminine
care întruchipau râurile, lacurile, pãdurile, câmpiile ºi norii; acestea erau numite
„rusalce“ ºi amintirea lor s-a pãstrat în povestirile populare;
– datoritã legãturilor cu românii, unele cuvinte ºi obiceiuri ale ruºilor au
pãtruns ºi la noi;

57
 – o parte din ruºi, pescari din tatã în fiu, s-au aºezat în regiunea Deltei
Dunãrii ºi au luat numele de „lipoveni“;
– dansul popular cel mai cunoscut al ruºilor este numit „kazaciok“;
– de-a lungul istoriei, românii ºi ruºii au luptat împreunã contra turcilor;
– dupã Primul Rãzboi Mondial, în 1917,
în Rusia au venit la putere comuniºtii; aceºtia au DICÞIONAR
influenþat felul de conducere ºi de viaþã al multor  comuniºti – cei care
popoare din Europa, inclusiv al românilor; do­reau înlocuirea proprie­
tãþii private cu proprietatea
– capitala Rusiei este oraºul Moscova; comunã
– astãzi Rusia este una dintre þãrile cele mai
mari ºi mai puternice din lume.

SÂRBII:
– fac parte din grupa slavilor de sud;
– trãiesc, în principal, în Serbia, Muntenegru, dar ºi în Bosnia ºi Herþegovina;
– mult timp au trãit în comunitãþi asemãnãtoare unor familii mari, cu copii,
nepoþi ºi strãnepoþi;
– religia lor este creºtin-ortodoxã;
– au avut relaþii de colaborare ºi de prietenie cu românii, luptând împreunã
contra turcilor;
– la noi în þarã s-au aºezat mai mult în Banat, la graniþa cu Serbia;
– capitala þãrii este oraºul Belgrad;
– sârbii folosesc un calendar religios cu douã sãptãmâni mai în urmã faþã
de cel al românilor;
– dansul lor popular, „sârba“, a fost preluat ºi de români;
– la sãrbãtorile de iarnã, ei împart cadouri numai de Sfântul Nicolae,
ocrotitorul copiilor ºi mai puþin la Crãciun.

BULGARII:
– sunt aºezaþi în sudul Dunãrii;
– fac parte din grupa slavilor de sud;
– pãstreazã numele ultimului grup de migratori, veniþi pe actualul teritoriu
în secolul al VII-lea, din Asia Centralã;
– limba vorbitã este de origine slavã, cu influenþe din limba rusã, greacã
ºi latinã;
– alãturi de români au luptat împotriva turcilor ºi mult timp au fost sub
ocupaþia otomanilor;
– cei mai mulþi locuitori ai Bulgariei sunt de religie creºtin-ortodoxã;

58
 – în România, bulgarii s-au aºezat în partea de sud a þãrii, lângã fluviul Dunãrea;
– conducãtorii lor se numeau þari, ca ºi la ruºi;
– bulgarii sunt cunoscuþi cã fac un parfum de trandafiri deosebit; în prima
duminicã din luna iunie la ei se desfãºoarã Festivalul Trandafirilor, însoþit de
cântece ºi dansuri populare;
– capitala þãrii este oraºul Sofia;
– Bulgaria ºi România au depus eforturi însemnate pentru a se alãtura
þãrilor avansate care formeazã astãzi Uniunea Europeanã.

ROMII:
– rom este un cuvânt vechi al limbii romani, care înseamnã „om“;
– romii sunt de origine indianã ºi au început sã migreze spre vest între
secolele al III-lea – al XI-lea;
– prima atestare documentarã a romilor în spaþiul românesc dateazã din
1385, când domnitorul Þãrii Româneºti, Dan I, dãruieºte Mãnãstirii Tismana
40 de sãlaºe de „aþigani“;
– la sosirea lor în Þãrile Române erau oameni liberi, apoi au fost înrobiþi;
– robia a fost desfiinþatã în secolul al XIX-lea;
– romii au avut un rol important în economia Þãrilor Române;
– regimul comunist a ignorat existenþa romilor, iar ei n-au mai fost recu­­
noscuþi ca naþionalitate conlocuitoare;
– în 1989, romii au participat la manifestaþiile împotriva regimului represiv
al lui Ceauºescu;
– dupã 1989 au apãrut mai multe partide ale romilor; s-a accentuat mi­­­
grarea lor spre vestul Europei;
– 8 Aprilie este Ziua internaþionalã a romilor;
– simbolurile naþiunii rome sunt: steagul, imnul internaþional al romilor
„Gelem, Gelem“, alfabetul standard al limbii romani.

ªtiaþi cã… ?
 Ruºii, sârbii ºi bulgarii i-au influenþat pe români în privinþa ocupaþiilor,
a limbii vorbite, a obiceiurilor, a credinþelor ºi a felului de organizare ºi de con-
ducere a comunitãþilor locale.
 Numele oraºului Belgrad, capitala Serbiei, înseamnã în limba slavã
„Cetatea Albã“.

59
  Slavii de sud ºi de rãsãrit au contribuit la formarea poporului român ºi
a limbii române.
 În familia tradiþionalã de romi, tinerii trebuie sã cearã permisiunea de
la cei mai bãtrâni pentru a putea vorbi.
 Copiii romi le pot spune pãrinþilor pe nume, li se pot adresa cu „mã“,
„bãiete“, „fato“, „frate“.
 În cultura tradiþionalã romã existã un pahar special, transmis din tatã în
fiu, numit „taxtaj“, simbol al unitãþii familiei ºi al autoritãþii, care se foloseºte
în cadrul obiceiurilor de cãsãtorie ºi la masa de împãcare.
 Barbu Lãutaru s-a întâlnit cu Franz Liszt; alþi lãutari au fost: Fãnicã
Luca, Grigoraº Dinicu, Fãrâmiþã Lambru, Ion Onoriu.

Evaluare şi activităţi
1. Precizaþi unde sunt situaþi ruºii, sârbii, bulgarii ºi romii.

2. Numiþi capitalele de azi ale Rusiei, Serbiei ºi Bulgariei.

3. De ce românii, ruºii, bulgarii, sârbii ºi romii au trãit în bunã înþelegere?

4. Unde s-au aºezat, pe teritoriul României, ruºii, sârbii, bulgarii ºi romii?

5. Menþionaþi un aspect din viaþa românilor preluat de la ruºi, sârbi, bul-

gari sau romi.

6. Observaþi imaginile de mai jos.

Palatul lui Petru cel Mare Varna – centrul oraşului

• Ce aspecte reprezintã imaginile?

• Unde se aflã fiecare dintre oraºele prezentate?
• De ce credeþi cã trebuie sã învãþãm ceva despre istoria ruºilor, a sârbilor,
a bulgarilor ºi a romilor?

60
 6. CUNOAªTEREA LUMII PRIN CÃLÃTORI

A. MARCO POLO

Cine a fost? DICÞIONAR

– primul mare cãlãtor spre o lume mai puþin  han – conducãtor al mon­
cunoscutã; golilor
– cãlãtor veneþian în China.  întâietate – putere, re­
nume înaintea celorlalþi
Când a trãit?
– în secolele al XIII-lea ºi al XIV-lea (1254-1324).

Unde a cãlãtorit?
– în 1271 a plecat într-o cãlãtorie în Asia Centralã;
– dupã cinci ani, trecând prin multe þãri ºi înfruntând numeroase primejdii,
a ajuns în China;
– a rãmas aici timp de 15 ani, la curtea marelui han Kubilai;
– acesta l-a trimis, cu diferite porunci, în þãrile apropiate Chinei;
– astfel a cunoscut mai bine Persia, India ºi þãrile din sud-estul Asiei;
– a fost impresionat de puterea ºi de strãlucirea conducãtorilor, de obice-
iurile oamenilor ºi de frumuseþea locurilor;
– s-a întors în Veneþia natalã unde a participat la rãzboiul acestui oraº cu
Genova, un alt mare oraº cu care se lupta pentru întâietate comercialã ºi maritimã;
– a fost luat prizonier timp de mai mulþi ani ºi aducându-ºi aminte de
locurile vizitate în Asia, i le-a dictat unui prieten din închisoare;
– aºa a apãrut lucrarea lui Marco Polo numitã „Cartea minunilor lumii“.

Importanþa în istorie:
– a fost un deschizãtor de drumuri spre o lume necunoscutã;
– povestirile lui din „Cartea minunilor“ le-au adus europenilor cunoºtinþe
noi despre felul de viaþã al oamenilor din þãrile Orientului (partea de Rãsãrit a
lumii);
– a înfruntat multe pericole pe care le-a învins prin curaj, inteligenþã ºi
voinþã;
– s-a remarcat prin curiozitate ºi muncã neobositã pentru descoperirea de
lucruri noi;
– toate acestea le-a povestit europenilor astfel încât le-a trezit interesul ºi
dorinþa de a porni sã facã marile descoperiri geografice care au urmat;
– în felul acesta Marco Polo a contribuit la dezvoltarea omenirii.

61
 ªtiaþi cã… ?
 Lucrarea „Cartea minunilor“ dictatã de Marco Polo unui scriitor a mai
fost denumitã ºi „Milionul“.
 Înainte cu 50 de ani de cãlãtoria lui Marco Polo în China, mongolii
(tãtarii) conduºi de Ginghis Han au trecut prin foc ºi sabie Asia, jumãtate din
Europa ºi chiar teritoriul României de azi.

Evaluare şi activităţi

1. Menþionaþi trei însuºiri ale lui Marco Polo PORTOFOLIU

care l-au ajutat în cãlãtoria spre China.
 Cãutaþi în biblioteca
2. De ce este importantã „Cartea minunilor ºcolii sau/ºi personalã
informaþii despre Marco
lumii“? Polo sau despre viaþa
po­poarelor pe care le-a
3. Folosiþi atlasul istoric sau geografic ºi întâlnit în cãlãtoriile sale.
urmãriþi cãlãtoria lui Marco Polo în China ºi înapoi.

4. Priviþi cu atenþie imaginea

alãturatã. Consideraþi cã, în jurul
anului 1300, Veneþia era unul dintre
oraºele înfloritoare ale Europei?
Motivaþi rãspunsul.

5. Citiþi textul:
„… erau douãsprezece feluri
de meserii; ºi pentru fiecare meserie
douãsprezece mii de case unde locu-
iau cei care lucrau; ºi într-o casã cel
puþin zece oameni ºi în alta douãzeci ºi
în alta patruzeci. Toþi aceºti oameni nu
sunt meseriaºi, ci lucrãtori care executã ce le comandã meºterul“. (Marco Polo
despre organizarea meºteºugurilor din China)
• Consideraþi cã o astfel de organizare a muncii putea sã realizeze produse
multe ºi ieftine?
• Aveþi jucãrii sau alte obiecte chinezeºti în casã? Ce pãrere aveþi despre ele?

62
 B. CRISTOFOR COLUMB

Cine a fost?
DICÞIONAR
– cãlãtorul care a descoperit America în
anul 1492.  mirodenii – plante folosite
pentru a da mâncãrii un
gust plãcut ºi frumos miro­
Când a trãit? sitor (scorþiºoarã, vanilie,
– în secolele al XV-lea ºi al XVI-lea, între cuiºoare, piper, nucºoarã,
anii 1451-1506. ghimbir etc.)

Unde a cãlãtorit?
– în Marea Mediteranã ºi în Oceanul Atlantic;
– a citit multe cãrþi de istorie, de geografie ºi despre navigaþia pe mare;
– a fost impresionat de povestirile lui Marco Polo ºi de scrierile religioase
care puneau paradisul (raiul) pe pãmânt, undeva în rãsãritul lumii;
– dorinþa lui era sã ajungã în China, Japonia ºi India, þãri bogate în miro-
denii, aur ºi pietre scumpe;
– pentru aceasta el ºi-a propus sã meargã pe un alt drum, necunoscut pânã
atunci, adicã sã navigheze spre vest deoarece, din câte citise el, era convins cã
pãmântul este rotund;
– a gãsit înþelegere la regina Isabela I ºi la regele Ferdinand al Spaniei, care
i-au dat trei corãbii;
– a navigat 70 de zile fãrã sã vadã pãmântul;
– marinarii erau gata sã se rãscoale împotriva lui;
– se considerau pierduþi când, în sfârºit, au ajuns pe o insulã, pe care au
botezat-o „San Salvador“ („Sfântul Salvator“ – în limba spaniolã);
– Columb credea cã a ajuns în India ºi i-a numit pe locuitori indieni, neºtiind
cã descoperise America;
– dornic sã descopere noi teritorii ºi bogãþii, Columb a mai organizat încã
trei cãlãtorii ºi a descoperit alte insule din America Centralã.

Importanþa în istorie:
– cu toate cã nu ºi-a dat seama cã a descoperit un nou continent, Columb
a rãmas în istorie ca navigatorul care a descoperit America, la 12 octombrie 1492;
– la început, teritoriile descoperite s-au numit „Lumea Nouã“ sau „Indiile
Apusene“;
– cel care ºi-a dat seama cã de fapt genovezul Cristofor Columb a desco-
perit un nou continent a fost navigatorul din Florenþa numit Amerigo Vespucci;
dupã numele sãu, noul continent a luat numele de America;

63
 – prin curajul ºi voinþa dovedite în atingerea scopului, cu priceperea lui de
navigator ºi cu marea dorinþã de cunoaºtere, Cristofor Columb a realizat ceva
deosebit: a descoperit noi teritorii care aveau sã schimbe lumea;
– alãturi de bunãtatea ºi de modestia marelui navigator au ajuns în America
invidia, rãutatea ºi lãcomia; cuceritorii spanioli din lumea întreagã vor începe
marea acþiune cunoscutã sub numele de „Goana dupã aur“;
– descoperirea Americii a fost unul dintre evenimentele cele mai impor-
tante din istoria omenirii.

ªtiaþi cã… ?
 Corabia cu care s-au realizat marile descoperiri geografice se numea
„Caravella“ (corabie cu pânze).
 Din America s-au adus în Europa noi plante: cartoful, roºia, porumbul,
tutunul, fasolea ºi cacaua, din care se face ciocolatã.

Evaluare şi activităţi

1. Cine a fost Cristofor Columb?

2. Ce doreau europenii sã obþinã din teritoriile descoperite?

3. Folosiþi atlasul geografic sau istoric ºi urmãriþi drumul parcurs de

Columb din Spania spre America.

4. Menþionaþi douã cauze ºi douã urmãri ale descoperirilor fãcute de

Columb.

5. Alegeþi rãspunsul corect:

• La 12 octombrie 1492 Cristofor
Columb:
a) a fost arestat de marinarii rãsculaþi;
b) a descoperit insula San Salvador
din America;
c) a plecat din Spania spre India.

6. Descrieþi corabia lui Columb din

imaginea alãturatã. Caravela lui Columb

64
 7. Precizaþi ce legãturã existã între personajele din imaginile urmãtoare.

Cristofor Columb Ferdinand de Aragon şi Isabella de Castilia

Amerigo Vespucci

65
 C. FERNANDO MAGELLAN

Cine a fost? DICÞIONAR

– navigator portughez care a fãcut prima
 astrolab – instrument
cãlãtorie în jurul Pãmântului între anii 1519-1522.
folosit pentru a stabili poziþia
Când a trãit? stelelor, dupã care se orien­
– în secolele XV-XVI; tau corãbierii
– între anii 1480-1521.  piraterie – hoþie pe mare

Unde a cãlãtorit?
– deºi nãscut în Portugalia, Magellan a plecat în cãlãtorie din Spania;
– între cele douã þãri, Portugalia ºi Spania, exista o întrecere în lupta pentru
stãpânirea mãrilor ºi a teritoriilor descoperite;
– în 1498, un alt portughez, Vasco da Gama a înconjurat Africa ºi a ajuns
în India;
– Magellan dorea sã ocoleascã America ºi sã ajungã în India;
– el a plecat din Spania cu cinci corãbii, a traversat Oceanul Atlantic spre
sud-vest ºi a ajuns în Oceanul Pacific printr-o strâmtoare numitã azi „Strâmtoarea
Magellan“;
– însoþitorii sãi au suferit de foame, de sete, de arºiþã ºi de frig;
– în strâmtoarea Magellan au întâmpinat valuri puternice, stânci sub apã
ºi ceaþã;
– mulþi marinari au murit din cauza bolilor, a lipsei de hranã ori a luptelor
cu locuitorii insulelor unde au poposit;
– însuºi Magellan a murit într-o luptã cu aceºtia, salvându-i totuºi pe ceilalþi
membri ai echipajului;
– cãlãtoria a fost continuatã de un cãpitan de-al sãu, El Cano;
– dupã aproape trei ani pe mãri ºi oceane, o singurã corabie s-a întors,
venind dinspre Est spre Vest în Spania cu numai 18 oameni din cei 265 care
plecaserã.
Importanþa în istorie:
– lui Magellan i-a revenit meritul de a realiza prima cãlãtorie în jurul
Pãmântului;
– aceastã cãlãtorie a dovedit cã Pãmântul este rotund;
– navigând numai spre Vest, marinarii au ajuns în acelaºi loc de unde au plecat;
– Magellan s-a dovedit un mare navigator, plin de curaj, rãbdãtor în faþa
lipsurilor, bun cunoscãtor al hãrþilor geografice, cu o voinþã de fier, calm ºi
pretenþios la disciplinã;
– ºi-a dat viaþa pentru apãrarea însoþitorilor sãi;

66
 – a condus, în condiþii grele, atât marinari pricepuþi, cât ºi meºteºugari,
amatori de piraterie ºi preoþi, printre ei gãsindu-se: arabi, negri, spanioli, por-
tughezi ºi italieni;
– a pus în valoare toate cuceririle ºtiinþei ºi ale tehnicii din acel timp: hãrþile,
cârma la corãbii, busola, astrolabul;
– de la Magellan înainte, drumul spre India fiind cunoscut, spre apus ºi spre
rãsãrit, va fi folosit pentru aducerea în Europa a multor bogãþii: aur, parfumuri,
mãtase, fildeº ºi, mai ales, mirodenii;
– Magellan a dorit ca lumea sã fie mai bine cunoscutã, le-a dat încredere
altor navigatori, a completat harta Pãmântului ºi a fãcut mai uºoarã comunicarea
între oameni diferiþi.

ªtiaþi cã… ?
 Oprind pentru iernat pe þãrmurile Americii de Sud, marinarii lui
Magellan au nimerit în þinuturile locuite de uriaºii „cu picioare lungi“, numiþi
„patagones“ în limba spaniolã. Aceste locuri se aflã în sudul Argentinei.
 Insulele Mariane din Oceanul Pacific, descoperite de Magellan, au fost
numite „insulele tâlharilor“. Tot aici se aflã cea mai mare adâncime de apã de
pe pãmânt: peste 11 mii de metri.

Evaluare şi activităţi

1. Folosind atlasul istorico-geografic, faceþi înconjurul lumii, descoperind

pe hartã unde se aflã: Spania, Portugalia, Oceanul Atlantic, Cuba, Puerto Rico,
Brazilia, Argentina, Strâmtoarea Magellan, Japonia, Filipine, China, India, Capul
Bunei Speranþe, Insulele Capului Verde ºi Strâmtoarea Gibraltar.

2. Ce ne învaþã cãlãtoria lui Magellan?

3. Menþionaþi trei însuºiri ale lui Magellan.

4. Precizaþi douã realizãri tehnice ºi ºtiinþifice care au favorizat cãlãtoria

lui Magellan.

5. Priviþi imaginile urmãtoare:

• Stabiliþi care este legãtura dintre ele.
• Descrieþi reprezentãrile ºi formulaþi propria pãrere despre ele. Discutaþi
cu alþi colegi impresiile voastre.

67
 Magellan Astrolab

VICTORIA – cea dintâi corabie care a făcut înconjurul lumii

6. De ce sunt mirodeniile atât de cãutate ºi de dorite în marile cãlãtorii

din secolele al XV-lea ºi al XVI-lea?

68
 D. BADEA CÂRÞAN

Cine a fost?
DICÞIONAR
– un þãran din pãrþile Fãgãraºului, care
a cãlãtorit pe jos la Roma sã vadã strãmoºii  patriotism – sentiment de
românilor de pe Columna lui Traian. dragoste faþã de patrie (þarã)
ºi de propriul popor
Când a trãit?
– între anii 1849-1911.
Unde a cãlãtorit?
– din Transilvania la Viena, Budapesta, Paris ºi Roma;
– ocupaþia lui principalã era creºterea oilor, dar s-a arãtat interesat ºi de
învãþãturã;
– a învãþat sã scrie, sã citeascã ºi a fost impresionat mult de istoria românilor;
– pe atunci românii din Transilvania erau sub ocupaþia austriecilor ºi a
ungurilor;
– Gheorghe Cârþan a citit „Istoria Romei“ de Titus Livius ºi peste tot unde
a cãlãtorit, în România sau în strãinãtate, a rãspândit idei despre istoria românilor,
despre geografia ºi literatura lor;
– în 1877 a ajuns, pe jos, la Bucureºti, unde a dormit lângã Statuia lui Mihai
Viteazul, cel care a unit Þãrile Române în 1600;
– în timpul rãzboiului pentru cucerirea independenþei de stat a României,
Badea Cârþan a participat ca voluntar în armata românã ºi a dat 800 de oi pentru
hrana soldaþilor;
– în 1896 a mers pe jos la Roma, la Columna lui Traian;
– avea în desagã pãmânt ºi grâu din Cârþiºoara, satul sãu natal;
– dorea sã depunã aceste daruri la monumentul considerat actul de naºtere
al poporului român.
Importanþa în istorie:
– Badea Cârþan a fost un simplu þãran însufleþit de dragoste de þarã ºi de
neamul românesc;
– îmbrãcat în haine proprii românilor, el i-a impresionat pe locuitorii ºi
pe vizitatorii Romei;
– un jandarm care pãzea Columna a exclamat surprins cã: „a coborât un
dac de pe Columnã“, atât de mare era asemãnarea dintre înfãþiºarea dacilor ºi
cea a lui Badea Cârþan;
– fapta lui s-a rãspândit în toatã lumea ºi a fost primit de oameni importanþi
(chiar ºi de Papa de la Roma);

69
 – Badea Cârþan s-a convins de originea latinã a poporului român ºi a cãu-
tat sã-i lãmureascã ºi pe alþi români ºi sã lupte pentru unirea Transilvaniei cu
România, „patria mamã“;
– dorinþa lui de cunoaºtere ºi exemplul de patriotism i-au asigurat respectul
în România ºi în alte þãri europene.

ªtiaþi cã… ?
 Badea Cârþan a fost primit de regele României, Carol I, care i-a dat
multe cãrþi pentru românii din Transilvania.
 La mormântul sãu de la Sinaia, pe cruce, sunt scrise urmãtoarele cuvinte:
„Badea Cârþan doarme visând întregirea neamului“.

Evaluare şi activităţi

1. Menþionaþi trei însuºiri care îl caracterizeazã

PORTOFOLIU
pe Badea Cârþan.
 Realizaþi o fiºã cu
2. Urmãriþi cãlãtoria lui Badea Cârþan pe hartã, informaþii despre Badea
Cârþan adunate din re­
pornind din Fãgãraº spre Bucureºti ºi spre Roma.
viste, cãrþi sau de pe
Internet.
3. De ce credeþi cã Badea Cârþan se gândea la
întregirea neamului românesc?

4. Amintiþi-vã, din lecþiile anterioare, când s-a realizat unirea, într-un

singur stat, a tuturor românilor.

5. Stabiliþi legãtura care existã între imaginile urmãtoare:

Traian Obiect creºtin al Români din Luptãtori daci pe Columnã

daco-romanilor Maramureº

70
 E. SPÃTARUL MILESCU

Cine a fost?
– boier moldovean care a cãlãtorit din DICÞIONAR
Rusia în China ºi a scris impresiile cãlãtoriei sale.  ambasador – reprezen-
tant al unei þãri în altã þarã;
Când a trãit? sol; trimis
– în secolul al XVII-lea;  grãmãtic – secretar, scrii­
tor la curtea domneascã
– între anii 1639-1708.
 spãtar – boier care purta,
în zi de sãrbãtoare, sabia
Unde a cãlãtorit? domnitorului; uneori condu­
– înainte de a pleca prin lume a studiat cea armata
la Academia Domneascã din Iaºi, apoi la  tãlmaci – traducãtor
Constantinopol;
– cunoºtea limbile greacã, latinã, turcã ºi italianã;
– a îndeplinit funcþiile de grãmãtic (secretar) al domnitorului ºi apoi de spãtar;
– s-a amestecat în luptele pentru domnie din Moldova, dar a fost descoperit
ºi i s-a tãiat nasul;
– a cãlãtorit apoi prin Franþa, Polonia, Germania ºi Rusia;
– la curtea þarului Rusiei a fost ºeful grupului de tãlmaci ºi a primit misi-
unea sã plece în China, ca ambasador;
– plecarea în China, în 1675, l-a obligat sã se intereseze despre locurile
prin care trebuia sã treacã;
– a cãlãtorit prin Siberia, un þinut friguros ºi puþin cunoscut;
– dupã multe peripeþii a ajuns în China, unde a fost primit de împãratul þãrii;
– s-a întors în Rusia ºi a scris douã cãrþi în care a povestit tot ce a vãzut ºi
l-a impresionat mai mult în timpul cãlãtoriei sale de trei ani (1675-1678);
– cele douã cãrþi s-au numit „Jurnal de cãlãtorie în China“ ºi „Descrierea
Chinei“.

Importanþa în istorie:
– lucrãrile sale sunt importante pentru cã au prezentat informaþii despre
locurile prin care a cãlãtorit;
– ca un adevãrat om de ºtiinþã ºi-a notat idei despre climã, vegetaþie, ape
ºi despre viaþa locuitorilor;
– într-o perioadã când Siberia ºi China erau încã puþin cunoscute, lucrãrile
spãtarului Milescu au reprezentat un important izvor istoric despre aceste þinuturi;
– peste tot se observã admiraþia pentru natura, hãrnicia ºi priceperea chi-
nezilor precum ºi dorinþa cãlãtorului de cunoaºtere a celorlalþi;

71
 – Rusia, Moldova ºi alte þãri europene ºi-au îmbogãþit informaþiile despre
oameni, obiceiuri ºi locuri mai puþin cunoscute (Siberia, China);
– continuator al lui Marco Polo, Spãtarul Milescu a fost apreciat pentru
îndrãzneala cãlãtoriei, pentru frumuseþea descrierilor, care ºi în prezent constituie
dovezi însemnate despre þinuturile acestea îndepãrtate;
– în acelaºi timp, spãtarul Milescu nu ºi-a uitat niciodatã þara natalã,
Moldova, unde a preþuit oamenii, obiceiurile ºi frumuseþile naturii.

ªtiaþi cã… ?
 În China, Spãtarul Milescu a fost impresionat de Marele Zid Chinezesc,
care avea funcþia de apãrare împotriva duºmanilor. Lungimea zidului este de
21 196 km. Datoritã lãþimii mici (6,5 m) nu se vede de pe Lunã, cum se credea.
Se poate totuºi vedea de la o distanþã mai micã (cca 215 km), alãturi de alte
construcþii (autostrãzi, piste de avioane, piramide, marile oraºe).
 Chinezii au nãscocit hârtia, artificiile ºi acul magnetic (busola).

Evaluare şi activităţi

1. Cine a fost Spãtarul Milescu? PORTOFOLIU

 Alcãtuiþi o compunere
2. Completaþi spaþiile libere: despre viaþa ºi cãlãto-
• Între 1675-1678, Spãtarul Milescu a cãlãtorit riile lui Nicolae Milescu-
din Rusia spre .......................... . La curtea þarului Spãtarul. Folosiþi infor-
el a îndeplinit funcþia de .......................... . În maþii din izvoare istorice
diferite.
Rusia a trecut printr-un þinut neprietenos numit
............................... , unde era foarte frig. Cãlãtoria Spãtarului Milescu, în
secolul al XVII-lea, se aseamãnã cu cãlãtoria fãcutã de ............................ ,
în secolul al ........................... .

3. Citiþi textul ºi apoi rãspundeþi cerinþelor:

„Se face destulã mãtase ºi tot felul de haine de mãtase, nu numai pentru
China, ci ºi pentru insulele japoneze, filipineze, indiene ºi europene. Cãci lu-
crurile de mãtase de aici sunt mult mai ieftine «Zece haine costã aici cât costã
una singurã în Europa»“.
• Era justificat interesul europenilor pentru China? Argumentaþi rãspunsul.
• Menþionaþi alte aspecte din China care l-au impresionat pe Spãtarul
Milescu.

72
 4. Alegeþi rãspunsul corect:
• În lucrarea „Descrierea Chinei“ Spãtarul Milescu înfãþiºeazã mai ales:
a) drumul din Rusia pânã în China;
b) obiceiurile ºi modul de viaþã al chinezilor;
c) relaþiile dintre China ºi Rusia.

5. Explicaþi importanþa cãlãtoriei spãtarului Nicolae Milescu în China.

6. Întocmiþi o fiºã cu informaþii despre munca, obiceiurile ºi credinþele

chinezilor. Folosiþi ºi urmãtoarele imagini.

Dragonul

Vase chinezeşti Marele Zid Chinezesc

73
 F. EMIL RACOVIÞÃ

Cine a fost?
– om de ºtiinþã român care a participat la o expediþie în Antarctica, la Polul
Sud al Pãmântului.
Când a trãit? DICÞIONAR
– în secolele XIX-XX;  naturalist – cel care se
– între anii 1868-1947. ocupã cu istoria naturii (plan­
te, animale, minerale)
Unde a cãlãtorit?
 speologie – ºtiinþa care
– între anii 1897-1899 a participat ca natu- studiazã viaþa din peºteri
ralist la expediþia vasului „Belgica“ spre Polul
Sud;
– ajuns acolo, Emil Racoviþã a cercetat viaþa animalelor din zona Antarcticii:
balene, peºti, foci, pinguini;
– vasul cu care cãlãtoreau a fost prins între gheþuri mai mult de un an;
– Emil Racoviþã a alcãtuit multe hãrþi, a adunat plante ºi vietãþi mici care
trãiau în „lumea de gheaþã“;
– fotografiile realizate în acele locuri stau mãrturie pentru greutãþile, dar
ºi pentru frumuseþile acelei pãrþi de lume necunoscutã, interesantã;
– în Antarctica au pierit, de foame ºi de frig, doi oameni din echipajul
vasului „Belgica“;
– Emil Racoviþã ºi-a notat impresiile sale ºi rezultatele cercetãrilor într-un
jurnal folosit mai târziu de toþi oamenii de ºtiinþã interesaþi de clima, plantele ºi
animalele de la Polul Sud.
Importanþa în istorie:
– s-a numãrat printre primii oameni care au ajuns în Antarctica;
– a adunat peste 1 600 de vietãþi care trãiau în apã sau pe uscat;
– elev al marelui povestitor Ion Creangã; având studii de zoologie la Paris,
Emil Racoviþã s-a dovedit un specialist foarte bun în cercetarea vieþii în condiþii
de gheþuri permanente;
– a dat unei insule nou descoperite numele profesorului sãu, Grigore Cobãlcescu;
– în 1920 a înfiinþat la Cluj primul institut de speologie din lume, o nouã
ºtiinþã care studiazã viaþa din peºteri;
– a fost numit director al unui institut din Franþa care studia viaþa din mãri
ºi oceane;
– iubitor de naturã, Emil Racoviþã a fost unul dintre oamenii de ºtiinþã
care au considerat cã anumite specii de plante ºi de animale trebuie ocrotite, ca
sã nu disparã de pe pãmânt.

74
 ªtiaþi cã… ?
 Emil Racoviþã a cercetat peste 800 de peºteri din Europa ºi din Asia.
 El a descoperit prima vietate care trãieºte numai în peºteri. Este vorba
de un rac mic ºi orb cu mãrimea de… 1 centimetru.

Evaluare şi activităţi

1. Precizaþi contribuþia lui Emil Racoviþã la PORTOFOLIU

expediþia vasului „Belgica“.  �����������������������
Adunaþi informaþii des­
pre viaþa plantelor ºi a
2. Explicaþi înþelesul noþiunilor de: naturalist, animalelor care trãiesc
la Polul Sud.
speologie.

3. Folosind atlasul geografic, urmãriþi pe hartã traseul care putea fi urmat

de vasul „Belgica“ pentru a ajunge în Antarctica.

4. Menþionaþi trei însuºiri ale lui Emil Racoviþã care l-au ajutat sã se în­
toarcã din expediþia de la Polul Sud.

5. Priviþi cu atenþie imaginile alãturate

ºi recunoaºteþi „personajele“. Formulaþi câte o
propoziþie în legãturã cu fiecare dintre ele.

6. Stabiliþi legãtura dintre Emil

Racoviþã ºi imaginea alãturatã.

• Natura a înaintat spre interiorul muntelui...

Intrarea în peºtera Dâmbovicioara

75
 ˝
G. ALEXANDER CSOMA DE KORÖSI

Cine a fost?
– intelectual maghiar din Transilvania preocupat de originile poporului
maghiar;
– cercetător al civilizației tibetane (din Podișul Tibet);
– autorul primului dicționar tibetan-englez;
– om de știință și aventurier.
Când a trãit?
– în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea;
– între anii 1784-1842.
Unde a trãit?
– în Transilvania, în India și în China.
Faptele sale:
– începe școala la Chiuruș (Kőrösi), apoi urmează Colegiul „Bethlen
Gábor“ din Aiud;
– este admis bursier, la 15 ani, lucru rar întâlnit;
– a fost pasionat de istorie, filosofie și teologie;
– a ajuns să stăpânească bine limbile clasice (latina, greaca veche, ebraica),
dar și engleza, germana, turca, araba, sârba, croata și altele;
– în 1819 a părăsit Ardealul cu gândul să ajungă pe „Acoperișul lumii“,
în Podișul Tibet;
– a trecut prin Țara Românească, apoi Constantinopol, Cipru, Siria, Irak,
Imperiul Persan (Iran), Afganistan, China, India, până în Tibetul de Vest;
– s-a apucat să studieze, cu rigoare științifică, limba și cultura tibetană;
– a învățat de la călugării Lama informații despre istoria, geografia, me-
dicina și literatura tibetană;
– a trăit printre tibetani adoptând traiul ascetic;
– în India, după 1831, deține funcția de șef al Bibliotecii Societății Asiatice
Bengaleze; acum pictorul Agoston Shoeff îi face singurul portret, fără de care
nu am fi știut astăzi chipul marelui cercetător;
– a tipărit două lucrări importante: „Dicționarul tibetan-englez“ și „Gra-
matica tibetană“;
– în aceste lucrări Csoma dezvăluie că, de la început, a pornit în căutarea
originii poporului și a limbii maghiare;
– în 1842 pornește spre Lhassa, capitala Tibetului, dar se îmbolnăvește
de malarie;
– a murit în aprilie 1842 la Darjeeling, aproape de Munții Himalaya.

76
 Importanþa în istorie:
– pentru activitatea lui, Universitatea Taishō din Tokio l-a ridicat pe Csoma
la rangul de Bodhisattva – „Sfântul“. Este singurul om de rasă albă care a primit
acest titlu;
– Alexander (Sándor) Csoma este un deschizător de drumuri în domeniul
studiilor orientale;
– a ajuns în Asia cu mijloace precare, traseul parcurs a fost de mii de kilo­
metri (făcuți, în parte, pe jos);
– a studiat limba și cultura tibetană;
– a trimis la Blaj, în Transilvania natală, exemplare din cele două importante
lucrări ale sale: „Dicționarul“ și „Gramatica limbii tibetane“;
– deși a murit în Tibet, moștenirea lui spirituală s-a întors în Europa; într-un
fel se poate spune că savantul Csoma a adus budismul în Europa;
– a rămas fidel ideii că ungurii, probabil, se înrudesc cu uigurii, deși teoria
acceptată astăzi este că ungurii fac parte din familia de popoare ugro-finice;
– a fost un filolog de geniu, care a lăsat o moștenire culturală deosebită.

ªtiaþi cã… ?
 Alexander Csoma de Kőrösi, acest secui din județul Covasna, credea
în existența unei lumi subterane și că anumite peșteri din Carpații Secuimii ar
putea fi treceri către un circuit secret.
 Planul Germaniei conduse de Hitler era să cucerească Rusia și Asia
Centrală tocmai pentru descoperirea unei rase subpământene, dar mai ales a
„Sursei de Putere“ deținute de aceasta.
 În orașul Covasna există Liceul „Kőrösi Csoma Sándor“.

Evaluare şi activităţi

1. De ce Alexander Csoma Kőrösi este considerat ca unul dintre păzitorii

„Porții către Lumea de Dincolo“?

2. Numiți două lucrări importante ale acestui mare savant.

3. Cum apreciați dorința și perseverența lui Csoma în marea aventură din

Europa spre Asia la 1830?

77
 4. Precizați traseul (țări, orașe) parcurs de Alexander Csoma din Europa
până în Podișul Tibet. Urmăriți pe hartă traseul!

5. Alexander Csoma a mers pe jos, cu corabia sau caravanele, a trăit în

camere mici și friguroase, mânca aproape exclusiv ceaiul cu unt și cu orz, specific
tibetanilor. Formulați o concluzie despre viața și activitatea lui.

6. Observați imaginea de mai jos cu Buddha. Cercetați și descoperiți trei

aspecte ale învățăturii tibetane despre acest zeu.

O replică modernă a vechii Buddha

Originalul este în prezent la Sarnath

78
 H. EXPLORATORI AI SECOLULUI XX

Cine sunt exploratorii?

– persoanele (oamenii) care cercetează,
în scopuri științifice, o regiune necunoscută sau
greu accesibilă.
Exploratori ai secolului XX ºi faptele lor
Fridtjof Nansen (1861-1930)
– ex­plorator polar, naturalist și
om politic;
– în 1895 a plecat din Norvegia
cu vasul „Fram“ (în traducere
„înainte“) spre Polul Nord;
– a condus în 1888 o expediție pe schiuri
care a traversat Groenlanda de la est la vest;
– între anii 1893-1896 a organizat o
expediție în Arctica pe vasul „Fram“, spre Polul
Nord, continuând drumul pe o banchiză în derivă;
– după 1918 a lucrat la Liga Națiunilor, iar în 1922 a primit Premiul Nobel
pentru pace.
DICÞIONAR
 astronaut – cãlãtor în
spaþiul cosmic
 astronom – specialist în
studiul stelelor
 planetã – orice corp ce­
resc, fãrã luminã proprie.
Pãmântul este o planetã
lu­minatã de Soare
 rachetã – aparat de zbor
folosit pentru trimiterea în
cosmos a navelor spaþiale
ºi a sateliþilor
 satelit artificial – maºinã
fãcutã de oameni care se
roteºte în jurul planetelor.
Luna este un satelit natural
al Pãmântului

Roald Amundsen (1872-1928), explorator polar, la Polul

Nord și la Polul Sud
– a participat, alături de alți oameni de știință din Europa, la
expediția antarctică făcută cu nava „Belgica“; la această călătorie
a participat și naturalistul român Emil Racoviță;
– în Antarctica norvegianul Amundsen e primul care a
folosit schiurile în aceste ținuturi;
– a fost primul navigator care a străbătut pasajul de nord-est dintre Oceanul
Atlantic și Oceanul Pacific;
– în 1911 a ajuns ca primul explorator la Polul Sud;
– în 1925 a făcut o călătorie cu dirijabilul Norge („Norvegia“) și a ajuns
la Polul Nord, fiind considerat primul care a atins Polul Nord geografic cu acest
dirijabil;
– în 1928 a pornit într-o misiune de salvare a membrilor unei expediții
polare italiene, dar hidroavionul cu care călătorea a dispărut cu toți cei aflați la
bord; avionul și corpul său nu au fost niciodată găsite.

79
 Grigore Antipa (1867-1944), biolog român, întemeietor al
Muzeului Național de Istorie Naturală din București
– în 1893 a participat la expediția în jurul Mării Negre, realizând
primele cercetări de biologie marină;
– a înființat „sistemul Antipa“, iar cherhanalele cooperative au
îmbunătățit situația pescarilor din Delta Dunării;
– în 1907 a făcut, pentru prima dată, dioramele biologice, ceva nou în
dezvoltarea muzeelor de istorie naturală, preluat de europeni și de americani;
– cu ajutorul regilor Carol I și Ferdinand a făcut un plan de exploatare
rațională a pescăriilor din Delta Dunării;
– a întemeiat școala românească de hidrobiologie și ihtiologie;
– în 1932 a înființat Institutul Biooceanografic din Constanța.
Constantin Dumbravă (1898-1935), medic și explorator român
– a participat la expediția întreprinsă pe coasta estică a Groenlandei (1927-
1928), cea mai mare insulă a Pământului;
– a făcut observații meteorologice, cercetări de botanică și magnetism;
– a traversat Groenlanda de la vest la est, a recoltat colecții etnografice,
documente despre viața eschimoșilor, animale polare etc.
Constantin Lăcătușu (născut în 1961), alpinist, geolog român
– a fost primul român care a cucerit Vârful Everest (8848 m) la 17 mai 1995;
– este singurul român care a urcat pe cele mai
înalte vârfuri din cele șapte continente; astfel a urcat
pe vârfurile: Elbrus (5642 m), Kilimanjaro (5895 m),
Aconcagua (6962 m), McKinley (6192 m) și altele, in-
clusiv vârful Mont Blanc (4810 m) din Europa.
Edmund Hillary (1919-2008), alpinist și explorator
neozeelandez
– renumit pentru cucerirea în 1953, pentru prima dată în
istorie, a vârfului Everest, din Munții Himalaya, cel mai
înalt vârf de pe Pământ;
– între 1956-1958 a condus o expediție antarctică și a
atins Polul Sud.
Cucerirea Cosmosului
– în 1957, rușii au trimis în Cosmos un satelit artifi-
cial numit „Sputnik“, având la bord cățelușa Laika;
– în 1961 cosmonautul rus Iuri Gagarin a fost primul
om care a călătorit în Cosmos;
– în 1969 naveta spațială americană „Apollo 11“ a
ajuns pe Lună, iar astronautul Neil Armstrong a fost primul
om care a pășit pe Lună;
– au urmat alți astronauți care au călătorit în Cosmos,
printre ei fiind și românul Dumitru Prunariu.
80
 Importanța istorică a exploratorilor
– au dovedit o nemărginită dorință de
cunoaștere, de cercetare;
– au făcut cunoscute lumii întregi noi
informații despre Pământ și Cosmos;
– au arătat mult curaj, voință, răb-
dare, suferință, pricepere în organizarea,
Săniile trase de câini – cel mai bun
desfășurarea și valorificarea aspectelor mai mijloc de transport în regiunile polare
însemnate ale călătoriilor;
– toate acestea le-au dat încredere oamenilor și arată dorința lor neobosită
pentru cunoașterea Universului;
– în prezent se cercetează posibilitatea existenței vieții pe Lună, pe Marte
sau pe planeta Venus; viitorul ne va dovedi dacă există, ori au fost civilizații extra-
terestre despre care au început să apară tot mai multe scrieri, povestiri, filme etc.

ªtiaþi cã… ?
 Maria Uca Marinescu, o exploratoare româncă, este prima femeie din
lume care, la vârsta de 60 de ani, a atins, pe schiuri, într-un singur an calendaristic
(2001) cei doi poli ai Pământului.
 Atunci când Neil Armstrong a făcut primul pas pe Lună a spus: „Un
pas mic pentru om, un pas uriaș pentru omenire“.
 Primul român care a atins Polul Nord a fost Teodor Gheorghe Negoiță
în 1995.

Evaluare şi activităţi
1. Cercetați și descoperiți, apoi prezentați în 10-15 rânduri modul de viață
al locuitorilor de la Polul Nord sau de la Polul Sud.
2. Alcătuiți o listă de 10 cuvinte care desemnează ce este necesar într-o
expediție polară.
3. Caracterizați, în 5-6 rânduri, personalitatea unuia dintre exploratorii
secolului XX.
4. Precizați unde se află:
• Vârful Everest; • Vârful Mont Blanc; • Antarctica; • Strâmtoarea Bering.
5. Vizitați Muzeul „Grigore Antipa“ din București.
6. Căutați informații despre românul Teodor Negoiță.

81
 Un loc deosebit printre exploratorii secolului XX
îl are și francezul Jacques-Yves Cousteau (1910-1997).
El a fost cercetător al vieții subacvatice, oceanograf, om
de știință, inventator, producător de film, comandant al
navei Calypso, apărător al mediului înconjurător.
– a făcut studii la Paris, apoi la Școala Navală din
Brest; avea o mare dorință de a călători și de a cerceta
locuri diferite din toată lumea;
– a îndeplinit misiuni militare în China și în Rusia Sovietică între 1935 și 1939;
– în 1943 obține un premiu pentru primul film submarin francez; în același
an a inventat, împreună cu un prieten, scafandrul autonom modern;
– a participat la diferite operațiuni militare în Franța, până în 1945, la sfâr­
șitul războiului;
– în 1946 a înființat Grupul de Studii și Cercetări Submarine care a folosit
o navă de cercetări în Marea Mediterană și în Oceanul Atlantic;
– în 1949 Cousteau a cumpărat o navă pe care a înzestrat-o cu echipament
de cercetare oceanografică; nava s-a numit Calypso;
– treptat, a fost urmat, în călătoriile sale, de alți oameni de știință: biologi,
geologi, zoologi, geofizicieni, ecologiști;
– timp de 40 de ani, cu nava Calypso a explorat mările și oceanele lumii
de la Polul Nord la Marea Roșie, Marea Mediterană și Marea Caraibilor; a fă-
cut mii de ore de filmări subacvatice care au adus la cunoștința omenirii marea
diversitate a lumii submarine;
– în 1959 a conceput minisubmarinul „Denise“ sau „farfuria scufundătoare“,
care putea ajunge la 350 m adâncime, apoi alte aparate pentru adâncimi mai mari;
– a construit „Păianjenul de apă“, un aparat pentru analiza biochimică a
suprafeței oceanului;
– a conceput un scuter subacvatic pentru deplasarea rapidă pe sub apă a
scafandrilor;
– ca apărător al mediului a luat atitudine față de pericolul unor deșeuri
industriale deversate în fluvii și oceane;
– în 1966, împreună cu principele statului Monaco, a vizitat România; aici
a prezentat filmul „Precontinent III“, despre șase oameni care au trăit într-o sferă
metalică, la 100 m adâncime, timp de 21 de zile;
– în 1996 nava Calypso a suferit un accident și nu a mai plecat pe mare;
– Cousteau a studiat și capacitatea omului
de a locui într-o casă submarină; a inventat și
costumul cu volum constant pentru scufundări
cu durate mari de timp în apă rece.

82
 ªtiaþi cã… ?
 Jacques Cousteau împreună interesat să arate lumii cât mai
cu nava Calypso a venit în România, multe aspecte din această zonă
în 1977, și a făcut cercetări în Delta geografică.
Dunării și în Marea Neagră, fiind

Evaluare şi activităţi 3. Participați, în mod voluntar, la

1. Precizați 3 invenții ale lui activități de protecție a naturii din jurul
Jacques Cousteau. vostru (arbori, plante, păsări, animale,
2. Cum apreciați viața și activi- apă și aer). De ce credeți că este impor-
tatea acestui explorator? tantă o asemenea atitudine?

Polul Sud este nelocuit, dar la Polul Nord trăiesc eschimoșii.

Din apa mării se ridică bucăți mari de gheață plutitoare, numite aisberguri.
Locuințele oamenilor sunt făcute din blocuri de zăpadă înghețată și se
numesc igluuri.
• Observați gravura și răspundeți 5. Ce animale recunoașteți pe
la întrebări. gheață? Dar în apă la o privire atentă?
1. Vedeți un arbore sau un singur fir 6. Pentru vânătoare și pescuit ce
de iarbă? Ce se vede peste tot? unelte folosesc locuitorii?
2. La ce regiune a pământului se 7. Care este îmbrăcămintea oame-
referă imaginea? nilor și cum credeți că se face aceasta?
3. Cum se numesc locuitorii? 8. Ce fac cei doi oameni din dreapta?
4. Dacă nicio plantă nu crește, din 9. Precizați mijloacele de transport
ce se hrănesc oamenii? și cum înaintează acestea.

83
 II. EPOCI, EVENIMENTE
-
sI
, PERSONALITatI
,

1. ANTICHITATEA

A. LEGENDE ªI SCRIERI ALE ANTICILOR

DESPRE DACI ªI ROMANI

Herodot despre geți

Înainte de-a ajunge la Istros (Dunăre), regele perșilor Darius I îi birui pe
geții care se credeau nemuritori. Geții au fost robiți, măcar că ei sunt cei mai
viteji și mai drepți dintre traci.

Legenda Marelui Lup Alb

Dacii credeau că își au originea în lupi. Denumirea de dac vine de la daos
(lup). Zalmoxis l-a transformat pe un preot credincios de-al său în lup pentru
a-i uni pe toți lupii din Dacia și a-i ajuta pe daci. Steagul dacilor era un cap de
lup cu coada de șarpe.

Strabon despre Deceneu și Burebista

Deceneu a fost mare preot și sfetnic al lui Burebista. El le-a cerut dacilor să-și
distrugă viile pentru ca nu cumva „ispita băuturii să smintească firea cea bună
a poporului și să-l abată din vrednicia lui.“

Herodot despre religia dacilor

La fiecare cinci ani dacii sacrificau un tânăr și îl trimiteau ca sol lui
Zalmoxis. Tânărul era aruncat în trei sulițe și, dacă murea străpuns, dacii rămâ-
neau încredințați că zeul era binevoitor.

Dio Cassius despre comorile dacilor

Decebal a ascuns comorile dacilor sub albia râului Sargeția. După aceea
i-a omorât pe toți cei care au ascuns comorile pentru a nu da în vileag secretul.
Datorită trădării lui Bicilis, comorile dacilor au ajuns în mâna romanilor. La
Roma au ajuns 160 de tone de aur și 300 de tone de argint.

Dio Cassius despre Decebal

Decebal era priceput în ale războaielor și iscusit în luptă, meșter în a întinde
curse, viteaz în luptă, știind a se folosi cu dibăcie de o victorie și a scăpa cu bine

84
dintr-o înfrângere. Una din capcanele întinse de Decebal romanilor a fost cea a
curățării trunchiurilor de copaci dintr-o pădure, pe care le-a împodobit cu arme
și armuri, astfel încât romanii au crezut că au în față o mare armată.

B. LEGENDE ªI SCRIERI DESPRE ROMANI

Conform miturilor, Roma a fost întemeiată și ridicată la rang de capitală

pe 21 aprilie 753 î.Hr. de către doi frați gemeni, cu atribute de semizei, numiți
Romulus și Remus.
Cei doi s-au născut în urma relației dintre Rhea Silvia și zeul Marte. Rhea a
fost nevoită să-și abandoneze pruncii imediat după nașterea acestora, dar un sclav
i-a salvat. În loc să-i ucidă, sclavul i-a așezat într-un coș de răchită pe care l-a
pus pe râul Tibru. Copiii au ajuns pe viitoarea Colină Palatină, unde au fost găsiți
de o lupoaică și hrăniți. Ulterior au fost găsiți de un păstor pe nume Faustulus,
care i-a crescut ca pe fiii săi. La maturitate, cei doi și-au descoperit originea.
O altă legendă a fost prezentată de Plutarh, care a relatat că după distrugerea
Troiei, o parte dintre locuitorii ei, conduși de Aeneas, au plecat pe mare și au
ajuns în Latium. Tot Plutarh a prezentat o altă variantă cu privire la întemeierea
Romei, potrivit căreia Roma a fost întemeiată de o femeie pe nume Roma, care
a venit din vechea Troie împreună cu Aeneas.
Potrivit lui Juvenal, în Roma antică au existat femei gladiator, care pro-
veneau din familiile înstărite. În anul 200 d.Hr., împăratul Severus ar fi interzis
prezența femeilor în arenă.
Există o legendă potrivit căreia, după ce au cucerit Cartagina, romanii ar
fi presărat sare peste pământ pentru a opri creșterea recoltelor. Populația a fost
transformată în sclavi, iar bătrânii au fost uciși.
Educația copiilor în Roma antică era orientată în sens practic și urmărea
integrarea lor în societate.
Interesul pentru istorie era perceput de Cicero drept o îndatorire patriotică.
Prezentarea istoriei se află sub semnul adevărului și al imparțialității.
Potrivit unor surse, împăratul Nero nu se afla la Roma când au izbucnit
incendiile care au pârjolit Roma. Conform istoricului Tacitus, lumea, nemulțumită
de cele întâmplate, ar fi căutat un țap ispășitor, iar ținta a fost chiar Nero. Aces-
ta, la rândul lui, a dat vina pe creștini și a ordonat aruncarea acestora în arenă,
pradă leilor.

85
 2. EVUL MEDIU

2.1. FIGURI LEGENDARE DE VOIEVOZI,

DOMNITORI ªI CONDUCÃTORI LOCALI
ÎN OPERE LITERARE ªI ISTORICE

DICÞIONAR
A. GELU  castru – locul unde erau încar­
tiruite garnizoanele romane
Cine a fost?  dux – voievod
 rege apostolic – rege care era
− voievod român din Transilvania. sprijinit de papã sã rãspândeascã
Când a trãit? religia catolicã
− în secolul al X-lea.  unguri – populaþie de origine
fino-ugricã
Unde a trãit?  voievodat – formã de organi­
− în Podişul Transilvaniei. zare politicã la români, la începu­
turile Evului Mediu
Faptele sale:
− este singurul voievod din Gesta Hungarorum căruia i se precizează etnia
română;
− este denumit „quidam blachus“ (un oarecare român);
− hotarele voievodatului lui Gelu coincideau cu marginile de sud şi de
est ale Podişului Transilvaniei, iar spre nord-vest hotarele se întindeau până la
Porţile Meseşului;
− tot din cronica lui Anonymus aflăm că în cadrul ţării lui Gelu existau şi
unele castre, cum ar fi cel de pe Someş, probabil centrul principal;
− centrele voievodatului lui Gelu erau la Dăbâca, Mănăştur şi Moldoveneşti;
− Gelu a fost atacat de oştile maghiare conduse de Tuhutum, o căpetenie
maghiară;
− Tuhutum cucerise în numele regelui maghiar Árpád părţile de vest ale
Transilvaniei (Bihor, Satu Mare, Sălaj);
− Tuhutum cere aprobarea lui Árpád de a cuceri noi teritorii din interiorul
Ardealului;
− primind aprobarea lui Árpád, Tuhutum trece din Sălaj în zona actualului
judeţ Cluj şi îl atacă pe Gelu pe râul Almaş, un afluent al Someşului;
‒ oastea lui Gelu încearcă să opună rezistenţă, dar maghiarii atacă frontal
şi o altă parte trece râul printr-o zonă mai îndepărtată şi cade în flancul armatei
lui Gelu;
− oastea lui Gelu este înfrântă, iar el se retrage spre o cetate pentru a
continua lupta;
− ajuns din urmă de oştile maghiare, Gelu este ucis în luptă în zona râului Căpuş.

86
 Importanþa în istorie:
− este singurul voievod din cronica Gesta Hungarorum căruia i se pre-
cizează etnia română, ceea ce înseamnă că românii au fost în Transilvania la
venirea ungurilor;
− încearcă să oprească expansiunea maghiară la Porţile Meseşului;
− voievodatul lui Gelu dispunea de armată, de viaţă economică, de orga-
nizare politică.

ªtiaþi cã… ?
 Tuhutum a fost impresionat de bogăţiile existente în centrul Transil-
vaniei: vite, păşuni, holde bogate, iar aurul „curgea chiar din nisipul râurilor“.
 Armata lui Gelu era formată din arcaşi.
 Tuhutum şi urmaşii săi au stăpânit fostul voievodat al lui Gelu până în
timpul regelui maghiar Ştefan cel Sfânt (997-1038).
 Gyla cel mic împreună cu fiii săi Bivia şi Bucna au încercat să se facă
creştini (ortodocşi) şi au acţionat împotriva lui Ştefan cel Sfânt.

B. DRAGOª DICÞIONAR
 cronicã – lucrare de is­
torie cu prezentarea eveni­
Cine a fost? mentelor în ordinea în care
− primul voievod al Moldovei potrivit cro- s-au întâmplat
nicilor și legendelor.  descãlecat – întemeiere,
Când a trãit? înfiinþare de þarã
− în secolul al XIV-lea;  stemã – semn prin care
o þarã, un oraº, o echipã, o
− a condus Moldova între anii 1352-1353.
instituþie se deosebeºte de
Unde a trãit? alta
− în Maramureș (Transilvania) și în  tãtari – cãlãreþi din Mon-
Moldova. golia de azi, foarte iuþi ºi
ne­miloºi
Faptele sale în opere literare ºi istorice:
 zimbru (bour) – animal
− tradiția istorică amintește că primul
înrudit cu boul, dar cu capul
„descălecat“ în Moldova l-a făcut voievodul mare, coada ºi gâtul scurte
Dragoș din Maramureș; din porunca regelui Un-
gariei a trecut în nordul Moldovei să lupte împotriva tătarilor și a întemeiat o
„marcă“ pentru a păzi granițele de răsărit ale regatului maghiar;
− cronicarii Grigore Ureche și Miron Costin în lucrările lor, „Letopisețul
Țării Moldovei“, afirmă că marca lui Dragoș avea capitala la Baia;

87
 − istoricul Petre P. Panaitescu în „Istoria românilor“ spune că Dragoș a
fost un fel de căpitan pus de unguri asupra moldovenilor;
– țara lui Dragoș s-a numit „Moldova“ după numele râului Moldova, pentru
că stăpânirea lui se limita numai la valea acelui râu;
− capitala statului condus de Dragoș era orașul Baia, înființat de sași din
Ardeal și germani din Polonia; acest oraș există încă de la 1300 cu numele de
„Civitas Moldaviensis“, adică cetatea Moldovei;
− într-o altă operă istorică (Constantin C. Giurescu, „Istoria românilor“)
se spune că regele Ungariei, Ludovic I (1342-1382), a hotărât să întemeieze,
la răsărit de Carpați, o provincie nouă, adică Moldova, numită astfel de la râul
Moldova (în limba slavă acest nume înseamnă „sinuos, cu cotituri“);
− în fruntea acestui teritoriu a fost așezat voievodul maramureșean Dragoș,
supus Ungariei, iar capitala se afla în orașul Baia, întemeiat de sașii veniți din
părțile Rodnei și ale Bistriței;
− în „Istoria României“ (Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant, Corint, 2002),
se precizează că Dragoș a stăpânit voievodatul de la răsărit de Carpați, apoi a
extins hotarele acestuia spre nord și spre răsărit „prin înglobarea altor formațiuni
politice aflate în dependența Haliciului sau a tătarilor“;
− tradiția istorică păstrată în „Cronica anonimă“ a Moldovei și apoi de
cronicarii Grigore Ureche și Miron Costin în „Letopisețul Țării Moldovei“
confirmă existența unui stat condus de voievodul Dragoș din Maramureș;
− în lucrarea lui Gabriel Ștrempel intitulată „Opere“, București, 1982, se
afirmă că Dragoș a poruncit construirea bisericii domnești de la Volovăț;
− Nicolae Costin, în lucrarea „Letopisețul Țării Moldovei de la zidirea
lumii până la 1601“ (ediție de Ioan Șt. Petre), 1942 – afirmă că Dragoș ar fi murit
în 1354 în vârstă de „peste șaptezeci de ani“ și este înmormântat la biserica de
la Volovăț, ctitoria sa;
− Ștefan Gorovei, în opera „Dragoș și a lui ceată“ amintește că un cronicar
italian, Matteo Villani, menționează faptul că regele maghiar Ludovic cel Mare
trimitea ajutor militar unui supus de-al său care lupta cu „barbarii“. Acest supus
numit de cronicar „regele Prosclaviei“ nu putea fi altul decât Dragoș;
− în opera istorică intitulată „Istoria românilor“, vol. II, București, 1976,
autorii Constantin Giurescu și Dinu C. Giurescu îl numesc pe acest voievod
numai „Dragoș din Maramureș“ fără să-l considere neapărat „descălecătorul“
Moldovei, acest rol fiindu-i acordat lui Bogdan I;
− în „Vânătoarea lui Dragoș“, legendă preluată de Dumitru Almaș, se
afirmă că Dragoș era un „bărbat înalt, impunător, voinic, vânjos, cu barba oleacă
sură. Vorbea rar, răspicat, gândit. Își privea vitejii cu drag, deși, de obicei, între
sprâncene i se săpa o adâncitură aspră, severă“;
− cățelușa Molda, care-l însoțea pe Dragoș, era „c-o pată albă și cu un
meșteșug de orientare cum nu s-a văzut“;

88
 − zimbrul, ucis de Dragoș, era „o fiară uriașă, neagră ca un nour de furtună:
sforăia de parcă ar fi împroșcat flăcări pe nări“;
− Dragoș avea o ghioagă ghintuită și a înfrânt multe grupuri de tătari:
„Ghioaga și săgeata lui
Spaimă fac tătarului.“
− în această variantă a legendei cățelușa Molda e ucisă de căpetenia tătară
Ogodai, care a trimis o săgeată otrăvită; într-o altă variantă a legendei, cățelușa,
obosită după ce a alergat zimbrul, s-a înecat într-un râu;
− în poiana unde Dragoș a ucis zimbrul, doi viteji de-ai lui au întemeiat
satul Boureni;
− capul de zimbru va deveni stema Moldovei.
Importanþa în istorie:
− personalitatea lui Dragoș este legată de începuturile existenței statului
medieval Moldova;
− figură legendară, intrată în conștiința neamului românesc și în istoria sa,
a fost considerat în cronicile slavo-române ca „cel dintâi voievod“ al Moldovei;
− acțiunea lui Dragoș arată contribuția românilor din Transilvania la
înființarea statului Moldova.

ªtiaþi cã… ?
 Stema Moldovei, capul de zimbru, este și astăzi pe stema României,
pentru a deosebi Moldova de celelalte provincii românești.
 Bogdan I s-a declarat conducător liber al Moldovei și de aceea el este
considerat al doilea întemeietor al Moldovei.

89
 Evaluare şi activităţi

1. De ce Dragoș a trecut din Maramureș în Moldova?

2. Completați textul: PORTOFOLIU
Voievodul român Dragoș a întemeiat în nordul  Realizaþi un portofo­
Moldovei o regiune de graniță numită .................... . liu care sã cuprindã mai
El era sub ascultarea ................................. . Stema multe informaþii despre
Moldovei este ..................................... . În istoria întemeierea Moldovei ºi a
Þãrii Româneºti. Folosiþi
Moldovei Dragoș este considerat ............................ .
informaþiile pentru a stabili
3. Alcătuiți un scurt text din 5-7 propoziții asemãnãrile ºi deosebirile
în formarea celor douã þãri
în care să menționați când, unde și cum a avut loc
surori.
„descălecatul“ lui Dragoș în Moldova.
4. Priviți imaginea alăturată. Explicați de ce Dragoș este înfățișat cu buz-
duganul ridicat în poziție de luptă?
5. Numiți două puteri ale timpului care își disputau
teritoriul Moldovei la venirea lui Dragoș.

Monede cu stema Moldovei, din vremea lui Petru Muşat Dragoş

C. BASARAB
DICÞIONAR
Cine a fost?
− domnitorul care a întemeiat statul medi-  domn – ºef al statului
 mare voievod – conducã­
eval Ţara Românească. tor al armatei
Când a trãit?  posadã – loc strâmt, în­
− în secolul al XIV-lea. conjurat de înãlþimi
 stat independent – care
Unde a trãit? nu depinde de alt stat
− în Ţara Românească.
Faptele sale în opere literare ºi istorice:
− apare în izvoare cu titlul de mare voievod şi domn la începutul secolului
al XIV-lea;
− uneşte toate teritoriile dintre Carpaţi şi Dunăre, precum şi Basarabia;

90
 − intră în conflict cu regele maghiar Carol Robert de Anjou;
− regele maghiar a atacat Ţara Românească în 1330;
− Basarab a aplicat „tactica pământului ars“ sau a „pământului pârjolit“;
− bătălia se desfăşoară la Posada în toamna anului 1330;
− Basarab câştigă bătălia şi obţine independenţa Ţării Româneşti;
− este înmormântat la Mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung;
− este considerat întemeietorul Ţării Româneşti.
Importanþa în istorie:
− este primul unificator al Ţării Româneşti;
− construieşte două din primele lăcaşuri monastice ale
ţării, la Câmpulung şi la Curtea de Argeş;
− învinge o mare putere a vremii – Ungaria;
− câştigă independenţa Ţării Româneşti.

ªtiaþi cã… ? Basarab I

 Singurul document care relatează despre bătălia de la Posada este Cronica

pictată de la Viena, care ar aparţine lui Marcus Kalt.
 În timpul bătăliei de la Posada, regele maghiar Carol Robert de Anjou
schimbă hainele cu un slujitor numit Desev pentru a scăpa din încercuire.
 Pentru a preveni atacul maghiar, Basarab îi promite regelui maghiar
7 000 de mărci de argint şi doi fii ca ostatici.
 Unii istorici îl consideră pe Basarab fiul lui Tihomir, de origine cumană,
iar alţii îl consideră fiul lui Negru Vodă.

Evaluare şi activităţi

1. Precizaţi cauza conflictului dintre Basarab şi regele maghiar Carol

Robert de Anjou.
2. Completați textul:
Basarab a început unirea cnezatelor şi a voievodatelor din zona ...............
.................. şi a format statul medieval .................................. .
Basarab mai este numit în izvoare .................................. .
3. Ordonaţi cronologic evenimentele:
a) declanşarea conflictului dintre Basarab şi regele maghiar;
b) bătălia de la Posada;
c) Basarab îi promite 7 000 de mărci de argint regelui maghiar.
4. Alcătuiţi un scurt text despre domnia lui Basarab.

91
 D. MIRCEA CEL BÃTRÂN

Cine a fost?
− domnitorul Țării Românești.
Când a trãit?
− în secolele XIV-XV;
− a condus țara între anii 1386-1418.
Unde a trãit?
− în Țara Românească (Muntenia).
Faptele sale în opere literare ºi istorice:
− în lucrarea „O scurtă istorie ilustrată a românilor“, Editura Humanitas,
2013, istoricul Neagu Djuvara explică faptul că denumirea de „cel Bătrân“ are
înțelesul de „cel vechi“; chiar și poetul nostru, Mihai Eminescu, în „Scrisoarea
a III-a“, a crezut că Mircea era bătrân la Rovine, fapt neadevărat;
− cronicarul turc Kemal-pașazade îl considera pe Mircea drept „regele
regilor din țările creștine de pe vremea sa“ în „Istoria turcilor“ scrisă de Mustafa
Ali Mehmed, București, 1976;
− în „Scrisoarea a III-a“ de Mihai Eminescu, domnitorul Mircea este
înfățișat „un bătrân atât de simplu, după vorbă, după port“, dar acest „moșneag“
era „domnul Țării Românești“;
• poetul subliniză faptul că Mircea își „apără sărăcia și nevoile și neamul“;
se arată hotărârea domnitorului de a lupta, dragostea de patrie care dă
curaj românilor: „N’avem oști, dară iubirea de moșie e un zid
Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid.“;
• în aceeași poezie, autorul prezintă vitejia și priceperea în luptă a dom-
nitorului: „Mircea însuși mână-n luptă vijelia-ngrozitoare“;
− în lucrarea „Povestiri istorice“, Dumitru Almaș povestește despre întâl-
nirea lui Mircea cel Bătrân cu flăcăul Stroe care făcea săgeți pentru arcuri de luptă,
iar domnul a încrustat literele „M“ și „S“ pe două săgeți, care au ucis apoi doi
turci ce îi amenințau viața; se scoate în evidență strânsa legătură a domnitorului
cu poporul și răsplata pentru faptele de vitejie;
− poetul Dimitrie Bolintineanu, în poezia „Mircea cel Mare și solii“ (din
volumul „Legende istorice)“, arată încrederea domnitorului că țara va avea o
soartă mai bună.
„Viitor de aur țara noastră are
Și prevăz prin secoli a ei înălțare.“
Importanþa în istorie:
− bun conducător și organizator de țară;
− a apărat țara împotriva turcilor;

92
 − în 1400 Țara Românească avea multă putere economică și militară, iar
frontierele aveau cea mai mare întindere din istoria Țării Românești;
− a murit în 1418 și a fost înmormântat la Mănăstirea Cozia, ridicată din
porunca lui.

ªtiaþi cã… ?
 Din timpul lui Mircea cel Bătrân datează primul document despre orga­
nizarea serviciului de poștă în Țara Românească.

Evaluare şi activităţi

1. Menționați care a fost cea mai mare victorie a lui

Mircea cel Bătrân contra turcilor.
2. Cercetați și descoperiți cine a scris poezia „Umbra
lui Mircea la Cozia“.
3. Priviþi cu atenþie imaginile.
• Descrieþi portretul lui Mircea cel Bãtrân.
• Precizaþi vecinii Þãrii Româneºti.
• Numiþi teritoriile la nord ºi la sud de Dunãre, care
aparþineau Þãrii Româneºti. Mircea cel Bătrân

Întinderea stăpânirii lui Mircea cel Bătrân

93
 E. IANCU DE HUNEDOARA DICÞIONAR
 beglerbeg (beilerbei) –
guvernator general al unei
Cine a fost?
provincii otomane
− voievod al Transilvaniei.  campanie – acþiune
Când a trãit? armatã
 cruciadã – acþiune mi­li­
− în secolul al XV-lea. tarã a creºtinilor împotriva
Faptele sale în opere literare ºi istorice: otomanilor
 papã – conducãtorul
− în 1438 este ales ban de Severin;
bisericii catolice
− familia sa a fost înnobilată de regii maghiari;
− în 1441 devine voievod al Transilvaniei;
− în 1442 este înfrânt la Sântimbru, dar în același an îi învinge pe turci
pe râul Ialomița;
− în iarna anului 1443-1444 trece la sud de Dunăre și obține mai multe
victorii împotriva otomanilor;
− în 1444 turcii obțin victoria la Varna;
− în 1446 Iancu devine guvernator al Ungariei;
− în 1448 se desfășoară ultima bătălie cu caracter ofensiv la Kossovopolje
(Câmpia Mierlei);
− în 1453, Mahomed al II-lea cucerește Constantinopolul;
− în 1456 Iancu apără cetatea Belgrad;
− moare în 1456 la Zemun, lângă Belgrad;
− este înmormântat la Alba Iulia.
Importanþa în istorie:
− bun conducător militar instruit la școala ducelui de Milano;
− bun organizator și luptător antiotoman;
− apărător al creștinismului împotriva otomanilor;
− intervine în Țările Române și formează un front comun antiotoman.

ªtiaþi cã… ?
 Este tatăl regelui maghiar Matei Corvin (1458-1490).
 Iancu devine unul dintre cei mai bogați oameni din Transilvania.
 Deși este în slujba Ungariei, Iancu este fiul cneazului român Voicu din
Țara Hațegului.
 Papa Calixt al III-lea îl numește „atletul cel mai puternic, unic al lui
Christos“.
 Domnitorul
��������������������������������������������������������������������
Țării Românești, Vlad Dracul, îl sfătuiește pe regele ma-
ghiar Vladislav I să renunțe la cruciada de la Varna (1444) pentru că „turcul și
la vânătoare își ia cu sine mai mulți ostași decât cei adunați în oastea creștină“.

94
  În iarna anului 1443-1444, aproximativ 12 000 de bulgari vin în Țara
Românească cu aprobarea lui Vlad Dracul.
 Blazonul nobiliar al lui Iancu de Hunedoara este un corb cu aripile ușor
desfăcute și cu un inel în cioc.
 Iancu cunoștea tactica de luptă a husiților.

Evaluare şi activităţi

1. Menționați trei victorii obținute de Iancu.

2. Menționați trei înfrângeri ale lui Iancu.
3. Ordonați cronologic evenimentele:
a) cruciada de la Varna;
b) căderea Constantinopolului; Iancu de Hunedoara
c) bătălia de la Belgrad.
4. Alegeți varianta corectă:
„Campania cea lungă“ (1443-1444) se desfășoară:
a) în Ungaria b) în Polonia c) la sud de Dunăre
5. Alcătuiți un scurt text despre personalitatea lui Iancu de Hunedoara.

F. VLAD ÞEPEª

Cine a fost?
− domnitorul Țării Românești;
− nepotul lui Mircea cel Bătrân.
Când a trãit?
− în secolul al XV-lea (1431-1476);
− a condus țara între 1456-1462.
Vlad Ţepeş
Unde a trãit?
− în Țara Românească, în Imperiul Otoman și în Ungaria.
Faptele sale în opere literare ºi istorice:
− în lucrarea „Povestiri istorice“, Dumitru Almaș povestește cum a făcut
dreptate Vlad Țepeș atunci când un negustor s-a plâns că i-a dispărut o pungă
cu galbeni; domnitorul i-a spus să vină peste câteva zile, timp în care va căuta
vinovatul; însă Țepeș a văzut de la început că negustorul e mincinos; după trei

95
 zile negustorul a venit, Țepeș i-a dat o pungă cu 101 galbeni și i-a zis să-i nu-
mere; negustorul i-a numărat pe toți cei 101 galbeni, a spus că sunt toți, dar nu
a zis nimic de faptul că era un galben în plus; Vodă l-a prins cu minciuna și l-a
pedepsit, trăgându-l în țeapă;
− o altă întâmplare, povestită de același autor, se referă la atacul de noapte
al lui Vlad Țepeș în tabăra sultanului Mahomed al II-lea, când a dat foc la zeci
de corturi, vrând să-l ucidă pe sultan; însă acesta se afla mai departe la sfat cu
căpeteniile; oamenii lui Țepeș îmbrăcați turcește, au făcut astfel încât turcii s-au
ucis între ei;
− în lucrarea „O scurtă istorie a românilor“ istoricul Neagu Djuvara scrie
că, după atacul de noapte al lui Țepeș, un cronicar turc vorbește de groaza, dar
și de admirația sultanului pentru un domn în stare de asemenea fapte;
− sultanul, în drum spre capitala Târgoviște, a văzut o pădure de țepi în
care atârnau prizonierii turci luați cu un an înainte;
− despre portretul lui Vlad Țepeș, făcut la Castelul Ambras (în Austria)
care ne este astăzi cunoscut, istoricul Djuvara afirmă că acesta este „foarte fidel“
și prezintă „un tip de o înspăimântătoare asprime“;
− se amintește și de întâmplarea când Țepeș a poruncit să se bată în cuie
turbanul în capul unui trimis turc ce nu s-ar fi descoperit în fața domnitorului
Țării Românești;
− într-o altă lucrare a lui Dumitru Almaș, intitulată „Eroi au fost, eroi
sunt încă“, Vlad Țepeș este numit „un om al dreptății strașnice și al curajului
neînfricat“;
– Țepeș este lăudat pentru că, în doi-trei ani a făcut bună rânduială în țară,
a întărit cetățile și orașele cu ziduri noi, a pus bază drumurilor, a stârpit cerșetoria
și lenevirea, i-a încurajat pe negustorii și pe meseriașii cinstiți;
− domnitorul a folosit o metodă de pedeapsă aspră – țeapa, pentru boierii
setoși de putere, negustorii necinstiți, tâlharii ori cerșetorii înrăiți; toate le-a făcut
nu dintr-o patimă ascunsă, ci dintr-o mare „sete de dreptate strașnică, neclintită,
neșovăitoare, după niște necruțătoare legi ideale“;
− gândul lui Țepeș era să scape țara de turci;
− când a venit în țară sultanul Mahomed al II-lea, Țepeș și poporul „au
făcut pustiul“ adică au pustiit țara (ardeau case, otrăveau fântâni) pentru a slăbi
armata otomană;
− poetul Mihai Eminescu în „Scrisoarea a III-a“ îl socotea pe Vlad Țepeș
un mare împărțitor de dreptate atunci când scria:
„Cum nu vii tu, Țepeș doamne, ca punând mâna pe ei,
Să-i împarți în două cete: în smintiți și în mișei
Și în două temniți large cu de-a sila să-i aduni,
Să dai foc la pușcărie și la casa de nebuni!“

96
 Importanþa în istorie:
− a reușit să păstreze integritatea țării astfel încât să nu devină pașalâc
turcesc;
− a restabilit siguranța locuitorilor țării, a eliminat hoții, răufăcătorii, a
organizat armata, meșteșugurile și comerțul;
− în Europa de atunci, trasul în țeapă se practica des, alături de alte pedepse,
pline de suferințe ori aducătoare de moarte;
− poporul l-a apreciat întotdeauna ca pe un om drept, curajos, iubitor de
cinste și de libertate.

Vlad Ţepeş şi solii turci Sultanul Mahomed al II-lea

ªtiaþi cã… ?
 Vlad Țepeș era numit și „Dracula“ după tatăl său, care obținuse în
Germania decorația dragonului („Draconului“) și pentru practica trasului în
țeapă, care-i îngrozise pe toți.
 A fost pe nedrept considerat un om plin de cruzime, „un vampir“, însă
toate aceste însușiri au fost răspândite de către dușmanii săi.

Evaluare şi activităţi

1. Completați spațiile libere:

• Vlad Țepeș îi pedepsea cu trasul în țeapă numai pe ............................... .
• Pentru apărarea țării Vlad Țepeș a organizat ......................................... .
2. Completați „Mapa de istorie“ cu informații, imagini, obiecte care au
legătură cu domnia lui Vlad Țepeș.
3. Alcătuiți o scurtă compunere despre viața și personalitatea lui Vlad Țepeș.

97
 G. ªTEFAN CEL MARE

Cine a fost?
− cel mai important domnitor al Moldovei.
Când a trãit?
− în secolul al XV-lea;
− a condus Moldova între anii 1457-1504.
Unde a trãit?
− în Moldova.
Faptele sale în opere literare ºi istorice:
− în „Povestiri istorice“ Dumitru Almaș arată colaborarea lui Ștefan cu
oamenii simpli din popor care l-au ajutat în lupta contra turcilor; Șoiman al lui
Burcel l-a salvat pe domnitor la Vaslui, când i-a fost ucis calul; apoi, Ștefan l-a
răsplătit cu bani, să-și cumpere boi și plug, deoarece l-a văzut lucrând în zi de
sărbătoare cu plug și boi împrumutați;
− i-a dăruit lui Șoiman al lui Burcel și un deal să-l păzească și să strige
când vin dușmanii: „Săi, Ștefane, la hotară, c’au intrat turcii în țară“;
− mătușa Floarea din Vrancea l-a ajutat pe Ștefan cu cei 7 băieți ai săi în
lupta contra sultanului Mahomed al II-lea; ca răsplată au primit fiecare câte un
munte cu obligația să-l păzească în caz de primejdie;
− în aceeași lucrare Ștefan este prezentat ca un priceput conducător de
oaste; se amintește și despre lupta de la Codrii Cosminului (1497) contra regelui
Poloniei, Ioan I Albert, care i-a nesocotit solii lui Ștefan; acesta a poruncit ca în
Codrii Cosminului să se taie tulpinile copacilor, dar nu de tot și apoi aceștia să
se prăbușească peste oastea polonă;
− într-o altă operă literară a lui Dumitru Almaș, numită „Eroi au fost, eroi
sunt încă“, se arată vitejia lui Ștefan la Vaslui, care prin exemplul personal a
decis soarta luptei; cronicarul polonez Długosz a scris că „pericolul a fost foarte
mare dacă nu s-ar fi aruncat Ștefan însuși în linia de luptă a turcilor“;
− în aceeași lucrare autorul apreciază că Ștefan a fost „vrednic cârmuitor
și bun gospodar, un Gospodar și un Om. Un Om și un Român de pretutindeni,
pentru toți, pentru inima și mintea oamenilor și a românilor de pretutindeni“;
− cronicarul Grigore Ureche, în „Letopisețul Țării Moldovei“, îl apreciază
pe Ștefan „întreg la fire, neleneș și lucrul știa a-l acoperi și unde nu gândeai,
acolo îl aflai“; „la lucru de războaie meșter“, „om mânios și degrabă vărsa sânge
nevinovat“, iar „la ospețe omora fără județ“; astfel sunt reliefate însușirile bune
și mai puțin bune ale domnitorului, așa cum le apreciază autorul;
− în „Legende istorice“ de Dimitrie Bolintineanu se află poezia „Muma
lui Ștefan cel Mare“, în care se înfățișează momentul când Ștefan a dorit să se
98
adăpostească în cetate, dar mama lui l-a îndemnat să meargă să-și adune armata
și să pornească împotriva dușmanului, să dovedească vitejie și nu descurajare în
fața greutăților: „Du-te la oștire! Pentru țară mori! Și-ți va fi mormântul coronat
cu flori!“.
− în poezia „Daniil Sihastru“ de același autor, Ștefan îl întreabă pe sfetnicul
său dacă e mai bine să închine țara turcilor după înfrângerea de la Războieni
(1476); răspunsul primit s-a dovedit plin de înțelepciune, ajutându-l pe domnitor
să ia deciziile cele mai potrivite pentru țară în momentele de cumpănă:
„Capul ce se pleacă paloșul nu-l taie,
Dar cu umilință lanțu-l încovoaie.
Viața și robia nu pot sta-mpreună,
Nu e totodată pace și furtună“.
− în poezia „Aprodul Purice“ poetul Dimitrie Bolintineanu prezintă
momentul când Ștefan îi promite aprodului Purice că de va câștiga lupta, îi va
schimba numele în „Movilă“, pentru că s-a făcut moviliță să urce Ștefan pe
calul lui Purice;
− marele istoric Nicolae Iorga (în „Istoria Românilor“, volumul IV) îl
apreciază pe Ștefan ca „ziditor de țară“, cel care „a găsit anarhie (dezordine,
indisciplină, nesupunere) și a lăsat o boierime împăcată cu sine și ascultătoare
de domn, în care cu bună-cuviință tinerii vor să ia locul bătrânilor care se duc“;
− de asemenea se spune că domnul „a fost bun creștin prin faptă, simțul
neamului l-a avut în suflet“ iar „față de contemporanii săi din creștinătate a fost
nesfârșit superior“;
− același istoric scrie că Ștefan a avut ca idei călăuzitoare: moșia, moște­
nirea, dreptatea; a fost cavaler prin buna pregătire și curajul de a înfrunta riscul,
„mai rege decât regii“ și de aceea „poporul l-a înălțat cu mult în necontenita,
spornica poezie a legendei“.

Importanþa în istorie:
− a fost un domnitor glorios, viteaz, înțelept și prețuit;
− a luptat pentru bunăstarea și libertatea Moldovei, a fost iubitor de cultură
și de popor;
− a ridicat 44 de biserici și mănăstiri la: Putna, Voroneț, Neamț, Războieni
etc.;
− apărător al creștinilor, el considera Moldova „poarta creștinătății“;
− este înmormântat la Mănăstirea Putna;
− după 1990 a fost trecut în rândul sfinților (ziua de 2 iulie 1504 – ziua
morții sale);
− poporul i-a păstrat o frumoasă amintire în cântece, poezii și povestiri.

99
 ªtiaþi cã… ?
 În 1462, când Ștefan cel Mare a dorit să cucerească cetatea Chilia din
Țara Românească, a fost rănit la picior. Această rană nu s-a vindecat niciodată.
 Ultima soție a lui Ștefan cel Mare a fost Maria Voichița, fiica lui Radu
cel Frumos, domnul Țării Românești și fratele lui Vlad Țepeș.

Evaluare şi activităţi

1. Motivați de ce Ștefan a rămas în istorie „cel Mare“ și „cel Sfânt“.

2. Organizați pe echipe, notați pe o fișă cele mai importante calități ale lui
Ștefan cel Mare și discutați-le apoi cu întreaga clasă, folosind exemple din lecție,
din alte poezii și cântece despre domnitor.
3. Comentați textul cronicarului polon Jan Długosz:
„O, bărbat minunat, cu nimic mai prejos decât comandanții eroici... După
părerea mea el este cel mai vrednic să i se încredințeze conducerea și stăpânirea
lumei și mai ales cinstea de comandant împotriva turcilor, cu sfatul, înțelegerea și
hotărârea tuturor creștinilor, de vreme ce ceilalți regi și principi catolici își petrec
timpul numai în trândăvii sau în războaie civile“.
4. Priviþi cu atenþie imaginile de mai jos.
Formulaþi trei enunþuri în legãturã cu fiecare imagine.

Pecetea lui Ştefan cel Mare

Ştefan cel Mare

Mănăstirea Putna

100
 H. MIHAI VITEAZUL

Cine a fost?
− domnitorul Țării Românești;
− primul domnitor care a unit Țara Românească, Transilvania și Moldova
sub o singură conducere;
− fiul domnitorului Pătrașcu cel Bun.
Când a trãit?
− în secolul al XVI-lea;
− a condus Țara Românească între anii 1593-1601.
Unde a trãit?
− în Țările Române, în Austria și în Cehia.
Faptele sale în opere literare ºi istorice:
− în „ Povestiri istorice“ de Dumitru Almaș se povestește momentul când
călăul care trebuia să-l ucidă pe Mihai Viteazul a zis că nu poate ucide un „bărbat
falnic și frumos“ și a aruncat securea, apoi a fugit; el a fost impresionat când l-a
văzut pe Mihai „înalt, chipeș, vânjos, drept, mândru, cu ochi care răspândeau
bunătate și lumină, dar și mânie în momente de primejdie“;
− în aceeași lucrare se povestește lupta de la Călugăreni unde exemplul
personal al lui Mihai a însemnat foarte mult în obținerea victoriei contra turcilor;
Mihai „a condus cu dibăcie lupta, acolo unde era primejdia mai mare, patru
generali turci au căzut sub barda lui“; tot atunci Mihai Viteazul i-a lăsat viața
lui Hassan Pașa cu condiția să nu mai vină niciodată împotriva țării și să dea
pentru vistierie 10 pungi cu galbeni;
− autorul îl recunoaște pe Mihai ca „voievod al tuturor românilor“ care
a avut și sprijinul unui băiat din Rucăr, pe nume Pătrașcu, fără părinți, care l-a
urmat pe domnitor în Transilvania și în Moldova alături de „Oastea Unirii“;
− Nicolae Bălcescu în opera „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul“
povestește și el întâmplarea cu Mihai și călăul subliniind „groaza ce-l stăpânește
pe călău, un tremur groaznic când vede acel trup măreț, acea căutătură sălbatică“;
− tot aici se spune că Mihai, înainte de a merge la locul unde trebuia să
fie ucis, a făgăduit că va ridica o biserică dacă va scăpa cu viață; când a ajuns
domnitor a poruncit să se ridice Biserica Mihai Vodă;
− în această lucrare Nicolae Bălcescu face un portret deosebit al lui Mihai
Viteazul arătând că era „un bărbat ales, vestit și lăudat prin frumusețea trupului,
prin virtuțile lui alese și felurite, prin credința către Dumnezeu, dragostea către
patrie, îngăduială către cei asemenea, omenie către cei mai de jos, dreptatea
către toți deopotrivă, prin sinceritatea, statornicia și dărnicia ce împodobeau
lăudatul său caracter“;

101
 − din porunca lui Mihai Viteazul se arată că în casa vistierului Dan au fost
chemați peste 2 000 de turci ca să li se plătească datoriile, dar s-a dat foc la casă
și turcii nu au mai avut scăpare;
− în lupta de la Călugăreni se pune în evidență fapta lui Mihai Viteazul
care a luat o secure de la un soldat și plin de curaj, cu multă pricepere, „a doborât
pe toți care-i stăteau împotrivă, ajunge la Caraiman-Pașa, îi zboară capul, apoi
izbește și alte capete de vrăjmași și făcând minuni de vitejie se întoarce la ai săi
plin de trofee și fără a fi rănit“;
− poetul George Coșbuc, în poezia „Pașa Hassan“, arată, pe scurt, dar
foarte convingător, personalitatea lui Mihai Viteazul pe câmpul de luptă: „vodă
e-n zale și-n fier, vorba-i e tunet, răsufletul ger, barda din stânga-i ajunge la cer
și vodă-i un munte“;
− istoricul Nicolae Iorga, într-o lucrare dedicată lui Mihai Viteazul, apre-
ciază că victoria de la Călugăreni „n-a fost fapta unui singur om, ci a unui neam
întreg, a miilor de tineri care de bunăvoie s-au coborât sub brazdă, ca să putem
trăi noi cei de astăzi“;
− caracterizându-l pe Mihai Viteazul, istoricul afirmă că „viteaz era cât
poate să fie cineva“ dar și că „era nerăbdător, necruțător, uneori de o pripeală
pătimașă“ însă „nu a fost ostaș de pradă, ci un ostaș în cel mai deplin și mai
frumos înțeles al cuvântului“;
− în lucrarea „Eroi au fost, eroi sunt încă“, Dumitru Almaș amintește și
versurile populare despre faptele domnitorului:
„Auzit-ați de-un Mihai
Ce sare pe șapte cai
De strigă Stambulul, vai?“
– poetul Dimitrie Bolintineanu (în „Legende istorice“) a scris poezia „Cea
de pe urmă noapte a lui Mihai Viteazul“ în care arată dorința domnitorului de a
lupta pentru libertate, pentru o viață mai bună, de a nu dovedi lașitate ori lipsă
de onoare:
„Ce e viața noastră în sclavie oare?
Noapte fără stele, ziuă fără soare.
Cei ce rabdă jugul ș-a trăi mai vor
Merită să-l poarte spre rușinea lor!“
− același autor pune în lumină comportamentul deosebit al lui Mihai și al
românilor în lupta cu turcii; poezia „Mihai revenind de la Dunăre“ arată cum:
„Turcii în bătaie strigă cu putere,
Iar eroii noștri se luptă-n tăcere.
O minune mare! Turcii sunt învinși!
Numai domnul taie patrusprezece inși.“;
− în lucrarea „Istoria ilustrată a României“ (Editura Litera, 2016, pag. 229)
se amintește aprecierea marelui istoric Nicolae Iorga despre importanța unirii din
102
1600 făcută de Mihai Viteazul; se afirmă că „niciun român n-a mai putut gândi
unirea fără uriașa sa personalitate, fără paloșul sau securea lui ridicate spre cerul
dreptății, fără chipul lui de o curată și desăvârșită poezie tragică“;
− aceeași lucrare consideră că domnia lui Mihai Viteazul, prin unirea din
1600, „face trecerea de la națiunea medievală spre cea modernă“, iar luptele lui
împotriva turcilor se înscriu în eforturile de apărare a valorilor europene.
Importanþa în istorie:
− a reușit să unească cele trei Țări Române;
− unirea a fost un exemplu pentru românii de mai târziu care vor lupta să
trăiască toți, într-o singură țară;
− a dovedit mult curaj și muncă neobosită pentru libertatea românilor,
pentru gloria sa și a poporului român;
− în împrejurări grele, nefavorabile, Mihai a dovedit o îndrăzneală
deosebită; domnia scurtă a fost plină de fapte mărețe;
− trupul a rămas pe câmpia de lângă Turda (unde a fost ucis), iar capul
odihnește la Mănăstirea Dealu, lângă Târgoviște.

ªtiaþi cã… ?
 Visul românilor de a trăi uniți într-o singură țară a fost realizat la
1 Decembrie 1918. De aceea, astăzi sărbătoarea cea mai mare a României este
ziua de 1 Decembrie.

Evaluare şi activităţi

1. De ce s-a luptat Mihai Viteazul cu turcii?

2. Alcătuiți propoziții folosind termenii istorici: unire, libertate, erou,

suzeranitate.

3. Comparați, în echipe, domnia lui Ștefan cel Mare și cea a lui Mihai
Viteazul. Prezentați asemănările și deosebirile colegilor și doamnei învățătoare.

4. Ce concluzie se desprinde din versurile următoare ale poetului popular?

„El e domnul cel vestit Alelei! Mihai, Mihai!
Care-n lume a venit Căci de noi milă nu ai
Pe luptat și biruit. [...] Să ne scapi de-amar și vai!...“

103
 5. Priviți harta Țărilor Române în timpul lui Mihai Viteazul. Descoperiți
unde se află Călugăreni, Alba Iulia, Turda, Târgoviște, Suceava, Iași.

6. Analizați imaginile de mai jos și formulați propriile observații și păreri

despre acestea.

Pecetea lui Mihai Viteazul Mihai Viteazul

104
 2.2. TRANSILVANIA – SPAÞIU MULTIETNIC

Particularitãþi etnice
− regatul maghiar a reușit să ia în DICÞIONAR
stăpânire întreaga Transilvanie în jurul anului
1200, după aproape trei secole de rezistență  a coloniza – a aduce populaþie
din alte þãri pe un anumit teritoriu
a românilor localnici;  comitat – unitate teritorial-ad­
– pentru a-și consolida puterea și pentru mi­nistrativã a ungurilor
apărarea regatului, regii unguri s-au asigurat  district – unitate teritorial-ad­
de colaborarea unor localnici și au adus mi­nistrativã a românilor
 etnic – care aparþine unui po­
populație străină, venită din alte părți;
por
– primii colonizați au fost secuii în  haiduc – cel care îi atacã pe
zona Bihor, unde au trăit împreună cu româ- bogaþi ºi îi ajutã pe cei sãraci
nii, de la care au învățat și scrierea; în secolele
următoare ei s-au așezat pe râurile Mureș, Târnava și la curbura Carpaților;
– pentru apărarea frontierelor de răsărit au fost aduși coloniști germani,
care aveau și rolul de a exploata bogățiile miniere, de a dezvolta meșteșugurile
și comerțul; ei au venit din părțile Rinului Mijlociu și ale Saxoniei (de aici nu-
mele de sași);
– toți coloniștii s-au așezat alături de o populație românească existentă
deja la venirea lor; la început viața lor s-a desfășurat în comunități închise, bine
delimitate geografic;
– chiar și după cucerirea Transilvaniei de către maghiari aceasta nu și-a
schimbat prea mult configurația etnică, deoarece românii au continuat să fie
majoritari și de credință ortodoxă;
– românii au fost înlăturați, treptat, de la conducerea Transilvaniei;
– la 1366 regele Ungariei, Ludovic I de Anjou, decide să fie nobili numai
cei de religie catolică; puțini dintre români au trecut la catolicism, cel mai cu-
noscut exemplu fiind cneazul Voicu (făcut nobil în 1409 de regele Sigismund
de Luxemburg) care a primit ca domeniu feudal cetatea Hunedoarei cu 25 de
sate în jurul ei;
– Ioan (Iancu) de Hunedoara, fiul lui Voicu, va fi vestitul luptător antioto-
man Iancu de Hunedoara, iar fiul său, Matei Corvin, va ajunge un rege important
al Ungariei;
– ungurii, sașii și secuii formează, treptat, grupul conducător în societate,
în timp ce românii rămân cu putere numai pe plan local;
– românii au reacționat prin răscoale, dintre care este renumită Răscoala
de la Bobâlna (1437) în toată Transilvania;
– reprezentanții bogați și conducători ai ungurilor, sașilor și secuilor au
făcut o înțelegere numită „unirea celor trei națiuni“, care a devenit baza sistemului

105
 politic din Transilvania până în secolul al XIX-lea, făcând astfel ca românii să
fie considerați „tolerați“ în propria lor țară, deși erau cei mai vechi locuitori, cei
mai mulți, iar prin munca lor aduceau o contribuție însemnată la viața economică
a Transilvaniei;
– pe plan religios, drepturi publice nu aveau decât cei care aparțineau
celor patru religii „recepte“ (recunoscute, acceptate): catolică, luterană, calvină
și unitariană;
– după asediul nereușit al turcilor asupra Vienei în 1683, Transilvania a
fost subordonată Imperiului Habsburgic;
– Diploma Leopoldină aprobată de Curtea de la Viena a menținut sistemul
celor „trei națiuni“ și cele patru religii „recepte“; românii au continuat să fie
excluși de la viața politică, iar religia ortodoxă nerecunoscută oficial (legal);
– a doua Diplomă a împăratului Leopold, din 1701, aproba o situație ca și a
catolicilor, dacă și creștinii ortodocși treceau la Biserica catolică; în realitate, din
cauza opoziției grupurilor privilegiate, această diplomă nu s-a aplicat; singurul
succes pentru românii uniți cu Biserica romano-catolică a fost că li se deschidea
drumul spre școlile din vestul Europei;
– este de remarcat activitatea lui Inochentie Micu Klein episcop unit, care
a cerut drepturi egale pentru români, recunoașterea lor ca națiune politică;
– argumentele sale se bazau pe vechimea românilor în Transilvania, con-
tinuitatea lor pe acest teritoriu și faptul că erau cei mai numeroși;
– Curtea de la Viena l-a îndepărtat din funcție pe acest episcop, însă lupta
lui Inochentie Micu a avut ca rezultat înființarea centrului cultural de la Blaj;
– procesul de trezire națională a românilor s-a dovedit și prin răscoala din
1784 condusă de Horea, Cloșca și Crișan, apoi în 1791 prin documentul numit
„Supplex Libellus Valachorum“ – primul program politic modern al românilor
din Transilvania;
– după 1791 lupta românilor pentru câștigarea drepturilor naționale s-a
purtat îndeosebi în domeniul culturii.
Importanþa istoricã a Transilvaniei în Evul Mediu:
− a fost spațiul geografic românesc unde s-au înființat primele formațiuni
feudale, cnezatele și voievodatele;
– Transilvania a constituit spațiul multietnic, mai ales după anul 1000,
când s-au așezat aici populații venite îndeosebi din răsărit în timpul migrației
care a cuprins toată Europa;
– românilor și slavilor localnici li s-au adăugat populații diverse care au
conviețuit în bună înțelegere timp de sute de ani pe un pământ considerat fa-
vorabil pentru toți;
– în Transilvania a existat o societate contradictorie din cauza stăpânirii
străine; influența bizantină, de la început, va fi înlocuită de influența Curților de
la Buda și Viena;
106
 – chiar dacă românii au fost considerați „tolerați“, fără drepturi politice, ei
au rezistat peste tot în Transilvania, dar mai ales în regiunile de margine (Țara
Hațegului, Țara Maramureșului, Țara Făgărașului) și și-au păstrat propria iden-
titate, limba, obiceiurile, conștiința că aparțin aceluiași neam;
– de asemenea, legăturile românilor din Transilvania cu frații lor din Mol-
dova și din Țara Românească, păstrate permanent, vor face posibilă, mai târziu,
unirea tuturor românilor la 1 Decembrie 1918.

ªtiaþi cã… ?
 Alături de secui și sași, în Transilvania s-au așezat și alte etnii venite
din răsărit: iranieni, slavi din Caucaz, pecenegi, uzi, cumani.
 Pentru scurt timp, între 1211-1225, în Transilvania (Țara Bârsei) au
fost aduși cavalerii teutoni, tot de origine germană, dar din Teutonia, cu rol de
apărare contra cumanilor; de la ei ne-au rămas cetățile Feldioara și Codlea.

Evaluare

1. Scrieți un scurt text despre Gheorghe Șincai și Petru Maior, autori ai

„Supplexului“ din 1971.

2. Construiți propoziții folosind termenii istorici: țărani iobagi, patriciat

săsesc, coloniști, libertate.

3. Alegeți și confecționați simboluri reprezentative pentru o anumită etnie

reliefând relațiile cu alți colegi de altă etnie, particularitățile propriei etnii față
de celelalte.

4. Precizați răspunsul corect.

Până în secolul al IX-lea localnicii din Transilvania trăiau amestecați cu:
a) bulgarii și slavii;
b) maghiarii și bulgarii.

5. Cercetați și stabiliți urmările răscoalei țărănești din 1437 și importanța

lor pentru secolele XV-XIX.

107
 Sã reþinem !
Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale menționează:
„Părțile se angajează să promoveze condițiile de natură să permită per-
soanelor aparținând minorităților naționale să-și mențină și să-și dezvolte cultura,
precum și să-și păstreze elementele esențiale ale identității lor, respectiv limba,
religia, tradițiile și patrimoniul lor cultural.“

UNGURI

Matei Corvin, regele Ungariei 1458-1490

Fiul lui Iancu de Hunedoara
Regele Ungariei, Andrei al II-lea cu diploma
de privilegii acordată saşilor la 1224

SAŞI

Sibiul în Evul Mediu

(- se văd literele cu numele vechi Biserica Neagră din Braşov, oraş al saşilor
al oraşului săsesc; - în mijloc, stema oraşului) (cea mai mare biserică din România)

SECUI

Gheorghe Doja,
conducătorul răscoalei Odorheiul Secuiesc – locul de întâlnire
ţărăneşti din 1514 Capela Sfântul Ştefan din Sânzieni a Adunării secuieşti în Evul Mediu

108
 SAT ªI ORAª ÎN TRANSILVANIA MEDIEVALÃ

Lumea satelor
− satele și locuitorii lor au fost o importantă forță economică și militară;
− locuitorii satelor erau țărani liberi și țărani dependenți de nobili; țăranii
liberi, puțin numeroși, erau stabiliți îndeosebi în Țara Hațegului, în Țara Oașului și
în Bihor unde și-au păstrat organizarea într-o obște sătească, forma lor tradițională;
− țăranii dependenți, adică iobagii, aveau loturi de pământ în folosință,
pentru care datorau către nobili obligații în produse, în muncă și în bani; începând
cu secolul al XVI-lea s-a adăugat legarea de glie (de pământ), adică s-a interzis
strămutarea de pe o moșie pe alta;
− alte obligații ale țăranilor iobagi (șerbi) erau lucrările de întreținere a
drumurilor, participarea la oaste și daruri făcute în diferite împrejurări către
nobili; la acestea se adăugau obligațiile față de stat și de Biserică;
− situația grea a țăranilor a determinat mai multe tipuri de conflicte la sate:
împotrivirea la plata obligațiilor, fuga de pe moșie, haiducia și răscoalele; dintre
acestea sunt vestite Răscoala de la Bobâlna (1437) și răscoala condusă de Gheorghe
Doja (1514) terminate cu înfrângerea țăranilor, fără ca ei să obțină nimic.
Lumea oraºelor
− orașele și târgurile au fost centre meșteșugărești și comerciale; mai târziu,
unele au devenit centre politice, administrative și bisericești;
− în Transilvania, cele mai multe orașe s-au înființat în secolele XIII-XIV
în jurul unor așezări întărite, cu rol de pază, dar și de funcționare a comerțului;
− după venirea sașilor orașele au cunoscut o dezvoltare deosebită; ele s-au
afirmat prin meșteșuguri, comerț ori centre ale mineritului și s-au bucurat de o
largă autonomie (libertate de acțiune) din partea Regatului maghiar;
− conducerea orașului în Transilvania era formată din 12 jurați în frunte
cu judele, acesta fiind reprezentantul regelui; deciziile erau luate în Adunarea
orășenească în frunte cu un primar (numit bürgermeister la Sibiu, Brașov);
− pe lângă activitățile meșteșugărești și de comerț, orașele au continuat,
permanent, să practice agricultura în teritoriul din jurul lor; acest aspect e dovedit
de prelucrarea lemnului, a pietrei, a pieilor, a olăritului și de existența morilor;
− după secolul al XV-lea se practică și alte ocupații ca mineritul și meta-
lurgia (la Rodna, Baia Mare), fabricarea săpunului, a postavului, a sticlei;
− datorită sașilor, au apărut, din secolul al XIV-lea, breslele, adică asociații
ale meșteșugarilor care aveau aceeași meserie;
− continuând dezvoltarea, începând cu secolul al XVI-lea au apărut primele
manufacturi de postav și de hârtie;
− locuitorii orașelor erau meșteșugarii și negustorii, dar exista și plebea
orășenească (sărăcimea); cei bogați, privilegiați (adică patriciatul orașelor),
dețineau funcțiile importante în viața economică și politico-administrativă;

109
 − pe lângă patriciat și plebe, la orașe mai existau medici, juriști, profesori,
scriitori; toți aceștia au creat cultura urbană și lor le datorăm înființarea de școli (cu
caracter bisericesc sau laic), tipografii, biblioteci începând cu secolul al XVI-lea;
− în Transilvania, până aproape de sfârșitul secolului al XVIII-lea, românii
nu au avut drept de locuire la oraș; existau însă reprezentanți de alte etnii: secui,
evrei, armeni, greci.
Înfãþiºarea oraºelor
− orașele transilvănene au fost influențate de așezări urbane din apusul
Europei, având o piață centrală, de la care porneau străzi înguste, prăvălii, de-
pozite, pivnițe, case din lemn, apoi din piatră (secolul al XVI-lea);
− de multe ori orașele erau înconjurate de ziduri și de turnuri de apărare,
breslele având obligația să apere orașul la turnurile importante;
− ca semn al dominației în societate, nobilii și-au construit castele și palate.

ªtiaþi cã… ?
 În orașul Sibiu s-a născut Nicolaus Olahus, un reprezentant important
al Umanismului în secolul al XVI-lea; el a fost secretar al reginei Țărilor de Jos
și a ajuns apoi regent al Ungariei.
 Cele mai importante scrieri din Transilvania au folosit, cu precădere,
în limba latină.
 La 1233 orașul Brașov apare menționat sub numele de Corona (Kronstadt).

Evaluare
1. Menționați funcțiile orașelor din Transilvania.
2. Descoperiți motivul pentru care orașele întemeiate de sași se bucurau
de autonomie față de puterea voievodului Transilvaniei.
3. Căutați și explicați noțiunea de manufactură.
4. Completați „Mapa de istorie“ cu imagini ale orașului Sibiu în Evul
Mediu și în anul când a fost capitală culturală europeană.

Sighişoara
Sibiu – Piaţa Mare

Braşov – Piaţa Sfatului

110
 2.3. ISTORICI ªI CRONICARI DESPRE
PERSONALITÃÞI ALE MINORITÃÞILOR

Personalitãþi ale croaþilor

Cine a fost? DICÞIONAR
− Mihai Lovinisch a fost învățător și preot croat.
Când a trãit?  privilegii – drepturi
 monah – cãlugãr
− în secolul al XVIII-lea.
Unde a trãit?
− în Banat.
Faptele sale:
− a înființat prima școală publică la Carașova în 1722.
Personalitãþi ale sârbilor
Cine a fost?
− Dositej Obradović a fost un mare iluminist sârb.
Când a trãit?
− în secolul al XVIII-lea.
Unde a trãit?
− la Ciacova, în județul Timiș.
Faptele sale:
− a pus bazele literaturii sârbe noi, contribuind la trezirea conștiinței
naționale moderne a tuturor sârbilor; a fost ministrul educației în Serbia.
Personalitãþi ale maghiarilor
Cine a fost?
− Nicolaus Olahus a fost un reprezentant al Umanismului.
Când a trãit?
− în secolul al XVI-lea.
Unde a trãit?
− în Transilvania, la Oradea.
Faptele sale:
− a fost un reprezentant al Umanismului în Transilvania;
− a activat la curtea episcopului Vitéz János din Oradea;
− a scris opere ca: „Hungaria“, „Attila“.
Cine a fost?
− Benkő József.
Când a trãit?
− în secolul al XVIII-lea.
Unde a trãit?
− în Transilvania.
Faptele sale:
− a scris lucrarea „Transilvania“;
− a întocmit un dicționar trilingv latin-maghiar-român despre flora
Transilvaniei.
111
 Personalitãþi ale macedonenilor
Cine a fost?
− Sfântul Nicodim de la Tismana.
Când a trãit?
− în secolul al XIV-lea.
Unde a trãit?
− în Țara Românească și în Macedonia.
Faptele sale:
− a fost întemeietorul monahismului în Țara Românească;
− s-a născut în Macedonia, dar a trecut la nord de Dunăre și a înființat
mănăstirile Vodița, Tismana, Prislop;
− și-a început viața de călugăr pe Muntele Athos;
− a trăit ca un sfânt;
− a fost duhovnicul domnitorilor Vlaicu Vodă, Radu I, Dan I, Mircea cel Bătrân;
− a murit la 96 de ani, iar ucenicii săi au construit peste 100 de mănăstiri
și biserici în Țara Românească.
Personalitãþi ale romilor
Cine a fost?
− Ștefan Răzvan a fost domn al Moldovei.
Când a trãit?
− în secolul al XVI-lea.
Unde a trãit?
− în Moldova.
Faptele sale:
− a fost singurul domnitor rom din Țările Române;
− a fost domn al Moldovei în perioada aprilie-decembrie 1595;
− a fost contemporan cu Mihai Viteazul și Sigismund Báthory, cu care s-a
aliat împotriva Imperiului Otoman;
− scurta sa domnie a fost curmată tragic de viitorul domn al Moldovei,
Ieremia Movilă;
− Nicolae Bălcescu (în lucrarea „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul“)
spunea că „Acest Răzvan era născut în Moldova dintr-un tată țigan și o mamă
moldoveancă“.
Personalitãþi ale germanilor
Cine a fost?
− Samuel von Brukenthal a fost guvernator al
Transilvaniei.
Când a trãit?
− în secolul al XVIII-lea.
Unde a trãit?
− în Transilvania.
112
 Faptele sale:
− a fost o personalitate marcantă a sașilor transilvăneni;
− a îndeplinit funcția de guvernator al Transilvaniei în perioada 1777-1787;
− a fost promotor al drepturilor poporului său și mare iubitor de cultură
și de artă;
− din colecțiile sale de artă s-a născut Muzeul Brukenthal din Sibiu, primul
muzeu public din Europa Centrală și de Sud-Est.

ªtiaþi cã… ?
 Cei mai mulți sași au venit în Transilvania din zona Rinului și a Moselei.
 Stema sașilor are șapte turnuri aurii pe un scut colorat albastru și roșu
și reprezintă cele șapte orașe mai importante întemeiate de sași.
 În 1211, regele maghiar Andrei al II-lea i-a așezat pe cavalerii teutoni
în Țara Bârsei, pentru a apăra sud-estul Transilvaniei de cumani.
 La 1848, revoluționarul sas Stephan Ludwig Roth a cerut drepturi egale
pentru toate popoarele Transilvaniei.
 Ciprian Porumbescu era de etnie polonă.
 Spiru Haret, Garabet Ibrăileanu, Gheorghe Asachi au fost armeni.
 Panait Istrati, Al. A. Philippide, Mihai Fotino, Virgil Ogășanu sunt de
etnie greacă.
 Baba Novac a fost preot în Macedonia, haiduc în Macedonia, Serbia,
Țara Românească și general în armata lui Mihai Viteazul.
 Anton Pann a fost scriitor rom și a scris muzica pentru imnul României,
„Deșteaptă-te, române!“.

Evaluare şi activităţi

1. Numiți trei personalități ale minorităților.

2. Alcătuiți o scurtă compunere despre o personalitate a unei minorități
preferate.
3. Alegeți răspunsul corect.
• Petru Maior a fost etnic: a) sas; b) sârb; c) rom.
• Alexandru Graur a fost etnic: a) evreu; b) sas; c) bulgar.
4. Menționați șapte orașe întemeiate de sași în România.
5. Prezentați pe scurt două urmări ale conviețuirii românilor cu minoritățile.

113
 3. EPOCA MODERNÃ

3.1. ALEXANDRU IOAN CUZA ªI UNIREA

Cine a fost?
DICÞIONAR
– domnitorul care a unit Moldova cu Þara
Româneascã în 1859;  Constituþie – legea funda­
– provenea dintr-o veche familie de mentalã într-un stat; stabileºte
organizarea statului, drepturile
boieri moldoveni. ºi obligaþiile cetãþenilor
Când a trãit?
– în secolul al XIX-lea, între anii 1820-1873;
– a condus Moldova ºi Þara Româneascã între anii 1859-1866.
Unde a trãit?
– în Moldova, Þara Româneascã, Paris, Transilvania, Germania.
Faptele sale:
– a participat activ la acþiunea revoluþionarã din 1848 în Moldova, apoi
alãturi de Avram Iancu la Adunarea de la Blaj, din Transilvania, în timpul
Revoluþiei din 1848;
– alãturi de boierii patrioþi a luptat pentru unirea Moldovei ºi a Þãrii
Româneºti;
– în 1857 ºi-a dat demisia din funcþia de pârcãlab de Covurlui, în semn de
protest faþã de falsificarea rezultatelor decise de adunãrile ad-hoc;
– a fost ales, fãrã voturi împotrivã, domnitor în Moldova pe 5 ianuarie
1859 ºi în Þara Româneascã pe 24 ianuarie 1859;
– dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a împlinit dorinþa românilor din
ambele þãri ºi a favorizat situaþia ca unirea sã fie, treptat, completã ºi sã rãmânã
definitivã;
– a stabilit capitala celor douã þãri unite la Bucureºti în 1862;
– tot din 1862 Marile Puteri ale Europei din acel timp au aprobat ca þara,
care se numea la început „Principatele Unite ale Valahiei ºi Moldovei“, sã-ºi
schimbe numele în „România“;
– a luat din averile mãnãstirilor ºi a împãrþit pãmânt þãranilor;
– în timpul domniei sale s-au înfiinþat Universitãþile din Iaºi (1860) ºi
Bucureºti (1864);
– tricolorul a devenit steagul României, iar pe stema þãrii erau reprezentaþi
zimbrul ºi vulturul;
– a aprobat legea prin care învãþãmântul primar era, pentru prima datã,
gratuit ºi obligatoriu (1864);
– a fãcut schimbãri moderne în armatã ºi în justiþie ºi a încercat sã batã o
monedã proprie a þãrii, numitã romanat;

114
 – a semnat o lege cu caracter de constituþie care a avut ºi acordul puterilor
strãine;
– a reuºit sã obþinã recunoaºterea Unirii Principatelor de cãtre marile puteri
europene.
Importanþa în istorie:
– este considerat domnitorul Unirii Moldovei cu Þara Româneascã;
– prin mãsurile luate în timpul domniei, a pus bazele statului român modern;
– s-a ocupat de situaþia grea a þãranilor dându-le pãmânt, aceasta fiind cea
mai mare dorinþã a lor;
– a fãcut astfel încât ºi sãracii sã înveþe carte, sã-ºi cunoascã drepturile ºi
obligaþiile;
– s-a îngrijit de organizarea armatei ºi a justiþiei;
– întotdeauna a dat dovadã de inteligenþã, corectitudine ºi spirit de dreptate
pentru popor;
– a cãutat sã apropie România de modelul þãrilor dezvoltate, din apusul Europei;
– marii proprietari de pãmânt ºi alþi oameni politici, nemulþumiþi de
realizãrile sale, l-au îndepãrtat în 1866;
– Cuza a fost silit sã renunþe la tron ºi a plecat din þarã;
– poporul l-a iubit foarte mult ºi i-a pãstrat recunoºtinþã pentru tot ce a
realizat în timpul domniei sale;
– amintirea lui Al. I. Cuza se pãstreazã ºi azi în multe povestiri, legende
ºi poezii ca fiind un om drept, cinstit ºi cu dragoste de þarã.

ªtiaþi cã… ?
 Al. I. Cuza a avut legãturi foarte bune cu împãratul Franþei, Napoleon
al III-lea, nepotul lui Napoleon I Bonaparte.
 Al. I. Cuza a împroprietãrit 400 000 de þãrani cu peste douã milioane
de hectare de pãmânt. A fost una dintre cele mai importante legi din istoria
românilor.
 Unirea Principatelor Române din 1859 a fãcut posibilã, în scurt timp,
cucerirea independenþei de stat a României faþã de turci.

Evaluare şi activităţi
1. Menþionaþi trei realizãri ale domniei lui Al. I. Cuza.
2. Stabiliþi ordinea cronologicã a evenimentelor:
a) legea învãþãmântului gratuit ºi obligatoriu;
b) alegerea lui Al. I Cuza ca domn al Moldovei ºi al Þãrii Româneºti;
c) îndepãrtarea lui Al. I. Cuza.

115
 3. Comentaþi, în 5-6 rânduri, importanþa domniei lui Al. I. Cuza.
4. De ce Al. I. Cuza poate fi considerat un om iubitor de þarã ºi de popor?
5. Priviþi harta de mai jos ºi notaþi care erau vecinii Principatelor Unite
în 1859.

România în timpul lui Cuza Vodă

6. Observaþi cele douã portrete. Ce legãturã existã între cei doi domnitori?

Mihai Viteazul Al. I. Cuza

7. Analizaþi ºi descrieþi pãrþile componente ale drapelului ºi ale stemei
Principatelor Unite.

Steagul Principatelor Unite Stema Principatelor Unite

116
 3.2. CAROL I ªI INDEPENDENÞA

Cine a fost?
DICÞIONAR
– primul rege al României;
– provenea din familia germanã  independenþã – libertate
deplinã, dreptul de a hotãrî
Hohenzollern.
singur pe plan intern ºi extern
Când a trãit?  monarhie constituþionalã
– în secolele al XIX-lea ºi al XX-lea; – conducerea statului de cãtre
– între anii 1839-1914; un monarh (o persoanã), care
– a condus România între anii 1866-1914. trebuia sã respecte Constituþia
Unde a trãit?
– în Germania, Franþa ºi România.
Faptele sale:
– a venit la tron la 10 mai 1866, aºa cum ceruse poporul, pentru a pãstra
unirea Principatelor;
– prin venirea lui la conducerea României, oamenii politici patrioþi con-
siderau cã vor înceta certurile pentru putere între români ºi þara va câºtiga în
relaþiile cu familiile domnitoare ale Europei;
– dupã preluarea puterii în 1866, Carol I a aprobat prima Constituþie internã
a þãrii, fãrã a þine cont de puterile strãine;
– în aceastã lege, România era consideratã monarhie constituþionalã, ca
majoritatea statelor democratice ale vremii;
– în timpul sãu au început sã funcþioneze cu adevãrat douã partide politice
principale: liberal ºi conservator;
– unirea din timpul lui Al. I. Cuza a fost primul pas cãtre câºtigarea inde-
pendenþei politice;
– între 1877-1878, Carol I a condus lupta pentru obþinerea independenþei
declaratã la 9 mai 1877;
– luptând alãturi de Rusia, Carol I a condus cu pricepere armata românã
ºi împreunã i-au învins pe turci;
– în 1878 s-a recunoscut independenþa României pe plan internaþional;
– tot atunci, Dobrogea a revenit la România;
– în 1881, România s-a declarat Regat, iar Carol I a devenit primul rege al þãrii;
– alte realizãri importante ale domniei lui Carol I au fost:
• construirea cãilor ferate Bucureºti-Giurgiu ºi Bucureºti-Piteºti-Turnu
Severin;
• înfiinþarea Bãncii Naþionale a României;
• introducerea tramvaielor, a cinematografului ºi a iluminatului electric;
• în literaturã, ºtiinþã, picturã, sculpturã, muzicã ºi construcþii s-au creat
lucrãri deosebite.

117
 Importanþa în istorie:
– a menþinut unirea din timpul lui Al. I. Cuza, acceptând sã conducã într-o
þarã strãinã de locurile natale;
– a fost credincios României, a luptat pentru obþinerea independenþei ºi
pentru modernizarea þãrii;
– a susþinut drepturile românilor aflaþi încã sub stãpânire strãinã;
– a dat mereu dovadã de seriozitate, de bun simþ, de corectitudine ºi de
modestie;
– a cerut de la toþi ordine, disciplinã, respect faþã de promisiunile fãcute;
– a condus respectând Constituþia ºi nu s-a preocupat de îmbogãþire, având
grijã sã introducã ºi la români obiceiuri ºi modele de viaþã din þãrile dezvoltate
ale Europei;
– este înmormântat, împreunã cu soþia sa, la mãnãstirea Curtea de Argeº.

ªtiaþi cã… ?
 În timpul rãzboiului pentru independenþa României, Osman Paºa,
comandantul turcilor, s-a predat românilor ºi nu ruºilor, ca o recunoaºtere a
felului în care au luptat românii sub conducerea lui Carol I.
 La 10 mai 1881 Carol I a fost încoronat ca rege, cu o coroanã din oþelul
unui tun turcesc, luat în 1877. Doamna Elisabeta a fost încoronatã ca reginã a
României cu o coroanã de aur. Ea este cunoscutã ca scriitoare cu numele de
Carmen Sylva.

Evaluare şi activităţi

1. De ce Carol I de Hohenzollern este unul dintre conducãtorii importanþi

ai României?

2. Formulaþi 2-3 propoziþii despre însuºirile (calitãþile) lui Carol I.

3. Menþionaþi trei realizãri ale domniei lui Carol I.

4. Ordonaþi cronologic evenimentele:

a) Carol I devine regele României;
b) rãzboiul pentru cucerirea independenþei României;
c) Dobrogea îi revine României.

118
 5. Monarhia constituþionalã înseamnã cã monarhul (regele, împãratul)
poate conduce cum vrea, dupã bunul sãu plac?

6. Alcãtuiþi un scurt text despre rãzboiul pentru cucerirea independenþei

de stat a României, având la dispoziþie imaginea de mai jos.

Atacul de la Smârdan

7. Notaþi repede douã propoziþii care vã vin în minte la vederea imaginilor

de mai jos.

Carol I şi regina Elisabeta Coroana reginei Elisabeta

Carol I şi regina Elisabeta la Sinaia

119
 3.3. CAROL DAVILA

Cine a fost?
– părintele învățământului medical universitar românesc;
– fiul (nerecunoscut) al marelui compozitor Franz Liszt.
Când a trãit?
– în secolul al XIX-lea;
– între anii 1828-1884.
Unde a trãit?
– în Italia, Franța, România.
Faptele sale:
– vine de la Paris în Țara Românească în 1849;
– a fost numit medic șef la Spitalul Militar, unde domnitorul Barbu Știrbei
i-a permis să reformeze sistemul;
– a pus bazele primei școli de medicină românească;
– în 1855 a realizat prima transfuzie de sânge pe teritoriul românesc;
– a creat școala de Mică Chirurgie și prima secție de farmaceutică din
România, apoi Secția de Medicină Veterinară;
– școala creată în 1855 a devenit în 1869 Facultatea de Medicină, Chirurgie
și Farmacie;
– a înființat primul azil pentru orfani din România;
– în cartierul Pantelimon din București a înființat prima școală de surdo-
muți din România;
– A. I. Cuza i-a dat cetățenie română, l-a ridicat la rangul de colonel și l-a
numit medicul șef al armatei române, apoi general în 1860;
– a participat la războiul pentru independența României ca șef al Serviciului
Sanitar Militar.
Importanþa în istorie:
– este considerat întemeietorul învățământului medical românesc și „pă-
rintele medicinei românești“;
– s-a ocupat de asistența sanitară pentru săraci și copii orfani;
– a înființat prima școală de surdo-muți din România;
– a condus Serviciul Sanitar Militar în timpul războiului pentru inde­pen­
dența României;
– în războiul din 1877-1878 valoarea și curajul său au atras admirația din
partea tuturor;
– Franța i-a acordat titlul de Comandor al Legiunii de Onoare;

120
 – elevii săi au mers la facultăți din
Paris, Roma, Berlin, Viena, de unde s-au
întors doctori în medicină;
– foștii săi elevi spuneau despre el:
„Ne recomanda să fim cinstiți și să nu ne
lăsăm mituiți.“

Universitatea de Medicină şi Farmacie

ªtiaþi cã… ? din Bucureşti

 Universitatea de Medicinã ºi Farmacie din Bucureºti poartã numele de

„Carol Davila“.
 Marele sculptor Constantin Brâncuºi a realizat un bust al generalului
Carol Davila pentru a fi amplasat în curtea Spitalului Militar Central.
 Alexandru Davila, fiul lui Carol Davila, a fost dramaturgul care a
scris piesa de teatru „Vlaicu Vodã“, iar numele sãu a fost dat Teatrului de Stat
din Piteºti, Argeº. Aceasta pentru cã Alexandru Davila a copilãrit la Conacul
Goleºtilor, lângã Piteºti.

Evaluare şi activităţi
1. De ce Carol Davila este considerat o mare personalitate în viaþa social-
politicã a României?
2. Menþionaþi trei realizãri ale activitãþii lui Carol Davila.
3. Pe cartea de vizitã a lui Carol Davila era scris doar un singur cuvânt:
„Davila“. De ce credeþi cã nu era nevoie sã scrie mai mult?
4. Evidenþiaþi în 2-3 propoziþii însuºirile personale (calitãþile) ale lui Carol
Davila.
5. Stabiliþi corespondenþa între cuvintele din prima coloanã ºi cele din a
doua coloanã.
A. Carol I a. general-medic
B. Alexandru Davila b. comandant al trupelor româno-ruse în 1877
C. A. I. Cuza c. domnitorul Unirii (1859)
D. Carol Davila d. autorul unor piese de teatru

6. Carol Davila ºi-a supravegheat singur starea de sãnãtate pânã în ultimul

ceas. Comentaþi cuvintele: „S-a sfârºit... Plec pentru marea cãlãtorie!“

121
 3.4. EROI AI PRIMULUI RÃZBOI MONDIAL

Participarea României la Primul Război Mondial între anii 1916-1918 a

fost motivată de dorința de unire cu România a Transilvaniei și a Bucovinei,
teritorii românești aflate sub ocupația Austro-Ungariei.
Guvernul liberal condus de Ion I. C. Brătianu a negociat alăturarea la
Antanta (Franța, Anglia, Rusia), care a promis ajutor în îndeplinirea cerințelor
României.
În 1916, la 15 august, armata română a început eliberarea Transilvaniei,
dar, în scurt timp, atacată din nord și din sud de forțe superioare, se retrage. După
lupte grele pe Jiu și pe Argeș românii pierd Oltenia, Muntenia și Dobrogea. Atunci
Moldova a devenit centrul rezistenței, teritoriul unde s-au retras autoritățile, ar-
mata și o mare parte a populației. Luptele au fost reluate în 1917, după refacerea
armatei române în Moldova. În vara lui 1917 românii au obținut marile victorii
de la Mărăști, Mărășești și Oituz. Revoluția bolșevică (comunistă) din Rusia a
obligat România să accepte pacea de la București (1918) în condiții deosebit de
grele puse de Germania, aliata Austro-Ungariei. Regele Ferdinand I nu a semnat
pacea de la București așteptând împrejurări favorabile pentru țară. În noiembrie
1918 România a reintrat în război și s-a aflat în tabăra învingătorilor.
În luptele pentru reîntregirea neamului românesc s-au afirmat mulți soldați
și ofițeri care au luptat cu îndrăzneală și au dovedit că sunt capabili să-și aducă o
mare contribuție la marea unire a românilor, aprobată de marile adunări populare
și recunoscută apoi pe plan internațional.
Amintim în continuare câțiva dintre eroii care s-au evidențiat în Primul
Război Mondial și care, de aproape 100 de ani, au rămas în istorie prin faptele
lor deosebite pe câmpul de luptă.

A. GENERALUL IOAN DRAGALINA

Cine a fost?
– eroul luptelor de la Jiu în vara și în toamna anului 1916.
Când a trãit?
– între anii 1860-1916.
Unde a trãit?
– în România, fiind născut la Caransebeș;
– în Austria pentru că a fost ofițer în armata austriacă,
din care a demisionat în 1887 și a trecut în România.

122
 Faptele sale:
– a urmat școala primară la Caransebeș și școala de cadeți la Timișoara;
– studiile militare le-a făcut la Academia Militară de la Viena (1884), fiind
încadrat în armata austro-ungară deoarece orașul Caransebeș făcea parte din
Imperiul Austro-Ungar;
– în 1887 a demisionat din armata austro-ungară, a trecut în România și a
fost încadrat ca sublocotenent în armata română;
– avansează treptat și devine în 1908 locotenent-colonel; cu acest grad
conduce Școala Militară de Infanterie București;
– la 1914 avea grad de general de brigadă;
– în 1916 este numit comandantul Diviziei I de Infanterie, aflată la
Drobeta-Turnu Severin;
– în octombrie 1916 este numit comandant al Armatei I; la 12 octombrie
1916 pleacă în primele linii pe Valea Jiului; este rănit de două gloanțe la brațul
stâng și la omoplat; foarte apreciat de Rege, acesta dă ordin să fie operat la
București la cel mai bun medic; dar rana se infectează cu trecerea timpului și
generalul moare de septicemie;
– slujba de înmormântare a fost la Biserica Albă din București; au partici-
pat atunci regele Ferdinand, Ion I. C. Brătianu (prim-ministru), Vintilă Brătianu
(ministru de război), Take Ionescu (ministru de externe) și alte personalități;
– este înmormântat la Cimitirul Eroilor (azi Bellu Militar).
Importanþa în istorie:
– a murit eroic, fiind rănit mortal în luptele din Valea Jiului în 1916;
– pentru ordinea și disciplina instituită în armată a fost decorat cu Ordinul
Steaua României;
– în ordinul de zi din 11 octombrie 1916 generalul Dragalina făcea apel la
curajul și onoarea de român a fiecărui soldat afirmând: „Trupa care nu înaintează,
să moară pe loc“.

B. GENERALUL EREMIA GRIGORESCU

Cine a fost?
– eroul luptelor de la Mărășești în vara anului 1917.
Când a trãit?
– între anii 1863-1919.
Unde a trãit?
– născut la Târgu Bujor, în Galați, Moldova, România.

123
 Faptele sale:
– s-a impus din tinerețe prin caracterul integru și intransigent, prin puterea
de muncă extraordinară și prin cultura deosebită;
– pregătirea militară temeinică și dragostea de țară l-au ajutat să devină,
la începutul războiului, comandantul Diviziei a 15-a, cu misiunea să oprească
înaintarea trupelor germano-turco-bulgare, după lupta de la Turtucaia;
– cu toate că aveau dotare slabă în armament, erau inferiori numeric, iar
trupele ruse părăseau câmpul de luptă în loc să ajute, generalul Eremia Grigorescu
a reușit să obțină succese în luptele din Dobrogea și a fost decorat cu Ordinul
„Mihai Viteazul“, clasa a III-a, fiind primul general român care a primit această
distincție;
– s-a remarcat apoi pe frontul de la Oituz, în 1917, luptând pentru apărarea
țării și pentru gloria străbunilor; a reușit astfel să respingă inamicul;
– gloria marelui general Eremia Grigorescu a atins punctul culminant în
timpul bătăliei de la Mărășești (august 1917) împotriva mareșalului german
Mackensen;
– a fost activ și în anul 1918, dar, slăbit fizic, a fost răpus de o gripă infec­
ți­oasă la 21 iulie 1919; avea numai 56 de ani.

Importanþa în istorie:
– a condus grupuri de armate care au obținut victorii în Dobrogea, la Oituz
și la Mărășești, unde a oprit ofensiva germană salvând de la cucerire Moldova,
ultimul teritoriu românesc rămas liber în 1917;
– în toate acțiunile sale a avut în vedere binele poporului român;
– este considerat cel mai priceput comandant pe care l-a avut Armata
Română în timpul Primului Război Mondial;
– este înmormântat în Mausoleul de la Mărășești.

C. GENERALUL ALEXANDRU AVERESCU

Cine a fost?
– mareșal al României, comandant al Armatei a II-a
Române în Primul Război Mondial;
– prim-ministru al României după 1918 și conducător al
Partidului Liga (Partidul) Poporului.
Când a trãit?
– între anii 1859-1938.
Unde a trãit?
– născut în Ucraina, apoi venit în România, unde a și murit.

124
 Faptele sale:
– a urmat cursurile Școlii Superioare de Război la Torino, Italia;
– a fost atașat militar al României la Berlin și șef al marelui Cartier
General (1911-1913);
– în 1907 a fost implicat în reprimarea răscoalei țărănești, iar în 1913 a
luat parte la Războiul Balcanic unde a condus ofensiva până la Sofia;
– în Primul Război Mondial a condus Armata a II-a, s-a remarcat cu
inițiativă în manevra de la Flămânda (1916), apoi în luptele de la Mărăști și Oituz;
– în 1930 a primit demnitatea onorifică de mareșal;
– în fața regelui s-a bucurat de respect și de prețuire;
– a murit în 1938 la București.
Importanþa în istorie:
– s-a remarcat în acțiuni ofensive în al Doilea Război Balcanic (1913) și
în acțiuni defensive la Mărăști și Oituz (1917) în Primul Război Mondial;
– a fost un spirit ingenios, plin de inițiativă;
– pentru meritele sale militare a primit bastonul de mareșal;
– a fost prețuit de regele Ferdinand și s-a bucurat de popularitate imediat
după sfârșitul Războiului de reîntregire;
– a fost membru de onoare al Academiei Române.

D. CÃPITANUL GRIGORE IGNAT

Cine a fost?
– erou la Mărășești, în august 1917 în Primul Război
Mondial.
Când a trãit?
– între anii 1889-1917.
Unde a trãit?
– în România, orașul Bârlad, Moldova.
Faptele sale:
– a urmat Școala Militară de Ofițeri de Infanterie, iar după doi ani devine
sublocotenent;
– activează în unități militare din Botoșani cu rezultate bune și urmează
cursurile Școlii de trageri a infanteriei – cursul de mitraliere, de curând intrat
în armata română;
– în 1916, având gradul de locotenent, primește comanda companiei de
mitraliere; participă la lupte în Dobrogea, unde românii au dovedit multă forță
morală; este avansat la gradul de căpitan;

125
 – pe frontul din Oltenia își arată calitățile de comandant și de viteaz lup-
tător în apărare;
– în luptele de la Mărășești, în august 1917, căpitanul Grigore Ignat și
compania sa de mitraliere au dovedit eroism și spirit de sacrificiu.
Importanþa în istorie:
– a murit eroic în fruntea Companiei 1 de mitraliere pe care o comanda în
lupta de la Răzoare – 6 august 1917 – parte a bătăliei de la Mărășești;
– merită amintit faptul că a murit cu mâna dreaptă încleștată pe mitraliera
cu care trăgea în dușmani; acest aspect a atras admirația tuturor și îl așază alături
de marii eroi ai neamului.

E. MÃRIUCA

Cine a fost?
– cea mai tânără eroină din istoria românilor.
Când a trãit?
– între anii 1905-1917.
Unde a trãit?
– în România, la Pădureni, județul Vaslui.
Faptele sale:
– fiind aproape de locul confruntărilor militare (în livada bunicului ei),
Măriuca s-a împrietenit cu soldații români care aveau aici un post de observație,
situat într-un nuc; de aici, un soldat îi povestea unui sergent ce vedea în depărtare,
la mișcările dușmanului; sergentul le transmitea artileriștilor prin telefon cele
văzute, astfel încât aceștia să tragă cât mai aproape de dușman;
– s-a întâmplat că observatorul – soldatul – din nuc a fost ucis, iar Mă-
riuca i-a luat locul în nuc spunând „Vreau să fac și eu ceva pentru țara mea“.
Informațiile date de Măriuca au contribuit la blocarea înaintării armatei germane;
– fetița de 12 ani a fost doborâtă, la rândul ei, de focul inamicului.
Importanþa în istorie:
– a fost cel mai tânăr „ofițer de informații“ al armatei în Primul Război Mondial;
– a dovedit un curajos deosebit, devotament și dragoste de țară;
– fapta ei reprezintă modul corect de a trăi în vremuri grele pentru țară și
ea a devenit un personaj de poveste;
– trupul neînsuflețit al Măriucăi (pe numele său adevărat Maria Zaharia) a
fost depus în Mausoleul de la Mărășești, alături de alți eroi ai luptelor din vara
lui 1917.

126
 F. ECATERINA TEODOROIU

Cine a fost? DICÞIONAR

– eroina de la Jiu din timpul Primului Rãzboi
 voluntar – persoanã
Mondial (1914-1918).
care participã la o cam­
Când a trãit? panie militarã din proprie
– între anii 1894-1917. iniþiativã, de bunãvoie
Unde a trãit?
– în România, judeþul Gorj, Muntenia, Moldova.
Faptele sale:
– a urmat o ºcoalã de infirmerie la Bucureºti ºi o ºcoalã de învãþãtori;
– s-a întors în judeþul Gorj în calitate de infirmierã la spitalul de rãniþi din
Târgu Jiu, unde rãzboiul aducea mereu noi victime;
– dupã ce fratele ei a murit, Ecaterina s-a prezentat ca voluntar sã lupte
împotriva duºmanilor;
– România intrase în rãzboi (alãturi de Anglia, Franþa ºi Rusia) împotriva
Germaniei ºi a Austro-Ungariei;
– în luptele de pe Valea Jiului a fost rãnitã ºi a cãzut prizonierã în mâinile
germanilor;
– a reuºit sã scape prin curaj ºi isteþime;
– a muncit, ca un bãrbat, la sãparea de ºanþuri de apãrare ºi la diverse
acþiuni de pregãtire militarã;
– când armata românã s-a retras în Moldova, Ecaterina a luptat alãturi de
soldaþi, punând în practicã îndemnul „Pe aici nu se trece!“;
– pentru meritele sale a fost avansatã la gradul de sublocotenent;
– a participat la marile lupte de la Mãrãºti, Mãrãºeºti ºi Oituz, în vara lui
1917, unde românii au obþinut victorii;
– a murit luptând cu îndrãznealã, încurajându-ºi subordonaþii astfel: „Înainte,
bãieþi, nu vã lãsaþi!“.
Importanþa în istorie:
– pentru istoria românilor, Ecaterina Teodoroiu a rãmas femeia luptãtoare,
cu mult curaj, devenitã „eroina de la Jiu“;
– este prima femeie ofiþer din armata românã;
– a fost decoratã cu medalia „Virtutea Militarã“ de cãtre regele Ferdinand,
Întregitorul de Þarã;
– a luptat pentru apãrarea ºi eliberarea þãrii, fiind un exemplu de erou cu
dragoste de patrie, de pãrinþi ºi de locurile natale;
– Cãtãlina Toderoiu, cu numele ei adevãrat, a dovedit pricepere pe câmpul
de luptã, calitãþi de comandant, rezistenþã, voinþã ºi multã energie, dându-ºi
viaþa pentru þarã;

127
 – este înmormântatã la Târgu Jiu, acolo unde marele sculptor Constantin
Brâncuºi a creat mai multe lucrãri în amintirea ei ºi a multor eroi cãzuþi în Rãz-
boiul pentru întregirea Neamului Românesc;
– tot în cinstea lor s-a construit „Mausoleul de la Mãrãºeºti“, care
adãposteºte osemintele multor soldaþi români;
– lupta Ecaterinei Teodoroiu ºi a celorlalþi eroi nu a fost zadarnicã, pentru
cã la 1 Decembrie 1918 Basarabia, Bucovina ºi Transilvania s-au unit cu patria-
mamã, România.

ªtiaþi cã… ?
 La 14 mai 1923, la Mãrãºeºti, în faþa unui copil orfan de rãzboi s-au
aºezat nouã sicrie cu osemintele a nouã ostaºi români necunoscuþi. Arãtând cãtre
unul dintre ele, copilul a spus: „Acesta este tatãl meu“. Astfel a fost ales sicriul
purtând osemintele Eroului (Soldatului) Necunoscut al României.
 Lucrarea „Coloana Infinitului“ fãcutã de sculptorul Constantin Brâncuºi
se numeºte, de fapt, „Coloana Recunoºtinþei fãrã sfârºit“ (recunoºtinþã = aducere
aminte).
 Pe frontul de la Oituz, în vara anului 1917, generalul Eremia Grigorescu
a rostit cuvintele „Pe aici nu se trece“, ceea ce s-a întâmplat. Aceleaºi cuvinte, cu
acelaºi rezultat au fost rostite ºi la Mãrãºeºti, unde generalul s-a acoperit de glorie.

Evaluare şi activităţi

1. Cine a fost Ecaterina Teodoroiu?

2. Alcãtuiþi un text în care sã folosiþi urmãtoarele cuvinte:
erou, rãnit, voluntar, patrie, recunoºtinþã.
3. Precizaþi ultimele cuvinte ale Ecaterinei Teodoroiu.
4. Pentru ce (pentru cine) a luptat Ecaterina?
5. Menþionaþi rezultatul principal al luptei duse de Ecaterina Teodoroiu
ºi de alþi soldaþi eroi.
6. Explicaþi cuvintele „Pe aici nu se trece“.
7. Cum putem dovedi astãzi dragostea de patrie?
8. Eseu – „Implicaþiile rãzboiului asupra comportamentului oamenilor“.

128
9. Priviþi imaginile de mai jos. Ce legãturã au ele cu „eroina de la Jiu“?

Mausoleul Mărăşeşti

Coloana Infinitului Mormântul soldatului necunoscut

10. Discutaþi pe echipe ºi stabiliþi:

– drepturile voastre în România;
– îndatoririle voastre faþã de þarã.
Prezentaþi-le rãspunsul ºi celorlalþi colegi.

129
 3.5. FERDINAND ªI MAREA UNIRE

DICÞIONAR
Cine a fost?
 crizã dinasticã – per­
– regele României din familia de Hohenzollern. turbare produsã în activi­
Când a trãit? tatea monarhiei
– între anii 1865-1927.  dinastie – familie dom­
Unde a trãit? nitoare
– în Germania şi România.  Regenþã – organism
politic care þinea locul
Faptele sale: regelui
‒ a fost nepotul regelui Carol I şi fiul lui  Marea Unire – Unirea
Leopold de Hohenzollern; Basarabiei, a Bucovinei ºi
‒ a venit în România la 19 ani; a Transilvaniei cu România
‒ s-a căsătorit cu Maria de Edinburgh şi a  vot universal – sistem
în care votau toþi cetãþenii,
avut şase copii, primul copil a fost Carol; indiferent de avere
‒ a fost rege al României între anii 1914-1927;
‒ a angajat România în Primul Război Mondial alături de Antanta, prin
Tratatul din 4 august 1916;
‒ a refuzat să ratifice tratatul de pace cu Puterile Centrale din 24 aprilie/
7 mai 1918;
‒ a realizat România Mare în 1918 şi a fost numit „Întregitorul“;
‒ în anul 1921 a înfăptuit reforma agrară, fiind numit „Rege al Ţăranilor“;
‒ la 25 octombrie 1921 a cunoscut bucuria naşterii nepotului său, Mihai,
fiul lui Carol şi al Elenei;
‒ la 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, Ferdinand I Întregitorul s-a încoronat
ca rege al tuturor românilor;
‒ în anul 1923 a promulgat Constituţia României Mari;
‒ a făcut faţă crizei dinastice şi la 4 ianuarie 1926 regele l-a desemnat
moştenitor la tron pe Mihai, în locul fiului său, Carol;
‒ s-a stins din viaţă la 20 iulie 1927, la numai 62 de ani, din cauza unui
cancer la colon;
‒ a fost înmormântat la Curtea de Argeş, alături de Carol I;
‒ la moartea sa, România avea o suprafaţă de 295 049 km² şi o populaţie
de 17 milioane de locuitori.
Importanþa în istorie:
‒ a fost al doilea rege din dinastia de Hohenzollern;
‒ a fost un bun român şi în numai 13 ani de domnie a devenit un mare
rege, supranumit fie „Întregitorul“, fie „Loialul“ pentru felul în care şi-a dedicat
viaţa ţării sale;
‒ a angajat România în Primul Război Mondial alături de Antanta şi a
desăvârşit Unirea din 1918;
130
 ‒ a introdus votul universal; a înfăptuit cea mai radicală reformă agrară
din Europa; a promulgat Constituţia din 1923;
‒ a crescut prestigiul monarhiei și a consolidat regimul democratic din
România.

ªtiaþi cã… ?
 Ferdinand a avut o timiditate înnăscută, a avut o vastă cultură, a fost
pasionat de botanică şi istorie, a vorbit mai multe limbi străine, între care greaca
veche şi ebraica.
 Denumirea vasului şcoală „Bricul Mircea“ provine de la numele ultimului
fiu al lui Ferdinand, Mircea, care a murit la numai trei ani.
 Ferdinand I a fost sprijinit de marele om politic Ion I. C. Brătianu.
 Nicolae Iorga spunea că „Dinastia de Argeş a învins-o pe cea de
Hohenzollern“.

Evaluare şi activităţi

1. Menţionaţi două calităţi ale regelui Ferdinand.

2. Numiţi trei realizări ale domniei lui Ferdinand.
3. Ordonaţi cronologic evenimentele:
a) promulgarea Constituţiei României Mari;
b) introducerea votului universal;
c) intrarea României în Primul Război Mondial.
4. Motivaţi denumirile de „Întregitor“ şi „Loial“.
5. Analizaţi imaginile de mai jos şi formulaţi o concluzie asupra lor.

Regele Ferdinand Regina Maria

131
 6. Alcătuiţi un scurt text despre Primul Război Mondial, folosindu-vă de
imaginea de mai jos.

132
 3.6. ROMÂNIA LA CUMPÃNA DINTRE MILENII

DICÞIONAR
Sfârºitul secolului XX:  cultul personalitãþii –
– la sfârșitul secolului XX, România a trăit la­uda exageratã a con­du­
evenimentele care au condus la prăbușirea sistemului cãtorului
 NATO – organizaþie poli­
comunist în Europa, începând cu anul 1989;
tico-militarã
– dictatura comunistă condusă de Nicolae  privatizare – trecerea
Ceaușescu, susținută de cultul personalității și de de la proprietatea comunã
un aparat represiv care controla totul, permanent – a la proprietatea privatã
reușit să întârzie propria destrămare; progresele către (individualã)
democrație s-au făcut îndeosebi sub presiunea externă  represiv – care înfrânge
cu violenþã orice împotrivire
a marilor centre de putere;
– chiar după 1989, România s-a arătat cea mai rezistentă la schimbări, iar
drumul către statul de drept a fost păgubit de fenomenul „mineriadelor“, adică
venirea minerilor să facă ordine în București;
– în 1990 s-au desfășurat primele alegeri parlamentare după înlăturarea
regimului comunist, cu participarea mai multor partide politice (aspect demo-
cratic);
– în 1991 s-a aprobat o nouă Constituție a României care prevedea drepturi
și libertăți democratice, garantarea proprietății private, separația puterilor în stat;
– treptat a început procesul de privatizare și funcționarea economiei pe baza
deciziilor luate de producători și consumatori; aceste schimbări s-au făcut însă
destul de lent;
– în scurt timp a scăzut nivelul de trai, a crescut corupția; pe scurt, unii oameni
s-au îmbogățit rapid, alții au sărăcit;
– în 1996 s-a realizat alternanța la guvernare, fapt ce a condus la o mai bună
imagine a României pe plan extern; în acel an, fostul președinte Ion Iliescu a fost
înlocuit de Emil Constantinescu (liderul Convenției Democratice), sprijinit de
Corneliu Coposu, acesta fiind unul dintre puținele simboluri morale ale României
de după 1989;
– în 1997, fostul rege Mihai I a primit din nou cetățenia română;
– pe plan extern merită amintită vizita la București în mai 1999 a papei Ioan
Paul al II-lea, prima vizită a unui șef suprem al Bisericii Catolice într-o țară ma-
joritar ortodoxă;
– tot un succes poate fi considerat și începerea din anul 2000 a tratativelor de
aderare la Uniunea Europeană;
Începutul secolului al XXI-lea:
– la cumpăna dintre milenii, România se afla încă în plin proces de trecere
de la societatea de tip comunist la cea de tip capitalist;

133
 – pentru lupta împotriva corupției, în anul 2000 s-a înființat Parchetul Național
Anticorupție (devenit apoi D.N.A);
– după 2001, România și-a arătat dorința de a participa la lupta antiterorismului
pe plan internațional și, alături de NATO, a participat la Parteneriatul pentru Pace;
– în 2004 România a devenit membră a NATO, iar în 2007 a fost primită în
Uniunea Europeană;
– s-a început, mai intens, procesul de restructurare și privatizare a economiei;
– la 20 decembrie 2006, președintele României, Traian Băsescu, a condam-
nat public regimul comunist apreciat ca „nelegitim și criminal“ de Comisia pentru
Analiza Dictaturii Comuniste din România;
– România a știut totdeauna să observe tipul occidental de civilizație; uneori
însă preluarea acestor modele a fost tratată superficial, fără disciplină și perseverență;
– în prezent sunt încă multe de făcut pe plan intern, în gândire și compor-
tament, precum și în domenii diverse: economie, învățământ, corupție, sănătate,
mediul înconjurător, nivel de trai, drumuri etc.;
– în exterior trebuie să fim conștienți în permanență că ne aflăm într-o zonă
sensibilă pe plan politico-militar și este necesar să acționăm cu responsabilitate
pentru apărarea propriilor noastre interese.

ªtiaþi cã… ?
 Sfârșitul mileniului al II-lea a însemnat și sfârșitul „războiului rece“,
dar și afirmarea, pe plan național și internațional, a societății civile.
 La începutul mileniului al III-lea, întregul glob pământesc are ca ����
pro-
bleme esențiale: subdezvoltarea, protecția mediului înconjurător, terorismul,
criminalitatea organizată.

Evaluare şi activităţi
1. Analizați termenii: stat de drept, stat capitalist, stat comunist.

2. Constituția României, aprobată în 2003, garantează dreptul de proprie-

tate. Dați exemple de situații în care unei persoane i-a fost încălcat acest drept.

3. Selectați din ziare, reviste sau de pe internet informații despre fenome-

nul „mineriadelor“.

4. Precizați ce avantaje și dezavantaje au obținut românii după 1989.

5. Descoperiți semnificația datelor istorice:

a) 25.XII.1989; b) 1.I.2007; c) 20.XII.2006.

134
Sã reþinem !
Deviza Uniunii Europene: „Unitate în diversitate“.
Imnul UE – „Oda Bucuriei“ din Simfonia a IX-a de Ludwig van Beethoven.
Ziua Europei – 9 mai.

Bruxelles – Sediul Consiliului Miniştrilor Uniunii Europene

Moneda euro Simbolul NATO

Steagul Uniunii Europene

135
 -
III. cultura si
, patrimoniu

1. LOCURI ISTORICE DIN COMUNITATE

A. MONUMENTE. MÃNÃSTIRI
Numeroase construcții – mănăstiri, străzi, case memoriale, monumente
ale eroilor etc. – constituie o lecție de istorie la fața locului.
Ele fac parte din patrimoniul național și îndeplinesc un rol cultural-educativ
deosebit pentru că mențin respectul și interesul față de tot ce au creat, au păstrat
ori au suferit membrii diferitelor comunități umane.
Astfel de locuri istorice sunt răspândite pe tot cuprinsul țării și fac dovada
continuității vieții, a dorinței de dezvoltare și de adaptare la încercările vieții;
aceste locuri sunt o amintire vie a faptelor din trecut.
În București, capitala țării, sunt multe străzi și case istorice, monumente
ale eroilor, clădiri diverse încărcate de amintiri. Dintre acestea enumerăm:
• În Parcul Kiseleff – există Monumentul Infanteriei Române în memoria
jertfei infanteriștilor din armata română. Tot aici se află bustul scriitorului Barbu
Delavrancea și al poetului Ovidiu.
• Arcul de Triumf este construit între anii 1921-1922; comemorează victoria
României în Primul Război Mondial.
• La Muzeul Național de Istorie se află o copie a Columnei lui Traian, care
prezintă scene sculptate din războaiele daco-romane.
• Ateneul Român este un edificiu cultural construit între anii 1886-1888
după o campanie publică având sloganul „Dați un leu pentru Ateneu“. Astăzi
este sediul Filarmonicii „George Enescu“; simbol al Bucureștiului, clădirea
impresionează și prin picturile din interior cu aspecte din istoria națională.
• Palatul Cantacuzino (astăzi Muzeul „George Enescu“) se află pe lista
patrimoniului european ca unul dintre cele mai frumoase monumente istorice
din România.
• Sediul Uniunii Arhitecților din România, pe strada Dem I. Dobrescu
nr. 5, în decembrie 1989 adăpostea arhiva Direcției a V-a de Pază și Gardă a
Securității. Sediul principal se afla la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“.
• Vila din spatele Palatului Regal (astăzi Sala Palatului) era reședința re-
gilor României. Pe 23 August 1944 mareșalul Ion Antonescu a fost arestat aici
din ordinul regelui Mihai I.
• Statuia Aviatorilor este ridicată în cinstea eroilor aerului.
• Statuia lui Mihai Viteazul se află în Piața Universității.
În municipiul Iași s-a ridicat Palatul Culturii pe locul vechii Curți Domnești
(1906-1925).
La Sinaia este binecunoscut Castelul Peleș construit din dorința regelui
Carol I.
136
 La Brașov impresionează Biserica Neagră (construită începând cu 1383
și terminată în 1477), turnurile vechilor fortificații (secolele XV-XVI), „Strada
Sforii“ și altele.
Orașul Cluj-Napoca are pe teritoriul său fortificația „Cetățuia“, care a
fost garnizoană și depozit de armament ridicată între anii 1715-1735 cu ziduri
în formă de stea.
La Pitești, în centrul orașului există Biserica Domnească Sfântul Gheorghe,
construită de Constantin Șerban și soția sa, doamna Bălașa, în anul 1656; aici a
funcționat și o școală domnească, de la 1700 până la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Aproape de Pitești se află Muzeul Golești – proprietatea boierilor cu același
nume, care au avut un rol important în istoria modernă a României. Tot aici se
află secțiile de istorie, etnografie și artă populară, dar și „Muzeul Viticulturii și
Pomiculturii“, organizat în aer liber.
Alte monumente ce pot fi amintite: Poarta Eroilor – în cinstea soldaților
din Războiul de Independență din 1877, Statuia lui Nicolae Bălcescu, Statuia
lui Ion C. Brătianu.
În orașul Câmpulung-Muscel (Argeș), la Mănăstirea Negru Vodă există
cea mai veche piatră de mormânt din România a unui domnitor.
La Târgu Jiu se află Coloana Infinitului – cunoscuta operă a sculptorului
Constantin Brâncuși, ridicată în memoria eroilor din Primul Război Mondial.
Inițial ea s-a numit „Coloana Recunoștinței fără sfârșit“.
• Podul Minciunilor din Sibiu (1859) face legătura dintre Orașul de Jos și
Orașul de Sus; este al doilea pod european realizat din fontă turnată și primul
din România.
În Moldova sunt binecunoscute Mănăstirile Voroneț, Putna, Moldovița.
La Târgoviște impresionează Curtea Domnească și fortificațiile din
jurul ei, iar la Curtea de Argeș este binecunoscută Mănăstirea Curtea de Argeș,
ridicată de Neagoe Basarab în 1517, adăpostind mormintele ctitorilor și ale
regilor României.
La Mărășești se remarcă Monumentul Eroilor căzuți în Războiul pen-
tru Întregirea Neamului, iar la Focșani trebuie amintit Monumentul Unirii
(Obeliscul) cu sculpturi reprezentându-i pe Al. I. Cuza, Mihail Kogălniceanu,
Vasile Alecsandri. Spre nord, un moldovean și un muntean își strâng mâna în
fața hotarului dintre Moldova și Țara Românească.
În județul Arad, la Păuliș, există un monument în memoria soldaților
români căzuți în septembrie 1944, în defileul Mureșului. Detașamentul Păuliș
a respins încercările trupelor horthyste de a pătrunde în Podișul Transilvaniei.
Desigur, există monumente istorice, locuri demne de amintit și în alte
localități din țară. Nu ne-am propus să le prezentăm pe toate. Am făcut o alegere
care ne aparține, dar care poate fi oricând întregită, schimbată, de fiecare elev,
profesor, cetățean interesat de istorie.

137
 ªtiaþi cã… ?
 Clădirea Ministerului Sănătății de astăzi găzduia în perioada comunistă,
la subsol și demisol, camerele de anchetă ale Ministerului de Interne.
 Catedrala Catolică din Timișoara (secolul XVIII) a fost punctul de
pornire a revoltei ce a condus la prăbușirea comunismului în România.

Evaluare şi activităţi
1. Cercetați și descoperiți în județul sau în localitatea voastră informații
despre monumentele care au legătură cu:
– Războiul pentru Independența României;
– Primul Război Mondial;
– al Doilea Război Mondial.
2. Identificați pe hartă monumentele istorice din zona geografică unde locuiți.
3. Alcătuiți o mapă istorică sau un portofoliu cu monumentele istorice
din județul/orașul vostru.
4. Priviți cu atenție monumentele istorice vizitate și căutați să descoperiți
aspectele care vă impresionează cel mai mult.
BUCUREȘTI

Ateneul Român
Arcul de Triumf Statuia Aviatorilor

BRAȘOV

PITEȘTI
Biserica Neagră Biserica Domnească Sfântul Gheorghe

138
 GOLEȘTI

CÂMPULUNG

Muzeul Goleşti Biserica Negru Vodă

PĂULIȘ
TÂRGU JIU

TÂRGOVIȘTE

Coloana Infinitului Monumentul Eroilor

Curtea Domnească

IAȘI

Palatul Culturii

139
 B. MONUMENTE REPREZENTATIVE
ALE COMUNITÃÞILOR ETNICE DIN ROMÂNIA

Comunitățile etnice din România au lăsat numeroase mănăstiri, biserici,

castele sau alte construcții care ilustrează viața locuitorilor de pe un anumit teritoriu.
Amintim aici o parte dintre ele:
• Biserica fortăreață de la Biertan (Sibiu), inclusă în patrimoniul UNESCO,
a fost timp de 300 de ani (1572-1867) centrul religios al sașilor din Transilvania.
• Castelul Bánffy, comuna Urmeniș (Cluj) – construcție din anii 1718-1721,
în stil baroc, pune în evidență gustul pentru colosal, folosirea liniilor curbe, cu
ornamente numeroase.
• La Ghelința (Harghita) s-a construit în secolul al XIII-lea „Biserica
romano-catolică“, aflată astăzi în patrimoniul UNESCO. Aici se pot vedea picturi
vechi din 1340, cu scene din legenda Sfântului Ladislau.
• Tot la Sfântu Gheorghe se află Muzeul Național Secuiesc, cu obiecte
istorice vechi, colecție etnografică având chiar și un car de nuntă care transporta
zestrea miresei.
• La Moacșa (Harghita) s-a ridicat un monument dedicat maghiarilor de
pretutindeni; în apropiere are loc în fiecare an „Galopiada secuiască“, o întrecere
ce atrage mii de turiști. La Turia, în același județ, se poate admira cea mai mare
poartă secuiască din lume, o sculptură de 9 m înălțime și 15,6 m lățime, care
este consemnată și în Cartea Recordurilor.
• Orașul Fălticeni (județul Suceava) găzduiește Biserica Sfântul Gheorghe
Biruitorul, care aparține comunității rușilor lipoveni.
• În patrimoniul UNESCO se află și Biserica fortificată din Viscri – secolul
al XIII-lea, ridicată de comunitatea sașilor.
• La Botoșani s-a construit Biserica armenească Adormirea Maicii
Domnului care este cea mai veche biserică armenească din România, ridicată
în anul 1350.
• În orașul Carei (județul Satu Mare) există câteva monumente reprezentative
ale comunității maghiare: Complexul mănăstiresc romano-catolic (secolul XIII),
Biserica reformată (1792) și Castelul Karolyi (1794) care a aparținut unei vestite
familii de nobili.

ªtiaþi cã… ?
 În timpul regimului comunist, Biserica Catolică a avut de suferit,
deoarece, fiind subordonată Papei de la Vatican, era în afara controlului statului
comunist.

140
 Biserica de la Biertan (Sibiu) Castelul Bánffy – Urmeniş, Cluj

Muzeul Naţional Secuiesc – Sfântu Gheorghe Biserica Sfântul Gheorghe a ruşilor lipoveni

Biserica Armenească Botoşani Biserica fortificată Viscri

Evaluare şi activităţi
1. Multe monumente reprezentative ale comunităților etnice din România
sunt biserici și mănăstiri. Cunoașteți exemple de intoleranță religioasă?

2. Cercetați și descoperiți informații despre monumente ale comunităților

etnice din județul sau localitatea unde v-ați născut.

3. Alcătuiți un scurt text istoric folosind cuvintele: sași, maghiari, secui,

români, conviețuire, tradiții, credință, școli.

141
 C. STRÃZI ªI CASE ISTORICE DIN COMUNITATE

Există localități unde mărturiile istorice sunt legate de străzi, personalități,

evenimente care amintesc de fapte din trecutul comunității locale sau al țării.
• Cetatea Făgărașului se află în municipiul Făgăraș, Piața Mihai Viteazul.
Este un monument istoric din secolele XIV-XVIII. A funcționat și ca închisoare
pentru cei care s-au împotrivit dictaturii comuniste. Mihai Viteazul este domni-
torul care a realizat prima unire a românilor la 1600.
• Casa Aurarului din Cluj-Napoca se află pe str. I. C. Brătianu, Nr. 27;
ea amintește de un vechi meșteșug al comunității locale; Ion C. Brătianu a fost
revoluționar la 1848, prim-ministru al României și fondator al Partidului Național
Liberal în 1975.
• Palatul Teleki din Cluj-Napoca, situat pe str. Mihail Kogălniceanu, Nr. 7,
amintește despre o importantă familie nobiliară din Transilvania, ce deținea posturi
de conducere; Sámuel Teleki a fondat Biblioteca „Teleki Bolyai“ din Târgu Mureș.
• Ruinele cetății Turda, din orașul Turda, pe str. Mircea Vodă, Nr. 4 este un mo-
nument din secolele XIV-XV; orașul găzduiește „Palatul voievodal“ (sec. XV-XVI),
azi muzeu și „Biserica reformată“ (secolele XV-XVIII). A fost un centru important în
Dacia romană, apoi loc de exploatare a sării și de adunare a nobilimii. În 1601,
pe câmpia din apropierea orașului, a fost ucis Mihai Viteazul.
• Castelul Haller (din județul Mureș, comuna Saschiz, sat Mihai Viteazul)
datează din secolul al XVI-lea, construit din ordinul cancelarului Transilvaniei,
Bethlen Miklós. A luat forma actuală în 1770, când a devenit proprietatea familiei
Haller. Pe timpul regimului comunist, aici a funcționat sediul gospodăriei agricole
colective (C.A.P), al Miliției și al Consiliului Popular.
La Alba-Iulia, pe str. Gabriel Bethlen, Nr. 5 se află fostul „Palat Apor“,
azi Universitatea 1 Decembrie, iar pe str. Mihai Viteazul, Nr. 14, se poate vizita
„Sala Unirii“ din 1918 (fosta Cazină Militară), unde delegații Transilvaniei au
hotărât unirea cu România.
Asocierea unor monumente cu denumirile străzilor ce poartă numele unor
personalități istorice trezește interesul pentru istorie și pentru locurile comunității
umane respective.

ªtiaþi cã… ?
 Pe timpul regimului comunist, la „Castelul Haller“ din Saschiz a
funcționat o fabrică de îmbuteliere a șampaniei de Jidvei (vin spumant), băutură
apreciată în țară și în străinătate.

142
 Evaluare şi activităţi
1. Prezentați 2-3 obiective istorice din localitatea unde aveți domiciliul.
2. Realizați un sondaj, adresând întrebări cetățenilor în legătură cu unele
străzi, case, monumente istorice.
3. Formulați și comentați deosebirile dintre casele monument-istoric și
locuințele noastre de astăzi.
4. Alcătuiți o listă cu case memoriale din județul vostru, însoțită de o
scurtă prezentare a acestora.

Casa Aurarului – Cluj-Napoca Palatul Teleki – Cluj-Napoca

Ruinele cetăţii Turda Castelul Haller din Saschiz

Casa memorială „Tudor Vladimirescu“ Casa memorială

– comuna Vladimir, judeţul Gorj Ecaterina Teodoroiu

143
 2. LOCURI CU IMPORTANÞÃ ISTORICÃ
PENTRU ROMÂNIA

2.1. COLONIILE GRECEªTI DE PE MALUL

MÃRII NEGRE

A. TOMIS
– oraș grecesc întemeiat în secolul VII î.Hr. de coloniștii veniți din orașul-
cetate Milet;
– în secolele VI-IV î.Hr. a rămas într-un stadiu de dezvoltare inferior față
de alte orașe de la țărmul Mării Negre;
– dezvoltarea adevărată se observă în secolul III î.Hr. când s-au făcut și
primele monede de bronz; în secolul al II-lea orașul își continuă dezvoltarea în
strânsă legătură cu localnicii geto-daci;
– în jurul anului 260 î.Hr., orașul Tomis este cauza războiului dintre Byzantion
și Callatis, ambele dorind să controleze Tomisul din interese comerciale;
– în secolul I î.Hr. orașul participă la lupta contra romanilor alături de regele
Pontului, Mithridates al VI-lea Eupator (73 î.Hr.), dar după expediția romană a
generalului Lucullus a intrat sub dominație romană;
– regele geto-dac Burebista a cucerit orașul în anul 55 î.Hr. și l-a stăpânit
până în anul 44 î.Hr.;
– între secolele I-III î.Hr. orașul Tomis a fost reședința guvernatorului
roman al provinciei Moesia inferioară; în acest timp cunoaște o dezvoltare eco-
nomică și politică maximă;
– începând cu secolul al III-lea d.Hr. orașul a fost atacat de goți și de huni,
triburi barbare;
– în timpul împăratului roman Dioclețian (284-305), orașul a fost întărit
și a devenit capitala provinciei Scythia;
– la Tomis s-a înființat în secolul al IV-lea d.Hr. un episcopat creștin până
în sec. al IX-lea, aflat sub influența Bizanțului;
– împăratul Iustinian (527-565) a reconstruit orașul pentru a rezista contra
barbarilor, dar în 680 orașul a căzut sub loviturile avarilor și bulgarilor;
– în secolul XI vechiul port al cetății a fost folosit sub numele de Constantia
ca loc de oprire pentru flota bizantină;
– în Evul Mediu (epoca feudală) orașul Tomis este menționat în hărțile
nautice cu numele de Constantza, denumire purtată până astăzi;
– la Tomis (Constanța) s-a descoperit un tezaur din secolele II-IV d.Hr. cu
obiecte arheologice, numismatice și de arhitectură;
– remarcabile sunt ruinele unui mozaic din secolele II-III, o statuie a
Fortunei cu zeul Pontos și o statuie a șarpelui fantastic (Glycon).

144
 B. HISTRIA
– colonie înființată de grecii din Milet în secolul VII î.Hr., fiind cea mai
veche dintre toate așezările grecești de pe coasta dobrogeană a Mării Negre și
cel mai vechi oraș din România;
– s-a dezvoltat de timpuriu și s-a impus față de alte colonii între seco­-
lele VI-IV î.Hr.;
– emisiunile monetare (didrahmele de argint) aveau emblema orașului –
vulturul pe delfin;
– treptat, s-a transformat în centru de producție, nu numai de comerț; s-au
deschis ateliere de ceramică, s-a mărit producția de cereale din teritoriile învecinate
orașului, s-au intensificat pescuitul și relațiile cu populația locală (geto-dacii);
– numele cetății l-a luat de la vechea denumire a Dunării, Istros;
– cucerită mai întâi de romani, apoi de regele geto-dac Burebista (în
secolul I î.Hr.), cetatea ajunge sub dominație romană după anul 44 î.Hr.;
– în secolul III d.Hr. este distrusă din temelii de goți și apoi refăcută; își
înce­tează existența în secolul al VII-lea, ca urmare a loviturilor primite de la
avari și slavi;
– la Histria s-au descoperit ruinele unui templu închinat lui Zeus, dar și
altare dedicate altor zei greci: Hermes, Atena, Afrodita; de asemenea, s-au desco-
perit teatre, arene pentru spectacole și sport, gimnazii pentru educarea tinerilor;
– chiar și în prezent, se păstrează bine urmele vechii cetăți care amintește
de civilizația greco-romană pe țărmul vestic al Mării Negre.
C. CALLATIS
– oraș întemeiat în secolul VI î.Hr. pe coasta de vest a Mării Negre de către
coloniștii greci veniți din Heraclea Pontică;
– era în plină dezvoltare la mijlocul secolului al IV-lea î.Hr., când s-au
făcut și primele monede ale orașului (drahmele), cu chipul lui Heracles și armele
acestuia (arcul și măciuca) la care s-au adăugat spicele de grâu, semn al preocu-
părilor și al interesului pe care-l aveau locuitorii acestor ținuturi;
– a devenit un centru important de producție, fără a neglija comerțul;
– în timpul dominației romane, începută în secolul I î.Hr., s-a remarcat
ca oraș înfloritor, alături de celelalte colonii grecești cu care avea legături per-
manente;
– la începutul secolului al VII-lea d.Hr. și-a încetat activitatea, sub presi-
unea atacurilor venite din partea migratorilor barbari;
– astăzi, pe locul fostei așezări Callatis se află orașul Mangalia.

ªtiaþi cã… ?
 Grecii de pe țărmul Mării Negre îl numeau pe regele geto-dac Burebista
„cel dintâi și cel mai mare dintre regii din Tracia“ (inscripția cetățeanului grec
Acornion din Dionysopolis).

145
 Evaluare şi activităţi
1. Completați textul de mai jos:
Pe țărmul Mării Negre grecii au înființat cetățile Histria și ..................... .
Înainte de venirea grecilor primii locuitori din Dobrogea au fost ..................... .
Cel mai vechi oraș din România este ..................... ale cărei urme datează încă
din secolul al VII-lea î.Hr. când ..................... au înființat această așezare.
2. Numiți trei zei ai vechilor greci.
3. Cercetați și explicați termenii: colonizare, drahmă, templu, barbari.
4. Prezentați, pe scurt, relațiile grecilor cu geto-dacii din Dobrogea.

Ruinele cetăţii Histria

Situl arheologic „Oraşul antic Tomis“ Ruinele cetăţii Callatis

Friză provenită de la Cetatea Histria,

datând din prima jumătate Basorelief votiv de la Histria
a secolului al III-lea î.Hr.

146
 2.2. AªEZÃRI ªI CONSTRUCÞII DACICE ªI ROMANE
DE PE MALUL MÃRII NEGRE

A. TROESMIS (Iglița)
– a fost o cetate a geto-dacilor, devenită un important punct strategic, centru
de staționare a unor legiuni romane;
– prima mențiune a orașului o avem de la poetul roman Ovidiu, exilat la
Tomis între anii 8-18 d.Hr.;
– cetatea a găzduit sediul Legiunii a V-a Macedonica, transferată de la
Oescus aici de către împăratul Traian, cuceritorul Daciei;
– în secolul al III-lea a primit titlul de municipium; la scurt timp acesta
a fost distrus de atacurile carpilor (trib dacic), dar refăcut în secolul următor;
– așezarea a fost un oraș important al episcopiei Scythia în secolul al VI-lea.

B. CETATEA CARSIUM
– la început a fost o așezare a geto-dacilor, apoi o cetate a romanilor în
secolul I î.Hr.;
– avea rol de apărare, fapt dovedit și de faptul că împăratul Traian, în anul
103 a întărit fortificația cu ziduri de piatră;
– cetatea avea rolul să apere vadul de trecere al Dunării, aproape de văr-
sarea râului Ialomița;
– la începuturile evului mediu s-au construit alte ziduri, aproape de Dunăre,
pentru a face mai eficientă apărarea;
– în secolul al X-lea a fost reconstruită de bizantini, apoi de genovezi;
– între secolele XV-XIX, așezarea a fost stăpânită de turci; din vechile
urme se păstrează „Turnul comandantului“, înalt de peste 9 metri;
– astăzi, cetatea se numește Hârșova (județul Constanța).

C. DINOGEȚIA
– cetate romană construită de împăratul Dioclețian (284-305) pe locul unei
vechi așezări geto-dacice;
– s-au descoperit cărămizi cu ștampila Legiunii I Iovia Scythica sau
Legiunii a V-a Macedonica, fragmente de ceramică și monede din secolele I-III;
– toate acestea confirmă existența unei cetăți romane la locul numit
„Bisericuța“ (Garvăn), comuna Jijila, județul Tulcea;
– așezarea a fost refăcută în timpul împăraților Anastasie și Iustinian (se-
colul al VI-lea), după care și-a încetat existența.

147
 D. ARGAMUM
– cetate construită de grecii din Asia Mică în secolul al VII-lea, a apărut
cu numele de „Orgamè“;
– reprezintă prima așezare atestată (dovedită) de un izvor scris;
– în perioada secolelor I-VI așezarea a fost locuită de romani, care i-au
schimbat numele în Argamum;
– s-au descoperit aici ziduri de incintă, bazilici, un mormânt grecesc vechi
din secolul al VII-lea î.Hr., monede, vârfuri de săgeată, bucăți de bronz sub forma
unor mamifere marine.

E. CAPIDAVA
– veche așezare dacică pe malul drept al Dunării, la jumătatea distanței
dintre Hârșova și Cernavodă;
– a fost castru roman în timpul lui Traian, oferind o mare suprafață de
supraveghere;
– cetatea a permis comunicația între dacii din Dobrogea și cei din Muntenia;
– castrul roman a fost refăcut în secolele IV-VI;
– în secolele X-XI a fost așezare țărănească militară;
– astăzi este satul Capidava, județul Constanța, păstrând vechea denumire
getică ce însemna „cetatea de la cotitură“.

F. HALMYRIS
– cetatea a fost întemeiată de romani și locuită în secolele VI-I î.Hr.;
– se află aproape de satul Murighiol și de brațul Sfântul Gheorghe al
Dunării;
– a îndeplinit funcția de castru roman, dar și de centru al flotei militare
romane în secolele II-III;
– mulți veterani romani s-au stabilit aici, așa cum arată o inscripție cu
mențiunea „Vicus Classicorum“, adică „satul corăbierilor“;
– cetatea a cunoscut o dezvoltare deosebită în secolul al IV-lea, devenind
unul dintre cele 15 orașe importante din provincia Scythia Minor;
– împăratul Constantin cel Mare (306-336) a poruncit aici ridicarea unei
biserici episcopale, semn al importanței acordate așezării;
– se pot observa și astăzi termele, zidurile cetății, o parte din Poarta de
Nord și o criptă a doi martiri creștini din timpul împăratului Dioclețian.

G. NOVIODUNUM
– așezare geto-dacică, apoi sediul flotei romane de pe Dunărea de Jos;
– numele este de origine celtică și înseamnă „așezare fortificată“;
– în apropiere de acest loc, în anul 514 î.Hr., regele persan Darius cel Mare
a luptat contra sciților;

148
 – în anul 369 d.Hr., în dreptul acestei cetăți s-a încheiat un tratat de pace
între împăratul roman Valens și regele vizigot Athanaric;
– în anul 602 cetatea a fost cucerită de avari;
– în anul 1340 a intrat sub dominația Hoardei de Aur, după ce devenise
capitala statului tătar, condus de hanul Nogai;
– cetatea a fost stăpânită de Mircea cel Bătrân și de Vlad Țepeș, domnitori
ai Țării Românești; la 1484 a ajuns sub stăpânire turcească, devenind cetate cu
rol de apărare a graniței de nord.

H. ENISALA
– așezare în comuna Sarichioi, județul Tulcea;
– ceramica, oasele de mamut și uneltele de piatră șlefuită arată că aceste
locuri au fost locuite din preistorie;
– s-au descoperit apoi morminte ale dacilor din secolul al IV-lea î.Hr.;
– în secolul al VI-lea cetatea, construită de bizantini, a fost distrusă de
avari și de slavi;
– în secolele XII-XIV a fost refăcută de bizantini, apoi a trecut sub stăpâ-
nirea genovezilor care aveau controlul navigației pe Marea Neagră;
– în urma studierii hărților de navigație din secolele XIII-XIV, așezarea
apare sub numele de „Bambola“ sau „Pampolo“ și a fost menționată ca cetatea
Enisala în lucrarea unui cronicar turc care a numit-o Yeni-Sale;
– cetatea i-a aparținut lui Mircea cel Bătrân, dar a fost pierdută în 1421,
când a trecut sub stăpânirea turcilor, care au instalat aici o garnizoană militară;
– treptat, cetatea a fost părăsită din cauza formării cordoanelor de nisip ce
separă lacul Razim de Marea Neagră;
– în 1741 s-au stabilit aici aproape 1600 de familii de lipoveni (ruși) care au
conviețuit cu alți locuitori din zonă: români, greci, bulgari, tătari, turci, cerchezi.

I. TROPAEUM TRAIANI
– cetate romană întemeiată de împăratul Traian, după victoria acestuia
în fața lui Decebal și a sarmaților (aliații dacilor); înainte, exista pe acest loc o
așezare geto-dacă mai veche;
– locuitorii erau geto-daci și coloniști romani (veterani care au primit aici
pământ după terminarea serviciului militar);
– în secolul al II-lea, așezarea a cunoscut o perioadă de dezvoltare eco-
nomică și culturală, iar în anul 170 a fost ridicată la rangul de „municipium“;
– aici se află monumentul triumfal ridicat de Traian la Adamclisi (județul
Constanța), în amintirea soldaților căzuți în bătălia de aici, o bătălie care a fost
deosebit de dificilă pentru romani;
– monumentul reprezenta scene din viața și lupta localnicilor geto-daci
învinși;

149
 – în secolul al II-lea, cetatea este atacată de dacii costoboci, dar refăcută
de romani;
– orașul a fost reconstruit și de împăratul Constantin cel Mare în secolul
al IV-lea, când a cunoscut o ultimă perioadă de înflorire;
– în secolul al VI-lea, așezarea a fost distrusă de atacurile migratorilor avari;
– Tropaeum Traiani este considerată cea mai mare așezare civilă romană
din Dobrogea.

ªtiaþi cã… ?
 Monumentul „Tropaeum Traiani“ de la Adamclisi („Biserica omului“
în turcește) este înalt de 38 de metri și are o circumferință de aproape 100 de
metri; este închinat zeului Marte Răzbunătorul și reprezintă cel mai important
ansamblu arhitectonic de acest fel ridicat în timpul întregii stăpâniri romane la
Dunărea de Jos.

Evaluare şi activităţi

1. Explicați în scris termenii: legiune, terme, basilică, municipium.

2. Alcătuiți câte o compunere cu titlul:

– Daci și romani în Dobrogea
– Importanța coloniilor grecești de pe malul Mării Negre

3. Precizați:
– ocupațiile locuitorilor din coloniile grecești de la malul Mării Negre;
– relațiile geto-dacilor cu grecii și romanii din Dobrogea.

4. Completați enunțurile:
Troesmis este o cetate întemeiată de ........................ . Împăratul Traian a
poruncit ridicarea așezărilor romane de la ........................ și ........................ .
„Satul corăbierilor“ așezat pe locul vechii cetăți romane Halmyris se află
aproape de vărsarea Dunării în Marea Neagră prin brațul ................................ .

150
 Capidava

Amforă grecească

Femei dace de pe o
metopă de la Adamclisi

Tropaeum Traiani

151
 2.3. CASTELE ªI CETÃÞI MARTORE
ALE EVENIMENTELOR ISTORICE

A. TÂRGOVIªTE DICÞIONAR
 blazon – semn de recu-
Aºezare:
noaºtere prin care un
– pe râul Ialomiþa, în provincia româneascã oraº, un grup de oameni se
Muntenia. deosebeºte de celelalte (de
Evenimente din trecutul oraºului: exemplu – blazonul echi­
– prima atestare documentarã este din anul pelor de fotbal)
1396, când Mircea cel Bãtrân a stabilit aici capitala  chindie – 1. timpul zi­
lei între amiazã ºi apusul
Þãrii Româneºti; soarelui; 2. dans popular
– domnitorul Mircea cel Bãtrân a construit asemãnãtor sârbei
aici Curtea Domneascã;
– aceasta cuprindea un palat ºi o bisericã, locuinþele domnitorului ºi ale
slujitorilor, depozite cu arme ºi alimente;
– unii domnitori, ca Vlad Þepeº ºi Petru Cercel, au mãrit ºi au înfrumuseþat
Curtea;
– oraºul era un centru comercial vestit, unde meºteºugarii ºi negustorii
români fãceau schimb de mãrfuri cu cei din Veneþia ºi din Genova;
– domnitorul Vlad Þepeº a poruncit înãlþarea Turnului Chindiei, înalt de
27 de metri, cu rol de supraveghere ºi de apãrare a împrejurimilor;
– domnitorul Petru Cercel, fratele lui Mihai Viteazul, a construit o bisericã
din cãrãmidã, consideratã ºi azi un model pentru construcþiile religioase;
– în apropierea oraºului se aflã Mãnãstirea Dealu, unde odihneºte capul
lui Mihai Viteazul;
– de altfel, în 1595, când Mihai Viteazul s-a luptat cu turcii lui Sinan Paºa,
oraºul a suferit mari distrugeri din partea turcilor, domnitorul reuºind totuºi sã-i
alunge pe duºmani dincolo de Dunãre;
– în oraº se aflã ºi Biserica Stelea, construitã de domnul Moldovei, Vasile
Lupu, în semn de bunãvoinþã pentru Matei Basarab, domnitorul Þãrii Româneºti.
Importanþa istoricã a oraºului:
– pânã în 1659 capitala Þãrii Româneºti s-a aflat la Târgoviºte;
– importanþa economicã ºi politicã a oraºului s-a micºorat dupã ce
Bucureºtiul a fost ales capitala þãrii;
– pentru scurt timp, la Târgoviºte a funcþionat Mitropolia Þãrii Româneºti
ºi tot aici domnitorul Radu cel Mare a înfiinþat una dintre primele tipografii din
Europa;
– în aceastã tipografie s-a realizat prima carte tipãritã din Þãrile Române
(în 1508);

152
 – din strãlucirea de altãdatã au rãmas astãzi ca amintire vechea bisericã ºi
Turnul Chindiei, un adevãrat blazon al oraºului;
– Muzeul de Istorie, Muzeul Tiparului ºi al Cãrþii Vechi Româneºti ºi alte
muzee amintesc despre trecutul oraºului Târgoviºte, dovedind cã acesta ocupã
un loc important în istoria ºi în cultura românilor.

ªtiaþi cã… ?
 La Târgoviºte s-au nãscut scriitorii din familia Vãcãrescu. Ei au contribuit
la formarea literaturii ºi a teatrului în limba românã.
 Lângã Târgoviºte a fost ucis Tudor Vladimirescu, cel care a condus
acþiunea revoluþionarã din 1821. La Târgoviºte au fost executaþi în ziua de Crãciun,
în anul 1989, Nicolae ºi Elena Ceauºescu, foºti conducãtori cu puteri nelimitate
(dictatori) ai României.

Evaluare şi activităţi

PORTOFOLIU
1. Menþionaþi cei mai importanþi domnitori de
la Târgoviºte care au condus Þara Româneascã.  Realizaþi o expoziþie
cu imagini mai vechi
2. Numiþi monumentul istoric reprezentativ ºi mai noi din oraºul
Târgoviºte.
pentru Târgoviºte.

3. Emblema (blazonul) oraºului Târgoviºte

este un monument istoric. Aduceþi-vã aminte de
stema României în timpul lui Al. I. Cuza ºi faceþi
o scurtã descriere a ei.

4. Precizaþi un exemplu din care sã rezulte

importanþa culturalã a oraºului Târgoviºte.

5. Din Turnul Chindiei se anunþa închiderea

porþilor cetãþii la apusul soarelui. Acesta era folosit
ºi ca închisoare.
Menþionaþi:
– cine a construit turnul;
– ce rol avea el în cadrul cetãþii.

Turnul Chindiei

153
 6. a) Priviþi imaginile de mai jos.

Ruinele de la Curtea Veche – Bucureşti Palatul domnesc – Târgovişte

Descoperiþi o asemãnare ºi o deosebire între imagi-

nile de mai sus. Gãsiþi ºi alte informaþii despre cele douã
oraºe-cetãþi.
b) Ce legãturã existã între domnitorul Vlad Þepeº ºi
oraºele Bucureºti ºi Târgoviºte?

7. Alcãtuiþi o scurtã compunere, folosind numele

Vlad Ţepeş
personajelor de mai jos ºi ale oraºului Târgoviºte.

Mitropolia Târgovişte – locul

unde a fost ucis Tudor Vladimirescu

Mihai Viteazul Sinan Paşa

154
 B. CURTEA DE ARGEª

Aºezare:
DICÞIONAR
– pe malul stâng al râului Argeº, în Þara
Româneascã (Muntenia).  turlã – turn al bisericii,
care se înalþã deasupra
Evenimente din trecutul oraºului: acoperiºului
– a fost menþionatã documentar în anul 1330
în timpul lui Basarab I, întemeietorul Þãrii Româneºti;
– din acest timp dateazã ºi Biserica Domneascã „Sfântul Nicolae“ ale cãrei
ruine se vãd ºi astãzi;
– în perioada 1365-1418, oraºul a fost capitala Þãrii Româneºti;
– în 1359 domnitorul Nicolae Alexandru a înfiinþat aici prima mitropolie
a þãrii;
– la curtea domneascã din oraº au locuit domnitorii Vlaicu Vodã, Radu I,
Mircea cel Bãtrân ºi alþii;
– domnitorul Neagoe Basarab a construit aici vestita Mãnãstire din Curtea
de Argeº, terminatã în anul 1517;
– legenda spune cã meºterul Manole a trebuit sã-ºi îngroape soþia, pe Ana,
între zidurile bisericii ºi el însuºi a murit sãrind de pe turla bisericii atunci când
a terminat construcþia;
– dupã ce capitala Þãrii Româneºti s-a mutat la Târgoviºte, importanþa
politicã a oraºului a scãzut;
– totuºi, în secolele urmãtoare oraºul a continuat sã aibã un rol meºteºugãresc
ºi comercial, datoritã aºezãrii la încruciºarea drumurilor ce mergeau spre Tran-
silvania.
Importanþa istoricã a oraºului:
– prima capitalã a Þãrii Româneºti a fost Curtea de Argeº;
– aici s-a înfiinþat prima mitropolie ortodoxã – unul dintre cele mai vechi
monumente religioase pãstrate în bunã stare;
– Mãnãstirea Curtea de Argeº este astãzi reºedinþa Episcopiei Argeºului
ºi locul unde se pãstreazã moaºtele Sfântului Nifon, fost patriarh al Constanti-
nopolului;
– alãturi de mãnãstire se pãstreazã ºi moaºtele Sfintei Muceniþe Filofteia;
– în interiorul mãnãstirii sunt ocrotite mai multe morminte domneºti:
• Neagoe Basarab ºi soþia;
• Radu de la Afumaþi (ginerele lui Neagoe Basarab) ºi soþia;
• Carol I ºi regina Elisabeta;
• Ferdinand I ºi regina Maria.

155
 – în apropiere de Curtea de Argeº, domnitorul Basarab I Întemeietorul
a obþinut independenþa Þãrii Româneºti prin victoria asupra regelui Ungariei,
Carol Robert, în anul 1330;
– la câþiva kilometri de oraº se aflã ruinele Cetãþii de la Poienari, construitã
de Vlad Þepeº ca loc de refugiu ºi de apãrare;
– existã ºi pãreri care afirmã cã bãtãlia de la Rovine, dintre Mircea cel Bãtrân
ºi Baiazid I ar fi avut loc în apropierea capitalei de atunci a Þãrii Româneºti,
adicã oraºul Curtea de Argeº;
– domnitorul Radu de la Afumaþi, cãsãtorit cu fiica lui Neagoe Basarab,
a reuºit sã salveze þara ameninþatã sã devinã provincie otomanã, purtând 20 de
lupte cu turcii;
– în prezent, oraºul Curtea de Argeº îºi pãstreazã cu mândrie urmele trecu­
tului ºi continuã sã fie un important centru meºteºugãresc ºi comercial;
– Mãnãstirea Curtea de Argeº trezeºte ºi astãzi admiraþia vizitatorilor prin
frumuseþe ºi priceperea constructorilor.

ªtiaþi cã… ?
 Legenda Mãnãstirii Curtea de Argeº ne învaþã cã tot ce este bun, fru-
mos, folositor ºi durabil pe lume se face numai prin multã muncã ºi suferinþã.
 Oraºul Curtea de Argeº pãstreazã în numele sãu un cuvânt din limba
dacilor. Astfel, termenul dac Argessis (Ordessos) a devenit astãzi Argeº.

Evaluare şi activităţi

1. Menþionaþi trei conducãtori ai românilor, PORTOFOLIU

legaþi de istoria oraºului.
 Completaþi „Mapa
istoricã“ personalã cu
2. Citiþi legenda despre Mãnãstirea Argeºului imagini ºi informaþii din
ºi notaþi aspectele cele mai interesate. Prezentaþi Curtea de Argeº.
conþinutul ei în faþa colegilor.

3. Motivaþi faptul cã la Mãnãstirea Curtea de Argeº sunt înmormântaþi

conducãtori de seamã ai românilor.

156
 4. Priviþi imaginile urmãtoare ºi stabiliþi legãtura dintre personajul prezen-
tat, locul luptei ºi oraºul Curtea de Argeº.

Basarab I, Curtea de Argeş Lupta de la Posada

5. Motivaþi de ce imaginile de mai jos pot fi considerate ca nedespãrþite.

Neagoe Basarab
şi familia sa
Mănăstirea Curtea de Argeş

6. Alcãtuiþi cel puþin câte un enunþ despre oraºul Curtea de Argeº ºi ima-
ginile de mai jos.

Mormântul lui
Mircea cel Bătrân Pecetea domnilor Ţării Româneşti Radu de la Afumaţi

157
 C. CONSTANTINOPOL

Aºezare:
DICÞIONAR
– pe malul european ºi asiatic al Strâmtorii
Bosfor, care desparte Marea Neagrã de Marea  hipodrom – locul unde se
desfãºoarã cursele de cai
Mediteranã.
Evenimente din trecutul oraºului:
– cu peste 2.500 de ani în urmã, pe locul actualului oraº, grecii au întemeiat
o aºezare numitã Byzantion;
– în anul 330 împãratul roman Constantin cel Mare a înfiinþat aici oraºul
Constantinopol, considerat „Noua Romã“;
– în anul 395 oraºul a devenit capitala Imperiului Roman de Rãsãrit sau
Imperiul Bizantin;
– Constantin cel Mare, primul împãrat creºtin, s-a îngrijit de apãrarea ºi
dezvoltarea oraºului aºezat pe douã continente (Europa ºi Asia);
– împãratul roman Iustinian (secolul VI) a ridicat aici cel mai frumos monu-
ment al religiei creºtine – Biserica Sfânta Sofia, simbolul oraºului Constantinopol;
– în anul 1453 oraºul a fost cucerit de turcii conduºi de sultanul Mahomed al
II-lea; din acel moment Constantinopolul a devenit capitala Imperiului Otoman,
sub numele turcesc de Istanbul, iar Biserica Sfânta Sofia a fost transformatã în
moschee;
– dupã desfiinþarea Imperiului Otoman în 1922, capitala Turciei s-a stabilit
la Ankara.
Importanþa istoricã a oraºului:
– a fost capitala Imperiului Roman de Rãsãrit (Bizantin) ºi apoi capitala
Imperiului Otoman timp de peste 450 de ani;
– aºezarea favorabilã a fãcut ca oraºul sã se dezvolte, sã devinã bogat,
puternic ºi vestit în lumea întreagã;
– s-au ridicat aici palate frumoase, bãi publice, ºcoli, biserici, monumente;
– în oraº a existat sediul Patriarhiei Ortodoxe din Europa ºi Asia;
– din cartierul Fanarului (numit ºi Fanar) s-au ridicat domnitorii care au
condus Moldova ºi Þara Româneascã în secolul al XVIII-lea;
– biserica Sfânta Sofia este o capodoperã a arhitecturii bizantine;
– în oraº se aflã ºi hipodromul, unde aveau loc concursuri de care;
– sultanii turci au construit palatul Topkapî, unde se aflã multe lucruri de
preþ luate de turci de la popoarele cucerite;
– la Constantinopol (azi Istanbul) se pot vedea ºi în prezent dovezile a
trei culturi: romanã, bizantinã ºi turceascã. Oraºul este astãzi un mare centru
economic ºi cultural al Turciei, fiind vestit în toatã lumea.

158
 ªtiaþi cã… ?
 La palatul Topkapî se aflã sabia lui ªtefan cel Mare.
 Ultimul împãrat creºtin care a apãrat oraºul Constantinopol în faþa
turcilor s-a numit Constantin, ca ºi întemeietorul oraºului.
 Sfânta Sofia înseamnã „Înþelepciunea Divinã“, adicã Hristos.

Evaluare şi activităţi

1. Imaginile alãturate îl reprezintã pe întemeietorul

oraºului Constantinopol. Numiþi un alt împãrat care a
condus un imperiu din acest oraº.

2. Folosind informaþiile de
la alte lecþii, explicaþi de ce împã-
ratul Constantin a construit un arc
de triumf.

Monedă din timpul

Constantin
lui Constantin

Arcul de triumf al lui Constantin cel Mare

159
 3. Precizaþi cu ce scop erau fãcute construcþiile prezentate mai jos.

Zidurile din Constantinopol

Palatul împăratului
Constantin Porfirogenetul

4. • De ce biserica Sfânta Sofia este simbolul oraºului Constantinopol?

• Motivaþi de ce Mahomed al II-lea, de religie musulmanã, a protejat
aceastã construcþie?

5. Descrieþi, în maximum zece rânduri, imaginea alãturatã.

Biserica Sfânta Sofia

6. Realizaþi un proiect despre oraºul Constantinopol dupã urmãtorul

plan: locul unde este aºezat; cine l-a înfiinþat ºi de ce?; înfãþiºarea din trecut;
personalitãþi legate de istoria oraºului; înfãþiºarea din prezent; importanþa de ieri
ºi de azi a oraºului.

160
 D. CASTELUL HUNIAZILOR

Aºezare:
– în oraºul Hunedoara, din Transilvania.

Evenimente din trecutul oraºului:

– castelul s-a construit pe locul unei cetãþi mai vechi, ridicatã pe o stâncã;
– numele provine de la familia lui Iancu Corvin de Hunedoara, originar
din Þara Româneascã;
– tatãl lui Iancu (Ioan) se numea Voicu ºi a primit în proprietate vechea
cetate ºi moºia înconjurãtoare de la regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg;
acesta l-a apreciat pentru credinþa ºi meritele sale deosebite pe plan militar,
împotriva turcilor;
– Iancu de Hunedoara, ajuns voievod al Transilvaniei, a adus meºteri
italieni care au construit un castel impresionant;
– în 1456, Iancu de Hunedoara, deºi foarte în vârstã, a reuºit sã respingã
încercarea lui Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, de a lua în
stãpânire Cetatea Belgrad;
– fiul lui Iancu de Hunedoara s-a numit Matei Corvin ºi a fost unul dintre
cei mai importanþi regi ai Ungariei;
– Matei Corvin a construit noi încãperi în castelul familiei sale, care au
schimbat înfãþiºarea construcþiei iniþiale.

Importanþa istoricã a castelului:

– castelul a fost reºedinþa lui Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei
ºi guvernator al Ungariei;
– construcþia ºi-a îndeplinit totdeauna rolul de apãrare ºi de observare în
faþa duºmanilor;
– castelul are mai multe turnuri ºi sãli pentru activitãþi deosebite: Turnul
Buzduganelor, Turnul de Refugiu, Sala Cavalerilor, Sala de Oaspeþi;
– în interior existã ºi o bisericã micã, iar în curte o fântânã;
– picturile de pe pereþii interiori ai castelului amintesc de legenda corbului,
de unde vine ºi numele familiei Corvineºtilor;
– castelul trezeºte admiraþia prin felul de construire a zidurilor,
acoperiºurilor, turnurilor ºi balcoanelor;
– peste un ºanþ cu apã care înconjura castelul era construit un pod mobil
care se ridica la venirea duºmanilor;
– o scarã în spiralã urca în Sala Dietei, locul unde se luau cele mai impor-
tante hotãrâri;

161
 – în zilele noastre Castelul Huniazilor este declarat monument istoric ºi
este ocrotit prin lege;
– el este vizitat de numeroºi turiºti români ºi strãini;
– în acelaºi timp, este un loc încãrcat de fapte ºi amintiri istorice legate de
Iancu de Hunedoara, Vlad Þepeº, Matei Corvin.

ªtiaþi cã… ?
 În 1456 Iancu de Hunedoara l-a ajutat pe Vlad Þepeº sã devinã domnitor
al Þãrii Româneºti. De asemenea Bogdan al II-lea, tatãl lui ªtefan cel Mare, a
fost ajutat de Iancu sã devinã domn al Moldovei.
 Blazonul castelului ºi al familiei Huniazilor era un corb, simbol al
înþelepciunii ºi al speranþei, dar ºi al rãzboiului, care putea aduce moartea.

Evaluare şi activităţi

1. Completaþi spaþiile libere:

• Castelul era în primul rând o construcþie cu rol de ........................... .
Intrarea în castel se fãcea pe un .............................. . În Castelul Huniazilor
exista Turnul .............................. ºi Sala .............................. . Atunci când
zidurile ºi luptãtorii din interior rezistau duºmanilor, castelul putea fi cucerit
numai din cauza .............................. .

2. Imaginea de mai jos prezintã diploma regelui Sigismund al Ungariei,

privind domeniul Hunedoarei. Precizaþi cui i-a dãruit regele acest domeniu feudal
ºi ce motive l-au determinat sã procedeze astfel.

Diploma regelui Ungariei Sigismund de Luxemburg privind domeniul Hunedoarei

162
 3. Menþionaþi o acþiune politicã ºi o acþiune militarã a lui Iancu de Hune-
doara.

4. Numiþi:
– blazonul familiei Huniazilor;
– funcþia cea mai înaltã la care a ajuns Iancu de Hunedoara;
– sultanul otoman înfrânt de Iancu de Hunedoara.

5. Explicaþi motivele pentru care Iancu de Hunedoara i-a ajutat pe Vlad

Þepeº ºi pe Bogdan al II-lea.

6. Observaþi imaginile de mai jos. Descrieþi modul de construcþie al caste-

lelor ºi faceþi o comparaþie între ele.

Castelul de la Blérancourt

Castelul
din Coucy

Cetatea
Corvinilor

7. Recunoaºteþi perso-
najele: tatãl ºi fiul – stãpâni ai
Hunedoarei.

163
 E. CASTELUL BRAN

Aºezare:
– în trecãtoarea Bran, care face legãtura
DICÞIONAR
dintre Transilvania ºi Þara Româneascã;
 creneluri – deschizãturi
– la 30 km de oraºul Braºov.
în partea de sus a zidurilor
unei cetãþi, prin care se
Evenimente din trecutul castelului:
aruncau proiectile asupra
– este menþionat prima datã în documente inamicului
în anul 1377;  donjon – turnul principal
– construit de meºteºugarii saºi de origine al castelului
 vamã – taxã, impozit pe
germanã din Braºov;
mãrfuri
– de la început impresioneazã temelia con-
strucþiei, apãrutã din stâncã;
– zidurile sunt adaptate la forma terenului;
– avea turnuri de observare ºi de apãrare dintre care cel mai important se
numea donjon;
– în partea de sus a zidurilor existau niºte despãrþituri numite creneluri;
– castelul a fost reconstruit de mai multe ori din cauza unor incendii, cu-
tremure ºi explozii ale prafului de puºcã depozitat aici;
– în curtea interioarã a castelului se aflã o fântânã adâncã, sãpatã în piatrã;
– începuturile construcþiei dateazã încã din 1212, din iniþiativa cavalerilor
teutoni care au ridicat, la început, o clãdire din lemn;
– aceasta a fost distrusã de turci ºi castelul s-a reconstruit din piatrã ºi
cãrãmidã;
– partea de sus a zidurilor are guri de tragere cu tunul, iar la subsol era o
temniþã (închisoare);
– în Turnul de rãsãrit al castelului existau guri speciale pentru a vãrsa
smoalã ºi apã clocotitã asupra duºmanilor.

Importanþa istoricã a castelului:

– castelul s-a construit pentru apãrarea trecãtorii Rucãr-Bran, care fãcea
legãtura dintre Transilvania ºi Þara Româneascã;
– negustorii braºoveni au înfiinþat aici un important punct de vamã, toate
mãrfurile care treceau pe aici fiind verificate de cei care pãzeau strâmtoarea ºi
castelul;
– în 1395 regele Ungariei i-a dãruit castelul lui Mircea cel Bãtrân;
– mai târziu, castelul a devenit proprietatea lui Iancu de Hunedoara, iar
mai apoi a revenit locuitorilor din Braºov;

164
 – castelul a fost un timp în mâinile austriecilor, care i-au întãrit structura
de apãrare;
– în 1920, locuitorii Braºovului i-au dãruit Castelul Bran reginei Maria,
care a fãcut aici o serie de schimbãri pentru înfrumuseþare, în stilul tradiþional,
mult îndrãgit de reginã;
– la moartea reginei Maria, castelul a trecut în stãpânirea fiicei sale, prinþesa
Ileana, care s-a îngrijit de aleile, fântânile ºi florile din parcul aflat în apropierea
castelului;
– la Castelul Bran a fost ascunsã un timp ºi caseta de argint care conþinea
inima reginei Maria;
– Castelul Bran impresioneazã ºi prin numeroasele sãli ºi prin mobilierul interior;
– în afarã de Turnul Pulberilor ºi Turnul Porþii se aflã ºi Camera de Gardã,
Sala de Consiliu, Dormitorul Regelui Ferdinand, Sala de Muzicã, Biblioteca
Reginei Maria, Sala trofeelor de vânãtoare;
– sunt interesante ºi scãrile secrete, care fãceau legãtura între etaje sau cu
parcul din jurul castelului;
– în apropierea acestuia se aflã ºi Muzeul Satului Bran, cu locuinþe ºi
unelte þãrãneºti.

ªtiaþi cã… ?
 În parcul plin de flori din jurul castelului atrãgeau atenþia daliile ºi
trandafirii, florile preferate ale Reginei Maria.
 Regina Maria a primit Castelul Bran de la cetãþenii Braºovului, pentru
comportamentul ei în timpul rãzboiului pentru întregirea neamului, când s-a
dovedit a fi „mama rãniþilor“.

Evaluare şi activităţi
PORTOFOLIU
1. Turnul cel mai important al unui castel era:  Întocmiþi o fiºã cu
a) crenelul b) turla c) donjonul castelele din România.

2. Cele mai numeroase castele s-au construit în Franþa, Anglia, Germania

ºi Italia.
• Organizaþi o vizitã la Castelul Bran.
• Notaþi alte construcþii necesare vieþii la castel ºi explicaþi problemele cele
mai importante care trebuiau rezolvate acum câteva sute de ani.

165
 3. Castelul era simbol al puterii stãpânului (castelanului). Branul fiind
aflat în trecãtoarea care fãcea legãtura dintre Transilvania ºi Þara Româneascã,
castelanul cetãþii avea dreptul sã le cearã negustorilor:
a) protecþie b) vamã c) armatã

4. Numiþi trei proprietari ai Castelului Bran în decursul istoriei.

5. De ce regina Maria a primit în proprietate Castelul

Bran?

6. Numiþi trei încãperi deosebite ale Castelului ºi

precizaþi ce activitate se desfãºura în fiecare dintre ele.

7. Priviþi imaginile de mai jos ºi rãspundeþi dacã

propoziþiile urmãtoare sunt adevãrate sau false:
• Castelul era casa celui care stãpânea pãmântul.
• Biserica era casa pãmânteanã a stãpânului cerului.
• Când cei din interior rãmâneau fãrã apã ºi fãrã
Regina Maria
alimente castelul se declara cucerit.

Castelul Bran

Săbii, scuturi şi
pistoale expuse
la Castelul Bran

166
 F. CASTELUL PELEª

Aºezare: DICÞIONAR
– pe malul râului Peleº din oraºul Sinaia;
 tapiserie – þesãturã, din
– într-un peisaj de munte, pe locul numit lânã sau din mãtase, pen­
Pietrele Albe. tru împodobirea pereþilor
Evenimente din trecutul castelului: sau a unor mobile
– construcþia castelului a început în anul 1873  vitralii – fereastrã din
bucãþi de sticlã colorate
din iniþiativa regelui Carol I;
ºi pictate
– acesta a cumpãrat terenul, alegându-l spe-
cial într-un loc asemãnãtor cu peisajul din Germania, þara lui de origine;
– în 1883 lucrãrile, în cea mai mare parte, au fost terminate (banii pro-
veneau în întregime din veniturile regelui);
– castelul era prevãzut sã devinã reºedinþa de varã a familiei regale;
– construcþia celor peste 160 de camere, aºezarea mobilierului ºi înfru­mu­
seþãrile fãcute au necesitat mulþi bani ºi meºteri din Italia ºi Germania;
– castelul, drumurile de acces ºi parcul din apropiere au fost terminate
definitiv abia în 1914;
– potrivit dorinþei lui Carol I, la moartea sa, în 1914, castelul a fost trans-
format în muzeu;
– regele Ferdinand a construit în apropiere Castelul Peliºor;
– în timpul dictaturii lui Nicolae Ceauºescu (1974-1989) castelul a fost
transformat în reºedinþã particularã, unde dictatorul îi primea pe ºefii statelor
strãine în camere special mobilate, reprezentând diverse þãri ale Europei.
Importanþa istoricã a castelului:
– a fost reºedinþa primului rege al României;
– banii necesari construcþiei proveneau numai din veniturile regelui;
– castelul a fost ºi prima reºedinþã din Europa cu instalaþie electricã ºi
încãl­zire centralã;
– cele peste 160 de camere au fost decorate de cãtre artiºti aduºi din întreaga
Europã, fiind împodobite în stil turcesc, german, italian;
– colecþia de picturi, peste 2000 de lucrãri, este una din cele mai impor-
tante din Europa;
– se întâlnesc numeroase tapiserii ºi vitralii care îi dau un plus de frumuseþe
castelului;
– multe decoraþiuni sunt din aur, argint ºi fildeº;
– din mulþimea de camere se pot aminti: Biroul regelui Carol I, Sala de
Consiliu, Sala Florentinã, Sala Veneþianã, Sala Turceascã, Sala de concerte,
Sufrageria, Apartamentul Regal ºi altele;

167
 – un loc aparte îl ocupă Sala de Literatură, unde obișnuia să se retragă
regina Elisabeta, autoare de poezii sub numele de Carmen Sylva;
– la Castelul Peleº s-a desfãºurat Consiliul de Coroanã în 1914, în momen-
tul când a început Primul Rãzboi Mondial ºi s-a hotãrât ca România sã rãmânã
neutrã pânã la apariþia unui moment favorabil intrãrii în rãzboi;
– Castelul Peleº este astãzi muzeu, construcþie de o rarã frumuseþe care
aminteºte de vechile castele din Germania ºi Elveþia.

ªtiaþi cã… ?
 Dorinþa regelui Carol I în privinþa Castelului Peleº a fost ca „acest loc
sã devinã leagãnul dinastiei þãrii“.
 În Sala de Concerte (Muzicã) a Castelului Peleº a cântat ºi marele com­
po­zitor român George Enescu.

Evaluare şi activităţi

1. Completaþi spaþiile libere:

Castelul Peleº a fost construit de ............................. ca sã devinã .............
................ . Primul rege al României a fost ............................., care a încurajat
dezvoltarea oraºului ............................., unde se aflã ºi Castelul Peleº. Dupã
moartea proprietarului în anul ..................................., conform dorinþei sale,
Cas­telul Peleº a fost transformat în ............................. .

2. Alcãtuiþi o compunere despre Castelul Peleº dupã urmãtorul plan:

– aºezarea;
– începutul construcþiei ºi destinaþia iniþialã;
– proprietarii castelului;
– sãlile ºi decoraþiunile principale;
– evenimente importante petrecute la castel.

3. Având în vedere informaþiile despre regele Carol I (vezi lecþia!) explicaþi

de ce acesta a respectat hotãrârea Consiliului de Coroanã din anul 1914.

4. Numiþi trei încãperi principale ale Castelului Peleº ºi trei personalitãþi

politice care au avut legãturã cu acesta.

168
 5. Priviþi imaginile de mai jos ºi rãspundeþi cerinþelor urmãtoare:
• Descrieþi cele douã construcþii.
• Descoperiþi o asemãnare ºi o deosebire între ele.
• Explicaþi înþelesul termenului de „castel“.

Castelul Peleş

Castel francez

6. Observaþi Sala de Muzicã a Castelului

Peleº. Numiþi compozitorul român care a cântat
la Peleº în faþa conducãtorului României.

Sala de muzică
7. Explicaþi legãtura dintre Castelul Peleº ºi imaginile de mai jos:

Regina Elisabeta Carol I

8. De ce trebuie sã protejãm monumentele istorice ºi împrejurimile acestora?

9. Ideea cãlãuzitoare a familiei regale din România era: „Nihil Sine Deo“
(„Nimic fãrã Dumnezeu“). Exprimaþi-vã pãrerea personalã în legãturã cu aceastã
idee.

169
 G. CETATEA NEAMÞULUI

Aºezare:
– pe valea râului Neamț (Ozana) în Moldova, pe teritoriul orașului Târgu
Neamț.

Evenimente din trecutul cetãþii:

– este amintită prima dată într-un document semnat de domnitorul Petru I
Mușat (1375-1391);
– în timpul lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei între 1457-1504, s-au
construit ziduri mai înalte și un pod mobil;
– domnitorul Petru Rareș (1527-1538 și 1541-1546) s-a ocupat de extinderea
cetății; un alt domnitor însă, Alexandru Lăpușneanul (1552-1561 și 1564-1568),
a încercat să distrugă cetatea (așa cum scrie cronicarul Grigore Ureche);
– în timpul domnitorului Vasile Lupu (1634-1653) cetatea a fost depozit
al tezaurului domnesc;
– la sfârșitul secolului al XVII-lea era din nou o așezare întărită suficient cât
să reziste în fața regelui Poloniei, Ioan Sobieski, în 1691; a fost cucerită numai
pentru că apărătorii erau foarte puțini și lipsiți de hrană și de apă;
– în 1718, domnitorul Mihai Racoviță a poruncit ca cetatea să fie aruncată
în aer, îndeplinind o dorință a turcilor;
– din 1866 a fost declarată monument istoric.

Importanþa istoricã a cetãþii:

– a constituit o fortăreață însemnată în sistemul de apărare a Moldovei în
Evul Mediu;
– asediată de turci în 1476 fără să cedeze, chiar dacă Ștefan cel Mare era
învins la Războieni;
– a fost implicată în diverse evenimente istorice din timpul multor dom-
nitori ai Moldovei.

ªtiaþi cã… ?
 Ștefan cel Mare a construit, la Cetatea Neamțului, un pod care unea
cetatea cu platoul de nord. Acest pod avea 9 picioare din zid de piatră, înalte de
8 metri, cu lățime de 4,5 metri și groase de peste 2 metri.

170
 Evaluare şi activităţi
1. Menționați 3 domnitori care au avut legătură cu Cetatea Neamțului.

2. Alegeți răspunsul corect:

• Cetatea Neamțului a fost cucerită de:
a) turci; b) polonezi; c) unguri.

3. Menționați dacă afirmațiile de mai jos sunt adevărate (A) sau false (F).
a) Ștefan cel Mare este primul domnitor care a poruncit construirea Cetății
Neamțului.
b) Regele Poloniei, Ioan Sobieski, a ordonat distrugerea Cetății Neamțului.

4. Aranjați evenimentele în ordine cronologică.

a) Ștefan cel Mare a poruncit să se facă un pod mobil la Cetatea Neamțului.
b) Vasile Lupu a depozitat tezaurul domnesc în cetate.
c) Alexandru Lăpușneanul a încercat să distrugă Cetatea Neamțului.

CETATEA NEAMŢULUI

171
 H. CETATEA FÃGÃRAª

Aºezare:
– la jumătatea drumului dintre Brașov și Sibiu, în Transilvania.

Evenimente din trecutul cetãþii:

– construită la sfârșitul secolului al XIV-lea;
– primul voievod care a locuit aici a fost László (Ladislau) Kan;
– la început a fost înconjurată de un șanț și un val de pământ, ambele cu
rol de apărare;
– în secolul al XV-lea cetatea a fost întărită cu ziduri din piatră și cărămidă,
s-au construit turnuri de observație și bastioane de apărare la colțuri;
– din 1541 cetatea a devenit proprietate ereditară a principilor Transilvaniei;
– în 1599, după cucerirea Ardealului, Mihai Viteazul a dăruit cetatea soției
sale, Doamna Stanca; tot aici vor fi protejate averile și familia domnitorului;
– perioada de maximă importanță a cetății a fost în secolul al XVII-lea
când a devenit un centru politico-administrativ;
– principii Gabriel Bethlen (1613-1629) și Gheorghe Rákóczi I (1631-
1648) s-au ocupat de fortificarea zidurilor, care au ajuns, în unele locuri, chiar la
8 m grosime; tot atunci șanțul din jurul cetății a fost umplut cu apă din râul Olt;
– după 1700 cetatea Făgăraș a îndeplinit rol de garnizoană pentru armata
habsburgică, funcție deținută până la sfârșitul Imperiului austriac, în 1918;
– după intrarea Transilvaniei în componența României, la Făgăraș a fost
o garnizoană a armatei române;
– în timpul regimului comunist, între anii 1948-1960, cetatea Făgăraș a
funcționat ca închisoare pentru deținuții politici.

Importanþa istoricã a cetãþii:

– așezată într-un loc favorabil, cetatea a îndeplinit un rol de apărare și de
observare în fața amenințărilor externe;
– a devenit un centru politico-administrativ și militar, ca o recunoaștere a
felului cum a fost construită, bine adaptată acestor necesități;
– domnitori ca Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu i-au recunoscut
importanța, ultimul construind, în apropiere, biserica Sfântul Nicolae (1698);
– a făcut parte din sistemul de închisori comuniste, fiind martora eveni-
mentelor petrecute aici de cei care s-au împotrivit unei dictaturi ce nu admitea
altă părere decât cea a partidului unic.

172
 ªtiaþi cã… ?
 Un site pentru planificarea călătoriilor, numit Hopper, a considerat
Cetatea Făgăraș al doilea cel mai frumos castel din lume.
 În Sala Tronului din această cetate au venit soli ai regelui Franței,
Ludovic al XIV-lea, și ai împăratului austriac Leopold I.

Evaluare şi activităţi
1. Vizitați Cetatea Făgăraș și realizați o cercetare personală care să cuprindă
imagini detaliate și impresiile voastre în legătură cu tot ce s-a întâmplat aici.

2. Descoperiți, folosind orice mijloc de informare, explicații despre

„Legenda Fecioarei“ din Cetatea Făgăraș.

3. Menționați trei personalități care au legătură cu Cetatea Făgărașului.

Cetatea Făgăraşului

173
 I. CETATEA VISCRI

Aºezare:
– în Podișul Transilvaniei, aproape de orașul medieval Sighișoara.

Evenimente din trecutul cetãþii:

– a fost locuită inițial de secui, apoi de sași începând cu secolul al XIII-lea;
– cetatea a fost amintită printre comunele libere ale Scaunului de Rupea,
având pe la 1500, peste 50 de gospodării, trei păstori, un dascăl și doi săraci;
– aici exista un punct de pază a graniței statului feudal maghiar, înainte de
venirea sașilor, care au dezvoltat aici meșteșugurile și comerțul.

Importanþa istoricã a cetãþii:

– la Viscri se află o frumoasă biserică evanghelică fortificată;
– construcția datează din secolul al XIII-lea; se păstrează bine și este
reprezentativă pentru cetățile țărănești ale sașilor; cetatea cuprinde una dintre
puținele Biserici-sală romanice ale secolului al XIII-lea;
– există și în prezent case vechi,
unele chiar de sute de ani, dar bine
îngrijite, cu un farmec aparte, dat și
de peisajul de o rară frumusețe din
împrejurimi.

ªtiaþi cã… ? Cetatea Viscri

 Satul Viscri, din comuna Bunești, județul Brașov, este cunoscut pentru
că Prințul Charles al Marii Britanii și-a cumpărat aici, în 1996, o casă unde vine
aproape în fiecare an.
 La Viscri, indiferent că este iarnă sau vară, locuitorii vând ciorapi și
papuci de casă, din lână.

Evaluare şi activităţi
1. Adunați alte informații și imagini despre satul Viscri și încercați să des­
coperiți motivele care l-au determinat pe prințul Charles să vină aici.

2. Realizați o excursie la Viscri și prezentați unor cunoștințe impresiile

de călătorie.

174
 2.4. CONSTRUCÞII RELIGIOASE ªI CTITORII LOR

Țările Române s-au aflat la intersecția civilizației apusene catolice cu cea

răsăriteană ortodoxă.
În fața puterii otomane islamice, domnitorii români au dovedit preocupare
pentru rezistență nu numai pe câmpul de luptă, dar și pe plan religios.
În acest sens s-au ridicat multe mănăstiri și biserici care au preluat civilizația
bizantină transmisă Țărilor Române și păstrată ca moștenire culturală de acestea.
Primul mare domnitor român care s-a remarcat prin astfel de inițiative în
Țara Românească a fost domnitorul Mircea cel Bătrân (1386-1418).
În 1387 el a poruncit ridicarea ansamblului mănăstiresc de la Cozia, cu
hramul „Sfânta Treime“.
La început s-a numit „Mănăstirea
Nucet“, apoi a primit numele de Cozia, după
muntele din vecinătate.
– construită de meșteri din Moravia, din
piatră albă tare, între 1387-1391, mănăstirea se
remarcă prin precizia și perfecțiunea realizării
artistice; a fost sfințită în 1388;
– din vremea lui Mircea cel Bătrân datează partea superioară a chenarelor
de la ferestre, rozetele de deasupra lor și pictura din pronaos;
– în 1517 domnitorul Neagoe Basarab a renovat pictura și a construit o
fântână care-i poartă numele până astăzi;
– pe timpul domnitorului Constantin Brâncoveanu, în 1707, s-a construit
pridvorul bisericii în stilul „brâncovenesc“ și tot atunci au fost dăruite polican-
drele din naos și pronaos;
– ansamblul mănăstiresc de la Cozia este format din trei lăcașuri de cult,
construite de ctitori diferiți; astfel, Biserica principală a mănăstirii, aflată în
centrul incintei mănăstirii, este ctitoria lui Mircea cel Bătrân (în 1388); în 1583
s-a ridicat Paraclisul din zid în partea de sud-est a mănăstirii; în anii 1710-1711
s-a construit „Paraclisul brâncovenesc“ în partea de nord-est a mănăstirii;
– crucea de pe turla bisericii este din timpul lui Mircea cel Bătrân, iar pic-
tura originală se păstrează în naos, unde pe peretele de vest sunt pictați Mircea
și fiul său Mihail în costume de cavaleri;
– ctitorul mănăstirii a înzestrat-o cu mai multe sate și moșii, i-a dat drep-
tul de exploatare a sării de la Ocnele Mari și dreptul de exploatare a nisipurilor
aurifere de pe râurile Olt și Lotru.
Importanþa istoricã:
– există documente care atestă că, încă din 1415, aici funcționa o „școală
mănăstirească“;

175
 – între anii 1958-1962 mănăstirea a fost restaurată în întregime, s-a intro­
dus încălzirea centrală, iar biserica a fost acoperită cu tablă de aramă;
– pe latura estică a mănăstirii s-a amenajat un muzeu unde sunt expuse
obiecte, podoabe de cult, monede și tipărituri vechi;
– mănăstirea Cozia adăpostește mormântul ctitorului ei, Mircea cel Bătrân.

ªtiaþi cã… ?
 La Mănăstirea Cozia se află mormântul domnitorului Mircea cel Bătrân.
 În Muzeul Mănăstirii Cozia există un anteriu al preotului Radu Șapcă
(supranumit „Popa Șapcă“, unul dintre fruntașii Revoluției de la 1848 în Țara
Românească).

Evaluare şi activităţi
1. Cine a fost Mircea cel Bătrân?

2. Care sunt personalitățile la care fac referire următoarele afirmații?

a) În timpul domniei sale la Mănăstirea Cozia funcționa o „școală
mănăstirească“. ....................................................
b) Ctitorește Biserica principală de la Cozia. ...............................................
c) A construit o fântână în curtea Mănăstirii Cozia. ........................................

Un alt domnitor ctitor vestit de construcții religioase a fost Ștefan cel

Mare, domnul Moldovei (1457-1504).
Despre acesta tradiția spune că după fiecare bătălie a poruncit să se înalțe
câte o biserică în amintirea celor căzuți în lupte și ca mulțumire lui Dumnezeu
pentru victoriile obținute împotriva dușmanilor.
Documente clare care îi atribuie lui Ștefan cel Mare construirea acestor
lăcașuri de cult amintesc despre numeroase biserici ce păstrează pisania din
timpul acestui domnitor. Astfel pot fi amintite, printre altele, bisericile de la:
Putna (1469), Milișăuți, Pătrăuți, Voroneț (1488), Vaslui, Iași, Hârlău, Borzești,
Huși, Dorohoi, Valea Albă (1496), Tazlău, Neamț, Piatra, Volovăț, Dobrovăț,
Reuseni (1504).
La acestea se pot adăuga și altele, despre care nu există informații privind
data construcției inițiale.

176
 Biserica Mănăstirii Putna, ridicată în 1469, are hramul „Adormirea Maicii
Domnului“ și adăpostește mormântul lui Ștefan cel Mare.
Este prima și cea mai importantă ctitorie a domnitorului Moldovei. Poetul
național Mihai Eminescu a numit-o „Ierusalimul neamului românesc“.
Biserica mănăstirii a fost devastată în se­
colul al XVII-lea, însă domnitorul Gheorghe
Ștefan (1653-1658) a poruncit reconstruirea
ei. Mănăstirea a fost apoi restaurată în jurul
anilor 1760, în 1902 și în 1975. Singura clădi-
re rămasă din timpul lui Ștefan cel Mare este
Turnul Tezaurului.
Importanþa istoricã:
– în construcția bisericii se regăsesc elemente de arhitectură bizantine,
gotice și renascentiste;
– în gropnița mănăstirii (camera mormintelor) se află mormintele Mariei
de Mangop (a doua soție a domnitorului) și alte trei morminte ale fiilor ei; tot
aici se află și mormântul Mariei Voichița, ultima soție a domnitorului;
– muzeul mănăstirii expune broderii, țesături, manuscrise, argintărie,
obiecte de cult; aici se află „Evangheliarul de la Humor (1487)“, Acoperământul
de mormânt al Mariei de Mangop, 2 clopote valoroase, precum și „Icoana Maicii
Domnului cu Pruncul“ – făcătoare de minuni (secolul al XV-lea) adusă de Maria
de Mangop;
– la 1500 m de mănăstire se găsește peștera lui Daniil Sihastrul, sfetnicul
lui Ștefan cel Mare, înmormântat și el la Putna;
– în 1871, la aniversarea a 400 de ani de la construcția mănăstirii, au venit
aici Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri.

O altă ctitorie a lui Ștefan cel Mare este Mănăstirea Voroneț – supranumită
„Capela Sixtină a Estului“ și ridicată în 1488 în numai 3 luni și 3 săptămâni, un
adevărat record pentru acea vreme.
– mănăstirea are hramul „Sfântului și Slă­
vitului Mare Purtător de Biruință Gheorghe“;
– în 1490 la Voroneț s-a înființat o școală
de slavonie pentru copii de boieri și preoți care
învățau pentru a deveni copiști de cărți, preoți,
dieci pentru cancelariile orașelor, dascăli pen-
tru biserici și alte școli;
– în 1775, după anexarea nord-vestului Moldovei (Bucovina) la Imperiul
Habsburgic, începe o perioadă de scădere a activității, a privilegiilor și a drep-
turilor mănăstirii; s-a redus numărul de călugări, au fost trecute în proprietatea
statului moșiile și alte surse de venituri;
177
 – în interior pictura datează, în mare parte, din timpul lui Ștefan cel Mare;
alături de tabloul cu chipul domnitorului sunt înfățișate „Cina cea de taină“,
„Spălarea picioarelor“, „Ciclul patimilor lui Hristos“.
Importanþa istoricã:
– o mențiune specială trebuie acordată picturii exterioare a Voronețului
făcută în timpul domniei lui Petru Rareș; impresionează îndeosebi coloritul viu,
apropiat de natura înconjurătoare și unde predomină culorile verde și albastru.
Figurile din pictura exterioară sunt parcă însuflețite, apropiate de viață. Ele
înfățișează aspecte din Biblie, dar se observă ușor și introducerea unor elemente
folclorice specifice păstorilor moldoveni. În interior merită admirate stranele și
jilțurile sculptate în lemn din secolul al XVI-lea.

Domnitorul Petru Rareș (1527-1538;

1541-1546) a construit actuala biserică
Moldovița în 1532, cu hramul „Buna
Vestire“.
– construcția conține elemente de
artă bizantină și gotică și este de mari di-
mensiuni în comparație cu cele anterioare.
Importanþa istoricã:
– la fel ca și la Voroneț, impresionează plăcut pictura exterioară (fresca) din
care se pot desprinde simțăminte omenești chiar atunci când sunt reprezentate
personaje biblice, cu aceeași prospețime și strălucire a culorilor.

Cea mai valoroasă construcție de artă și de arhitectură bisericească din Țara

Românească este Mănăstirea de la Curtea de Argeș, ctitorie a domnitorului
Neagoe Basarab (1512-1521).
– construcția mănăstirii a început în
1514 și s-a terminat în 1517; ea a fost clă-
dită pe fundațiile primei mitropolii a Țării
Românești;
– în 1793 biserica Mănăstirii Curtea
de Argeș a devenit Biserica Episcopală,
reședința Episcopiei Argeșului, ca și în
prezent;
– Biserica Episcopală a fost refăcută de arhitectul francez André Lecomte
du Noüy și de arhitectul român Nicolae Gabrielescu în anii 1885-1886;
– în fața intrării se află un agheasmatar cu patru coloane din marmură,
împodobite cu desene; tot în exterior pereții mănăstirii sunt înconjurați de un
brâu, împletit în șuvițe; fațadele sunt astfel decorate încât se observă influențe
islamice și din Caucaz;
178
 – cele patru turle ale bisericii, bogat ornamentate, arată împletirea speci-
ficului local cu influențe arabe și georgiene; acoperișul acestor turle este bogat
împodobit, parcă de curând ieșite din mâna unor meșteri aurari, iar crucile sunt
susținute de lanțuri, adevărate bijuterii care strălucesc în soare;
– pictura interioară, realizată din bronz aurit și din onix, se armonizează
cu cele 12 coloane care îi reprezintă pe cei 12 apostoli; în pronaos se află mai
multe morminte dintre care se evidențiază, ca realizare artistică, cel care îi
aparține domnitorului Radu de la Afumați, ginerele ctitorului, înfățișat călare și
cu sceptrul în mână;
– pe peretele sudic al mănăstirii se află presupusul mormânt al Anei, soția
meșterului Manole, motiv de aducere aminte că orice lucrare durabilă și de va-
loare necesită de multe ori și sacrificiu;
– în vecinătatea mănăstirii se află „Fântâna lui Manole“, celui care, potrivit
legendei, i-au fost dărâmate schelele care i-ar fi fost necesare să coboare de pe
biserică; a murit sărind de pe acoperișul sfântului locaș cu aripi din șindrilă; în
locul unde a căzut a apărut un izvor.
Importanþa istoricã:
– din 1914, așa cum se știe, la Mănăstirea Curtea de Argeș au fost înmor­
mântați regii și reginele României: Carol I și Elisabeta, Ferdinand I și Maria,
regele Carol al II-lea;
– Mănăstirea Curtea de Argeș impresionează și astăzi prin originalitatea
ornamentelor și a icoanelor, cele mai importante fiind păstrate, după restaurare,
la Muzeul Național de Artă al României.

În 2016 s-au împlinit 300 de ani de la moartea Mitropolitului Antim

Ivireanul, devotat apărător al drepturilor Bisericii Ortodoxe și al poporului ro-
mân. A fost cel mai de seamă mitropolit al Țării Românești din toată istoria ei.
– născut în Iviria, din Georgia de astăzi, a primit la botez numele de Andrei;
în 1690 a fost adus de domnitorul Constantin Brâncoveanu, de la Istanbul, unde
era amenințat să devină rob; cunoștea arta tiparului
și a realizat multe lucrări în limbile română, greacă,
slavonă și arabă;
– în perioada 1713-1715 Antim Ivireanul s-a
îngrijit de zidirea Mănăstirii cu hramul Tuturor
Sfinților din București; s-a ocupat de construirea
chiliilor și asigurarea veniturilor necesare pentru
a-i ajuta pe toți cei aflați în suferință;
– Sfântul ierarh Antim Ivireanul a criticat
cu vehemență moravurile vremii, iar lucrarea sa
(„Didahiile“) îl așază în rândul celor mai de seamă

179
 predicatori creștini din toate timpurile; din cauza atitudinii antiotomane a fost
închis, condamnat la exil pe viață în Mănăstirea Sfânta Ecaterina de la Muntele
Sinai; în drum spre locul exilului a fost ucis de ostașii turci; a fost canonizat de
Biserica Ortodoxă Română în 1992 și este prăznuit la 27 septembrie;
– Mănăstirea Antim, pe care a înzestrat-o cu toate cele necesare, este unul
dintre cele mai remarcabile monumente de arhitectură, pictură și sculptură din
România; ctitorul a lăsat un testament în care preciza că veniturile mănăstirii
trebuie folosite și pentru opere de asistență socială;
– Antim Ivireanu a rămas în istorie ca întemeietor de tipografii în limbile
arabă, georgiană, slavonă și română, scriitor, autor de lucrări bisericești, ctitor de
lăcașuri de cult, martir cu dragoste față de păstoriții săi lipsiți de cele materiale;
– anul 2016 reprezintă anul omagial al educației religioase a tineretului și
anul comemorativ al Sfântului Antim Ivireanu;
– ctitorul Mănăstirii Antim a realizat personal planurile de construcție a
mănăstirii, și-a dăruit toată averea pentru ridicarea acestui lăcaș, în cinstea tutu-
ror sfinților, „ca niște prieteni ai lui Dumnezeu și ajutători și sprijinitori tuturor
pravoslavnicilor creștini“; Mitropolitul Antim a beneficiat și de unele donații
făcute de Drăgușin Vistiernicul, Constantin Logofătul, Maria Băneasa Mileasca,
Lefter Vornicu, toate fiind terenuri, pădure („codru de loc“), răzoare de vie etc.;
– pisania sculptată, de la intrarea în biserică, este scrisă în limba greacă și
amintește, în versuri, de sfințirea bisericii în 1715.

Importanþa istoricã:
– prin tipografia de la mănăstire, Mitropolitul Antim a urmărit educarea
morală și intelectuală a poporului; în acest scop a înființat, pentru prima oară
în Țara Românească, o bibliotecă publică de împrumut;
– Mănăstirea Antim este o capodoperă a stilului brâncovenesc și impresi-
onează și azi prin echilibru în construcție, prin înfloriturile în piatră și în lemn
rămase din mâna ctitorului.

O altă construcție religioasă

reprezentativă pentru stilul brânco­
venesc este Mănăstirea Hurezi
(Horezu) înălțată în 1693 de că-
tre domnitorul Țării Românești,
Constantin Brâncoveanu.
– lucrările au fost suprave-
gheate de marele stolnic, Pârvu Can-
tacuzino, urmat de Cernica Știrbei,
fost mare armaș; dintre meșteri

180
trebuie amintiți: vătaful zidarilor, numit Manea, apoi Istrate lemnarul și Vucașin
Caragea, pietrarul;
– biserica mare a mănăstirii este impunătoare prin lungimea de 32 m și
înălțimea de 14 m; în interior se află scaunul domnesc, frumos sculptat, cu stema
Cantacuzinilor; deasupra intrării se află turnul clopotniței, cu patru clopote mari,
între 300 și 1 000 kg;
– în jurul clopotniței se află chiliile slujitorilor bisericii, pe două niveluri,
iar în partea de sud se află expusă o valoroasă colecție de obiecte bisericești, un
adevărat tezaur cultural național;
– o mențiune aparte trebuie acordată unei construcții speciale numite
„Foișorul lui Dionisie“, egumen al mănăstirii;
– mănăstirea a fost construită în satul Hurezi (actual Românii de Jos),
devenit apoi orașul Horezu, nume datorat strigătului huhurezilor, păsările care
se aud în apropiere;
– ansamblul mănăstirii se compune din:
• Biserica propriu-zisă cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena;
• Biserica Bolniței, ctitorită de doamna Maria, soția domnitorului;
• Schitul Sfinților Apostoli, ctitorit de starețul mănăstirii Ioan Arhimandritul;
• Schitul Sfântul Ștefan, după numele primului fiu al domnitorului;
– curtea principală a mănăstirii include și reședința domnească și o sală
de sfat.
Domnitorul ar fi dorit ca aici să fie înmormântat și se vede și acum
construcția care urma să adăpostească mormântul domnitorului. El a rămas
nefolosit pentru că trupul lui Constantin Brâncoveanu a fost înmormântat la
Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București.
Importanþa istoricã:
– Mănăstirea Horezu este cea mai însemnată ctitorie a lui Constantin
Brâncoveanu și cel mai mare ansamblu de arhitectură medievală păstrat în Țara
Românească;
– istoricul de artă bizantină Charles Diehl o consideră „cea mai frumoasă
din România“;
– monumentul este caracteristic pentru perioada de trecere de la istoria
medievală la istoria modernă în cultura românească;
– mănăstirea este o realizare deosebită a artei brâncovenești, caracterizată
prin originalitate, măiestria liniilor și a culorilor;
– ctitorul Constantin Brâncoveanu a înființat la Horezu o vestită Bibliotecă,
având și astăzi aproape 4 000 de volume, din care 115 volume în limba română;
în această bibliotecă se află „Odiseea“ lui Homer, „Viața lui Petru cel Mare“,
dar și „O mie și una de nopți“;
– Mănăstirea Horezu face parte din patrimoniul cultural mondial UNESCO
din 1995.

181
 Un alt monument construit în stil
brâncovenesc este Mănăstirea Sâmbăta
de Sus, pe valea râului Sâmbăta, la poalele
munților Făgăraș, în Transilvania.
– Constantin Brâncoveanu, domnul
Țării Românești (1688-1714), a zidit aceas-
tă mănăstire ortodoxă în acest loc pentru a
întări și pentru a salva credința ortodoxă
română de pericolul catolicizării, după ce Transilvania a trecut sub stăpânirea
Imperiului Habsburgic. În 1785 Curtea de la Viena l-a trimis pe generalul Preiss
să dărâme mănăstirea Brâncovenilor;
– în 1926 mitropolitul Nicolae Bălan a început restaurarea bisericii, sfin­
țită abia în 1946, după război. La restaurare s-a păstrat stilul brâncovenesc de la
sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolul al XVIII-lea;
– pe peretele vestic al pronaosului, alături de Maica Domnului, se află
tabloul votiv al ctitorilor din familia Brâncoveanu; pictura înfățișează aspecte
din Vechiul Testament;
– în 1982, Mitropolitul Transilvaniei, Antonie Plămădeală, a rezidit din
temelie incinta Mănăstirii Brâncoveanu, s-a îngrijit de pictură și de reparații
capitale la mănăstire; toate s-au făcut cu respectarea stilului brâncovenesc.

Importanþa istoricã:
– Mănăstirea Sâmbăta de Sus deține una din cele mai bogate colecții de
picturi vechi pe sticlă din secolele XVII-XIX, icoane pe lemn, colecție unică de
carte veche, manuscrise, pergamente, veșminte preoțești și multe obiecte de cult;
– Biblioteca mănăstirii deține cărți în limba română, dar și în limbile en-
gleză, franceză, germană, rusă și greacă; ele cuprind lucrări de religie, istorie,
literatură, filosofie, geografie, științe exacte, drept etc.;
– Mănăstirea Sâmbăta de Sus este și locul de odihnă veșnică pentru ultimii
mitropoliți ai Transilvaniei: Nicolae Bălan, Nicolae Colan, Nicolae Mladin și
Antonie Plămădeală.
De precizat că aici se află și lucrări scrise în alfabetul Braille, pentru cititorii
cu probleme grave de vedere.
– în anul 2003 strălucirea culturală a Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbata
de Sus a fost mărită prin înființarea Academiei Sâmbăta, pentru desfășurarea
de conferinței pe teme religioase, culturale, științifice, artistice, pentru toți cei
dornici de studiu și reculegere;
– de asemenea, tot aici, funcționează Atelierul de pictură, cea mai impor-
tantă școală de pictură religioasă din țară în vechiul stil impus de meșterii din
secolele trecute.

182
 Ultima ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu este Biserica Sfântul
Gheorghe Nou din București.
– este situată la Kilometrul Zero al României;
– aici se află mormântul domnitorului, dar și odoare sfinte cum ar fi Mâna
Sfântului Nicolae, Icoana făcătoare de minuni a Sfintei Cuvioase Parascheva
(Sfânta Vineri), Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din secolul al
XVIII-lea.
Importanþa istoricã:
– Biserica Sfântul Gheorghe Nou din
București adăpostește mormântul singurului
domnitor român care a preferat să moară
decât să renunțe la credința ortodoxă;
– este un locaș de mare valoare pentru
spiritualitatea noastră ortodoxă și pentru
cultura noastră națională;
– poetul național Mihai Eminescu venea să se reculeagă la această biserică,
unde a și primit slujba de înmormântare.

ªtiaþi cã… ?
 Doamna Maria Brâncoveanu a acoperit mormântul soțului ei cu o placă de
marmură albă, pe care nu s-a scris nimic, de teamă să nu fie distrus, batjocorit de turci.
 La ieșirea de la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus se află
o cruce de marmură, ridicată în vremurile recente, în memoria luptătorilor anti­
co­muniști din Munții Făgărașului.
 Mănăstirea Hurezi (Horezu) a fost obște de călugări până în 1872, când
a devenit mănăstire de călugărițe, așa cum este în prezent.

Evaluare şi activităţi

1. Menționați de ce Constantin Brâncoveanu, domnul Țării Românești, a

construit o mănăstire în Transilvania.

2. Alegeți varianta corectă.

• Cea mai însemnată ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu a fost:
a) Biserica Sf. Gheorghe Nou din București;
b) Mănăstirea Sâmbăta de Sus;
c) Mănăstirea Horezu.

183
 3. Pe echipe, organizați un concurs despre aspectele însemnate ce rezultă
din construcțiile religioase prezentate și ctitorii lor.

4. Descoperiți, folosind mijloace de informare diferite, înțelesul corect al

unor termeni specifici: pronaos, pridvor, bolniță, stil moldovenesc, stil brânco-
venesc.

5. Ordonați cronologic evenimentele și puneți literele în ordinea cores-

punzătoare:
a) Construirea Bisericii Episcopale de la Curtea de Argeș.
b) Ridicarea Mănăstirii Putna.
c) Moartea domnitorului Constantin Brâncoveanu.

PORTOFOLIU
 Realizaþi o expoziþie cu imagini color, mai vechi ºi mai noi, despre
mãnãstirile prezentate la tema „Construcþii religioase ºi ctitorii lor“.

Constantin Brâncoveanu şi cei patru fii,

Constantin, Stefăniţă, Radu şi Mateiaş

184
 3. MONUMENTE ªI LOCURI INCLUSE
ÎN PATRIMONIUL UNESCO

A. MÃNÃSTIREA VORONEÞ

Așezare:
– pe valea unui afluent al Moldovei, nu de- DICÞIONAR
parte de orașul Gura Humorului, în Moldova.  frescã – picturã de­co­
rativã fãcutã în culori pe un
Evenimente din trecutul mănăstirii: zid cu tencuialã încã udã
 absidã – încãpere se­mi­
– a fost construită în numai trei luni și jumă-
circularã destinatã alta­rului
tate, în anul 1488; în bisericile creºtine
– a fost numită Capela Sixtină a Estului;  naos – partea principalã
– splendidul albastru de Voroneț continuă să a unei biserici ortodoxe,
afla­­tã între altar ºi pronaos
rămână o enigmă;
 pronaos – încãpere de
– pe pereții mănăstirii este reprodus cerul intrare a unei biserici creº­
albastru de la Voroneț; tine, care precede naosul
– frescele care decorează interiorul și exteri-
orul denotă genialitatea artiștilor moldoveni;
– pictura exterioară de la Voroneț a fost realizată de mitropolitul Grigorie
Roșca, vărul domnitorului Petru Rareș;
– mănăstirea este principalul punct de atracție al Moldovei;
– armoniile tonale, culorile au fost luate din mediul natural;
– între peisaj și pictura exterioară există o legătură vizibilă;
– din punct de vedere arhitectural, mănăstirea se aseamănă cu celelalte
biserici construite în timpul lui Ștefan cel Mare;
– este ridicată pe plan trilobat, având turla deasupra naosului, dar decorația
exterioară îi conferă originalitate;
– lumina pătrunde în interior prin două ferestre mari așezate deasupra ușilor.

Importanþa istoricã:
– prin celebrul „albastru de Voroneț“ mănăstirea a devenit simbolul
Moldovei;
– se încadrează în arhitectura Renașterii;
– constituie un punct de atracție pentru turiștii români și străini;
– demonstrează spiritul creator al poporului român.

185
 ªtiaþi cã… ?
 „Albastrul de Voroneț“ este la fel de celebru ca „roșul lui Tizian“ sau
„verdele lui Veronese“.
 Compoziția culorii albastre de la Voroneț a fost pierdută odată cu
moartea autorului ei.
 Frescele mănăstirii ascund taine care nu au fost descifrate nici astăzi.
 În compoziția culorilor și în tencuială s-ar fi folosit țuică din Moldova.

Evaluare şi activităţi

1. Numiți și alte biserici din nordul Moldovei.

2. Efectuați o excursie la mănăstirile din nordul Moldovei cu obiective

bine precizate. Consemnați impresiile și prezentați-le altor colegi.

3. Menționați domnitorul în timpul căruia a fost construită Mănăstirea

Voroneț și anii de domnie.

4. Prezentați elementele comune ale mănăstirilor din nordul Moldovei.

5. Evidențiați în câteva propoziții specificul Mănăstirii Voroneț.

Mănăstirea Voroneţ – detaliu pictură exterioară

186
 B. MÃNÃSTIREA HOREZU

DICÞIONAR
Așezare:  exonartex – pridvor
– situată în județul Vâlcea, la 50 km vest de deschis spre latura de vest
Râmnicu Vâlcea, pe DN 67. a basilicilor creºtine, tindã
Evenimente din trecutul mănăstirii:  hram – patronul unei
– numele mănăstirii vine de la huhurezi, o bi­serici creºtine
specie de păsări de noapte;  necropolã – parte a unei
aºezãri destinatã în­mor­
– a fost ctitorită între anii 1693-1697 în tim- mântãrilor
pul domniei lui Constantin Brâncoveanu;
– poartă hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena“;
– este în patrimoniul UNESCO din 1993;
– se întinde pe 3 hectare și cuprinde mănăstirea propriu-zisă, biserica
Bolniței, Schitul Sfinților Apostoli, Schitul Sfântului Ștefan;
– ansamblul mănăstiresc este format din două incinte;
– intrarea se face pe sub o boltă largă;
– în turnul clopotniței se află patru clopote;
– biserica mănăstirii are o lungime de 32 m și este înaltă de 14 m;
– intrarea în biserică se făcea prin exonartex;
– în pronaos se află o galerie de portrete reprezentând pe Brâncoveanu și
familia sa, scene din Vechiul și din Noul Testament și Sfinții Împărați Constantin
și Elena;
– la sfârșitul secolului al XVII-lea la Horezu a existat o școală de pictură
și sculptură;
– la început a fost mănăstire de călugări, dar din 1872 a devenit mănăstire
de maici.
Importanþa istoricã:
– în fiecare an mănăstirea este vizitată de 60 000 de turiști;
– cel mai mare pelerinaj are loc în timpul Paștelui;
– Charles Diehl, specialist în arta bizantină, o considera „cea mai frumoasă
din toată România“.

ªtiaþi cã… ?
 Meşterii tocmiţi să construiască mănăstirea lucrau numai noaptea, când
cântau huhurezii, de teama turcilor.
 Cele patru clopote din turnul clopotniţei cântăresc între 300 şi 1000 kg.
 Mănăstirea Horezu a fost destinată ca necropolă a neamului brâncovenesc.
 În anul 2005 la mănăstire a fost cazat timp de 3 zile Prinţul Charles al
Marii Britanii.

187
 Evaluare şi activităţi

1. Stabiliţi un traseu pentru a vizita Mănăstirea Horezu.

2. Reţineţi impresiile de călătorie şi prezentaţi-le colegilor sau altor pri-

eteni.

3. Alegeţi răspunsul corect.

• Mănăstirea Horezu se află aproape de oraşul:
a) Curtea de Argeş; b) Râmnicu Vâlcea; c) Piteşti.
• Mănăstirea Horezu a fost destinată ca necropolă a familiei:
a) Cantemir; b) Cantacuzino; c) Brâncoveanu.

4. Priviţi imaginea de mai jos şi realizaţi o scurtă compunere despre

Mănăstirea Horezu.

Constantin Brâncoveanu şi familia sa - frescă din Mănăstirea Horezu

188
 C. CETATEA SARMIZEGETUSA

DICÞIONAR
Așezare:
 sanctuar – loc sfânt
– situată în zona Munților Șureanu.
 andezit – rocã vulcanicã
Evenimente din trecutul cetății: durã folositã la pavaje ºi în
− a fost construită probabil la mijlocul seco- construcþii
lului I î.Hr.;
− a devenit reşedinţă regală – Sarmizegetusa Basileion;
− capitala statului dac cuprindea cetatea, zona sacră şi aşezarea civilă;
− cetatea era înconjurată de ziduri, ridicate în tehnica „murus dacicus“
(zidul dacic);
− după cucerire, romanii au reamenajat cetatea, mărindu-i suprafaţa, fără
a mai respecta traseul zidurilor dacice sau tehnica de construcţie;
− zona sacră se afla pe două terase, la 100 metri est de cetate;
− drumul este pavat cu lespezi de calcar;
− în zona sacră au fost amplasate sanctuare în plan rectangular şi circular,
construite din piatră de calcar sau andezit;
− aşezarea civilă era formată din cartierele de est şi de vest şi se întindea
pe câteva zeci de terase;
− aici se aflau locuinţe, ateliere meşteşugăreşti, depozite, hambare, instalaţii
pentru apa potabilă;
− sanctuarele din piatră de calcar datează din timpul lui Burebista, iar cele
din andezit, din timpul lui Decebal;
− marele sanctuar circular din timpul lui Burebista atestă ştiinţa împărţirii
timpului.
Importanþa istoricã:
− a fost capitala politică şi spirituală a statului dac;
− a prezentat continuitate de locuire de la Burebista la Decebal;
− complexul de la Sarmizegetusa a atras atenţia istoricilor antici Claudiu
Ptolemeu şi Iordanes;
− în ziua de astăzi, vânătorii de comori caută în zonă deoarece statul român
duce lipsă de legislaţie în acest domeniu.

ªtiaþi cã… ?
 Aşezarea civilă de la Sarmizegetusa constituie cel mai amplu complex
de locuire dacică documentat până în prezent.
 Din cele 11 sanctuare, 9 sunt rectangulare.

189
  Stâlpii din Sanctuarul circular aveau la bază câte un bloc de calcar care
îi împiedicau să se afunde.
 Lucrările de restaurare şi de conservare de la Sarmizegetusa Regia au
început în 1980.
 Inscripţia „Decebalus per Scorilo“ s-a descoperit la Sarmizegetusa.

Evaluare şi activităţi

1. Realizaţi o scurtă compunere cu impresiile din excursia făcută în zona

Munţilor Şureanu.

2. Prezentaţi importanţa cetăţii dacice de la Sarmizegetusa Regia.

3. Alegeţi răspunsul corect:

• Marele sanctuar circular datează din timpul lui:
a) Burebista; b) Decebal; c) Duras.
• Cetatea Sarmizegetusa Regia a fost afectată de cucerirea:
a) otomană; b) ţaristă; c) romană.

4. Ordonaţi cronologic:
a) Decebal; b) Burebista; c) Deceneu.

5. Priviţi imaginea de mai jos şi formulaţi câteva impresii.

Cetatea Sarmizegetusa Regia

190
 D. CENTRUL ISTORIC SIGHIªOARA

DICÞIONAR
Așezare:  stil gotic – stil arhitectonic
– în Podişul Târnavelor, la confluenţa caracterizat prin forme verti­
pârâului Saeş cu râul Târnava Mare. cale zvelte, cu arcuri ºi bolþi
Evenimente din trecutul Sighișoarei: ogivale
− a fost inclus în lista patrimoniului mon-  stil baroc – stil artistic din
secolele XVII-XVIII caracteri­
dial în 1999; zat prin exces de ornamente
− Sighişoara este o mărturie a culturii complicate ºi prin monumen­
saşilor transilvăneni; talitate
− este un mic oraş fortificat aflat la fron-  saºi – populaþie germanã
tiera dintre cultura latină a Europei Centrale şi venitã în Transilvania înce­
pând cu anul 1192
cultura bizantină ortodoxă a Europei de Sud-Est;
− Centrul istoric Sighişoara este format din Cetate (aşezare fortificată
aşezată pe dealul cu versanţi abrupţi ce domină valea Târnavei) şi Oraşul de
Jos, situat la poalele acestuia;
− această aşezare îi conferă oraşului o pregnantă particularitate ce derivă
din adaptarea aşezării la formele de relief;
− la Sighişoara există o relaţie organică între habitatul uman şi cadrul
natural;
− aşezarea se caracterizează printr-o mare densitate a clădirilor cu valoare
de monument istoric;
− mica aşezare de pe platoul colinei era fortificată cu un zid lung de 930 m
şi cu 14 turnuri de apărare din care se păstrează numai 9;
− Biserica din Deal este cel mai important monument de arhitectură al
oraşului, construită în stil gotic;
− Biserica mănăstirii se află în apropierea Turnului cu Ceas;
− Biserica romano-catolică a fost construită în 1894 în partea de nord a
platoului în stil eclectic;
− locuinţele din centrul istoric au fost locuite în special de meşteşugari;
− spaţiile publice sunt Piaţa Hermann Oberth, Piaţa Cetăţii, Piaţa Muze-
ului, Cimitirul.
Importanþa istoricã:
− Sighişoara este o mărturie a creaţiei saşilor în Transilvania într-o peri-
oadă de 850 de ani;
− este singurul oraş medieval încă locuit şi care şi-a păstrat nealterate
organizarea spaţiului urban şi calitatea arhitecturală a construcţiilor;
− este un oraş de sinteză culturală între centrul şi estul Europei, între ca-
tolicism şi ortodoxism;
− atrage anual un număr foarte mare de turişti români şi străini.
191
 ªtiaþi cã… ?
 Dispoziţia traseelor şi a spaţiilor urbane adaptate reliefului creează efecte
de surpriză de un pitoresc deosebit.
 Zidul de apărare din secolele XV-XVI păstrează urmele unor etape di­
fe­rite de construcţie datorate schimbărilor survenite în tehnica militară.
 Biserica din Deal adăposteşte un ansamblu de picturi murale din secolele
XIV-XV, iar Biserica Mănăstirii păstrează o colecţie de covoare orientale.
 Actuala Primărie a fost construită între 1886-1888.

Evaluare şi activităţi

1. Precizaţi trei obiective importante care trebuie vizitate în oraşul

Sighişoara.

2. Formaţi două echipe şi menţionaţi turnurile de apărare din Sighişoara.

3. Aranjaţi evenimentele în ordine cronologică:

a) incendiul de la Sighişoara;
b) construirea zidului de apărare;
c) construcţia Primăriei municipale.

4. Dacă aţi avea rolul de ghid în Sighişoara, ce le-aţi recomanda turiştilor?

5. Priviţi imaginea şi realizaţi o scurtă compunere pe baza ei.

Sighişoara

192
 E. BISERICILE DIN LEMN DIN MARAMUREª:
IEUD, PLOPIª, POIENILE IZEI, ROGOZ, ªURDEªTI

Așezare:
– în nordul Transilvaniei (Ţara Maramureşului). DICÞIONAR
 iconostas – pupitru
Evenimente din trecutul bisericilor din lemn: în bisericã pe care stã o
• Biserica din Ieud a fost ridicată în secolul al icoanã
 chivot – cutie pe masa
XVII-lea, dar unii istorici susţin că a fost construită altarului
în 1364;  tãtari – trib mongol
− în podul bisericii a fost descoperit „Codicele
de la Ieud“;
− este construită din lemn de brad;
− biserica deţine câteva icoane din lemn şi un frumos candelabru.
• Biserica Plopiş
− a fost sfinţită în 1811;
− este zveltă şi înaltă de 47 de metri;
− pictura este bine conservată;
− iconostasul prezintă două scene ample;
− adăposteşte un chivot, o cruce veche din lemn, două cărţi valoroase de
rugăciune.
• Biserica Poienile Izei
− a fost construită în 1604 şi este de dimensiuni mici;
− pictura a fost realizată de zugravul Gheorghe din Dragomireşti;
− altarul are formă pătrată;
− uşile au o valoare artistică deosebită.
• Biserica Rogoz
− a fost ridicată din 1663 pe locul alteia mai vechi;
− este construită din lemn de ulm;
− pictura aparţine meşterilor Radu Munteanu şi Nicolae Man;
− coiful este evazat.
• Biserica Şurdeşti
− a fost construită în 1766 de meşterul Ion Macarie;
− acoperişul are două trepte, iar coiful avea patru turnuleţe;
− a fost construită din lemn de stejar, dar podeaua este din piatră;
− pictura murală se păstrează bine;
− biserica păstrează uşile împărăteşti, câteva icoane pe lemn, iar în cimitir
sunt cruci vechi din piatră.

193
 ªtiaþi cã… ?
 Codicele de la Ieud este considerat primul document în limba română,
dar scris cu litere chirilice.
 Codicele este datat în anii 1391-1392.
 În momentul ridicării bisericii Plopiş în sat erau 49 de familii, iar preţul
construcţiei a fost de 49 de galbeni.
 În prezent biserica din Plopiş este unica din sat şi serveşte pentru toate
serviciile religioase.
 Biserica Poienile Izei este una din cele mai vechi biserici din lemn din
Maramureş.
 Biserica veche din Rogoz a fost arsă de tătari în 1661.
 Biserica din Rogoz deţine un frumos şi valoros candelabru din lemn.
 Biserica din lemn de la Şurdeşti este cea mai înaltă biserică din România.
 Fiecare registru al Iconostasului este delimitat prin rame, lucru destul
de rar la bisericile din Maramureş.

Evaluare şi activităţi
1. Menţionaţi trei biserici din lemn din Maramureş.
2. Alegeţi răspunsul corect.
• Cea mai înaltă biserică din lemn din Maramureş este la:
a) Rogoz; b) Ieud; c) Şurdeşti.
• Cea mai veche biserică din lemn din Maramureş a fost construită la:
a) Poienile Izei; b) Ieud; c) Plopiş.
3. Ordonaţi cronologic:
a) biserica Poienile Izei; b) biserica de la Ieud; c) biserica Plopiş.
4. Realizați o excursie în zona Maramureșului și prezentați-le și prietenilor
impresiile voastre.
5. Priviţi imaginile de mai jos şi realizaţi o scurtă compunere.
BISERICILE DIN LEMN DIN MARAMUREŞ

Ieud Plopiş Poienile Izei Rogoz Şurdeşti

194
 F. SATE CU BISERICI FORTIFICATE
DIN TRANSILVANIA
Așezare:
– în partea de sud a Transilvaniei. DICÞIONAR
Evenimente din trecutul satelor cu biserici
 corniºe – partea su­
fortificate: pe­rioarã a unui zid ieºitã
− aceste sate au un sistem specific de cultivare în afarã
a terenului, un model de aşezare şi de organizare a  creneluri – deschi­zã­
gos­po­dăriilor ţărăneşti păstrate încă din Evul Mediu; turã în zid prin care se
− localităţile sunt dominate de bisericile lor aruncã proiectilele
 donjon – partea (în for­
fortificate;
mã de turn) mai înãl­þatã
− ele au fost ridicate între secolele XIII-XVI; ºi mai fortificatã a unui
− bisericile fortificate sunt specifice satelor castel
săseşti şi secuieşti;  hambar – ladã mare
− ele au avut un rol religios, dar şi militar; din lemn în care se pãs­
− în Transilvania sunt trei tipuri principale de treazã fãina ºi cerealele
biserici fortificate:
• biserica cu incintă fortificată (Prejmer, Sânzieni);
• biserica fortificată (Saschiz, Şeica Mare);
• fortăreaţa-biserică (Valea Viilor, Dârjiu);
− aşezarea saşilor şi a secuilor a urmărit scopuri demografice, economice,
militare, religioase;
− în unele cazuri, bisericilor li s-au adăugat ziduri şi turnuri interioare, dar
şi construcţii anterioare (cămări);
− în vreme de război bisericile fortificate adăposteau oameni, iar pe timp
de pace erau folosite ca depozite, hambare, magazii;
− elementele de fortificaţie au fost împrumutate de la oraşe; (ex. „Turnul
cu ceas“ din Sighişoara);
− materialele de construcţie sunt piatra şi cărămida roşie;
− în apropierea bisericii se găseşte piaţa centrală;
− bisericile fortificate făceau faţă unor asedii prelungite şi adăposteau
toată populaţia.
Importanţa istorică a bisericilor fortificate:
− bisericile fortificate ardelene se înscriu în fenomenul european al bise-
ricilor fortificate;
− importanţa lor este dată de faptul că aceste biserici sunt construite în-
totdeauna în centrul localităţii;
− ele formează unul din cele mai dense sisteme de fortificaţii din Europa
medievală;
− erau ridicate în locuri uşor de apărat, de obicei în vârful unei coline;
− fiind construite între secolele XIII-XVI bisericile fortificate redau istoria
acelor locuri şi evoluţia societăţii pe toate planurile;
195
 − constituie o dovadă a civilizaţiei saşilor şi secuilor şi a influenţelor
româneşti;
− bisericile fortificate au apărat Transilvania şi creştinătatea de invaziile
cumanilor, otomanilor şi tătarilor.

ªtiaþi cã… ?
 Cele mai vechi fresce din România se găsesc la Mălâncrav.
 Cel mai renumit sat cu biserici fortificate este Biertanul.
 Dacă în secolul al XVI-lea erau 300 de sate cu biserici fortificate, la
începutul secolului XXI mai erau 150.
 Unul dintre turnurile fortificaţiilor se numea „turnul slăninilor“.
 Singurele construcţii din jurul bisericilor fortificate erau şcoala şi primăria.
 Bisericile fortificate au fost construite în stil romanic şi gotic.
 Ultima incursiune otomană în Europa a fost în anul 1788.
 În secolele XIX-XX elementele defensive au fost lăsate pe plan secund.

Evaluare şi activităţi
1. Menţionaţi trei sate cu biserici fortificate din Transilvania.
2. Precizaţi două stiluri arhitectonice în care au fost ridicate bisericile for­­
tificate.
3. Localizaţi pe o hartă a României trei sate cu biserici fortificate.
4. Ordonaţi cronologic:
a) aşezarea cavalerilor teutoni în Ţara Bârsei;
b) aşezarea primilor saşi în Transilvania;
c) ultima invazie otomană în Ardeal.
5. Realizaţi o excursie în Transilvania şi descrieţi un sat cu biserică fortificată.
6. Priviţi imaginea de mai jos şi realizaţi o scurtă compunere.

Biserici fortificate
din Transilvania

196
 O ALTFEL DE ISTORIE

Istoria este știința care studiază apariția și dezvoltarea societății omenești

din cele mai vechi timpuri până în prezent.
În afară de aspectele cunoscute au existat totdeauna enigme ale istoriei
care au atras interesul oamenilor.
Există și astăzi mistere adevărate care, probabil, vor fi clarificate în viitor.
Astfel de probleme se referă la: apariția omului și a vieții pe pământ, dispariția
dinozaurilor, potopul din Biblie, piramidele răspândite în multe zone geografice,
civilizațiile avansate, fenomenul O.Z.N. (Obiecte Zburătoare Neidentificate) și
extratereștri etc.
În rândurile următoare vă prezentăm câteva opinii despre două enigme
ale istoriei.
ATLANTIDA
Filosoful grec Platon (secolul al V-lea î.Hr.) a răspândit ideea despre
existența unui continent dispărut cu aproape 15 000 de ani înainte de Hristos.
Acest continent, numit Atlantida, îl avea ca stăpân absolut pe zeul Poseidon, a
cărui împărăție erau mările și oceanele.
În Atlantida s-a dezvoltat o civilizație deosebită, unde locuitorii se bucu-
rau de toate avantajele și respectau legile zeilor. Dar, treptat, comportamentul
nepotrivit, plin de răutate al locuitorilor (atlanții) a atras mânia zeilor, care au
hotărât să scufunde Atlantida în mare. Astfel a dispărut acest continent.
Încercările numeroase de a descoperi locul unde a existat (ori dacă a
existat) acest continent nu au ajuns la niciun rezultat, în ciuda multor păreri și
cercetări care au localizat Atlantida dincolo de strâmtoarea Gibraltar ori în insula
grecească Santorini, în Insulele Azore sau Insulele Canare, sau chiar la Marea
Neagră și în Europa de Nord.
Legenda Atlantidei rămâne încă un mister și astăzi.
CHIVOTUL LEGII
Evreii au construit la Ierusalim Templul lui Solomon, cel mai înțelept rege
al lor. În acest locaș de rugăciune obiectele religioase și cele decorative erau
deosebit de valoroase, din aur și pietre prețioase. Templul regelui Solomon a
fost distrus de babilonieni în anul 586 î.Hr. Evreii au construit, de fiecare dată,
după distrugere, un alt templu, dar din cel de al treilea nu mai există astăzi decât
Zidul Plângerii, la Ierusalim.
Obiectele prețioase pentru evrei erau Chivotul Legii (cu cele două table pe
care erau scrise cele 10 porunci), făcut din lemn de salcâm și aur, apoi sfeșnicul
cu șapte brațe, numit menorah, reprezentând cele 7 zile ale creației lui Dumnezeu,
și Masa pâinilor, făcută din aur – pe care erau așezate, în ziua Sabatului, două-
sprezece pâini (cu referire la cele 12 triburi ale lui Israel).
Romanii împăratului Titus au distrus ultimul templu al evreilor, cel mai
important lăcaș al religiei lor. A rămas numai Zidul Plângerii.
Până astăzi toate aceste comori nu au fost găsite. Rămâne un mister dacă au
fost distruse definitiv, ori sunt bine ascunse și păstrate cu grijă, ferite de răuvoitori.

197
 ANEXÃ. Arborele genealogic al familiei regale a României

198
 Cuprins
Argument .................................................................................................................. 3
I. TRECUTUL ŞI PREZENTUL DIN JURUL NOSTRU ...................................... 5.
1. Noţiuni introductive ................................................................................................ 5
2. Familia ............................................................................................................... 8
3. Comunitatea locală şi naţională ....................................................................... 12
Comunităţi ale minorităţilor pe teritoriul de azi al României
(ungurii, germanii, evreii, grecii) ..................................................................... 15
4. Copilăria de ieri şi de azi în comunitatea locală .............................................. 22
5. Popoare de ieri şi de azi ................................................................................... 25
5.1. Popoare de ieri ......................................................................................... 25
A. Daco-geții ............................................................................................. 25
B. Romanii ................................................................................................. 28
C. Grecii ..................................................................................................... 32
D. Galii ...................................................................................................... 35
E. Slavii ..................................................................................................... 38
F. Turcii ...................................................................................................... 41
5.2. Popoare de azi ......................................................................................... 45
A. Românii ................................................................................................. 45
B. Francezii ................................................................................................ 49
C. Germanii ............................................................................................... 52
D. Ungurii .................................................................................................. 55
E. Ruşii, sârbii, bulgarii şi romii ................................................................ 57
6. Cunoaşterea lumii prin călători ........................................................................ 61
A. Marco Polo ............................................................................................ 61
B. Cristofor Columb .................................................................................. 63
C. Fernando Magellan ............................................................................... 66
D. Badea Cârţan ......................................................................................... 69
E. Spătarul Milescu .................................................................................... 71
F. Emil Racoviţă ........................................................................................ 74
G. Alexander Csoma de Kőrösi ................................................................. 76
H. Exploratori ai secolului XX .................................................................. 79
II. EPOCI, EVENIMENTE ŞI PERSONALITĂŢI ............................................ 84
1. Antichitatea ..................................................................................................... 84
A. Legende şi scrieri ale anticilor despre daci și romani ........................... 84
B. Legende și scrieri despre romani .......................................................... 85
2. Evul mediu ....................................................................................................... 86
2.1. Figuri legendare de voievozi, domnitori şi conducători locali
în opere literare și istorice ....................................................................... 86
A. Gelu ....................................................................................................... 86
B. Dragoş ................................................................................................... 87
C. Basarab .................................................................................................. 90
D. Mircea cel Bătrân .................................................................................. 92
E. Iancu de Hunedoara ............................................................................... 94
F. Vlad Ţepeş ............................................................................................. 95
G. Ştefan cel Mare ..................................................................................... 98
H. Mihai Viteazul ..................................................................................... 101

199
 2.2. Transilvania - spaţiu multietnic ............................................................. 105
Sat şi oraş în Transilvania medievală .................................................... 109
2.3. Istorici şi cronicari despre personalităţi ale minorităților ....................... 111
3. Epoca modernă .............................................................................................. 114
3.1. Alexandru Ioan Cuza și Unirea ............................................................. 114
3.2. Carol I şi Independenţa .......................................................................... 117
3.3. Carol Davila .......................................................................................... 120
3.4. Eroi ai Primului Război Mondial .......................................................... 122
A. Generalul Ioan Dragalina .................................................................... 122
B. Generalul Eremia Grigorescu ............................................................. 123
C. Generalul Alexandru Averescu ............................................................ 124
D. Căpitanul Grigore Ignat ...................................................................... 125
E. Măriuca ............................................................................................... 126
F. Ecaterina Teodoroiu ............................................................................. 127
3.5. Ferdinand şi Marea Unire ...................................................................... 130
3.6. România la cumpăna dintre milenii ....................................................... 133
III. CULTURĂ ŞI PATRIMONIU ....................................................................... 136
1. Locuri istorice din comunitate ....................................................................... 136
A. Monumente. Mănăstiri ........................................................................ 136
B. Monumente reprezentative ale comunităţilor etnice din România ..... 140
C. Străzi şi case istorice din comunitate .................................................. 142
2. Locuri cu importanţă istorică pentru România .............................................. 144
2.1. Coloniile greceşti de pe malul Mării Negre .......................................... 144
2.2. Aşezări şi construcţii dacice şi romane de pe malul Mării Negre ......... 147
2.3. Castele şi cetăţi martore ale evenimentelor istorice .............................. 152
A. Târgovişte ........................................................................................... 152
B. Curtea de Argeş ................................................................................... 155
C. Constantinopol .................................................................................... 158
D. Castelul Huniazilor ............................................................................. 161
E. Castelul Bran ....................................................................................... 164
F. Castelul Peleş ....................................................................................... 167
G. Cetatea Neamţului .............................................................................. 170
H. Cetatea Făgăraş ................................................................................... 172
I. Cetatea Viscri ....................................................................................... 174
2.4. Construcţii religioase şi ctitorii lor ........................................................ 175
3. Monumente şi locuri incluse în patrimoniul UNESCO ................................. 185
A. Mănăstirea Voroneţ ............................................................................. 185
B. Mănăstirea Horezu .............................................................................. 187
C. Cetatea Sarmizegetusa ........................................................................ 189
D. Centrul istoric Sighişoara ................................................................... 191
E. Bisericile din lemn din Maramureş: Ieud, Plopiş, Poienile Izei,
Rogoz, Şurdeşti ................................................................................... 193
F. Sate cu biserici fortificate din Transilvania ......................................... 195
O altfel de istorie .................................................................................................... 197
Anexă. Arborele genealogic al familiei regale a României .................................... 198

200