Institutii feudale in Tarile

Romane
(sec. XIV-XVI)
1. Domnia reprezenta principala institutie a statului medieval,
domnitorul avand autoritate absoluta in stat. Era ereditara si electiva
(alegerea domnitorului de catre Adunarea Tarii, indiferent ca este fiu
legitim sau nelegitim, obligativitatea era doar sa fie os domnesc).
Principalele familii domnitoare erau basarabii in Tara Romaneasca si
musatinii in Moldova.
Domnia era considerata de caracter divin, fapt exprimat si in titulatura
domnitorilor: Io, mare voievod si domn, particula io reprezentand
prescurtarea cuvantului grecesc ioannes care insemna cel ales de
Dumnezeu.
In Moldova si in Tara Romaneasca, conducatorul statului isi atribuia
titlul de Voievod si Domn. Domn provine din latinescul dominus,
singur stapanitor, iar termenul voievod inseamna conducator suprem
al armatei.
In Transilvania se folosea doar termenul de voievod pentru a desemna
conducatorul statului, deoarece acest teritoriu era vasal Ungariei.
Daca domnitorii din T.Ro si Mold. sunt alesi de Adunarea Tarii, voievodul
Transilvaniei este numit de regele Ungariei si supus acestuia. Exista
situatii in care voievozii din Transilvania, precum Ladislau Kan si Roland
Borsa, nu s-au subor-donat pe deplin regelui maghiar.

2. Sfatul domnesc in Moldova si in Tara Romaneasca acesta era

alcatuit din 12 mari boieri cu dregatorii. Cele mai importante dregatorii
erau cele de Portar al Sucevei (Moldova) si de Ban al Olteniei (Tara
Romaneasca).
In Sfatul Domnesc existau atributii ca:
- logofatul, raspundea de Cancelaria Domneasca, acte;

- vistiernicul, raspundea de visteria statului;

- spatarul, purta spada domnitorului;
- postelnicul, avea grija de casa si de camasi;
- comisul, avea grija de grajduri;
- paharnicul, verifica bauturile.
Sfatul Domnesc avea doar rol consultativ, deciziile finale apartinandu-i
domnitorului. Din secolul XIX il gasim si sub denumirea de Divan.

3. Adunarea tarii reprezenta populatia din Tarile Romane convocata

de domnitor in cazul luarii unei decizii importante.

4. Organizarea administrativa - in Moldova teritoriul era organizat in

tinuturi, iar in Tara Romaneasca in judete. In Transilvania ungurii erau
organizati in comitate, secuii in scaune si sasii in districte.
In 1437 maghiarii, sasii si secuii se vor organiza intr-o uniune
privilegiata, Unio Trium Nationum, care-i va exclude pe romani.

5. Legislatia - in Moldova si Tara Romaneasca a predominat dreptul

cutumiar (obiceiul pamantului), peste care s-au suprapus principii de
drept bizantin. Domnitorul reprezenta instanta judecatoreasca
suprema.
In 1517, in Transilvani, juristul Stefan Werboczi a redactat un cod de
legi in 3 parti, Tripartitul lui Werboczi, prin care taranii romani erau
legati de glie definitiv.

6. Armata - a reprezentat o institutie esentiala in mentinerea fiintei

statale. In perioada sec XIV-XVI era organizata din oastea cea mare,
alcatuita din tarani liberi (proprietari de pamant), si oastea cea mica
formata din boierimea mare si mijlocie.

7. Biserica - a reprezentat, alaturi de domnie, o institutie centrala a

statelor feudale. In Moldova si in Tara Romaneasca mitropolitul era cel
care recunostea domnitorul, il ungea. Domnul era aparator al bisericii
si colabora din punct de vedere religios cu ierarhia ecleziastica. Cu
toate acestea, mitropolitul putea fi inlaturat de catre domnitor daca era
banuit de tradare. Mitropoliile celor doua tari extracarpatice au avut un
rol important in consolidarea autoritatii domnesti si a structurilor
statale.