CE ESTE AERUL?
Aerul este un amestec de gaze. El conține 78,09% azot, 20,95% oxigen, 0,94%
gaze inerte (argon, neon, heliu ș. a.), 0,03% dioxid de carbon. Din aer sunt
constituite straturile inferioare ale atmosferei (învelișul gazos al Pământului).
Aerul e într-adevăr o comoară. În primul rând, el este principala sursă de
oxigen, necesar pentru respirația organismelor vii (cu excepția
microorganismelor anaerobe). El este un bun izolator și un bun distribuitor de
căldură. Lipsa aerului ar provoca o creștere bruscă a temperaturii (peste
200°C), ceea ce ar exclude existența vieții pe planetă. Cu ajutorul aerului se
răspândesc undele sonore. Fără el pe glob ar fi o muțenie totală, n-am mai
putea auzi divina muzică a naturii sau cea compusă de om. Aerul este factorul
care influențează în cea mai mare măsură formarea și schimbarea climei. El
condiționează ploaia, ninsoarea, ceața ... Fără scutul atmosferic planeta
noastră ar fi bombardată de meteoriți, iar razele distrugătoare ale Soarelui ar
arde tot ce-i verde.
IMPORTANTA AERULUI
Importanţa aerului pentru viaţa oamenilor este deosebit de mare. Se ştie că, fără
apă, omul rezistă şi peste 60 de ore, însă fără aer omul nu poate supravieţui nici 6
[Link] asemenea, nici viaţa celorlalte vieţuitoare nu este posibilă în absenţa
aerului. Oxigenul şi dioxidul de carbon sunt în permanenţă eliberate în aer şi luate
din aer de către vietăţ[Link] verzi produc tot oxigenul de pe pământ, prin
procesul de fotosinteză din timpul zilei.În industrie, aerul se foloseşte pentru
obţinerea azotului, oxigenului şi a gazelor rare, cât şi ca agent oxidant.
AERUL
● Aerul constituie învelişul gazos al Pământului, înveliş numit
atmosferă.În antichitate, filozofii susţineau că aerul este o
substanţă simplă, imponderabilă (nu are masă).Mai târziu,
fizicienii Torricelli şi Galilei au demonstrat experimental că aerul
are masă, iar chimistul Lavoisier a dovedit că aerul este un
amestec de azot şi [Link] sfârşitul secolului XIX-lea, s-a
descoperit că în compoziţia aerului intră, în proporţie redusă, şi
gazele rare: heliu, neon, argon, kripton şi [Link] lângă aceste
componente permanente, în compoziţia aerului mai apar,
întâmplător, şi alte gaze precum: dioxidul de carbon, amoniacul,
dioxidul de sulf etc.
POLUAREA AERULUI
● Poluarea aerului este una dintre formele de poluare cu efecte
majore, dezastruoase, asupra mediului inconjurator. Din punct de
vedere tehnic, orice modificare fizica, biologica sau chimica in
atmosfera poate fi denumita poluare a aerului si apare atunci
cand orice gaz nociv, praf sau fum, intra in atmosfera si
afecteaza plantele, animalele precum si fiintele umane.
SURSE DE POLUARE A AERULUI
● Sursele de poluare atmosferică sunt variate și pot fi antropice
sau naturale:
arderea combustibililor fosili în producerea de energie
electrică, transporturi, industrie și gospodării;
procese industriale și utilizarea solvenţilor, de exemplu în
industria chimică şi extractivă;
agricultură;
tratarea deşeurilor;
erupţiile vulcanice, praful aeropurtat, dispersia sării marine și
emisiile de compuşi organici volatili din plante sunt exemple
de surse naturale de emisie.