Sunteți pe pagina 1din 10

Instituţia de învăţământ: Clasa: X

Disciplina: BIOLOGIE Tip curriculum: B 1


An şcolar: 2019- 2020 Nr. ore / săpt. : 2
Prof.

PROIECTUL UNITĂŢII DE PREDARE- ÎNVĂŢARE:

Ţesuturi vegetale şi animale

Cuprinde: 9 lecţii: - 6 lecţii de predare- învăţare,


- 1 lecţii recapitulare,
- 1 lecţie O.D.P.(lucrare practică),
- 1 lecţie evaluare scrisă.

Competenţe generale:

C1 Receptarea informaţiilor despre lumea vie.

C2 Explorarea sistemelor biologice.

C3 Utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul demonstrării principiilor lumii vii.

C4 Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei.

C5 Transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de lucru specifice biologiei în contexte noi.

1
Nr. Detalieri de conţinut Competeţe Activităţi de predare-învăţare Resurse Evaluare

Obs.
crt. specifice
Materiale Procedurale
1. Lecţia nr. 1
Ţesuturile vegetale  Reactualizarea cunostintelor privind structura
Definiţia ţesutului. celulei vegetale.
Clasificarea ţesuturilor  Reprezentarea prin desen schematic a Schemă Demonstraţie
vegetale ţesuturilor meristematice.
 Observarea unui mulaj cu structura rădăcini, Desene Observarea
Ţesutul embrionar 1.1, 1.2, 1.3, explicând localizarea ţesuturilor meristematice sistematică
Meristeme primare şi şi ţesuturilor protectoare. Manual
secundare 3.1, 3.2,  Reactualizarea cunoştinţelor privind organele Conversaţia
Rolul ţesutului embrionar unei plante cu flori. Planşă euristică
Caracteristicile ţesutului 4.1, 4.2  Reactualizarea cunoştinţelor privind Orală
embrionar diversitatea lumii vegetale. Mulaj Problematizare
 Reprezentarea prin desen schematic a ţesutului
Ţesutul protector protector, evidenţiind rolul acestora. Modelare Practică
Scufia, rizoderma,
 Reprezentarea prin desen schematic a
exoderma, endoderma, Explicaţie
perişorului absorbant.
epiderma
 Observarea unui mulaj cu secţiune prin frunză.
Ţesutul absorbant  Reprezentarea prin desen schematic structurii
Perişorii absorbanţi interne a frunzei.
Haustorii  Reprezentarea prin desen schematic a celulelor
palisadice şi septate, evidenţiind adaptările
Ţesutul asimilator acestora la realizarea fotosintezei.
Structura internă a frunzei  Explicarea rolului ţesutului acvifer la plantele
Celule palisadice care trăiesc în zone secetoase şi soluri sărate.
Celule septate  Observarea unor planşe cu structura ţesuturilor
Celulele tecilor clorofiliene vegetale, evidenţiind rolul şi adaptările
fiecăriua.
Ţesutul de depozitare
 pentru apă.
 pentru substanţe
organice

2
2. Lecţia nr. 2
Ţesuturile vegetale  Reactualizarea cunoştinţelor privind structura Demonstraţie
frunzei.
Ţesutul aerifer  Observarea unei planşe su structura stomatei, Observarea Orală
Stomatele explicând rolul acestora în procesele de Schemă sistematică
Meaturile 1.1, 1.2, 1.3, fotosinteză, respiraţie, transpiraţie.
Canale aerifere  Reprezentarea prin desen schematic a structurii Desene Conversaţia
Camere aerifere 3.1, 3.2, stomatelor. euristică
Manual
Ţesutul mecanic 4.1, 4.2 Problematizare
Colenchimul  Reprezentarea prin desen schematic a celulelor Planşă
Sclerenchimul colenchimatice, evidenţiind rolul acestora. Modelare

Ţesutul conducător  Reactualizarea cunoştinţelor privind


 Lemnos(traheide/ caracteristicele grupelor de plante.
trahei, parenchim
lemnos)  Reprezentarea prin desen schematic a ţesutului
 Liberian(tuburi conducător lemnos şi liberian, evidenţiind
ciuriute,celule asemănările şi deosebirile prezente la
anexe, parenchim Pteridofite, Gimnosperme, Angiosperme.
liberian)
 Explicarea rolului ţesuturilor secretoare şi
Ţesutul secretor sensitive.
Papile secretoare
Canale secretoare
Buzunare secretoare
Peri secretori

Ţesutul sensitiv
Ţesutul sensitive la Mimosa
Aparatul statolitic

3. Lecţia nr. 3  Observarea unei planşe cu structura ţesuturilor Demonstraţie Orală


Ţesuturile animale epiteliale, evidenţiind rolul acestora. Schemă
Ţesutul epitelial  Reprezentarea prin desen schematic a tipurilor Observarea

3
Caracteristicile ţesutului 1.1, 1.2, 1.3, de ţesut epitelial, explicând adaptările pe care le Desene sistematică
epitelial prezintă pentru a îndeplini funcţia respectivă.
Epiteliul de acoperire 3.1, 3.2, Manual Conversaţia
Clasificare: euristică
 Unistratificate, 4.1, 4.2 Planşă
 Pseudostratificate, Problematizare
 Pluristratificate.  Observarea unei planşe cu structura mugurelui
Epiteliul senzorial gustativ. Modelare
Caracteristici  Reprezentarea prin desen schematic a structurii
Exemplu: mugurele gustativ mugurelui gustativ.
Epiteliul glandular
 Glande exocrine  Observarea unei planşe cu structura glandelor.
 Glande endocrine  Reprezentarea prin desen schematic a tipurilor
 Glande mixte. de glande exocrine

4. Lecţia nr. 4 Demonstraţie Orală


Ţesutul conjunctiv 1.1, 1.2, 1.3, Schemă
Caracteristicele ţesutului Observarea
conjunctiv 3.1, 3.2, Desene sistematică
Clasificare:  Observarea unei planşe cu structura ţesuturilor
 Ţesuturile 4.1, 4.2 conjunctive, evidenţiind rolul acestora. Manual Conversaţia
conjunctive moi,  Observarea unei planşe ce reprezintă o secţiune euristică
 Ţesutul conjunctiv prin os, evidenţiind structura unui os. Planşă
cartilaginos,  Reprezentarea prin desen schematic a structurii Problematizare
 Ţesutul conjunctiv externe a unui os.
osos Modelare

5. Lecţia nr. 5  Observarea unei planşe cu structura ţesuturilor Demonstraţie Orală


Ţesutula muscular 1.1, 1.2, 1.3, musculare, evidenţiind rolul acestora. Schemă
Clasificare:  Reprezentarea prin desen schematic a structurii Observarea
 Ţesutul muscular 3.1, 3.2, fibrei musculare struate, netede şi cardiace. Desene sistematică
striat  Reprezentarea prin desen schematic a structurii
 Ţesutul muscular 4.1, 4.2 miofibrilei, explicân procesul de contracţie Manual Conversaţia
4
neted, musculară. euristică
 Ţesutul muscular Planşă
cardiac Problematizare
 Ţesutul muscular
neted multiunitar. Modelare

6. Lecţia nr. 6  Observarea unei planşe cu structura neuronului, Demonstraţie Orală


Ţesutul nervos 1.1, 1.2, 1.3, evidenţiind rolul fiecăriu component. Schemă
Structura neuronului  Reprezentarea prin desen schematic a structurii Observarea
Tipuri de neuroni 3.1, 3.2, neuronului. Desene sistematică
Sinapsa  Reprezentarea prin desen schematic a tipurilor
Celula glială 4.1, 4.2 de neuroni. Manual Conversaţia
 Reprezentarea prin desen schematic a structurii euristică
sinapsei, evidenţiind modul de transmitere a Planşă
influxului nervos. Problematizare

Modelare
7. Lecţia nr.7 Demonstraţie Practică
Lucrare practică 1.1, 1.2, 1.3,  Observaţii asupra morfologiei diferitelor organe Schemă Observarea
vegetale şi animale. Desene sistematică
2.1, 2.2,  Efectuarea de preparate microscopice cu Manual Conversaţia
secţiuni prin organe vegetale şi observarea la Microscop euristică
3.1, 3.2, microscop. Lamă, lamelă, Problematizare
 Observarea microscopică a unor secţiuni prin Preparate Modelare
4.1, 4.2 diferite ţesuturi vegetale şi animale. microscopice

8. Lecţia nr. 8  Reactualizarea cunoştinţelor privind ţesuturile Demonstraţie Scrisă


Recapitulare vegetale şi animale. Schemă
Ţesuturile vegetale 1.1, 1.2, 1.3,  Aplicarea cunoştinţelor asimilate în rezolvarea Observarea Orală
Ţesuturile animale de exerciţii. Desene sistematică
3.1, 3.2,
Manual Conversaţia
4.1, 4.2 euristică
Planşă
Problematizare
5
Fişe de lucru
Modelare
9. Lecţia nr. 9  Rezolvarea itemilor din fişa de evaluare Fişa de evaluare Scrisă
Evaluare scrisă 1.1, 1.2, 1.3,

3.1, 3.2,

4.1, 4.2

6
MATRICE DE EVALUARE

Instrumentele evaluării Probă Probă Probă Temă de Temă de Obs. Referate Autoevaluare
Nr. scrisă orală practică lucru pt. lucru în sistematică
crt. Competenţe specifice acasă clasă a elevilor

1. 1.1- Culegerea de date din surse variate de informare/ + + + +


documentare în scopul asimilării de cunoştinţe despre structura
şi funcţiile organismelor.

2. 1.2- Recunoaşterea organelor şi sistemelor de organe vegetale şi + + + +


animale în scopul comparării lor

3. 1.3- Identificarea structurii microscopice a organelor vegetale şi


animale în vederea explicării relaţiei dintre structură şi funcţie + + + +

4. 2.1- Utilizarea investigaţiei pentru evidenţierea structurii şi + + + +


funcţiilor organismelor

5. 2.2- prelucrarea rezultatelor obţinute din investigaţii şi + + + +


formularea concluziilor

6. 3.1- reprezentarea structurii şi funcţiilor organismelor pe baza + + +


modelelor.

7. 3.2- elaborarea şi aplicarea unor algoritmi de identificare şi de + + +


rezolvare de probleme.

8. 4.1- utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în + + + +


diferite situaţii de comunicare.

9. 4.2 – prezentarea informaţiilor folosind diverse metode de


comunicare. + + + +

7
Clasa: Data:
Nume:
Nr. 1

Test la biologie

2 puncte oficiu

8
I.Alegeţi varianta/ variantele corecte: 5. Celulele gliale au rol în troficitatea neuronilor deoarece:
4 puncte a.fac legătura între neuroni şi vasele de sânge,
1.Aparatul Golgi este foarte bine reprezentat în : b. au propietatea de a se divide,
a.celulele mucoasei intestinale, c.sunt situate între neuroni,
b.celulele glandelor exocrine, d.sunt mai numeroase decât neuronii.
c.celulele glandelor endocrine,
d. celulele hepatice. 6.Organitele celulare specifice la nivelul cărora au loc sintezele proteice
neuronale sunt:
2.Miofibrile organizate în sarcomere se găsesc în : a.nucleul,
a.celule musculare netede, b.neurofibrilele,
b.celulele musculare ale miocardului adult, c.mitocondrii,
c.celule musculare striate. d.corpusculii Nissl,
e.ribosomi.
3.Menţionaţi care din următoarele afirmaţii sunt false:
a.citoplasma este un sistem coloidal, 7.Neuroplasma : a.conţine neurofibrile,
b.hematia adultă este nucleată, b.delimiteză corpul celular al neuronului,
c.lizozomii au rol în sinteza proteinelor, c.susţine celulele gliale,
d.mitocondriile au rol în procesele de respiraţie celulară, d.este produsă de teaca Schwann.
e.mitocondriile au rol în secreţie.
8.Epiteliul pseudostratificat: a.are pe membrana bazală mai multe straturi
4.Ţesutul conjunctiv fibros intră în alcătuirea : dec elule,
a.tendoanelor, b.conţine fibre conjunctive,
b.splinei, c.conţine vase de sânge care asigură hrănirea
c.fasciilor musculare, celulelor,
d.timpanului, d.este alcătuit din celule cu nuclei situaţi la
e.cartilajelor traheale. înălţimi diferite.

II. (1 punct) Asociaţi elementele din coloana A cu cele din coloana B:

Coloana A Coloana B
1. tendoane a. adipos 1...
2. ganglioni limfatici b. elastic 2...
3. tunica medie a venelor c. fibros 3...
4. tunica submucoasă a tubului digestiv d. lax 4...
e. reticulat

9
III. Enumeraţi adaptările pe care le prezintă celulele ţesutului asimilator (1 punct)

IV.(2 puncte) Alcătuiţi un eseu cu tema „Ţesuturile vegetale”, după următorul plan:
- clasificarea ţesuturilor vegetale;
- rolul ţesuturilor vegetale.

10