Instituţia de învăţământ: An şcolar:

Disciplina: BIOLOGIE Clasa: IX

Prof.
PROIECTUL UNITĂŢII DE PREDARE- ÎNVĂŢARE:

CELULA – UNITATEA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ

Cuprinde: 14 lecţii: - 11 lecţii de predare- învăţare,

- 1 lecţie de evaluare,
- 1 lecţie recapitulare,
- 1 lecţie de lucrări practice

Competenţe generale:

C1 Receptarea informaţiilor despre lumea vie.

C2 Explorarea sistemelor biologice.

C3 Utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul demonstrării principiilor lumii vii.

C4 Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei.

C5 Transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de lucru specifice biologiei în contexte noi.

1
 Resurse
Nr. Detalieri de conţinut Competeţe Activităţi de predare-învăţare Evaluare Obs.
crt. specifice
Tempor
Materi Procedurale
ale
ale
1. Lecţia nr. 1
1.1, 1.2, 1.3,
NOŢIUNI Reactualizarea cunoştinţelor despre biologie Manual 50 min Conversaţia orală
INTRODUCTIVE 3.1, 3.1, Argumentarea importanţei studierii biologiei euristică
Enumerarea ramurilor biologiei.
Definirea termenilor 4.1, 4.2, Schema Explicaţie
biologie lecţiei
Ramurile biologiei Demonstraţie
Etapele dezvoltării
biologiei Problematiza
Teoria celulară re

2. Lecţia nr. 2
Observarea şi interpretarea unor grafice ce Grafice şi 50 min Observarea
COMPOZIŢIA 1.1, 1.2, 1.3, reprezintă repartiţia substanţelor minerale şi tabele ce independentă Orală
organice în interiorul diferitelor tipuri de celule din reprezintă
CHIMICĂ A 2.1, 2.2 lumea vie. repartiţia Conversaţie Temă de
Reactualizarea cunoştinţelor privind rolul anumitor substanţelor euristică lucru în
CELULEI 3.1, 3.1, substanţe în organism(Fe+2, Ca+2, Mg+2, minerale şi clasă
hemoglobina, clorofilă). organice în Explicaţie
Propietăţile chimice 4.1, 4.2, Argumentarea importanţei acestor substanţe în celulele Temă de
ale celulei. organism. animale şi Demonstraţie lucru pt.
Conceptele de Reactualizarea cunoştinţelor despre principalele vegetale. acasă
substanţe minerale, categorii de substanţe organice(glucide, lipide,
substanţe organice, proteine). Mulaj cu
glucide, proteine, Realizarea unor scheme demonstrând structura structura Modelare
lipide, enzime glucidelor, lipidelor (fosfolide). ADN
anticorpi, ADN, ARN. Reactualizarea cunoştinţelor despre rolul ADN-ului. Problematiza
2
 Rolul substanţelor in Observarea unei planşe, mulaj cu structura ADN- Desen cu re
celulă şi organism. ului. structura
Demonstrarea rolului de depozit energetic al ATP. fosfolipidului
Reactualizarea cunoştinţelor din clasele mici şi a Tabele ce
noţiunilor de chimie despre rolul apei în interiorul conţin variaţii
organismelor vii. ale cantităţii
Observarea şi interpretarea unor date din tabele ce de apă la
reprezintă variaţi ale cantităţii de apă la organismele organismele
animale şi vegetale. animale şi
vegetale.
3. Lecţia nr. 3
Observarea unor planşe su structura celulei Planşe cu
CELULA procariote şi eucariote. structura 50 min Observarea
1.1, 1.2, 1.3, Argumentarea clasificării organismelor în procariote celulelor independentă Orală
PROCARIOTĂ şi eucariote. procariote şi
2.1, 2.2 Reprezentarea schematică a celulei procariote şi eucariote. Conversaţie Temă de
Etimologia termenilor eucariote, evidenţiind diferenţele şi asemănările euristică lucru în
eucariot şi procariot. dintre acestea. Desene clasă
Definirea conceptelor 3.1, 3.1, Explicarea structurii speciale a peretelui celular Explicaţie
de procariot şi datorită peptidoglicanului(mureinei). Scheme
eucariot. 4.1, 4.2, Demonstrarea rolului peretelui celular şi a Demonstraţie
Reprezentanţi. membranei. Tabele ce
Structura Reprezentarea prin desen schematic a structurii conţin
celulei(membrana interne a celulei procariote. asemănări şi Problematiza
celulară, perete Evidenţierea structurii interne a celulei procariote. deosebiri re
celular, citoplasmă, Demonstrarea importanţei procariotelor în viaţa între cele
ribosomi, cotidiană, dar şi procesele în care pot ajuta două tipuri de Modelare
mezosomi,clorosomi, dezvoltarea societăţii umane. celule.
tilacoide ADN). Enumerarea unor boli produse de bacterii la
procariote. plante(cancerul cartofilor, putregaiul cartofilor), dar
Caracteristicile şi la animale(holera, ciuma, tuberculoza).
organismelor Reactualizarea cunoştinţelor necesare pt. stabilirea
procariote. conceptelor de celulă procariotă şi eucariotă.
Importanţa Realizarea de comparaţii întra cele două tipuri de
procariotelor celule.

3
4. Lecţia nr. 4
TIPURI Reactualizarae cunoştinţelor din clasele mici despre
DE CELULE 1.1, 1.2, 1.3, structura celulei vegetale şi animale. Planşe cu 50 min Observarea
EUCARIOTE structura independentă
2.1, 2.2 Observarea unor planşe cu structura celulei vegetale celulei Orală
Asemănări şi şi animale. vegetale şi Conversaţie
deosebiri între celula animale. euristică Temă de
procariotă şi cea 3.1, 3.1, Realizarea unor scheme cu structura celulei vegetale lucru în
eucariotă. şi animale. Desene Explicaţie clasă
Asemănări şi 4.1, 4.2,
deosebiri între celule Realizarea unor tabele ce conţin asemănări şi Demonstraţie
vegetală şi cea deosebiri între cele două tipuri de celule Tabele ce
animală. conţin
Structura celulei asemănări şi
eucariote. deosebiri Modelare
între cele
două tipuri de
celule
5. Lecţia nr. 5
ÎNVELIŞURILE
CELULEI Observarea unor imagini din manual cu structura Manual 50 min
detaliată a membranei celulare. Observarea orală
Membrana celulară: Evidenţierea structurii trilaminate şi a mozaicului Scheme cu independentă
- roluri, 1.1, 1.2, 1.3, fluid cu ajutorul unei scheme. structura
-compoziţia chimică, Realizarea unei scheme cu structura membranei membranei Conversaţie
-modelul mozaicului 2.1, 2.2 celulare. celulare şi a euristică
fluid. Demonstrarea modului de realizarea a transportului peretelui
-schimburi de transmembranar prin observarea unor imagini din celular. Explicaţie
substanţe prin 3.1, 3.1, manual, planşe.
membrana Realizarea unor scheme care demonstrează modul Demonstraţie
celulară(osmoza, 4.1, 4.2, de realizarea a difuziune şi osmozei. Explicarea Scheme cu
difuzia, difuzia modului de funcţionare a pompei Na+-K+ şi rolul citoza
facilitată, transportul acesteia.
activ). Explicarea osmozei în cadrul procesului de ofilire a Modelare
Citoza(fagocitoza şi plantelor.
pinocitoza ) Observarea unei planşe cu modul de realizare a
Peretele celular: citozei.
4
 - reprezentanţi la Realizarea unor scheme prin care se demonstrează
care apare peretele modul de realizare a citozei.
celular(plante, fungi, Argumentarea rolului citozei în viaţa celulei, în
bacterii), realizarea funcţiei(leucocite).
- rol, Reactualizarea cunoştinţelor despre compoziţia
- structură. chimică a celulei procariote.
Demonstrarea rolului peretelui celular în susţinerea
plantei, verticalitatea acesteia, protecţia ei.
Realizarea unei scheme cu structura peretelui
celular, evidenţiind peretele primar, secundar,
punctuaţii cu plasmodesme.

6. Lecţia nr. 6
Reactualizarea cunoştinţelor privind consistenţa Observarea
CITOPLASMA: 1.1, 1.2, 1.3, citoplasmei. Planşe cu 50 min independentă Orală
Argumentarea rolului citoplasmei în viaţa celulei şi structura
-hialoplasma(mediul 2.1, 2.2 modul cum metabolismul influenţează starea celulei Conversaţie
de dispersie, faza citoplasmei. eucariote. euristică Temă de
dispersată, starea de Explicarea rolului citocheletului în menţinerea lucru pt.
sol sau de gel), 3.1, 3.1, formei celulei şi susţinerea organitelor celulare. Desene cu Explicaţie acasă.
Citoscheletul structura
-organite celulare 4.1, 4.2, organitelor Demonstraţie
comune: Reprezentarea prin desene schematice a fiecărui celulare
 reticul organit celular.
endoplasmatic Tabele ce
 aparat Golgi Observarea unei planşe cu organitele celulei conţin rolul Modelare
 lizozomi vegetale şi animale, evidenţiind rolul acestora. organitelor
 ribosomi celulare.
 centrosom
 vacuola

5
7. Lecţia nr. 7 Planşe cu 50 min Observarea Orală
Reactualizarea cunoştinţelor din clasele anterioare structura independentă
CITOPLASMA: pentru evidenţierea (cu ajutorul unor planşe)a celulei
organitelor locomotorii la diferite tipuri de celule. eucariote. Conversaţie
- organite celulare euristică
specifice: Reprezentarea prin desen schematic a structurii Desene cu
 miofibrilele flagelilor şi a miofibrilelor. structura Explicaţie
 neurofibrilele Demonstrarea rolului organitelor specifice în organitelor
 corpusculii îndeplinirea funcţiilor speciale ale fibrei musculare celulare Demonstraţie
Nissl şi neuronului.
 cilii şi flagelii. Modelare
- incluziuni ergastice. Argumentarea rolului incluziunilor celulare. Tabele ce
conţin rolul
organitelor
celulare.

8. Lecţia nr. 8 Observarea

independentă
CITOPLASMA 1.1, 1.2, 1.3, Observarea unei planşe cu structura mitocondriei. Planşă cu 50 min
-organite celulare Realizarea unui desen cu structura internă a structura Conversaţie orală
comune cu membrană 2.1, 2.2 mitocondriei. mitocondriei. euristică
dublă Argumentarea numărului mare de mitocondrii în
Mitocondria celulele musculare sau cele cu metabolism intens. Scheme. Explicaţie
Forma, număr. 3.1, 3.1,
Structură:învelişuri(m Definirea respiraţiei celulare. Desen cu str. Demonstraţie
embrana externă, 4.1, 4.2, Scrierea ecuaţiei chimice a respiraţiei celulare. mitocondriei.
membrana internă cu Explicarea celor două etape ale respiraţiei, locul Modelare
criste), matrix, ADN, desfăşurării celor două etape.
ribosomi. Realizarea schemei respiraţiei celulare.
Funcţia : respiraţia Demonstrarea rolului respiraţiei celulare în
celulară(etape, realizarea tuturor proceselor celulare, respectiv viaţa
importanţă) organismului.
-
9. Lecţia nr. 9 Planşă su 50 min Observarea
CITOPLASMA 1.1, 1.2, 1.3, schema independentă
-organite celulare Observarea unei planşe cu structura cloroplastelor. fotosintezei. Orală
comune cu membrană 3.1, 3.1, Reprezentarea prin desen schematic structura Conversaţie
6
 dublă cloroplastelor. Schema euristică
Plastide 4.1, 4.2, Definirea fotosintezei. fotosintezei. Temă
Clasificare:leucoplast Scrierea ecuaţiei chimice a fotosintezei. Explicaţia pentru
e, cromoplaste, Explicarea celor două etape ale fotosintezei, locul Planşă cu str. Demonstraţie acasă
cloroplaste desfăşurării celor două etape. cloroplastului Modelare
Structură:învelişuri(m Explicarea rolului luminii în sinteza pigmenţilor .
embrana externă, clorofilieni.
membrana internă cu Observarea unei planşe cu schema fotosintezei. Desen cu
tilacoide granare, Realizarea schemei fotosintezei. structura
intergranare), stromă, Demonstrarea importanţei fotosintezei cloroplastului
ADN, ribosomi
Funcţie: fotosinteza
Etape, importanţă.
-
10. Lecţia nr. 10 50 min Observarea
1.1, 1.2, 1.3, Observarea unei planşe cu celula animală, Planşă cu independentă
NUCLEUL 2.1, 2.2 evidenţiind structura nucleului. structura Orală
Număr Reprezentarea prin desen schematic a nuclelui. structura Conversaţie
Forma 3.1, 3.1, Reactualizarea cunoştinţelor privind rolul nucleului. celulei euristică
Structura nucleului. Reactualizarea cunoştinţelor privind compoziţia animale. Explicaţie
Rolul nucleului. 4.1, 4.2, chimică a celulei. Demonstraţie
Observarea unei imagini cu structura ADN-ului. Desen cu Modelare
structura
nucleului.
11. Lecţia nr. 11 Realizarea unei scheme cu structura nucleotidei. Imagini cu 50 min Observarea Orală
Realizarea unei scheme prin care se demonstrează structura independentă
ACIZII NUCLEICI modul de formare a legăturilor intracatenare şi nucleotidei
Definiţia 1.1, 1.2, 1.3, intercatenare. Conversaţie
Structura nucleotidei 2.1, 2.2 Observarea unor imagini din manual cu structura Imagini cu euristică
ADN(localizare, unei nucleotide şi macromolecula de ADN. structura
structură, rol) 3.1, 3.1, Observarea unui mulaj cu structura ADN. ADN Explicaţie
ARN( tipuri: Demonstrarea modului de replicare a ADN după
ARNr,ARNt,ARNm, 4.1, 4.2, modelul semiconservativ Demonstraţie
roluri) Explicarea procesului de denaturare şi renaturare şi Mulaj cu
Cromosomi implicaţiile practice şi teoretice structura Modelare
De tip procariot Explicarea termenilor de ARNr,ARNt,ARNm ADN
De tip eucariot corelând cu rolul lor în sinteza proteinelor.
7
 Număr Explicarea modului de realizare a sintezei de aRN Scheme ce
Dimensiuni Explicarea structurii fiecărui tip de ARN demonstrează
Cariotip Rezolvarea unor exerciţii de autoreplicare a ADN structura
Structură şi de sinteză a ARN. nucleotidei,
Demonstrarea structurii cromosomului procariot şi ADN,
eucariot. autoreplicare,
Explicarea termenilor de diploid, haploid sinteza a
Definirea cariotipului şi cariogramei, heterosomi şi ARN
autosomi.
Explicarea cariotipului uman
12. Lecţia nr. 12
LUCRARE Observarea unor preparate microscopice fixe cu Preparate Observarea
PRACTICĂ 1.1, 1.2, 1.3, fragmente de ţesuturi animale şi vegetale pentru microscopice 50 min independentă Orală
Observaţii dezvoltarea şi consolidarea tehnicilor de lucru fixe cu
microscopice asupra 2.1,2.2, specifice biologiei. fragmente de Conversaţie
celulei procariote şi ţesuturi euristică Probă
eucariote. 3.1, 3.1, Realizarea unor preparate microscopice proaspete animale şi practică
Observaţii (din foiţa de ceapă, frunza de ciuma apelor, fructul vegetale. Explicaţie
microscopice asupra 4.1, 4.2, de pătlăgea roşie).
cloroploastelor de la Preparate Demonstraţie
Elodea. Reprezentarea prin desen schematic a imaginilor proaspete.
Observaţii observate în câmpul microscopic. Modelare
microscopice asupra
cromoplastelor. Observarea unor preparate microscopice fixe cu Experiment
Evidenţierea fragmente de ţesuturi animale şi vegetale pentru
incluziunilor dezvoltarea şi consolidarea tehnicilor de lucru
ergastice. specifice biologiei.
Evidenţirea cel.
Stomatice. Realizarea unor preparate microscopice proaspete
Osmoza, plasmoliza, (tubercul de cartof).
deplasmoliza.

13. Lecţia nr.13

1.1, 1.2, 1.3, Reactualizarea cunoştinţelor privind structura Demonstraţie
RECAPITULARE celulei, rolul componentelor celulare. Fişa cu itemi. 50 min
2.1, 2.2 Realizarea unor tabele ce conţin rolul Conversaţie Orală
Compoziţia chimică a componentelor celulare. Fişe cu euristică
8
 celulei. 3.1, 3.1, Aplicarea cunoştinţelor asimilate în rezolvarea de componentel
exerciţii, de itemi obiectivi, semiobiectivi şi e celulare şi Exerciţiu
Componentele celulei. 4.1, 4.2, subiectivi. rolul lor.

14. Lecţia nr. 14 50 min

1.1, 1.2, 1.3,
2.1, 2.2 Fişa cu itemi Evaluare
EVALUARE 3.1, 3.1, scrisă
4.1, 4.2,
SCRISĂ

UNITATEA DE PREDARE-ÎNVĂŢARE: CELULA – UNITATEA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ

MATRICE DE EVALUARE

Instrumentele evaluării Probă Probă Probă Temă de Temă de Obs. Referate Autoevaluare
9
 scrisă orală practică lucru pt. lucru în sistematică
Nr.crt Competenţe specifice acasă clasă a elevilor
.
1. 1.1 Culegerea de date din surse variate de + + + +
informare/documentare despre organizarea lumii vii.

2. 1.2 Clasificarea indivizilor biologici pe baza caracterelor + + +

generale.

3. 1.3 Identificarea structurilor biologice microscopice în vederea + + + +

caracterizării lor.

4. 2.1 Utilizarea investigaţiei pentru identificarea unor caractere + + + + +

generale ale organismelor şi evidenţierea componentelor şi
proceselor celulare.

5. 2.2 Prelucrarea rezultatelor obţinute din investigaţii şi + + + + +

formularea concluziilor.

6. 3.1 Reprezentarea lumii vii pe baza modelelor. + + + +

+
7. 3.2 Aplicarea unor algoritmi de identificare şi rezolvare de + + + +
probleme.

8. 4.1 Utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în + + +

diferite situţii de comunicare.

9. 4.2 Prezentarea informaţiilor folosind diverse metode de + + +

comunicare.

UNITATEA DE PREDARE-ÎNVĂŢARE: CELULA- UNITATEA I. Alege varianta corectă:

STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ 4 puncte(0.50/ex.)
FIŞĂ DE EVALUARE 1. Lizozomii conţin: a. clorofilă,
2 puncte oficiu b. enzime hidrolitice,
10
 c. enzime oxidoreducătoare, c. mitocondrii,
d. ADN. d. nucleu.
2. În procesele de secreţie celulară intervin:
a. lizozomii, 6. Din punc de vedere al compoziţiei chimice, enzimele sunt:
b. mitocondrii, a. lipide,
c. aparat Golgi, b. glucide,
d. ribosomi. c. proteine,
3. Organitele cu rol în digestia intracelulară sunt: d. fermenţi.
a. lizozomii,
b. mitocondrii, 7. Procesul de respiraţie celulară are loc în:
c. cloroplastele, a. cloroplaste,
d. ribosomi. b. mitocondrii,
4. Constituenţii celulari autodivizibili sunt următorii, cu excepţia: c. nucleu,
a. lizozomi, d.reticul endoplasmatic rugos.
b. mitocondrii,
c. cloroplastele, 8. Sinteza e ARN ribosomal are loc în:
d. nucleul. a. nucleol,
b.ribosomi,
5. Faza de lumină a fotosintezei are loc în : c. aparatul Golgi,
a. stroma cloroplastelor, d. toate răspunsurile corecte.
b. grana cloroplastelor,

II. 1 punct Asociaţi noţiunile din coloana A cu cele din coloana B:

Nr. Coloana A Coloana B
crt.
1. 1. aparat Golgi A .produc energie celulară datorită conţinutului în enzime.
2. lizozomi B. Elaborează produşii de secreţie ai celulei.
3. mitocondrii C. Au rol în digestia iontracelulară.
4. ribosomi D. Au rol î sinteza proteinelor

III. Explicaţi de ce fotosinteza şi respiraţia sunt două procese complementare.

2 puncte

11
IV. Enumeraţi organitele celulare specifice.
1 punct,

12