Vizat,

Director
Profesor: Prodan Vasile
Biologie, clasa a X-a
Nr ore: 1 oră / săpt. Total: 36 ore/an școlar
Anul şcolar: 2023– 2024
Proiectarea unităţii tematice de predare-învăţare

NUTRIŢIA

Cuprinde:12 lecţii: 9 lecţii predare - învăţare,

1 lecţie evaluare,
1 lecţie recapitulare,
1 lecţie O.D.P.(lucrare practică)

Competenţe generale:

C 1 Receptarea informaţiilor despre lumea vie.

C 2 Explorarea sistemelor biologice.
C 3 Utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul demonstrări principiilor lumii vii.
C 4 Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei.
C 5 Transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de lucru specifice biologiei în contexte noi.
Resurse
Nr Detalieri de conţinut Competenţe Activităţi de predare - învăţare Evaluare Obs.
Materiale Procedurale
. specifice
crt
.
1. Lecţia nr. 1  Reactualizarea cunoştinţelor privind Manual
Frunza funcţiile organismelor şi sistemele Demonstraţie
Funcţiile organismelor: care le îndeplinesc. Atlas Orală
 Relaţie,  Reactualizarea cunoştinţelor privind botanic Observaţie
 Nutriţie, tipurile de nutriţii în lumea vie. sistematică
 Reproducere.  Reactualizarea cunoştinţelor privind Planşe
1
 Funcţia de nutriţie 1.1, 1.2,1.3, structura externă a unei frunze. Modelare
 Nutriţia  Reprezentarea prin desen schematic a Desen
autotrofă(fotosinteza, 3.1, 3.2, structurii externe a frunzei. schematic Conversaţie
chemosinteza),  Observarea imagini din atlasul euristică
 Nutriţia heterotrofă 4.1, 4.2, botanic cu tipuri diferite de frunze. mulaj
Frunza:  Observarea unei planşe cu structura Problematizare
Alcătuirea externă a internă a frunzei.
frunzei(teacă, peţiol, limb). 5.1, 5.3.  Observarea unui mulaj(secţiune prin Explicaţie
Tipuri de frunze(după frunză).
marginea limbului, structura  Reprezentarea prin desen schematic a
limbului). structurii interne a frunzei.
Structura internă a  Reactualizarea cunoştinţelor privind
frunzei(epidermă superioară, rolul ţesutului palisadic ţi lacunar în
mezofil, epidermă inferioară eficientizarea fotosintezei.
cu stomate).  Reactualizarea cunoştinţelor privind
structura şi rolul cloroplastelor.
2. Lecţia nr.2  Reactualizarea cunoştinţelor privind Manual Demonstraţie Orală
Fotosinteza 1.1, 1.2,1.3, definiţia, ecuaţia, etapele şi
Definiţia fotosintezei. importanţa fotosintezei. Planşe Observaţie
Ecuaţia generală a fotosintezei. 3.1, 3.2,  Reprezentarea printr-o schemă sistematică
Etapele fotosintezei: procesul de fotosinteză. Desen
 Etapa de lumină, 4.1, 4.2,  Scrierea ecuaţiei generale şi cele schematic Modelare
 Etapa de întuneric. particulare fiecărei etape a
Importanţa fotosintezei. 5.1, 5.3. fotosintezei. Conversaţie
 Reactualizarea cunoştinţelor privind euristică
rolul pigmenţilor clorofilieni în
procesul de fotosinteză. Problematizare
 Observarea unei planşe ce reprezintă
schematic procesul de fotosinteză. Explicaţie
 Argumentarea importanţei
fotosintezei.

3. Lecţia nr. 3  Reactualizarea cunoştinţelor privind Manual Demonstraţie Orală

Factori ce influenţează factorii ce influenţează fotosinteza.
fotosinteza. Chemosinteza. 1.1, 1.2,1.3,  Reprezentarea prin desen schematic a Observaţie
relaţiei dintre intensitatea fotosintezei Planşe sistematică
2
 Factorii ce influenţează 3.1, 3.2, şi intensitatea luminii, temperatură.
fotosinteza:  Explicarea influenţei concentraţiilor Desen Modelare
 Lumina(intensitate, 4.1, 4.2, de CO2 şi O2 asupra fotosintezei şi schematic
procesul fotosintezei, aplicaţiile acestora. Conversaţie
procesul de formare a 5.1, 5.2, euristică
clorofilei, radiaţiile cu 5.3.
lungimi de undă Problematizare
diferite).
 Temperatura, Explicaţie
 Umiditatea,
 Concentraţia de CO2,
 Concentraţia de O2.
 Sărurile minerale.

Chemosinteza
Definiţie.
Tipuri de bacterii chemo-  Reactualizarea cunoştinţelor privind
sintetizante: chemosinteza.
 Sulfuroase,  Argumentarea importanţei bacteriilor
 Nitrificatoare, chemo-sintetizante în circuitul
 Feruginoase, elementelor în natură şi formarea
diferitelor zăcăminte.
 Metanogene.

4. Lecţia nr. 4 1.1, 1.2,1.3,  Reactualizarea cunoştinţelor privind Manual Demonstraţie Orală
Lucrare practică structura ţesuturilor vegetale.
Recunoaşterea tipurilor de 2.1, 2.2  Observarea metodelor de evidenţiere Atlas Observaţie
frunze. a fotosintezei şi explicarea botanic sistematică
Observarea microscopică a 3.1, 3.2, principiului metodei.
unor secţiuni prin diferite  Observarea unor imagini din atlasul Planşe Modelare
ţesuturi vegetale. 4.1, 4.2, botanic pentru a recunoaşte diferite
Evidenţierea necesităţii de tipuri de frunze. Desen Conversaţie
CO2, evidenţierea producerii 5.1, 5.2,  Scrierea ecuaţiei fotosintezei. schematic euristică
de O2, evidenţierea 5.3. Problematizare
substanţelor organice produse Explicaţie
prin fotosinteză.

5. Lecţia nr. 5  Reactualizarea cunoştinţelor privind Manual Demonstraţie Orală

3
 Heterotrofia la fungi, plante nutriţia heterotrofă.
şi nutriţia simbiontă 1.1, 1.2,1.3,  Argumentarea importanţei Atlas Observaţie
Nutriţia heterotrofă: organismelor saprofite în circuitul botanic sistematică
 Saprofite(omnivore, 3.1, 3.2, elementelor în natură.
parazite).  Observarea unor imagini din atlasul Planşe Modelare
 Parazite(bacterii- 4.1, 4.2, botanic pentru a recunoaşte diferite
bacterioze, fungi- specii de plante parazite. Desen Conversaţie
micoze,plante:torţelul, 5.1, 5.3.  Observarea unor imagini din atlasul schematic euristică
muma pădurii, botanic pentru a recunoaşte diferite
lupoaia). tipuri de adaptări ale plantelor Problematizare
Nutriţia mixotrofă: parazite, semiparazite şi carnivore.
 Plantele  Reactualizarea cunoştinţelor privind Explicaţie
semiparazite(vâscul). structura lichenilor pentru a
 Plantele demonstra simbioza dintre o algă
carnivore(Drosera, verde- albastră şi hifele unei ciuperci.
Pinguicula,
Nepenthes).
Nutriţia simbiontă:
 Lichenii,
 Micorize,
 Nodozităţi.
6. Lecţia nr. 6 1.1, 1.2,1.3,  Reactualizarea cunoştinţelor privind Manual Demonstraţie Orală
Digestia la animale. Tubul modul de nutriţie la Amoeba
digestiv 3.1, 3.2, (vacoula digestivă). Observaţie
Digestia animală:  Reactualizarea cunoştinţelor privind Planşe sistematică
 Intracelulară, 4.1, 4.2, structura sistemului digestiv la
 Extracelulară. mamifere. Desen Modelare
Sistemul digestiv la mamifere: 5.1, 5.3.  Observarea unei planşe ce reprezintă schematic
Tubul digestiv : schematic tubul digestiv. Conversaţie
 Cavitatea bucală(limba,  Reprezentarea prin desen schematic a euristică
dentiţia), structurii dentiţiei, faringelui,
 Faringele, esofagului, stomacului, intestinului Problematizare
 Esofagul, subţire şi gros.
 Stomacul,  Evidenţierea adaptărilor structurale Explicaţie
 Intestinul subţire, ale componentelor sistemului
 Intestinul gros. digestiv la funcţiile de digestie
mecanică, chimică şi fizică.
4
7. Lecţia nr. 7 1.1, 1.2,1.3,  Reactualizarea cunoştinţelor privind Manual Demonstraţie
Glandele anexe glandele anexe şi rolul lor în digestie.
Ficatul 3.1, 3.2,  Observarea unei planşe ce reprezintă Observaţie
 Localizare, schematic structura ficatului şi a Planşe sistematică
 Structură, 4.1, 4.2, vezicii biliare.
 Rol digestiv.  Reprezentarea prin desen schematic a Desen Modelare
Pancreasul: 5.1, 5.3. structurii externe a ficatului şi a schematic
 Localizare, căilor biliare. Conversaţie
 Structură,  Observarea unei planşe ce reprezintă euristică
 Rol digestiv. schematic structura pancreasului.
 Reprezentarea prin desen schematic a Problematizare
structurii pancreasului.
Explicaţie

8. Lecţia nr. 8 1.1, 1.2,1.3,  Enumerarea şi explicarea Manual Demonstraţie Orală

Digestia la mamifere fenomenelor digestiei mecanice în
Digestia mecanică(masticaţie, 3.1, 3.2, lungul tubului digestiv. Planşe Observaţie
deglutiţie,motilitatea gastrică,  Enumerarea componentelor chimice sistematică
intestinală). 4.1, 4.2, ale sucurilor digestive şi rolul lor în Desen Modelare
Digestia chimică şi fizică digestie. schematic Conversaţie
(saliva, sucul gastric,sucul 5.1, 5.3.  Enumerarea principalelor euristică
pancreatic, bila, sucul transformări ale alimentelor în Problematizare
intestinal). lungul tubului digestiv(bol alimentar, Explicaţie
chim gastric, chil intestinal).

9. Lecţia nr. 9 1.1, 1.2,1.3,  Observarea unei planşe ce reprezintă Manual Demonstraţie Orală
Particularităţi funcţionale ţi schematic sistemul digestiv la
structurale ale sistemului 3.1, 3.2, diferite grupe de Observaţie
digestiv în seria vertebratelor vertebrate(ciclostomi,peşti,amfibieni, Planşe sistematică
Sistemul digestiv la ciclostomi. 4.1, 4.2, reptile,păsări).
Sistemul digestiv la peşti.  Reprezentarea prin desen schematic a Desen Modelare
Sistemul digestiv la amfibieni. 5.1, 5.3. sistemului digestiv la diferite grupe schematic Conversaţie
Sistemul digestiv la reptile. de vertebrate(ciclostomi,peşti, euristică
Sistemul digestiv la păsări. amfibieni, reptile, păsări). Problematizare
 Evidenţierea adaptărilor sistemului Explicaţie
digestiv ale grupelor de vertebrate.
5
10. Lecţia nr. 10 1.1, 1.2,1.3,  Enumerarea afecţiunilor sistemului Manual Demonstraţie Orală
Boli ale sistemului digestiv la digestiv, evidenţiind cauzele, Observaţie
om 3.1, 3.2, simptomele şi tratamentul. Planşe sistematică
Gastrita, ulcer gastroduodenal,  Observarea unor imagini din manual Modelare
toxiinfecţii alimentare, 4.1, 4.2, cu diferite manifestări ale bolilor Desen Conversaţie
apendicită acută, hepatită sistemului digestiv. schematic euristică
virală acută 5.1,5.2, Problematizare
5.3. Explicaţie

11. Lecţia nr. 11 1.1, 1.2,1.3,  Reactualizarea cunoştinţelor privind Manual Demonstraţie Orală
Recapitulare nutriţia autotrofă, heterotrofă în
Nutriţia la plante(fotosinteza, 3.1, 3.2, lumea vie. Atlas Observaţie
chemosinteza, heterotrofia la  Observarea unui mulaj pentru a botanic sistematică
plante). 4.1, 4.2, demonstra structura internă a frunzei.
Nutriţia la animale  Observarea unei planşe cu structura Planşe Modelare
5.1,5.2, sistemului digestiv la mamifere. Conversaţie
5.3.  Observarea unei planşe cu structura Desen euristică
sistemelor digestive în seria schematic Problematizare
vertebratelor. Explicaţie
 Completarea unor fişe de lucru. mulaj

12. Lecţia nr. 12 1.1, 1.2,1.3,  Rezolvarea itemilor din fişa de Fişa de scrisă
Evaluare scrisă evaluare evaluare
3.1, 3.2,
4.1, 4.2,
5.1, 5.2,
5.3.

6
 MATRICE DE EVALUARE
Instrumentele evaluării Probă Probă Probă Temă de Temă de Obs. Referate Autoeval
Nr. scrisă orală practică lucru pt. lucru în sistematică uare
crt. Competenţe specifice acasă clasă a elevilor

1. 1.1- Culegerea de date din surse variate de informare/ documentare în + + + +

scopul asimilării de cunoştinţe despre structura şi funcţiile
organismelor.

2. 1.2- Recunoaşterea organelor şi sistemelor de organe vegetale şi + + + +

animale în scopul comparării lor

3. 1.3- Identificarea structurii microscopice a organelor vegetale şi

animale în vederea explicării relaţiei dintre structură şi funcţie + + + +

4. 2.1- Utilizarea investigaţiei pentru evidenţierea structurii şi funcţiilor + + + +

organismelor

5. 2.2- prelucrarea rezultatelor obţinute din investigaţii şi formularea + + + +

concluziilor

6. 3.1- reprezentarea structurii şi funcţiilor organismelor pe baza + + +

modelelor.

7. 3.2- elaborarea şi aplicarea unor algoritmi de identificare şi de + + +

rezolvare de probleme.

8. 4.1- utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diferite + + + +

situaţii de comunicare.

9. 4.2 – prezentarea informaţiilor folosind diverse metode de comunicare.

5.1- Aplicarea în viaţa cotidiană a cunoştinţelor despre influenţa + + + +
10. factorilor de mediu asupra funcţiilor organismelor. + + + +

5.2 – Explicarea şi aplicarea unor reguli şi procedee de protejare a

11. sănătăţii proprii şi a mediului. + + + +

5.3 – Realizarea de conexiuni intra, inter, şi transdisciplinare.

7
12. + + + +

Unitatea de predare-învăţare: Nutriţia

Fişa de evaluare
I. Alege varianta corectă:
d. comunică anterior cu esofagul.
1. Nutriţia mixotrofă:
a. apare la unele protiste, plante semiparazite şi 3. Bila îndeplineşte rolul de :
simbionte, a. stimularea lipazelor,
b. implică procese autotrofe şi heterotrofe, b. emulsionarea grăsimilor,
c. este prezentă la unele plante fără pigmenţi c. absorbţia lipidelor,
clorofilieni. d. toate aceste roluri.
d. utilizată doar sursa de carbon organic.
4. Lungimea intestinului gros variază în funcţie de regimul de
2. Faringele: viaţă:
a. asigură recepţia alimentelor, a. Carnivore - lung,
b. la unii peşti formează vezica gazoasă, b. Păsări – lung,
c. la tetrapode reprezintă încrucişarea căii digestive c. Erbivore cu stomac unicameral – lung,
cu cea respiratorie, d. Rumegătoare – lung.

II. Asociaţi elementele din coloana A cu cele din coloana B:

Coloana A Coloana B Rezolvare

1. nutriţie mixotrofă, a. procură substanţele 1…
organice din organismele 2…
2. nutriţie parazită,
vii, 3…
3. nutriţie saprofită b. asociere între o plantă 4.....
autotrofă şi una heterotrofă,
4. simbioză
c. nutriţie autotrofă şi
heterotrofă,
d. procură substanţele
organice din
descompunerea cadavrelor.
1. vîsc, a. simbioză, 1…
2. Nepenthes, b. parazită, 2…
8
3. cuscuta, c. semiparazită, 3…
4. licheni. d. carnivoră. 4.....