Sunteți pe pagina 1din 3

Prof. Delia Humelnicu Cl.

a XI-a

Regionalizarea

Fenomen actual, specific ultimelor decenii, prin care se dorește crearea unor structuri
funcționale în domeniile economic, financiar, social sau de gestiune a teritoriului, care pot
cuprinde state sau părți din statele componente, la nivel global sau continental.

Nu este îndepărtată libertatea statului, ci se preiau o parte din funcții de către structuri
noi create.

Pentru a înțelege acest proces, luați în calcul că Uniunea Europeană este o regiune / o
euroregiune!

Scopul realizării unei regiuni este: valorificarea în comun de către statele implicate a
resurselor materiale și umane, în vederea optimizării activităților curente.

Cea mai veche euroregiune a fost TriRhena – ce cuprindea Zona comună de la granița
Franța, Germania și Elveția.

Sunt câteva condiții care permit statelor să adere la Uniunea Europeană, pe care le voi
dezvolta, luând în calcul Uniunea Europeană:

a. Poziția favorabilă – elemente comune, deschiderea la o mare sau un fluviu important


(de exemplu aderarea Greciei în 1981 a adus o deschidere a uniunii la Marea Egee,
pentru România – Dunărea și Marea Neagră);
b. Existența unor tradiții de colaborare, prin care grupurile umane au intrat în contact
– pentru Europa, istoria le-a creat foarte multe legături – limbi comune sau din
aceiași familie, schimburi comerciale și culturale)
c. Existența unor instituții comune – la nivelul UE nu au existat, dar s-au realizat:
Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, Curte de
Justiție, Curtea de Conturi.
d. Delimitarea unui areal optim (în jur de 4 mil Km 2);
e. Existența unor infrastructuri funcționale (căi ferate, autostrăzi, porturi, sisteme
fluviale – interconectate)
f. Dorința politică a statelor: România a aderat, deoarece la referendum 90% din cei
care au votat, au fost de acord; Norvegia a realizat referendum și populația s-a opus
de fiecare dată; Marea Britanie a votat Brexit)

Domeniile în care regionalizarea poate interveni sunt:

- Politici vamale comune (scutiri de vamă), pentru a înlesni comerțul între state;
- Încurajarea schimburilor culturale, artistice și științifice, prin implicarea în
programe comune (ex. Erasmus +)

Globalizarea și regionalizarea conduc spre mondializare și creionarea a ceea ce


numim: ,,homo global” – individul standard care poartă pantaloni –jeans Levi”s,
tricouri Lacoste, incălțăminte Adidas/Nike/Puma, utilizează ceasuri Swatch, se
Prof. Delia Humelnicu Cl. a XI-a

informează de la CNN, la un televizor Panasonic, mănâncă la Mac sau KFC, bea


Coca Cola sau bere Heineken – dacă nu e minor!
Cu alte cuvinte elementele din jurul nostru tind să ne uniformizeze și apare
întrebarea: Toți suntem la fel sau suntem diferiți? Rămâne să stabiliți voi asta!

Mai jos aveți o fisă de lucru!

REGIONALIZAREA – FISA DE LUCRU

I. Analizaţi harta de mai sus care prezintă principalele grupări regionale contemporane de
state şi precizaţi

1 NAFTA: state componente……………………………………………două premise………

2. MERCOSUR : 3 state componente……………………………….......o premisă…

3. Uniunea Europeană două state nemembre ……………………………………………

4. CSI state membre………………………………………………………………………

5. ASEAN state membre………………………………………………………………………

6 Forumul de Cooperare Asia-Pacific state membre……………………………………………

7. Liga Statelor Arabe două regiuni continentale…………………………….şi premisa……


Prof. Delia Humelnicu Cl. a XI-a

8. Organizaţia Statelor Exportatoare de petrol: trei regiuni continentale………………………

9. NATO – o ţară din America membră NATO…………………………………

10. În concluzie elementul de bază al regionalizării este…………, iar premisele……………

II. Globalizarea dimpotrivă înseamnă participarea indivizilor din toate statele lumii la piaţa
mondială, la activităţi culturale şi sociale, fapt dovedit de:

a………………………b…………………………c……………………d……………

Principalul vector al globalizării e reprezentat de …………………………………………, iar


strategia urmărită este valorificarea …………………………………………………………

Indicaţi o astfel de companie din ţara noastră şi indicaţi: trei avantaje…………………………

…………………………………………două dezavantaje…………………………………

III. Spaţiul geografic mondial a suferit numeroase încercări de globalizare, începând cu


imperiile antichităţii precum…………………………, şi continuând cu cele ale Evului
Mediu………………… şi terminând cu marile imperii coloniale, precum……………………

În timpul „războiului rece”, procesului de globalizare i se opuneau…………………………..,


iar în prezent doar câteva state precum…………………………………………. se mai opun.

IV. Uniformizarea/ globalizarea lumii contemporane mai este numită


şi…………………/………………., adică preluarea modului de viaţă al acestora.

Identitatea lumii este susţinută de cultură, iar uniformizarea de globalizare. Indicaţi


trăsăturile lor opuse:

Cultura este………………………….., iar globalizarea este generală

Cultura trimite la ……………………., iar globalizarea la emancipare

Cultura însemnă trăirea………………., iar globalizarea fenomene………………..

Cultura însemnă identitate, iar globalizarea trebuie să însemne……………………..

Diversitatea lumii contemporane sprijină viabilitatea umanităţi, adică……………………

Succes!

S-ar putea să vă placă și