Subiecte de examen DIUE

Anul universitar 2020-2021

1. Consiliul Europei
● organizatie internationala interguvernamentala regionala
-Statutul CE a fost semnat 1949 la Londra, de 10 state
-Scopul este realizarea unei mai mari unitati intre membrii sai, salvgardarea si
realizarea idealurilor si principiilor care sunt mostenirea lor comuna; facilitarea
progresului economic si social
-Actioneaza pentru :
● Apararea drepturilor omului si a democratiei pluraliste
● Constientizarea si valorizarea identitatii culturale europene
● Cautarea de solutii pentru problemele societatii
● Sprijinirea tarilor din Estul si Centrul Europei in reformele politice
legislative si constitutionale
-Sediul se afla la Strasbourg.
-Romania adera in 7 octombrie 1993
-INSTITUTII:
● Comitetul Ministrilor ( actioneaza in numele organizatiei)este format din
ministrii de externe
● Adunarea Parlamentara( organ deliberativ) adopta recomandari, rezolutii,
avize si directive
● Congresul Puterilor Locale si Regionale din Europa (organism
consultativ)
● Conferinta Organizatilor Internationale Nonguvernamentale
● Secretarialtul
● CEDO
● Comisarul pentru Drepturile Omului
● Comisia europeana pentru democratie prin drept(sau Comisia de la
Venetia)
● MEMBRII - 47 state
● -pot adera doar statele care accepta mostenirea comuna europeana
privind domnia legii, respectarea drepturilor omului si democratia
pluralista

2. NATO
● organizatie militara=> actionarea individuala sau colectiva impotriva unui atac
armat in exercitarea dreptului la auto aparare
● Scop : pacea, securitatea, si dreptatea internationala
● un atac armat impotriva unuia sau mai multora dintre membrii din Europa sau
America de Nord va fi considerat un atac impotriva tuturor
● Doctrina “out of area”(in afara teritoriului) : statele membre nu au obligatia de a
participa la aparare in afara teritoriului statelor membre , dar fiecare stat
membru poate decide sa ia parte in mod voluntar la actiuni care depasesc
teritoriul
-Tratatul Atlanticului de Nord a fost semnat in 1949 la Washington de 12 state.
-In prezent e format din 30 de state.
-Organe civile:
● Consiliul Atlanticului de Nord
● Secretarul general
● Comitetul pentru planurile de aparare
● Grupul de proiesctare nucleara
● Reuniunea parlamentara
● Secretariatul
-Organe militare:
● Comitetul militar
● Stat-major integrat
● Comandamente Militare multinationale
● Colegiul de aparare NATO
● Biroul de standardizare militara
● Parteneriatul pentru pace

3. Pregătirea înființării Comunităților Europene (1945-1949, 7 evenimente)

a) 25 martie 1945 -> Altiero Spinelli a depus proiectul unei Europe unite,
conceput in mod federalist.
b) 19 septembrie 1946 -> Churchill solicita crearea ’’Statelor unite ale
Europei’’
c) 12 martie 1947 -> Lansarea doctrinei Truman prin care se promitea ajutor
militar si economic popoarelor dornice sa-si aprele libertatea si
independenta.
d) 29 octombrie 1947 -> Belgia, Olanda si Luxemburg formeaza ’’Benelux’’
e) 4 martie 1947 -> Franta si Anglia semneaza un tratat de aparare comuna
impotriva unui eventual atac din partea Germaniei.
f) 1949 -> Sunt infiintate: NATO si Consiliul Europei
 g) Ianuarie 1949 -> Tarile blocului socialist infiinteaza ’’Consiliul de ajutor
economic reciproc’’

4. Înființarea Comunităților Europene (195o-196o, 10 evenimente)

a) 1950 – Robert Schuman si Jean Monnet elaboreaza un plan privind
infiintarea ’’Uniunii Montane’’ pentru a impiedica un razboi intre Franta
si Germania.
b) 1951 – Tratatul privind infiintarea comunitatii europene a carbunelui si
otelului (CECO)
c) 1951 – Suedia, Danemarca si Norvegia au infiintat ’’Consiliul Nordic’’
d) 1953 – A fost deschisa ’’Piata comuna pentru produsele CECO’’
e) 1954 – A fost transmisa prima emisiune Eurovision.
f) 1955 – Tarile socialiste semneaza ’’Pactul de la Varsovia’’ prin care
initiaza o cooperare in domeniul militar.
g) 1955 – Uniunea de Vest + Germania + Italia se transforma in ’’Uniunea
Europei Occidentale’’
h) 1957 – Se semneaza la Roma, tratatele de infiintare a ’’Comunitatii
economice europene’’ si a ’’ Comunitatii europene a energiei atomice’’
g) 1957 – Prin ’’Conventia privind organele comunitare comune’’ cele 3
comunitati au dobandit 2 organe comune: Curtea de Justitie si
Parlamentul.
h) 1958 – In domeniu financiar-vamal are loc scaderea taxelor vamale
interne si intra in vigoare ’’Conventia monetara europeana’’

5. Criza și consolidarea integrării europene (1961-1969, 10 evenimente)

a) Octombrie 1961 – OECE (Organiz. Europeana Pentru cooperare
economica) se tranforma in ’’ Organizatia europeana de cooperare si
dezvoltare.
b) 1963 – Franta si Germania incheie ’’Tratatul Elysee’’(tratat de prietenie)
au convenit ca se vor consulta in mod reciproc in probleme de politica
externa
c) 1963 – CEE incheie un tratat de asociere la Yaounde cu 17 state africane si
Madagascar
c) 1965 – Semnarea Tratatului de fuziune prin care a avut loc unificarea
oganelor principale ale celor 3 comunitati.=> PE, Comisia europeana,
Comitetul Ministerial, Curtea de Justitie
d) 1965 – Izbucneste cea mai profunda criza din istoria integrarii europene.
(Motiv: Franta refuza propunerile Comisiei de finantare a pietei agrare),
 aplica politica scaunului gol incercand impiedicarea trecerii la
sistemul votului majoritar
e) 1966 – Criza ’’Scaunului gol’’ ia sfarsit prin ’’Compromisul de la
Luxemburg’’:posibilitatea renuntarii la sistemul votului majoritar in cazul
in care, prin decizia ce se va lua, ar fi afectate interesele vitale ale unui
stat membru. Aceasta inseamna pastrarea de facto a votului prin
unanimitate.
f) 1968 – Se Incheie tratatul de asociere ’’Tratatul de la Arusha’’ ( cu
Tanzania, Uganda si Kenia)
g) 1969 – Are loc semnarea tratatului ’’Yaounde II’’
h) 1969 – Odata cu retragerea lui Charles De’Gaulle ia sfarsit politica
obstructionista a Frantei.
i) 1969 – Noul presedinte a initiat o intalnire la Haga, unde sefii de stat si de
guvern au cazut de acord privind primirea de noi membrii si realizarea
unei uniuni economice si monetare.

6. Avântul integrării europene (197o-1989, 10 evenimente)

a) 1970 – Incepe politica comuna de comert exterior.
b) 1975 – A fost semnata conventia Lome intre CEE si 46 de state din zona
Africa-Caraibe-Pacific, care a abrogat tratatele Yaounde si Arusha
c) 1975 – Se infiinteaza Comitetul pentru politica regionala si Fondul regional
european.
d) 1976 – CEE semneaza Tratatul de cooperare cu tarile Maghreb
e) rezolutie adoptate de Parlamentul european => denumire colectiva pentru cele
trei comunitati europene, se poate folosi denumirea de Comunitate europeana
f) Ianuarie 1979 – Sistemul ’’ Sarpelui Valutar’’ a fost schimbat de sistemul
monetar european care avea 3 elemente de baza : ECU , mecanismul de curs
valutar, fondul european de cooperare monetara
g) Iunie 1979 – Au avut loc primele alegeri generale si directe pentru desemnarea
membrilor parlamentului european.
h) 1986-1987 – semnarea’’Actul Unic European’’:revizuirea generala a dreptului
comunitar originar a extins cooperarea dintre statele membre oficial asupra
domeniului politic
i) 1987 – A fost lansat programul Erasmus pentru studenti.
j) 1989 – A fost infiintat ’’Tribunalul de prima instanta’’
k) Decembrie 1989 – A izbucnit revolutia anticeausista din Romania.
7. Înființare UE și extinderea sa spre est (199o-2oo9, 10 evenimente)
a) 1990 – A fost infiintata Banca europeana pentru reconstructie si
dezvoltare.
 b) 1990 – Incepe prima faza a Uniunii economice si monetare.
c) 1990 – Comisia a stabilit liniile directoare si scopurile tratatelor de
asociere care urmau sa fie incheiate.
d) 1990 – Romania a semnat un tratat de cooperare cu Comunitatea
Europeana
e) 1991 – desfiintarea CAER si pactul de la Varsovia
f) 1992 – Maastricht a fost semnat Tratatul privind infiintarea UE, intra in
vigoare tratatul privind Spatiul economic european
g) 1993- semnarea tratatului de la Maastricht privind UE cu cei 3 piloni ai ei
:Pilonul 1- supranational, Pilonul 2- politica de externe si securitate
comuna, Pilonul 3- justitie si afaceri interne
h) 1995-intra in vigoare tratatul de la Shengen
i) 1999 – A intrat in vigoare Tratatul de la Amsterdam
j) 2003 – Intra in vigoare tratatul de la Nisa
k) 2004 – semnarea Tratatului privind Constitutia UE
l) 2007- Semnarea Tratatului de la Lisabona
m) 2007 – Romania si Bulgaria adera la UE
8. Căutarea identității UE într-o lume globalizată (2oo9-2021, 10 evenimente)
a) 2010 – Consiliul European adopta o strategie pe 10 ani pentru o crestere
economica inteligenta
b) 2011- Au fost lansati primii 2 sateliti ’ Galileo’
c) 2012 – devine operationala asa-numita Initiativa cetateneasca europeana,
cetatenii au posibilitatea de a propune Comisiei sa elaboreze noi acte
legislative.
d) 2012 – UE primeste premiul Nobel pentru Pace
e) 2014 – Comisia a prezentat primul raport pe tema luptei impotriva
coruptiei din statele membre ale UE.
f) 2015 – Cca un milion de solicitanti de azil au ajuns in Europa
g) 2016 – Ministrii UE, aproba ratificarea de catre UE a Acordului ONU
privind schimbarile climatice.
h) 2016 – cetatenii Regatului Unit, voteaza pentru iesirea tarii din UE.
i) 2016 – S-a lansat oficial Agentia Europeana pentru politia de frontiera si
garda de coasta.
j) 2017 –Roma: S-a publicat ’’Cartea Alba’’ privind viitorul Europei cu cele
5 scenarii de inaintare
k) 2017-desfiintarea tarifelor de roaming

9. Condițiile/Criteriile de aderare la UE
 ⮚ Criteriul Geografic: stattul sa se situeze dpdv geografic pe continentul
european.
⮚ Criteriul Politic: Sa fie stat de drept; Sa aiba o ordine democratica; Sa
respecte drepturile omului; Sa fie respectate drepturile minoritatilor;
⮚ Criteriul Economic: Sa aiba economie de piata functionala; Sa aiba
capacitatea de a face fata fortelor de piata si presiunii concurentei din
comunitate;
⮚ Obligatii:
✔ Preluarea scopurilor uniunii politice economice si monetare.
✔ Preluarea acquis-ului comunitar (cititorii, mostenirea)
⮚ Administratia si justitia sa aiba capacitatea de a aplica creatia comunitara
⮚ Criteriul de la Madrid(pt Comunitati)
-comunitatile sa aiba capacitatea necesara pt primirea noilor state membre si pt
a evita scaderea nivelului calitatii integrearii europene
10.Structura și caracteristicile Tratatului de aderare a României la UE
● Partile Actului si Protocolului
● 1. Principii
● 2.Elemente privind ajustarea Constitutiei/ Tratatele de infiintare/modificare
● 3.Prevederi temporare
● 4.Prevederi legate de implementare
● 5. Adaptari institutionale
I. Tratatul de aderare
● 6 articole
● Partea a 2-a si a 3-a sunt Protocolul si Actul de aderare care au fiecare cate 5
parti: Principii, Elemente privind ajustarea Constitutiei, Prevederi temporare,
Prevederi legate de implementare si adaptari institutionale.
● dreptul primar unional(cu textul constitutiei in loc de continutul integral al
tratatelor de infiintare)
● prevede ca, in cazul in care constitutia ue intra in vigoare dupa aderare
Protocolul care face referire la prevederile constitutie va inlocui Actul
II. Protocolul privind conditiile si angajamentele referitoare la admitere
● face referire la prevederile Constitutiei UE
● In cazul in care Constitutia UE ar fi intrat in vigoare dupa derare Protocolul
avea sa inlocuiasca Actul(nu s-a intamplat nu a devenit niciodata aplicabil
Romaniei aplicandu-se astfel partea a 3-a si anume ’’Actul privind conditiile de
aderare si adaptare tratatelor pe care se intemeiaza UE’’
III. Actul privind conditiile de aderare si adaptarile tratatelor pe care se intemeiaza
UE
● cuprinde prevedierile Tratatelor de infiintare a CEE, EURATOM si UE
IV. Actul final
● Enumera elementele tratatului de aderare producatoare de consecinte juridice.
● Obliga partile semnatare ca pana la aderare sa desfasoare un schimb real de
informatii intre ele.

11. Ieșirea din UE (articolul 50 din TUE) și excluderea din UE

A.IESIREA- art.50 orice stat membru poate hotari in conformitate cu normele sale
constitutionale sa se retraga din Uniune

1.Statul membru trebuie să notifice Consiliului European intenția sa de a părăsi

Uniunea.
2.Consiliul European dispune orientari pt negociere
3.Parlamentul european isi da aprobarea
4. Acordul se incheie de catre Consiliu in numele Uniunii
B. Excluderea
● nu exista prevederi exprese in dr primar unional
● in cazul in care sanctiunile pentru nerespectarea obligatiilor impuse statelor
membre nu ar avea ca efect revizuirea comportamentului acestuia, exista
posibilitatea excluderii acestuia apeland la normele de DIP care se aplica in
calitate de “lex generalis” in acest caz

2.Președintele Consiliului European, va convoca o reuniune extraordinară a

Consiliului European.
3.Consiliul European va adopta prin consens un set de orientări privind retragerea din
Uniunea Europeană. Aceste orientări vor cuprinde principiile generale pe care UE le
va apăra pe parcursul negocierilor, pe baza interesului comun al Uniunii Europene și al
statelor sale membre.
După adoptarea orientărilor, Comisia va prezenta foarte rapid Consiliului o
recomandare de deschidere a negocierilor. Această recomandare va fi aprobată de
colegiul comisarilor la patru zile după reuniunea Consiliului European.
Consiliul va trebui apoi să autorizeze începerea negocierilor prin adoptarea unui set de
directive de negociere. Acestea trebuie să fie adoptate printr-o majoritate calificată
puternică
După adoptarea acestor directive, negociatorul Uniunii Europene, desemnat de
Consiliu, va fi mandatat să înceapă negocierile cu statul membru care se retrage.
Negocierile privind retragerea ordonată trebuie să fie finalizate în termen de doi ani de
la data la care este declanșată aplicarea articolului 50. În cazul în care nu se ajunge la
un acord în acest termen, tratatele încetează să se aplice statului membru care se
retrage.
Ce se întâmplă în cazul în care nu se ajunge la un acord?
Tratatele UE încetează pur și simplu să se aplice la doi ani după notificare.
● Excluderea din UE:
● Ideea introducerii unor asemenea prevederi a fost luată în considerare fără a
se concretiza însă în vreun fel.
● Dacă retragerea voluntară este hotărâtă de fiecare stat membru potrivit
propriilor sale proceduri constituționale (implicând cel mai probabil o
consultare prin referendum a populației), în cazul excluderii, aceasta apare
ca o sancțiune de natură să atingă în mod grav drepturile și libertățile
resortisanților (persoane fizice sau juridice) din statul membru exclus, care,
în mod injust, ar fi obligați să suporte consecințele eșecului autorităților
naționale de a-și îndeplini obligațiile asumate, eșec sancționat cu excluderea
din Uniunea Europeană.
12. Care este definitia dreptului UE si cum se diferentiaza de dreptul national si cel
international public ?
Dreptul unional =reprezinta un drept de sine statator de tip sui-generis
-totalitatea normelor juridice care formeaza o ramura de drept autonoma si supra
nationala
-normele au valabilitate unitara intre toate statele membre UE
-aceste norme au prioritate fata de normele nationale
-normele sunt majoritar de aplicare directa
IN sens larg- totalitatea normelor juridice care reglementeaza infiintarea si
functionarea organizatiilor internationale din Europa
IN sens restrans - ansamblul normelor juridice care reglementeaza
infiintarea si functionarea UE si EURATOM precum si relatiile dintre acestea
si statele membre cu celelalte subiecte de DIP
Dreptul european unional= ansamblul normelor juridice existente in EU de
drept national si de drept international
Dreptul european in sens restrans este dreptul unional
DEOSEBIRI DR> NATIONAL
-se aplica si relatiilor interstatale
-nu reglementeaza toate domeniile vietii sociale
DEOSEBIRI DR>INTERNATIONAL
-aplicabilitate directa, aplicandu-se inclusiv particularilor statelor
membre(care au calitatea exceptionala de subiecte de DIP)
-are un sistem coercitiv-executional mixt, international si national
-are un sistem jurisdictional permanent si cu competenta obligatorie
-normele unionale sunt de multe ori de aplicabilitate directa
 -normele sunt de regula de drept derivat(provin de la institutiile UE) si nu
conventionale(tratate)

13. Competența exclusivă a Uniunii Europene(articolul 3 din TFUE)

(1) Competența Uniunii este exclusivă în următoarele domenii:

a) uniunea vamală;
b) stabilirea normelor privind concurența necesare funcționării pieței interne;
c) politica monetară pentru statele membre a căror monedă este euro;
d) conservarea resurselor biologice ale mării în cadrul politicii comune privind
pescuitul;
e) politica comercială comună.

(2) Incheierea unui acord internațional în cazul în care această încheiere este
prevăzută de un act legislativ al Uniunii, ori este necesară pentru a permite Uniunii să
își exercite competența internă, sau în măsura în care aceasta ar putea aduce atingere
normelor comune sau ar putea modifica domeniul de aplicare a acestora.
(3) Imputernicirea
-doar ce rezulta din prevederile tratatelor
-UE NU are imputernicire de Kompetenz-> nu are posibilitatea de a crea de la sine
putere noi competente pt ea.
(4)Exceptia Regula
-competenta unionala -competenta statala

14. Competența partajată a Uniunii (articolul 4 din TFUE)

(1) Competența partajată = Uniunea isi imparte competentele cu statele membre
intr-un domeniu determinat- ambele pot legifera si adopta acte obligatorii dpdv juridic
in acest domeniu
<> Statele membre isi exercita competenta in masura in care UE nu a facut-o. De
asemenea o fac in cazul in care UE a hotarat sa inceteze sa o mai exercite in domeniul
respectiv
(2) Competențele partajate între Uniune și statele membre se aplică în următoarele
domenii principale:
a) piața internă;
b) politica socială, pentru aspectele definite în prezentul tratat;
c) coeziunea economică, socială și teritorială;
 d) agricultura și pescuitul, cu excepția conservării resurselor biologice ale mării;
e) mediul;
f) protecția consumatorului;
g) transporturile;
h) rețelele transeuropene;
i) energia;
j) spațiul de libertate, securitate și justiție;
k) obiectivele comune de securitate în materie de sănătate publică, pentru aspectele
definite în prezentul tratat.
15. Principiul împuternicirii implicite (articolul 352 TFUE)
Definitie=contine o competenta de rezerva pt acele situatii cand nu exista alt temei
juridic pentru adoptarea actelor normative unionale

● Denumirea principiului are la bază ideea că: obiectivul care trebuie

realizat şi competenţele existente, implică puterile sau competenţele necesare
realizării acelui obiectiv.
● Condiţii de aplicabilitate a principiului:
● competenţele Uniunii trebuie să fie inexistente sau insuficiente;
● trebuie să existe un obiectiv al Uniunii care trebuie atins;
● să fie luate măsuri adecvate şi proporţionale pentru realizarea obiectivului
comunitar încauză.
● Rolul principiului:Extinde posibilităţile de acţionare ale Uniunii, în situaţia în
care acţiunea UE este necesarăpentru realizarea obiectivelor tratatelor şi nu
există competenţe suficiente prevăzute pentruacestea
● Limitele aplicării principiului:
● aplicarea principiului nu poate duce la modificarea prevederilor tratatului, cu
eludarea procedurii prevazute in tratate pt modificarea prevederilor dreptului
primar
● temeiul juridic de rezerva nu implica componente nelimitate in favoarea UE
caci aceasta nu poate fi extinsa decat in masura realizarii scopurilor, obiectivelor
prevazute expres de tratatele de infiintare.
● Competenţele nu pot fi extinse în mod nelimitat, adică dincolo de dispoziţiile
tratatelor care definesc scopurile şi misiunile UE. Aplicarea principiului nu
poate duce la modificarea prevederilor tratatului, cu eludareaprocedurii
prevăzute în tratate pentru modificarea prevederilor dreptului primar.

16. Condițiile de aplicare ale principiului subsidiarității și controlul parlamentar al respectării

acestuia.
● Condiţii pentru aplicarea principiului:
 ● Să existe competenţe partajate;
● sa nu existe competenta exclusiva a UE
● obiectivul sa nu poata fi realizat de statele membre intr-o maniera satisfacatoare
● obiectivul datorita dimensiunilor sau efectelor actiunii proiecatet poate fi
realizat mai bine la nivel unional
● Controlul respectării principiului subsidiarităţii de catre parlamente:
● initiatorul de proiect legislativ unional transmite PE si parlamentelor nationale
proiectele de acte legislative in acelasi timp in care le transmite organului
legislativ unional(Consiliul, PE)
● in cazul in care avizele motivate reprezinta cel putin o treime din totalul
voturilor atribuite parlamentelor natioanel proiectul trebuie reexaminat
● in urma reexaminarii, initiatorul poate sa dispuna motivat mentinerea, modificarea
sau retragerea proiectului de lege supus reexaminarii
● orice parlament national poate adresa presedintelui PE un AVIZ MOTIVAT in care sa
se expuna motivele pt care se considera ca proiectul in cauza nu este conform cu
principiul subsidiaritatii

● Anterior intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona exista doar

posibilitatea controlului ulterior (ulterior adoptării actului normativ), control
care se efectuează de către Curtea de Justiţie Europeană (CJE), aceasta având
posibilitatea să anuleze un act normativ comunitar adoptat fără respectarea
principiului subsidiarităţii.
● După intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona respectarea
prinicipiului subsidiarităţii poate fi verificată chiar şi anterior adoptării actului
normativ comunitar, mai precis în etapa propunerii legislative şi în etapa
adoptării propunerii legislative decătre legislatorul unional.

17. Principiul primordialității dreptului UE în lumina hotărârii adoptate în cauza

Flaminio Costa/ENEL.(dreptul unional e superior dreptului intern si are
aplicabilitate directa)
Starea de fapt
- Avocatul Flamino era actionar al unei societati de energie electica
- statul italian a monopolizat comertul de energie electrica printr-o lege in care
desfiinta in care desfiinta toate societatile anterioare si o creea pe cea nationala
:ENEL
- avocatul a protestat prin neplata taxelor
- statul l-a dat in judecata pt a plati
- in aparare avocatul a invocat prevederile unionale care interziceau monopolurile
comerciale instituite prin lege interna
- instanta a formulat o actiune preliminara in farta Curtii de Justitie a UE
- Concluziile cauzei
- dreptul unional are o aplicare prioritara fata de normele interne
- aplicabilitatea directa a dr unional se explica
- Neachitarea facturilor de electricitate emise de ENEL de către avocatul Costa,
în semn de protest și invocarea incompatibilității dintre legea de naționalizare și
dreptul primar al UE (prevederile tratatului CEE privind regimul monopolurilor
naționale, ajutoare de stat etc.);
- Instanța națională competentă să judece procesul intentat de ENEL împotriva lui
Costa pentru plata datoriilor de cca. 1900 de lire italienești sesizează Curtea de
Justiție cu o acțiune preliminară având ca obiect stabilirea existenței efectului
direct al dispozițiilor tratatului;
Hotărâre/Comentariu
- Hotărârea pune bazele principiului rangului prioritar al dreptului UE față de cel
național;
- nicio măsură națională unilaterală nu poate beneficia de prioritate în aplicare
față de dreptul UE, aceasta nefiind opozabilă UE;
- dispozițiile tratatului sunt direct aplicabile și produc efect direct față de
particulari, aceștia având posibilitatea să invoce drepturile personale rezultate
din acele prevederi în fața instanțelor și autorităților naționale, pe care acestea
din urmă sunt obligate să le protejeze;
- tratatele unionale au creat o ordine de drept care s-a integrat în ordinea juridică
a statelor membre și care se impune jurisdicțiilor naționale, ca urmare a limitării
drepturilor suverane ale statelor, odată cu aderarea la structurile europene;
- obligativitatea reglementărilor unionale nu poate varia de la un stat membru la
altul, fără să fie pusă în pericol funcționarea UE și existența ei însăși;
- principiul lex posterior derogat priori nu își găsește aplicabilitatea în relația
dintre dreptul UE și cel național;

18. Principiul primordialității dreptului UE în lumina hotărârii adoptate în cauza

Internationale Handelsgesellschaft.
Starea de fapt
● Dreptul unional prevaleaza chiar si in fata Constitutiilor statelor
membre
-societatea IH a obtinut conform unei norme unionale cu conditia
platii unei cautiuni o licenta de export de 20 de mii de tone de malai
pana la o data certa
 -consecinta neexecutarii obligatiei integrale prevazute in licenta pana
la termen presupunea pierderea cautiunii si a dreptului de a exporta
cantitatea ramasa
-pana la termen societatea IH a exportat numai vreo 11 mii de tone
de malai
-oficiul pt cereale in baza normei unionale a declarat pierduta
cautiunea
-societatea IH a actionat in instanta sustinand ca norma unionala este
contrata Constitutiei RFG cu privire la garantarea dr fundamental
de a desfasura activitati economice si ca amenda ar fi o masura de
sanctionare pt care UE nu are competente
-Instanta a formulat o actiune preliminara in fata CJUE
Hotărâre/
- Curtea a confirmat validitatea prevederilor regulamentului contestat;
- -Dreptul unional prevaleaza chair si in fata Constitutiilor statelor membre
- -cu toate ca drepturile fundamentale prevazute in constitutiile statelor membre
sunt respectate de UE prin aceea ca fac parte din principiile generale ale dr UE
aceasta respectare se face doar in tandem cu structura si scopurile UE
- Cautiunea in cauza nu era o amenda , ci doar un mijloc de a asigura indeplinirea
obligatiilor prevazute in licenta, obligatie si cautiune pe care societate si le-a
asumat personal
19. Principiul primordialității dreptului UE în lumina hotărârii adoptate în cauza
Amministrazione delle Finanze dello Stato ”/ S.P.a. Simmenthal.
Starea de fapt
*Dr unional e superior si practicilor interne de declarare a
neconstitutionalitatii
-Societatea Simmenthal a importat un contingent de carne destinata
consumului in franta
-la vama italiei aceasta a fost supusa unui control veterinar care
presupunea si o taxa de 580 de mii de lire italiene conform unei norme
interne care reglementa acest control
-socierarea a solicitat in fata instante nationale restituirea sumei si
daune-interese motivand ca aceasta practica este contrara dr unional,
constituind o bariera in calea liberei circulatii a marfurilor interzisa de
tratate
-totodata societatea a asusitnut ca controlul veterinar reprezinta o masura
echivalenta unei restrictii cantitative la import interzisa de dr primar
unional care interzice taxele vamale si taxele cu efect echivalent acestora
 -administratia a sustinut ca nu va restitui pt ca normele unionale nu sunt
direct aplicabile
-instanta italiana a formulat o actiune preliminara mentionand ca normele
care prevad controlul si taxa sunt contrare UE si deci neconstitutionale
DAR ca pana cand Curtea Constitutionala nu va lua o decizie pt viitor in
aceasta privinta, reglementarile unionale nu sunt aplicabile
Hotărâre/Comentariu
Normele unionale au aplicabilitate directa (in marea majoritate) pentru toate
statele membre avand un caracter prioritar fata de normele nationale indiferent
de calitatea acestora
-Asadar, normele unionale se aplica cu prioritate chiar si practicii curtii
constitutionale de a declara o norma interna neconstitutionala
-se intelege astfel ca normele unionale se aplica cu prioritate fara ca curtea
constitutionala sa trebuiasca sa declare norma interna contrara in prima instanta
.Aceasta ar impiedica bunul mers al dr Comunitar
-Norma interna contrara se reactiveaza odata cu abrogarea normei unionale
normele unionale nu abroga de drept normele interne contrare ci doar ele
suspenda
-Statele beneficiaza de o rezerva de suveranitate in cazul in care din cauza
indeplinirii obligatiilor unionale ar fi puse in pericol interesele vitale ale
acestora

20. Principiul primordialității dreptului UE în lumina hotărârii adoptate în cauza

Factortame.
Starea de fapt
*Dreptul unional e prioritar si fata de dreptul procesual intern
-Societatea Factorfame si alte societati conduse de spanioli detinea si
exploata 95 de nave de pescuit
-in 1988 o lege britanica a impus conditii restrictive si discriminatorii de
inregistrare a navelor cu scopul de a inlatura participarea frauduloasa a
spaniei la cotele de pescuit britanice
-comisia formuleaza o actiune in constatarea incalcarii obligatiilor de catre
marea britanie
-societatea formuleaza o actiune in fata instante nationale in care invoca
nevalabilitatea reglementarilor nationale
-instanta de fond suspenda aplicarea legii din 1988 pana la formularea unei
actiuni preliminare
-secretarul de stat contesta competenta instantei de a suspenda aplicarea
legii
-instanta de recurs mentine caracterul intemeiat al producerii iminente de
prejudicii daca nu se iau norme provizorii de suspendare dar mentine si
lipsa de competenta a instantei de fond de a suspenda normele interne,
motivand cu o cutuma conform careia nu se poate dispune impotriba
Coroanei si guvernului
-Camera Lorzilor formuleaza o actiune preliminara in fata CJUE

Hotărâre/Comentariu
-dreptul unional are prioritate si in fata dr procesual intern
-daca o norma interna este de natura sa impiedice uniformizarea legilor
nationale cu reglementarile impuse de UE acea norma trebuie lasata de o parte
-norma interna este contrara dr unional prin aceea ca instituie limitări
discriminatorii pt inregistrarea navelor in registrul britanic.
-in cazul in care neaplicarea directa a normelor unionale cu acest caracter a
produs prejudicii justitiabililor UE, hotararea admite posibilitatea acordarii de
despagubiri cu urmatoarele conditii:
1.dispozitiile UE incalcate sa atribuie drepturi particularilor
2.incalcarea sa fie suficient de serioasa
21. Principiul primordialității dreptului UE în lumina hotărârilor adoptate în
cauzele Ciola și Kühne și Heitz.
. Cauza Ciola
*Dr unional are aplicabilitate directa si fata de actele administrative(fie ele
individuale) emise dupa aderarea unui stat mebru la UE, dar pe baza unei
legi care a fost adoptata anterior acesteia
Starea de fapt:
-Domnul Ciola a încheiat un contract de concesiune a unui spatiu de langa lac
care avea 200 de locuri de ancorare pt barci
-printr-o decizie administrativa adoptata inainte de aderarea Austriei la UE s-a
prevazut posibilitatea inchirierii numai a 60 de locuri din 200 pt cetatenii straini
-dl ciola este amendat dupa intrarea Austriei in UE la plata a 75 de mii de silingi
austrieci pt ca nu a respectat limita maxima
-dl ciola cere anularea amenzii pe motiv ca decizia este contrara dreptului
unional

Hotărâre/Comentariu
- dr unional are aplicabilitate directa si fata de actele administrative (fie ele
individuale)emise dupa aderarea unui stat membru la UE, dar pe baza unei legi
care a fost adoptata anterior acesteia
- prin urmare normele interne contrare adoptate inainte de aderare trebuie lasate
la o parte in fata normelor unionale
- norma administrativa prin care se impunea restrictia era una discriminatorie pe
baza de nationalitate si era o piedica in desfasurarea libera a activitatilor
profesionale(deci contrara prevederilor UE)
-
- Cauza Kühne și Heitz
Starea de fapt
*Organul administrativ sesizat trebuie sa reexamineze o decizie
administrativa definitiva pt a tine cont de jurisprudenta ulterioara a CJUE
-Societatea olandeza K&H a exportat carne de pasare catre state terte
-marfa a fost clasificata conform nomenclatorului vamal drept “pulpe si
bucati de pulpe de alte pasari”, motiv pt care societatea a primit o reducere
a tarifului de export de catre Consiliul de produse
-dupa anumite verificari, Consiliul de produse a recalificat categoria de
produse constatand ca cele ale societatii nu se incadreaza intocmai
-Actiunea a fost respinsa
-dupa respingerea constestatiei , CJUE intr-o alta cauza a interpretat
dispozitiile nomenclatorului vamal intr-o maniera care ar fi favorizat
anterior societatea H&K
-In urma acesteia societatea a solicitat instante nationale plata sumelor de
care ar fi beneficiat daca i s-ar fi acordat reducerea tarifului de export
conform hotararii ulterioare a CJUE in care a interpretat dispozitiile
nomenclatorului vamal
-instanta sesizata a formulat o actiune preliminara in fata cjue intreband
daca trebuie sa reverifice o decizie definitiva in sensul de a o pune in acord
cu o hotarare ulterioara a CJUE

Hotărâre/Comentariu
-Organul administrativ sesizat trebuie sa reexamineze o decizie administrativa
definitiva pt a tine cont de jurisprudenta ulterioara CJUE, in cazul in care:
1.organul admin dispune de competenta de a reveni asupra deciziei definitive
2. decizia a devenit definitiva ca urmare a pronuntarii unei hotarari irevocabile
de catre o instanta care nu permite recurs
 3.hotararea respectivei instante este contrara sensului pe care l-a dat ulterior
CJUE asupra notiunii, hotararea aceasta fiind dispusa in lipsa formularii unei
actiuni preliminarii in fata CJUE
4.partea interesata in speta societatea K&H s-a adresat organului admin imediat
dupa ce a luat la cunostinta jurisprudenta noua.
22. Principiul primordialității dreptului UE în lumina hotărârilor adoptate în
cauzele Lucchini și Filipiak.
Starea de fapt
*Dreptul comunitar se opune aplicarii unor dispozitii nationale fie ele
devenite irevocabile printr-o actiune definitiva (irevocabila)
-Societatea Lucchini a cerunt un ajutor de stat in vederea ameliorarii
protectiei mediului
-statul italian a cerut un aviz Comisiei intreband despre compatibilitatea
acestui ajutor
-in lipsa unui raspuns din partea Comisiei statul italian a acordat societatii
Lucchini un ajutor provizoriu partial
-societatea a actionat in instanta pt acordarea intregului ajutor de stat
-ulterior,Comisia a emis un aviz negativ prin care constata
incompatibilitatea ajutorului cu cerințele societatii
-in ciuda acestui fapt instanta nationala a obligat autoritatile nationale la
plata cuantumului total al ajutorului
-impotriva acestei hotarari autoritatile au facut apel
-Curtea de apel a dat castig de cauza societatii si a devenit definitiva si
irevocabila nefiind atacata in termen
-societatea a obtinut executarea hotararii si plata integrala a ajutorului
-comisia a emis un aviz in care obliga statul italian sa recupereze banii
-autoritatile au emis un decret de rambursare a ajutorului
-decretul a fost atacat de societate , fiind admis in favoarea acesteia
-avocatul general al italiei a contestat aceasra solutie a tribunalului in fata
consiliului de stat invocand aplicarea prioritara a dr unional fata de dr
national
-Instanta formuleaza o actiune preliminara in fata CJUE intreband daca
principiul autoritatii de lucru judecat prevazut de codul civil italian poate
sau nu sa se opuna garantarii aplicarii principiului aplicarii prioritare a dr
UE fata de cel national
Hotărâre/Comentariu
- dreptul UE se va aplica cu prioritate faţă de reglementările naţionale care
consacră principiul autorităţii de lucru judecat;
- dreptul comunitar se pone aplicarii unor dispozitii nationale fie ele devenite
irevocabile printr-o actiune definitiva
- instantele nationale nu se pot pronunta in locul Comisiei in ceea ce priveste
admisibilitatea acordarii unui ajutor de stat
- dispozitiile nationale care consacra autoritatea de lucru judecat nu isi poate gasi
aplicabilitatea pt a justifica mentinerea unei hotarari nationale contrare dr
unional
- -conform principiului cooperarii loiale a statelor membre fata de UE instanta
nationala anterior adoptarii hotararii sale avea obligatia verificarii indeplinirii
obligatiilor prevazute sub legislatia unionala de catre autoritatile nationale
23. Receptarea principiului primordialității dreptului UE în sistemul juridic
românesc.
art 148 al2. Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale
UE precum si celelate reglementari comunitare cu caracter obligatoriu au
prioritate fata de dispozitiile din legile interne cu respectarea prevederilor act de
aderare
24. Principiul protecției drepturilor fundamentale ale omului.
Dr fundamentale:
1.interzicerea discriminarii
2.dr la viata privata si familie
3.dr la secretul medical
4.dr la integritate fizica
5.libertate religioasa
6.libertatea opiniei
7.dr la proprietate
8.libertatea de circulatie
TRATATUL DE LA LISABONA : Drepturile fundamentale asa cum sunt
garantate prin CEDO si astfel cum rezulta din traditiile comune ale statelor
membre constituie principii generale ale dreptului uniunii.
Uniunea adera la CEDO
Uniunea recunoaste drepturile, libertatile si principiile prevazute in Carta dr
fundamentale a UNiunii europene din 7 dec 200o astfel cum a fost adoptata la
12 dec2007 la Strasbourg care are ACEEASI VALOARE JURIDICA CU CEA
A TRATATELOR
Constitutia Romaniei in al. 2 art. 148 consacra in mod expres
primordialitatea dr comunitar fata de cel national, prevazand urmatoarele: „Ca
urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale UE, precum si celelalte
reglementari comunitatre cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de
dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prvederilor act de aderare”
 Singura oblicatie care revine instantelor judecatoresti si parchetelor
din Romania este aceea de a cunoaste si de a aplica direct si prioritar legislatia
comunitara, in cazurile in care exista conflict de reglementare

25. Izvoarele de drept primar (enumerare 10 exemple)

1.1952-2002 Tratat privind infiintarea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului
2.Tratatul privind infiintarea CEE si EURATOM
3. 1965-Tratatul de fuziune
4.1986- Actul Unic European
5.1993-Tratatul UE Maastricht
6.1997-Tratatul de la Amsterdam
7.2003- Tratatul de la Nisa
8.2007-Tratatul de la Lisabona
9.Statutul Curtii de Justitie a Uniunii Europene
10.Tratatul privind infiintarea CEE

26. Principalele modificări introduse prin Actul Unic European (7 noutăți)

*primul tratat care a adus o revizuire generala a dreptului comunitar originar si a
extins cooperarea dintre statele membre oficial asupra domeniului politic
a. se fixeaza ca obiectiv pt CE realizarea unei piete interne pana in 1992
b. crearea fundamentului conventional pt Cooperarea Politica Europeana
c. consacrarea juridica a Consiliului European
d. introducerea procedurii legislative a cooperarii intre Parlament si Consiliu
e. crearea unor perspective pt infiintarea unui Tribunal de Prima Instanta
f. Parlamentul a dobandit drept de codecizie la aprobarea aderarilor si
asocierilor cu state terte
g. Reglementarea adoptarii unor decizii in Consiliul Ministerial cu majoritate
calificata
27. Principalele modificări introduse prin Tratatul de la Maastricht (10 noutăți)
a. Introducerea princip subsidiaritatii
b. Reglementarea unei cetatenii unionale
c. Realizarea unei uniuni economice si monetare
d. Promovarea cooperarii internationale
e. Mentinerea pacii si intarirea securitatii internationale
f. Intarirea securitatii statelor membre
g. Infiintarea Comitetului Regiunilor
h. Introducerea procedurii legislative a codeciziei
i. Inlocuirea sintagmei CEE cu CE
j. infiintarea bancii centrale europene
k. Acordarea de competente in domeniul culturii, sanatatii, protectiei
consumatorilor,retelelor transeuropene, industriei
l. introducerea institutiei Ombudusmanului European
m. Structurarea functionarii pe 3 piloni :1-pilonul supranational
n. 2.pilonul cooperarii in justitie si afaceri interne
o. 3. pilonul politica externa si securitate comuna
28. Principalele modificări introduse prin Tratatul de la Amsterdam (10 noutăți)
-trasparenta:liberalizarea accesului cetatenilor la documenteke si bancile de date
ale Parlamentului European, Conisliului si Comisiei
- dreptul cetatenilor la folosirea limbilor oficiale ale tratatelor
-simplificarea procedurilor de codecizie
-construirea treptata a unui spatiu al libertatii dreptatii si securitatii
-presedintia consiliului se va bucura de sprijinul Secretarului general care va
indeplini rolul Inaltului Reprezentant pentru domeniul PESC ?
-scaderea numarului procedurilor de legiferare
-statele membre au rezervat un drept de veto pe motive importante care privesc
politica lor națională
-abtinerea constructiva: abtinerea nu inseamna vot impotrivă statele membre
care s -au abtinut de la vot nu pot fi obligate la executarea hotararilor, insa le
este interzis sa impiedice executarea acestora de catre statele membre care au
votat
-dobandirea unei personalitati juridice specializate care se rezuma la
posibilitatea de a incheia conventii cu tertii
-aplicarea principiului subsidiaritatii
-dreptul cetatenilor la folosirea limbilor oficiale ale tratatelor
29. Principalele modificări introduse prin Tratatul de la Nisa (10 noutăți)
a. Conform noului art.17, politica externa si de securitate comuna cuprinde
toate problemele referitoare la securitatea Uniunii
b. Declansarea unei cooperari intensificate
c. Prin cooperarea politieneasca si judiciara in materia penala are loc intarirea
pozitiei Eurojust
d. Fiecare organ comunitar a fost reformat.
e. Consiliul Uniunii Europene – statele mari au obtinut insa mentinerea
unanimitatii de voturi in anumite domenii, cum ar fi politica de vize si
imigrare
f. Parlamentul European – s-a incercat demolarea ,,deficitului democratic”; s-a
incercat reimpartirea locurilor de parlamentari
g. Comisia Europeana – din momentul in care nr de membrii va depasi 27,
consiliul, cu unanimitate va stabili nr membrilor Comisiei
 h. Curtea de Justitie Europeana si Tribunalul de Prima Instanta – in domeniul
art. 220 TCEE: „curtea asigura respectarea dr in interpretarea si aplicarea
prezentului tratat”
i. Caile de atac impotriva hotararilor adoptate de Camerele de Judecata vor fi
judecate de Tribunalul de Prima Instanta
j. S-a modificat nr de membri si reprezentanti din fiecare tara

30. Principalele modificări introduse prin Tratatul de la Lisabona (10 noutăți)

-Uniunea se întemeiază pe Tratatul privind Uniunea Europeană şi pe Tratatul privind
funcţionarea Uniunii Europene. Aceste două tratate au aceeaşi valoare juridică.
-Orice stat membru poate hotărî, în conformitate cu normele sale constituţionale, să
se retragă din Uniune (art. 49 A din TUE).
uniunea se intemeieaza pe Tratatul privind UE si Tratatul privind functionarea UE
aceste 2 tratate au aceeasi valoare juridica
- a preluat aproape integral masurile de reforma prevazute in proiectul
Constitutiei Europene
- -clauza de solidaritate in cazul atacurilor teroriste; in cazul in care un stat
membru face obiectul unui atac terorist ori al unei catastrofe naturale sau
provocate de om
- -procedura legislativa a codeciziei va fi regula
- -UE va avea un catalog clar privind impartirea competentelor intre state si UE
- UE adera la CEDO
- Carta UE se va aplica statelor membre cu cateva exceptii
- Noile institutii ale UE : Consiliul European, Consiliul UE, Comisia, PE, Curtea
de Justitie a UE , Curtea de Conturi, Banca Centrala Europeana
- introducerea principiului democratiei si transparentei
31. Obiectivele Uniunii după Lisabona (articolul 3 din TUE)
-respectarea stricta si dezvoltarea dreptului international inclusiv respectarea
principiilor cartei onu
-coeziunea economica sociala si teritoriala precum si solidaritatea intre statele membre
-spatiu de libertate fara frontiere interne : asigurarea liberei circulatii a persoanelor
-promovarea pacii, valorilor sale, bunastarii popoarelor
-protejarea si dezvoltarea patrimoniului cultural european
-o piata interna pe o economie sociala de piata cu grad ridicat de competivitate
-instituirea unei uniuni economice si monetare a carei moneda este euro
32. Care este diferența dintre uniunea vamală, piața comună, piața unică, uniunea
economică și monetară?
Uniunea vamala :
-introducerea unor taxe vamale externe comune
 -liberalizarea comertului exterior in cadrul UE
-introducerea unei politici de comert exterior comune fata de state terte

Piata comuna:
-libera circulatie a marfurilor si serviciilor
-libera circulatie a factorilor de productie, adica a fortei de munca si a capitalurilor

Piata única= liberalizarea totala, eliminarea tuturor barierelor si a celor nevamale peste
eliminarea taxelor vamale si restriciilor cantitative

Uniunea económica si monetara:

-integrarea politicilor economice
-contopirea tuturor politicilor economice nationale la nivel comunitar prin
introducerea monedei unice

33. Caracteristicile regulamentului

1. instrument de integrare
2.Are caracter general; contine prescriptii generale si impersonale
3. Are forta obligatorie; este obligatoriu in toate eleméntele sale, in privinta tuturor
state membre ale UE.
4.Are aplicabilitate directa (efecte directe)- fara interpunerea puterii normative
nationale; este apta sa confere drepturi si sa impuna obligatii statelor membre,
organelor sale si particularilor
5. destinat statelor si particularilor
6.Are putere normative completa
34. Caracteristicile directivei- NU ARE EFECT DIRECT ORIZONTAL
-ARE EFECT ADMINISTRATIV
Exceptia aplicabilitatii directe:
1.statul nu a respectat termenul de preluare sau a implementat in mod gresit
2.continutul directivei este suficient de exact si neconditionat pt a putea crea drepturi
pt particulari
3.directiva in cauza creeaza avantaje pt cetateanul unional
4.poate fi invocata de un particular fata de stat, adica in relatiile cu organele de stat
Caracteristicile directivei:
1.instrument de armonizare
2.caracter obligatoriu in ce priveste scopul nu si mijloacele
3.caracter general
4.destinatia unui stat sau mai multor state membre
5.caracter normativ INCOMPLET
6.indirect aplicabile(trebuie preluate in termen in dreptul intern, altminteri isi produc
efectele direct mijlocite -> atunci cand nu sunt preluate in termen sau sunt preluate si
erau capabile sa ofere drepturi particularilor
7. au efect ascendent de jos in sus de la particulari impotriva statelor care nu le au
preluat corect
Conditii pt acordarea de despagubiri in cazul daunelor pt nepreluarea corecta/ in
termen a directivei
1.scopul directivei trebuie sa fie acordarea de drepturi indivizilor
2.incalcarea sa fie suficient de grava
3. continutul acestor drepturi trebuie sa poata fi definit pe baza directivei
4. intre prejudiciul cauzat si obligatia de preluare a directivei de catre stat trebuie sa
existe un raport de cauzalitate
35. Caracteristicile deciziei
-Are caracter individual (se adreseaza unor destinatari individualizati)
-Are caracter obligatoriu
-Are caracter normativ complet
-Are efect direct: creeaza drepturi in beneficiul particularilor
-Este destinata statelor si particularilor
-intra in vigoare la 20 de zile de la publicarea in Jurnalul oficial al UE sau prin
comunicarea catre destinatari
36. Principiul aplicabilității directe în lumina hotărârilor adoptate în cauzele Van Gend
en Loos, Alfons Lütticke
— VAN GEND EN LOOS
Starea de fapt
-O societate Olandeza a importat o substanta chimica din Germania
-Conform tratetelor de infiintare a Comunitatilor Europene, erau interzise
adoptarea unor taxe de import/export de catre statele membre, sau de taxe cu
efect echivalent
-Societatea a fost supusa platii unor taxe la vama Olandei pentru produsul
importat
-Societatea cere restituirea taxei vamale contestand legalitatea ei
-Instanta a formulat o actiune preliminara in fata CJUE intreband daca art.
Mentionat din dreptul primar al CE poate sa produca efecte directe pentru
justitiabili si 2) daca taxa in cauza poate fi considerata contrara tratatelor CE
(Concluziile cauzei)
-Obiectivul CE fiind de a institui o piata comuna, (libera circulatie a marfurilor si
serviciilor), functionarea acesteia ii priveste si pe justitiabilii din Comunitate, nu
doar statele membre
-Subiectele dreptului unional sunt nu doar statele membre ci si cetatenii unionali
-Textul art. 12 contine o interdictie clara si neconditionata, asadar este perfect
adaptata pentru a produce efecte directe
-Dreptul comunitar nu creeaza doar obligatii ci si drepturi in favoarea
particularilor
A NU SE CONFUNDA APLICABILITATEA DIRECTA CU EFECTUL
DIRECT!
Conditiile aplicarii directe:
-Drepturile rezulta clar din prevederile tratatelor
-Sunt neconditionate
-Au un continut negativ
-Nu necesita interventii suplimentare din partea legislatorului national pentru a
putea fi aplicate (sunt direct aplicabile)

2. Lutticke
Starea de fapt
-Societatea Luttike a importat din Luxemburg lapte praf in Germania
-Biroul vamal a solicitat plata unei sume de bani cu titlu de drepturi vamale plus
o alta suma de bani cu titlu de taxa compensatorie perceputa in locul taxei pe
cifra de afaceri
-Societatea a contestat taxa pe cifra de afaceri, sustinand ca aceasta excludea
laptele praf integral indigen, ori taxarea unui produs similar din strainatate ar fi
o practica discrimnatorie
-Biroul vamal a respins contestatia
-Societatea a formulat recurs
-Instanta de recurs a formulat o actiune preliminara, suspenzand actiunea de
fond si intreband asupra stabilirii efectului direct al prevederilor dreptului
primar
Concluziile cauzei :
-Art. Mentionat din dreptul primar prevede ca statele membre nu trebuie sa
aplice produselor altor state membre impozite interne mai mari decat cele care se
aplica produselor nationale similare
-Al treilea paragraf din art. Mentionat ofera statelor membre o perioada de
gratie pana la data de 1 ianuarie 1961 pentru a elimina sau corecta dispozitiile
existente la intrarea in vigoare a prezentului tratat care contravin normelor de
mai sus
-Dupa expirarea perioadei de gratie, norma generala produce efecte fara rezerve
-Desemnarea statelor membre ca subiecte ale obligatiei DE A FACE (de data
aceasta) nu implica si faptul ca particularii nu pot fi beneficiarii acestei obligatii
=> Consacrarea efectului direct din tratatele de infiintare care contin obligatii
pozitive de a face totodata cu respectarea conditiilor anterioare (din cauza Van
Gend en Loos)

37. Efectul direct al legislației primare a UE în lumina hotărârii adoptate în cauza

Walrave și Koch/Association Cycliste
Cauza Walrave
Starea de fapt
-Walrave si Koch erau antrenori ciclisti de performanta
-Ei au intentat in fata instantei o actiune in anularea unui regulament al Uniunii
Cicliste Internationale care impunea ca echipa de antrenori/concurenti sa fie
compusa din persoane de aceeasi nationalitate
-Cei doi antrenori au sustinut contradictia regulamentului cu normele unionale
primare care impuneau nediscriminarea pe baza de nationalitate a raporturilor
economice dintre statele membre
-Instanta a formulat o actiune preliminara in fata CJUE intreband asupra
efectului direct orizontal al dreptului primar unional precum si asupra
compatibilitatii normei mentionate cu situatia in cauza : se poate ea referi la
activitati sportive bazate pe competitii internationale?
Concluziile cauzei
-Dreptul primar unional este apt sa produca efecte directe chiar si intre
particulari
-Obligatia de nediscriminare nu se aplica decat raporturilor economice, nu si
activitatilor (pur) sportive
-Totusi, daca aceste activitati sportive presupun prestatii materiale sau pecuniare,
se aplica obligatia nediscriminarii

38. Efectul direct vertical ascendent al directivelor în lumina hotărârii adoptate în

cauzele reunite C-6 și C-9/1990, Andrea Francovich și alții/Republica Italia.
Starea de fapt:
-In anul 1980, Consiliul de Ministrii a adoptat o Directiva prin care se prevedea
infiintarea la nivel national a unor fonduri de garantare a salariilor angajatilor acelor
firme care au intrat in faliment (pe ultimile luni)
-Stetele membre erau obligate sa preia in dr. Intern directiva pana la data de 23
Octombrie 1983
-Andreea Francovici si altii nu au primit salariile pe ultimile luni dinaintea falimentarii
societatilor in care lucrau
-Ei au formulat actiune in fata instantelor nationale pretinzand si despagubiri pentru
imposibilitatea obtinerii sumelor in cauza
 -Instantele nationale au formulat actiune preliminare in fata CJUE
Hotarare/comentariu:
-Un stat membru este obligat sa repare prejudiciile care decurg pentru persoanele
de drept privat din netranspunerea directivei CEE
-Directiva nu poate fi invocata in privinta drepturilor conferite de ea de catre
particulari impotriva statului in fata instantelor nationale, in absenta adoptarii
masurilor de punere in aplicare in termenele stabilite
-Dispozitiile neconditionate si suficient de precise pot fi invocate, in absenta unor
masuri de punere in aplicare adoptate in termenul stabilit, impotriva oricarei
dispozitii de drept intern neconforme cu directiva in cauza sau in cazul in care
sunt de natura sa defineasca drepturi pe care persoanele de drept privat le pot
invoca impotriva statului
-Pentru a stabili daca directiva indeplineste aceste din urma conditii, trebuie luat
in considerare trei elemente: 1) stabilirea beneficiarilor garantiei prevazute de
dispozitii, 2) continutul acestor garantii si 3) identitatea debitorului garantiei
-Se pune problema daca statul poate fi considerat debitor al garantiei, pe motiv ca
nu a adoptat in termenul stabilit, masurile de punere in aplicare necesare
-Directiva este clara si neconditionata si indeplineste celelalte doua conditii
sus-amintite, insa in ce priveste al 3-lea element, Directiva nu precizeaza
identitatea debitorului garantiei, si , pe de alta parte, statul nu poate fi considerat
debitor numai pe motiv ca nu a adoptat la termen masurile de transpunere
-Eficacitatea deplina a Directivelor impune dreptul de a obtine reparatii pentru
nepreluarea lor corespunzatoare, atunci cand sunt indeplinite 3 conditii: 1)
rezultatul prevazut de directiva sa contina atribuirea de drepturi in favoarea
persoanelor de drept privat, 2) sa poata fi identificat continutul acestor drepturi pe
baza dispozitiilor directivei si 3) existenta de cauzalitate intre incalcarea obligatei
care ii imcumba statului si prejudiciul suferit de persoanele vatamate.
39. Negarea efectului direct vertical descendent al directivelor
-de la obligatia de transpunere a directivei, statul nu se poate eschiva nici prin
invocarea legislatiei proprii, nici prin invocarea faptului ca nici alte state membre nu
au preluat directiva la termen
-un stat membru nu va putea invoca prevederile unei directive impotriva unei
persoane, concept denumit efect direct vertical invers al directivelor
-
40. Problema efectului direct orizontal al directivelor
-posibilitatea invocarii unei directive nepreluate la termen intr-un litigiu intre particulari -prin
cauza FACINI DORI, CJE se pronunta cu privire la efectul orizontal astfel: cetateanul
comunitar care sufera un prejudiciu , nu poate invoca intr-un proces civil continutul
directivei, fata de partea adversa -cetateanul are dreptul la despagubiri fata de stat -acest efect
functioneaza, insa fara probleme la nivelul dreptului primar unional

41. Efectul mijlocit al directivelor

1)Statul nu a respectat termenul de preluare sau a implementat in mod gresit directiva
2)Continutul directivei este suficient de exact si neconditionat pentru a putea crea
drepturi pentru particulari
3)Directiva in cauza creeaza avantaje pentru cetateanul unional
4)Poate fi invocata de un particular fata de stat, adica in relatiile cu organele de stat.

42. Izvoarele de drept unional nescris

a. Cutuma
b. Principiile generale de drept-extrase din normele juridice ale statelor membre,
dar nu sunt preluate din dreptul national in mod direct.-Ne referim la acele
principii care sunt comune tuturor si care corespund structurii si scopurilor
unionale, deci sunt comptabilie cu dreptul unional
c. Jurisprudenta- hotararile de interpretare a normelor juridice unionale

43. Izvoarele de drept unional complementar

-Tratatele internationale incheiate de UE cu state terte, cu alte O.I.
-Acordurile incheiate de statele membre cu state terte anterior creeari comunitatilor
sau anterior aderarii la acestea
*in masura in care aceste conventii nu sunt compatibile cu tratatele, statul sau statele
membre in cauza recurg la toate mijloacele corespunzatoare pentru a elimina
incompatibilitatile constatate.
*Curtea a stabilit ca organele comunitare vor trebui sa permita unui stat membru sa
isi respecte obligatiile ce decurg dintr-un tratat international incheiat anterior aderarii
la CE, totusi CE nu va fi legata fata de statul tert aflat in cauza.
-Acordurile complementare tratatelor de infiintare

44. Cetățenia unională (definiție, statut)

Este o cetatenie dedusa din cetatenia nationala a statelor membre, care apare ca un
catalog de drepturi pt cetatenii statelor membre.
Drepturi:
● Dr la libera circulatie si sedere
● Dr la vot in alegerile locale
● Dr la vot in alegerile pt Parlamentul European
 ● Dr la protectie diplomatica si consulara
● Dr la petiționare
● Dr la informare

45. Componența Consiliului European și a COREPER-Comitetul reprezentantilor

permanenti
Consiliu European:
- sefii de stat/guvern ai statelor membre
-presedintele Consiliului european
- presedintele Comisiei UE- participa si Inaltul reprezentant
Consiliului european
-In cadrul Consiliului UE functioneaza un Comitet compus din reprezentantii
permanenti ai statelor membre (functionari inalti cu rang de ambasador si adjunctii
acestora)
COREPER: misiune-asigurarea continuitatii functionarii
Componenta/misiune
-ambasadorii: probleme politice importante
-adjunctii ambasadorilor : probleme tehnice
46. Competența și luarea deciziilor în Consiliul European
CE atributii :
1.ofera Uniunii impulsurile necesare dezvoltarii acesteia si ii defineste orientarile si
prioritatile politice generale, fara a exercita functii legislative
2.conduce derularea proceselor de revizuire privind tratatele de infiintare si
functionare ale UE
3.numeste Inaltul Reprezentant al UE pt afaceri externe si politica de securitate
4.defineste orientarile strategice ale planificării legislative si operaționale în cadrul
spatiului de liberate, securiate si justitie
Luarea deciziilor:
1.se intruneste de cel putin 2 ori pe semestru, la convocarea presedintelui sau
2.adopta de cele mai multe ori decizii
3. inainte de a incepe lucrarile, asculta un discurs tinut de presedintele
Parlamentului European
4.se hotaraste cu majoritate simpla in chestiuni de procedura; cand se voteaza cu
maj caliifcata, se aplica regulile din cadrul Comisiei
47. Componența Consiliului Uniunii Europene
Este format din cate un reprezentant la nivel ministerial al fiecarui stat membru,
abilitat sa aranjeze guvernul acelui stat.
1. Consiliul General
consiliul reunit la nivelul ministrilor de externe
2. Consiliile speciale (sunt 9)
reunirea ministrilor de resort pe diferite domenii.

48. ​Înaltul reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

- Este numit de Consiliul European care hotaraste cu majoritate calificata, cu
acordul presedintelui Comisiei
- 1.conduce PESC a Uniunii
- 2. contribuie prin propuneri la elaborarea PESC
- 3. aduce Politica externă și de securitate comunăPESC la indeplinire in
calitate de imputernicit al Consiliului
- 4.prezideaza Consiliul Afaceri Externe
- 5. este unul dintre vicepresedintii Comisiei, asigurand coerenta actiunii
externe a Uniunii

49. Atribuțiile Consiliului Uniunii Europene

a. Este principalul organ legislativ al UE, adoptand acte normative de dr unional
secundar
b. Organ legislativ exclusiv in domeniul PESC
c. Are posibilitatea de a solicita Comisiei sa initieze anumite acte normative
d. Asigura coordonarea politicilor economice generale a statelor membre
e. Are atributii de control-actiuni in anulare, in constatarea abtinerii nejustificate
f. Numeste membrii Comitetului Economic si Social
g. Are functie de executie
h. competenta de a aproba aderarea de noi state
i. incheie in numele UE conventii, tratate internationale
j. elaboreaza proiectul de buget si il adopta impreuna cu PE

50. Luarea deciziilor în Consiliul Uniunii Europene

Reguli de votare
1.regula unanimitatii – abtinerile membrilor prezenti nu impiedica adoptarea actului
normativ
2.regula majoritatii simple – 50%+1
3. regula generala este regula majoritatii calificate :
-55% din membrii consiliului, cu cel putin 15 dintre acestia si reprezentand cel putin
65% din populatia Uniunii
4. minoritatea de blocare : cel putin 4 membrii care impreuna au >35% din populatia
Uniunii
Luarea deciziilor - Cvorum
-majoritatea membrilor Consiliului
-la majoritate calificata trebuie cvorum de >65% din populatie
Luarea deciziilor - Sesiuni (2)
1) Deliberarile privind actele lelgislative
2) Activitati fara caracter legislati
Luarea deciziilor - intrunire (3)
-Se intruneste la convocarea presedintelui sau, din initiativa acestuia, a unuia dintre
membrii sai sau a Comisiei
-Este invitat un reprezentant al Comisiei
-Membrii Consiliului si reprezentantul Comisiei vor fi ajutati de cate maxim 6
functionari

51. Numirea comisarilor (art.17 din TUE)

Din cine este compusa Comisia? (3)

Compusa din:
-cate un resortisant al fiecarui stat membru
-presedintele si
-Inaltul Reprezentant
(in total 28 comisari)
Proces de alegere
1. PE alege un presedinte la propunerea Consiliului European
2. Consiliul, de comun acord cu presedintele ales, adopta lista celorlalte personalitati
pe care le propune pentru a fi numiti membri ai Comisiei (pe baza sugestiilor facute de
statele membre)
3. presedintele, IR si ceilalti membrii ai Comisiei sunt supusi, in calitate de organ
colegial, unui vot de aprobare al PE
4. Consiliul numeste Comisia pe baza aprobarii PE

Pe ce baza sunt alesi Comisarii?

Sunt alesi pe baza
-competentei lor generale si
-a angajamentului lor fata de ideea europeana,
-dintre personalitatile care prezinta toate garantiile de independenta

52. Atribuțiile comisarilor și modul încetării mandatului lor

Atributii:
 a. Sa isi exercite functiile in deplina independenta, in interesul general
al Uniunii
b. Sa nu solicite si sa nu accepte instructiuni de la vreun guvern
c. Sa nu desfasoare pe durata exercitarii functiei nicio alta activitate
profesionala remunerata sau nerumerata
d. sa depuna juramantul de serviciu in fata CJUE
e. sa se abtina de la orice act incompatibil cu indatoririle lor

Modul incetarii mandatului:

a. incetarea functiei intervine la expirarea mandatului, prin demisie
colectiva sau individuala
b. prin deces
c. prin destituire de catre CJUE
d. prin acordarea unui vot de neincredere de catre Parlamentul European
53. Atribuțiile Comisiei
a. detine monopol de initiativa legislativa in cazul actelor
legislative.Acest monopol ii permite sa modifice/sa retraga
anumite proiecte de acte normative
b. are competente legislative prin delegare – un act legislativ poate
delega Comisiei competenta de a adopta acte fara caracter
legislativ si cu domeniu de aplicare general
c. are competente legislative de executare :
d. administreaza bugetul UE
e. are functie de control: poate sesiza CJUE in vederea constatarii
incalcarii tratatelor de catre statele membre
f. functie de reprezentare: asigura reprezentarea externa a Uniunii

54. Componența Parlamentului European

Membrii Parlamentului sunt reprezentantii popoarelor din statele memebre.
Alegerile sunt generale, directe, libere, egale si secrete.
Au dr de a fi alesi:
- cetatenii romani-care au drept de vot si au implinit varsta de 23 ani
-persoanele eligibile unional- cetățeni europeni cu dreptul de a fi ales pentru PE,
avand domiciliul sau resedinta in unul din statele membre
Nu pot fi alesi cetatenii romani care:
- judecatorii Curtii Constitutionale
- avocatii poporului
- magistratii
- membrii activi ai armatei
 - politistii
- alte categ de functionari publici
- Interdictii
- 1.Nu au voie sa fie membrii ai guvernului
- 2.Nu au voie sa exercite alte activitati in cadrul organelor comunitare
Durata unui mandat este de 5 ani!
55. Grupurile politice (fracțiunile)
Ce sunt gruparile politice (fractiunile?)
Formatiuni organizatorice in care deputatii se pot organiza in functie de afinitatile
politice
1. Partidul Popular European ( Crestin Democrat)
2. Alianta Progresista a Socialistilor si Democratilor
3. Alianta Conservatorilor si Reformistilor Europeni
4. Alianta Liberalilor si Democratilor pentru Europa
5. cei care nu intra in nicio fractiune (de regula reprezentantii partidelor de extrema
dreapta) -NI

56. Atribuțiile Parlamentului European

a. competente normative
-nu are drept de initiativa directa , dar in mod indirect poate solicita
Comisiei sa introduca un proiect de act normativ in consiliu
-atributii legislative in procedura codeciziei
- acorda aviz consultativ la adoptarea unor acte normative de catre Consiliu
-adopta bugetul impreuna cu Consiliul UE si in mod exclusiv in privinta
cheltuielilor neobligatorii
b. are atributii in numirea Comisiei
c. are atributii de control
-dreptul la actiune in fata CJUE in cazul in care observa incalcarea tratatelor
de catre un stat membru sau organ unional
-motiune de cenzura impotriva Comisiei
d. atributii de solutionarea petitiilor depuse de cetatenii unionali prin
intermediuk Ombudusmanului unional
e. dezbate rapoartele si darile de seama
f. are atributii in legatura cu activitatea Consiliului European

57. Procedura de consultare și de informare

Procedura consultarii:(parti)
 a. initiativa – apartine Comisiei
b. consultarea – are loc prin trimiterea proiectului la Parlamentul European pt
emiterea unui aviz consultativ
c. decizie – apartine Consiliului
Procedura de informare:
- este creatia Tratatului de la Maastricht, prin ea fiind asigurata consultarea
Parlamentului European in problemele politice importante, in solutionarea carora
acestea nu detin competente materiale.
- Consiliul UE va decide singur, fara a cere parerea, avizul sau opinia altor organe
-de rezultatul deciziei Parlamentul ia cunostinta pe calea acestei proceduri
- domeniile in care informeaza:
● politica economica si monetara
● politica externa si de securitate comuna
● tarif vamal comun
● gestionarea fondurilor structurale
58. Procedura codeciziei
-PE are drept de veto (inlaturarea deficitului democratic)
-In cazul in care in tratate se face trimitere la procedura legislativa ordinara pentru
adoptarea unui act, se aplica procedura codeciziei
Trepte de respectat:
1.Initiativa – Comisia prezinta o propunere Parlamentului European sau
Consiliului
2.Prima lectura – daca avizul este adoptat de Consiliu, actul respectiv se adopta
cu formularea care corespunde pozitiei PE
-PE formuleaza o pozitie
-daca pozitia PE este admisa de Consiliu, actul este adoptat ca atare
-daca pozitia PE nu este admisa de Consiliu, acesta formuleaza o pozitie in prima
lectura si o retrimite motivat catre PE

3.A doua lectura

--daca in termen de 3 luni PE
1)aproba pozitia Consiliului sau nu se pronunta => actul e adoptat cu formularea
facuta de Consiliu in prima lectura
2)respinge pozitia Consiliului din prima lectura => actul considerat neadoptat
3)propune modificari la pozita Consiliului din prima lectura => textul astfel modificat
se transmite Consiliului si Comisiei, care emit un aviz cu privire la ceste modificari
=> daca Consiliul, in 3 luni aproba aceste modificari => actul e considerat adoptat
=> daca Consiliul nu adopta toate modificarile, se convoaca COMITETUL DE
CONCILIERE
 4.Concilierea
-Comitetul de conciliere are misiunea de a ajunge la un acord asupra unui proiect
comun
-In cazul in care, in termen de sase saptamani de la convocare, comitetul de
conciliere nu aproba niciun proiect comun, actul propus este considerat
neadoptat
5.A 3-a lectura
-In acest termen, daca comitetul aproba un proiect comun, PE si Consiliul
dispun de 6 saptamani pentru a adopta actul => in caz contrar, actul e considerat
neadoptat.
Termenele de trei luni si sase saptamani prevazute la aceasta procedura sunt
prelungite cu cel mult o luna, respectiv 2 saptamani, la initiativa Parlamentului
European sau a Consiliului.

59. Atribuțiile Curții de Conturi Europene

1.verifica totalitatea veniturilor si cheltuielilor Uniunii si ale oricarui organism creat de
UE
2.-examineaza legalitatea si regularitatea veniturilor si cheltuielilor si
-asigura buna gestiune financiara
-are obligatia de a semnala orice neregula
3.Dupa incheierea fiecarui exercitiu financiar, CCE intocmeste un raport anual care se
transmite celorlalte institutii ale Uniunii3. asigurarea stabilitatii preturilor
4.poate emite avize, la cererea uneia dintre celelalte institutii ale UE
5.-sprijina PE si Consiliul in exercitarea functiei acestora de control al executiei
bugetare,
-avizeaza regulamentele bugetare adoptate de Consiliu
6.Face controlul veniturilor atat pe baza sumelor stabilite ca datorate cat si pe baza
varsamintelor catre Uniune
60. Atribuțiile BCE
1. stabilirea si conducerea politicii monetare a UE
2. aprobarea emisiunii monetare euro in intreaga UE
3. asigurarea stabilitatii preturilor
4. monitorizarea progreselor din sistemul bancar
5. procurarea datelor statistice necesare functionarii bancii

61. Componența Comitetului Economic și Social

1. compus din reprezentanti ai diferitelor categorii ale vietii economice si sociale, mai
ales ai producatorilor, agricultorilor, transportatorilor, muncitorilor, comerciantilor etc.
2.Candidatii sunt propusi pe o lista de catre statele membre, iar membrii sunt numiti
de consiliu care hotaraste cu unanimitate

62. Atribuțiile Comitetului Regiunilor

1. este consultat in mod obligatoriu de Consiliu/ Comisia in cazurile prevazute in
tratate
2.- poate fi consultat de Comisie, Consiliu ori de cate ori considera oportuna o astfel
de consultare
3- poate emite avize din proprie initiativa in toate cazurile in care considera oportun
4- poate fi ascultat de Parlamentul European

63. Structura și competențele EPPO-Parchetul european

● Are competenta de a investiga, de a urmari penal si de a-i trimite in judecata pe
autorii infractiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii si pe
Complicii acestora.
● Cauta toate probele relevante, atat incriminatoare cat si dezincriminatoare, fara
intarzieri nejustificate Structura:
● 1.Procuror-sef european – 7 ani
● 2.Procurorii -sefi europeni adjuncti – 3 ani
● 3.Procurorii europeni – 6 ani
● 4.Procurorii europeni delegati – 5 ani
● 5.Colegiul EPPO – procuror-sef european+procuror european din fiecare stat
membru
● 6.Camerele permanente – 3 membrii
64. Natura juridică a CJUE
1. CARACTER MIXT
2. Competenta obligatorie pentru statele membre
3. Instanta sui-generis
4. Natura de instanta internationala : are ca justitiabili state
5. Natura de instanta suprema : hotararile nu pot fi atacate pe cai ordinare de atac
6. Natura de instanta nationala : are justitiabili particulari
7. Natura de curte constituitonala : privind interpretarile date prin actiuni preliminare
8. Natura de instanta de contencios administrativ : avand in vedere actiunile impotriva
comportamentului celorlalte organe unionale
9. Natura de instanta de munca/civila
10. Natura de instanta de dreptul proprietatii intelectuale
11. Natura unei instante de arbitraj
12. Natura unei instante de recurs si de instanta suprema : are mai multe grade de
jurisdictie in sine insusi
13. Organ supranational

65. Principiile de funcționare ale CJUE

a. Principiul atribuirii sau imputernicirii speciale limitate
b. Princip interpretarii unitare si autonome a dr unional in toate statele membre
c. Princip efectului util
d. Princip dezvoltarii dinamice a dr unional
e. Princip interpretarii dr secundar in conformitate cu dr originar
f. Princip dr comparat
66. Sedes materiae - Curtea de Justiție (10 exemple)
1.Tratatul de instituire a Counitatii Europene a Energiei Atomice
2.Tratatul privind UE intrat in vigoare la 1 decembrie 2009
3.Tratatul privind functionarea UE
4.Conventia de la Porto privind crearea Spatiului Economic European
5.Statutul CJUEConventia de la Porto din 2 mai 1992 privind crearea Spatiului
Economic European
6.Regulamentul de procedura al Curtii de Justitie
7.Regulamentul aditional
67. Sedes materiae – Tribunalul (10 exemple)
1. Decizia CECO, Comunității Europene, CEEA de instituirea a Curtii de Prima
Instanta a Comunitatilor Europene
2. Regulamentul de procedura a Tribunalului
3. Dispozitii practice de punere in aplicare a RP al Tribunalului din 2016
4. Protocolul anexat la TUE, TFUE si TCEEA privind Statutul Curtii de Justitie
5. Decizia Tribunalului referitoare la depunerea si comunicarea de acte de procedura
prin intermediul aplicatiei eCuria
6. Conditiile de utilizare a aplicatiei e-curia
7. Acordarea anonimatului in procedurile jurisdictionale derulate in fata Tribunalului
68. Numirea, numărul și statutul judecătorilor
Numirea
-Judecatorii sunt numiti pe baza acordului reciproc al guvernelor statelor membre
-Alesi pentru 6 ani
Numarul judecatorilor
-28
-fiecare stat membru are dreptul de a trimite un judecator
-in cazul in care prin absenta unui judecator s-ar ajunge la un numar par de voturi,
judecatorul cu cea mai mica vechime de specialitate nu va lua parte la deliberare
-Din 3 in 3 ani are loc o reimprospatare, fiind inlocuiti 14 dintre ei
Statutul judecatorilor
1. Beneficiaza de imunitate de jurisdictie fata de toate jurisdictiile nationale, atat
penale cat si civile
2. Beneficiaza de inamovibilitate : neputand fi eliberati din functie si nici decazuti din
dreptul lor la pensie decat cu acordul unanim al Plenului
3. Fiecarui judecator ii stau la dispozitie trei colaboratori personali sau referenti care
creeaza cabinetul judecatorului
Conditii
1. Ofera garantia unei independente si obiectivitati in luarea deciziilor
2. In statele lor de provenienta indeplinesc toate conditiile necesare pentru ocuparea
celei mai inalte functii de judecator
3. Sunt juristi de o capacitate exceptionala recunoscuta
4. Nu este stabilita modalitatea interna de alegere a judecatorului, acest lucru fiind
rezolvat in mod specific in fiecare stat membru, cu respectarea conditiilor, cerintelor
sus-aratate.
5. Pot fi numite chiar si persoane fara studii juridice in cazul in care in tarile lor de
orgine asemenea persoane pot ocupa functia de judecator la instanta suprema
6.Nu au importanta nici nationalitatea si nici cetatenia judecatorului propus, acesta
poate veni teoretic dintr-un alt stat membru sau chiar dintr-un stat tert.
Obligatiilor judecatorilor
1. rezidenta obligatorie in Luxembourg
2. Depunerea juramantului in fata Plenului
3. Interdictia ocuparii pe timpul mandatului uni functii politice sau alte activitati
profesionale de orice fel
Judecatorii CJUE beneficiaza de inamovibilitate pe durata mandatului.
69. Președintele Curții de Justiție și completele
Presedintele Curtii - numire
-Judecatorii aleg din randul lor Presedintele Curtii si vicepresedintele
-Ales pentru 3 ani
Presedintele Curtii - competente
1. Conduce activitatea jurisdictionala si administratia CJUE
2. Conduce procedura orala sau dezbaterile, respectiv deliberarile plenului
Completele de judecata - Complete de 3/5 judecatori
-pentru celeritate
*Judecatorii pot fi in acelasi timp membrii in plen sau in completele de 3/5 judecatori,
motiv pentru care s-au organizat saptamani de plen si saptamani de complete (si
anume, sa nu se suprapuna)
Completele de judecata - Plen
-minim 17 judecatori
-judeca in cazuri limitate, de importanta deosebita
Completele de judecata - Marea Camera
-15 judecatori (cu cvorum minim de 11)
-judeca toate cauzele in care sunt implicate statele membre sau organe unionale, la
cererea acestora

70. Competenența Curții de Justiție a UE

Competenta personala
Instantele pot fi sesizate de :
1.statele membre,
2.organele unionale,
3.persoanele fizice si juridice carora li se aplica dreptul unional
Competente jurisdictionale functionale
-recursul : CJUE impotriva hotararilor si ordonantelor Tribunalului
-reexaminarea : Tribunalul va putea adopta hotarari preliminare, care vor putea fi
supuse reexaminarii in masura in care coerenta si unitatea dreptului uniunii ar fi
periclitate
-cai extraordinare de atac : contestatia tertilor si revizuirea
-pseudo cai de atac: cererea in caz de omisiune de pronuntare si opozitia
Competente jurisdictionale materiale
-actiunea preliminara
-actiunea in constatarea neindeplinirii obligatiilor (ACTIUNEA DE INFRINGMENT)
-actiunea in anulare
-actiunea in constatarea abtinerii nejustificate de a actiona
Competenta teritoriala
1. se extinde asupra intregului spatiu pe care se extind prevederile tratatelor (28 state)
2. -toate cererile de chemare in judecata se depun la sediul unic al celor doua instante
care sunt la Luxembourg
3. Partile nu pot, prin conventie, sa deroge de la aceste reguli pentru a stabili
competenta altei instante, pentru ca cele 2 Curti au competenta ABSOLUTA
Competente materiale functionale - CJUE
1. Prima instanta
2. Instanta de recurs
3. Reexaminarea
3. Cai extraordinare de atac
4. Pseudo cai de atac
CJUE si Tribunalul - abstract (4 aspecte)
1. Curtea de justitie si Tribunalul de Prima Instanta sunt singurele organe
jurisdictionale unionale
2. Totusi, instantele nationale ale statelor membre trebuie sa judece si in baza dreptului
unional, care are prioritate si aplicabilitate directa in dreptul national
3. Oridecate ori nicio dispozitie speciala nu prevede expres competenta altui organ de
jurisdictie sau cu atributii jurisdictionale, litigiul va reveni spre solutionare instantelor
unionale, care au plentitudinea de competenta in materie
4. Mai mult, chiar daca unele organisme, institutii sau organe din cadrul UE sunt
inzestrate cu atributii jurisdictionale, primele doua instante unionale au competenta de
a controla hotararile pronuntate de acestea
71. Competența Tribunalului
Competenta materiala
1. actiunile in anulare introduse de persoane fizice/juridice
2. actiuni in constatarea abtinerii nejustificate promovate de persoane fizice sau
juridice
3. actiunile in despagubire promovate de pf/pj
4. actiunile introduse de statele membre impotriva Comisiei

Competente functionale
1. recursurile : formulate impotriva deciziilor TFP (tribunalul functiei publice)
2. cai extraordinare de atac: contestatia tertilor si revizuirea
3. pseudo cai de atac: cererea in caz de omisiune de pronuntare si opozitia
72. Acțiunea de infringement(act in constatarea incalcarii tratatelor unionale de
catre statele membre)
Actiunea in infringment
-Instrumentul de control tipic al Comisiei in raport cu statele membre
-Comisia supravegheaza ca statele membre sa nu exercite din nou pe cont propriu
competente, atribute ale suveranitatii lor la care au renuntat odata in favoarea UE. In
cazul constatarii unor astfel de incalcari, se naste un litigiu de natura constitutionala.
Procedura in cazul Comisiei
1. Comisia trimite o somatie sub forma unei scrisori
2. Dupa primirea somatiei, statul membru are posibilitatea sa prezinte Comisiei
observatii proprii
3. Avizul motivat al Comisiei : Comisia stabileste cu titlu definitiv ca statul membru
nu a indeplinit obligatiile ce decurg din tratat
Procedura in cazul in care reclamant este stat membru
1.Sesizarea comisiei de catre un stat printr-o cerere
2. Procedura contradictorie
3. Emiterea unui aviz motivat de catre comisie
Calitate procesuala activa
Numai si numai STATELE!
1. Comisia
2. Statele membre
3. BEI si BCE : reclamanti specializati doar in cadrul competentelor ce le revin
4.Personale private : au posibilitatea de a sesiza Comisia cu privire la o incalcare a
tratatelor de catre statele membre si sa ceara initierea unei actiuni.
-Comisia este libera sa dea sau sa nu dea curs unei astfel de solicitari, persoanele
private neavand posibilitatea de a ataca decizia Comisiei.

73. Acțiunea de anulare

Actiunea in anulare
1. Pot fi atacate toate actele care produc efecte juridice obligatorii, care printr-o
incalcare a pozitiei juridice a reclamantului afecteaza interesele acestuia
2. Prin aceasta actiune pot fi examinate actiunile institutiilor sau organelor unionale
sub aspectul legalitatii lor.
3. Actiunea in anulare are functia de control obiectiv al legalitatii normelor de drept
unional secundar raportate la dreptul primar sau orginiar, totodata are functia de a
garanta o protectie juridica individuala fata de actele normative unionale
Obiectul actiunii
Pot fi atacate toate actele
-legislative si
-administrative ale UE
-. Pot fi atacate numai actele obligatorii ale organelor unionale (nu si recomandarea
sau avizele)
-*Pf si Pj pot ataca doar deciziile ai caror destinatari sunt sau care le privesc direct si
individual
Motivele anularii
1. ilegalitati materiale
-incalcari ale tratatelor/normelor de aplicare ale acestora
-abuzul de putere
2. ilegalitati formale
-incalcari ale regulilor de competenta
-incalcari alre normelor fundamentale de procedura
Efecte
1. CJUE declara actul nul si neavenit cu efect retroactiv erga omnes
2. Daca imprejurarile pretind acest lucru, efectele unei sentinte pot fi limitate in timp
Calitate procesuala pasiva
1. Consiliul
2.Comisia
3.PE
4. BCE
5. Consiliul European
6. Organele, oficiile sau agentiile uniunii care adopta acte destinatee sa produca efecte
juridice fata de terti
Calitate procesuala activa
*Numai actiunile introduse de reclamantii privilegiati (state membre si institutii)
sunt judecate de Curte, in timp ce actiunile in anulare ale reclamantilor
neprivilegiati sunt judecate de Tribunal
1.Statele membre
2.Comisia
3.Consiliul
4. PE
5.Curtea de Conturi
6.BCE
7.Comitetul Regiunilor
8.orice persoana juridica sau fizica
Reclamanti privilegiati *
*nu trebuie sa probeze calitatea lor procesuala si nu trebuie sa invoce incalcarea
drepturior si intereselor lor proprii
-comisia
-statele membre
-PE
-Consiliul
Reclamanti neprivilegiati/ordinari
*trebuie sa demonstreze ca au fost afectati in mod direct si individual
-state terte sau
-resortisantii acestora
74. Acțiunea preliminară. Instanța națională.
Este o procedura intre instante. Subiectul acestei act este instanta judecatoreasca
din fiecare stat membru.
Conditii de baza:
a. Independenta forului decizional
b. Institutia in cauza sa poata fi arondata organelor care fac parte din puterea
de stat
c. Sa aiba caract permanent
d. Sa transeze litigii in procedura contencioasa
 Nu fac parte din instantele judecatoresti:
- Org de procuratura
- Org administrative
- Instantele de arbitraj
- Camerele de munca
Dreptul de a introduce o act preliminara nu poate fi restransa

75. Acțiunea preliminară în lumina cauzei Köbler

-D-l. Kobler a solicitat instantei administrative sa oblige angajatorul la acordarea unui
premiu prevazut de legea nationala pentru cei care au desfasurat o activitate mai lunga
de 15 ani ca profesori universitari.
-D-l. Kobler sustinea ca, desi nu are 15 ani vechime ca profesor in Austria, el
implineste aceasta vechime luandu-se in calcul si anii de profesorat din afara austriei,
in cadrul statelor membre CE
-El sustinea ca neluarea in considerare a acestor ani ar fi insemnat o discriminare
indirecta privind livera circulatie a fortei de munca dupa aderarea Austriei la UE
-Instanta de contencios a formulat o actiune preliminara in fata CJUE
-CJUE a trimis o scrisoare de informare prin care a intrebat instanta de contencios
daca mai vrea sa solutioneze cererea avand cont ca intre timp a solutionat un conflict
similar
-Instanta austriaca a constatat ca problema de drept in cauza a fost solutionata in
favoarea d-lui Kobler
-Totusi, instanta de contencios administrativ si-a retras actiunea preliminara de la
CJUE si in aceeasi zi a adoptat o decizie prin care a respins actiunea d-lui Kobler, pe
motiv ca reglementarea austriaca asigura o rasplata de loialitate pentru cei care au avut
raport de munca mai lung de 15 ani cu Federatia Austriaca
-D-l. Kobler, nemultumit,a introdus o actiune in despagubire fata de statul austriac,
acesta constand in neplata sporului cuvenit pe baza vechimii in munca avute de el si
sustinand ca instanta de contencios administrativ a incalcat aplicabilitatea directa a
normelor de drept comunitar, care, potrivit jurisprudentei CJE, interzic interpretarea
sporului cuvenit ca o rasplata pentru fidelitate.
-Fata de acest litigiu, instanta care trebuia sa se pronunte cu privire la pretentiile de
despagubire ale lui Gerhard Köbler, a considerat ca are nevoie pt solutionarea cauzei
de lamuriri din partea CJE; motiv pt care a inaintat mai multe intrebari la
Luxembourg, care au constituit obiectul cauzei.
-Curtea nu a uitat insa sa adauge ca lipsa de raspundere a judecatorilor nu exclude
raspunderea statului pt prejudiciul cauzat
- De asemenea, dr unional se opune unei legislatii nationale care limiteaza raspunderea
statului membru la abateri intentionate sau grave ale unui judecator, daca o astfel de
restrictie ar conduce la excluderea raspunderii statului membru pt incalcarea vadita a
dr unional asa cum s-a explicat in hot Köbler.
76. Acțiunea de despăgubire
Act in despagubire se mai numeste si act in despagubire extracontractuala –
completeaza sistemul protectiei dr individuale la nivel unional, acoperind acele situatii
cand prin simpla schimbare, solutionare, indreptare a unor situatii jur sau anularea
unor acte administrative ori normative, mai eswte necesara si recuperarea
prejudiciului, a pagubei materiale suferite.
Natura juridica:
- Este actiune independenta de actiunea in anulare – nu este necesar ca
inainte de solicitarea unor despagubiri, sa se fi cerut anularea actului, care
este temeiul răspunderii
- Este una de sine statatoare datorita scopului ei – asigura recuperarea
prejudiciilor cauzate de Comunitate; nu urmareste desfiintarea actelor
nelegale
- Este una subsidiara acelor actiuni care sunt introduse la instantele
nationale – in cadrul UE pt orice interventie in relatiile patrimoniale ale
individului, va raspunde acel nivel care a determinat in mod fundamental
interventia.
Are calitatea procesuala activa orice pers fizica/juridica ce a suferit un prejudiciu in
urma Uniunii sau a functionarilor acesteia.
Calitatea procesuala pasiva o are doar Uniunea.
Termenul de prescriptie e de 5 ani.
Este una obiectiva, care nu necesita dovedirea culpei.

77. Restricții admise la libera circulație a mărfurilor

1. Din motive de ordine sociala si securitate publica
2. Din motive de moralitate publica
3. Pentru a impiedica incalcarea regulilor morale care domina intr-un anumit spatiu la
un anumit timp (e.g. raspandirea materialelor pornografice)
4. Pentru protectia sanatatii si vietii oamenilor (e.g. interzicerea introducerii unor
medicamente ale caror efecte secundare inca nu sunt suficient de testate)
5. Pentru protectia plantelor si animalelor (e.g. interzicerea introducerii intr-un anumit
teritoriu a unor rase de animale, pentru a asigura acuratetea raselor sau soiurilor
autohtone)
6. Pentru protectia patrimoniului national de valoare istorica, artistica sau arheologica
(in toate statele civiilizate este interzis exportul obiectelor de patrimoniu national si se
instituie drept de preemtiune in favoarea statului la cumpararea acestora)
78. Restricții admise la libera circulație a persoanelor
Restrictiile liberei circulatii a lucratorilor:
- Din motive de securitate, ordine, sanatate publica.
- Cand subzista un pericol grav si iminent
- Cand este vorba despre angajarea in servicii publice
Restrictii permise:
- Din motive urgente ale interesului public
- Potrivit atr.52 TFUE, motive ordinare,de securitate si sanatate publica

JURISPRUDENȚA CJUE

1. Burgoa
Starea de fapt:
- Pescarul spaniol Burgoa este prins în 1979 pescuind fără autorizație și cu plase
de pescuit interzise în zona de pescuit exclusivă a Irlandei *(pescarul e prins la
20 de mile marine de la linia de bază);
- Fapta lui Burgoa contravine unui regulament european din 1978 care a instituit
obligativitatea obținerii prealabile a autorizației și interzicea folosirea anumitor
tipuri de plase de pescuit;
- Burgoa invocă în apărarea sa o convenție internațională privind pescuitul
semnată în 1964 la Londra, atât de către Irlanda, cât și de Spania *(convenția
 permitea pescuitul navelor aflate sub pavilionul statelor semnatare în zona
situată între 6 și 12 mile marine de la linia de bază). Conform convenției,
Burgoa nu avea nevoie de autorizație și nu era interzisă folosirea plasei utilizate
de către el.
- Împotriva lui Burgoa se pornește acțiunea penală, iar instanța națională
competentă sesizează CJCE cu o acțiune preliminară unde întrebările
formulate de instanță vizau regimul aplicabil zonei exclusive de pescuit a
Irlandei în contextul conflictului existent între reglementările europene și
conținutul Convenției de la Londra privind pescuitul.

Hotărâre/Comentariu
- drepturile statelor terțe (în speță, Spania) obținute în urma tratatelor încheiate
de statele membre anterior aderării acestora la CEE/UE, nu vor fi afectate de
aderare;
- instituțiile CEE/UE nu vor împiedica respectarea acestor obligații de către
statele membre semnatare ale acestor convenții și nici nu vor afecta drepturile
persoanelor private câștigate în urma acestor convenții;
- în cazul în care vor exista incompatibilități între tratatele încheiate de statele
membre cu state terțe anterior aderării, statele trebuie să depună toate
diligențele pentru înlăturarea incompatibilităților (renegocierea tratatelor sau
renunțarea la calitatea de stat semnatar) cu promptitudine - în caz contrar se
poate porni împotriva statului acțiune în constatarea încălcării tratatelor
unionale;
- semnarea tratatelor internaționale contrare dreptului UE, ulterior aderării
statului la UE, nu poate avea loc.

2. C-104/81 Kupferberg
Starea de fapt:
- Import de vinuri lichioroase (vin de Porto) realizat de societatea germană
Kupferberg în 1976;
- Conform reglementării naționale în vigoare societatea a fost obligată să
plătească o sumă de cca. 18.000 de mărci, reprezentând contravaloarea
suprataxei pe alcool percepută în cazul băuturilor alcoolice sau alcoolizate
importate cu un conținut de alcool mai mare de 14%;
- O taxă similară (denumită drept compensatoriu de monopol) a fost percepută
și în cazul băuturilor alcoolice sau alcoolizate de origine națională care aveau
un conținut de alcool mai mare de 14%, cu mențiunea că distileriile
cooperativelor fructifere care produceau maxim 3 hectolictri de vin pe an
primeau o reducere de 21% din valoare taxei datorate;
 - Decizia de impozitare a fost atacată de Kupferberg în fața instanței naționale,
pe considerente legate de o presupusă discriminare fiscală existentă între
importatorii de băuturi alcoolice sau alcoolizate și producătorii autohtoni,
măsură interzisă de un acord internațional încheiat între CEE și Portugalia (ca
stat terț, la acel moment);
- Instanța națională competentă a formulat o acțiune preliminară în care
întrebările formulate au vizat intepretarea acordului internațional invocat de
societate și a prevederilor incidente din tratatele UE.

Hotărâre/Comentariu
- Acordurile încheiate de CEE/UE cu state terțe pot produce efect direct (se pot
invoca de către particulari în fața instanțelor și autorităților naționale), în
funcție de prevederile și conținutul acestora;
- Statele membre nu pot ridica piedici în calea executării acestor tratate, pentru
că acestea vor obliga atât Uniunea, cât și statele membre;
- Tratatele încheiate de CEE/UE cu state terțe nu pot contraveni dreptului primar
(verificarea conformității lor cu dreptul UE se efectuează de către Curtea de
Justiție, anterior semnării lor);
- Acordul încheiat de CEE cu Portugalia produce efect direct, dar Curtea nu a
constatat existența unei discriminări fiscale în cauză, având în vedere că
vinurile de Porto și cele pentru care se acorda reducerea în dreptul intern erau
diferite ca și mod de producție și caracteristici.

3. C-12/86 Demirel
Starea de fapt:
- În 1979 doamna Demirel își vizitează soțul care lucrează în Germania cu o viză
de turist și se stabilește acolo;
- Pe timpul șederii doamnei Demirel în Germania se înăspresc condițiile în care
muncitorii străini pot câștiga dreptul la reîntregirea familiei (se mărește
perioada obligatorie de reședință neîntreruptă și legală de la 3 la 8 ani);
- Doamna Demirel este descoperită de autorități fără drepturi legale de ședere
și pentru că soțul ei nu îndeplinea condițiile pentru a beneficia de dreptul la
reîntregirea familiei, este expulzată și trimisă înapoi în Turcia;
- Doamna Demirel atacă decizia de expulzare și invocă o prevedere cu conținut
general din Acordul de asociere dintre Turcia și CEE (1963), privind realizarea
treptată a liberei circulații a cetățenilor turci pe teritoriul CEE;
 - Instanța națională sesizează Curtea cu o acțiune preliminară având ca obiect
clarificarea existenței efectului direct în cazul dispozițiilor acordului de asociere
dintre Turcia și CEE.

Hotărâre/Comentariu
- dispozițiile acordului de asociere dintre Turcia și CEE nu au efect direct, pentru
că nu sunt suficient de clare, precise și necondiționate, având nevoie de
intervenția ulterioară a autorităților europene pentru clarificarea condițiilor în
care se poate exercita dreptul la liberă circulație a cetățenilor turci;
- tratatele internaționale semnate de CEE/UE se încorporează automat în dreptul
UE, dar nu produc efect direct, decât dacă îndeplinesc condițiile legate de
claritate și caracterul necondiționat al prevederilor;
- acordurile de asociere, de regulă, conțin dispoziții cu caracter general și
programatic, prin care se trasează scopurile asocierii și acțiunile destinate
realizării lor.

4. C-84-94 Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandai de Nord c. Consiliului

Uniunii Europene
Starea de fapt
- în 1994 Regatul Unit formulează o acțiune în anulare împotriva unei directive a
Consiliului UE privind organizarea timpului de lucru din 1993 pe motiv că
temeiul juridic ales de Consiliu este inadecvat, pentru că CEE ar avea
competențe doar în ceea ce privește adoptarea reglementărilor privind
asigurarea securității și sănătății la locul de muncă;
- directiva avea ca scop armonizarea legislațiilor naționale privind condițiile de
muncă, în special privind durata zilei de muncă, odihna zilnică, săptămânală,
concediu anual etc.)

Hotărâre/Comentariu
- acțiunea Regatului Unit se admite doar parțial, referitor la art. 5 din conținutul
regulamentului care stabilea zilele de duminică ca zile libere (nu s-a putut
constata existența unei legături cu asigurarea securității și sănătății la locul de
muncă);
- potrivit principiului atribuirii, acțiunile UE trebuie să aibă un temei legal expres
indicat, UE având doar competențele expres și limitativ atribuite de statele
membre;
 - temeiul juridic al reglementării trebuie ales în funcție de scopul acesteia, iar
măsurile trebuie să fie proporționale cu obiectivul avut în vedere (să reprezinte
acțiunea minim-invazivă, necesară pentru realizarea scopului);
- sancțiunea pentru alegerea greșită a temeiului juridic constă în anulabilitatea
actului;
- noutățile aduse de Tratatul de la Lisabona în materie (împărțirea
competențelor UE în 3 categorii – exclusive, partajate și de sprijinire a statelor
membre – cu exemple).

5. C-376/98 - Germania c. Parlamentului și Consiliului UE

Starea de fapt
- în 1998 Germania formulează o acțiune în anulare împotriva unei directive a
Parlamentului și Consiliului privind armonizarea legislațiilor naționale în
materia publicității și sponsorizării produselor din tutun, prin care se interzice
publicitatea în CEE pentru aceste produse, cu excepția publicității la locurile
special destinate vânzării acestora;
- motivul formulării a constituit alegerea greșită a temeiului juridic al directivei
(funcționarea adecvată a pieței interne), precum și încălcarea principiului
subsidiarității și proporționalității, scopul real al adoptării reglementării fiind
considerat protejarea sănătății publice;
- potrivit Germaniei, publicitatea pentru produsele din tutun este individualizată
și se pretează caracteristicilor și tradițiilor specifice fiecărui stat membru.

Hotărâre/Comentariu
- - potrivit principiului atribuirii, acțiunile UE trebuie să aibă un temei legal
expres indicat, UE având doar competențele expres și limitativ atribuite de
statele membre;
- adoptarea actelor legislative ale UE nu poate avea loc fără indicarea unui temei
juridic;
- alegerea greșită a temeiului juridic va duce la anularea integrală a actului, ceea
ce s-a întâmplat și în speță;
- Curtea, după constatarea lipsei temeiului juridic al actului, nu a mai analizat
respectarea principiului subsidiarității, având în vedere că acest principiu se
referă la modul exercitării competențelor UE, or în această situație era clară
lipsa atribuirii competențelor de către statele membre în favoarea UE.

6. C-58/08 Vodafone Ltd. și alții

Starea de fapt
 - În 2008, Vodafone și alte societăți de telecomunicații din statele membre
formulează o acțiune în anulare împotriva reglementării naționale care
permitea aplicarea la nivel național a dispozițiilor unui regulament unional din
2007 privind serviciile de roaming care stabilea plafoane tarifare pentru
serivciile de roaming furnizate de operatorii de telefonie mobilă;
- Reclamanții au contestat validitatea regulamentului în cauză, iar instanța
națională a formulat o acțiune preliminară în fața Curții, având ca obiect
stabilirea validității regulamentului.

Hotărâre/Comentariu
- Curtea a constatat validitatea regulamentului contestat de reclamanți;
- Adoptarea reglementărilor privind armonizarea legislațiilor naționale poate fi
justificată de necesitatea înlăturării obstacolelor actuale sau potențiale în calea
bunei funcționări a pieței interne, în interesul consumatorilor europeni;
- În speță, adoptarea regulamentului privind armonizarea prețurilor pentru
serviciile de roaming a fost justificată de riscul apariției reglementărilor
divergente la nivel național care ar fi dăunat intereselor consumatorilor și de
presiunea exercitată asupra instituțiilor unionale în vederea adoptării acestor
măsuri de armonizare;
- Legiuitorul unional dispune de o discreție pronunțată în privința alegerii
mijloacelor adecvate pentru realizarea armonizării necesare pentru buna
funcționare a pieței interne;
- Forma acțiunii alese de UE trebuie să fie proporțională cu obiectivul urmărit,
adică atât de simplă pe cât o permite realizarea obiectivului avut în vedere;
- Având în vedere că statele membre singure nu ar fi putut adopta măsuri de
armonizare în domeniu, intervenția UE a respectat principiul subsidiarității și
cel al proporționalității;
- Orice măsură care nu e vădit neadecvată va fi considerată proporțională.

7. C-4/73 Nold
Starea de fapt
- în 1969, Comisia autorizează fuziunea mai multor societăți miniere din
regiunea Ruhr și ia astfel ființă societatea Ruhrcole AG;
- societatea era obligată să supună spre aprobarea Comisiei strategiile sale
comerciale;
- în 1972 Comisia aprobă strategia societății prin care aceasta conditionează
vânzarea angro de cărbune de încheierea unor contracte pe 2 ani cu prag
minim pentru achiziții de 6000 de tone pe an;
 - în 1973 societatea Nold contestă autorizația Comisiei în ceea ce privește
strategia comercială a societății Ruhrcole AG ca fiind contrară intereselor sale
comerciale și respectiv, prevederilor Constitutiei germane privind libera
exercitare a activităților profesionale.

Hotărâre/Comentariu
- instanța respinge acțiunea societății Nold;
- Autorizația Comisiei privind strategia comercială a fost considerată justificată
în contextul necesității prevenirii falimentului industriei cărbunelui din
regiunea Ruhr.
- Curtea recunoaște faptul că prevederile constituțiilor nationale pot prezenta o
sursă de inspirație în materia protejării drepturilor omului;
- instrumentele internaționale de protejare a drepturilor omului pot oferi
indicații în materie în privința aplicării acestor drepturi;
- competențele institutiilor UE se pot limita în caz de necesitate a protejării
drepturilor fundamentale;
- Curtea recunoaște că drepturile fundamentale menționate în constituțiile
naționale fac parte din principiile generale de drept ale UE;
- exercitarea drepturilor fundamentale poate fi limitată de necesitatea protejării
unor interese publice unionale sau de necesitatea realizării unor obiective
unionale fundamentale.

8. C-44/79 – Hauer
Starea de fapt
- în 1975 doamna Hauer solicită o autorizație pentru plantarea viței de vie pe un
teren care îi aparținea;
- în 1977 autoritățile refuză acordarea autorizației, facând trimitere la
prevederile unei legi naționale adoptate în 1977 conform căreia terenul
doamnei Hauer era nepotrivit pentru cultivarea viței de vie, respectiv la un
regulament unional din 1976 care interzicea plantarea viței de vie pe orice
teren pe o perioadă de trei ani;
- în fața instantei naționale doamna Hauer a invocat vătămarea drepturilor sale
constituționale și a contestat aplicabilitatea dispozițiilor legii naționale și a
regulamentului, pe motiv că cererea ei trebuia soluționată anterior apariției
reglementărilor invocate de autorități;
- instanța națională formulează o acțiune preliminară având ca obiect
interpretarea prevederilor regulamentului.
Hotărâre/Comentariu
- curtea a decis că regulamentul este aplicabil, indiferent de prevederile legii
naționale, respectiv indiferent de calitatea terenului deținut;
- curtea recunoaște constituțiile naționale ca fiind izvoare de drept în materia
protejării drepturilor omului, având în vedere că în motivarea hotărârii a făcut
trimitere la prevederile mai multor constituții naționale;

deși dreptul de proprietate este un drept fundamental, limitarea acestuia se permite

de către constituțiile mai multor state membre în cazul necesității protejării unui
interes public superior, cu condiția ca restrângerea să fie necesară și proporțională

9. C-138/79 Roquette Frères

Starea de fapt
- în 1979 societatea R.F. a formulat o acțiune în anulare împotriva
regulamentului unional care prevedea cotele de producție pentru producția de
izoglucoza pentru faptul că acesta a fost adoptat fără consultarea prealabilă a
Parlamentului și pentru incălcarea principiului proportionalității;
- în cadrul procedurii de adoptare a regulamentului Consiliul a solicitat avizul
Parlamentului asupra propunerii de regulament în aprilie, regulamentul
trebuind să fie adoptat înainte de data de 1 iulie, data inceperii anului de
comercializare a zahărului, însă din cauza necesității reexaminării propunerii în
Comisia pentru agricultură, proiectul nu a fost avizat în termen în Parlament;

Hotărâre/Comentariu
- regulamentul a fost anulat;
- curtea a consacrat prin această hotărâre principiul democrației reprezentative
ca principiu fundamental al UE, înrădăcinat în tradițiile constituționale comune
ale statelor membre;
- principiul presupune asigurarea participarii populației ( în speță, a organului
reprezentând popoarele UE în procesul de legiferare);
- reformele legislative ale UE au avut ca și scop creșterea rolului Parlamentului
European în procesul decizional;
- din 2009 principiul este expres reglementat în tratatele unionale, ca urmare a
modificărilor aduse prin Tratatul de la Lisabona.

10. C-92/09 și C-93/09 Schecke&Eifert

Starea de fapt
 - societatea agricolă S. și domnul E. formulează o acțiune în fața instanței
administrative împotriva autorităților locale ale landul Hessen pentru
încălcarea protecției datelor cu caracter personal prin publicarea pe site-ul
instituției a datelor de identificare și a sumelor de care au beneficiat din
diverse fonduri europene reclamanții;
- autoritățile naționale au invocat faptul că obligația de publicare este prevazută
într-un regulament european privind finanțarea politicii agricole comune;
- instanța națională a solicitat interpretarea dispozițiilor regulamentului UE
incident în speță.

Hotarare\Comentariu
- Curtea consideră ca fiind nejustificată publicarea datelor cu caracter personal
în cazul beneficiarilor persoane fizice dar mentionează că listele publicate
anterior adoptării hotărârii nu vor fi afectate;
- chiar dacă principiul transparenței impune publicarea anumitor date de interes
public, acest principiu nu este unul absolut, putând fi limitat, de exemplu de
necesitatea protejării unor drepturi fundamentale, cum ar fi în speță, protecția
datelor cu caracter personal și protejarea vieții private;

publicarea datelor de identificare a beneficiarilor persoane fizice este o măsură care

nu poate fi justificată de principiul transparenței, situația fiind însă diferită la
persoanele juridice în cazul cărora nu se poate pune în discuție vătămarea unor
drepturi fundamentale și in cazul cărora există obligația publicării datelor cu caracter
financiar

11. C-43/75 Defrenne II

Starea de fapt
- doamna Defrenne formulează o acțiune în despăgubiri împotriva companiei
aeriene Sabena la care lucra în calitate de însoțitoare de bord pentru
discriminarea suferită la locul de munca din perspectiva salarizării inegale a
angajaților de sex masculin față de cei de sex feminin;
- doamna Defrenne a inovcat in fața instanței naționale dispozițiile din tratatele
unionale care interzic discriminarea între sexe;
- instanta natională a formulat o acțiune preliminară având ca obiect stabilirea
existenței efectului direct al prevederilor invocate.

Hotarâre\comentariu
- instanța a stabilit existența efectului direct al prevederilor invocate;
- Curtea constată existența efectului direct orizontal în cazul normelor de drept
primar;
 - hotărârea consacră expres principiul nediscriminării în privința remunerării,
pe lângă principiul general al nediscriminării între sexe;
- statele membre nu pot deroga unilateral de la obligațiile prevăzute în dreptul
primar prin adoptarea legislației naționale contrare sau după caz, prin practica
instanțelor sau instituțiilor naționale;
- asigurarea egalității de remunerare este o obligație de rezultat, care se impune
și angajatorilor din sectorul public și celor din sectorul privat;
- dispozițiile tratatelor unionale devin obligatorii față de statele membre din
momentul aderării lor la UE (adică a intrării în vigoare a tratatului de aderare),
motiv pentru care se pot formula acțiuni în despăgubire doar pentru
discriminările care ar fi avut loc după acest moment.

12. C-34/73 Variola

Starea de fapt
- în 1965 societatea V. importă cereale în Italia prin portul Trieste, fiind obligată
să achite o taxa de debarcare percepută pentru marfurile importate din
străinătate;
- potrivit unui regulament privind piața cerealelor era interzisă aplicarea taxelor
vamale și a taxelor cu efect echivalent pe importul și exportul de cereale;
- legiuitorul italian a adoptat o reglementare în domeniu prin care a reținut
interdicția aplicării acestor taxe nu din 1962 (anul intrării in vigoare a
regulamentului), ci din 1971;
- instanta națională competentă să soluționeze contestația formulată de
societate împotriva taxei de debarcare a sesizat Curtea cu o acțiune preliminară
având ca obiect interpretarea dispozițiilor regulamentului unional.

Hotărâre\Comentariu
- având în vedere că taxa se percepea doar asupra bunurilor importate aceasta
putea fi considerată o taxă cu efect echivalent taxelor vamale, interzisă prin
regulamentul din 1962;
- dispozițiile regulamentului care interzic aplicarea taxelor vamale și a taxelor cu
efect echivalent acestora sunt direct aplicabile, iar drepturile pe care acestea le
conferă particularilor trebuie garantate de instanțele naționale;
- reglementările naționale care reproduc conținutul regulamentelor nu pot
aduce modificări reglementării unionale, cu atât mai mult în ipoteza în care
aceste modificări ar viza data de la care conținutul regulamentelor devine
aplicabil în statele membre;
 - cauza confirmă caracterul inutil al transpunerii regulamentelor în dreptul
intern;
- regulamentele sunt acte normative cu valabilitate generală, cu aplicabilitate
directă și cu efect direct față de statele membre și particulari;
- dispozițiile regulamentelor se integrează în ordinea de drept național a statelor
membre prin mecanismul aplicabilității directe, statele membre nefiind
obligate să adopte măsuri de transpunere, în special atunci când acestea ar
duce la periclitarea realizării obiectivelor unionale;
- în cazul preluării, regulamentele ar dobândi un conținut incert și ar exista
pericolul aplicării divergente a dispozițiilor acestora în dreptul național al
statelor membre.

13. C-128/78 Tachograf

Starea de fapt
- În 1978 Comisia formulează o acțiune în constatarea încălcării dreptului
unional împotriva Regatului Unit pentru încălcarea dispozițiilor unui
regulament unional care prevedea eliminarea foilor de parcurs și
obligativitatea instalării tahografelor pe autocamioane care transportau
substanțe periculoase sau care erau proaspăt achiziționate;
- Statele membre erau obligate să consulte Comisia la adoptarea măsurilor
administrative care aveau ca scop asigurarea aplicării dispozițiilor
regulamentului la nivel național;
- Regatul Unit nu s-a consultat cu Comisia anterior adoptării unei legi naționale
de transpunere a prevederilor regulamentului, nu a procedat la eliminarea
foilor de parcurs și a prevăzut caracterul facultativ al instalării tahografelor pe
autocamioane în scopul evitării eventualelor greve care ar fi fost organizate de
către deținătorii de autocamioane.

Hotărâre/Comentariu
- Curtea constată încălcarea dispozițiilor regulamentului de către Regatul Unit;
- Hotărârea clarifică obligațiile pe care statele le au în legătură cu asigurarea
aplicării regulamentelor în dreptul național;
- Regulamentele se aplică direct în statele membre, ele neavând nevoie de
existența unor dispoziții de transpunere;
- Statele membre nu pot respecta selectiv dispozițiile regulamentelor, în caz
contrar fiind considerată încălcată obligația de loialitate a statului față de UE,
potrivit căreia statele sunt obligate să depună toate eforturile necesare
asigurării realizării obiectivelor unionale și trebuie să se abțină de la adoptarea
măsurilor care ar putea să pericliteze realizarea acestor obiective;
 - Măsurile legislative naționale prin care se transpun regulamentele în dreptul
intern nu sunt necesare și pot fi ilegale dacă modifică conținutul
regulamentelor.

14. C-148/78 Tullio Ratti

Starea de fapt
- Italianul T.R., administratorul unei firme care producea solvenți chimici a fost
trimis în judecată de către instanțele naționale pentru nerespectarea legislației
naționale privind utilizarea și menționarea pe etichetă a unor substanțe
chimice periculoase, precum și a unei legi naționale privind comerțul cu lacuri;
- Ambele reglementări naționale încălcate de T.R. urmau să fie modificate în
viitor în urma obligației Italiei privind transpunerea unor directive care
dezincriminau (nu mai sancționau) faptele de care a fost învinuit Ratti;
- Având în vedere faptul că termenele de transpunere al directivei privind
substanțele periculoase era expirat (fără ca Italia să fi efectuat demersurile de
transpunere), iar termenul de transpunere al directivei privind comerțul cu
lacurile nu expirase încă, instanța națională competentă cu soluționarea cauzei
a adresat Curții o acțiune preliminară având ca obiect interpretarea dispozițiilor
directivelor unionale.

Hotărâre/Comentariu
- O persoană care s-a conformat dispozițiilor unei directive netranspuse în
termenul de transpunere în legislația națională (directivă privind
comercializarea substanțelor periculoase) nu poate să fie sancționată conform
legislației interne contrare reglementărilor directivei;
- În privința comercializării substanțelor periculoase, statele membre nu aveau
dreptul să introducă reglementări mai restrictive față de prevederile directivei;
- T.R. nu putea fi sancționat conform dreptului național dacă acele reglementări
trebuiau modificate în lumina dispozițiilor unei directive unionale netranspuse
în termen de către legiuitorul național;
- În ceea ce privește directiva privind comercializarea lacurilor și a cărei termen
de transpunere nu a expirat la momentul trimiterii în judecată a lui T.R. trebuie
reținut că prevederile acesteia nu vor produce efecte față de particulari până la
expirarea termenului de transpunere, având în vedere că directivele sunt
destinate statelor membre și faptul că efectul direct vertical ascendent al
acestora există doar după expirarea termenului de transpunere și doar dacă
statul se află în culpă (datorită lipsei de transpunere, a transpunerii parțiale
sau după caz greșite a reglementărilor din directivă);
 - În concluzie, lui T.R. erau aplicabile reglementările naționale privind
comercializarea lacurilor, pentru că nu expirase încă termenul de transpunere
al directive adoptate în acel domeniu.

3
15. C-9/70 Franz Grad
Starea de fapt
- o decizie a Comisiei din 1965 a interzis cumularea sistemului comun de impozit
pe cifra de afaceri cu regimurile de impozitare specifice, percepute în locul
impozitului pe cifra de afaceri;
- prin mai multe directive adoptate s-a stabilit un termen limită până la care
statele membre au trebuit să realizeze obiectivul prevăzut în decizie (termenul
limită final stabilit era 1 ianuarie 1972);
- în 1967 Germania a introdus TVA-ul, iar în 1969 a adoptat o taxă specială pe
transportul rutier de mărfuri care se aplica tuturor persoanelor care
transportau marfă pe teritoriul Germaniei, sumele încasate fiind folosite pentru
reparația drumurilor;
- în 1969 domnul F.Grad a fost obligat să achite o taxă de transport de cca. 180
de mărci în contextul importării mai multor tone de conserve de fructe din
Germania ;
- F. Grad a introdus o acțiune în fața instanțelor naționale prin care a susținut
lipsa conformității taxei de transport cu dispozițiile directivei, iar instanța
națională competentă a formulat o acțiune preliminară având ca obiect
interpretarea deciziei Comisiei, respectiv a directivelor menționate.

Hotărâre/Comentariu
- Taxa de transport nu a fost considerată o taxă specială pe cifra de afaceri,
având în vedere că nu afectează tranzacțiile comerciale, ci doar transportul
rutier, motiv pentru care reglementările invocate nu erau incidente;
- Cauza este importantă pentru că se recunoaște existența efectului direct în
cazul reglementărilor conținute de decizii;
- Aplicabilitatea directă (lipsa necesității transpunerii în dreptul național) a
regulamentelor și deciziilor era recunoscută până atunci, însă existența
efectului direct (al posibilității invocării conținutului normei în fața instanței și
autorităților naționale) al deciziilor nu era cert până la adoptarea acestei
hotărâri a Curții;
- Tipul de efect direct de care dispun deciziile depinde de identitatea
destinatarilor deciziei, astfel: deciziile ale căror destinatari sunt particularii au
atât efect direct orizontal (între particulari), cât și efect direct vertical (în relația
 stat membru – particular), în timp ce deciziile destinate statelor membre au
doar efect direct vertical, fiind acte destinate doar statelor membre;
- Curtea în hotărârea sa a reiterat și caracteristicile deciziilor (aplicabilitate
directă, efect direct, destinatari state membre sau particulari, character special
etc.);
- Curtea a mai stabilit că termenul de implementare al unei decizii poate fi
menționat prin directivă;
- Pentru a produce efect direct prevederile deciziei trebuie să fie clare,
neechivoce, precise și necondiționate.

16. C-16/62 și C-17/62 Confederația națională a producătorilor de fructe și legume și

alții
Starea de fapt
- În 1962 mai multe asociații ale producătorilor de legume și fructe din Paris
formulează o acțiune în anulare împotriva unui regulament din 1962 care
anula restricțiile privind importurile, precum și măsurile cu efect echivalent
acestor restricții, fiind astfel imposibilă pentru statele membre să favorizeze
importurile;
- Consiliul a contestat admisibilitatea acțiunii pe motiv că particularii nu pot
ataca prin acțiuni în anulare acte cu caracter normativ;
- Reclamanții au susținut că regulamentul contestat este de fapt o decizie
mascată destinată să afecteze interesele producătorilor de fructe și legume
din statele membre.

Hotărâre/Comentariu
- Acțiunea a fost respinsă ca fiind inadmisibilă datorită lipsei calității procesuale
active a reclamanților;
- Hotărârea relevă diferențele între regulamente și decizii: regulamentele au
caracter normativ, în timp ce deciziile se aplică unor situații determinate;
regulamentul are destinatari reprezentați de categorii generale și abstracte de
personae, în timp ce deciziile au destinatari definiți sau identificabili;
- Pentru ca particularii să aibă dreptul să formuleze acțiuni în anulare împotriva
unor acte legislative cu caracter normativ trebuie să demonstreze că au fost
afectați individual (datorită trăsăturilor lor specifice care îi individualizează față
de restul persoanelor) și nemijlocit (direct, nu prin măsuri de transpunere) prin
reglementarea adoptată;
- Tratatul de la Lisabona prevede că în cazul actelor legislative particularii pot
formula acțiuni în anulare dacă sunt afectați individual și direct, în timp ce în
cazul actelor normative fără caracter legislativ și care nu presupun adoptarea
 de măsuri de executare (cum ar fi actele adoptate de statele membre în
aplicarea unor reglementări unionale sau actele fără caracter legislative ale
Comisiei) prevede doar întrunirea condiției privind afectarea directă, însă
având în vedere datele cauzei soluția Curții ar fi identică și dacă, ipotetic,
această cauză ar fi soluționată acum.

17. C-322/88 Salvatore Grimaldi

Starea de fapt
- Dl. Grimaldi, un cetățean Italian care a lucrat pentru peste 20 de ani în Belgia,
în 1983 solicită despăgubiri de la Fondul Belgian privind bolile profesionale
pentru o boală a articulațiilor de care suferea (boala Dupuytren), invocând
prevederile unei recomandări a Comisiei privind bolile profesionale care
menționa pe lista europeană a bolilor profesionale și bolile similare cu cea de
care suferea domnul Grimaldi (fără să menționeze expres boala cu denumirea
ei uzuală);
- Fondul a refuzat solicitarea domnului Grimaldi pe motiv că boala de care
suferea nu se afla pe lista națională a bolilor profesionale;
- Instanța națională competentă să soluționeze conflictul dintre dl.Grimaldi și
Fondul Belgian al bolilor profesionale a formulat o acțiune preliminară având ca
obiect stabilirea măsurii în care o recomandare a Comisiei poate produce efect
direct în statele membre.

Hotărâre/Comentariu
- Recomandările nu produc efect direct, dar instanțele naționale sunt obligate să
ia în considerare recomandările la soluționarea litigiilor, în măsura în care
acestea pot contribui la interpretarea reglementărilor naționale sau unionale;
- Recomandările sunt reglementări de tip soft-law, acestea nefiind obligatorii;
- Recomandările pot produce totuși anumite efecte juridice (intepretarea unor
dispoziții obligatorii, legi-model, exprimarea unor angajamente față de anumite
valori etc.);
- Reglementările soft-law au avantajul să fie adaptabile și flexibile, dar li se
poate reproșa că nu sunt clare și predictibile;
- Sunt și reglementări soft-law care dau totuși naștere la consecințe juridice
importante, cum ar fi avizele Parlamentului European sau avizul Comisiei în
cadrul procedurii de sancționare a statelor membre pentru încălcarea tratatelor
unionale;
 - Recomandarea invocată de domnul Grimaldi s-a constatat că nu putea produce
efecte juridice obligatorii.

18. C-161/06 Skoma Lux

Starea de fapt
- În 2005 societatea importatoare de vinuri Skoma-Lux din Cehia formulează o
acțiune în anulare împotriva unei decizii a autorităților vamale din Cehia prin
care a fost sancționat pentru încălcarea reglementărilor vamale naționale și
pentru săvârșirea unei infracțiuni vamale incriminate printr-un regulament
unional, prin prezentarea unor date insuficiente pentru clasificarea vamală
corectă a unui soritment de vin roșu importat de societate;
- Societatea a invocat inaplicabilitatea dispozițiilor regulamentului adoptat
anterior aderării Cehiei la UE datorită nepublicării regulamentului în cauză în
limba cehă;
- Instanța națională competentă a formulat o acțiune preliminară având ca
obiect stabilirea aplicabilității regulamentului în cauză.

Hotărâre/Comentariu
- Regulamentele nepublicate în limba oficială a unui stat membru nu sunt
opozabile față de cetățenii respectivului stat, chiar dacă cetățenii respectivi
aveau posibilitatea să afle conținutul normelor respective din alte surse;
- La aderarea unui stat la UE, limba statului respectiv devine limbă oficială a UE,
reglementările de aplicabilitate generală se redactează în limbile oficiale și
jurnalul oficial al UE se publică în toate limbile oficiale;
- Opozabilitatea sau efectul direct al regulamentelor, indiferent de data adoptării
lor (anterior sau după aderarea statului la UE) se poate neutraliza față de
cetățenii statului în limba căruia nu s-a efectuat traducerea;
- Începând de la 1 iulie 2013, varianta electronică a jurnalului oficial este
opozabilă.

19. C-135/08 Janko Rottmann

Starea de fapt
- IV. Cetatenia unionala

- Starea de fapt:

- -Cetateanul austriac Janko rottman si-a schimbat domicilul in Germania dupa

ce a fost anchetat in Austria pentru inselaciuni in forma agravata cu caracter
profesional
 - -Austria a trimis un mandat de arestare national

- -D-l Rottman a solicitat cetatenia germana, omitand sa mentioneze faptul ca

facea obiectul urmaririi penale in Austria

- -Naturalizarea lui a dus la pierderea cetateniei austriece

- -Autoritatile orasului Munchen au fost informate despre urmarirea lui Rottman

motiv pentru care au decis sa retraga cu efect retroactiv naturalizarea, pentru
motivul ca Rottman ascunsese ca facea obiectul unei instructii judiciare in
Austria, si, prin urmare, obtinuse in mod fraudulos cetatenia germana

- -Instanta de apel a hotarat ca retragerea naturalizarii este compatibila cu

dreptul german

- -Instantei de recurs nu ii era suficient de clar daca statutul de apatridie si

pierderea cetateniei uniunii dobandite in mod legal anterior este comptabilia
cu dreptul uniunii

- -A formulat, asadar, intrebari preliminare

Hotărâre/Comentariu
Argumente relevante:
-Conventia privind reducerea cazurilor de apatridie prevede ca : 1) o persoana poate
fi privata de cetatenia unui stat daca a fost obtinuta prin declaratie falsa si 2)
conventia nu interzice unui stat parte sa priveze o persoana de cetatenia sa, chiar
daca aceasta din urma devine astfel apatrid, atunci cand aceasta cetatenie a fost
dobandita ca urmare a unui comportament fraudulos.
-Principiile raman valabile si daca ar provoca pierderea cetateniei unionale
-Un stat membru a carui cetatenie a fost dobandita in mod fraudulos nu poate fi
obligat sa se abtina de la retragerea cetateniei pentru simplul motiv ca persoana in
cauza nu a redobandit cetatenia initiala
-Revine instantei nationale sa aprecieze daca, tinand seama de ansamblul de
imprejurari pertinente, respectarea principiului proportionalitatii impune ca, inainte
ca o asemenea decizie de retragere a naturalizarii sa intre in vigoare, sa se acorde
persoanei interesate un termen rezonabil pentru ca aceasta sa incerce sa
redobandeasca cetatenia statului membru de orginie

Hotararea Curtii:
-Dreptul uniunii nu se opune ca un stat membru sa retraga cetatenia dobandita prin
naturalizare atunci cand aceasta a fost obtinuta fraudulos, cu condita ca aceasta
decizie de retragere sa respecte principiul proportionalitatii
20. C-34/09 G.R. Zambrano

Starea de fapt:
- În 1999 Zambrano cetățean columbian ajunge împreună cu soția sa și cu fiul lor
în vârstă de 4 ani în Belgia și solicită azil politic în contextul războiului civil din
Columbia;
- În 2000 autoritățile refuză acordarea dreptului de azil și somează cuplul
Zambrano să părăsească teritoriul Belgiei;
- Zambrano formulează o cerere de regularizare a șederii, invocând încheierea
de către el a unui contract de muncă pe perioadă nedeterminată, deținerea
resurselor financiare suficiente pentru întreținerea familiei sale, precum și
integrarea copilului săi în sistemul educațional din Belgia, dar cererea sa este
respinsă;
- În 2005 soții Zambrano depun depun o nouă cerere de regularizare invocând
faptul că au devenit părinții a doi copii care au dobândit la naștere cetățenia
belgiană care nu pot fi somați la părăsirea teritoriului țării de către statul al
cărei cetățenie o dețin și fac trimitere la dreptul fundamental al copiilor la
liberă circulație în calitate de cetățeni unionali;
- Părinții au susținut de asemenea că ar avea un drept accesoriu la liberă
circulație și ședere, în calitate de îngrijitori primari ai copiilor;
- În 2006 Zambrano rămâne fără loc de muncă și i se refuza acordarea
ajutorului de șomaj pentru neîndeplinirea condițiilor privind stagiul de cotizare,
măsură contestată de Zambrano în instanță;
- Instanța de muncă competentă formulează acțiune în instanță având ca obiect
constatarea existenței dreptului de ședere în calitate de cetățeni UE în cazul
copiilor minori de cetățenie belgiană și existența dreptului accesoriu de ședere
al părinților, respectiv stabilirea obligativității deținerii unui permis de muncă în
cazul persoanelor care se află în situații similare cu dl Zambrano.

Hotărâre/Comentariu
- Statele membre nu pot refuza acordarea permisului de muncă persoanelor
care au calitate de îngrijitori primari ai unui cetățean UE;
- Drepturile fundamentale care decurg din cetățenia UE beneficiază cetățeanului
încă din momentul nașterii sale, chiar dacă acesta nu poate beneficia de aceste
drepturi în mod independent până la împlinirea unei anumite vârste;
- Între copii și părinții lor se poate constata existența unei legături speciale
bazate pe dependența financiară, emoțională sau socială a copiilor față de
părinți, iar în ipoteza în care obligarea părinților la părăsirea teritoriului unui
 stat membru, ar avea ca efect limitarea libertății de circulația a copiilor care
sunt cetățeni unionali, părinților trebuie să li se garanteze un drept accesoriu la
liberă circulație și ședere și inclusiv dreptul la desfășurarea unor activități
salarizate chiar și fără permis de muncă;
- În cazul existenței dependenței financiare, emoționale și legale de drepturi
accesorii la liberă circulație pot benefica și îngrijitorii cetățenilor UE care nu
sunt minori, dar se află în situații speciale ;
- Măsurile naționale care ar avea ca scop sau ca rezultat limitarea drepturilor
fundamentale care decurg din cetățenia UE sunt ilegale.

JURISPRUDENȚA CJUE

1. C-812/79 Burgoa
2. C-104/81 Kupferberg
3. C-12/86 Demirel
4. C-84-94 Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandai de Nord c. Consiliului
Uniunii Europene
5. C-376/98 - Germania c. Parlamentului și Consiliului UE
6. C-58/08 Vodafone Ltd. și alții
7. C-4/73 Nold
8. C-44/79 - Hauer
9. C-138/79 Roquette Frères
10. C-92/09 și C-93/09 Schecke&Eifert
11. C-43/75 Defrenne II
12. C-34/73 Variola
13. C-128/78 Tachograf
14. C-148/78 Tullio Ratti
15. C-9/70 Franz Grad
16. C-16/62 și C-17/62 Confederația națională a producătorilor de fructe și legume și
alții
17. C-322/88 Salvatore Grimaldi
18. C-161/06 Skoma Lux
19. C-135/08 Janko Rottmann
20. C-34/09 G.R. Zambrano