ECOLOGIE

1.1 Ecosistemele
Tipuri de ecosisteme
Funcţiile ecosistemelor
 Ecosistemul reprezintă unitatea elementară structurală şi funcţională a
ecosferei. Ecosistemul este parte componentă a ecosferei.
Ecosistemul este un sistem ecologic, alcătuit din biocenoză (componenta
biotică), biotop (componenta abiotică) şi interacţiunile dintre acestea. Acest
sistem funcţionează ca un întreg, fiindu-i necesare toate componentele, pentru
a-şi îndeplini funcţiile. Ecosistemul se găseşte într-o continuă evoluţie,
realizându-se un echilibru dinamic între componentele sale.

Componentele ecosistemelor

Biocenoza, componenta biotică a ecosistemului, reprezintă totalitatea

indivizilor din specii de plante, animale sau microorganisme care trăiesc pe/ în
biotop. Între indivizii unei biocenoze se stabilesc multiple relaţii: relaţii de
hrănire (trofice), relaţii de apărare, relaţii de răspândire şi relaţii legate de
reproducere. Acestea sunt relaţii interpopulaţionale sau interspecifice.
a)Componentele trofice ale biocenozei sunt grupate în 3 niveluri de bază:
Producătorii primari reprezentaţi de indivizii speciilor de plante din
ecosistem şi o serie de microorganisme autotrofe (bacterii). Producătorii primari
sunt cei care sintetizează substanţe organice, din săruri minerale, apă, bioxid
de carbon în prezenţa luminii solare, în procesul de fotosinteză. În acest
proces, plantele transformă energia electromagnetică a soarelui în energie
chimică, înmagazinată în substanţe organice sintetizate.
 Consumatorii sunt categoriile trofice care se hrănesc cu substanţele
organice preparate de producătorii primari sau alte categorii trofice. Aceştia pot
ocupa diferite poziţii în structura trofică a biocenozei:
-Consumatorii primari (fitofagii şi ierbivorele) în care sunt cuprinse mamiferele
ierbivore, insectele şi păianjenii care se hrănesc cu plante, ciupercile parazite care
produc boli parazitare plantelor
-Consumatorii secundari (zoofagi sau carnivore de ordinul I) care se hrănesc
cu plante: specii din regnul animal (unele mamifere carnivore, insecte entomofage,
reptile, unele păsări, unele specii de peşti) sau specii din regnul vegetal (ciuperci
care parazitează specii de animale).
-Consumatorii terţiari (zoofagi sau carnivore de ordinul al II-lea) se hrănesc cu
consumatorii secundari. Fac parte din această categorie: vulturii, râsul, ştiuca etc.
-Consumatorii cuaternari sunt paraziţi sau prădători ai consumatorilor terţiari.
Ei se pot hrăni şi cu consumatori primari sau secundari.
Descompunătorii sunt categorii de organisme, bacterii sau ciuperci, care
descompun materia moartă, rezultată după moartea plantelor sau a animalelor. Ei
închid circuitul materiei, realizând descompunerea materiei organice în substanţe
minerale, din care o parte rămân în sol, reintrând în circuitul de hrănire al plantelor.
În afară de aceste categorii de bază mai sunt unele categorii trofice care au
funcţii speciale, în unele ecosisteme:
- Specii necrofage- se hrănesc cu cadavrele animalelor: specii de gândaci,
moluşte
 -Specii coprofage - se hrănesc cu excrementele altor consumatori: larvele
unor muşte, adulţii unor gândaci etc
-Specii omnivore – sunt consumatori care se hrănesc şi cu hrană de
origine vegetală şi cu hrană de origine animală
-Specii detritofage - se hrănesc cu detritus (material rezultat din
dezmembrarea organismelor vegetale).
Într-un ecosistem, materia şi energia circulă pe traseul producători primari –
consumatori - descompunători, realizând un circuit închis: producătorii primari
sintetizează materie organică din substanţe minerale, consumatorii de diferite
ordine transformă substanţele organice ale producătorilor primari în substanţe
organice proprii, iar descompunătorii descompun materia organică provenită
din producătorii primari şi din consumatori, după moartea acestora, în
substanţe minerale.
Toate aceste specii dintr-o biocenoză (categorii trofice) sunt
interdependente şi formează mai multe lanţuri trofice. Ele reprezintă câte o
verigă dintr-un lanţ trofic. În cadrul unui lanţ trofic, materia şi energia circulă de
la producători primari la consumatori şi apoi la descompunători. Un lanţ trofic
are cel puţin 3-4 verigi trofice, cel mult 5-6 verigi. Face excepţie situaţia în care
plantele moarte sunt descompuse de descompunători.
Lanţurile trofice dintr-o biocenoză se intersectează având una sau mai
multe verigi comune. Ele formează o reţea trofică. De exemplu, veriga trofică
“varză” poate fi consumată de iepuri şi de căprioare, care sunt în lanţuri trofice
diferite.
 Organismele din aceeaşi categorie trofică formează un nivel trofic, într-o
reprezentare grafică sub formă de piramidă. La baza piramidei, primul nivel
trofic, se găsesc producătorii primari. În al doilea nivel trofic sunt consumatorii
primari în număr mai mic. În al treilea nivel trofic sunt consumatorii secundari,
în număr şi mai mic. În al patrulea nivel trofic se găsesc consumatorii terţiari, iar
în al cincilea nivel trofic se găsesc consumatorii cuaternari. Descompunătorii se
găsesc în ultimul nivel trofic.

DESCOMPUNĂTORI

CONSUMATORI
CUATERNARI

CONSUMATORI TERŢIARI

CONSUMATORI SECUNDARI

CONSUMATORI PRIMARI

PRODUCĂTORI PRIMARI
2. Biotopul
 Biotopul este componenta fizico-chimică a ecosistemului (componenta
abiotică). El este reprezentat de un suport material (o porţiune din litosferă,
hidrosferă sau atmosferă), condiţiile climatice din zona respectivă şi
interacţiunile dintre acestea.
Componentele materiale ale biotopului, componentele climatice ale
biotopului, împreună cu interacţiunile dintre ele, duc la crearea condiţiilor de
viaţă ale organismelor din acea zonă. Aceste condiţii de viaţă mai sunt numite
factori ecologici.
Biotopul este alcătuit din factori geologici, factori geografici, factori mecanici,
factori fizici, factori chimici care se află în interacţiuni multiple.
a)Factorii geologici sunt reprezentaţi de natura substratului material pe care
se găseşte biocenoza: solul (roca), apa.
b)Factorii geografici reprezintă componentele care dau poziţia pe glob a
biotopului: latitudinea şi longitudinea, altitudinea, expoziţia (poziţia pe versanţi)
c)Factorii mecanici cuprind diferite fenomene provocate de factorii climatici:
mişcările aerului (vânturile, curenţii de aer etc), mişcările apei (valuri, curenţi de
apă din oceane, mări sau lacuri, precum şi mareele), mişcările litosferei
(alunecări de teren, prăbuşiri de teren sau cutremure).
d)Factori fizici: temperatura, umiditatea relativă, precipitaţiile, lumina.
e)Factorii chimici sunt reprezentaţi de compoziţia chimică a solului, apei,
aerului dar şi de pH-ul apei şi solului. Aceştia depind foarte mult de natura
factorilor geologici din care provin.
 Fact
ori g
eolo
gici
fi ci
e o gra
g
c tor i
Fa

Factori fizici Fa
ct
nici or
ic
a
ec hi
m
rim ic
cto i
Fa BIOTOP

BIOCENOZĂ

Componentele biotopului şi acţiunea lor asupra biocenozei