Ziua Internationala a Pamantului

• Incepand cu anul 1970, in fiecare zi de 22

aprilie, se celebreaza Ziua Pamantului. La
inceput, Ziua Pamantului a fost marcata doar in
Statele Unite; mai apoi, numarul tarilor in care
au loc evenimente specifice a crescut foarte
mult, ajungand in 1990 la 141. Din anul 1991,
activitatile prilejuite de Ziua Pamantului sunt
coordonate la nivel international de Earth Day
USA, o organizatie neguvernamentala fondata
special in acest sens. Reteaua de organizatii
partenere cuprinde acum atat ONG-uri cat si
institutii ori companii din diferite domenii de
activitate, in peste 170 de state ale lumii.
• Scopul actiunilor promovate il constituie
sensibilizarea opiniei publice cu privire la
necesitatea protejarii mediului, a conservarii
resurselor naturale si a biodiversitatii.
• Ziua Internationala a Pamantului 2008 este
marcata in Romania prin actiuni desfasurate in
Alba Iulia, Brasov, Botosani, Baia Mare,
Calarasi, Constanta,  Cluj, Iasi, Mures, Oradea,
Satu Mare, Timisoara. ONG-uri locale, cu
sustinerea agentiilor locale pentru Protectia
Mediului, organizeaza diverse activitati:
expozitii, comunicari si dezbateri pe teme
ecologice, marsuri, proiectii de filme, campanii
de colectare a deseurilor refolosibile, plantari
de copaci.
• Influenta umana asupra oceanelor ,
variaza dramatic de la un ecosistem la
altul . Cele mai afectate zone sunt
recifele de corali , iarba marina ,
crângurile de mangrove , recifele si
platformele stâncoase . Cele mai putine
afectate ecosisteme , sunt zonele cu
fund mâlos si zonele de suprafata din
larg .
• Poluarea afecteaza toate oceanele
globului , dar apele de coasta sunt mai
afectate decât cele din largul marilor ,
deoarece acolo exista , în prezent , mult
mai multe surse de poluare , de la
instalatiile industriale de coasta pâna la
transportul maritim mai intens . Pe
masura dezvoltarii industriei , a cresterii
demografice si a modernizarii tehnicii ,
poluarea s-a extins , poluantii s-au
înmultit si au aparut deseuri greu
biodegradabile, ca de exemplu ,
detergentii , pesticidele de sinteza ,
deseurile radioactive
Privelisti frumoase si unice care pe parcursul
Anilor s-au deteriorat.Azi nu mai exista
aceste panorame minunate ci doar un munte
Mare de gunoi care se strange zilnic
• În fiecare an aproximativ nouă miliarde
de CO2 sunt absorbite de copaci, dar
aproape două miliarde de tone sunt
degajate prin despădurire. Prin
plantarea mai multor copaci putem să
ne demonstrăm angajamentul în
echilibrarea climatică a Terrei şi să
facem mediul nostru înconjurător mai
verde.
• Alăturaţi-vă astăzi campaniei noastre
şi ridicaţi gradul de conştientizare
asupra necesităţii de a acţiona pentru
a face faţă schimbărilor climatice.
• Comisia Europeană invită tinerii
europeni să ia parte la iniţiativa
"Planteză un copac printr-un click" şi
să se alăture în lupta împotriva
schimbărilor climatice.
• Ia-ţi un angajament faţă de natură
plantând un copac astăzi! Implică-te în
campanie înregistrându-t
• Se realizeaza prin pesticide, ingrasaminte
chimice si dejectii zootehnice .
Pesticidele sunt folosite in scopul de a distruge
activitatea insectelor daunatoare, a
rozatoarelor, ciupercilor . eleau adus servicii
imense, distrugand insecte care transmit
microbi sau care consumau pana la 50% din
recolte . Cu toate acestea folosirea lor masiva a
dus la otravirea unor ape. Unele din aceste
substante se degradeaza lent, acumulandu-se in
unele plante sau animale consumate de om.
Apa fiind principalul vehicul al pesticidelor, ele
distrug sau ameninta echilibrul biologic al
unitatilor acvatice .
Si unele ingrasaminte chimice pot fi
daunatoare : de exemplu azotati in surplus se
pot uni cu materiile organice in fermentatie dind
azotati care distrug fauna acvatica.
Poluarea urbana se manifesta prin evacuarea
apelor menajere, fie pri canale, in rauri sau
ocean, fie infiltrare in panza freatica.
Canalele colecteaza continutul instalatiilor
sanitare, al bucatariilor,incarcate cu reziduri
organice, cu bacterii patogene, cu detergenti
etc.
• Încălzirea globală este fenomenul de creştere
continuă a temperaturilor medii înregistrate ale
atmosferei în imediata apropiere a solului,
precum şi a apei oceanelor, constatată în
ultimele două secole, dar mai ales în ultimele
decenii.
• Temperatura medie a aerului în apropierea
suprafeţei Pământului a crescut în ultimul secol
cu 0,74 ±0,18 °C.[1]
• Dacă fenomenul de încălzire este cvasi-unanim
acceptat de oamenii de ştiinţă şi de factorii de
decizie, există mai multe explicaţii asupra
cauzelor procesului. Opinia dominantă este că
încălzirea se datorează activităţii umane, în
special prin eliberarea de gaz carbonic in
atmosferă prin arderea de combustibili fosili.
• Încălzirea globală are efecte profunde în cela
mai diferite domenii. Ea determină sau va
determina ridicarea nivelului mării, extreme
climatice, topirea gheţarilor, extincţia a
numeroase specii şi schimbări privind
sănătatea oamenilor. Împotriva efectelor
încălzirii globale se duce o luptă susţinută, al
cărei aspect central este ratificarea de către
guverne a Protocolului de la Kyoto privind
reducerea emisiei poluanţilor care influenţează
viteza încălzirii.
• Zeci de tone de gunoaie lasate in urma de
turisti. Asta au gasit voluntarii care au inceput o
actiune de trei zile de ecologizare la cota 1.500
din Sinaia.
Tinerii au fost ingroziti cand au vazut cata
mizerie au de strans dintr-o rapa care a fost
transformata in groapa de gunoi improvizata.
Actiunea de ecologizare se va incheia duminica
seara.
In doar cateva ore, tinerii voluntari au strans
doua tone de gunoaie lasate in urma de turistii
veniti sa se relaxeze la munte, scrie Realitatea
Tv.
Ca sa ajunga la maldarele de gunoaie, tinerii au
avut nevoie de echipament profesionist.
De la inceputul anului, administratia Parcului
Natural Bucegi si jandarmii montani din Sinaia
au dat peste 200 de amenzi celor care arunca la
intamplare gunoaiele. "Inclusiv cabanierul din
aceasta zona a primit amenda", a declarat
Clementin Negutescu, directorul Parcului
Natural Bucegi.
Precedenta actiune de ecologizare in zona cotei
1.500 a avut loc in urma cu trei luni.
• Natura ne dăruieşte cu bucurie şi
simplitate, din plin, necondiţionat, toate
bunurile sale. Dar, de cele mai multe
ori, omul n-a ştiut sau a uitat să
protejeze aceste daruri pentru el şi
pentru generaţiile următoare. În
condiţiile epocii contemporane,
caracterizate prin creştere
demografică, industrializare şi prin
acţiunea deseori necontrolată a omului
asupra mediului, se pune tot mai acut
problema protecţiei mediului
înconjurător. În această problemă
latura educativă are un rol
determinant. Educaţia pentru mediu ne
priveşte în egală măsură pe toţi, adulţi
sau copii, iar problema., deşi nu e
nouă, se pune tot mai acut, devenind
obiect de studiu la unele clase, sau
obiectiv în cadrul unor discipline ca
ştiinţe, chimie, biologie, geografie,etc.
Cred ca imaginea spune TOT!.