Postaru Iana cl.

X B

Alcoolii-prezentare generala
De obicei cnd rostim cuvntul "alcool" ne gndim la spirtul medicinal sau la buturile spirtoase, dar aceste tipuri de alcooli conin o anumit substan organic numit etanol. Alcoolii sunt unii dintre cei mai utilizai i cunoscui compui chimici. De fapt un alcool este un compus organic care are cel puin o grupare hidroxil legat de un atom de carbon saturat. Dintre acetia fac parte metanolul, etanolul, butanolul i propanolul, acetia formnd serii omoloage.

Rspndirea i producerea alcoolilor

Alcoolii se gsesc ntr-o varietate de situaii. Etanolul se poate produce natural, ca zaharuri din fructele rscoapte cu ajutorul enzimelor n procesul de fermentaie. Aceasta este baza industrei bauturilor alcoolice, chiar dac aici se folosesc mult mai multe ingrediente i procesul este realizat cu grij. Etanolul se poate obine industrial din reacia etenei cu apa prin procesul de hidratare. Metanolul este produs prin reacia monoxidului de carbon cu hidrogenul. Aceste dou substane sunt obinute industrial din metan (gaz natural) i ap. Amndou reaciile se realizeaz n condiii speciale de presiune i temperatur, n prezen de catalizator. Un alt alcool important din punct de vedere industrial este alcoolul izopropilic. El este un produs secundar al industriei petrolului, folosit ca solvent. Ali alcooli naturali sunt mentolul, care d gumii de mestecat i altor produse aroma i gustul specific i glicerolul (trihidroxipropanul). Glicerolul se gsete n stare natural n grsimi vegetale sau animale, dar este i un produs secundar al industriei spunului. n intestinul uman grsimile se transform n glicerol i acizi grai, dup care se refac n grsimi.

Importana alcoolilor
Alcoolii sunt foarte buni solveni, de aceea din ei se produc detergeni, parfumuri, vopsele i multe altele. Un amestec de metanol i etanol este vndut ca solvent, care conine colorant i are un miros specific cu rol de a proteja cumprtorii. Etanolul i metanolul sunt doi dintre cei mai importani alcooli. Alcoolul izopropilic este un solvent industrial foarte cunoscut, cteodat folosit ca o variant mai ieftin a etanolului. De asemenea etanolul are un puct de topire foarte sczut, ceea ce determin folosirea lui n termometre de temperaturi extrem de mici. Alcoolii se folosesc ca produi intermediari, n sinteze n chimia organic. Tot aceste substane chimice se folosesc la curarea produselor petroliere din combustibili, n special n Brazilia. Glicerolul are aplicaii n medicin i, ca i glicolul etenic, se mai gsete n componena explozivelor.

Etanolul
Consumul regulat de alcool etilic in cantitati mai mari la mesele normale poate conduce la supragreutate si obezitate . Consumul moderat de alcool etilic are o actiune excitanta , stimulatoare , in cantitati mari fiind toxic . Consumul de etanol mareste sensibilitatea atat fata de substantele toxice industriale mercur , plumb, arsen , nitrobenzen, anilina , cat si fata de medicamente . Concentratia normala de alcool etilic este de 0,02-0,03% . Deja o concentratie putin crescuta de alcool etilic in sange de 0,1-1% conduce la cresterea dispozitiei, prelungirea timpilor de reactie , cresterea numarului de greseli in cazul muncilor fizice si intelectuale , lipsa de precizie la conducatorii auto . Concentratiile de etanol in sange de 1-2% duc la pierderea autocontrolului , de 23% la o stare de ebrietate inconstienta , iar de 3-5% (ceea ce corespunde la o cantitate de alcool etilic de 250ml) , la pierderea cunostiintei , pericol de moarte , paralizia respiratiei si moarte . Adultii pot sa elimine prin metabolism 175ml alcool etilic/kg greutate corporala . Consumul indelungat de alcool etilic in cantitati mari conduce la daune corporale si psihice .

Alcoolul etilic prezinta o materie prima valoroasa pentru numeroase sectoare industriale : -industria alimentara -industria chimica -industria de farmaceutica Numai industria alimentara consuma anual circa 12 milioane tone alcool etilic . In industria chimica unde reprezinta materia prima pentru obtinerea unor produse valoroase , spiritul de fermentatie este in competitie cu alcoolul de sinteza , obtinut in urma unor procese tehnologice complexe , din materii prime petrolifere . Utilizarea alcoolilor metanol si etanol drept carburant pare sa fie varianta cea mai promitatoare de inlocuire a carburantilor proveniti din petrol . In timp ce metanolul se obtine din carbuni , gaz natural sau lemn prin tehnologii avansate , etanolul se poate produce pe cale fermentativa din materii prime care se regenereaza . Utilizarea etanolului drept carburant in Europa a fost folosit inca din 1902 . Utilizarea lui economica insa , in amestec cu benzina s-a realizat insa abia in 1922 in Franta . Etanolul poate fi un adaos valoros la benzina . Etanolul reprezinta o materie prima valoroasa pentru numeroase industrii in acelasi timp fiind si un carburant valoros deja folosit in multe tari ca sursa alternativa de combustibil .

Efectele alcoolului asupra organismului

Unul din locurile principale in care actioneaza etanolul (substanta activa din alcool) este sistemul nervos central. Chiar daca alcoolul este o substanta care se gaseste peste tot, efectele sale nu se cunosc la fel de bine ca si cele ale altor substante psihocative (morfina, Thc, etc.) In timp ce alte substante actioneaza pe receptorii specifici ai unor nurotransmitatori la nivelul sinapselor, nu s-au indentificat receptori pentru etanol (adica ori nu exista, ori trebuie descoperiti). In complexul amigdalian, in nucleul central amigdalian, prezenta etanolului determina o amplificare a potentialelor postsinaptice inhibitorii. Amigdala joaca u rol important in anxietate(frica) si se presupune ca aceasta interactiune are rol in efectul anxiolitic al alcoolului de reducere a fricii. Desi factorii de mediu sunt importanti in formarea dependentelor, studiile releva tot mai mult importanta mare a factorilor genetici. Studiile genetice au demonstrat ca se mosteneste o sensibilitate la alcoolism.

Intoxicatia cu alcooli

Daunele alcoolului asupra sanatatii omului

Alcoolul afecteaz corpul n doua feluri: 1. Intr n contact cu gura, esofagul, stomacul i intestinele unde are o aciune iritant i "anesteziant" (cauznd lipsa senzaiei de durere cu sau fr pierderea contiinei), 2. Doar 20% din cantitatea de alcool ingerat este absorbit n stomac, restul de 80% este absorbit prin pereii intestinali direct in snge, ajungnd n fiecare celul a corpului. Fiecare raie de alcool va produce o intoxicare. Ceea ce face alcoolul este s ncetineasc funcionarea celulelor i a organelor pna cnd ajung s i desfoare activitatea cu mult mai puin eficien. El afecteaz creierul intervenind n activitatea centrilor care coordoneaz echilibrul, percepia, vorbirea i gndirea. Produce dificulti n vorbire i erori n procesul de gndire. Mai sunt afectai centrii coordonrii, aprnd astfel "simptomele" clasice: mersul mpleticit, czturile, ajungndu-se pn la imposibilitatea de a mai ine un chibrit aprins n mn. n mod paradoxal, dei ncetinete funciile organismului, alcoolul duce la dispariia inhibiiilor. Emoiile sunt exprimate mult mai uor, deoarece acea parte a creierului care ne ajut s ne controlm comportamentul este scoas din funcie sau se relaxeaz excesiv astfel nct emoiile devin exagerate. Dac se consum ndeajuns de mult alcool persoana va adormi sau, n cazuri extreme, va intra n com.

Consumarea alcoolului n cantiti mari mrete riscul apariiei cancerului gurii, limbii, faringelui, laringelui i al esofagului, probabil datorit aciunii sale iritante bolile ficatului cauzate de excesul de alcool includ inflamarea ficatului, hepatita, ciroza i cancerul ficatului. Lipsa acut de anevrin (vitamina B1) poate cauza atacuri de cord, combinate de obicei cu edemuri (colectarea de fluid n esuturi). Alcoolul mrete riscul apariiei bolilor de inim, a infarcturilor i determin creterea presiunii sngelui. Alte afeciuni cauzate de abuzul de alcool includ: gastrita, pancreatita, neurita (afeciuni nervoase) i ulcerul digestiv. Persoanele care consum alcool n cantitti prea mari au anse mai mari dect altele s sufere de anxietate, paranoia sau depresie. ansele apariiei demenei sunt, de asemenea mult crescute. Pe scurt, organismul se poate adapta efectelor negative produse de alcool. Dar dup ceva vreme el devine incapabil s i mai pstreze echilibrul i i vor face apariia efecte dezastruoase. Este tot ceea ce poate face ficatul pentru a neutraliza toxinele din organism. Dac dup o o oarecare perioad se renun la alcool, efectele negative aprute pot s dispar. Daca aceast perioad se prelungete nsa prea mult pot sa apar transformri ireversibile. Alcoolul poate produce sterilitate i tinde s ncetineasc dezvoltarea ftului, la fel cum o face cu funciile celulelor i organelor. Poate determina disfunctionaliti structurale si funcionale, chiar retardarea. Aceste disfuncionaliti, cunoscute sub numele "sindromul alcoolului la ft", conduc la dezvoltarea incomplet a membrelor, diformiti faciale i dezvoltarea anormal a creierului, ceea ce d natere la dificulti de ordin intelectual i motor. Experiena a demonstrat c riscul avortului spontan este mult mai mare la femeile care consum alcool n exces, ca i cel al nasterii unor copii subdezvoltai sau cu dereglri comportamentale. Aceti copii se dezvolt mult mai ncet decat cei ai mamelor care practic abstinena.