Analizatorii

Sunt sisteme morfo-funcţionale complexe şi unitare

Ei - recepţionează - mediul extern

- transmit excitaţiile primite din
- transformă în senzaţii specifice - mediul intern

Asigură - integrarea organismului în mediu

- adaptarea permanentă la condiţiile mereu schimbătoare ale mediului
 Analizatorii

Sunt formaţi dintr-un: Segment periferic (receptor)

Segment intermediar (de conducere)
Segment central
 Segmentul receptor

Este localizat în organele de simţ

Este o structură specializată în recepţionarea unei anume forme de energie-

stimul dar şi a altora (dacă au o intensitate
foarte mare)

Excitaţiile (stimulii) percepuţi pot fi fizici, chimici, hormonali, antigenici etc.

 Receptorii
Sunt: - fie dendrite ale unor celule senzitive (neuroni senzitivi)
- fie celule epiteliale senzoriale

Ei transformă stimulii în impulsuri nervoase

 Receptorii
După topografia lor, se clasifică în:
Exteroceptori - localizaţi la suprafaţa corpului
- percep informaţiile din mediul extern: auditive, vizuale, olfactive
gustative, vestibulare, tactile, termice, dureroase

Interoceptori - localizaţi în profunzimea ţesuturilor

- percep schimbările survenite în mediul intern
- includ: visceroceptorii şi proprioceptorii
 Receptorii
După natura excitantului specific, se clasifică în:
Mecanoceptori - detectează deformările mecanice
- includ: receptorii de tact, de presiune, de distensie din plămâni,
acustico-vestibulari, kinestezici

Chemoreceptori - detectează modificările de compoziţie chimică

- includ: receptorii gustativi, olfactivi, osmoreceptorii,
iporeceptorii,
glucoreceptorii, aminoacidreceptorii mucoasei intestinale

Termoreceptori - care percep variaţiile de temperatură

Receptori electrono-magnetici - percep stimulii luminoşi
 Segmentul intermediar
Este alcătuit din căile nervoase prin care impulsurile nervoase elaborate de
receptori sunt conduse către centrii nervoşi superiori

Căile ascendente pot fi - specifice

- nespecifice
 Segmentul central
Este reprezentat de centrii nervoşi superiori (de regulă corticali) unde impulsurile
venite de la receptori sunt prelucrate, elaborându-se senzaţii
specifice

Proiecţia corticală poate fi - strict limitată – pentru căile ascendente specifice

- difuză – pentru căile ascendente nespecifice
 Analizatorul vizual

Roluri: obţinerea a peste 90% din informaţiile cu privire la mediul înconjurător

menţinerea echilibrului şi a atenţiei
adaptarea la mediu şi orientarea în spaţiu

Excitantul specific: razele luminoase cu lungime de undă între 375-760 nm

Alcătuire: Segmentul receptor – retina globului ocular

Segmentul de conducere – calea optică
Segmentul central – zona corticală de proiecţie a impulsurilor vizuale
 Ochiul
Este organul văzului
Este alcătuit din:
Glob ocular
Organe anexe de mişcare – muşchii extrinseci ai globului ocular
Organe anexe de protecţie – sprâncene, pleoape, gene, conjunctiva
 Globul ocular
Situat în partea anterioară a orbitei
Formă sferoidală
Este îmbrăcat de o capsulă fibroasă – tenon
Între orbită şi globul ocular există o capsulă adipoasă
Capsula adipoasă încorporează muşchii extrinseci
 Globul ocular
Prezintă două axe:
Axa anatomică – trece prin polul anterior (centrul corneei) şi
polul posterior (opus)
Axa vizuală (optică) – trece prin centrul pupilei şi foveea centralis
 Globul ocular
Structural, globul ocular include: 3 tunici suprapuse, concentrice: sclerocorneea
uveea
retina
aparatul optic: cornee
umoare apoasă
cristalin
umoare sticloasă (corp vitros)
 Globul ocular
Structural, globul ocular include: 3 tunici suprapuse, concentrice: sclerocorneea
uveea
retina
aparatul optic: cornee
umoare apoasă
cristalin
umoare sticloasă (corp vitros)
 Globul ocular
Structural, globul ocular include: 3 tunici suprapuse, concentrice: sclerocorneea
uveea
retina
aparatul optic: cornee
umoare apoasă
cristalin
umoare sticloasă (corp vitros)
 Sclerocorneea
Sclerotica - tunică conjunctivă fibroasă, protectoare, vascularizată şi inervată
- pe ea se inseră muşchii extrinseci
- posterior (pe unde iese nervul optic) prezintă zona ciuruită

Corneea - structură conjunctivo-epitelială, avasculară, bogat inervată

- transparentă (element component al mediilor refringente ale ap. optic)
 Sclerocorneea
Sclerotica - tunică conjunctivă fibroasă, protectoare, vascularizată şi inervată
- pe ea se inseră muşchii extrinseci
- posterior (pe unde iese nervul optic) prezintă zona ciuruită

Corneea - structură conjunctivo-epitelială, avasculară, bogat inervată

- transparentă (element component al mediilor refringente ale ap. optic)
 Uveea
Este vascularizată, bogat pigmentată şi alcătuită din 3 porţiuni: - coroidă
- corp ciliar
- iris
 Uveea
Coroida -membrană conjunctivo-vasculară-pigmentată
-asigură formarea unei „camere obscure” în interiorul globului ocular
 Uveea
Corpul ciliar e format din:
Procesele ciliare - ghemuri vasculare ce produc umoarea apoasă şi sticloasă
- formează zonula ciliară Zinn

Muşchii ciliari - prinşi prin ligamentele suspensoare de cristaloida cristalinului

- rol - reglează convexitatea cristalinului
 Uveea
Corpul ciliar e format din:
Procesele ciliare - ghemuri vasculare ce produc umoarea apoasă şi sticloasă
- formează zonula ciliară Zinn

Muşchii ciliari - prinşi prin ligamentele suspensoare de cristaloida cristalinului

- rol - reglează convexitatea cristalinului
 Uveea
Irisul - diafragmă colorată cu aspect de disc şi cu un orificiu central – pupila
- are o stromă conjunctivo-vasculo-nervoasă în care sunt încorporate fibre
musculare netede circulare şi longitudinale→reglează diametrul
pupilei
 Retina
Membrană de origine nervoasă – diencefalică
Are 3 zone: - retina vizuală (senzitivă) – căptuşeşte cele 2/3 posterioare ale globului
ocular
- retina oarbă - acoperă corpul ciliar şi irisul
- nu conţine celule fotoreceptoare
- ora serrata - este la limita dintre retina vizuală şi oarbă
- conţine: celule fotoreceptoare atrofiate
multe celule gliale cilindrice
 Retina vizuală
La capătul posterior al axei vizuale prezintă pata galbenă (macula luteea) ce
prezintă în centru foveea centralis–zona de
maximă acuitate vizuală
Sub pata galbenă este pata oarbă – locul pe unde iese nervul optic şi
pe unde intră şi ies vasele de sânge
Este formată din 6 straturi celulare şi 10 straturi histologice
 Retina vizuală
La capătul posterior al axei vizuale prezintă pata galbenă (macula luteea) ce
prezintă în centru foveea centralis–zona de
maximă acuitate vizuală
Sub pata galbenă este pata oarbă – locul pe unde iese nervul optic şi
pe unde intră şi ies vasele de sânge
Este formată din 6 straturi celulare şi 10 straturi histologice
 Straturile celulare ale retinei vizuale
Stratul celulelor pigmentare
Stratul celulelor cu conuri şi bastonaşe
Stratul celulelor orizontale
Stratul neuronilor bipolari
Stratul celulelor amacrine
Stratul neuronilor multipolari
 Straturile histologice ale retinei vizuale
Stratul celulelor pigmentare Stratul plexiform intern
Stratul conurilor şi bastonaşelor Stratul celulelor multipolare
(ganglionare)
Membrana limitantă elastică externă Stratul fibrelor optice
Stratul granular extern Membrana limitantă elastică internă
Stratul plexiform extern
Stratul granular intern
 Straturile histologice ale retinei vizuale
Stratul celulelor pigmentare Stratul plexiform intern
Stratul conurilor şi bastonaşelor Stratul celulelor multipolare
(ganglionare)
Membrana limitantă elastică externă Stratul fibrelor optice
Stratul granular extern Membrana limitantă elastică internă
Stratul plexiform extern
Stratul granular intern
 Celulele fotoreceptoare
Sunt neuroni modificaţi
Au - un pericarion
- o dendrită cu aspect de con (celule cu con) sau bastonaş (celulele cu bastonaş)
- un axon ce face sinapsă cu neuronii bipolari
 Celulele fotoreceptoare
Sunt alcătuite din 3 segmente:

extern - pătrunde în stratul pigmentar

- are un articol extern – cu discuri suprapuse ce conţin substanţa fotosensibilă
un articol intern – bogat în organite celulare cu funcţie de sinteză, ce
reface articolul extern distrus repetat sub acţiunea
luminii

intern – sinapsează cu neuronul bipolar

zonă sinaptică – corespunzătoare pericarionului

 Celulele fotoreceptoare cu bastonaş
Sunt cele mai numeroase (125-130 milioane)
Sunt distribuite în toată retina vizuală cu excepţia foveei centralis
Predomină la periferia retinei
Substanţa fotosensibilă este rodopsina, care sub acţiunea luminii se desface în
scotopsină şi retinen
Sunt receptorii vederii nocturne, au pragul de excitabilitate mai redus, convergenţă
mare ( 200 celule cu bastonaş / o celulă multipolară)
Nu furnizează informaţii despre culoare sau detalii ale obiectelor
 Celulele fotoreceptoare cu con
Sunt mai puţin numeroase (5-7 milioane) decât celulele cu bastonaş
Sunt distribuite în toată retina, mai numeroase în macula luteea, singure în foveea
centralis
Substanţa fotosensibilă este iodopsina, care sub acţiunea luminii se desface în
fotopsină şi retinen
Există 3 tipuri de iodopsine (→3 tipuri de celule cu con) – pentru perceperea celor 3
culori fundamentale
Sunt receptorii vederii diurne şi cromatice
Au pragul de excitabilitate mai ridicat
Au o acuitate mai ridicată
Au o convergenţă mică (o celulă cu con /
o celulă multipolară)
Furnizează informaţii despre culoare
Furnizează detalii asupra obiectelor
 Aparatul optic
Este compus din medii refringente cu rol în focalizarea razelor luminoase pe retină
(unde se formează o imagine reală, redusă,
inversată)
Include: corneea
umoarea apoasă – rol nutritiv pentru cristalin şi cornee
cristalinul (îmbrăcat de cristaloidă de care se prinde ligamentul suspensor
ce face legătura cu muşchiul ciliar) - rol în acomodare
umoarea vitroasă (corpul vitros) îmbrăcat de hialoidă – cu rol trofic şi
protector pentru retină
 Anexele de mişcare a globului ocular
Reprezentate de muşchii extrinseci: drept superior
drept inferior
drept intern
drept extern
oblic superior
oblic inferior
Rol în mişcările globului: de lateralitate
de convergenţă
în sus
în jos

Inervaţie: nervii cranieni III, IV şi VI

 Anexele de protecţie a globului ocular
Sprâncenele - fire de păr de deasupra orbitei
- rol: împiedică scurgerea transpiraţiei în ochi
Pleoapele - cute musculo-cutanate, căptuşite de conjunctivă
- au gene pe margini, cu glande sebacee modificate la baza lor
- rol: apără şi umezeşte permanent, prin împrăştierea lacrimilor, ochiul şi
protejează partea anterioară a globului ocular
Conjunctiva - membrană conjunctivă ce acoperă faţa internă a pleoapelor şi faţa
anterioară a globului ocular până la cornee
 Aparatul lacrimal

Este format din: - glanda lacrimală

- căile lacrimale
 Aparatul lacrimal

Glanda lacrimală: - situată în partea superioară şi laterală a orbitei

- glandă tubulo-acinoasă care secretă lacrimile
- lacrimile curăţă şi umezeşte faţa anterioară a globului ocular
 Aparatul lacrimal

Căile lacrimale:
- drenează lacrimile după ce „au spălat” faţa anterioară a globului ocular
- includ: - punctele lacrimale - din unghiul intern al pleoapelor
- canalele lacrimale
- sacul lacrimal
- canalul lacrimo-nazal - ce se deschide în meatul nazal inferior
 Calea optică
Este formată din 3 neuroni:
Protoneuronul – celulele bipolare in retină
Deutoneuronul – celulele multipolare din retină
axonul deutoneuronilor → nervii optici şi apoi tractusurile optice
Al 3-lea neuron – în corpii geniculaţi ai metatalamusului
axonul se îndreaptă spre SC
 Calea optică
Nervul optic - conduce impulsuri de la un singur ochi
Chiasma optică - este formată prin încrucişarea fibrelor nazale ale nervilor optici
Tractusul optic - urmează cheasmei optice
- include fibre provenite din ambii nervi optici
fibre provenite din jumătatea temporală a ochiului respectiv
fibre provenite din jumătatea nazală a ochiului opus
- dă colaterale spre coliculii cvadrigemeni superiori şi
nucleii mezencefalici deservind reflexul pupilar
 Segmentul central al analizatorului vizual
Aria primară vizuală - în lobul occipital – faţa medială
- pe marginile scizurii calcarine
Analizatorul auditiv (acustic)

Rol: - în perceperea sunetelor

- în orientarea în spaţiu
- în perceperea vorbirii
 Analizatorul auditiv (acustic)

Organul receptor al analizatorului acustic:

- este reprezentat de organul Corti
- este amplasat la nivelul urechii interne
 Urechea externă
Rol: captarea şi transmiterea vibraţiilor sonore
Este formată din: pavilionul urechii şi conductul auditiv extern
Pavilionul urechii: - schelet fibrocartilaginos
- muşchi auriculari atrofiaţi
- piele

Conductul auditiv extern: - are 3 cm lungime

- este căptuşit de piele cu peri şi glande ceruminoase
 Urechea externă
Rol: captarea şi transmiterea vibraţiilor sonore
Este formată din: pavilionul urechii şi conductul auditiv extern
Pavilionul urechii: - schelet fibrocartilaginos
- muşchi auriculari atrofiaţi
- piele

Conductul auditiv extern: - are 3 cm lungime

- este căptuşit de piele cu peri şi glande ceruminoase
 Urechea medie

Transmite undele sonore către urechea internă

Este o cavitate săpată în stânca temporalului de formă cubică
Conţine aer la presiune atmosferică
Comunică cu nazofaringele prin trompa lui Eustachio
Comunică cu urechea internă prin fereastra rotundă şi ovală – prevăzute cu membrane
Comunică cu conductul auditiv extern prin membrana timpanică - 40 mm2 suprafaţă
- 0,1 mm grosime
Conţine un lanţ de 3 oscioare (ciocan, nicovală şi scăriţă) şi muşchii anexaţi lor
 Urechea medie

Transmite undele sonore către urechea internă

Este o cavitate săpată în stânca temporalului de formă cubică
Conţine aer la presiune atmosferică
Comunică cu nazofaringele prin trompa lui Eustachio
Comunică cu urechea internă prin fereastra rotundă şi ovală – prevăzute cu membrane
Comunică cu conductul auditiv extern prin membrana timpanică - 40 mm2 suprafaţă
- 0,1 mm grosime
Conţine un lanţ de 3 oscioare (ciocan, nicovală şi scăriţă) şi muşchii anexaţi lor
 Urechea internă

Include o multitudine de camere săpate în stânca temporalului → labirintul osos

Labirintul osos include:- melcul osos (cohleea osoasă)
- canalele semicirculare osoase
- vestibulul osos
În interiorul cavităţilor labirintului osos există perilimfa
 Urechea internă
În interiorul labirintului osos există labirintul membranos
Labirintul membranos include:
Melcul membranos (canal cohlear) – cu organul Corti
Canalele semicirculare membranoase cu ampule – cu crestele ampulare
Vestibulul membranos (utricula şi sacula) – cu maculele (aparatele otolitice)
Structurile labirintului membranos conţin endolimfa
 Melcul osos
Este un canal osos spiralat de 2 şi ½ în jurul unui ax central (modiol, columelă)
1. De la columelă→lamă osoasă spirală continuată de membrana bazilară
membrana bazilară se întinde până la peretele extern al melcului osos
2. Membrana vestibulară Reissner pleacă de la lama spirală→peretele melcului osos
Lama osoasă spirală+membrana bazilară şi membrana Reissner delimitează:
- rampa vestibulară (superioară)
- rampa timpanică (inferioară)
- canalul cohlear (rampa mijlocie)
Rampa vestibulară şi timpanică comunică prin
helicotremă – orificiu din vârful melcului osos
 Melcul osos
Este un canal osos spiralat de 2 şi ½ în jurul unui ax central (modiol, columelă)
1. De la columelă→lamă osoasă spirală continuată de membrana bazilară
membrana bazilară se întinde până la peretele extern al melcului osos
2. Membrana vestibulară Reissner pleacă de la lama spirală→peretele melcului
osos
Lama osoasă spirală+membrana bazilară şi membrana Reissner delimitează:
- rampa vestibulară (superioară)
- rampa timpanică (inferioară)
- canalul cohlear (rampa mijlocie)
Rampa vestibulară şi timpanică comunică prin
helicotremă – orificiu din vârful melcului osos
 Receptorii acustici
Sunt localizaţi în organul Corti
Percep sunete cu frecvenţa cuprinsă între 10-20000 Hz
Acuitatea maximă este la sunetele cu frecvenţa de 2000-5000 Hz
Sunetele peste 20000 Hz (ultrasunetele) nu sunt percepute de om
 Organul Corti
 este un epiteliu senzorial
 dispus pe membrana bazilară, întinzându-se de la baza la vârful melcului
 are aspect spiralat, subţiindu-se către vârful melcului
 Organul Corti
 este un epiteliu senzorial
 dispus pe membrana bazilară, întinzându-se de la baza la vârful melcului
 are aspect spiralat, subţiindu-se către vârful melcului
 Organul Corti
 este un epiteliu senzorial
 dispus pe membrana bazilară, întinzându-se de la baza la vârful melcului
 are aspect spiralat, subţiindu-se către vârful melcului
 Organul Corti
 e format din - celule de susţinere (pilieri (stâlpi Corti), Dieter şi Bottcher)
- celule receptoare aşezate pe două straturi: intern - un şir de celule
extern-3-5 şiruri de
celule
 deasupra lui există membrana tectoria ce pluteşte în endolimfă
 celulele receptoare sunt alungite şi au cili (peri auditivi) apicali, care străbat
membrana reticulară formată prin anastomozarea prelungirilor celulelor Dieter
 la baza celulelor receptoare există dendritele protoneuronilor căii auditive din
ganglionul spiral Corti
 Organul Corti
 e format din - celule de susţinere (pilieri (stâlpi Corti), Dieter şi Bottcher)
- celule receptoare aşezate pe două straturi: intern - un şir de celule
extern-3-5 şiruri de celule
 deasupra lui există membrana tectoria ce pluteşte în endolimfă
 celulele receptoare sunt alungite şi au cili (peri auditivi) apicali, care străbat
membrana reticulară formată prin anastomozarea prelungirilor celulelor Dieter
 la baza celulelor receptoare există dendritele protoneuronilor căii auditive din
ganglionul spiral Corti
 Segmentul intermediar auditiv – cu 4-6 neuroni
protoneuronul - în ganglionul spiral Corti - dendritele înconjoară baza celulelor receptoare
- axonii formează nervul cohlear
deutoneuronul - în nucleii cohleari pontini (dorsal şi ventral)
axonii neuronilor din nucleul cohlear dorsal se încrucişează în stria acustică

neuronul 3 - oliva superioară de partea opusă pt. fibrele venite din nucleul cohlear dorsal
- oliva superioară de aceeaşi parte pt. fibrele venite din nucleul cohlear ventral
fibrele pornite de aici se încrucişează la nivelul corpului trapezoid
şi împreună cu cele din partea opusă formează lemniscul lateral
neuronul 4 - nucleul dorsal al lemniscului lateral
neuronul 5 - în mezencefal, mai exact în
coliculii cvadrigemeni inferiori
aici sunt centrii unor reflexe auditive
neuronul 6 - corpii geniculaţi mediali ai metatalamusului

ganglion
Corti
 Segmentul intermediar auditiv – cu 4-6 neuroni
protoneuronul - în ganglionul spiral Corti - dendritele înconjoară baza celulelor receptoare
- axonii formează nervul cohlear
deutoneuronul - în nucleii cohleari pontini (dorsal şi ventral)
axonii neuronilor din nucleul cohlear dorsal se încrucişează în stria acustică

neuronul 3 - oliva superioară de partea opusă pt. fibrele venite din nucleul cohlear dorsal
- oliva superioară de aceeaşi parte pt. fibrele venite din nucleul cohlear ventral
fibrele pornite de aici se încrucişează la nivelul corpului trapezoid
şi împreună cu cele din partea opusă formează lemniscul lateral
neuronul 4 - nucleul dorsal al lemniscului lateral
neuronul 5 - în mezencefal, mai exact în
coliculii cvadrigemeni inferiori
aici sunt centrii unor reflexe auditive
neuronul 6 - corpii geniculaţi mediali ai metatalamusului
 Segmentul central al analizatorului auditiv
 Aria primară auditivă este în girusul temporal superior din scoarţa cerebrală

ganglion
Corti
 Analizatorul vestibular

 Rol: - menţinerea echilibrului static şi dinamic

- perceperea mişcării
- reglarea tonusului muscular

 Stimuli - accelerarea sau încetinirea mişcării întregului corp sau doar a capului
 Organele receptoare vestibulare
 Sunt amplasate la nivelul urechii interne:
- în utriculă şi saculă: aparatele otolitice (maculele) perpendiculare una faţă de cealaltă
- în ampulele canalelor semicirculare: crestele ampulare perpendiculare pe pl.
canalului
canalele semicirculare sunt în număr de 3
canalele sunt dispuse după cele 3 axe ale spaţiului
 Maculele
Sunt formate din: celule de susţinere
celule receptoare senzoriale cu un kinocil şi numeroşi stereocili - apical
cu dendrite
ale protoneuronului căii - bazal
membrană otolitică cu otoliţi (grea) amplasată deasupra
 Maculele
Sunt formate din: celule de susţinere
celule receptoare senzoriale cu un kinocil şi numeroşi stereocili - apical
cu dendrite
ale protoneuronului căii - bazal
membrană otolitică cu otoliţi (grea) amplasată deasupra
 Crestele ampulare
Sunt formate din: celule de susţinere
celule receptoare senzoriale cu un kinocil şi numeroşi stereocili - apical
cu dendrite
ale protoneuronului căii - bazal
masă gelatinoasă (cupulă) amplasată deasupra
 Crestele ampulare
Sunt formate din: celule de susţinere
celule receptoare senzoriale cu un kinocil şi numeroşi stereocili - apical
cu dendrite
ale protoneuronului căii - bazal
masă gelatinoasă (cupulă) amplasată deasupra
 Segmentul intermediar vestibular
Este format din 3 neuroni:
Protoneuronul – în ganglionul vestibular Scarpa
axonii protoneuronilor formează ramura vestinbulară a NC VIII
Deutoneuronul – în cei 4 nuclei vestibulari bulbari
Al treilea neuron – în talamus

Colateralele căii vestibulare se îndreaptă:

către măduva spinării – f vestibulospinal
către cerebel – fasciculul vestibulocerebelos
către nucleii motori ai nervilor cranieni III
IV
VI
către hipotalamus
către scoarţa cerebrală
către formaţiunea reticulată
 Segmentul central vestibular
 Nu este încă precizat
 Posibil în lobul temporal – girusul temporal superior
 Analizatorul kinestezic

Rol: informează asupra poziţiei corpului şi a diferitelor sale segmente

informează asupra mişcărilor din articulaţii
informează asupra forţei musculare dezvoltate

Stimulii – mecanici: de întindere şi presiune

 Receptorii kinestezici

Sunt amplasaţi în: muşchi, tendoane, articulaţii, ligamente, periost

Corpusculii Vater-Paccini – în articulaţii, capsule articulare

Corpusculii Ruffini – în articulaţii, capsule articulare
Organele tendinoase Golgi – la joncţiunea tendonului cu muşchiul
Fusurile neuromusculare – în pântecele muşchiului
paralel cu fibrele musculare extrafusale
 Organele tendinoase Golgi
Sunt amplasate la joncţiunea tendonului cu muşchiul
Au aspect fuziform
Sunt formaţi din: - capsulă conjunctivă periferică
- terminaţii senzitive ramificate şi butonate terminal
- fluid
Rol: semnalează tensiunea din tendon apărută la contracţia muşchiului
 Fusurile neuromusculare

Sunt amplasate în pântecele muşchiului, paralel cu fibrele musculare extrafusale

Sunt numeroase în muşchii scurţi ce realizează mişcări fine (m. ai mâinii şi cefei)
Oferă informaţii legate de modificarea lungimii muşchiului (întinderea
muşchiului)
Au aspect fusiform
 Structura fusurilor neuromusculare

 o capsulă conjunctivă plină cu lichid

 2-12 fibre musculare striate scheletice modificate (fibre intrafusale)
 Structura fusurilor neuromusculare
Fibrele intrafusale sunt de două tipuri:
fibre în formă de sac – cu porţiunea centrală mai dilatată, plină cu nuclei
fibre mai subţiri, în care nucleii sunt dispuşi în şir indian
Toate fibrele au zona centrală necontractilă - fiind lipsită de elemente contractile
- plină cu nuclei
extremităţile contractile - posedând elemente contractile
- striaţia e mai slabă ca a fib. extrafusale
Extremităţile fibrelor intrafusale se prind:
numai pe fibrele extrafusale sau
pe f. extrafusale şi pe f. tendinoase
Inervaţia senzitivă a fusurilor neuromusculare
Este realizată prin două tipuri de fibre - dendrite ale n. senzitivi pseudounipolari din ggl.
spinal:
fibre primare spiralate- sunt dispuse central, mai groase
au o viteză de conducere a impulsurilor mai mare
percep modificările de lungime şi gradul de alungire a f.
intrafusale
fibre secundare „în buchet”- sunt dispuse deasupra şi dedesubtul celor primare
au viteză mai mică de conducere a impulsurilor
percep modificările de lungime ale fib. intrafusale
Inervaţia motorie a fusurilor neuromusculare
Este realizată de axonii motoneuronilor γ din coarnele anterioare medulare (la care
se termină căile extrapiramidale)
Axonii motoneuronilor γ se termină prin plăci motorii numai la nivelul
extremităţilor contractile ale
fibrelor intrafusale
 Segmentul intermediar şi central al
sensibilităţii proprioceptive

 Există căi şi zone de proiecţie distincte pentru:

- sensibilitatea proprioceptivă conştientă
- sensibilitatea proprioceptivă inconştientă
 Calea şi segmentul central al sensibilităţii
proprioceptive conştiente
protoneuronul – în ganglionul spinal de pe rădăcina posterioară a măduvei
spinării
deutoneuronul – în nucleii Goll şi Burdach bulbari
al treilea neuron – în talamus

Segmentul central – aria somestezică primară din

girusul postcentral - lobul parietal
 Calea şi segmentul central al sensibilităţii
proprioceptive inconştiente
protoneuronul – în ganglionul spinal de pe rădăcina posterioară a măduvei
spinării
deutoneuronul – în cornul posterior medular

Segmentul central:
cortexul cerebelos al paleocerebelului
unde proiecţia reprezintă un homunculus
senzitiv similar celui din ASI corticală
Calea sensibilităţii proprioceptive conştiente
din regiunea capului
protoneuronul – în tractului mezencefalic al lui V (ganglion cranian migrat)
deutoneuronul – într-un nucleu senzitiv tot mezencefalic
al treilea neuron – în talamus

Segmentul central – aria somestezică primară din

girusul postcentral din lobul parietal
 Analizatorul cutanat

Sensibilitatea cutanată include: sensibilitatea tactilă

sensibilitatea termică
sensibilitatea dureroasă
 Pielea
Pielea este un imens câmp receptor
Pielea este formată din:
- epiderm – epiteliu stratificat pavimentos keratinizat cu cu cele 5 straturi:
- derm cu două zone: dermul papilar (ţesut conjunctiv lax)
dermul profund (ţesut conjunctiv fibros)
- hipoderm – ţesut conjunctiv lax cu numeroase adipocite
 Pielea
Pielea este un imens câmp receptor
Pielea este formată din:
- epiderm – epiteliu stratificat pavimentos keratinizat cu cu cele 5 straturi:
- derm cu două zone: dermul papilar (ţesut conjunctiv lax)
dermul profund (ţesut conjunctiv fibros)
- hipoderm – ţesut conjunctiv lax cu numeroase adipocite
 Pielea
Pielea este un imens câmp receptor
Pielea este formată din:
- epiderm – epiteliu stratificat pavimentos keratinizat cu cu cele 5 straturi:
- derm cu două zone: dermul papilar (ţesut conjunctiv lax)
dermul profund (ţesut conjunctiv fibros)
- hipoderm – ţesut conjunctiv lax cu numeroase adipocite
 Anexele pielii
Cornoase: firul de păr Glandulare: glandele sudoripare
unghiile glandele sebacee
glandele mamare
 Anexele pielii
Cornoase: firul de păr Glandulare: glandele sudoripare
unghiile glandele sebacee
glandele mamare
 Anexele pielii
Cornoase: firul de păr Glandulare: glandele sudoripare
unghiile glandele sebacee
glandele mamare
 Anexele pielii
Cornoase: firul de păr Glandulare: glandele sudoripare
unghiile glandele sebacee
glandele mamare
Sensibilitatea tactilată, vibratorie şi presională

Stimul comun – deformarea tegumentului superficială – la tact

profundă – la presiune
rapid repetată – la vibraţii
Receptori: - terminaţiile nervoase libere
- corpusculii Meissner
- corpusculii Vater-Paccini
- discurile Merkel
- receptorii foliculului pilos
Sensibilitatea tactilă, vibratorie şi presională

Terminaţiile nervoase libere (neîncapsulate)

- Sunt situate în derm şi epiderm (până la stratul granular)
- Sunt receptori pentru tact, presiune, temperatură şi proprioceptori
Sensibilitatea tactilă, vibratorie şi presională

Corpusculii Meissner:
- Sunt terminaţii încapsulate
- Sunt situaţi în papilele dermice
- Sunt numeroşi în buze şi degete, rari în trunchi şi absenţi în tegumentul cu păr
- Sunt sensibili la atingeri fine, vibraţii cu frecvenţă joasă
- Sunt formaţi dintr-o capsulă conjunctivă lamelară legată de epiderm prin fibre de
colagen
o fibră nervoasă amielinică, ramificată, aplatizată şi
helicoidală printre celule (posibil
Sensibilitatea tactilă, vibratorie şi presională

Corpusculii Meissner:
- Sunt terminaţii încapsulate
- Sunt situaţi în papilele dermice
- Sunt numeroşi în buze şi degete, rari în trunchi şi absenţi în tegumentul cu păr
- Sunt sensibili la atingeri fine, vibraţii cu frecvenţă joasă
- Sunt formaţi dintr-o capsulă conjunctivă lamelară legată de epiderm prin fibre de
colagen
o fibră nervoasă amielinică, ramificată, aplatizată şi
helicoidală printre celule (posibil
Sensibilitatea tactilă, vibratorie şi presională

Corpusculii Vater-Paccini:
- Sunt terminaţii încapsulate
- Sunt prezenţi în dermul profund şi hipoderm (şi în tendoane, muşchi, articulaţii)
- Detectează presiunea, vibraţiile
- Sunt formaţi dintr-o fibră amielinică ramificată peste care sunt
numeroase lame concentrice conjunctive şi un lichid
Sensibilitatea tactilă, vibratorie şi presională

Corpusculii Vater-Paccini:
- Sunt terminaţii încapsulate
- Sunt prezenţi în dermul profund şi hipoderm (şi în tendoane muşchi, articulaţii)
- Detectează presiunea, vibraţiile
- Sunt formaţi dintr-o fibră amielinică ramificată peste care sunt
numeroase lame concentrice conjunctive şi un lichid
Sensibilitatea tactilă, vibratorie şi presională

Discurile Merkel:
- Sunt formate dintr-o celulă Merkel din stratul generator al epidermei, ce vine în
contact cu o fibră nervoasă cu aspect de cupă
- Sunt prezenţi şi în tegumentul cu păr
- Sunt stimulaţi de atigerile puternice
- Se adaptează lent şi parţial
Sensibilitatea tactilă, vibratorie şi presională

Receptorii foliculului pilos:

- Sunt formaţi din terminaţii nervoase amielinice ce formează nişte „inele tactile”
în jurul foliculilor
piloşi
- Detectează mişcările firului de păr şi ale obiectelor ce vin în contact cu acesta
Sensibilitatea tactilată, vibratorie şi presională

Există: - o sensibilitate tactilă grosieră (protopatică)

- o sensibilitate tactilă fină (discriminativă, epicritică)

Aceste sensibilităţi au - cale de conducere proprie şi

- zonă de proiecţie corticală distinctă
 Calea şi segmentul central al sensibilităţii
tactile fine
protoneuronul – în ganglionul spinal de pe rădăcina posterioară a măduvei
spinării
deutoneuronul – în nucleii Goll şi Burdach bulbari
axonii lor formează lemniscul medial
al treilea neuron – în talamus

Segmentul central – aria somestezică primară din

girusul postcentral - lobul parietal
 Calea şi segmentul central al sensibilităţii
tactile grosiere
protoneuronul – în ganglionul spinal de pe rădăcina posterioară a măduvei spinării
deutoneuronul – în coarnele posterioare medulare → f. spinotalamic anterior
(tactil)
al treilea neuron – în talamus

Segmentul central – aria somestezică secundară din

peretele superior al şanţului lateral
Sylvius
Calea şi segmentul central al sensibilităţilor
cutanate
 Sensibilitatea termică

Rol: perceperea temperaturilor superioare şi inferioare organismului

Receptori specifici: - Krause – pentru rece

- Ruffini – pentru cald
 Sensibilitatea termică
Corpusculii Krause:
- Sunt situaţi în papilele dermice
- Sunt formaţi dintr-o fibră amielinică, ramificată cu capetele butonate
o capsulă conjunctivă periferică lamelară
un fluid
 Sensibilitatea termică

Corpusculii Ruffini:
- Sunt situaţi în profunzimea dermului şi în hipoderm
- Percep şi stimulii termici dar şi deformarea tegumentului
- Sunt formaţi dintr-o fibră nervoasă amielinică împletită cu fibre de colagen
o capsulă conjunctivă periferică lamelară
un fluid
 Calea şi segmentul central al sensibilităţii
termice
protoneuronul – în ganglionul spinal de pe rădăcina posterioară a măduvei spinării
deutoneuronul – în coarnele posterioare medulare, axonii deutoneuronilor
formează f. spinotalamic lateral (termic-dureros)
al treilea neuron – în talamus

Segmentul central – aria somestezică primară din girusul

postcentral al lobului parietal
 Sensibilitatea dureroasă

Rol – perceperea excitanţilor dureroşi – excitanţi chimici, electrici, termici, mecanici

etc., care pot determina leziuni celulare
Receptori specifici: terminaţiile nervoase libere – foarte numeroase în tegument şi
rari în viscere
 Calea şi segmentul central al sensibilităţii
dureroase
protoneuronul – în ganglionul spinal de pe rădăcina posterioară a măduvei spinării
deutoneuronul – în coarnele posterioare medulare, axonii deutoneuronilor
formează
f. spinotalamic lateral (termic-dureros)
al treilea neuron – în talamus

Segmentul central – aria somestezică primară din girusul

postcentral al lobului parietal
 Căile sensibilităţii cutanate cefalice!!!
protoneuronul – în ganglionul Gasser al nervului cranian V
axonii protoneuronilor intră în punte, unde se împart în:
ramuri ascendente (scurte şi groase) – transmit sensib. tactilă fină (+dureroasă?)
→deutoneuronul - n. senzitiv principal al lui V
→al treilea neuron – talamus
ramuri descendente (subţiri) – transmit sensib. protopatică, dureroasă, termică
-în drum spre nucleul bulbar al NC V, ramur.
descendentă se divizează în 3 fascicule:

-unul→deutoneuronul din n. oral→neuronul 3 talamic

-altul→deutoneuron - n. interpolar→cortexul cerebelos

şi doar o mică parte→neuronul 3 talamic

-altul→deutoneuronul - n. caudat→neuronul 3 talamic

 Analizatorul gustativ

Rol: - furnizează informaţii asupra calităţii alimentelor introduse în gură

- declanşarea reflex necondiţionată a secreţiilor digestive
 Receptorii gustativi
Sunt chemoreceptori
Sunt situaţi în mugurii gustativi din - papilele gustative linguale
- mucoasa palatină
- mucoasa amigdaliană
- mucoasa epiglotică
- mucoasa faringiană
 Papilele linguale
Sunt de două tipuri: - papile gustative (au muguri gustativi): circumvalate (caliciforme)
foliate
fungiforme

- papile negustative (cu rol tactil, termic, dureros) - papile filiforme

 Papilele linguale
Sunt de două tipuri: - papile gustative (au muguri gustativi): circumvalate (caliciforme)
foliate
fungiforme

- papile negustative (cu rol tactil, termic, dureros) - papile filiforme

 Mugurii gustativi

Sunt de forma unor butoiaşe

Sunt situaţi în pereţii papilelor gustative
Vin în contact cu substanţele sapide dizolvate în salivă prin porul gustativ
Un mugure percepe unul din cele 4 gusturi fundamentale: dulce, acru, amar, sărat
O papilă conţine muguri ce percep gusturi diferite
Există zone în care sunt percepute preponderent anumite gusturi
 Mugurii gustativi
Sunt formaţi din: - celule receptoare cu: microvili la polul apical
terminaţii senzitive la polul bazal
- celule de susţinere
- celule bazale (de înlocuire)
 Calea de conducere al analizatorului gustativ
protoneuronul – în ganglionul geniculat al nervului VII – pt. cele două treimi ant. ale limbii
– în ganglionul inferior al nervului IX – pt. treimea posterioară a limbii
– în ganglionul inferior al nervului X – pt. ceilalţi muguri gustativi
deutoneuronul – în nucleul tractului solitar bulbar
al treilea neuron – în talamus
 Calea de conducere al analizatorului gustativ
protoneuronul – în ganglionul geniculat al nervului VII – pt. cele două treimi ant. ale limbii
– în ganglionul inferior al nervului IX – pt. treimea posterioară a limbii
– în ganglionul inferior al nervului X – pt. ceilalţi muguri gustativi
deutoneuronul – în nucleul tractului solitar bulbar
al treilea neuron – în talamus
 Segmentul central al analizatorului gustativ

- 1. La piciorul girusului postcentral al lobului parietal

(unde se percepe şi tactul, temperatura şi durerea limbii)
- 2. La nivelul uncusului – avand zonă de proiecţie comună cu sensibilitatea olfactivă
 Analizatorul olfactiv

Olfacţia:
- este slab dezvoltată la om
- permite aprecierea calităţii aerului inspirat
- permite declanşarea reflex condiţionată a secreţiilor digestive
- este un simţ chimic

Omul percepe 2000-4000 mirosuri diferite

- mirosurile primare sunt: mirosul înţepător
mirosul putrid
mirosul de camfor
mirosul de mosc
mirosul de flori
mirosul eteric
mirosul mentolat
 Receptorii olfactivi
 sunt chemoreceptori
 sunt celule senzitive – neuroni receptori – ce intră în alcătuirea mucoasei
olfactive
 mucoasa olfactivă: - are o suprafaţă e 2-3 cm2
- căptuşeşte -lama ciuruită a etmoidului
-cornetele nazale superioare
 Receptorii olfactivi
 Mucoasa olfactivă este formată din: - celule receptoare – funcţie receptoare
- celule de susţinere – funcţie de susţinere
- celule bazale – asigură înlocuirea celulelor
receptoare şi de susţinere uzate
- glande Bowman – secretă mucusul superficial
 Receptorii olfactivi

Celulele receptoare sunt neuroni bipolari cu:

-dendrita terminată cu un buton olfactiv cu 10-20 cili olfactivi plutind în
mucus
-axonii străbat lama ciuruită a etmoidului şi formează nervul olfactiv
 Receptorii olfactivi

Celulele receptoare sunt neuroni bipolari cu:

-dendrita terminată cu un buton olfactiv cu 10-20 cili olfactivi plutind în
mucus
-axonii străbat lama ciuruită a etmoidului şi formează nervul olfactiv
Segmentul intermediar al analizatorului olfactiv
Protoneuronul – celula receptoare olfactivă (neuronul bipolar din mucoasa
olfactivă) axonii protoneuronilor se grupează formând 10-20 nervi
olfactivi
nervii olfactivi străbat lama ciuruită mergând spre bulbul olfactiv
Deutoneuronul – celula mitrală din bulbul olfactiv
axonii celulelor mitrale formează tractul olfactiv
tractul olfactiv merge spre scoarţa cerebrală
Segmentul intermediar al analizatorului olfactiv
Bulbul olfactiv include:
-celule mitrale – ce fac sinapsă glomerulară cu axonii neuronilor bipolari
o celulă mitrală / 6 neuroni bipolari olfactivi
-celule cu pămătuf – care participă la realizarea tractusurilor olfactive
-celule periglomerulare – leagă glomerulii vecini
-celule granulare şi celule cu axon scurt - fac conexiunea dintre cei doi bulbi
olfactivi
 Segmentul central al analizatorului olfactiv
În lobul frontal şi temporal există două arii primare olfactive:
Aria olfactivă mediană include: -septumul
-girusul subcalos
-partea mediană a substanţei perforate ant.
Aria olfactivă laterală include: -aria prepiriformă
-porţiunea laterală a substanţei perforate ant.
-uncusul hipocampic
-parte din nucleii amigdalieni