Obiectivele comunicării

Din punctul de vedere al uni individ sau un grup, se urmăresc obiectivele:

1. să fim receptaţi (auziţi),
2. să fim înţeleşi,
3. să fie acceptat mesajul,
6. să influenţăm, să provocăm o reacţie.
Atunci când nu se reuşeşte atingerea nici unui obiectiv, comunicarea a eşuat.
Pentru a realiza o comunicare de succes trebuie să putem adresa următoarele întrebări:
 De ce? de ce comunic? care este scopul meu real?ce sper să realizez? – toate făcând referire la scopul
pe care îl urmăresc.
 Cine? (interlocutorul) - cine este receptorul? ce fel de persoană este? ce personalitate are? vârsta?
statutul social? cum va reacţiona la conţinutul mesajului meu? ce ştie el despre mesajul meu?
 Unde şi când? unde va fi receptorul când va primi mesajul? în ce moment soseşte mesajul meu?
 Ce? (subiectul) - ce vreau să spun? ce doreşte el să ştie? ce informaţii pot omite?
 Cum? (tonul şi stilul) cum voi comunica? Ce cuvinte trebuie să folosesc pentru a-mi realiza obiectivul,
pentru a crea o atmosferă potrivită?
Nivelurile comunicării
a. Comunicarea intrapersonală
Este comunicarea în şi către sine. Fiecare fiinţă umană se cunoaşte şi se judecă pe sine, îşi pune întrebări şi
îşi răspunde, astfel că această comunicare devine o sursă de echilibru psihic şi emoţional. In cadrul acestui tip
de comunicare se construiesc înţelesuri şi se evaluează conexiunile inverse. Dialogul interior pe care îl
purtăm cu noi înşine reprezintă un proces de comunicare, în care îşi are locul chiar şi falsificarea informaţiei,
de exemplu situaţia, destul de frecventă, a oamenilor care se mint sau se amăgesc ei înşişi.

b. Comunicarea interpersonală
Presupune obligatoriu doi participanţi şi are calitatea de a influenţa opiniile, atitudinile sau credinţele
oamenilor. Ajută să îi cunoaştem pe ceilalţi, să ne cunoaştem noi mai bine prin intermediul lor. Prin
intermediul acestei comunicări se pot lega prietenii, colegialitate, cunoştinţe noi, etc.

a. Comunicarea de grup
Se desfăşoară în grupuri mai mici sau mai restrânse (circa 10 persoane) de exemplu: echipe, familii, cercuri
de prieteni, colegi, etc. Ea este o altă formă a comunicării ce presupune însă participarea mai multor
persoane. La acest nivel se asigură schimburi de idei , se împărtăşesc experienţe bune şi rele, se caută soluţii
de rezolvare a problemelor, se iau decizii.

c. Comunicarea publică
Implică orice gen de cuvântare, prelegeri, discursuri în prezenţa a unui număr de cel puţin 3 persoane. Nu
vizează doar transmiterea de informaţii, ci şi schimbarea opiniilor.

d. Comunicarea de masă
Se referă la producerea şi transmiterea mesajelor scrise, vorbite, de către un public variat şi numeros.
Mesajele îmbracă cele mai variate forme (carte, ziare, internet, radio sau TV).De regulă acest nivel de
comunicare se adresează unui public larg.
In cadrul acestor nivele de comunicare, regăsim comunicarea verbală, comunicarea nonverbală şi
comunicarea scrisă.