OCHIUL

Prezentare generala
Analizatorul vizual
 Structura ochiului I
Corneea
• Membrană transparentă care acoperă partea anterioară a ochiului
• Nu are vase sangvine
• Are putere mare de refracţie
• Face parte din sistemul optic al ochiului
• Este in contact cu membrana exterioare netransparentă a ochiului – sclera
Camera anterioara a ochiului
• spaţiul dintre cornee şi iris
• este umplută cu lichid intraocular
Irisul
• Membrana colorata a ochiului, situata intre cornee si cristalin
• prezinta orificiul in formă un cerc în mijloc - pupila
• este constituit din muşchi, datorită cărora mărimea pupilei se schimbă (in functie de
conditii externe si interne)
• este responsabil pentru culoarea ochilor (daca este de culoare albastră – înseamnă
că sunt puţine celule de pigment, iar dacă sunt căprui – atunci sunt multe)
• funcţioneaza ca şi diafragma în aparatul de fotografiat, reglează fluxul de lumină
Cristalinul
• Este o "lentilă naturală" a ochiului
• Este transparent, elastic – işi schimba forma, aproape instantaneu, pentru focalizare,
realizand adaptarea vederii ( aproape şi distanta)
• Este amplasat în capsulă şi este sustinut cu ajutorul zonei ciliare
• Impreuna cu corneea, fac parte din sistemul optic al ochiului
Corpul vitros
Structura ochiului II
• Este o substanţă transparentă gelatinoasă, amplasată în partea posterioară a ochiului
• Menţine forma globului ocular
• Participă la schimbul de substanţe intraocular
• Face parte din sistemul optic al ochiului
Retina - este constituită din fotoreceptori (sensibili la lumină) şi celule nervoase.
Celulele-receptori
• Amplasaţi în retină, sunt celule de două tipuri: conuri şi bastonase
• Au rol in reacţia fotochimică prin care lumina (fotoni) se transforma în energia in ţesut nervos
• Densitatea celulelor cu conuri scade (la 100.000/mm2) la 130µ de fovee unde încep să apară
celulele cu bastonaşe care cresc în densitate (până la 170.000/mm2) la 3 mm de fovee
Celulele cu bastonas
• Posedă o fotosensibilitate înaltă şi ne permit să vedem la lumină proastă
• Sunt responsabile pentru vederea periferic
Celulele cu conuri
• Necesită multă lumină pentru activitate, sunt răspunzătoare pentru acuitatea vederii
• Concentrarea conurilor se află în partea centrală – maculă
• Oferă posibilitatea de a diferenţia culorile
Sclera
• este o membrană exterioară netransparentă a globului ocular
• 6 muşchi oculomotori se fixează de sclera
• Contine o cantitate mică terminaţii nervoase şi capilare
Membrana vasculară
• acoperă secţiunea posterioară a sclerei de care aderă retina,
• este responsabilă pentru alimentaţia sangvină a structurilor intraoculare
Nervul optic – transmite semnalele de la terminaţiile nervoase creierului
 Funcţiile principale ale ochiului:

• sistem optic - proiectează imaginea

• sistem de primire şi "codare" a informaţiei primite
pentru creier;
• sistem de "deservire" a necesităţii vitale (situatii
de urgenta)
 Imagini

• Posesia celor doi ochi ne permite vederea

tridimensională
• Partea dreaptă a retinei a fiecărui ochi transmite prin
nervul optic "partea dreaptă" a imaginii în partea
dreaptă a creierului, analogic funcţionează şi partea
stângă a retinei. După care două părţi ale imaginii –
dreapta şi stânga – sunt unite de creier.
Ochiul - un aparat optic complicat
Sarcina lui principală este de a
"transmite" imaginea corectă prin
nervul optic, la creier
 Cum funcţionează ochiul uman?
Când sunt expuse luminii, toate obiectele reflectă o anumită cantitate
de raze luminoase.

Ochiul captează aceste raze şi le transformă în impulsuri

nervoase care vor fi transmise la creier. În acest fel putem "vedea" o
imagine.
Ca toate instrumentele optice, ochiul uman funcţionează pe
principiul refracţiei, deci
schimbând direcţia razelor luminoase care îl traversează.
Razele luminoase "converg" pe retină.
• Dacă totul e în regulă, imaginea care se formează pe retină va fi
clară.
• Dacă nu, ochiul va prezenta un "defect de vedere“ = "defect de
refracţie"
Defectele de vedere cele mai întâlnite sunt
• miopia
• hipermetropia
• astigmatismul
 Miopia
este un defect de refracţie care nu permite
percepţia clară a obiectelor îndepărtate
Corneea şi cristalinul exercită o deviaţie prea mare a
razelor luminoase, formând o imagine clară într-un punct
situat în faţa retinei, nu exact pe retină, unde ar fi trebuit.
Din acest motiv, imaginea percepută este difuză.
Pentru miopie, dioptriile vor avea o valoare negativă.
Miopia de până la -6 dioptrii se poate reduce prin
operaţii cu laser. Pentru dioptrii mai mari de -6 există alte
metode de scădere a numărului de dioptrii.
 Hipermetropia
Corneea şi cristalinul exercită o deviaţie prea slabă a razelor
luminoase, formând o imagine clară intr-un punct situat în spatele
retinei, nu pe retină, unde ar fi trebuit.
Din acest motiv, imaginea percepută este difuză, hipermetropia
manifestându-se prin obosirea rapidă a ochilor la privirea obiectelor
apropiate.
Un hipermetrop va vedea difuz obiectele apropiate.
Pentru hipermetropie, dioptriile vor avea o valoare pozitivă.

Hipermetropia se corectează prin laser

(cu precizie până la 5-6 dioptrii).
 Astigmatismul
un defect de refracţie care alterează claritatea obiectelor
privite, datorat unei neregularităţi a curburii corneei.

Imaginea recepţionată de retină este difuză pentru că

razele luminoase nu se reîntâlnesc precis într-un singur
punct pe retină.
Pentru astigmatismul:
1. hipermetropic, dioptriile vor avea o valoare pozitivă,
2. miopic, dioptriile vor avea o valoare negativă.
Astigmatismele de 3 - 5 dioptrii se pot corecta prin
operaţii cu laser.
 Sistemul vizual uman
• Evaluarea clinica a functiei vizuale • Degenerarea corpului vitros
• Miscarile oculare si alinierea • Dezlipirea de retina
• Vederea stereoscopica - vederea cromatica • Migrena clasica
• Campurile vizuale • Accidentul vascular cerebral - pierderea artificiala
• Ochiul hiperemic sau dureros, blefarita, hemoragia (functionala, nonorganica) de vedere
subconjunctivala • Retinita pigmentara
• Conjunctivita alergica • Membrana epiretiniana
• Keratoconjunctivita sau ochiul uscat • Melanomul
• Keratita
• Exoftalmia, oftalmopatia graves, pseudotumora
• Virusurile herpetice orbitala
• Herpesul zoster
• Celulita orbitala
• Episclerita
• Fistulele carotidiene cavernoase
• Uveita
• Glaucomul acut cu unghi inchis • Ptoza blefaroptoza, ptoza mecanica, aponevrotica,
ptoza miogena
• Endoftalmita, glucocorticoizii topici
• Pierderea tranzitorie sau brusca a vederii • Diplopia
• Hipertensiunea sistemica • Nervul oculomotor
• Ocluzia iminenta a venei centrale • Nucleul nervului trohlear
• Neuropatia optica ischemica anterioara (noia) • Nervul abducens
• Neuropatia optica ischemica posterioara • Paraliziile multiple ale nervului ocular motor
• Nevrita optica • Campul ocular frontal
• Neuropatia optica ereditara leber • Oftalmoplegia internucleara
• Neuropatia optica toxica • Nistagmusul sacadat
• Edemul papilar
• Nistagmusul vestibular
• Corpurile hialine ale discului optic