Universitatea Politehnica din Bucureşti

Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor

Determinarea regimului de curgere a

lichidelor in conducte circulare

Profesor coordonator: Student:

Ș. l. dr.Ing. Gabriela ISOPENCU Maicanu Florentina Andreea

IIPCB, an III
 CUPRINS
SCOPUL LUCRĂRII ................................................................................................................. 3
ASPECTE TEORETICE ............................................................................................................ 3
MOD DE LUCRU ...................................................................................................................... 4
INSTALAȚIA EXPERIMENTALĂ .......................................................................................... 5
PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE ................................................................. 6
CONCLUZII .............................................................................................................................. 7
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................ 7

2
SCOPUL LUCRĂRII

• Determinarea regimul de curgere într-o conductă circulară prin stabilirea valorii

numărului lui Reynolds, folosind metoda vizualizării unui lichid colorat, respectiv
cerneala. Regimul de curgere va fi analizat la diferite valori ale debitelor.

ASPECTE TEORETICE

Regimul de curgere al fluidului este caracterizat din punct de vedere hidrodinamic prin
valoarea numărului lui Reynolds, care se calculează cu formula:

w∙d w∙d∙ρ
Re = = (1)
ν η

Numărul lui Reynolds conține o mărime care caracterizează fluidul din punct de vedere
al curgerii (η), o mărime care caracterizează aparatul (d) și o mărime ce caracterizează operația
(w).

Pentru Re<2300 curgerea este laminară

Pentru 2300<Re<3000 curgerea este intermediară

Pentru Re>3000 curgerea este turbulentă

Prin introducerea unui filament fin de lichid colorat în axa tubului transparent s-au
evidențiat și studiat unele aspecte privitoare la regimul de curgere. Dacă viteza de mișcare a
fluidului prin conductă este mică, filamentul se întinde neperturbat, în lungul axului ( Figura
1a). Această curgere staționară, fără amestec între cele două straturi, este considerată curgere
laminară, deorece este asemănătoare alunecării relative a unor plăci subțiri, așezate una peste
alta, ca model al deplasării fluidului în straturi vecine, paralele.

3
 Figura 1- Regimuri de curgere

La cresterea vitezei de miscare a fluidului, experiența cu filamentul oferă rezultate foarte

diferite. După ce evoluează neperturbat prin tub, pe masură ce se măreste viteza, filamentul
incepe să se onduleze, ca în final să umple întreaga conductă într-o pată de culoare. Această
curgere nestaționară, cu amestec între straturile vecine ,a fost numită turbulentă (Figura 1c).
Caracteristic acestei curgeri este faptul că între straturile adiacente de fluid, se produce un
puternic schimb de substanță. Pentru Re cuprins între 2300 si 4000, curgerea este tranzitorie:
instabilă, în care lichidul colorat începe să se amestece cu fluidul (Figura 1b).

Pentru calcularea criteriului Reynolds se folosesc următoarele formule:

𝐺𝑣
w= (2)
𝐴

𝜋∙𝑑𝑖2
𝐴= (3)
4

MOD DE LUCRU

Vizualizarea lichidului de curgere se poae face introducând cu ajutorul unui tub subțire
un fir de lichid colorat în interiorul conductei de sticlă( diametru interio, 20mm) prin care
circulă apa. La valori mici ale debitului de apă se formează la ieșirea din seringă un fir subțire
de lichid colorat care se menține distinct, înăuntrul tubului incolor, pe toată lungimea țevii.
Fiecare porțiune de fluid curge cu viteză dirijată în direcția generală de curgere. Mărind debitul
lichidului curgerea păstrează același aspect până la o anumită viteză,numită viteză critică, când
firul de lichid dispare brusc, amestecându-se cu apa. Curgerea laminară s-a transformat în
curgere turbulentă în care vitezele au și componente transversale pe direcția generală de
curgere.

4
INSTALAȚIA EXPERIMENTALĂ

Figura 2- Schema instalației pentru determinarea regimului de curgere Reynolds

Conducta este alimentată de la rețea. Debitul este măsurat cu ajutorul unui rotametru,
un dispozitiv de măsurare volumetrică a debitelor. Rotametrul este calibrat pentru a măsura apă
la 15⁰C (limita minimă la care apa poate trece fără a produce perturbații). Rotametrul este un
tub tronconic care are în interior un element mobil, flotor. Măsurarea debitului cu ajutorul
rotametrului se realizează prin fixarea de la robinet, iar debitul măsurat se fixează prin
poziționarea părții superioare a flotorului în dreptul gradației care ne indică valoarea în L/h.

Experimentul Reynolds constă în fixarea diferitelor debite volumetrice la diferite valori

și, concomitent, injectarea unei cantități de lichid colorat în axul conductei. Se va urmări
evoluția liniilor de curent în interiorul conductei. Pe baza observațiilor vizuale se va estima,
conform teoriei, ce regim de curgere se găsește în conductă pentru un anumit debit. Se vor
compara rezultatele observate vizual cu valorile calculate conform ecuațiilor.

5
 PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE
Tabel 1- Date înregistrate

Nr. Crt. Gv , L/h Observații vizuale

1 20 Curgerea se face sub forma unui film subțire de lichid.

Cerneala se așează paralel și în partea de jos deoarece densitatea cernelii este

mai mare decât cea a apei.

2 40 Curgerea se face sub forma unor fire subțiri bifurcate.

Filmul este mai lung decat în cazul anterior

3 60 Curgerea se face sub forma unui film subtire de lichid. Zona de stabilizare a
filmului este mai mică. Filmul este mai lung decât în cazul anterior.

4 80 Curgerea se face sub forma unui film subtire de lichid. În prima jumătate a
conductei liniile de curent sunt ondulate, iar în a doua jumătate devin paralele.

5 100 Culoarea dispare mai repede, viteza este mai mare, curgere liniara.

6 120 Curgerea are un profil parabolic. Culoarea se risipește mai rapid.

În prima jumătate a conductei există o curgere rotațională, iar în a doua jumătate

viteza este din ce în ce mai mare.

7 140 Curgerea are un profil parabolic. Culoarea se risipește mai rapid. Viteza de
curgere este mai mare.

8 160 Curgerea are un profil parabolic. Culoarea se risipește mai rapid.

9 180 Curgere cu profil parabolic, cu varful în centrul conductei, curgere tip lance.

10 200 Paraboloidul are o zona de stabilizare foarte mare.

11 250 Culoarea dispare foarte repede. Viteza este foarte mare.

6
Tabel 2- Date prelucrate

Regim de
Nr.crt.
Gv , L/h Gv , m3/s w, m/s Re curgere
1 20 5,6E-06 0,0177 352,62 laminar
2 40 1,1E-05 0,0354 705,23 laminar
3 60 1,7E-05 0,0531 1057,85 laminar
4 80 2,2E-05 0,0707 1410,47 laminar
5 100 2,8E-05 0,0884 1763,08 laminar
6 120 3,3E-05 0,1061 2115,70 laminar
7 140 3,9E-05 0,1238 2468,32 intermediar
8 160 4,4E-05 0,1415 2820,93 intermediar
9 180 5,0E-05 0,1592 3173,55 turbulent
10 200 5,6E-05 0,1768 3526,17 turbulent
11 250 6,9E-05 0,2210 4407,71 turbulent

CONCLUZII

Vizualizarea regimului de curgere cu ajutorul unui lichid colorat oferă posibilitatea

observării liniilor de curent care se formează pe parcursul traseului cernelii prin lichid.

La valori mici ale debitului de apă se formează în prelungirea conductei o linie subțire
de cerneală paralelă cu conducta și pe toată lungimea acesteia. Fiecare porțiune de fluid curge
cu viteză dirijată în direcția generală de curgere. Mărind debitul lichidului curgerea păstrează
același aspect până la o anumită viteză,numită viteză critică, când firul de lichid dispare brusc
și se observă cum apar turbioane de cerneală. Curgerea laminară s-a transformat în curgere
turbulentă.

BIBLIOGRAFIE

1. Determinarea coeficientului de frecare la curgerea fluidelor prin conducte orizontale,

Ș. l. dr. ing. Gabriela Olimpia ISOPENCU , 2021.

2. Floarea,O.,Jinescu,G.,Procedee intensive in operatiile unitare de transfer, Editura

Tehnica, Bucuresti,1966

3. http://www.tmt.ugal.ro/Items/Infrastructura/Mecanica_fluidelor/Mecanica_fluidelor-
Lab.pdf