TEST

(model)

1.-Perturbaţiile analizate în calitatea energiei electrice sunt perturbaţii electromagnetice

conduse a căror frecvenţă limită superioară este de:
a) 3 kHz;
b) 5 kHz;
c) 9 kHz;
d) 15 kHz.

2.- Punct comun de cuplare (PCC):

a) nod de 110 kV;
b) nod de MT;
c) nod în reţeaua electrică de alimentare cu energie electrică care nu este specific unui
anumit consumator şi la care sunt sau pot fi conectaţi şi alţi consumatori;
d) staţie de transformare.

3. - Tensiunea declarată (Uc) este egală cu:

a) tensiunea remanentă;
b) tensiunea nominală sau tensiunea contractată;
c) o valoare egală cu 10% sub tensiunea nominală;
d) tensiunea nominală.

4.- Probabilitatea utilizată pentru evaluarea nivelului de calitate a energiei electrice (conform
EN 50160) este:
a) 80 %;
b) 95 %;
c) 99 %;
d) 100 %.

5.- Probabilitatea de 95 % a unei mărimi este:

a) randamentul unor procese energetice;
b) mărime care pe un interval de timp considerat poate fi depăşită numai în cel mult 95
% dintre cazuri;
c) mărimea care, pe un interval de timp considerat poate fi depăşită numai în cel mult 5
% dintre cazuri;
d) valoarea maximă a unei mărimi.

6.- Un gol de tensiune se caracterizează prin:

a) tensiunea remanentă şi frecvenţă;
b) durată şi frecvenţă;
c) adâncime şi tensiunea remanentă;
d) tensiune remanentă/reziduală şi durată.

7.- În cazul lămpilor cu incadescenţă, golul de tensiune:

a) produce flicker;
b) produce întreruperi de durată mare;
c) produce arderea filamentului;
d) nu au efecte notabile.
8. Coordonatele curbei CBEMA sunt:

a) (y) % din tensiunea nominală – (x) durata unei perturbaţii de tensiune;

b) (x) % din tensiunea nominală – (y) durata unei perturbaţii de tensiune;
c) (y) numai % din creşterea tensiunii – (x) durata unei perturbaţii de tensiune;
d) (y) valoarea tensiunii la care un echipament este imun – (x) durata unei perturbaţii
de tensiune la care un echipament dat este imun.

9.- Influenţa golurilor de tensiune asupra lămpilor se manifestă în cazul:

a) lămpilor cu incandescenţă – se ard instantaneu;???
b) lămpilor cu descărcări în vapori metalici – reaprindere în 3-5 minute;
c) lămpilor fluorescente – reaprindere numai după reconectare;
d) nici unul din cazurile de mai sus.

10.- Determinarea curentului electric într-o reţea cu elemente liniare R, L, C, alimentată cu o

tensiune alternativă nesinusoidală:
a) se face după legi şi teoreme diferite de cele pentru regimul sinusoidal;
b) nu se poate calcula;
c) se face aplicând numai anumite legi şi teoreme valabile pentru regimul sinusoidal;
d) se face aplicând aceleaşi legi şi teoreme valabile pentru regimul sinisoidal (aplicând
teorema superpoziţiei şi considerând fiecare armonică în parte).

11.- În regim nesinusoidal, rezonanţele de tensiune se realizează:

a) în circuite cu R şi L;
b) în circuite cu R şi C;
c) în circuite cu L şi C;
d) nu se pot produce rezonanţe în acest regim.

12.- Ţinând seama de proprietăţile de conservare vectorială în regim nesinusoidal a puterilor,

puterea aparentă este:
a) S = P 2 + D 2 ;
b) S = U·I;
c) S = Q2 + D2 ;

d) S = P2 + Q2 ;
13.- Căderea de tensiune pe un element de reţea (ZL=RL+jXL) la o variaţie de putere ∆Si =∆Pi
+ j∆Qi se determină:
a) considerând componenta longitudinală şi transversală;
R ⋅ ∆Pi + X L ⋅ ∆Qi
b) cu relaţia L 2
;
UN
RL ⋅ ∆Pi + X L ⋅ ∆Qi
c) cu relaţia 2
;
U
R L ⋅ ∆Qi + X L ⋅ ∆Pi
d) cu relaţia 2
.
UN

14. Care formă de curbă reprezintă înregistrarea unui gol de tensiune ?

150

100

50
u(t)

0
0 10 20 30 40 50 60 t 70

-50

-100

a) -150

150

100

50
u(t)

0
0 10 20 30 40 50 60 t 70

-50

-100

b) -150

;
150

100

50
u(t)

0
0 10 20 30 40 50 60 t 70

-50

-100

c) -150

;
150

100

50
u(t)

0
0 10 20 30 40 50 60 t 70

-50

-100

d) -150

15.- Unui condensator linear, având capacitatea C = 10 µF, i se aplică, la borne, o tensiune
nesinusoidală care conţine armonica 25 cu amplitudinea de 1% din cea a tensiunii
fundamentale:
u( t ) = 230 2 ⋅ sin( ωt ) + 2 ,3 2 ⋅ sin( 25ωt − π 6 )
Armonica 25, conţinută în curentul electric deformat care va circula în condensator, are faţă
de fundamentala curentului, valoarea:
a) 1 %
b) 2,5 %
c) 25 %
d) nu poate fi calculată; mai sunt necesare informaţii.
16.- Condiţia de rezonanţă la o anumită armonică se obţine pentru armonica h determinată de
relaţia (L şi C- inductivitatea şi, respectiv, capacitatea circuitului, ω - pulsaţia armonicei
fundamentale, Zh - impedanţa armonică de rang h, Yh - admitanţa armonică de rang h) :
1
a) h Lω =
h Cω
1
b) h Lω + =0
h Cω
c) Zh = 0
d) Yh = ∞

17.- Valoarea efectivă a curentului electric nesinusoidal

i (t ) = 15 2 ⋅ sin(ωt − π 8) + 8 2 ⋅ sin(3ωt + π 6) ,
este:
a) 17 A;
b) 23 A;
c) 7 A;
d) nu sunt suficiente informaţii pentru a putea fi calculată.

18.- Factorul de vârf a unei mărimi periodice este:

Ymax Amax
a) f v = (respectiv );
Ymed Aaverage
Yef Arms
b) f v = (respectiv );
Ymax Amax
Ymed Aaverage
c) f v = (respectiv );
Yef Arms
Ymax Amax
d) f v = (respectiv ).
Yef Arms

19.- Evaluarea existenţei unui regim nesinusoidal se poate face în mod simplu determinând:
a) valoarea efectivă a mărimii măsurate;
b) componenta continuă a mărimii alternative măsurate;
c) amplitudinea mărimii măsurate;
d) factorul de vârf al mărimii alternative măsurate.

20.- In conformitate cu teoria lui C.Budeanu, se consideră că un curent electric este deformat
dacă:
a) este nesinusoidal şi nestaţionar;
b) este nesinusoidal şi periodic;
c) are o variaţie oarecare, neperiodică;
d) este sinusoidal dar nestaţionar.

21.- Prezenţa armonicei de rang 3 în fază cu armonica fundamentală determină:

a) o curbă ascuţită;
b) o curbă aplatisată;
c) o curbă cu componentă continuă;
d) o curbă neperiodică
22.- Factorul de formă a unei mărimi periodice este:
Ymax Amax
a) f f = α = (respectiv );
Ymed Aaverage
Yef Arms
b) f f = α = (respectiv );
Ymed Aaverage
Ymed Aaverage
c) f f = α = (respectiv );
Yef Arms
Ymax Amax
d) f f = α = (respectiv ).
Yef Arms

23.- O curbă nesinusoidală are întotdeauna factorul de vârf egal cu:

a) 1,11;
b) 2;
c) 2 ;
d) poate avea o valoare oarecare.

24.- O curbă nesinusoidală are întotdeauna factorul de formă egal cu:

a) 1,11;
b) 2;
c) 2 ;
d) poate avea o valoare oarecare.

25.- Prezenţa armonicei de rang 3 în opoziţie de fază cu armonica fundamentală determină:

a) o curbă ascuţită;
b) o curbă aplatisată;
c) o curbă cu componentă continuă;
d) o curbă neperiodică.

26.- O tensiune deformată, cuprinzând numai armonica fundamentală şi armonicele de rang 5

şi 7 determină în circuit cu elemente neliniare un curent electric ce conţine:
a) numai armonice cu rang 5 şi 7;
b) numai armonice cu rang peste 5;
c) tot spectrul de armonice;
d) numai armonica fundamentală.

27. Armonica de rang 5, prezentă, în regim simetric, pe toate fazele unui sistem trifazat,
crează:
a) componente de secvenţă zero;
b) componente de secvenţă pozitivă;
c) componente de secvenţă negativă;
d) armonicile de rang ridicat nu crează sisteme de componente simetrice.

28. - Puterea instantanee în regim sinusoidal:

a) se defineşte ca mărime medie pe o perioadă a tensiunii aplicate;
b) este constantă în mod permanent;
c) variază cu frecvenţă dublă faţă de cea a tensiunii de alimentare;
d) este o mărime cu variaţie sinusoidală.
29.- Puterea activă în circuit se determină ca:
a) valoarea medie a puterii instantanee, pe intervalul de timp analizat;
b) valoarea medie pătratică a puterii instantanee, pe intervalul de timp analizat;
c) valoarea maximă a puterii instantanee;
d) valoarea efectivă a puterii instantanee.

30.- La alimentarea cu tensiune sinusoidală a unui redresor, puterea reactivă (in sens
Budeanu) absorbită este:
a) nulă;
b) depinde de valoarea condensatorului din circuitul de tensiune continuă;
c) depinde de schema redresorului;
d) depinde de sarcina redresorului.

31.- Puterea reactivă în regim sinusoidal:

a) se defineşte ca valoare medie a puterii instantanee pe o perioadă;
b) este o mărime definită (deci convenţională);
c) este componenta pulsatorie a puterii instantanee;
d) este o mărime instantanee.

32. - La bornele unei sarcini electrice nelineare se aplică tensiunea u(t) = 230 2 sin ωt [V].
Curentul electric care rezultă este nesinusoidal: i(t) = 10 2 sin (ωt - π/3) + 4 2 sin (3ωt –
π/3) [A]. Puterea activă transferată sarcinii este:
a) 1610 W;
b) 2300 W;
c) 1150 W;
d) 920 W.

33. - O sarcină electrică are la borne tensiunea nesinusoidală:

u(t) = 230 2 sin ωt + 23 2 sin (3ωt – π/12) + 10 2 sin (5ωt – π/3) [V]
şi absoarbe curentul electric:
i(t) = 20 2 sin (ωt - π/3) + 10 2 sin (3ωt – π/3) + 6 2 sin (5ωt – π/6) [A]
Puterea reactivă corespunzătoare armonicei 5 este:
a) zero (nulă);
b) inductivă;
c) capacitivă;
d) nu sunt suficiente date pentru a fi calculată.

34. - O sarcină electrică are la borne tensiunea nesinusoidală:

u(t) = 230 2 sin ωt + 25 2 sin (3ωt – π/12) + 12 2 sin (7ωt – π/6) [V]
şi curentul electric:
i(t) = 22 2 sin (ωt - π/12) + 10 2 sin (3ωt – π/8) + 5 2 sin (7ωt – π/6) [A]
Puterea reactivă corespunzătoare armonicei 5 este:
a) capacitivă;
b) inductivă;
c) zero (nulă);
d) datele din enunţ nu sunt suficiente pentru a putea fi calculată.
35. - La bornele unei sarcini electrice se aplică tensiunea nesinusoidală:
u(t) = 230 2 sin ωt + 23 2 sin (5ωt – π/12) [V]
Rezultă curentul electric:
i(t) = 15 2 sin (ωt - π/16) +10 2 sin (3ωt – π/8) + 6 2 sin (5ωt – π/4) [A]
Puterea reactivă corespunzătoare armonicei 5 este:
a) inductivă;
b) nulă (zero);
c) capacitivă;
d) nu sunt suficiente date pentru a putea fi calculată.

36.- În regim nesinusoidal, factorul de putere este definit pe baza:

a) unghiului de defazaj dintre curbele tensiunii şi curentului electric;
b) unghiului de defazaj dintre curbele armonicelor fundamentale ale tensiunii şi
curentului electric;
c) raportului dintre puterea activă şi puterea reactivă;
d) raportului dintre puterea activă şi puterea aparentă.

37.- La o instalaţie de redresare, armonicele h ce pot să apară în funcţie de numărul p de

pulsuri sunt (în care k este un număr întreg):
a) h = k ⋅ p
b) h = k ⋅ p ± 1
c) h = k ⋅ (2p + 1)
d) h = p

38.- Factorul de putere în regim deformant este:

P
a) λ = ;
S
Q
b) λ = cos ϕ unde ϕ = arctan ;
P
c) raportul dintre energia activă consumată şi energia aparentă;
P
d)
Q

39. Curenţii electrici în conductorul neutru:

a) sunt cauzaţi de sarcini dezechilibrate şi nu depind de neliniaritatea sarcinilor;
b) sunt cauzaţi de sarcini dezechilibrate sau/şi sarcini neliniare;
c) sarcinile neliniare nu influenţează curenţii în conductorul neutru;
d) sarcinile dezechilibrate nu influenţează curenţii în conductorul neutru.

40.- Odată cu creşterea frecvenţei, impedanţa unei bobine:

a) descreşte;
b) creşte;
c) rămâne (teoretic) constantă;
d) creşte în cazul armonicelor şi scade în cazul interarmonicelor.
41.- La o frecvenţă dată, un circuit serie constituit dintr-un condensator ideal (fără pierderi), cu
impedanţa de 3 Ω şi o bobină ideală (fără pierderi) cu impedanţa de 4 Ω are o impedanţă
totală de:
a) 1 Ω;
b) 5 Ω;
c) 7 Ω;
d) nici una din valorile de mai sus.

42- Un receptor trifazat, montat în stea, are punctul comun racordat la conductorul neutru.
Curenţii pe faze sunt:
iA(t)= 2 ⋅ I 1 ⋅ sin( ωt ) + 2 ⋅ I 3 ⋅ sin( 3ωt )
iB(t)= 2 ⋅ I 1 ⋅ sin( ωt − 2π 3 )
iC(t)= 2 ⋅ I 1 ⋅ sin( ωt + 2π 3 ) − 2 ⋅ I 3 ⋅ sin( 3ωt )
În acest caz:
a) valoarea efectivă a curentului electric din conductorul neutru este 3I3
b) curentul electric din conductorul neutru este nul
c) valoarea efectivă a curentului electric din conductorul neutru este I3
d) curentul electric din conductorul neutru nu poate fi evaluat deoarece nu sunt
suficiente datele propuse în enunţ.

43.- La o frecvenţă dată, un circuit serie constituit dintr-un rezistor cu rezistenţa electrică de 3
Ω şi o bobină ideală, cu impedanţa de 4 Ω are o impedanţă totală de:
a) 1 Ω;
b) 5 Ω;
c) 7 Ω;
d) nici una din valorile de mai sus.

44.- Un receptor monofazat este alcătuit dintr-un rezistor în serie cu o bobină (ambele fiind
elemente lineare). Curentul electric din circuit este sinusoidal şi are frecvenţa f = 50 Hz.
Valoarea efectivă a căderii de tensiune pe rezistor (UR) este egală cu cea a căderii de
tensiune pe bobină (UL): UR = UL .
Presupunem că receptorul dat este parcurs de un curent sinusoidal de aceeaşi amplitudine
cu cel iniţial, dar de frecvenţă triplă (f3 = 3f = 150 Hz). Notăm valorile efective ale noilor căderi
de tensiune cu UR3 şi UL3 .
În noua situaţie avem:
a) UR3 < UL3
b) UR3 = UL3
c) UR3 > UL3
d) cu informaţiile date, nu se poate preciza relaţia dintre valorile efective.

45.- Un rezistor linear este alimentat, de la reţeaua electrică, cu o tensiune sinusoidală având
amplitudinea constantă şi frecvenţa f=50 Hz. In circuitul de alimentare se introduce o simplă
diodă în serie cu rezistorul. Curentul electric care rezultă este:
a) neperiodic;
b) nesinusoidal şi neperiodic;
c) nestaţionar şi nesinusoidal;
d) nesinusoidal şi periodic.
46.- Un receptor monofazat este alcătuit dintr-un rezistor montat în paralel cu un condensator
(ambele fiind elemente lineare). Tensiunea aplicată la bornele ansamblului este sinusoidală şi
are frecvenţa f = 50 Hz. Valoarea efectivă a curentului electric prin rezistor (IR) este egală cu
cea a curentului electric din condensator (IC): IR = IC
Presupunem că receptorului dat i se aplică o tensiune sinusoidală de aceeaşi amplitudine cu
cea a tensiunii iniţiale, dar cu o frecvenţă de cinci ori mai mare (f5 = 5f = 250 Hz). Notăm
modulele noilor curenţi cu IR5 şi IC5. În noua situaţie avem:
a) IR5 = IC5
b) IR5 > IC5
c) IR5 < IC5
d) cu informaţiile date, nu se poate preciza relaţia dintre valorile efective ale curenţilor.

47.- Un rezistor linear este alimentat, de la reţeaua electrică, cu o tensiune sinusoidală având
amplitudinea constantă şi frecvenţa f=50 Hz. In circuitul de alimentare se introduce o diodă în
serie cu rezistorul. Curba curentului electric poate fi descrisă de o funcţie:
a) pară;
b) periodică;
c) impară;
d) sinusoidală.

48.- Un rezistor linear este alimentat, de la reţeaua electrică, cu o tensiune sinusoidală având
amplitudinea constantă şi frecvenţa f=50 Hz. In circuitul da alimentare se introduce o simplă
diodă în serie cu rezistorul. Se face analiza armonică a curentului electric din circuit. Seria
Fourier care rezultă:
a) conţine termenul liber (corespunzător frecvenţei f=0 Hz);
b) are numai componente interarmonice;
c) conţine atât componente armonice, cât şi interarmonice;
d) nu conţine termen liber.

56.- Factorul Total de Distorsiune Armonică este definit de relaţia (YN - valoarea nominală, Y1
-valoarea componentei fundamentale, Yh - valoarea armonicei de rang h de tensiune sau de
curent electric):
2
Y 
a) THD = ∑  h  ;
h >1  Y N 
2
Y 
b) THD = ∑  h  ;
h >1  Y 1 

2
Y 
c) THD = ∑  h  ;
h ≥1  Y 1 

2
Y 
d) THD = ∑  h  .
h ≥1  Y N 
55.- Aplicarea unei tensiuni nesinusoidale (THDU) unui condensator, conduce la obţinerea
unui curent electric nesinusoidal cu:
a) THDI < THDU;
b) THDI > THDU;
c) THDI = THDU;
d) în fază cu tensiunea aplicată a fiecărei armonice.

49.- Un rezistor linear este alimentat, de la reţeaua electrică, cu o tensiune sinusoidală având
amplitudinea constantă şi frecvenţa f=50 Hz. In circuitul de alimentare se introduce o punte
redresoare (alcătuită din diode) care permite redresarea ambelor alternanţe ale tensiunii
sinusoidale aplicate ansamblului ,,redresor-punte”. In acest caz curba curentului electric din
rezistor poate fi descrisă de o funcţie:
a) pară;
b) impară;
c) neperiodică;
d) sinusoidală.

50.- Un rezistor linear este alimentat, de la reţeaua electrică, cu o tensiune sinusoidală având
amplitudinea constantă şi frecvenţa f=50 Hz. In circuitul da alimentare se introduce o punte
redresoare (alcătuită din diode) care permite redresarea ambelor alternanţe ale tensiunii
sinusoidale aplicate ansamblului ,,redresor-punte”. Pentru montajul descris se poate considera
că perioada curentului electric redresat este:
a) egală cu cea a tensiunii de alimentare;
b) dublă faţă de cea a tensiunii de alimentare;
c) jumătatea din cea a tensiunii de alimentare;
d) triplă faţă de cea a tensiunii de alimentare.

51.- Pentru a calcula factorul total de distorsiune (THD) al unei curbe periodice nesinusoidale
este necesar să se cunoască:
a) unghiul de fază şi perioada armonicelor componente;
b) pulsaţia armonicelor componente;
c) spectrul de amplitudini al curbei;
d) spectrul de faze al curbei.

52.- În mod obişnuit, rangul maxim al armonicelor care sunt luate în consideraţie pentru
evaluarea indicatorilor care definesc calitatea energiei electrice, este:
a) 14;
b) 40;
c) 64;
d) 100.

53.- Factorul de distorsiune al curbei tensiunii la bare, într-un echipament de clasă A, se

determină conform normativelor actuale, pe baza primelor:
a) 16 armonice;
b) 40 armonice;
c) 64 armonice;
d) 128 armonice.
54.-Factorul Total de Distorsiune Armonică este definit de relaţia (YN - valoarea nominală, Y1 -
valoarea componentei fundamentale, Yh - valoarea armonicei de rang h de tensiune sau de
curent electric):
∑Y
h ≥1
h
2

a) THD = ;
Y1

∑Y
h ≥1
h
2

b) THD = ;
YN

∑Y
h ≥1
h
2
− Y12
c) THD = ;
Y1

∑Y
h ≥1
h
2
− Y12
d) THD = .
YN

55.- Aplicarea unei tensiuni nesinusoidale (THDU) unei bobine fără fier, conduce la obţinerea
unui curent electric nesinusoidal cu:
a) THDI < THDU;
b) THDI > THDU;
c) THDI = THDU;
d) în fază cu tensiunea aplicată a fiecărei armonice.

56.- Aplicarea unei tensiuni nesinusoidale (THDU) unui rezistor, conduce la obţinerea unui
curent electric nesinusoidal cu:
a) THDI < THDU;
b) THDI > THDU;
c) THDI = THDU;
d) se obţine un curent electric sinusoidal.

57.- Factorul de Distorsiune Total (THD), conform EN 50160, este:

40

∑(U
h =0
h )2
a) THD = ;
U1
U ef2 − U 12
b) THD = ;
U1
40

∑(U
h =1
h )2
c) THD = ;
U1
U ef2 − U 12
d) THD = .
U ef

58.- Factorul de distorsiune de curent electric al unui receptor cu caracteristică neliniară:

a) este funcţie de factorul de putere al receptorului;
 b) este independent de puterea transformatorului de alimentare a barelor la care este
conectat;
c) este independent de curentul electric de scurtcircuit la barele de alimentare;
d) este funcţie de curentul electric de scurtcircuit la barele de alimentare.

59.-Factorul total de distorsiune de curent electric contractat TDD (Current Total Demand
Distortion Factor) este definit de relaţia (I(h) - valoarea efectivă a armonicei de curent electric
de rang h, I(1) - valoarea efectivă a armonicei fundamentale, I(1u) - valoarea efectivă a
armonicei fundamentale, corespunzând puterii Su contractate, IN - valoarea nominală a
curentului electric, I - valoarea efectivă a curentului electric):
2
 I (h) 
40
a) TDDI = ∑



h = 2  I (1u ) 
;

2
 I (h) 
40
b) TDDI = ∑

 ;

h = 2  I (1) 

2
 I (h) 
40
c) TDDI =
h=2
∑

 I N
 ;

2
 I (h) 
40
d) TDDI = 
∑
h=2  I 
 .


60.- Ce sunt fluctuaţiile de tensiune ?

a) o serie de întreruperi tranzitorii ale tensiunii în reţeaua de alimentare cu energie
electrică;
b) o serie de goluri de tensiune succesive;
c) o serie de variaţii ale tensiunii efective cu caracter repetitiv, ciclice sau aleatorii care
pot să apară în punctele de conectare a unor sarcini mari sau fluctuante;
d) o serie de întreruperi de scurtă durată a tensiunii în reţeaua de alimentare cu
energie electrică.

61.- Care din următoarele afirmaţii este corectă ?

a) în reţele de joasă tensiune nu pot să apară fluctuaţii de tensiune;
b) instalaţiile şi procesele care generează interarmonice pot fi o sursă majoră de
fluctuaţii de tensiune;
c) fluctuaţiile de tensiune pot să apară numai în reţelele electrice de medie tensiune;
d) fluctuaţiile de tensiune pot să apară numai în reţelele electrice de medie şi înaltă
tensiune.

62.- Frecvenţa fluctuaţiilor de tensiune produse ca urmare a prezenţei unei interarmonice se

determină cu relaţia (unde f1 este frecvenţa fundamentală a tensiunii, fi este frecvenţa
interarmonicei, iar fh este frecvenţa celei mai apropiate armonice de interarmonica de
frecvenţă fi):
a) f mod = f1 − f h ;
b) f mod = f i − f1 ;
c) f mod = f i − f h ;
d) f mod = f1 − f i .