i.

CUPRINS

2) HARTA CU SCHEMA RETELELOR ELECTRICE 400-220 KV A ROMINIEI.pag 1 3) LINII ELECTRICE AERIENA (LEA) pag 2 4) ELEMENTE CONPONENTE ALE ACESTOR LINII ..pag 2

5) LINIILE ELECTRICE
a.

Liniile electrice sunt folosite pentru transportul i distribuia energiei electrice. n funcie de posibilitatea de amplasare, acestea se mpart n linii electrice aeriene (L !). LINIILE ELECTRICE AERIENE

B.

")

..E!"#"$%"!" &'#p'$"$%" a!" a&"(%') %*p+)* ," !*$** "!"&%)*&" (+$%#) conductoare$ %) st&lpi de susinere$ ') i(olatoare$ 1)) arm*turi i cleme.

i. 11)

1.1.Conductoarele

+onductoarele liniilor aeriene se clasifica, 12) dupa destinatia lor, 13) conductoare acti-e$ 14) conductoare de protectie$ 1.) dupa constructia lor sunt, 1") interioare$ 1#) e/terioare$ 1%) dupa forma actiunii se disting, 1') monofilare$ 2)) multifilare 21) dupa materialul folosit,

22)

monometalice$ 23) bimetalice. a. +onductoarele trebuie s* aib* o re(isti-itate c&t mai mic* pentru diminuarea pierderilor de energie, o re(isten* la rupere c&t mai mare, dar la proiectarea lor trebuie s* se aib* n -edere i partea economic* a in-estiiei, adic* costul liniilor s* fie c&t mai mic. b. Conductoarele monofilare sunt construite dintr0un singur fir cu sectiunea cuprinsa intre " i 1" mm. Conductoarele multifilare se folosesc pe scara mare la constructia liniilor aeriene deoarece fata de conductoarele monofilare au unele a-anta1e, sunt mai fle/ibile, au o sigurana mai mare din punct de -edere mecanic. d. +onductoarele multifilare monometalice sunt formate din mai multe fire, rasucite, din acelei material (funii). e. +onductoarele multifilare bimetalice sunt formate dintr0un mie(, din mai multe fire din otel i o manta din mai multe fire din aluminiu. f. n afara de conductoarele multifilare pentru liniile de foarte nalt* tensiune, se construiesc i conductoare tubulare. g. 2n tara noastra se folosesc urm*toarele materiale, 24) +uprul cu o re(isti-itate mica (1",'3 mm456m)
3

c.

2.) 7ron(ul cu re(isti-itate mai mare decat a cuprului iar re(istenta mecanica marita 2") !luminiul cu re(isti-itate mai mare decat cea a cuprului i o re(istenta mecanica mai mica 2#) 8tel0aluminiu 9 este conductorul cel mai mult folosit pentru liniile de nalt* tensiune, datorita re(istentei mecanice mari i re(isti-itatii electrice suficient de mici.

i. b. c.

1.2. Tipuri constructive de conductoare

: C'$,+&%'a)" #'$'.*!a)" /* #+!%*.*!a)" #'$'#"%a!*&"

+onductoarele monofilare sunt construite dintr0o singura sarma. d. +onductoarele multifilare sunt alcatuite dintr0un fir central, in 1urul careia se infasoara in spirala cele n straturi.

e. f. g.

: C'$,+&%'a)" #+!%*.*!a)" 0*#"%a!*&" +onductoarele bimetalice folosite la liniile aeriene sunt fabricate din doua metale, unul cu calitati electrice ridicate, iar celalalt cu calitati mecanice ridicate. 2n tara noastra se fabrica doua tipuri de conductoare de otel0aluminiu, normale (cu sectiunea de aluminiu de circa sase ori mai mare decat cea de otel) i intarite (cu sectiunea de aluminiu de patru ori mai mare decat cea de otel). : C'$,+&%'a)" %+0+!a)" 2n liniile de foarte nalt* tensiune, in ca(ul foloirii unui singur conductor pe fa(a, pentru micsorarea pierderilor prin efect, se folosesc conductoare tubulare. <ltimele tipuri de conductoare tubulare sunt cele bimetalice (otel i aluminiu sau aldre= i aluminiu). : C'$,+&%'a)" ,*$ #a$+$&1*+)* ," .+$** 0*#"%a!*&" >e utili(ea(a in ca(ul tra-ersarilor foarte mari. >e construiesc din manunc;iuri de funii confectionate din fire de otel i aluminiu.

;. i.

1. 6.

i. 3)) 32)

1.3. Exemple de conductoare 24) 3ESCRIERE

22) CON3UCTORUL

31)

8!+2?0+onductoare aeriene de 2)6-, din otel0aluminiu compacti(at, cu i(olatie din polietilena reticulara (?L@ )

33) Aunii 8l0!l0+onductoare de otel0aluminiu, nei(olate pentru linii aeriene de energie 34) Aunii !l0+onductoare de aluminiu, nei(olate pentu linii aeriene de energie

i. b.

2. Stlpi pentru liniile electrice aeriene

>t&lpii au rolul de a sustine la o inaltime corespun(atoare deasupra solului conductoarele acti-e i de protectie. >e pot clasifica astfel,
4

3.) dupa materialul din care sunt confectionati, 3") st&lpi de lemn$

3#)

st&lpi de metal$ 3%) st&lpi de beton armat. 3') dupa destinatia lor in linie, 4)) de sustinere$

41) 42) 4.) 4")

ntindere sau traciune$

de colt$ 43) terminali$ 44) de tran-ersare$ de transpunere a fa(elor. S%5!p** ,*$ !"#$ au urm*toarele a-anta1e, sunt ieftini, usor de e/ecutat, manipulat i plantat, sunt elastici, constituie un material i(olant. 2n sc;imb, au durabilitate redusa, neceit&nd impregnarea cu materiale mpotri-a putre(irii i re(istenta macanica buna numai in lungul fibrelor.

a. >t&lpii din lemn pot fi de urm*toarele tipuri, 4#) Stlpi simpli, >unt folosii ca st&lpi de sustinere atat pentru linii de 1oas* tensiune cat i pentru linii de medie tensiune$ 4%) Stlpi format A: >unt confectionati din doi st&lpi de lemn simpli i sunt utili(ati in genaral drept st&lpi terminali, de intindere sau de colt$ 4') Stlpi format piramidal: >t&lpii piramidali sunt folosii drept st&lpi de intindere i de colt$ .)) Stlpi format H: >unt folosii la liniile de 1), 2) i 11) 6B a-and n general i(olatoare de suspensie.

.1)

S%5!p** ," 0"%'$ au o larga raspandire atat pentru 1oas* cat i pentru nalt* tensiune. !u de(a-anta1ul ca sunt grei i se transporta ane-oios. Cin punct de -edere al te;nologiei de fabricatie se disting st&lpi de beton e/ecutati manual la locul de plantare (pot fi reali(ati prin turnare in po(itie ori(ontala i ridicare ulterioara sau prin turnare directa in po(itie -erticala) i st&lpi prefabricati. >t&lpii prefabricati pot fi, .2) din beton armat vibrat 0 poseda o re(istenta mecanica, compactitate i re(istenta la agenti atmosferici superioare celor turnate i modelate manual$ .3) din beton armat centrifug 0 n fabricarea acestora se recurge la forta centrifuga prin actiunea careia se obtine raspandirea uniforma a betonului in in 1urul arm*turii. +a urmare, re(ulta o piesa in forma de tea-a cilindrica sau tronconic*$ .4) din beton precomprimat (-ibrat sau centrifugat) 0 au a-anta1ul fata de cei din beton armat obisnuit ca permit reduceri importante de otel, sunt mult mai elastici i mai putin senibili la fisurare. @recomprimarea se poate reali(a n doua feluri, ..) p)"*$%*$,")" prin intinderea arm*turii inainte de turnarea betonului i rela/area ei dupa intindere$ acest procedeu este folosit pentru st&lpi de dimensiuni i solicitari mai reduse. .") p'(%*$%*$,")"a prin intinderea arm*turii dupa intarirea betonului$ este folosit pentru st&lpi cu inaltime mare i cu tractiuni la -arf apreciabile.

.#)

S%5!p** #"%a!*&* ai liniilor electrice aeriene sunt confectionati in general din otel. @re(inta a-anta1ul ca pot fi e/ecutati din piese separate, care apoi sunt asamblate, reali(andu0 se diferite coronamente. a. >t&lpii metalici, indiferent de tip, au urm*toarele parti componente,

.%)

Coronamentul- se alege in functie de tensiunea nominala a liniei, numarul de circuite, modul de proteciecontra supratensiunilor atmosferice, configuratia terenului, usurinte montarii conductoarelor i a intretinerii liniei$ .') Consolele, sunt alcatuite in general din talp i tirant. Dalpa este confectionata din profil <, iar tirantul din profil L$ ")) Tronsoanele: n componena lor intr*,

"1)

ontan!i: sunt confectionati din profille laminate < i L, din te-i de tabla cusuta prin sudare. >unt intarite la ba(a printr0o centura, iar in sens trans-ersal pe sectiune, la ultimul tronson, printr0una din doua contra-anturi$ "2) "ia#onale: sunt confectionate din profile in forma de L cu aripi egale sau inegale din te-i fara cusatura sau din fier beton. Cin punct de -edere al configuratiei geometrice a diagonalelor se deosebesc urm*toarele tipuri de st&lpi metalici, "3) st&lpi cu diagonale simple$

"4) ".) "") "#)

st&lpi cu diagonale duble$ st&lpi cu diagonale in forma de E$ st&lpi cu diagonale cu noduri multiple.

Baza: @oate fi intalnita in doua -ariante, ba(a ingusta sau fundatie bloc i ba(a larga in care picioarele stalpului sunt betonate in patru fundatii separate. Cin punct de -edere al fi/arii ba(ei se deosebesc, "%) st&lpi metalici cu ba(a incastrata$

"')

st&lpi metalici cu ba(a articulata, in care ca( stalpul trebuie sa fie ancorat. a. >t&lpii metalici se pot clasifica astfel, #)) st&lpi metalici in forma de turn,

"

#1)

#1)

st&lpi metalici a-and coronamentul in e-antai,

#2)

st&lpi metalici portal.

i. b.

3. $%olatoare

+onductoarele sunt fi/ate de st&lpii liniilor electrice aeriene prin intermediul i(olatoarelor. Faterialul folosit pentru fabricarea liniilor electrice aeriene trebuie sa aiba o rigiditate dielectrica corespun(atoare (s* nu permit* producerea de desc*rc*ri electrice), sa fie re(istente, sa aiba o buna stabilitate termica, dar i calit*i mecanice, fi(ice i c;imice bune. /ista doua categorii de i(olatoare, #3) i(olatoare nestrapungibile la care distanta disrupti-a prin materialul i(olant este cel putin egala cu 1umatatea distantei disrupti-e prin aer$ #4) i(olatoare strapungibile la care conditia de mai sus nu este respectat*. a. Cupa tendintele la care sunt utili(ate, i(olatoarele se impart in doua categorii, #.) *6'!a%'a)" ," &oas' tensiune , pentru instalatii cu tensiunea sub 1 )))B$

#")

*6'!a%'a)" ," (nalt' tensiune , pentru instalatii cu tensiunea de peste 1 )))B. a. Cupa felul solicitarilor mecanice pe care se suporta, i(olatoarele sunt de doua categorii, ##) *6'!a%'a)" de sustinere7 care preiau numai greutatea conductoarelor, inclusi- a c;iciurii i presiunea-antului$ #%) i(olatoare de tractiune, care preiau in plus i eforturile de tractiune din conductori.

a. #')

Cup* po(iia fa* de conductor i de consol*,

$%olatoare suport- sunt confectionate astfel incat sa se poata monta rigid pe ti1e metalice care sunt prinse direct sau indirect pe st&lpii liniilor electrice aeriene. 2(olatoarele suport de sustinere se fi/ea(a pe console sau st&lpi prin intermediul suportilor drepti sau curbi. 2(olatoarele suport de tractiune sunt de doua feluri, i(olatoare cu un singur sant, care permit montarea unui singur conductor i i(olatoare cu doua santuri, care permit montarea a doua
%

conductoare. 2(olatoarele suport pentru linii de medie tensiune au o forma i dimensiuni constructi-e ce le permite sa re(iste atat la strapungere cat i la conturare, in conditii atmosferice oricat de rele. %)) Izolatoare de suspensie: Lanturile de i(olatoare sunt folosite pe liniile electrice aeriene de medie i nalt* tensiune, de obicei pentru tensiuni mai mari decat 2) 6B. Dipurile de i(olatoare care se construiesc in pre(ent pot fi clasificate din punct de -edere electric sau mecanic. a. Cin punct de -edere electric, se disting, %1) i(olatoare strapungibile$ %2) i(olatoare nestrapungibile, cu inima plina care se pot clasifica la randul lor in,

%3)

i(olatoare nestrapungibile cu linie medie de fuga, sunt formate din doua sau mai multe mantale$ %4) i(olatoare nestrapungibile cu linie lunga de fuga, numite i(olatoare0ti1a se folosesc pentru pentru tensiuni de 11), 22) i 4)) 6B.

i.

3.1. "iferite tipuri de i%olatoare

1. Izolatoare pentru linii aeriene de joas tensiune

%.) - tip suport - tip T - tip ancora Aceste produse se realizeaza conform normelor DIN, ANSI sau standardelor romanesti, si sunt glazurate alb sau brun.

86)

%#) 2. Izolatoare pentru linii electrice aeriene de medie tensiune 88) - izolatoare suport - izolatoare tip ti a - izolatoare de tractiune

8!)
')) ". Suporturi izolante pentru aparataj electric de medie tensiune !#) - suporturi izolante de interior - suporturi izolante de e$terior Aceste produse sunt destinate constructiei aparatelor de medie tensiune sau sustinerii barelor din posturile electrice.

!%)

'

'3) &. Suporturi izolante tip coloana de inalta tensiune '4) 'rodusele din aceasta categorie sunt utilizate la constructia aparata ului electric cu tensiuni pana la &%( )*. Sarcina mecanica a produselor este intre &)N si #6)N.

!+)

i. b. c. d.

). Arm'turi *i cleme

lementele mecanice prin care se reali(ea(a prinderea i(olatoarelor st&lpilor se numesc armturi, iar cele prin care se fi/ea(a conductoarele de i(olatoare sau prin care se reali(ea(a n*direa conductoarelor in spatiu dintre st&lpi se numesc cleme. Cupa rolul pe care il indeplinesc, arm*turile se impart in urm*toarele categorii, 8 a)#9%+)* p"$%)+ .*:a)"a *6'!a%'a)"!') p" (%5!p*arm*turi pentru fi/area i(olatoarelor suport, 2(olatoarele suport se fi/ea(a pe st&lpii liniilor electrice prin intermediul unor piese din otel rotund0suporti, care sunt de doua feluri, curbi i drepti. Suportii curbi sunt folosii atat la 1oas* tensiune cat i la tensiuni de 302) 6B pe st&lpi simpli de lemn sau de beton armat. Suportii drepti sunt folosii pentru fi/area i(olatoarelor suport pentru consolele metalice ale st&lpilor, e/istand in mai multe -ariante pentru di-erse tractiuni de -arf. : a)#9%+)* p"$%)+ .*:a)"a !a$%+)*!') ," *6'!a%'a)"@rincipalele arm*turi care ser-esc la fi/area lanturilor de i(olatoare pe consolele st&lpilor sunt, c&rlige de prindere$ oc;iuri de suspensie ce ser-esc pentru prinderea lantului de i(olatori. : a)#9%+)* p"$%)+ .*:a)"a &'$,+&%'a)"!') p" *6'!a%'a)"

e. f. g. ;. '") '#) a.

arm*turi pentru fi/area conductoarelor pe i(olatoare suport. Ai/area conductoarelor liniilor electrice aeriene se face in mod diferit dupa cum a-em st&lp de sustinere sau de intindere. '%) ;*:a)"a &'$,+&%'a)"!') p" *6'!a%'a)"!" (%5!p*!') ," sustinere, 2n tara noasta se folosesc in mod curent legaturile simple in cruce i legaturile duble in cruce. '') ;*:a)"a &'$,+&%'a)"!') p" *6'!a%'a)"!" (%5!p*!') ," *$%*$,")"7 &'!% (a+ %")#*$a!* +onductoarele se fi/ea(a cu legaturi normale sau cu legaturi de sigurana. a. : arm*turi pentru fi/area conductoarelor de lanturile de i(olatoare. !ceste arm*turi se impart in doua categorii, cleme de sustinere i cleme de tractiune. 1))) ;*:a)"a &'$,+&%'a)"!') ," !a$%+)*!" ," *6'!a%'a)" a!" (%5!p*!') ," (+(%*$")" se reali(ea(a prin intermediul clemelor de sustinere. +lemele de sustinere cu care se fi/ea(a conductoarele pe i(olatoare pot fi fi/e i oscilante fara sau cu declansare. 1)1) ;*:a)"a &'$,+&%')+!+* ," !a$%+)*!" ," *6'!a%'a)" a!" (%5!p*!') ," *$%*$,")" se reali(ea(a prin intermediul clemelor de tractiune. +lema de tractiune se prinde de i(olatoare printr0o serie de piese intermediare, determinate de tipul lantului de i(olatoare i de felul conductoarelor.
1)

1)2)

Cupa modul de prindere a conductorului, clamele de tractiune pot fi,

0 0 0

cu brid* sau cu pan*, >e folosesc pentru sectiuni mici ale conductoarelor$ cu con$

b. 1)3)

prin presare, sunt utili(ate pentru sectiuni peste 1.) mm4 in ca(ul conductoarelor de otel0aluminiu. : A)#9%+)* p"$%)+ .*:a)"a &'$,+&%'a)"!') ," p)'%"&%*"

+onductorul de protecie se montea(a pe st&lpii liniilor electrice printr0o legatura rigida sau oscilanta, cu a1utorul unor cleme speciale. 2n -ederea e-itarii oboselii conductorului in locul clemelor de sustinere rigide se folosesc cleme oscilante de sustinere. a. 4.1. C!"#" ," !"ga%+)a #"&a$*&a /* "!"&%)*&a

1)4)

!u rolul de a inadi conductorul in desc;iderile dintre st&lpi. le trebuie sa pre(inte atat calitati mecanice cat i electrice. <n conductor electric e/ecutat defectuos conduce la incal(irea neadmiibila a clemei i a conductorului in clema, pro-ocand in cele din urma ruperea acestuia. 1).) +lemele de legatura mecanica i electrica sunt de doua feluri, 10<) C!"#" ," !"ga%+)a &+ 0+!'a$" (a+ $*%+)* 1)#) !cestea retin conductorul prin frecarea ce apare intre acestea i niturile sau buloanele piesei. i. b+ C!"#" ," !"ga%+)a p)*$ p)"(a)"

1)%)

!cestea se folosesc atat pentru conductoarele monometalice cat i pentru conductoarele de otel0aluminiu i sunt de trei tipuri, 1)') prin crestaturi normale, se e/ecuta pentru conductoarele de cupru din tea-a de cupru, iar pentru conductoarele de aluminiu sau otel0aluminiu din tea-a trasa de aluminiu 11)) prin crestaturi helicoidale, se e/ecuta fie dintr0un singur tub de sectiune o-ala, in care patrund cele doua conductoare, fie din doua tuburi sudate intre ele, in fiecare tub patrund cate unul dintre cele doua conductoare care urmea(a a fi imbinate 111) prin laminare, se folosesc pentru imbinarea conductoarelor de otel0aluminiu cu sectiuni mari. @iesele se e/ecuta din aluminiu a. : A)#9%+)* ," p)'%"&%*"

b. c. d.

!rm*turile de protecieale liniilor electrice aeriene sunt confectionate in general, in forma de coarne sau inele. +oroanele de proteciepot fi de doua feluri, simple i duble, sau simple i duble in cruce. : 3*(p'6*%*=" ," a#')%*6a)" > a#')%*6'a)"!" 2n -ederea inlaturarii -ibratiilor in desc;iderile mari la liniile electrice aeriene se folosesc amorti(oarele dinamice. le constau in greutati suplimentare care sunt adaugate printr0o legatura elastica conductorului, formand cu acesta un istem oscilant in care -ibratiile sunt mult mai reduse. !morti(oarele folosite sunt de mai multe tipuri, cu miscare de translatie$ cu miscare de torsiune$ prin oc. !morti(oarele dinamice cu miscare de translatie pot fi cu resort sau pendulare cu greutati dispuse ori(ontal. !morti(orul cu greutati este construit dintr0o ti1a elastica,
11

e.
112)

113) 114) a.

terminata prin doua greutati$ la mi1locul ti1ei elastice, amorti(orul este prins printr0o clema de conductor. b. !morti(orul produce in clema de prindere de conductor la -ibratia acestuia o reactiune periodica in sens in-ers sensului de miscare a conductorului.

11.)

.M'$%a)"a &')p+)*!') ," *!+#*$a% G 2n retelele cu conductoare torsadate ,iluminatu public se reali(ea(a folosind corpuri de iluminat ec;ipate cu becuri cu incandescenta sau cu -apori. G +orpurile de iluminat se -or monta pe stilpi cu a1utorul bratelor de sustinere si al bratelor montate pe stilpi G Hacordarea corpurilor de iluminat la conductoarele pentru iluminatul public din fasciculul de conductoare torsadate se reali(ea(a cu conductoare din aluminiuIi(olate cu material tip !AJ2..mm2. G @rotectia corpurilor de iluminat se reali(ea(a cu sigurante fu(ibile LA2.!, G @entru corpurile de iluminat cu becuri cu -apori se utili(ea(a cutii cu siguranta LA2.! si ballast. G 2n -ederea e-itarii aparitiei unor tensiuni de stingere periculoase,carcasele metalice ale corpurilor de iluminat se -or lega la instalatia de protectie prin legarea la nul.

11")

E:"&+%a)"a !"ga%+)*!') ," p)'%"&%*" *$ p'%)*=a %"$(*+$*!') a&&*,"$%a!" G @entru e-itarea aparitiei unor tensiuni de atingere si de pas periculoase toate partile metalice care pot fi atinse si care in mod normal nu se afla sub tensiune se -or lega la conductorul de nul al retelei. 2n -ederea reali(ari protectiei prin legarea la nul ,conductorul de nul se leaga la pamint la toti stilpii speciali si in aproprierea sursei de alimentare.Legarea conductorului de nul la armature stilpului se reali(ea(a cu un conductor funie !L .) prin intermediul unui papuc preset . La liniile electrice aeriene se montea(a pri(e de pamint artificiale la stilpii de la plecarea di post si la capatu liniilor si deri-atiilor,cu conditia reali(arii unei re(istente de legare la pamint a nulului de 4K.@ri(ele artificiale de pamint trebuie sa aiba o re(istenta mai mica de 1)K. 8peratii specific, a)La stilpii terminali, dupa montarea fasciculului,conductorul de nul se taie la lungime necesara si se de(i(olea(a la capat$ se montea(a un papuc prin presare$
12

G G G G

G G G G G G G G G G
b.

se fi/ea(a papucul la borna de lagare la pamint a stilpului$ b)La stilpii de intindere sau de sustinere, se taie o bucata de conductor de !L .) i(olat$ se de(i(olea(a la capat$ se montea(a un papuc prin presare$ se fi/ea(a papucul pe stilp,prin fi/area lui la borna de legare la pamint a stilpului$ se de(i(olea(a celalalt capat al conductorului pe o portiune de circa . cm$ se indentifica nulul di fasciculul de conductoare al retelei$ se de(i(olea(a nulul retelei pe o portiune de circa 3 cm$ se montea(a o clema de deri-atie in parallel,pe conductorul de nul si conductorul de legatura.

. IMPACTUL RE?ELELOR ELECTRICE ASUPRA ME3IULUI

c. @rincipalele tipuri de polu*ri pe care reelele electrice le generea(* asupra mediului ncon1ur*tor sunt, d. 8 vi%ual' 9 deteriorarea peisa1ului$ e. : sonor' 9 (gomote produse de funcionarea sau -ibraii ale elementelor (conductoarelor) reelelor electrice i n special, a transformatoarelor$ 9 (gomote produse de desc*rcarea corona pe liniile de nalt* i foarte nalt* tensiune$ f. : electroma#netic' - efecte sonore i luminoase ale desc*rc*rii corona, perturbaii radio i ale emisiunilor de tele-i(iune, nfluene ale c&mpului electric i magnetic asupra organismelor -ii$ g. 8 psi,ic' *i pericole -riscuri+ de accidente: 9 teama pro-ocat* de apropierea de reelele electrice i de efectele -i(uale i sonore ale acestora$ 9 accidente, ca(uri mortale. ;. : ecolo#ic' - ocuparea terenurilor$ i. defriarea p*durilor$ 1. protecia naturii i a peisa1ului$ 6. influena asupra instalaiilor i construciilor, etc. l. <tili(area tensiunilor din ce n ce mai nalte n reelele electrice este determinat* de raiuni te;nico0economice, pentru transportul de puteri electrice pe distane din ce n ce mai mari. m. @entru liniile electrice de medie i 1oas* tensiune impactul cu mediul ncon1ur*tor se refer*, ndeosebi la, ocuparea terenurilor, defriarea p*durilor, poluarea -i(ual* i impactul cu alte elemente de construcii i instalaii. 1. .oluarea vi%ual' n. @oluarea -i(ual* generea(* deteriorarea peisa1ului proporional cu tensiunea nominal*, cele mai poluante fiind liniile electrice aeriene (L. .!.) de nalt* i foarte nalt* tensiune, precum i staiile de transformare. o. ncerc*ri i propuneri de limitare a efectelor negati-e s0au f*cut i se caut* i n continuare, ele -i(&nd at&t designul st&lpilor c&t i a traseelor prin ascunderea liniilor
13

p.

O.

r.

s.
t.

electrice n spatele unor elemente naturale. L+amuflareaM liniilor electrice aeriene se aplic* la tra-ersarea oselelor cu a1utorul unor (one mp*durite sau pe traseu prin folosirea deni-el*rilor naturale ale solului. @roblema proteciei mediului ambiant din punctul de -edere al polu*rii -i(uale, a c*p*tat o atenie deosebit* n multe *ri. 8 atenie deosebit* n acest sens, se acord* n *rile cu un potenial turistic important. !stfel, n l-eia sunt n -igoare, la ni-el federal, NCirecti-e cu pri-ire la protecia naturii i a peisa1uluiM elaborate de Cepartamentul Aederal de 2nterne, pe ba(a studiilor unui grup de lucru interdisciplinar pentru elaborarea unor directi-e a-&nd ca tem* LDransportul energiei electrice i protecia peisa1uluiM. !ceste reguli au ca obiect asigurarea principiilor de protecie ale naturii i ale peisa1ului n sens global, pentru integrarea armonioas* n peisa1 a instalaiilor pentru transportul i distribuia energiei electrice. Cirecti-ele se adresea(* autorilor de proiecte, instanelor ns*rcinate cu e-aluarea lor i autorit*ilor care eliberea(* autori(aii de construcie. Comeniul de aplicare al acestor directi-e se refer* la, 0 alimentarea cu energie electric* n general (linii electrice aeriene i n cablu subteran pentru toate ni-elurile de tensiune, staii electrice de transformare i cone/iune)$ 0 alimentarea cu energie electric* a c*ilor ferate electrificate (linii electrice aeriene i n cablu subteran pentru toate ni-elurile de tensiune, staii electrice de transformare i cone/iune)$ 0 transmisia de informaii (linii aeriene i cabluri ale reelelor de telefonie, linii de semnali(are, linii de anten*). @oluarea -i(ual* este datorat* caracterului industrial, e/tins pe trasee lungi ale acestora (n special, datorit* L. .!. de nalt* i foarte nalt* tensiune) care, plasate n mi1locul naturii, alterea(* peisa1ul. +ontradicia apare ntre factorul economic (care reclam* trasee de linii electrice c&t mai scurte) i factorul natural (necesitatea de a prote1a terenurile fertile, ocolirea p*durilor i conser-area peisa1ului). >unt socotite regiuni demne de protecie contra obstrucion*rii -i(uale p*rile din peisa1 care se disting prin, -aloarea lor natural*, di-ersitatea lor, semnificaia istoric* sau cultural*, raritatea sau armonia lor. 1.2. .oluarea sonor'

u. @oluarea sonor* generea(* multiple efecte asupra organismului, n funcie de trei parametri, intensitate (t*rie), n*lime (frec-en*) i durat*. -. @oluarea sonor* produs* de centralele i reelele electrice poate s* aib* caracter intermitent sau permanent. Cep*irea unor anumite -alori poate de-eni noci-* pentru om. P. Qoci-itatea (gomotelor are consecine di-erse, pornind de la generarea unui sentiment de fric* merg&nd dup* ca( p&n* la pierderea total* sau parial* a au(ului. Qi-elul de (gomot depinde de intensitatea i de frec-ena lui, fiind di-ers n centralele i reele electrice, at&t ca natur* (mecanic*, electric*, magnetic*, electrodinamic*, termic*), precum i ca durat* (permanent, intermitent). n unele ca(uri, un acelai utila1 produce componente de natur* diferit*. Fotoarele electrice de e/emplu, determin* at&t -ibraii ale circuitului magnetic c&t i (gomote aerodinamice, iar -entilatoarele dau natere la (gomote de natur* aerodinamic* peste care se suprapune i o component* mecanic*. /. Rgomote cu caracter intermitent sunt produse n centralele i reelele electrice de c*tre ec;ipamente n unele etape ale funcion*rii lor. +onectarea i deconectarea unui ntreruptor de medie sau nalt* tensiune, ca i a unui contactor electric, sunt nsoite ntotdeauna i de (gomote puternice.

14

=. Rgomote cu caracter permanent se produc n centralele i reelele electrice pe toat* durata funcion*rii instalaiilor. (. Liniile electrice aeriene de nalt* i foarte nalt* tensiune sunt nsoite n funcionarea lor de un (gomot specific determinat de desc*rcarea corona (desc*rc*ri electrice incomplete n 1urul conductoarelor sub tensiune). +a orice desc*rcare electric*, acest fenomen este nsoit de (gomote i de emisie de lumin*. >ub liniile aeriene de 22) 6B i 4)) 6B, ca i n staiile de transformare cu aceleai tensiuni, se aud (gomote specifice, iar n unele ca(uri noaptea, se obser-* i efectul luminos al fenomenului. Cesc*rcarea corona determin* un (gomot a c*rui intensitate depinde de ra(a conductorului (cu c&t conductorul este de ra(* mai mic* cu at&t fenomenul corona este mai accentuat), de num*rul de conductoare din fascicul i de umiditatea atmosferic*. Qi-elul (gomotului audibil calculat -aria(* ntre (4)...")) d7 (raportat la 2) m@), n funcie de tensiunea liniei electrice, de num*rul de conductoare pe fa(*, de seciunea conductoarelor, condiiile meteorologice i distana fa* de fa(a e/terioar* a liniei electrice. n >.<.!. se consider* c* limita ma/im* admisibil* a (gomotului audibil este de (.)...")) d7 m*surat la 1. m dep*rtare de fa(a e/terioar* a liniei electrice i sub ploaie puternic*. aa. .oluarea electroma#netic' bb. Cesc*rcarea corona care apare n instalaiile de nalt* i foarte nalt* tensiune este nsoit* de apariia de o succesiune de impulsuri de curent de scurt* durat*. @ropagarea acestor cureni determin*, n 1urul circuitelor parcurse, apariia de c&mpuri electromagnetice perturbatoare, de frec-ena i amplitudine diferite, i care conduc la distorsionarea semnalelor utile ale emisiilor radio i tele-i(iune. @oluarea electromagnetic* este specific* instalaiilor cu tensiunea nominal* peste 22) 6B i pre(int* o importan* deosebit* odat* cu e/tinderea comunicaiilor n domeniul frec-entelor nlate i foarte nalte. cc. @erturbaiile de nalt* frec-en* determinate de desc*rcarea corona se manifest* at&t n instalaiile radio care funcionea(*, n general, n banda de frec-en* de (),....1,") FS(, c&t i n cele de tele-i(iune (24...21") FS( i de telefonie de nalt* frec-en* prin cureni purt*tori. dd. @erturbaiile n domeniul radiofrec-en* depind de, gradientul de tensiune superficial al conductorului, de num*rul i dimensiunile conductoarelor din fascicul, de distana receptorului radio fa* de linia electric* de nalt* tensiune i de condiiile meteorologice. @e timp frumos, ni-elul perturbaiilor radio, n ca(ul liniilor cu tensiunea nominal* de 4)) 6B poate atinge .) d7 (la 2) m de a/ul liniei i raportat la 1 mB5m)$ pe timp de ploaie ni-elul perturbator poate atinge #) d7. ee.@erturbaii ale emisiunilor de tele-i(iune sunt determinate de doi factori, @ perturbaii pasi-e, datorate pre(enei instalaiilor electrice i refle/iilor semnalului util determinate de acestea (apariia imaginilor Nfantom*M)$ @ perturbaii acti-e, datorate distorsion*rii semnalului util de c*tre c&mpul perturbator de nalt* frec-en* determinat de desc*rcarea corona. ff. @erturbaiile electromagnetice, de nalt* frec-en*, determinate de desc*rcarea corona cresc odat* cu intensitatea ploii i se manifest* mai ales, n (one cu intensit*i slabe ale

1.

semnalului DB, ca i n ca(ul unei mont*ri nefa-orabile a antenei de recepie. >e poate a1unge la ni-ele perturbatoare de (4)...#)) d7, la o frec-en* de #. FS(. gg. @re(ena desc*rc*rii corona n instalaiile de nalt* tensiune conduce i la pierderi de energie electric*, care sunt dependente de o serie de factori constani (tipul st&lpului, seciunea conductorului fascicular, distana dintre conductoarele unui fascicul i distana dintre fa(e) i factori -ariabili (tensiunea de ser-iciu a liniei electrice, condiiile meteorologice, starea suprafeei conductoare, clemelor i arm*turilor, tipul i gradul de poluare al i(olatoarelor). ;;. @ierderile prin desc*rcarea corona nu depind de puterea transmis* n instalaie i repre(int* c&te-a procente din capacitatea de transport a liniei. ii. .oluarea psi,ic' #enerat' de pericole -riscuri+ de accidente 11. @oluarea psi;ic* re(id* n sentimentul de team* pe care0l pro-oac* instalaiile electrice asupra factorului uman. 66. !cest sentiment este -alabil i pentru personalul instruit care lucrea(* n staiile de transformare, de cone/iuni, care manifest* team* cu caracter temporar (la declan*rile intempesti-e ale ntrerup*toarelor aflate n imediata apropiere) sau cu caracter permanent (teama pe care o inspir* efectele presupuse ale c&mpului electric i magnetic asupra st*rii de s*n*tate). ll. 2nfluena c&mpului electric produs de c*tre instalaiile electrice asupra organismelor -ii formea(* obiectul unor cercet*ri din ce n ce mai ample i mai profunde, odat* cu creterea tensiunilor utili(ate n reelele electrice. mm. Cin m*sur*torile efectuate a re(ultat c*, la o linie electric* aerian* cu tensiunea nominal* de 4)) 6B cu dublu circuit, c&mpul electric are -alori de p&n* la 1. 6B5m. @entru o linie aerian* cu tensiunea nominal* de #". 6B, -alorile ma/ime m*surate ale c&mpului electric la sol pot dep*i 1. 6B5m. nn. Balorile limit* admise ale c&mpului electric nc* nu sunt complet definite$ studiile efectuate au pus n e-iden* fenomene de, oboseal*, sc*derea ateniei, sl*biciune n membrele superioare, sen(aii de ameeal*, sc;imbarea ritmului de somn cu insomnii i tre(iri frec-ente, n ca(ul persoanelor care lucrea(* n (one cu c&mpuri electrice intense. n pre(ent se consider* faptul c* pentru -alori sub . 6B5m nu e/ist* pericole pentru om, ntre . 6B5m i 2. 6B5m trebuie s* se limite(e timpul de lucru n c&mp electric, iar peste 2. 6B5m nu se poate lucra dec&t lu&nd m*suri speciale de protecie. oo. @roblemele legate de efectele c&mpurilor magnetice asupra organismelor -ii sunt n studiu, nefiind nc* definite complet limitele admise i nici efectele concrete asupra factorului uman. pp. @ericolele (riscurile) de accidente datorate curentului electric sunt n principal electrocut*rile i arsurile. OO. lectrocut*rile sunt pro-ocate de trecerea unui curent electric prin corpul omului, fie ca urmare a atingerii directe cu partea metalic* a unei instalaii electrice aflate sub tensiune, fie indirect prin atingerea unor elemente metalice care au a1uns accidental sub tensiune (conturn*ri sau str*pungeri ale elementele electroi(olante, inducie). rr. +urentul electric care trece prin corpul omenesc, n funcie de frec-ena i intensitatea lui, poate pro-oca efecte diferite. !stfel, un curent electric de .) S( cu o intensitate de p&n* la ),' m! este insensibil, ntre (1,2...1,") m! pro-oac* sen(aii de furnic*turi, ntre (%...',.) m! dureri de brae, iar la 1. m! desprinderea omului de elementul aflat sub tensiune nu se mai poate face cu fore proprii. !ceste fenomene au condus la conclu(ia c* pentru a nu fi periculos, curentul electric prin om nu trebuie s* dep*easc* 1) m!. n curent continuu aceast* limit* este de .) m!. ss. n curent alternati-, la -alori mai mari de 1) m!, n funcie de durata de trecere a curentului electric, organismul -iu este le(at, cele mai gra- afectate fiind inima i
1"

sistemul ner-os. >e poate produce moarte prin electrocutare, ca( destul de des nt&lnit n instalaiile energetice. !rsurile generate de efectul termic al arcului electric asupra organismului -iu sunt, n general, mai gra-e dec&t arsurile pro-ocate de alte cau(e. !rcul electric comport* temperaturi nalte i totodat* poate determina transferul pe suprafaa corpului uman de metale topite. tt.

1#