Sunteți pe pagina 1din 14

APARATE DE COMUTATIE

DE MEDIE TENSIUNE

Despa Violeta
CAP.1. Intreruptoare IO de 10-20 kV din gama modernizata

1.1. Intreruptoare tip IO 10-20 kV, 2500A

Sunt intreruptoare de tipul cu ulei putin destinate instalatiilor


electrice din statiile electrice de distributie si transformare, montate in incaperi a caror
umiditate relativa nu depaseste 90% la 20 O C.
Caracteristicile tehnice ale acestor aparate sunt indicate in tabelul de mai jos.

Tabelul 1.
Caracteristicile inreruptorului

Timp total de inchidere sec.

Continutul de ulei pe faza - I


Tipul intreruptorului

Tensiunea nominala de serviciu - KV

Tipul mecanismului de actionare


Curentul nominal - A
Nr. crt.

Tensiunea nominala -KV

pentru 1 sec - KVCurentul limita termic

max. - KVCurentul limita dinamic

Greutatea intreruptorului
Timp total de deschidere sec.
Puterea de
rupere la
tensiunea
de seviciu
MVA

10 20
KV KV

IO-10
2500 10 12 2500 30 76,5 500 500 0,18 0,07 MRI 9 300
1 3
IO-20
2 2500 20 24 2500 30 76,5 500 500 0,18 0,07 MRI 9 300
3

D – Deschidere
I – Inchidere
I – Intreruptor
O – Ortojector
- Prima grupa de cifre indica tensiunea nominala in KV
- A doua grupa de cifre indica curentul nominal in A
Intreruptoarele IO 10-20 KV sunt actionate de mecanisme cu
resort MRI.
Sunt caracterizate prin deplasarea in jos a tijei de contact in timpul deschiderii. In
timpul deplasarii arcul electric care se amorseaza, provoaca vaporizarea uleiului in
camera de stingere, vaporizare ce creeaza un suflaj ce produce stingerea arcului electric la
trecerea prin 0 a curentului electric.
Polii intreruptorului sunt cuplati intre ei prin biele si manivele.
Mecanismul de actionare se livreaza montat si reglat pe sasiul intreruptorului.
Printr-o manevra manuala sau automata resoartele mecanismului de actionare sunt
armate si zavorate in pozitia armat.

1.1.1. Inchiderea intreruptorului

Eliberarea clichetului mecanismului de actionare prin comanda manuala sau


electrica provoaca destinderea resortului de inchidere al mecanismului care face ca tija
mobila a intreruptorului sa se deplaseze in sus, intreruptorul inchizandu-se, concomitent
fiind tensionat resortul de deschidere.
Intreruptorul este mentinut inchis prin zavorarea mecanica in cadrul dispozitivului
de actionare a ansamblului de zavorare la deschidere.
Exista posibilitatea de a tensiona din nou resortul de inchidere
al dispozitivului de actionare manual sau automat, intreruptorul fiind inchis, ceea ce face
posibila realizarea ciclului.

1.1.2.Deschiderea intreruptorului
Actionand manual sau electric asupra ansamblului de zavorare la deschidere, se
elibereaza resortul de deschidere al intreruptorului producand deplasarea in jos a tijei
contactului mobil care se separa de contactul fix superior.
Arcul electric se produce intre inelul de protectie al contactului fix si varful de
contact al tijei contactului mobil; el este atras in uleiul proaspat unde datorita vaporizarii
intense a uleiului se produce stingerea arcului.

1.1.3.Reguli de exploatare

- tensiunea de lucru trebuie sa corespunda valorilor indicate in tabelul 1.1


- curentul nominal indicat pe eticheta aparatului nu poate fi depasit.
- piesele supuse frecarilor se vor unge cu vaselina tehnica.
- nu este admisa montarea acestor intreruptoare in celule semideschise sau
deschise(montaj exterior) iar incaperile in care se monteaza nu trebuie sa aiba praf
sau umiditate excesiva.
- usile de acces in celule trebuie sa fie permanent inchise, folosindu-se sistemele de
blocaj.
- uleiul utilizat in aceste intreruptoare trebuie sa aiba o rigiditate dielectrica de cel putin
60KV/cm masurate intre sferele de Φ 12,5 mm distantate la 5mm.
- nivelul uleiului trebuie sa fie in cei trei poli la mijlocul vizorului.
- robinetele de golire a uleiului sa fie bine inchise, sa nu existe scurgeri de ulei.
- intreruptorul se va examina periodic dupa efectuarea unui numar de ruperi. Numarul
de ruperi admisibil inaintea reviziei contactelor pentru ruperi de 100% din puterea de
rupere nominala si la 50% si 100% din curentul nominal(pentru cosϕ=0,8) sunt date
in tabelul 2.

Numarul de ruperi admise inaintea Nr. de


inlocuirii contactelor ruperi
Tens. Curentul admise pe
Tipul nom. nominal sc. circuit
Nr. crt. aparatului KV A La 100%
din partea La 100% La 50% intre 0,5 Ir
de rupere din I nom. din I nom. si Ir nom.
nominala
IO – 10
1 2500 10 2500 4 la 29000 A 500 1500 4
IO – 20
2 2500 20 2500 4 la 29000 A 500 1500 4

1.1.4.Operatiunile de revizii si masuri specifice de protectia muncii

- Se deschide intreruptorul si se detensioneaza toate resoartele;


- Se iau masurile specifice de protectia muncii in functie de locul unde este montat
intreruptorul, creandu-se zona protejata si zona de lucru;
- Se evacueaza uleiul din cei 3 poli ai intreruptorului;
- Se demonteaza ansamblul pol intreruptor pe fiecare faza procedandu-se dupa cum
urmeaza:
- Se demonteaza carterul superior fixat prin suruburi hexagonale;
- Se desfac suruburile ce fixeaza borna superioara se elibereaza si se ridica aceasta
borna pe care este fixata contactul fix(tulipa) superior. Pentru eliberarea degetelor de
contact se scoate tubul de protectie al contactelor cu atentie pentru a nu se deteriora
foaia izolanta plasata in aceasta piesa. Inelul de protectie este solidar cu tubul de
protectie al contactelor.
Limitele de uzura ale degetelor de contact si inelului de protectie sunt prezentate in fig.2
fiind necesara verificarea acestora,iar in cazul depasirii cotelor de uzura se vor inlocui.
- Pentru verificarea camerei de stingere si a varfului contactului mobil se va demonta
cilindrul izolant superior din interiorul acestuia extragandu-se:
- cilindrul distantor de ghidaj al bornei de contact superioara;
- camera de stingere;
- cilindrul distantelor de pozitionare a camerei de stingere;
- inelul de ghidaj al contactului mobil;
- cilindrul distantor de pozitionare a inelului fata de contactul inferior.
Se verifica, se spala aceste elemente cu ulei, se razuiesc
eventualele arsuri pe camera de stingere; daca acestea depasesc 2-3mm aceasta trebuie sa
se inlocuiasca.
- Se desfac suruburile de fixare a bornei inferioare, se extrage aceasta borna ce este
solidara cu contactul de trecere (tulipa) inferior.
- Se desfac suruburile de fixare a cilindrului izolant inferior, se elibereaza acesta din
interiorul sau extragandu-se in ordine:
- cilidrul distantor de pozitionare a contactului inferior;
- inelul de ghidaj al contactului mobil la partea inferioara;
- cilindrul distantor a inelului;
- garnitura de etansare.
Se verifica toate aceste elemente; se spala cu ulei si in caz de uzura se inlocuiesc.
Se verifica tija contactului mobil dupa cum urmeaza:
- Varful contactului mobil sa se incadreze in limite de uzura prevazute in fig.2.
Inlocuirea acestuia se face prin desurubare.
- Partea metalica a contactului mobil sa nu prezinte arsuri.
- Partea tijei din fibra de sticla se va verifica ca integritate si eventual se vor desfunda
orificiile de patrundere a uleiului in interior.
- Se va verifica boltul de prindere a tijei izolante de tija metalica ce primeste miscarea
de la biela.
Dupa terminarea operatiunii de revizie a elementului polului
intreruptor montajul se va realiza in ordine inversa.
Se va avea grija la montajul camerei de stingere ca orificiile de esapare a gazelor
sa fie opuse bornelor intrare-iesire.
Se va verifica indicatorul nivelului de ulei.
Se va verifica supapa de siguranta si orificiul de umplere cu ulei de pe capacul
superior.
Se va umple intreruptorul cu ulei pana la nivelul de mijloc al vizorului.
Nu se demonteaza amortizorul, este suficienta strangerea exterioara a acestuia.
Se vor verifica bolturile si sigurantele acestora la legaturile cu bielele si tijele de
actionare.

1.1.5.Verificari si masuratori de control.

Se efectueaza numai dupa umplerea cu ulei a intreruptorului.

a) Masurarea rigiditatii dielectrice a uleiului.

La revizie, uleiul din aceste intreruptoare se inlocuieste cu ulei


nou ce trebuie sa corespunda urmatoarelor valori:
- ulei proaspat inainte de umplere 200kV/cm
- ulei dupa umplere 140kV/cm
- ulei in exploatare 60kV/cm
b) Masurarea rezistentei de izolatie

Inainte si dupa revizie cu ajutorul megohmetrului de 2500V se efectueaza


urmatoarele masuratori:
- cu intreruptorul inchis pentru fiecare pol al intreruptorului, intre una din borne si cuva
metalica pusa la pamant;
- cu intreruptorul deschis, pentru fiecare pol al intreruptorului, intre cele doua borne.
Valorile obtinute trebuie sa fie mai mari ca 3000Mohmi.
b) Incercarea izolatiei intreruptorului cu tensiune alternative marita(50Hz) se executa
pentru urmatoarele situatii:
- intre piesele sub tensiune si pamant in pozitiile inchis si deschis ale intreruptorului;
- intre piesele sub tensiune ale diferitelor faze in pozitiile inchis si deschis ale
intreruptorului;
- intre contactele deschise ale aceleiasi faze.
Valorile tensiunii de incercare.
Unom.(kV) 10 20
Uincercare(kV) 31 50
Durata de mentinere a tensiunii de incercare este de 1 minut.
d)Masurarea rezistentei de contact pe fiecare faza
Deoarece rezistenta de contact are de obicei valori mici se utilizeaza puntea dubla.
Valorile maxime ale rezistentelor ohmice intre bornele de intrare si de iesire ale fiecarei
faze cu intreruptorul inchis sunt:
(0,9-1,1)*10-4ohmi
1.2.Intreruptoare tip I.O.M. 24/630-1250
Sunt destinate pentru montare in instalatii interioare, pentru tensiune de 24kV. Se
interzice montarea lor in celule de exterior.
Sunt de tipul cu ulei putin avand caracteristicile tehnice cuprinse in tab. 3
Ciclul nominalde functionare

Volumul de ulei pe pol-I

Tipul mecanismului de actionare


Tensiunea nominala-kV

Curentul nominal-A

Curentul limita termic-KAef

Greutatea intreruptorului cu mecanismul de actionare-kg


Tipul intreruptorului

Caracteristicile intreruptorului

kACapacitatea nominala de rupere la scurtcircuit la borne-

Durata de deschidere-sec.

Durata de inchidere-sec.
Nr.crt.

Curentul limita dinamic max.kA

1 IO-M.- 24 630 11 27,5 6,3(250 D- 0,04+ 0,12+ 4,25 MRI- 232


24-630 MVA) 0,3”- 0,05 0,18 2
ID-
3’-I.
D.
2 IO-M.- 24 1250 11 27,5 6,3(250 D- 0,04+ 0,12+ 4,25 MRI- 232
24-1250 MVA) 0,3”- 0,05 0,18 2
ID-
3’-I.
D.
Simbolizarea:
I - intreruptor
O - ortojector
M - modernizat
Intreruptorul este caracterizat prin deplasarea in jos a tijei de contact in timpul
deschiderii.
In timpul deplasarii tijei de contact in jos arcul ce se amorseaza la separarea contactelor
provoaca vaporizarea si descompunerea uleiului in camera de stingere, presiunea ce se
formeaza provocand un puternic suflaj, cu ata mai intens cu cat curentul pe care
intreruptorul il rupe este mai mare.
In fig. 3 este prezentata o sectiune prin polul intreruptorului si elementele componente ale
acestuia.
Inchiderea si deschiderea intreruptorului se realizeaza in acelasi mod ca si la
intreruptoarele IO de 10-20kV.
Se caracterizeaza prin prinderea laterala a polului intreruptor fata de scheletul metalic
prin intermediul izolatoarelor suport.
Transmiterea miscarii de la dispozitivul de actionare se realizeaza prin system biela-
manivela.
1.2.1.Reguli de exploatare
Se vor respecta aceleasi reguli ca si in cazul IO 10-20 kV.
Numarul de ruperi admisibil pentru acest tip de intreruptoare este:
Numarul de ruperi admise inaintea inlocuirii
Tipul Curentul Tensiunea contactelor
aparatului nominal nominala La 100% din La 100% La 50%
A KV. puterea de Din curentul nominal
rupere
nominala
IOM. 24-630 630 24 5 la 6,3 KA 500 1000
IOM. 24-1250 1250 24 5 la 6,3 KA 500 1000

1.2.2. Operatiuni de revizii specifice


Demontarea elementelor polului intreruptor(dupa luarea masurilor specifice de protectia
muncii si evacuarea uleiului) se realizeaza ca si in cazul I.O. 10-20 kV, deosebirea
constand in sistemul de prindere a polului fata de scheletul metalic.
La revizie se va verifica:
- uzura varfurilor contactelor mobile;
- uzura degetelor de contact de la tulipe;
- uzura inelelor de protectie.
Daca varful de contact s-a scurtat cu mai mult de 4-5 milimetri se inlocuieste cu alta piesa
de rezerva.
La uzuri mai adanci de 2-3 milimetri se inlocuiesc degetele de contact si inelele de
protectie.
Carbonizarile de pe camerele de stingere se curata cu un sabar, iar in cazul ca sunt mai
adanci de 1-2 milimetri se schimba camerele de stingere cu altele noi.
Pe toata durata exploatarii se va urmari ca nivelul uleiului in cei 3 poli sa fie cuprins in
partea mediana a vizorului.
1.2.3.Verificari si masuratori de control
Se vor efectua aceleasi verificari si masuratori ca in cazul IO-10-20kV conform celor
prezentate in paragraful 1.1.5.
1.3Intreruptoare tip IUP-M 10-20kV 630-1000A
1.3.1.Caracteristici tehnice
Aceste intreruptoare sunt de tipul cu ulei putin, destinate pentru montarea in instalatii
interioare pentru 12 respectiv 24 kV.
Au urmatoarela caracteristici(tabelul 5)
Curentul nominal-A

Curentul limita temic 1 sec. kA

Timp total de inchidere sec.


Nr. Crt.

Tensiune nominala-kV

Timp total de deschidere sec.


Curentul limita termic max. kA

Volumul uleiului litri


Caract. Puterea de rupere
Interupt. in MVA la Greutatea
tensiunea de intreruptorului
serviciu in kV Kg.

Fara mechanism de actionare

MRI-1Cu mechanism de actionare


8 10 20

Tipul
Interupt.

0,045-0,085
1 IUP-M- 12 630 30 76,5 200 350 - 0,1- 9 139 300
10-630 0,15 9 150 310
2 IUP-M- 12 1 30 76,5 200 350 - 0,1- 9,5 162 320
10-1000 000 0,15 9,5 173 330
3 IUP-M- 24 630 30 76,5 500 0,1-
20-630 0,15
4 IUP-M- 24 1 30 76,5 500 0,1-
20-1000 000 0,15

Ciclul de functionare D-0,3-I.D.


Simbolizare:
I – intreruptor
U – in ulei
P – putin
M – modernizat
Sunt caracterizate prin deplasarea in sus a tijei de contact in timpul deschiderii, la
deplasarea acesteia arcul electric ce se formeaza provoaca vaporizarea uleiului in camera
de stingere care este de tipul cu suflaj transversal.
Fata de tipul obisnuit de IUP, intreruptoarele modernizate difera prin:
- existenta contactului-tulipa de trecere;
- forma izolatorului armonica;
- inlocuirea bielelor metalice cu biele din fibra de sticla;
- modalitatea de prindere si centrare cuvei polului intreruptor.
La amorsarea arcului intre contactul mobil si contactul tulipa de rupere aflat la baza cuvei
polului intreruptor, se formeaza prin descompunerea uleiului. Presiunea in zona
respective creste si prin deschiderea oficiilor transversale ale camerei de stingere datorita
retragerii contactului mobil se produce un current de ulei si gaze care fragmenteaza arcul
si deionizeaza spatial respective.
Camera elastica(de autocompresie) contribuie la stingerea arcului, in timpul trecerii
curentului prin 0 patura de aer comprimat in timpul presiunilor maxime, produce un
curent de ulei in canalele de suflaj ale camerei de stingere.
1.3.2.Reguli de exploatare
- Tensiunea si curentul de lucru trebuie sa corespunda celor indicate pe eticheta aparatului
si nu pot fi depasite.
- Piesele supuse frecarilor se vor unge periodic cu ulei lubrefiant(o data la 3 luni)
- In incaperile unde sunt montate nu se admitte acumularea prafului
- Usile de acces in cellule trebuie sa fie permanent inchise cu lacate.
- Este oportuna revizia polilor intreruptorului dupa un anumit numar de ruperi pe
scurtcircuit.
Numarul de ruperi admisibile inaintea reviziilor contactelor pentru ruperi 100% din
curentul nominal sunt cuprinse in tabelul 6.

Materialul Tensiunea Curentul Numarul de ruperi admisibile inaintea


contactelor nominala nominal inlocuirii contactelor
Tipul KV A
intreruptorului La 100% La 100% La 50% din
din puterea din curentul curentul
de rupere nominal nominal
nominala
alama 630 3 300 500
12 si
IUP-M-10 Cu. W 1000 5 550 1000

alama 630 3 300 500


24 si
IUP-M-20 Cu. W 1000 5 550 1000

Pentru scurtcircuite usoare(l<0,5lr.n) se admite efectuare reviziei dupa 10 deschideri.


1.3.3. Operatiuni de revizii si masurari specifice de protectia muncii
- Revizia intreruptorului se efectueaza in absenta totala a tensiunii la bornele acestuia,
ceea ce se va realize si controla conform regulilor de tehnica a securitatii muncii.
- Se va avea in vedere ca in regim normal cuvele se afla sub tensiune.
- Daca intreruptorul este montat pe carucior se va scoate caruciorul din celula.
- Intreruptorul fiind in pozitia deconectat, dispozitivul de actionare nearmat se va bloca ,
acesta la inchidere mecanic si electric.
Se scot sigurantele de alimentare a motorasului dispozitivului de actionare.
Operatiunile ce se vor executa:
1. Se verifica starea exterioara a intreruptorului(starea bornelor, a cuvelor, a garniturilor
de etansare, a izolatoarelor, a vizoarelor de ulei, a bielelor din alama, a levierelor din
pertinex etc.)
2. Se scot paravanele electroizolante si se verifica starea lor.
3. Se sterg de praf toate elementele exterioare.
4. Se evacueaza uleiul din cuve, colectandu-se intr-un vas destinat pentru aceasta.
5. Se desface contactul mobil de izolatorul – biela prin scoaterea splintului si apoi a
boltului de prindere.
6. Se demonteaza izolatorul de trecere de la cuva si se extrage:
- contactul mobil care se verifica astfel: daca varful contactului prezinta usoare urme de
perlare se rectifica cu o pila fina sau cu un smirghel fin; daca varful contactului prezinta
arsuri in adancime de 2-3mm se inlocuieste;
- tulipa glisanta (de trecere) se scoate capacul si cilindrul protector verificandu-se starea
degetelor de contact, a elementelor de prindere si a elementelor elastice;
- tubul de ghidaj al contactului mobil, verificandu-se starea garniturilor inelare.
7. Se extrag elementele interioare ale cuvei in ordinea urmatoare:
a) se extrage cilindrul izolant superior;
b) se extrage camera de stingere;
c) se extrage cilindrul izolant inferior;
d) se demonteaza contactul fix – tulipa astfel:
- se desurubeaza piulita exterioara cuvei;
- se detaseaza rondela;
- se scoate prin interior contactul tulipa de rupere;
- se scoate garnitura de etansare.
Se verifica starea elementelor contactului tulipa de rupere si daca prezinta urme de uzura
pronuntata (arsura in adancime de 2-3mm) se vor inlocui cu altele noi.
e) Se extrage inelul de reglaj al cotei “C“. Toate elementele extrase se spala cu ulei, se
curata de depuneri carbonice iar in cazul ca prezinta arsuri in adancime mai mari de 1-
2mm se inlocuiesc.
8. Se desfac bilele de alama si tijele de pertinex se verifica si se curata.
9. Se remonteaza in ordine inversa elementele interioare, respectandu-se urmatoarele:
- La montarea contactului fix tulipa va trebui ca garnitura dintre tulipa si cuva sa asigure
o etansare perfecta. Aceasta garnitura se va acoperi la montare cu lac gliptalic.
La montarea inelului de reglaj, acesta se va roti cu taietura spre orificiul de golire a
uleiului.
- La montarea camerei de stingere se vor aranja orificiile din cilindrul izolant superior
ca sa corespunda cu cele din cuva.
- La montarea izolatorului de trecerea la partea superioara se va verifica integritatea
garniturii de etansare dintre flansa izolatorului si cuva. Strangerea suruburilor de
fixare a flansei izolatorului pe cuva trebuie executata succesiv(strangere de centrare)
pentru a asigura o miscare fara frecare a cursei contactului mobil. La caderea libera a
contactului mobil el trebuie sa patrunda in tulipa 30mm.
- Verificarea etanseitatii supapei de sens unic dintre camera de umplere cu ulei si cuva
camerei de stingere se realizeaza prin turnarea in cuva a uleiului pana la nivelul
suruburilor superioare ale camerei de stingere si observarea ca la sticla de nivel sa nu
apara ulei. Umplerea definitiva cu ulei se face prin busonul de la partea superioara a
camerei de umplere cu ulei si aducerea nivelului de ulei la indicatorul de pe sticla de
nivel.
- La montarea contactului mobil se va verifica cu atentie tija, biela, levierele din
pertinex, resorturile de deschidere a intrerupatorului.
In cazul in care se executa rectificari sau inlocuirea varfului contactului mobil, este
interzisa modificarea dimensiunilor tijei bielei sau varfurilor contactului.
1.3.4. Verificari de control(reglare) si masurari la IUP-M.
Dupa efectuarea reviziilor si in timpul acestora intrerupatorul va fi supus obligatoriu la
urmatoarele verificari si masurari:
a) verificarea cotei “C” (fig. 5)
La montarea elementelor camerei de stingere in interiorul cuvei intreruptorului este
necesar sa se verifice cota “C” care reprezinta distanta dintre tulipa de rupere si partea
inferioara a camerei de stingere.
Verificarea se realizeaza astfel:
- se executa o masuratoare cu rigla intre partea superioara a tulipei si marginea
superioara a cuvei intreruptorului (conform desenului din anexa 5) determinandu-se
cota “A”;
- se masoara inainte de montare inaltimea camerei de stingere fara piulitele de
strangere si fara rigleta inferioara de ghidaj, obtinandu-se cota “D”;
- se introduce in interiorul cuvei: garniture de reglaj, cilindrul izolant inferior si camera
de stingere;
- se masoara intre partea superioara a camerei de stingere si marginea superioara a
cuvei, determinandu-se cota “B”.
Valoarea cotei “C” se determina cu relatia:
C=A-(B+D) – limita admisa 15±1mm
Daca cota este diferita de aceasta limita se vor modifica garniture de etansare de sub
tulipa sau se vor adauga rondele din prespan deasupra garniturii de reglaj (inelul de
reglaj).
b) Verificarea adancimii cursei contactului mobil in contactul tulipa (fig. 7)
- Se desfac contactele mobile de la izolatoarele biela;
- Se aduc manual contactele mobile astfel incat sa atinga partea superioara a
contactului fix tulipa de rupere.
- Se noteaza aceasta cota pe contactele mobile cu un creion la nivelul partii superioare a
izolatorului de trecere.
- Se refac legaturile contactelor mobile la izolatoarele biela.
- Se executa inchiderea intreruptorului cu ajutorul dispozitivului de actionare si se
noteaza cu creionul pe tijele contactelor mobile la nivelul flansei izolatorului de
trecere cel de-al 2-lea semn.
- Se deschide intreruptorul si se masoara distanta intre cele doua semne trasate pe
contactul mobil prin aceasta determinandu-se adancimea cursei contactului mobil in
contactul tulipa.
Cursa in contact = 38 - 43mm
c) Verificarea cursei contactului mobil (cursa de lucru)
- Se aduce intreruptorul in pozitia deconectat si se noteaza cu un creion pe contactele
mobile (pe fiecare in parte) la nivelul flansei superioare a izolatorului de trecere.
- Se ridica tija contactului mobil montandu-se din nou la izolatorul biela.
- Se masoara distanta intre semnul trasat cu contactul mobil impins in tulipa pana la
refuz si semnul trasat in cazul contactului mobil legat la biela si intreruptorul
conectat.
Rezerva de cursa = 27 - 32mm
Cotele se regleaza prin modificarea lungimii parghiilor de articulatie a axelor intreruptor-
mecanism de actionare.
e) Verificarea reglajului mecanismului de amortizare (fig. 8)
C1-Amortizorul cu resort
Realizeaza amortizarea finala a cursei de inchidere a intreruptorului.
Cand intreruptorul este deconectat intre talerul ce sprijina resortul amortizorului si baza
cilindrului in care este introdus resortul trebuie sa se respecte cota de 14±1mm (resort
destins)
Cand intreruptorul este conectat intre taler si baza cilindrului trebuie sa ramana un joc de
0,5-1,5mm.
C2-Amortizorul cu ulei
Realizeaza amortizarea finala a cursei de deschidere a intreruptorului.
Cotele de reglaj se realizeaza cu intreruptorul deconectat conform fig.8 intre capacul
cilindrului amortizorului si partea inferioara a capacului tijei pistonului se va realiza cota
de 28±1mm.
f) Verificarea simultaneitatii inchiderii contactelor.
Se realizeaza cu trusele tip IRME pentru reglajul simultaneitatii inchiderii contactelor.
Se admite o diferenta maxima de 3mm intre faze, respectiv un sfert de perioada conform
normativelor actuale

¼T respectiv 0,005 secunde


Reglajul se realizeaza prin slabirea contrapiulitelor de la izolatorul biela si rotirea
acestuia in directia necesara pentru aducerea contactelor mobile de pe cele trei faze la
acelasi nivel, apoi se strang din nou contrapiulitelor izolatorului.
g) Masurarea rezistentei de izolatie
Se realizeaza inainte si dupa terminarea lucrarilor de revizie a intreruptorului,
executandu-se cu megaohmetrul de 2500 V curent continuu.
Se realizeaza masuratori in urmatoarele situatii:
- cu intreruptorul inchis pentru fiecare pol al intreruptorului intre una din borne si stalajul
metalic legat la pamant;
- cu intreruptorul deschis pentru fiecare pol al intreruptorului intre cele doua borne.
Valorile admisibile ale rezistentelor de izolatie conform PE 116 sunt
Tipul intreruptorului Valorile rezistentelor de
izolatie obtinute trebuie
sa fie mai mari ca:
IUP-M 10kV 1000 M ohmi
IUP-M 20kV k
3000 M ohmi
h) Incercarea izolatiei intreruptorului cu tensiune alternativa marita (conform PE 116)
Se executa incercarea pentru urmatoarele situatii:
- intre piesele sub tensiune si pamant in pozitiile inchis si deschis ale intreruptorului;
- intre piesele sub tensiune ale diferitelor faze in pozitiile inchis si deschis ale
intreruptorului;
- intre contactele deschise ale aceleiasi faze.
Tensiunea de incercare conform normativului PE 116 este:
U indicenominal intreruptor kV 10 20
U indiceincercare kV 25,2 45
j) Masurarea rezistentei de contact.
Se executa cu o punte dubla (tip Thomson) pe fiecare faza a intreruptorului.
Puntea dubla se conecteaza intre borna superioara si cea inferioara a fazei.
Valorile rezistentei de contact nu se normeaza, ele se compara cu datele din fabrica sau
din masuratori anterioare.
Valori orientative:
IUP-M 10kV 600A Rc=0,00015ohmi
IUP-M 10kV 1000A Rc =0,00011ohmi
IUP-M 20kV 1000A Rc =0,00011ohmi