 determinarea indicelui de refracție care este un indicator al concentrației componentelor din ulei,

 variația vâscozității ca indicator de modificare structurale ceea ce determină necesitatea unor alte
metode de investigare mai performante care dau indicații privind structura uleiului izolant dar și a
hârtiei asociate în sistem

 Un alt indicator de de mare importanță pentru uleiurile electroizolante este rigiditatea dielectrică
dar și tangenta unghiului de pierderi care prin valorile lord au indicații privind gradul de
îmbătrânire al izolației din transformatorul de putere.

 Pentru efectuarea analizelor complexe privind structura uleiului electroizolant pentru identificarea
impurităților din sistem sunt utilizate metodele moderne de analiză structurală sunt cromatografia și
spectrofotometria performantă de tip UV-Vis, IR, FUZZY, etc.
Prin metoda spectrofometrică se poate determina structura uleiului electroizolant și eventualii produși
secundari de descompunere ce apar în exploatare o dată cu creșterea temperaturii din sistem dar și acțiunii
factorilor intrinseci și extrinseci ce acționează asupra izolației din transformatorul de putere.
O dată identificate impuritățile și cantitățile lor din izolație se pot lua măsuri de regenerarea și purificarea
uleiului electroizolant din transformatorul de putere, ceea ce reduce prețul de cost cu întreținerea
transformatorului de putere
 Stabilitatea lichidelor electroizolante constituie principalul lor dezavantaj, sub acțiunea solicitărilor,
lichidele suferă o serie de transformări cu formare de gaze, apă, acizi, care duc la modificarea
caracteristicilor lor electroizolante şi modificarea conductivităţii electrică, a permitivităţii
relative, a tgδ şi a rigidităţii dielectrice.
1. Valoarea tensiunii la care se produce străpungerea materialului se numeşte tensiune de străpungere
Ustr iar valoarea corespunzătoare a intensităţii câmpului electric Estr este rigiditatea dielectrică.
 Tensiunea la care are loc descărcarea pe suprafaţa dielectricului solid, dacă această suprafaţă este
uscată şi curată se numeşte tensiunea de conturnare uscată, iar dacă suprafaţa este umedă,
tensiunea de conturnare umedă.
 Rigiditatea dielectrică Estr este o mărime dependentă de factori intrinseci (natura dielectricului,
starea de agregare) şi extrinseci (natura, forma şi dimensiunile electrozilor, frecvenţa câmpului
electric, condiţiile de mediu). Prezenţa umidităţii, a prafului, a grăsimilor, dar şi a ceţii,
vântului poate conduce la valori mult diferite pentru rigiditatea dielectrică a unui dielectric.
 Dielectricii gazoşi şi lichizi sunt regenerabili faţă de fenomenul de străpungere, în sensul că după
producerea unei străpungeri o nouă solicitare electrică este posibilă, dielectricul prezentând din nou o
valoare ridicată a rezistivităţii electrice.
 Izolaţia internă (a transformatoarelor, a întrerupătoarelor etc.) este prezentată de suprafața de
separaţie între materialele solide (hârtie, carton, textolit etc.) şi uleiul electroizolant. [51].
 Proprietăţile hârtiei impregnate cu ulei sunt diferite în funcţie de caracteristicile hârtiei, ale uleuiului
şi ale procesului de impregnare.
 Pierderile dielectrice depind de: natura hârtiei, tratamentul ei chimic, densitatea hârtiei, puritatea
apei folosite la fabricarea hârtiei, caracteristicile soluţiei de impregnare, gradul de umiditate.
Influenţa apei asupra rigidităţii hârtiei sau a cartonului impregnate în ulei este importantă, din acestă
cauză s-a analizat posibilitatea reducerii umidităţii reuşindu-se valori în cazul hârtiei de numai
0,3...0,5%.
 Încercările experimentale efectuate arată că pentru temperaturi până la 90°C, valorile factorului de
pierderi practic nedepinzând de umiditate. Între 90 şi 130°C, valoarea tgδ creşte cu atât mai mult cu
cât materia primă este de mai prostă calitate[42],[45].

Procese de străpungere, degradare şi îmbătrânire din izolaţia electrică,

 în funcţie de intensitatea solicitării electrice -vezi desen

Degradarea uleiului de transformator

În procesul de îmbătrânire uleiul de transformator suferă modificări de structură datorită descompunerii
hidrocarburilor alifatice, naftenice şi aromatice constituente.
 În procesul de îmbătrânire uleiul de transformator suferă modificări de structură datorită
descompunerii hidrocarburilor alifatice, naftenice şi aromatice constituente. Contactul direct al
 uleiului de transformator cu oxigenul dizolvat duce la reacții redox, care duc la formarea de
compuşi secundari de descompunere sau de oxido-reducere (Fig. 2.4).

 Produșii secundari de descompunere și de degradare sunt gazoși: CO2 (dioxid de carbon), CO

(monoxid de carbon), H2 (hidrogen) CH4 (metan), C2H6 (etan), C2H4 (etenă), C2H2 (acetilenă), C3H8
(propan), C3H6 (propenă), C3H4 (propină), C4H10 (butan), C4H8 (butenă), C4H6 (butină), H2O (apă
vapori).

Capacitatea de izolare a uleiului mineral electroizolant este o problemă reală de cercetare ca urmare a
noilor cerințe restrictive impuse de fabricație și exploatare.
Monitorizarea strictă a caracteristicilor de ulei mineral din țiței impune monitorizarea proceselor de
îmbătrânire dezvoltate în sistemul de izolare: studierea conținutului de gaze care apar și a altor componente
cum ar fi conținutul de apă, existența mai multor produse solide care pot apărea ca urmare a reacțiilor de
descompunere a sistemului electroizolant.
 În exploatare, conținutul de apă, nu este doar rezultatul descompunerii uleiului electroizolant, ci
și daorită degradării altor părți ale izolației, cum este hârtia de celuloză impregnată cu ulei
mineral. Conținutul de apă poate crește datorită umidității mediului, atâta timp cât transformatorul
nu este perfect sigilat, iar izolația vine în contact cu umiditatea din aer

Cantitatea de umiditate care se formează ca rezultat al reacțiilor care au loc în sistemul de electroizolant
transformatorului de putere și cantitatea de umiditate din mediu poate conduce la reacții secundare de
descompunere, reducând drastic calitatea izolației sistemului electroizolant.
Din anumite produse secundare care apar ca urmare a procesului de descompunere și de îmbătrânire, apa
creează mari probleme privind capacitatea de izolare și de coroziune în transformatorul de putere.
 Dezintegrarea moleculară duce la îmbătrânirea izolației transformatorului de putere, de aceea
regenerarea uleiului mineral și revitalizarea trebuie să fie efectuate pentru a reduce pierderile și
costurile.

2.3. . Influenţa apei asupra sistemului ulei mineral – hârtie electroizolantă

2.3.1. Solubilitatea apei în uleiul electroizolant
În lucrarea [137] autoarea a efectuat cercetări experimentale privind efectul apei asupra performanțelor
uleiului de transformator.
Apa este unul dintre factorii cei mai importanți, care afectează durata de viață a sistemului de izolatie
electrică a transformatorului de putere. Apa poate exista în transformator în mai multe forme [5],[7],, [134]:
 apă liberă la fundul tancului;
 gheață la fundul tancului transformatorului;
 apa sub formă de emulsie, pusă în evidență prin determinarea tg δ.
 apa dizolvată, care este determinată prin metoda Karl Fischer.
 apa liberă, în situaţia când se depăşeste saturația uleiului şi începe formarea de mici picături de apă.

 Măsurarea conținutului de apă poate fi determinată cu metoda coulometrică Karl Fisher, metodă
larg răspândită în laboratoarele din USA.

Solubilitatea apei în ulei de transformator creşte în funcţie de temperatură şi de indicele de neutralizare al

uleiului.
Capacitatea de absorbţie a apei de către uleiul mineral electroizolant creşte rapid cu cresterea temperaturii (de
circa 4-5 ori mai mare la o temperatură de 80°C decât la o temperatura de 20°C).
 Exista mărimi specifice pentru definirea umidității aerului și a conținutului de apă.

Efectul prezenței apei în uleiul de transformator

 Uleiul de transformator este foarte higroscopic şi absoarbe apa care poate exista în ulei atât sub
forma dizolvată cât şi sub formă de apă liberă. Dacă conţinutul de apă în ulei este mai mare de 20
ppm factorul de pierderi al uleiului creşte brusc, iar în aceeaşi măsură creşte pericolul
Încercări profilactice ale uleiului electroizolant
Uleiul conţine informaţii despre procesele de dezvoltare a defectelor în interiorul transformatorului (locurile
unde au loc încălziri, descărcări electrice). Prezența gazelor în ulei indică existența unor procese de
degradare a izolației solide și/sau descompunerea uleiului. De aceea uleiul utilizat ca material electroizolante
în sistemul de izolaţie al transformatorului de putere este supus periodic la încercări electrice şi fizico-
chimice [142] .
În funcţie de starea lor, uleiurile de transformator sunt de următoarele categorii:
 ulei nou (crud) - uleiul livrat de furnizor, neutilizat, care deține buletin de încercare și corespunde
normelor de calitate în vigoare;
 ulei nou recondiționat fizic - uleiul reconditionat, uscat, filtrat și degazat;
 ulei în serviciu - uleiul din echipamente aflate în funcțiune;
 ulei în serviciu recondiționat fizic - uleiul care, în urma aplicării operațiilor de recondiționare fizică
corespunde parametrilor prescriși pentru uleiul în serviciu;
 ulei regenerat - uleiul folosit pentru efectuarea unor operații chimice de regenerare, care corespunde cel
puțin parametrilor care au fost prescriși pentru uleiul în serviciu;
 ulei uzat - uleiul întrebuințat care are valorile unor caracteristici în afara limitelor de admisibilitate
respective și care nu mai pot fi aduse în limitele admise prin recondiționarea fizică sau prin regenerare.

Analize fizico-chimice
Analizele fizico-chimice pentru uleiuri sunt necesare, deoarece furnizează informaţii esenţiale despre starea
uleiului [19], [22], [34], [50].
Densitatea uleiurilor indică gradul de contaminare cu particule solide şi cu apă.
Culoarea uleiurilor, în funcţie de starea sistemului de izolaţie, este cuprinsă în gama de la galben-incolor
până la brun şi se intensifică prin utilizare când uleiurile se opacizează prin uzarea din timpul funcționării
transformatoarelor de putere.
 Aciditatea se apreciază prin indicele de aciditate, Ia, definit ca numărul de mg de KOH care
neutralizează acizii conţinuţi într-un gram de ulei. Aciditatea se datorează prezenţei în ulei a
acidului sulfuric utilizat în procesul rafinării şi care nu a fost neutralizat, precum şi a altor substanţe
cu caracter acid din păcură; ea creşte în timpul utilizării datorită formării produşilor de oxidare cu
caracter acid. Valoarea maximă admisă este 0,35 mg KOH. Uleiurile cu valori mari ale I a, corodează
suprafeţele metalice cu care vin în contact

Gradul de nesaturare, exprimat prin indicele de iod Ii, indică numărul de grame de iod care se adiţionează
la compuşii nesaturaţi din l00 g ulei. Pentru uleiuri valoarea maximă admisă este cuprinsă între şi 4. Indicele
de iod este o măsură a stabilităţii termice a uleiului. Uleiurile cugrad mare de nesaturare se oxidează uşor
formând produşi de oxidare corozivi, transformându-se din izolatori electrici în conductori, produse
impurificatoare care contribuie la scăderea rigidității dielectrice.
 Cifra de cocs (CC) reflectă comportamentul la încălzire a uleiului; ea este exprimată prin conţinutul
de reziduuri solide (cocs) rezultate la încălzirea uleiului în absenţa aerului. Valoarea maximă admisă
este 1,2%. Uleiurile cu valori mari ale cifrei de cocs depun, în timpul funcţionării, impurități solide
care scad tensiunea de străpungere a uleiului ducând la scurtarea durate de viață a sislemului
electroizolant.

 Vâscozitatea şi gradul de inflamabilitate sunt caracaterstici care determină calitatea intrinsecă a

uleiului, fiind dependente puterniv de temperatură şi presiune. În tabelul 4.2 sunt prezentate
cerințele

Determinarea conținutului de apă

Conţinutul de apă se determină conform SR CEI 814 şi SR ISO 760. Pentru determinarea prezenţei apei în
ulei există mai multe metode.
a) Determinarea conţinutului de apă cu aparatul Dean Stark
 Una din metode constă în umplerea cu ulei până la jumătate a unei eprubete şi punerea ei într-o
baie de ulei încălzită la o temperatură de 175°C. Se urmăreşte eprubeta până când uleiul din ea a
 atins temperatura de 150°C. Dacă uleiul conţine apă eprubeta spumează, se aud pocnituri iar stratul
de ulei de pe pereţii eprubetei devine tulbure, [137].

Determinarea indicelui de refracție

Indicele de refractie este o caracteristică a lichidelor prin care se apreciază puritatea și concentrația acestor
lichide, deoarece în majoritatea cazurilor se înregistrează o variație liniară a indicelui de refracție cu
concentrația. Indicele de refracție este dependent de lungimea de undă a radiației incidente și, de aceea,
această valoare trebuie cunoscută și atent controlată.
 Aparatul ABBÉ servește la măsurarea concomitentă a indicelui de refracție și a

 cOncentratiei

În Tabelul 4.6 sunt prezentate rezultatele obţinute pentru indicele de refracție, conform standardului SR ISO
5661, pe probe de uleiuri minerale şi vegetale noi. Aparatul utilizat pentru analize este Refactometrul ABBÉ,
marca OPTIMA, existent în Laboratorul de Analize Fizico - Chimice al Colegiului Tehnic Simion Mehedinți
Codlea. Temperatura la care s-au efectuat determinările a fost de 23,9°C.
Tabel 4.6. Valori ale indicelui de refracție pentru diverse sortimente de uleiuria fost de 23,9°C.

Indice de refracție Indice de refracție mediu

Ulei de 1,4873 1,4873 1,4872 1,487267
transformator
TR 30 MOL
Ulei de 1,4783 1,4783 1,4781 1,478233
transformator
TR 25A
Ulei de rapiță 1,4734 1,465 1,467 1,468467
Ulei de porumb 1,4639 1,465 1,468 1,465633
Ulei de floarea 1,4723 1,46 1,469 1,46710
soarelui
Ulei de ricin 1,461 1,463 1,468 1,46400
Ulei de soia 1,466 1,466 1,47 1,467333
4.8. 2010 2011 2012 2013
Caracteristici
determinate în
perioada 2010 –
2013 pentru ulei
ET10 din
exploatare
(transformator
pus în funcţiune
în 1969) Anul
efectuării
testelor
Aspect Limpede Limpede Limpede Limpede
Culoare Galben Galben Galben Galben -
Impurităţi Lipsă Lipsă Lipsă Portocaliu
Lipsă
Densitate la 20 893 892 891 880
°C [kg/m3]
Rigiditate 380 370 329,2 335,6
dielectrică
[kV/cm]
Tangenta 2,112 2,14 2,142 2,15
unghiului de
pierderi [%]
Punct de 145 145 143 145
inflamabilitate
[°C]
Conţinut de apă 6,89 7,1 10 11.735
[ppm]
Indice de lipsă lipsă lipsă lipsă
aciditate
[mg KOH/g]

Pentru transformatorul analizat, uleiul mineral ET10 a fost completat cu ulei TR 30 MOL

Rigiditatea dielectrică a scăvut de la 380 kV/cm la 329,2 kV/cm, în perioada analizată. Se constată o
înrăutăţire a caracteristicii de izolare electică;
 Tangenta unghiului de pierderi se încadrează în valoarea standardizată de 2.4 %;
 Conţinutul de apă a crescut de la 6,89 ppm la 11,735 ppm, ceea ce confirm faptul că în perioada de
exploatare s-au iniţiat procese de descompunere care afectează calitatea izolaţiei electrice.
 Studiu de caz B – Ulei

Studiu de caz B – Ulei din exploatare

 Caracteristicile uleiului mineral ET 10, completat cu ulei TR 30 MOL prelevare de la nivelul inferior al
transformatorului.din Stația Trafo 1 de la Codlea au fost monitorizate în perioada 2008-2014
(Tabelul 4.9)

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

efectuării
testelor
Aspect Limpede Limpede Limpede Limpede Limpede Limpede Limpede
Culoare Galben - Galben - Galben - Galben - Galben - Galben - Galben -
Impurităţi citron citron citron citron citron citron citron
Lipsă Lipsă Lipsă Lipsă Lipsă Lipsă Lipsă
Densitate 883 881 878 879 875 870 863
la 20 0C
[kg/m3]
Rigiditate 345,60 332,5 331,0 327,7 324,6 319,8 307,6
dielectrică
[kV/cm]
tgδ [%] 0,001 0,0015 0,0023 0,034 0,10 0,60 0,52
Permitivit 1,988 2,001 2,006 2,101 2,103 2,110 2,111
ate - - - - 1,90x101 1,23x101 1,24x101
Rezistivit 3 3 3
ate [Ω
cm].
Punct de 165 163 161 158 149 145 146
inflamabil
itate
[oC]
Conţinut 5 5,68 5,98 6,98 8 14,815 14,989
de apă
[ppm]
Indice de 0,001 0,002 0,0012 0,0012 0,0014 0,0012 0,0015
aciditate
[mg
KOH/g]
4.5. Concluzii
 O caracteristică importantă pentru uleiurile electroizolante este densitatea care poate fi determinată direct
cu areometrul și indirect cu picnometrul sau cu alte aparate.
 Conținutul de apă din uleiurile electroizolante poate fi determinat prin metoda DEAN-Stark sau Karl
Fischer. Existența apei în sistemul electroizolant determină gradul de îmbătrânire al uleiului din exploatare
alături de produșii de descompunere ce se pot determina prin alte metode performante ca spectrofotometria.
 Punctul de inflamabilitate este o caracteristică importantă care arată riscul de incendiu al sistemului
electroizolant. Metodele prin care se determină inflamabilitatea uleiului sunt : Abel Pensky, Creuzetul
Cleveland, Marcusson, Pensky Martens.
 Indicele de refracție este utilizat la determinarea concentrația uleiului electroizolant. Aparatul utilizat
pentru determinarea indicelui de refracție al uleiului mineral sau vegetal este refractrometrul ABBE.
 Modificarea vâscozității pune în evidență modificarea compoziției uleiului. Când apare această modificare
de structură atrage după sine aplicarea altor metode mai complexe pentru determinarea structurii uleiului cum
ar fi metodele spectrofotometrice.
 Rigiditatea dielectrică este o caracteristică importantă pentru uleiul electroizolant variația acestei
proprietăți arată o posibilă modificare a structurii. Dacă la temperaturi normale rigiditatea dielectrică crește,
la temperaturi de 69-80oC aceasta ajungând la valori maxime în sistemul electroizolant analizat, iar aceasta
scade la temperaturi mai mari, confirmând apariția produșilor secundari de descompunere.
 Prin metoda spectrofometrică se poate determina structura uleiului electroizolant și eventualii produși
secundari de descompunere ce apar în exploatare o dată cu creșterea temperaturii din sistem. Analiza
spectrofotometrică este importantă deoarece se pot determina ușor toate tipurile de impurități de la gaze,
vapori de apă, impurități metalice, precum și alte tipuri de impurități care modifică puternic proprietățile
electroizolante ale sistemului electroizolant dar mai ales al uleiului mineral electroizolant. De asemenea se
pot lua măsuri rapide privind regenerarea și purificarea uleiului electroizolant din transformatorul de putere,
ceea ce reduce prețul de cost cu întreținerea transformatorului de putere.
