1.

Etiologia arsurilor:

Arsura este o boala chirurgicala locala si generala, produsa de multiplii factori vulneranti cu evolutie stadiala bine definite
si cu prognostic in fucntie de amploarea si evolutia leziunii locale, de gravitatea complicatiilor si de precocitatea si
corectitudinea tratamentului

Clasificare:

-arsuri termice: produse in urma actiunii caldurii

-arsuri chimice: rezulta in urma actiunii unor substante chimice
-arsuri electrice: aparute sub actiunea curentului electric

a. Arsurile termice: etiologie- flacara >700-800 grade, substante inflamabile,vaporizante sau care se aprind, lichide
fierbinti sau substante vascoase aderente ale caror puncte de fierbere nu depasesc 100 grade, prin solide fierbinti.
b. Arsurile chimice: etiologie-acizii tari ( hcl, h2so4, azotic, fosforic) sau slabi ( acetic, oxalic), baze tari hidroxid de
Na, K sau slabe ( Hidroxid de carbon), fosfor metallic, peroxizi (perhidrol), substante fotosensibilizante ( aniline,
fluoresceina), substante iritante vezicante .
c. Arsurile electrice: current electric continuu sau alternative, ce poate degaja temperature mai mare de 2000 de
grade.

2. Clasificarea anatomoclinica a arsurilor termice:

-ia in calcul criteriul profunzimii in functie de lezarea plexurilor vasculare tegumentare si de posibilitatea de regenerare a
pielii. Profunzimea leziunilor locale este direct proportional cu temperature agentului termic, dar si cu timpul in care
acesta a actionat.
-exista 4 grade de profunzime:

a. gradul I- edem si durere: tulburari de dinamica circulatory si permeabilitate capilara, eliberare de histamina si chinina.
Cantitatea de energie cu care tegumentul a venit in contact a fosr mica si nu a determinat alterrari ale epidermului
superficial. Fenomene reversibile, vindecare prin restitution ad integrum in cateva zile.

b. gradul II- flictena cu continut clar, edem si durere- sunt distrusse straturile epidermice superficiale pana la stratul bazal
germinativ, permitand regenerarea pielii. Flictena este determinta de acumularea lichidului extravazat in stratul de clivaj
creat intre elementele coagulate termic si cele neafectate. Vindecare- per primam intentione in 10-12 zile. Daca se
asociaza si infectia se prelungeste timpul de vindecare.

c.gradul III- flictena cu continut sanghinolent si derm ( dupa indepartarea flictinelor) de culoare rosie cu puncte
hemoragice pe traiectele trombozante ale vaselor dermice amputate. Sunt distruse toate straturile epidermului, inclusive
membrane bazala si grosimi variabile din derm. Partea din dermul restant se poate escarifica – consecinta a extinderii
trombozei in vasele acestuia. In functie de profunzimea pana la care a actionat factorul lezant, de existent si densitatea
rezrevelor epiteliale, de calitatea tratamentului , vindecarea naturala , spontana poate fi posibila. Este o vindecare cu
cicatrici hiper si hipopigmentate , hipo si hipertrofice, frecvent cicatrici retractile.De aceea pentru regiunile functionale
arsurile intermediare nu trebuie conduse la vindecare spontana. Vindecarea in 3 saptamani prin proliferarea epiteliului.
Vindecarea poate fi amanita de infectii sau erori terapeutice.

d.gradul IV- leziunile sunt rezultatul contactului cu surse ce au niveluri termince inalte. Au loc necroze de coagulare la
nivelul tuturor straturilor pielii. In functie de termperatura la care s-a constituit escara care este mereu uscata, retractile si
anestezica, se poate constata o colorare in diverse nuante de la galben la cafeniu ( escare prin caramerizare) la alb-cenusiu
prin calcinare.La nivelul escarelor, vasele sanguine trombozate in hypoderm pot fi vizibile prin transparenta = tatuaj.
Escarele arsurilor profunde sunt ireversibile prin afectarea tuturor straturilor pielii.

3. Determinarea suprafetei arse:

- Se foloseste metoda Wallace (regula lui 9)- suprafata corpului este impartita in 11 regiuni, fiecare reprezinta 9%.
- Membrele superioare reprezinta fiecare 9%=> 18 %
1
 - Membrele pelvine reprezinta fiecare 18%=> 36%
- Regiunea anterioara a trunchiului 18%
- Regiunea posterioara a trunchiului 18%
- Perineul, organelle genital 1%
- Cap si gat -9 %.
- Se poate masura cu palma bolnavului care reprezinta 1% din suprafata sa corporala.

4. Indicele prognostic al arsurilor termice:

-reprezinta produsul dintre suprafata arsa si profunzime.
-se calculeaza inmultind suprafata arsa cu gradul cel mai mare al arsurii.
-IP- 0-40 evolutie fara complicatii
-IP- 40-60 evolutie cu posibile complicatii
-IP- 60-80 evolutie cu complicatii in 50% din cazuri
-IP- 80-100 evolutie cu complicatii majore
-IP- 100-140 posibil decese
-IP- 140-160 deces in 50% din cazuri
-IP- 180- 200 predomina decesele
-IP> 200 decesele sunt regula
-IP este agravat de varsta extrema, situatii fiziologice (pubertate, sarcina), patologii organice (diabet, neoplazii,
denutritie), traumatisme associate.

5. Primul ajutor in arsurile termice:

-primul ajutor se acorda la locul accidentului. Masurile constau in scoaterea rapida din mediul termic, dus departe la aer
curat si culcat orizontal, stingerea focului de pe haine cu mijloacele existente, explorarea functiilor vitale respiratorii,
circulatorii si sustinerea lor (masaj cardiac, respiratie artificiala)
-aplicarea unui prosop udat in apa rece peste zonele arse pentru diminuarea durerii si a gradientului termic
-daca prezinta si alte traumatisme se va proceda la hemostaza provizorie si imobilizarea fracturilor
-daca este posibil se administreaza analgezice IV oxygen si perfuzii cu solutii cristaloide.
-transportul la spital este obligatoriu pentru orice arsura cu suprafata > de 5%. P timpul transportului nu se dau alimente
sau lichide pe cale orala.

6.Stadiul I al bolii arsului:

-boala arsului este o reactive generala a organismului la agresiunea termica.
-stadiul I- primele 3 zile , perioada socului postcombustional, se caracterizeaza prin grave pierderi si dislocari lichidiene.
Sanctiunea corecta, la timp si eficienta este conditia esentiala a supravietuirii.
-daca tratamentul este correct bolnavul ar trebui sa prezinte la finele acestei perioade parametric circulatori si respiratori
cat mai aproape de normal, constienta prezenta, absenta agitatiei psihomotorii, diureza restabilita (50ml/h), transit
intestinal reluat.

7.Stadiul II al bolii arsului:

-zilele 4-21- perioada metaagresionala, dismetabolica.
-catabolismul ce se desfasoara in conditii de hipoxie, organe suprasolicitate si in prezenta unor reziduuri toxie provenite
direct din leziunea locala.
-este caracterizat printr-o serie de etape: zilele 4-6- remiterea edemelor, daca bolnavul a fost correct ingrijit , ce determina
criza poliurica (atentie la functia cardiac si renala), ziua 9 se poate face un diagnostic précis al profunzimii leziunilor
locale, ziua 12 poate caracteriza debutul decompresiunii renale dupa perioada socului cu IRA functionala, pot aparea
complicatii digestive (HDS- poate aparea in orice moment pentru pacientul cu arsuri grave), CID, complicatiile
tromboembolice pot aparea imediat dupa accident si se intend si dupa perioada celor 21 de zile. La finalul acestei perioade
bolnavul trebuie sa se prezinte astfel: arsurile de gradul 3 vindecate, escarole de gradul 4 detersate complet si inceperea
constituirii unui pat granular apt pentru a primi in urmatoarele zile grefa de piele.

8.Stadiul III al bolii arsului:

-zilele 21-60 =perioada chirurgicala
-in conditia in care bolnavul a fost bine ingrijit local si general, intra intr-o perioada de echilibru metabolic foarte fragil.

2
-grefarea intre zilele 21-28 asigura o buna evolutie a bolnavului si este un test care confirma ca tratamentul a fost correct
condus.
-in conditiile in care tratamentul local modern al arsurii , std 3 se suprapune peste stadiul 2, formarea plagii granulare fiind
consideerata o complicatie locala.
9. Stadiul IV
=socul cronic
-este o modalitate de evolutie cauzata de pierderea momentului operator de o ingrijire necorespunzatoare sau de o arsura
extreme de grava.
-el intra in perioada socului cronica , daca la 60 de zile de la accident prezinta plagi granulare pe regiuni intinse.
-consecutiv existentei acestor plagi, se instaleaza grave stari de denutritie, prabusirea imunitara, dezechilibre metabolice.
-la copiii mici, arsuri grave, la malnutriti, varstnici, persoana tarate socul cronic se poate instala inaintea celor 60 de zile.
-starea generala se caracterizeaza prin : casexie, areactivitate, adinamie apatie, anorexie, subfebrilitate, plagi
hipersecretante, fetide, fara tendinta de reparare, singura sansa ptr bolnav fiind grefarea ce trebuie efectuata in cel mai
scurt timp dupa reechilibrare.

10.Tratamentul local in arsurile termice:

-scopul: - crearea de conditii de asepsie care sa permita plagii si tesuturilor vechine o buna evolutie, diminuarea
pierderilor lichidiene si prevenirea tulburarilor ischemice, limitarea agravarii leziunii, limitarea resorbtiei de toxine,
diminuarea fenomenelor algice, evitarea reactiilor alergice sau hipersensibilizante, protective antibacteriana, grabirea
detersarii escarelor si obtinerea unui pat granular optim si cat mai apt pentru grefare, protectia asistenta si dirijarea
epitelizarii, vindecarea sa se produce cat mai repede, cu minimum de sechele estetice sau functionale, cu dezvoltarea
minima de tesut scleros sau cheloidian.
- variante de tratament local:
a.tratament local classic este predominant conservative, cu epitalizare spontana controlata a leziunii de gradul 2 si 3 ,
detersarea complete a escarelor de gradul 4, cu grefare cat mai rapida dupa ziua 21 cu autogrefe.
b.tehnicile de excizie, grefare imediata, precoce sau secventiala sunt forme de tratament chirurgical agresiv.
Exemplu: electrocutiile, arsurile chimice, escare termice de gradul 4 si acoperirea cu grefe este obligatorie. Alegerea
variantei de tratament se face dupa 24 de h dup ace pacientul este reechilibrat biologic.
c.prelucrarea primara a leziunilor de arsura: toaleta locala – masura importanta de desocare, plaga de arsura reprezinta
o cale de acces pentru germenii din exterior. Tot pe aici au loc pierderi importante de lichid si protein
-leziunea primara , propriu-zisa este o sursa din care se resorb enzyme lizozomale, kinine, endotoxine microbiene si de
aceea prelucrarea primara se face in cel mai scurt timp.
d.inciziile de decompresiune: consecutive arsurii in zona imediat subiacenta se constituie un edem care determina
fenomene ischemice la nivelul lojelor inextensibile, exemplu la abdomen si torace cu limitarea excursiilor toracice.
-pentru evitarea complicatiilor se fac incizii de decompresiune.
-principiile de efectuare: in axul segmentului, din tesut sanatos pana in tesut sanatos, pe linia mediana a fiecarei loje
interesate, intereseaza epidermal si dermul In arsurile profunde se poate ajunge in plan fascial cu respectarea retelei
venoase
e. incizii de circumvalare: ptr arsurile prezentate tarziu, neglijate, infectate.

11.Tratamentul medical in arsurile termice:

A. supravegherea parametrilor clinici: -diureza 30-50 ml/h, TA, pulsul, respiratia: ritm respirator normal, se
administreaza O2 pe sonda nazala, aspectul mucoaselor si tegumentelor: trebuie sa fie umede, calde, roze,turgorul cutanat
sa arate un grad mai bun de elasticitate a tesuturilor. Bolnav constient, linistit, cooperant, fara sa acuze dureri. Clisme
zilnice pentru eliminarea continutului bacterian intestinal si suprinderea la timp a HDS.

B.Examene paraclinice utile: Hb, Ht, glicemie, uree sangvina, electroliti, rezerva alcalina, gaze sangvine, pH sangvin,
PVC.

C.Reechilibrarea hidroelectrolitica: se incepe la ajungerea bolnavului la spital ptr evitarea socului hypovolemic si a IR
-cantitatea de lichide necesare in primele 24 h se calculeaza dupa formula: ml/24h= suprafata arsa % X kg corp X gr
arsurii.
-solutiile perfuzate: cristaloide 50%, NacL, glucoza izotona, Ringer iodat si macromolecule 50%: dextran 40, manitol,
sange.

3
-ingredientele solutiei perfuzate: 1/3coloizi sangele reprezinta ½ din cantitatea de macromolecule , restul e dextran 40, 2/3
cristaloide, solutiile vor fi isotone si izoterme.
-Ritmul administrarii: in primele 8h- ½ din cantitatea/24h, in continuare ¼ la fiecare 8h.
-mijloacele de reglare a ritmului de perfuzie- diureza (normal 30-50ml/h) In urmatoarele 24 h se administreaza aceleasi
cantitati de lichide repartizate uniform pe durata zilei.

D.Asigurarea respiratiei si oxigenarea tesuturilor:

-obligatorie la cei care au inhalat fum, gaze toxice, la cei intoxicati cu CO2, CO.
-urgenta : resuscitare cardiorespiratory, eventual traheostomie
-in caz de leziuni mucosae sau extramucoase a CR – intubarea cu respiratie asistata.

E.Prevenirea infectiilor:
-vaccin antitetanic
-tesuturile devitalizate sunt excizate, se prepara cultura din plaga arsa, se administreaza antibiotic cu spectru larg.

F.SUportul nutritional:
- initial la bolnavii cu stare grava- perfuzii cu glucoza
-se recomanda reluarea cat mai precoce a alimentarii per os dupa 24-48h, cu glucide 75%, proteie 25%, aproximativ
3000cal/zi.

G.ASocierea altor tratamente: este obligatorie ptr prevenirea sau tratarea complicatiilor, anticoagulante (heparina),
antienzyme pancreatice (gardox, trasylol), insulin, pansamente gastrice, antiacide, antagonisti histaminici.

Nu se administreaza corticoizi sunt deja in exces prin excitarea corticosuprarenalei si produc perturbari in redresarea
socului, sedative pot masca o agravare a socului, agitatie arsului fiind data de hipoxie, analgetice vasculare: tip CA ptr ca
arsul nu este depresat vascular si pot produce anuria prin microtromboze si necroze celulare, procaine – produc
intreruperea mecanismelor vasopresoare, unguente peste arsura- produc cruste si favorizeaza infectiile anaerobe.

CHIRURGIA ARSILOR:
-se aplica tuturor arsurile ce nu se vindeca spontan in 3 saptamani, cuprinde arsurile intermediare si profunde 3-4.
-cuprinde excizia grefare precoce si grefarea plagilor granulare.
a. Excizia: grefare precoce- indepartearea escarei si acoperirea patului viabil rezultat cu autogrefe sau substituenti de
grefe.
-indicatii- arsuri profunde gr 4, arsuri intermediare profunde gr 3,arsuri chimice si arsuri electrice
-contraindicatii- instabilitate hemodinamica , anemie cu Hb <7g/dl, Ht <25%, hipoproteinemie <4g/dl.
b. Grefarea plagilor granulare:
-varianta de treatment chirurgical al arsurilor mai veche, dar este o interventie cae se practica in tara noastra si datorita
prezentarii tardive la medic multora dintre pacientii cu arsuri profunde.
-placa granulara este rezultatul evolutiei natural a arsurilor de gradul 4 sau a celor intermediare profunde. Tesutul granular
este un tesut conjunctivo vascular, cu mare capacitate proliferative, format din vase de neoformatie si numerosi
fibroblasti.
-o plaga granulara ideala ptr grefat trebuie sa fie rosie, de consistenta ferma, cu granulatii plane, lucioase fara secretii sau
fibrina.

12.Tratamentul modern in arsurile termice:

I. Ajuns in spital, arsul este investigat conform principiilor Trauma Life SUport, astfel trebuie respectat ABC-ul ( sa aiba
caile respiratorii libere, sa respire normal, sa aiba circulatia normal), apoi se cauta leziuni associate : cardiovasculare,
respiratorii, cerebrale, fracturi etc.

II. Tratamentul leziunii locale de arsura:

-se stabileste suprafata arsa, gradul arsurii, IP
- acoperirea ranii cu comprese sterile, membrele arse se tin ridicate
-spalarea ranii

4
-pacientul trebuie mentinut cald si la o temperature constanta
-se administreaza antibiotic de spectru larg
-vaccinare antitetanica, antialgice IV

III.Grefare precoce

IV.Internare

V.Grefare intre zilele 21-28 asigura o buna evolutie a bolnavului

VI. Grefarea plagilor granulare prin metode modern ce folosesc culture celulare in vitro ce pot fi: autokeratinocitele de
cultura, piele artificiala formata din derm rezultat prin cultivarea fibroblastilor pe retele resorbabile sintetice, cultivarea
firbroblastilor in geluri de collagen associate cu epiderm ( epidermal se poate obtine prin cultivarea in vitro a
keratinocitelor provenite de la pacienti).

13. Masuri de prim ajutor in arsurile chimice:

Primul ajutor in a.c. consta in indepartea agentului chimic si spalarea cu jet de apa a zonei interesate pentru a diminua
concentratia substantei vulnerante.
-arsuri cu var nestins se inlatura praful de pe corp se fac spalaturi abundente
-arsurile cu HCl infiltrative cu Ca gluconic diluat
-arsurile cu fosfor alb se spala regiunea cu sulfat de cupru 1%
-zona afectata se protejeaza cu pansamente sterile imbibate cu sol antiseptice.

14. Clasificarea arsurilor chimice:

- Arsurile provocate de acizi: (HCL, H2SO4, acid azotic, fosforic, acetic, oxalic)
-au actiune deshidratanta (acizii minerali), escara se instaleaza brutal, este profunda dar fixa, uscata si cartonata
-acizii organici si derivatii lord au leziuni mai torpide cu escare moi si culori palide.
-leziunile se aprofundeaza daca substanta chimica nu este neutralizata si este slab delimitate.
-resorbtia substantelor se insoteste de intoxicatia sistemica cu IR si hepatica.

Arsurile provocate de baze:

-hidroxid de Na, K, Ca
-hidroxizii alcalini se combina cu protein rezultand proteinati active si fenomene de deshidratare si incalzirea prin procese
exotermice. Ionii participa si ei la aprofundarea leziunii initiale
-escara –umeda se lichefiaza rapid si se elimina lent si incomplete.
-culoarea arsurilor- cenusiu->negru in functie de timpul de actiune

ARSURILE provocate de fosforul alb:

-in contact cu aerul degajeaza nivele inalte de energie termica
-liposolubilitatea marcata cu patrundere profunda in tesut
-disociaza intens apa rezultand pentooxid de fosfor, rezultand acid fosforic.
-fenomenele generale grave: insuficienta hepatica cu icter fulminant, hipoproteinemie, hematuria, oliguria, hipoCa
-ptr detectarea fosforului alb se foloseste sulfat de cupruu care se innegreste fara a fi insa metabolizat.

15.DIagnosticul in arsurile chimice:

-semne locale: durerea cu intensitate mare la acizii tari, slaba in arsurile cu baze
-aspectul leziunii: acizii tari – mumificarea tesuturilor cu neecroze si escare groase, escare de culoare galbuie HCl, cenusii
H2SO4, portocalii rosietice ac azotic.
-baze tari- escare cu marginile beante ce difuzeaza catre suprafata cu nuante cenusiu mat
-acizii slabi- leziuni torpide progressive, cu aspect de supuratie
-fosfori, anhydride- leziunile cu aspect de deshidratare, arsura ce progreseaza rapid cu rezorbtie in circulatia agentului
chimic.
-substante vezicante: vezicule, flictene, edeme.

5
Semne generale:
-sunt direct proportionale cu gravitatea arsurii
-sufocare: prin spasm bronsic ca urmare a inhalarii de vapori degajate de substante chimice.
-leziunile organice la distanta- hepatia toxica, nefroza, produsa in urma absortiei in circulatia sangvina a agentului chimic.

Paraclinic:
-glicemie, ionograma, hemoleucograma, proteinemii, expl specific resp- CV
-expl pt determinarea insuf hepatice (BB,GOT GPt) si insuf renale (diureza produsii azotai in sange urina), ptr a detecta
arsurile chimice produse de fosforul alb se aplica sulfat de cupru ce se va innegri.

16.Tratamentul arsurilor chimice in spital:

-Tratament general:
-calmarea durerii analgetice majore (mialgin)
-tratament sau combaterea socului a insuficientei respiratoii, a alterarii functiilor hepatices au renale.
-in IRA- dializa

-tratament local:
-indepartarea agentului chimic si spalarea cu jet de apa a zonei interesate ptr diminuarea subsntatelor vulnerante. Se spala
pe suprafata mare sit imp indelungat
-arsuri cu var nestins: se inlatura I praful de pe corp apoi se fac spalaturi abundente cu apa
-arsuri cu HCL infilatratii cu Ca gluconic diluat
-arsuri cu fosfor: se spala regiunea cu solutie sulfat de cupru 1% si se fac excizii cu grefare imediata
-zona arsa se protejeaza cu pansamente sterile imbibate in solutie antiseptic
Excizia zonei de necroza urmata de grefarea imediata se face de urgenta in arsurile provocate de anhydride, fosfor si
aniline mai ales in zonele functionale.

17. Masuri de prim ajutor in arsurile electrice:

-scoaterea victimea de sub tensiunea electrica cu grija pentru a nu se electrocuta si salvatorul
-resuscitarea cardiorespiratory
-dupa reluarea fct vitale, victim este transportata la spital unde se vor mentine respiratia si circulatia.

18. Fiziopatologia arsurilor electrice:

-electrocutia defineste acele leziuni aparute prin pasajul electronilor prin tesuturi
-subiectul fiind interpus in circuitul electric
-pe langa degajarea termica pasajul curentului electric determina si tulburari ale mebrranelor celulare cu implicatii in fct
SNC si ale cordului
-la nivelul vaselor de sange CID. Tromboza, necroza peretilor cu hemoragie , ischemierea teritoriului distal
-la nivelul inimii rar leziuni de necroza directa, tromboza vasculara cu ischemie si necroza secundara a miocardului,
desincronizare totala a pacemaker-ului aritmii rezultand stop cardiac
-la nivelul muschilor coagularea proteinelor, effect coagulant cu pierderea viabilitatii musculare, are o mare extensie.
Leziunii musculare prin coagulare I se adauga si patul vascular regional rezultand delimitarea unui larg teritoriu necrotic-
ischemic, mediu propice pentru culturile microbiene.
-Miozita necrozanta: are character extensive, este sediul unei infectii cu Clostridium
-la nivelul oaselor: necroza->carbonizare
-la nivelul nervilor leziunile constau in coagulare a proteinelor cu pierderea complete functionala.

Intre aspectul exterior al leziunii si distrugerile din profunzime nu exista corespondenta directa, uneori poti fi decelate
minime marci electrice cutanate, leziuni cauzatoare de moarte fiind in acest caz preponderant functionala.

Exista numeroase cazuri cu aspect al leziunii externe impresionant:

-marcile electrice sunt reprezentate de adevarate cratere tisulare, cu carbonizarea tuturor tesuturilor si despicarea
invelisului cutanat.
-membrul intreg sau parti din el pot fi carbonizate , calcinate sau mumificate.

6
 Bolnavul electrocutat este:
-in stare de soc, cu disfunctii neuro-psihice, respiratorii, cardiovasculare, renale.
-se descriu alterari marcate ale constantelor biologice: deshidratare cu hemoconcentratie, anemie severa,
hipoproteinemie,hipoNa, hipoCl, retentive azotata si aidoza.
Mioglobina din celulele lezate , prin precipitare da blocaje ale tubilor renali.

19. Tratamentul medico-chirurgical al arsurilor electrice:

-la spital se continua manevrele de resuscitare cardiovasculara si se face reechilibrarea hidroelectrolitica si volemica
pana la revenirea la normal.
-in situatiile anurice produce prin precipitarea mioglobinei in tubii renai se recurge la dializa.
-tratamentul local se face imediat ce pacientul poate suporta interventia chirurgicala
-necrectomia- tratament local essential , element de desocare si prevenire a agravarii leziunii.
Excizia zonelor necrozate se face pana in tesutul macroscopic normal. Datorita evolutivitatii leziunilor produse de
curentul electric, sunt necesare mai multe interventii de excizie a escarelor.
-Amputarea segmentelor devitalizate pana in tesut apparent normal cu lasarea deschisa a bonturilor care vor fi saturate
secundar sau se fac plastii
-asistarea eliminarii escarei in zone unde nu se pot face necrectomii
-datorita cicatricilor vicioase sau bonturilor de amputatie dureroase interventile reparatorii se fac dupa 8-12luni cannd se
reface vascularizatia zonei respective.

20.Traumatismele inchise ale mainii si degetelor:

-reprezinta o urgenta chirurgicala
-traumatismele inchise reprezinta lezarea traumatica a elementelor profunde ale mainii cu conservarea intacta a
tegumentelor.
Clasificare: entorse, luxatii, fracture, rupturi de tendoane, leziuni vasculare
-entorsele sunt leziuni traumatice a capsule si ligamentelor articulare cu pastrarea raportului dintre epifizele complexului
articular in limite normale
-luxatiile: leziuni traumatice articulare in care suprafatele articulare isi pierd raporturile lor normale. Sunt insotite frecvent
de fracture, la nivelul corpului luxatiile se produc la interlinia dintre cele 2 randuri de oase metacarpiene.
-fracturile – discontinuitate la nivelul oaselor mainii, instalate bruc in urma unui traumatism.
-rupturi de tendoane: rare, mai frecvente rupturile de tendoase extensoare.

21.Entorsele degetelor si mainii . Manifestari clinice si diagnostic:

- sunt leziuni traumatice a capsule si ligamentelor articulare cu pastrarea raportului dintre epifizele complexului articular
in limite normale
-anatomia patologica: destinderea capsulei si a ligamentelor, lezarea totala sau partial a aparatului lig-capsula
-hemartroza, leziuni de cartilaj articular cu/fara lez de tendoane cu /fara desinsertii sau fragmente osoase.

Dpv clinic:
- Subiectiv: durere intense, accentuate de miscarile mainii, obiectiv- articulatie lezata tumefiata cu edem si
hematemeza , putand sa apara echimoze, miscarea pasiva posibila pana la un anumit nivel, articulatie imobila
antalgic in pozitia de distensie maxima a capului articular.
Paraclinic:Anamneza+ex clinic+ex paraclinic
-Rx fata si profil, stabilirea diag pozitiv, stabilirea diag diferential intre entorsa si fractura
-nu arata leziune osoasa.

22.Entorsele mainii – tratament:

-imobilizarea razei digitale afectate sau a articulatiei carpiene pe atela gipsata cu mana ridicata timp de 10-14 zile.

23. Luxatiile mainii si ale degetelor. Manifestari clinice si diagnostic:

-sunt afectiuni traumatice articulare in care suprafetele articulare isi pierd raportul lor normal.
-la nivelul carpului luxatiile se produc la interlinia dintre cele 2 randuri de oase metacarpiene
-dizlocarile pot fi anterioare sau posterioare
-sunt insotite frecvent de fracturi.

7
Dpv clinic:
-durere violenta, cu intensitate constanta
-articulatia este mult tumefiata deformata
-mana este imobila cu degetele in semiflexie.
-periarticular se pot observa echimoze, hematoame, escoriatii.

Paraclinic: Rx fata si profil pune diagnosticul

24. Luxatiile degetelor si manii. Tratament:

-reducerea nu este usoara
- se tractioneaza in ax mana , actionand pelinia de luxatie in sensul invers celui de producer
- imobilizarea pe atela gipsata antebrala –metacarpiana , lasand libera articulatia metacarpo falangiana timp de 3
saptamani.