Suport de Curs Instalator de Sisteme Fotovoltaice Solare

Suport de Curs Instalator de sisteme
fotovoltaice solare
CUPRINS Parametri de proiectare şi factori
de performanţă 76
3.6. Exemple din sectorul rezidenţial 81
3.7. Exerciţii 84
4. INSTALAREA – LUCRUL LA FAŢA
LOCULUI 90
4.1. Lucrul în siguranţă cu PV 90
1.1. Energia solară fotovoltaică (PV) 2
4.2. Planul de instalare 97
1.2. Sistemul fotovoltaic 5
4.3. Instalarea componentelor
1.3. Tehnologii fotovoltaice 7
electrice 101
1.4. Tipuri de sisteme şi aplicaţii
4.4. Instalarea echipamentului 105
fotovoltaice 10
4.5. Instalarea componentelor
1.5. Beneficiile tehnologiei
mecanice 116
fotovoltaice 12
4.6. Sisteme PV conectate la reţea 120
1.6. Exerciţii 14
4.7. Sisteme PV autonome 121
2. PRINCIPII DE PROIECTARE 18
4.8. Sistemul de montaj şi instalarea
2.1. Vizita la faţa locului 18
pe clădire 123
2.2. Dimensionarea şi proiectarea
4.9. Finalizarea instalării sistemului PV 126
sistemului 27
4.10. Lista de control al instalaţiei 131
2.3. Software de simulare 41
4.11. Exerciţii 133
2.4. Economia şi problemele de mediu 45
5. STUDII DE CAZ – CELE MAI BUNE
2.5. Standarde şi reglementări 50
PRACTICI 138
2.6. Baze de date 53
5.1. Instalaţia PV din Școala
2.7. Exerciţii 57 Multilaterală din Aurinkolahti 138
3. BAPV şi BIPV 66 5.2. Centrală PV pe şcoala din
CUPRINS
CUPRINS iii
INTRODUCERE v
1. NOŢIUNI DE BAZĂ 2
3.5.
3.1. Opţiuni de montare şi integrare în Kungsmad 140
clădiri 66 5.3. Centrala solară BERDEN 142
3.2. BIPV şi BAPV pe acoperiş 67 5.4. Sistem PV pe şcoala din Šmartno
3.3. Fotovoltaice pe faţade 70 ob Dreti 143
3.4. Acoperişuri de sticlă, sisteme de 5.5. Atena Metro Mall 144
Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare ii

umbrire şi alte aplicaţii 73 5.6. Sistem montat pe acoperiş şi
perete în Finlanda 146
Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare

5.7. Blackpool Centrul de Excelenţă LISTA TABELELOR 207
pentru Mediul Înconjurător 147
LISTA FIGURILOR 209
6. EXEMPLU DE INSTALARE A UNUI
REFERINȚE 214
SISTEM DE MICI DIMENSIUNI PE O
CLĂDIRE 150 MULȚUMIRI 219
6.1. Descrierea clădirii 150
6.2. Utilitarul Software – PV*Sol 150
6.3. Calcule înainte de vizitarea
amplasamentului 151
6.4. Vizita în locaţie 152
6.5. Dimensionarea sistemului PV 152
6.6. Estimarea umbririi 157
6.7. Estimarea producţiei de energie 157
6.8. Calcule financiare 158
6.9. Instalarea sistemului 160
6.10. Plan de siguranţă pentru o
instalaţie la scară mică 163
6.11.Exerciţii 165
7. ÎNTREȚINERE ȘI DEPANARE 168
7.1. Planul de întreţinere 168
7.2. Greşeli şi defecte comune 172
7.3. Proceduri de diagnostic 176
7.4. Documentaţia clientului 178
7.5. Lista de verificări pentru
întreţinere 178
7.6. Exerciţii 181
8. MANAGEMENTUL CALITĂȚII ȘI GRIJA
PENTRU CLIENT 184
8.1. Principiile calităţii 184
8.2. Standarde UE pentru PV 185
8.3. Grija pentru client 186
8.4. Exerciţii 189
9. GLOSAR DE TERMENI 190
10. ANEXE 195
LECTURĂ SUPLIMENTARĂ 204
Lectură suplimentară 204
Lectură suplimentară în limba greacă 206

INTRODUCERE
INTRODUCERE
Energia solară poate crea mii de noi locuri de muncă.
În 2010, industria fotovoltaică europeană a angajat direct peste 150.000 de oameni. Potrivit
Scenariului Avansat al Asociaţiei Europene a Industriei Fotovoltaice (EPIA), 3,5 milioane de locuri
de muncă full-time în sectorul global PV vor fi create până în anul 2030; din care jumătate se vor axa
pe instalarea sistemelor şi mentenanţă. În Uniunea Europeană (EU), industria PV ar putea angaja
465.000 de oameni până în 2015, 900.000 până în 2020, şi chiar 1.000.000 până în 2040.
Aplicaţiile tehnologiilor fotovoltaice vor necesita tehnicieni calificaţi pentru instalare, reparaţii şi
întreţinere. Mai mult, principalii agenţi din acest sector (producători, dezvoltatori, investitori) caută
oameni certificaţi şi asigurarea calităţii în toate fazele instalării unui sistem fotovoltaic (proiect,
instalare şi întreţinere). Totuşi, o lipsă de lucrători calificaţi poate influenţa negativ dezvoltarea
planificată pe piaţa fotovoltaicelor.
Este de aceea clar faptul că, pentru a obţine o instalaţie de calitate, este nevoie de tehnicieni
instruiţi şi de o pregătire corespunzătoare. Schemele de certificare adaugă o asigurare în plus a
calităţii pe care instalatorul o deţine (organizare, competenţă şi echipament) pentru a finaliza
construcţia de sisteme fotovoltaice într-un mod sigur şi eficient. În acest moment, disponibilitatea
schemelor de certificare pentru instalatorii de fotovoltaice variază în rândul ţărilor membre UE.
Multe state nu au validat schemele de certificare şi, deşi există cursuri pentru instalatori de
fotovoltaice, acestea au cerinţe de eligibilitate şi calificare diferite.
Printre alte obiective, Directiva UE pentru Energie Regenerabilă (2009/28/EC) obligă ţările membre
să realizeze scheme de certificare recunoscute mutual. Ca răspuns la provocările din sector, trebuie
dezvoltate sisteme de instruire corespunzătoare şi scheme de certificare - pentru validarea
competenţei instalatorilor - şi pentru a asigura instalarea şi operarea eficientă a sistemelor
fotovoltaice care sunt realizate.
În acest context, ţinta iniţiativei programului European PVTRIN, susţinut de programul Intelligent
Energy Europe al Comisiei Europene, se axează pe dezvoltarea unei scheme de instruire şi
certificare pentru tehnicienii implicaţi în instalarea şi întreţinerea sistemelor fotovoltaice de scară
redusă. PVTRIN doreşte să stabilească bazele adoptării unei scheme de certificare mutual acceptate
în ţările membre UE. Ca o parte a activităţii PVTRIN s-au realizat materiale de instruire
corespunzătoare, specifice, pentru a ajuta tehnicienii să acumuleze cunoştinţe şi abilităţi. Acest
lucru le va permite participarea cu succes la programele de instruire pentru dobândirea unui nivel
mai înalt de calificare, în funcţie de cerinţele Directivei RES şi de reglementările naţionale în
domeniu.
Schema PVTRIN le va oferi instalatorilor:
 Cursuri de instruire de înaltă calitate: pentru a avansa în profesia lor şi pentru a-şi aduce la zi
cunoştinţele şi abilităţile tehnice;
 Oportunităţi flexibile de instruire: o platformă e-learning, asistenţă tehnică „24/7“, ghiduri
tehnice utile, materiale şi instrumente practice de instruire;
 Angajabilitate: avantajul recunoaşterii şi al competitivităţii în profesie, bazat pe o schemă
certificată, care urmăreşte standarde recunoscute de calitate;
 Mobilitate: certificarea reprezintă un „paşaport” pentru piaţa de muncă UE.
Manualul instalatorilor pentru sisteme fotovoltaice solare a fost construit pentru a acoperi
punctele cheie de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe pentru tehnicienii care doresc să participe
activ la instalarea şi întreţinerea sistemelor fotovoltaice de mică dimensiune. Bazat pe o analiză a
sarcinilor procesului de instalare a unui sistem fotovoltaic,
stabilit în cursul dezvoltării schemei PVTRIN cu persoane
cheie din domeniu, manualul acoperă următoarele subiecte:
1. Noţiuni de bază despre energia solară
2. Principii de proiectare
3. BAPV şi BIPV
4. Siguranţa muncii
5. Întreţinerea şi depanarea
6. Studii de caz – cele mai bune practici
7. Exemple de instalare a unui sistem fotovoltaic de mici dimensiuni în clădiri
8. Managementul calităţii şi mulţumirea beneficiarului
Rolul acestei publicaţii este de a dota instalatorul de fotovoltaice cu cunoştinţe practice şi

recomandări de bună practică; de asemenea, prezintă un număr de referinţe utile şi încurajează
instalatorul să obţină o mai profundă înţelegere a tuturor aspectelor critice în proiectarea, instalarea,
depanarea şi întreţinerea eficientă a sistemelor fotovoltaice.
Manualul ar trebui folosit ca document ajutător, ce furnizează cunoştinţe teoretice, pentru a
susţine elevii instruiţi – aducând un număr de resurse şi instrumente suplimentare selectate – să se
pregătească mai bine pentru examinarea de certificare. Manualul face referiri la alte publicaţii cheie
şi texte standard aplicabile proiectelor fotovoltaice, şi ar trebui tratat ca un supliment şi folosit în
conjuncţie cu aceste referinţe şi instrumente. Procesul de instruire include cursuri practice şi
teoretice, combinate cu un nivel corespunzător de studiu propriu.
Cursanţii ar trebui să fie conştienţi că o cunoaştere aprofundată a informaţiilor prezentate, care
include o înţelegere a Normativelor Naţionale şi a legislaţiei relevante, precum şi o experienţă
practică în teren sunt în general necesare pentru a încheia cu succes procesul de certificare
PVTRIN.
Notă importantă:
Manualul nu îşi propune să fie exhaustiv sau definitiv şi nu garantează acoperirea tuturor situaţiilor
posibile în profunzime. Manualul a fost pregătit pe bazele cunoştinţelor relevante actuale asupra
tehnologiei, standardelor de calitate, practici de siguranţă şi reglementări. Tehnicienii sunt sfătuiţi să-şi
impună propria judecată profesională şi să consulte toate reglementările curente asupra clădirilor,
coduri de siguranţă şi sănătate, standarde şi alte recomandări aplicabile, precum şi informaţii la zi
despre toate materialele şi produsele pe care le folosesc.
Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 6

1. NOŢIUNI DE BAZĂ FIGURA 1. EXEMPLU PENTRU EFECTUL FOTOVOLTAIC.
(Sursa: EPIA)
1.1. Energia solară fotovoltaică

(PV)
1.1.1. Soarele văzut ca o sursă de
energie
Soarele reprezintă cea mai importantă sursă de

energie pentru toate procesele naturale de pe
Pământ. Este o sursă vitală de energie pentru
supravieţuirea tuturor speciilor de plante şi
animale şi furnizează energie pentru multe
procese critice precum fotosinteza.
Metodele moderne de producere a energiei

pe Pământ utilizează energia solară, în sensul
general al cuvântului, într-un mod direct sau
indirect. Forme indirecte de energie solară
sunt materialele biologice din trecut, care au
fost transformate în combustibili fosili (petrol
sau cărbune), precum şi energia eoliană, hidro
și bioenergia.
Instalaţiile fotovoltaice solare generează o 1.1.3. Iradianţă solară (radiaţie)

formă directă de energie solară.
La nivel global sunt acumulate cantităţi
1.1.2. Ce înseamnă fotovoltaic? imense de date statistice privind energia
solară. De exemplu, baza de date US National
Sistemele fotovoltaice (PV) conţin celule care Solar Radiation a colectat date timp de 30 ani
transformă energia soarelui în electricitate. În privind iradianţa solară şi condiţiile
interiorul fiecărei celule se află straturi de meteorologice a 237 locaţii din SUA. Centrul
material semiconductor. Căderea luminii pe
European Reunit de Cercetare (EJRC)
celulă creează un câmp electric pe straturi,
colectează şi publică, de asemenea, date
determinând circulaţia curentului electric. privind iradianţa solară pentru 566 locaţii din
Europa.
Intensitatea luminii determină cantitatea de
putere electrică generată de fiecare celulă.
Un sistem fotovoltaic poate opera chiar şi în

cazul unui soare mai puţin strălucitor şi poate
genera electricitate, în zilele înnorate şi
ploioase, din lumina reflectată a soarelui.

Este important de distins între următoarele Normală şi Difuză - DNI şi DIF) primită de
cinci tipuri diferite de date de iradianţă solară deasupra de către o suprafaţă înclinată.
(3TIER, 2011):
Datele de iradianţă utilizate variază în
- Iradianţa Directă Normală (DNI): reprezintă funcţie de tipul sistemului PV folosit.
cantitatea de radiaţie solară primită pe Sistemele PV trebuie proiectate în aşa fel
unitatea de suprafaţă de un plan care este încât să capteze maximum posibil de
întotdeauna menţinut perpendicular (sau radiaţie solară. Orientarea şi înclinarea sunt
normal) pe razele ce cad în linie dreaptă de prin urmare de o importanţă critică. Ca o
la poziţia soarelui la orice poziţie dată în cer. consecinţă, iradianţa globală coplanară este
- Iradianţa Difuză (DIF): reprezintă cantitatea cea recomandată pentru calcularea puterii
de radiaţie solară primită pe unitatea de arie produse.
de un plan (neumbrit), care nu ajunge pe o
cale directă de la soare, ci a fost împrăştiată FIGURA 3. IRADIANȚA SOLARĂ PE GLOB.
de molecule şi particule în atmosferă sau (Sursa: Gregor Czisch, ISET, Kassel, Germania, 2007)
reflectată de pământ şi care poate veni din

orice direcţie.
- Iradianţa Albedo: Un al treilea tip de
iradianţă, numit albedo, reprezintă radiaţia
directă sau indirectă reflectată de sol sau
suprafeţe învecinate (zăpadă, lacuri, pereţi de
clădiri etc.).
FIGURA 2. TIPURI DE IRADIANȚĂ SOLARĂ.

(Sursă:Tknika,2004)
1.1.4. Definiţia unghiului

O bună înţelegere a căii soarelui este nece-
sară pentru estimarea nivelurilor de iradianţă
şi pentru producţia rezultată a sistemului PV.
În orice loc de pe Pământ este posibilă
identificarea poziţiei soarelui prin elevaţie şi
azimut. În general, un instalator de sistem PV
defineşte sudul ca γ = 0° (unghiul azimut) şi
- Iradianţa Globală Orizontală (GHI): notează unghiurile către est şi vest cu semn
reprezintă cantitatea totală de radiaţii unde- negativ, respectiv pozitiv. Urmând această
scurte primite de sus pe o suprafaţă definiţie, pentru est avem γ = -90° şi pentru
orizontală. Include atât Iradianţa Directă vest avem γ = 90°.
Normală (DNI) cât şi Iradianţa Difuză (DIF).
- Iradianţa Globală Coplanară: reprezintă
cantitatea totală de radiaţie solară (Directă

1.1.5. Elevaţia şi spectrul solar 1.1.6. Reflecţia Pământului
Unghiul solar de elevaţie α este măsurat de la Trebuie folosită o valoare albedo pentru a
orizontală, valoarea lui modificându-se în calcula iradianţa pe un plan înclinat, pentru a
urma parcursului soarelui de-a lungul zilei şi lua în considerare reflectivitatea mediului în-
pe măsura schimbării anotimpurilor. Valoarea conjurător. Valoarea albedo depinde de pro-
acestui unghi are impact, pe lângă alţi para- prietăţile solului. Pentru o suprafaţă precum
metri, şi asupra nivelului de iradianţă solară. zăpada, albedoul poate atinge valori de până la
Pe măsură ce trece prin atmosfera Pă- 0,9. În general, o valoare albedo de 0,2 poate
mântului, radiaţia solară este deviată de fi luată în considerare.
particulele contaminante şi de poluare şi este
1.1.7. Măsurarea iradianţei solare
absorbită de molecule din aer. Ca o conse-
cinţă, nivelul de iradianţă este mai scăzut în Iradianţa solară poate fi măsurată direct, prin
momentul în care razele ating suprafaţa sis- folosirea unui piranometru sau a unor senzori
temului PV. fotovoltaici, ori indirect, prin analiza imagi-
nilor preluate de satelit.
FIGURA 4. AZIMUTUL ȘI ELEVAȚIA SOLARĂ. Piranometrele sunt senzori de mare precizie,
(Sursa: www.mpoweruk.com , 2011) care folosesc un termocuplu ce măsoară di-
ferenţa de temperatură între o suprafaţă care
absoarbe şi mediul înconjurător. Aceste tipuri
de dispozitive sunt foarte exacte, dar cu timp
de răspuns lent, deoarece funcţionează pe
principiul termic. Se pot obţine precizii de
măsurare de 0,8% pe o medie anuală.
Senzorii fotovoltaici au la bază o celulă solară
calibrată şi sunt mai puţin exacţi decât pira-
nometrul, din cauza senzitivităţii spectrale
Masa Aerului (AM) caracterizează grosimea intrinseci. Totuşi, avantajul lor îl reprezintă
atmosferei prin care raza soarelui trebuie să costul semnificativ mai redus decât al pirano-
treacă pentru a atinge pământul. AM = 1 când metrelor. Precizia lor, dacă ne raportăm la
elevaţia solară este perpendiculară pe Pă- media anuală, este în gama 2% până la 5%.
mânt (α=90°). Această valoare corespunde Senzorii fotovoltaici se folosesc adesea îm-
elevaţiei solare la ecuator, la prânz, în timpul preună cu înregistratoare de date pentru a
echinocţiului de primăvară, şi nu apare prac- monitoriza sisteme PV mari.
tic pentru latitudinile Europei. Relaţia între FIGURA 5. SSR 11 SENZOR DE RADIAŢIE SOLARĂ
elevaţia solară α şi masa aerului este definită (PIRANOMETRU). (Sursa: Hukseflux, 2011)
de următoarea formulă:
AM = 1/sinus(α).
Pentru Europa se foloseşte un factor de masă
a aerului de 1,5 ca medie anuală, dar se atinge
chiar şi un factor de 4 în decembrie, când
soarele se află la un unghi aproape de
orizontală.

1.1.8. Potenţial enorm 1.2. Sistemul fotovoltaic
Există iradianţă solară suficientă pentru a putea
satisface cerinţele de energie ale întregului Părţile cheie ale unui sistem fotovoltaic de
glob. În medie, fiecare m2 de teren pe Pământ generare a energiei electrice sunt:
este expus razelor soarelui pentru a produce o - Celule şi module fotovoltaice pentru
energie de 1.700 kWh pe an, folosind captarea energiei solare;
tehnologia actuală. Energia solară totală care - Un invertor pentru a transforma curentul
ajunge la suprafaţa Pământului poate continuu (DC) în curent alternativ (AC);
satisface de 10.000 de ori necesarul global de - Un set de baterii şi controller de încărcare
energie în momentul actual. pentru sistemele autonome;
- Alte componente ale sistemului.
În timp ce doar o parte din iradianţa solară
poate fi folosită pentru a genera electricitate, Toate componentele sistemului, cu excepţia
această „pierdere datorată randamentului“ nu modulelor fotovoltaice, sunt numite compo-
se risipeşte, ca în cazul combustibililor fosili, nente ale Balanţei Sistemului (BOS).
o resursă finită.
1.2.1. Modulele şi celulele fotovoltaice
Cu cât o zonă este mai expusă luminii
soarelui, cu atât puterea generată este mai Celula fotovoltaică reprezintă unitatea de ba- ză
mare. Zonele subtropicale de pe glob oferă a sistemului PV. Celulele sunt conectate
cele mai bune locaţii pentru generare solară. împreună pentru a forma ansamble mai mari
Energia medie primită în Europa este de circa numite module PV. Straturi subţiri de EVA
1.200 kWh/m2 pe an (GHI). În comparaţie, în (Acetat Etil Vinil) sau PVB (Polivinil Butiric)
Estul Mijlociu mediile sunt între 1.800 şi sunt folosite pentru susţinerea celulelor şi
2.300 kWh/m2 pe an (GHI). protecţia împotriva intemperiilor. Modulele
sunt în mod normal închise între un capac
EPIA a calculat că întregul consum de transparent (de obicei sticlă) şi un strat
electricitate al Europei ar putea fi atins dacă posterior pentru protecţie la intemperii (de
doar 0,34% din suprafaţa solului Europei (o obicei realizat dintr-un polimer subţire sau
zonă echivalentă cu suprafaţa Olandei) ar fi sticlă). Modulele pot fi înrămate pentru o
acoperită cu module fotovoltaice. Calculele durabilitate şi rezistenţă mecanică sporite.
Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA) au
arătat că dacă 4% din zonele foarte uscate,
deşertice, ar fi folosite pentru instalaţii PV,
necesarul de energie pentru tot globul ar fi
atins.
Există un potenţial neaccesat imens. Supra-

feţe extinse precum acoperişurile, suprafe-
ţele clădirilor, terenuri necultivate şi deşerturi
pot fi folosite pentru producţia de energie
solară. De exemplu, 40% din necesarul de
energie electrică al Uniunii Europene ar putea fi
atins în 2020, dacă toate acoperişurile şi
faţadele utilizabile ar fi acoperite de panouri
fotovoltaice (Proiectul Sunrise 2011).

FIGURA 6. CONEXIUNEA CELULELOR UNUI MODUL FOTOVOLTAIC (Sursa: Tknika,2004)
FIGURA 7. CONFIGURAȚIA UNUI SISTEM FOTOVOLTAIC. (Sursa: DTI, 2006)
Modulele pot fi conectate între ele în serie obicei folosite în aplicaţii autonome, acolo
(numit şir) pentru a creşte tensiunea totală unde de obicei necesarul de putere este mic.
produsă de sistem. Șirurile sunt conectate în
paralel pentru a creşte curentul total al Modulele pot fi dimensionate pentru insta-
sistemului. larea rapidă în orice locaţie. Sunt robuste,
fiabile şi rezistente la intemperii. Producătorii de
Puterea generată de modulele PV variază de la module garantează de regulă o putere
câţiva waţi (între 20 şi 60 Wp) până la 300, generată de 80% chiar şi după 20, 25 de ani
350 Wp, în funcţie de mărimea şi tehnologia de folosire. În mod obişnuit, durata de viaţă a
panoului. Modulele de puteri mici sunt de unui modul este în jurul a 25 ani, dar poate
funcţiona chiar mai mult de 30 de ani.

1.2.2. Invertoarele 1.3. Tehnologii fotovoltaice
Invertoarele convertesc puterea în curent
continuu generată de modulul PV în putere Tehnologiile PV sunt clasificate ca fiind de
alternativă. Acest lucru face ca puterea prima, a doua sau a treia generaţie. Tehno-
produsă să fie compatibilă cu reţeaua electrică logia de primă generaţie este cea bazată pe
de distribuţie şi cu majoritatea aplicaţiilor siliciu cristalin (c-Si). A doua generaţie include
electrice. Invertorul este esenţial pentru tehnologia Film subţire, în timp ce cea de-a
sistemele PV racordate la reţea. Invertoarele treia include concentratoare fotovoltaice, or-
sunt disponibile în game largi, cu puteri ce ganice şi alte tehnologii care nu sunt comer-
variază de la câteva sute de waţi (utilizate la cializate încă pe scară largă.
sistemele autonome), până la ordinul
1.3.1. Prima generaţie (Tehnologia
kilowaţilor (cele mai frecvent întâlnite), şi
chiar 2.000 kW (invertoare centrale) pentru siliciu cristalin)
sisteme la scară mare.
1.2.3. Baterii şi controlere de încărcare Celulele de siliciu cristalin sunt create din
straturi subţiri (plachete) tăiate dintr-un singur
Sistemele PV autonome trebuie să stocheze cristal (monocristaline) sau bloc de
energia în baterii pentru utilizarea ulterioară. siliciu(policristal sau multicristal).
Cele două standarde larg răspândite sunt acu-
mulatorii plumb-acid sau litiu-ion. Sunt dis- Tipul de celulă cristalină depinde de mo-
ponibile însă noi tipuri de baterii de înaltă dalitatea de producere a blocului. Principalele
performanţă, proiectate special pentru apli- tipuri de celule cristaline sunt:
caţiile solare, cu o durată de viaţă de până la - Monocristaline (mc-Si),
15 ani. Durata de viaţă a unei baterii depinde - Policristaline sau multicristaline (pc-Si),
de managementul ciclului de încărcare a - Benzi şi foi din siliciu definite din procesul
acesteia. de producţie (benzi/foi c-Si).
Bateriile sunt conectate la sistemul PV prin Cele mai uzuale celule sunt cele de 12,7 x
controlere de încărcare. Controlerul de încăr- 12,7 cm (5 x 5 inci) sau 15 x 15 cm (6 x 6 inci)
care previne supraîncărcarea bateriei şi des- şi produc 3 până la 4,5 W – o cantitate foarte
cărcarea acesteia. Poate, de asemenea, să mică de putere. Un modul standard c-Si este
ofere informaţii asupra stării sistemului şi format din 60 până la 72 celule solare şi are o
permite contorizarea şi evaluarea costului în putere nominală variind de la 120 la 300 Wp,
raport cu energia consumată. în funcţie de mărime şi randament.
1.2.4. Alte componente ale sistemului Dimensiunea tipică a unui modul este între 1,4
În afara modulelor şi a invertorului, un număr şi 1,7 m², deşi module mai mari sunt de
destul de mare de componente pot fi adău- asemenea produse (până la 2,5 m²). Acestea
gate la sistem. Toate aceste componente sunt sunt de obicei utilizate pentru aplicaţii
numite Balanţa Sistemului (BoS). Cele mai co- Fotovoltaice Integrate în Clădiri (BIPV).
mune componente sunt structurile de mon-
Tehnologia siliciului cristalin este cea mai
tare, sistemele de urmărire a soarelui, con-
întâlnită şi matură, reprezentând circa 80% din
toare de electricitate, cabluri, optimizatoare
piaţa actuală. Între 14 şi 22% din radiaţia
de putere, transformatoare, cutii de jonc-
solară care ajunge pe celule este trans-
ţiune, comutatoare etc.

formată în electricitate. Modulele c-Si au un din a-Si, perfect adaptate pentru acoperişuri
randament care variază între 12 şi 19%. industriale plane sau curbe.
1.3.2. A doua generaţie (Film subţire) Siliciu film-subţire multijoncţiune (a-Si/µc-Si)
Siliciul film-subţire multijoncţiune constă

Modulele film-subţire sunt construite prin dintr-o celulă a-Si cu straturi suplimentare de
depunerea unor straturi extrem de subţiri de a-Si şi siliciu microcristalin (µc-Si) aplicat pe
material fotosensibil pe un suport ieftin cum substrat. Stratul de µc-Si absoarbe mai multă
ar fi sticlă, oţel inoxidabil sau plastic. Odată ce radiaţie din spectrul roşu şi infraroşu. Astfel,
materialul este depus pe suport, este tăiat cu eficienţa creşte până la 10%. Grosimea stra-
laserul în multiple celule subţiri. tului de µc-Si este de ordinul a 3 µm, ceea ce
înseamnă celule mai groase, dar şi mai
Modulele film-subţire sunt în mod normal stabile.
prinse între două straturi de sticlă şi nu sunt
înrămate. Dacă materialul fotosensibil a fost Telulura de Cadmiu (CdTe)
depus pe un suport de plastic subţire, mo-
Producerea celulelor film-subţire din CdTe
dulul este flexibil. Acest lucru creează opor-
costă mai puţin, şi au un randament de până la
tunitatea integrării sistemului de generare a
energiei solare direct în structura clădirii 11%. Acest lucru face ca această tehnologie
(BIPV) sau în aplicaţia beneficiarului. film-subţire să fie cea mai economică la acest
moment.
Modulele standard film-subţire au puteri Cupru, Indiu, Galiu, (di)selenura/(di)sulfura

nominale mai mici (60 până la 120 Wp), şi (CIGS) şi Cupru, Indiu, (di)selenid/(di)sulfid
dimensiunea lor este în general mai mică. (CIS)
Totuşi, nu există în industrie un consens
asupra unei dimensiuni optime a unui modul CIGS şi CIS oferă cele mai ridicate
tip film-subţire. Drept urmare, acestea randamente dintre tehnologiile film-subţire.
variază de la 0,6 până la 5,7 m², în funcţie de Randamente de 20% au fost obţinute în
tehnologie. Modulele de dimensiuni mari laborator, apropiate de nivelul celulelor c-Si.
sunt de real interes în sectorul construcţiilor Procesul de fabricaţie este mai complex şi mai
deoarece oferă avantaje în ceea ce priveşte puţin standardizat decât al altor tipuri de
manipularea şi preţul. celule. Acest lucru tinde să crească preţul de
producţie. Actualul nivel de randament este
Patru tipuri de module film-subţire sunt între 7 şi 12%.
comercializate:
1.3.3. A treia generaţie de fotovoltaice
Siliciu amorf (a-Si)
Fotovoltaice cu concentrator (CPV)
Stratul de semiconductor este de doar 1 µm
grosime. Siliciul amorf poate absorbi mai Fotovoltaicele cu concentrator (CPV) utili-
multă radiaţie solară decât structurile c-Si. zează lentile pentru a focaliza lumina soarelui pe
Totuşi, este generat un flux mai scăzut de celulele solare. Celulele sunt realizate din
electroni, ceea ce duce, la acest moment, la cantităţi mici de material semiconductor fo-
randamente între 4 şi 8%. Un număr mare de tovoltaic foarte eficient, dar şi foarte scump.
companii dezvoltă module uşoare, flexibile

Celulele CPV pot avea la bază siliciul sau
compuşi III-V (în general Arsennura de Galiu).
Tehnologiile de a treia generaţie care ajung
Sistemele CPV utilizează doar iradianţa pe piaţă se numesc „emergente“ şi pot fi
directă. Sunt extrem de eficiente în zonele clasificate ca:
foarte însorite, care beneficiază de niveluri
- Film-subţire anorganic avansat, precum CIS
înalte de iradianţă directă.
sferice, şi film-subţire din celule de siliciu
policristalin.
Intensitatea de concentrare variază de la - Celule solare organice, care includ atât
factori de 2 până la 100 sori (concentrare celule complet organice, cât şi hibride cu
joasă) până la 1000 de sori (concentrare pigment sensibilizat.
înaltă). Module comerciale cu randamente - Termo-Fotovoltaice (TPV), celule cu po-
între 20 şi 25% au fost obţinute utilizând tenţial de bandă redus care pot fi folosite în
celule pe bază de siliciu. Randamente de 25 sisteme Combinate de Căldură şi Putere
până la 30% au fost obţinute cu GaAs, deşi (CHP).
randamente de peste 40% au fost obţinute în
laborator. Produsele celei de-a treia generaţii de foto-
voltaice au avantaje competitive semnifi-
cative în aplicaţiile consumatorilor, datorită
Modulele au o serie de lentile precise, care substratului flexibil şi abilităţii de a funcţiona
trebuie să fie permanent orientate spre soare. în condiţii de lumină slabă sau variabilă.
Acest lucru este realizat prin folosirea Domeniile de aplicaţii posibile includ elec-
sistemelor de urmărire în două axe. Foto- tronice de putere redusă (cum ar fi încăr-
voltaicele cu concentrare redusă pot fi folo- cătoarele de telefoane mobile, aplicaţii în
site, de asemenea, şi cu sisteme de urmărire iluminat şi ecrane autoalimentate), aplicaţii
pe o singură axă şi cu un ansamblu mai puţin recreaţionale exterioare, şi BIPV.
complex de lentile.
În plus faţă de tehnologiile fotovoltaice de a
Alte sisteme fotovoltaice de a treia generaţie treia generaţie menţionate mai sus, un număr
de tehnologii inedite sunt în prezent la stadiul
După mai mult de 20 de ani de cercetare şi de dezvoltare:
dezvoltare, dispozitivele solare de a treia - Straturi active pot fi create prin intro-
generaţie încep să apară pe piaţă. ducerea de puncte cuantice sau particule
de nanotehnologie. Această tehnologie este
Multe din aceste noi tehnologii sunt foarte probabil să fie folosită în dispozitivele
promiţătoare. Celulele fotovoltaice organice concentrator.
reprezintă o dezvoltare incitantă. Sunt incluse - Prelucrarea spectrului solar spre lungimi de
atât celulele fotovoltaicele complet organice undă cu o eficienţă ridicată la colectare sau
(OPV) cât şi celulele solare hibride cu pigment sporirea nivelului de absorbţie al celulei
sensibilizat (DSSC). solare. Aceste modificări pot fi aplicate
tuturor tehnologiilor de celule solare
existente.

FIGURA 8. TRECEREA ÎN REVISTĂ A RANDAMENTULUI TEHNOLOGIILOR FOTOVOLTAICE. (Sursa: EPIA 2011, Photon
International, Februarie 2011, analiză EPIA)
1.4. Tipuri de sisteme şi aplicaţii drept sisteme Fotovoltaice Integrate în

Clădire - BIPV).
fotovoltaice
Sistemele fotovoltaice moderne nu sunt
Sistemele fotovoltaice furnizează energie restricţionate la zone libere şi plane. Sunt
curată pentru aplicaţii mici sau mari. Multe flexibile, pot fi curbate şi iau forma clădirii.
instalaţii deja generează energie pe întreg Arhitecţi şi ingineri inovatori găsesc în mod
globul în case individuale, spaţii de depo- frecvent noi căi de a integra fotovoltaicele în
zitare, birouri şi clădiri publice. proiectele lor, creând clădiri care sunt
dinamice, frumoase şi furnizează energie
Azi, instalaţii fotovoltaice complet gratuită, curată, de-a lungul perioadei de
funcţionale operează atât în mediul urban, cât funcţionare.
şi în locaţii izolate, unde este dificilă
racordarea la reţea sau nu există infrastructură
pentru transportul energiei. Instalaţiile
fotovoltaice care operează în locaţii izolate
sunt numite sisteme autonome. În zonele
construite, sistemele fotovoltaice pot fi
montate pe acoperişuri (cunoscute drept
sisteme Fotovoltaice Adaptate Clădirilor -
BAPV) sau pot fi integrate în acoperiş sau
faţade (cunoscute

FIGURA 9. DIVERSE CONFIGURAȚII DE SISTEME DE ALIMENTARE SOLARE. (Sursa: EPIA)

1.4.1. Sisteme racordate la reţea
Când un sistem fotovoltaic este conectat la reţeaua locală de electricitate, orice exces de putere generată poate fi
injectat înapoi în reţeaua electrică. În cazul unui regim “Tarif pentru Energia Injectată” (FiT), proprietarul sistemului
fotovoltaic este îndreptăţit legal să fie plătit pentru energia generată. Acest tip de sistem PV este denumit „conectat
la reţea“.
Majoritatea sistemelor PV sunt instalate pe case şi clădiri de afaceri în zonele dezvoltate. Prin conectarea la
reţeaua locală de electricitate, proprietarii pot vinde excesul de putere, injectând energia curată în reţea. Când energia
solară nu e disponibilă, puterea necesară poate fi preluată de la reţea.
Sistemele solare generează Curent Continuu (DC) în timp ce majoritatea aparatelor casnice folosesc Curent
Alternativ (AC). Pentruconversia Curent Continuu - Curent Alternativ
se instalează un invertor.
Sistemele PV de mari dimensiuni pot produce cantităţi enorme de energie electrică într-o locaţie, fără a influenţa
mediul înconjurător. Aceste tipuri de centrale generatoare de energie pot produce de la sute de kilowaţi (kW)
până la câţiva megawaţi (MW).
Panourile solare pentru sistemele industriale sunt de obicei montate pe cadre pe pământ. Totuşi, se pot instala
panouri pe clădiri industriale mari precum depozite, terminale de aeroporturi sau staţii de tren. Sistemul poate
beneficia de două ori de pe urma aceluiaşi spaţiu urban, iar energia electrică este injectată în reţea, acolo unde
marii consumatori de energie sunt localizaţi.

TABEL 1. MĂRIMEA ȘI TIPUL APLICAȚIILOR ÎN FUNCȚIE DE SEGMENTUL DE PIAȚĂ PENTRU SISTEMELE FOTOVOLTAICE
RACORDATE LA REȚEA. (Sursa: Solar Generation VI, EPIA şi Greenpeace)
Tipul Segment de piaţă pe

aplicaţiei
Rezidenţial Comercial Industrial Si
Utilitate
10kWp- 100 100kWp publică ap
<10 kWp kWp 1MWp >1MWp iz
Montate co
pe X X
pământ sem
Acoperiş X X X p
Integrate se
în faţadă
X X
tra
sau
acoperiş
fo
1.4.2. Sisteme autonome, neracordate
la reţea şi hibride
Sistemele neracordate la reţea nu sunt conectate la sistemul local de furnizare a energiei electrice. Un sistem
neracordat la reţea este de obicei echipat cu acumulatori, astfel încât puterea să fie disponibilă şi noaptea sau după
câteva zile de iradianţă redusă. Un invertor este necesar pentru conversia între curentul continuu şi curentul
alternativ folosit de aplicaţii.
Majoritatea sistemelor fotovoltaice autonome intră într-una din cele trei mari grupe:
- Sisteme neracordate la reţea, pentru
electrificarea zonelor rurale,
- Sisteme neracordate la reţea, pentru aplicaţii industriale,
- Bunuri de larg consum.
1.4.2.1. Sisteme neracordate la reţea, pentru electrificarea zonelor rurale
Sisteme tipice neracordate la reţea ali- mentează cu electricitate zone izolate sau ţări în curs de dezvoltare. Pot fi
sisteme de dimensiuni reduse, pentru case, care acoperă necesarul de bază al gospodăriei, sau sistememai mari,
micro-reţea, care asigură suficientă energie pentru câteva case, o comunitate sau uz comercial restrâns.
1.4.2.2. Sisteme neracordate la reţea, ntru aplicaţii industriale

stemele neracordate la reţea, pentru licaţii industriale, sunt folosite în zone olate pentru a alimenta
staţiile releu pentru municaţii mobile (permiţând comunicaţia), nale pentru trafic, sisteme de ajutor entru
navigaţia maritimă, iluminat, mnalizări pe autostrăzi şi centrale de tare a apei. Sunt folosite
atât sisteme tovoltaice complete, cât şi sisteme hibride. Sistemele hibride sunt alimentate de soare, când acesta
este prezent, şi de alte surse de energie, pe timpul nopţii şi în perioadele
înnorate extinse.
Sistemele industriale neracordate la reţea oferă o modalitate eficientă, din punct de vedere al costurilor, pentru
alimentare, în zonele în care nu există posibilitatea conectării la reţea. Costul ridicat al cablurilor face ca soluţia
neconectării la reţea să fie viabilă economic.
1.4.2.3. Bunuri de larg consum

Celulele fotovoltaice se găsesc astăzi în multe aplicaţii electrice de zi cu zi precum ceasuri, calculatoare şi
încărcătoare de baterii (înglobate de exemplu în haine şi genţi). Mai mult, servicii precum irigaţii, semne de
circulaţie, sisteme de iluminat şi cabine telefonice adesea se bazează pe sisteme PV individuale.
1.5. Beneficiile tehnologiei fotovoltaice

Tehnologia fotovoltaică exploatează cea mai abundentă sursă de energie gratuită, venită de la soare, şi are
potenţialul de a satisface tot necesarul de energie al umanităţii. Faţă de alte surse de energie, fotovoltaicele au
un impact neglijabil asupra mediului încon-jurător, pot fi implementate aproape oriunde şi utilizează tehnologii
şi procese de producţie comune, ceea ce determină un cost redus şi eficienţă în implementare.
1.5.1. Amprenta asupra mediului
Energia consumată pentru realizarea unui sistem solar este de obicei recuperată prin costurile economisite cu energia
în unu până la trei ani. Unele tehnologii moderne pot să recupereze costul energiei utilizate în producerea lor în
doar şase luni, în funcţie şi de locaţie. Sistemele fotovoltaice au o durată de viaţă tipică de 25 ani, ceea ce înseamnă
că fiecare panou va genera mult mai multă energie decât cea utilizată la producerea sa.
1.5.2. Îmbunătăţirea eficienţei reţelei

Sistemele PV pot fi concentrate într-o mare unitate de generare sau pot fi folosite distribuit. Mici generatoare
fotovoltaice pot fi amplasate distribuit, fiind conectate direct la reţeaua electrică. Sistemele fotovoltaice pot fi
conectate la baterii, în zone izolate, acolo unde racordarea la reţeaua de distribuţie ar fi prea costisitoare.
1.5.3. Reducerea poluării în oraşe

O suprafaţă de pământ disponibilă de 22.000 km2, 40% din totalul acoperişurilor clădirilor şi 15% din suprafaţa
faţadelor în cele 27 de state ale UE sunt propice aplicaţiilor fotovoltaice. Acest lucru înseamnă că peste 1.500 GWp
reprezentând sisteme fotovoltaice ar putea fi instalaţi, în teorie, în Europa, ceea ce ar genera circa 1.400 TWh
anual, repre- zentând 40% din necesarul total de electricitate până în 2020. Sistemele fotovoltaice se pot integra cu
uşurinţă în cele mai dense medii urbane. Iluminatul din clădiri, aerul condiţionat şi alte echipamente sunt res-
ponsabile pentru cantităţile uriaşe de gaze cu efect de seră emise, dacă sursa de alimentare nu este regenerabilă.
Energia solară trebuie să devină parte integrantă şi fundamentală a energiei din clădirile viitorului.
1.5.4. Locuri de muncă

Sectorul are nevoie de o forţă de muncă diversă şi calificată pentru a reuşi să facă faţă provocărilor expansiunii
acestei pieţe. Aproape 220.000 de oameni au fost angajaţi în industria fotovoltaică la începutul lui 2010. Acest
număr include angajările de-a lungul întregului lanţ în întreaga lume: producţia de materiale fotovoltaice şi
echipament necesar producţiei, dezvoltarea şi instalarea de sisteme, operarea şi mentenanţa, precum şi
finanţarea centralelor solare de generare şi cercetarea şi dezvoltarea.
În timp ce locurile de muncă pentru producţie pot fi concentrate în câteva centre globale, celelalte ocupaţii (legate
de instalare, operare şi mentenanţă, finanţare şi vânzare) sunt, pentru moment, încă la nivel local.
Industria fotovoltaică va oferi un număr de locuri de muncă în continuă creştere în următoarele decade. Pentru a
estima poten- ţialul de angajare, se poate presupune un total de 30 de locuri de muncă pe MW instalat, rezultând
o previziune de 1,7 milioane de locuri de muncă la nivel mondial până în 2020. Totuşi, nevoia de instalaţii de
calitate cere forţă de muncă instruită corespunzător şi extrem de calificată, mai ales instalatori calificaţi şi
certificaţi. Electricieni, constructori de acoperişuri şi alţi lucrători în construcţii îşi vor aduna cunoştinţele într-o
nou intitulată meserie
„instalator de sisteme solare“.
1.5.5. Fără limite

Nu există limite majore pentru dezvoltarea masivă în construirea de sisteme fotovoltaice. Materialul şi
capacitatea industriei sunt mai mult decât suficiente, iar industria şi-a demonstrat capacitatea de a creşte
producţia foarte rapid, pentru a satisface cererea. Acest lucru este evident în ţări precum Germania şi Japonia,
care au adoptat politici proactive în favoarea fotovoltaicelor.
1.6. Exerciţii
1.6.1. Energia Solară Fotovoltaică (PV)
1. Pentru oraşul Chania (φ=35,3) calculaţi media lunară a radiaţiei solare pe un panou înclinat (β=10ο şi β=55ο)
îndreptat spre sud în decembrie şi în iunie. Pentru calcule luaţi ca referinţă ziua a 10-a a fiecărei luni. Care este
înclinarea optimă (10ο sau 55ο) dacă sistemul PV va funcţiona doar iarna? Albedoul panourilor este 0,25. Folosiţi
valorile din următorul tabel.
TABEL 2. Valori orientative lunare
Radiaţia
Indicele solară
mediu medie
Număr
Luna lunar lunară pe un
plan
de zile
de cer
liber (k) orizontal
(kWh/m2)
Ianuarie 0,4 62 31
Februarie 0,45 80 28
Martie 0,49 124 31
Aprilie 0,56 167 30
Mai 0,62 212 31
Iunie 0,63 220 30
Iulie 0,64 225 31
August 0,64 203 31
Septembrie 0,61 159 30
Octombrie 0,52 116 31
Noiembrie 0,5 71 30
Decembrie 0,42 53 31

2. Care dintre următorii parametri de iradianţă este cel mai important la calcularea puterii furnizate de sistemul
PV:
a) Iradianţa Directă Normală (DNI)
b) Iradianţa Difuză (DIF)
c) Iradianţa Albeldo
d) Iradianţa Globală Orizontală (GHI)
e) Iradianţa Globală Coplanară
3. O celulă PV este realizată din:

a) Un material conductor
b) Un material izolator
c) Un material semiconductor
4. Care este rolul principal al invertorului într-un sistem PV:

a) Pentru a preveni supraîncărcarea şi descărcarea bateriilor
b) Pentru a converti puterea în c.c.
generată de modulele PV în putere c.a.
1.6.2. Sistem PV
1. Ce material nu este folosit ca încapsulant într-un modul PV?

a) PVB
b) PVC
c) EVA
2. De obicei, un producător de module garantează o putere de 80 % din Wp după:

a) 10 la 15 ani
b) 20 la 25 ani
c) 25 la 30 ani
1.6.3. Tehnologii PV
1. Care tehnologie de celulă nu face parte

din prima generaţie?
a) Celule solare Telulura de Cadmiu

b) Celule solare monocristaline
c) Celule solare tip Benzi cristaline
2. Care sunt caracteristicile comune ale unei

celule de primă generaţie?
a) 22,5 cm² şi 4,5 Wp
b) 1,7 m² şi 250 Wp
c) 20 m² şi 3000 Wp
3. Un modul tip film subţire este de obicei mai mic decât un modul cu siliciu cristalin.
a) Adevărat
b) Fals
4. Care tehnologie film subţire a atins cea mai mare eficienţă în laborator?
a) a-Si
b) a-Si/µc-Si
c) CIGS
d) CdTe
1.6.4. Tipuri de sisteme şi aplicaţii PV
1. O instalaţie racordată la reţea constă din

trei componente:
a) Generator, baterie de stocare şi sursă
de alimentare.
b) Generator, convertor şi sursă de
alimentare.
c) Generator, convertor şi baterie de stocare.
2. Sistemele PV neracordate la reţea sunt mereu sisteme pentru case mici.

a) Adevărat
b) Fals
1.6.5. Beneficiile tehnologiei PV
1. Fotovoltaicele nu vor produce niciodată o parte importantă din energia necesară consumului european de
electricitate
deoarece nu există suficiente acoperişuri disponibile.
a) Adevărat
b) Fals
PRINCIPII DE PROIECTARE 2

2. PRINCIPII DE PROIECTARE În timpul analizării locaţiei, instalatorul
trebuie să colecteze datele care vor fi folosite
2.1. Vizita la faţa locului pentru estimarea producţiei de energie şi
costul sistemului. Informaţiile trebuie
Înainte de a începe planificarea şi proiectarea detaliate pentru următoarele elemente:
unui sistem fotovoltaic, instalatorul trebuie să - suprafaţa disponibilă;
realizeze o vizită a amplasamentului şi să ve-
rifice dacă locaţia este propice sau nu pentru - potenţiala locaţie a sistemului;
instalaţie. Instalatorul ar trebui să aibă hărţi, - posibilele locaţii pentru echipamentul
clinometru, dispozitiv de determinare a căii auxiliar;
soarelui, aparat foto, ruletă şi compas pentru - traseele de cabluri;
a realiza această verificare (SEIS, 2006). În - umbrirea;
funcţie de locaţie şi condiţii, pot fi necesare şi
- particularităţile terenului (pentru sistemele
echipamente de protecţie.
fotovoltaice montate la sol);
FIGURA 10.
PAȘII UNEI VIZITE A AMPLASAMENTULUI (ReSEL - orientarea, unghiul de înclinaţie în cazulP
TUC) sistemelor montate pe acoperiş.
Dacă structura acoperişului pare a nu fi
Verificarea
locațiilor posibile. Adunarea datelor corespunzătoare pentru susţinerea sistemului
meteo și a condițiilor fotovoltaic, instalatorul trebuie să ceară
extreme. părerea unui inginer.
Analiza umbririi,
verificarea
Riscuri de sănătate şi siguranţă care trebuie
obstacolelor și a luate în considerare
neregularităților
terenului Alegerea locației optime, În timpul vizitei pe teren, instalatorul trebuie
verificarea riscurilor. să examineze posibilele riscuri de sănătate
şi/sau de siguranţă care pot apărea pe
În cazul BAPV, se parcursul instalării sistemului fotovoltaic.
verifică suprafețele
disponibile. Identificarea nevoilor Instalatorul trebuie să verifice căile de acces
beneficiarului. Se ale locaţiei pentru lucrul la înălţime şi să
verifică dacă sistemul va
fi folosit vara, iarna sau
identifice posibilele riscuri precum căderea
Se definesc cele tot anul. obiectelor. Mai mult, când se prevăd traseele
mai bune
tehnologii și
de cabluri, instalatorul trebuie să aleagă
metode de echipamentul corespunzător, pentru conec-
Estimarea celei mai bune
montare
orientări și a înclinației
tarea în siguranţă la reţea. În cazul ţiglelor
alunecoase sau al acoperişului deteriorat,
trebuie luată o decizie dacă acoperişul este
Verificarea locației
echipamentelor BOS.
propice pentru instalare. Aceste măsuri de
Se verifică posibile căi siguranţă trebuie respectate indiferent de cost,
pentru racordarea la
rețea. Se verifică dacă se lucrează pe acoperiş. Insta- latorul
Verificarea posibile piedici datorate sistemului fotovoltaic trebuie, de asemenea,
potențialelor trasee reglementărilor. să ţină cont de condiţiile meteo şi să evite
pentru cabluri
instalarea sistemului în zilele cu vânt şi gheaţă,
Se pregătește un cost estimativ și
dacă instalarea prezintă probleme.
se sfătuiește clientul dacă
investiția este rentabilă.

2.1.1. Nevoile clientului
2.1.2. Condiţiile climatice
Instalatorul ar trebui să aibă o imagine clară a
nevoilor clientului, înainte de a decide dacă Cu cât o radiaţie solară mai intensă şi mai
instalaţia este fezabilă şi de a începe uniformă cade pe modulele fotovoltaice, cu
proiectarea sistemului. atât eficienţa sistemului este mai mare.
Locaţia amplasării este deosebit de im-
În timpul primei vizite în amplasament, portantă pentru eficienţa sistemului; zonele
instalatorul trebuie să discute cu beneficiarul nordice au o energie solară disponibilă mai
problemele importante privind costul de mică decât cele sudice (FIGURA 11). Hărţi
implementare a sistemului, subsidiari exis- solare, care ilustrează potenţialul solar în
tenţi sau Tariful de Injectare în Reţea (FIT) şi diferite locaţii din Europa, sunt disponibile
dimensiunea sistemului. Sistemul ales trebuie prin Sistemul Informaţional Geografic Foto-
să respecte nevoile şi aşteptările benefi- voltaic (PVGIS).
ciarului.
Sistemele fotovoltaice trebuie proiectate să
Instalatorul trebuie să poată răspunde la orice reziste la toate condiţiile meteorologice
întrebare despre sistemul propus şi să poată posibile, precum trăsnete, vânt până la 80
oferi alternative, în funcţie de diverşi factori mile/oră, şi temperaturi extreme; condiţii
precum locaţia instalării sistemului şi nevoile care pot reduce treptat productivitatea de
beneficiarului. energie a sistemului.
Câteva întrebări frecvente: Fotovoltaicele sunt mai eficiente la tem-
- Ce înseamnă fotovoltaic? peraturi scăzute, deci ar trebui să fie instalate la
o oarecare distanţă de acoperişuri sau de
- Cum funcţionează o celulă solară?
pământ etc., pentru a fi ventilate.
- Care sunt avantajele şi dezavantajele
FIGURA 11. IRADIANȚA SOLARĂ ÎN EUROPA
sistemului fotovoltaic? (Sursa: PVGIS, 2011)
- Este locaţia/acoperişul meu propice pentru
un sistem fotovoltaic?
- Care este durata de viaţă a unui sistem
fotovoltaic?
- Câtă energie va produce sistemul
fotovoltaic pe an?
- Ce se întâmplă cu sursa de energie în zilele
înnorate?
- Sistemele fotovoltaice au cost mare de
operare?
- Ce mentenanţă este necesară?
- Sunt disponibile subvenţii, reduceri de taxe
sau încasarea contravalorii energie injectate 2.1.3. Umbrirea
în reţea? Vizitele la amplasament implică evaluarea po-
- Care este perioada de recuperare a sibilităţii ca locaţia sistemului fotovoltaic să
investiţiei? fie umbrită şi în ce măsură. Umbrirea poate fi
unul dintre cei mai importanţi parametri ai
mediului înconjurător şi unul dintre cei mai
critici parametri pentru pierderile de energie

din sistemul fotovoltaic (PVResources, 2011). O 2008). Dacă este posibil, copacii trebuie
descriere detaliată a împrejurimilor este limitaţi în înălţime, pentru a nu umbri
necesară pentru a efectua calculele de um- sistemul de module.
brire.
Umbrirea parţială a unei singure celule dintr-
Umbrirea este crucială mai ales în intervalul un modul cu 36 de celule poate reduce sem-
orar 08.00 – 17.00. Un minim de şase ore de nificativ producţia de energie. Celulele foto-
funcţionare fără umbrire este necesar pentru o voltaice sunt conectate în serie; deci o
funcţionare optimă a sistemului funcţionare necorespunzătoare a unei singure
(PVResources, 2011). celule va determina o reducere de putere a
O suprafaţă neumbrită poate fi obţinută doar întregului ansamblu de module. Chiar dacă
dacă pământul este drept şi nu există doar o jumătate de celulă este umbrită,
obstacole în apropiere. În caz că obstacolele rezultatul este acelaşi ca atunci când jumătate
(copaci, stâlpi de electricitate, clădiri etc.) din şirul de module este umbrit. Scăderea
sunt departe de câmpul potenţialului sistem puterii va fi proporţională cu zona umbrită
fotovoltaic, se poate presupune că nu vor (Sunglobal, 2011).
apărea probleme cu umbrirea. Totuşi, în În plus, modulul fotovoltaic poate fi de-
majoritatea cazurilor, diverse obiecte care nu pot teriorat din cauza umbririi, dacă prea multe
fi eliminate există în împrejurimile zonei celule sunt conectate în serie. Acest tip de
(Quaschning & Hanitsch, 1998). deteriorare poate fi evitat prin utilizarea de
Într-un număr mare de sisteme BIPV din diode de bypass (Wenham et al, 2007).
Europa, umbrirea duce la reduceri anuale de
Tipuri de umbrire
producţie de energie între 5% şi 10% (Drifa
et al, 2008). Umbrirea panourilor fotovoltaice se poate
încadra în următoarele categorii:
Surse posibile de umbrire pot fi copacii şi
arbuştii, clădirile învecinate şi auto-umbrirea - temporară,
de către însăşi clădirea în cauză, în cazul în - datorată locaţiei,
care sistemul este amplasat în mediul urban. - autoumbrire,
Nici chiar obstacolele mici, precum coşuri, - din cauza clădirilor (DGS, 2008).
antene de satelit, stâlpi de telefonie etc., nu
Umbrirea temporară poate fi cauzată de că-
trebuie neglijate în timpul evaluării locaţiei.
derea frunzelor, de zăpadă, de poluarea
Diverse tehnici de optimizare pot fi folosite
aerului şi de praf. Pierderile provocate de
pentru a minimiza influenţa umbririi asupra
acest tip de umbrire sunt estimate la 2-5% şi
modulelor fotovoltaice, dacă aceasta nu poate
fi evitată (PVresources, 2011). pot fi evitate prin aranjarea şi înclinarea pa-
nourilor. Efectul acestui tip de umbrire poate
Când sistemul fotovoltaic este amplasat pe un fi redus prin curăţarea cu apă a sistemului. Un
câmp, cea mai comună cauză de umbrire este unghi de 15⁰ garantează că panoul solar nu va
un copac sau un grup de copaci (DTI, 2008). fi afectat de umbrirea temporară.
Umbrirea depinde de înălţimea copacului,
distanţa de la modul la copac precum şi de Umbrirea datorată locaţiei este cauzată de
direcţia pe care se află copacul. Copacii care obiectele înconjurătoare; obstacolele de acest
sunt amplasaţi la est – sud-est sau vest – sud- tip pot varia de la copaci înalţi până la clădiri
vest vor cauza mai multe probleme decât cei din vecinătate. Instalatorul de sisteme
fotovoltaice trebuie să identifice dacă sunt
din sud, deoarece soarele este mai jos pe cer în
obstacole care ar putea umbri sistemul de
acele direcţii (DTI,

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
module şi trebuie să examineze dacă umbrirea FIGURA 13. DISTANȚA MINIMĂ A PANOURILOR FAȚĂ
poate fi evitată prin deplasarea modulelor. DE OBSTACOL PENTRU A EVITA UMBRIREA
(Sursa: ResEL, TUC)
Totuşi, chiar dacă efectul de umbrire nu poate
fi eliminat, dacă este luat în calcul încă din
etapele incipiente poate fi minimizat.
În orice caz, instalatorul poate sfătui
beneficiarul cum să evite acest tip de umbrire
(ex. curăţarea copacilor de crengile care
provoacă probleme).
FIGURA 12. UMBRIRE CAUZATĂ DE OBSTACOLELE DIN
VECINĂTATE
(Sursa: Energia e Domotica, Flickr, 2011)
În funcţie de grosimea obiectului d, distanţa

optimă Lmin poate fi calculată folosind relaţiile
similare ale triunghiului pentru tangentele
soarelui care ating obiectul (FIGURA 14).
Distanţa optimă de la module este
determinată prin:
Ca o regulă generală, la unghiuri mai reduse Ls: distanţa Pământ Soare = 150x106 km
de înclinare a panourilor, umbrirea este mai ds: diametrul Soarelui = 1,39 x 106 km
redusă şi zona poate fi exploatată mai uşor. d: diametrul obstacolului, m.
Totuşi, în acest caz, producţia de energie Relaţia anterioară poate fi simplificată la:
scade de-a lungul anului. Din cauza acestui
lucru, un unghi de 30° este de obicei ales
FIGURA 14. Lmin, FUNCȚIE DE GROSIMEA OBIECTULUI
pentru latitudinile Europei Centrale (Sursa: ResEL, TUC)
(Solarpath, 2011).
În funcţie de înălţimea obstacolului, o
estimare grosieră pentru distanţa minimă
(Lmin), astfel încât panoul să nu fie umbrit, este
prezentată în următoare figură (FIGURA 13).
În acest caz (Kirchensteiner, 2010):
Lmin= 2 x H
H: înălţimea obstacolului
Lmin este calculat pentru Solstiţiul de Iarnă.

Autoumbrirea unui ansamblu de module este
de obicei o greşeală de proiectare. Insta- Pasul 3:
latorul trebuie să minimizeze pierderile Folosind sextantul măsuraţi înălţimea fiecărui
datorate umbririi, prin optimizarea unghiului obstacol.
de înclinare şi distanţa între rândurile de
module. Pasul 4:
Se notează înălţimea fiecărui obstacol pe harta
Un mod simplu de calculare a distanţei
minime între săgeţi este prezentat mai jos solară (FIGURA 16)
(Kirchensteiner, 2010). FIGURA 16. DIAGRAMA ORBITEI SOARELUI CU
URMĂRIREA ÎMPREJURIMILOR (Sursa: ResEL, TUC)
Se recomandă ca spaţiul între rânduri să evite
umbrirea între orele 09.00 şi 15.00 la
Solstiţiul de Iarnă. La acea dată soarele este la
cel mai mic unghi (ex. circa 23⁰ în Grecia).
FIGURA 15. DISTANȚA MINIMĂ ÎNTRE SĂGEȚI
(Sursa: ResEL, TUC)
Pasul 5:
Instalatorul se roteşte cu 15⁰ grade, având în
spate nordul, şi se repetă paşii 5, 3 şi 4 până
este cu faţa spre vest.
Pasul 6:
Distanţa minimă Lmin (FIGURA 15) este Punctele de pe harta solară se unesc, iar zona de
estimată de următoarea ecuaţie. Lmin sub linie se haşurează. O zonă propice
= (sin(a)/tan(β)+cos(a)) x L instalării unui sistem fotovoltaic nu trebuie să fie
umbrită între orele 09.00 şi 15.00.
Estimarea dacă o locaţie este propice sau nu
poate fi de asemenea făcută cu o hartă solară a 2.1.4. Orientarea ansamblului de
regiunii investigate, o busolă şi un sextant
module şi înclinarea
pentru măsurarea înălţimii în grade.
Orientarea ansamblului de module este cel
Următorii paşi ar trebui urmaţi:
mai important aspect la evaluarea locaţiei.
Pasul 1:
Majoritatea sistemelor fotovoltaice sunt
Poziţionaţi-vă în mijlocul locaţiei amplasate într-o poziţie fixă şi nu pot urmări
propuse. Pasul 2: soarele pe parcursul zilei. În acest caz,
orientarea optimă în emisfera nordică este
Folosind busola localizaţi Estul. către sud.

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
Cea mai mare eficienţă a unui modul foto-

voltaic este obţinută când suprafaţa acestuia 2.1.5. Metode de montare
este perpendiculară pe razele soarelui. În
emisfera nordică, soarele se ridică în punctul 2.1.5.1. Montare pe clădiri
maxim la prânz, în Solstiţiul de Vară, şi Cele mai comune metode de montare
coboară la cel mai jos punct la prânz, în (NABCEP, 2009) sunt:
Solstiţiul de Iarnă. Aceste elevaţii variază în a. Montare integrată
concordanţă cu latitudinea fiecărei locaţii.
Panourile sunt integrate în clădire şi sunt
Panourile fotovoltaice trebuie să fie înclinate denumite BIPV (Fotovoltaice Integrate în
cu elevaţia medie a soarelui, egală cu lati- Clădire, vezi capitolul 3). BIPV sunt de obicei
tudinea locaţiei ansamblului de module, montate odată cu elementele clădirii, deşi în
pentru a capta majoritatea razelor soarelui pe unele cazuri pot fi adăugate mai târziu.
tot parcursul anului. Montarea se numeşte integrată dacă mo-
Totuşi, pentru sistemele neracordate la reţea, dulele fac parte efectiv din acoperiş sau din
proiectate să funcţioneze cel mai bine iarna, exteriorul clădirii. Trei zone ale clădirii permit
modulele trebuie înclinate cu unghiul integrarea uşoară a modulelor fotovoltaice:
latitudinii (φ) + 15⁰. Dacă sistemul este - acoperişul,
proiectat să funcţioneze cel mai bine vara,
modulele ar trebui să fie înclinate cu unghiul - faţada,
latitudinii (φ) − 15⁰ (TABEL 3). - elementele de protecţie împotriva
TABEL 3. ÎNCLINARE OPTIMĂ PENTRU PANOURI
pătrunderii soarelui.
(EMISFERA NORDICĂ) (Sursa: Markvart & Castafier, 2003) FIGURA 17. PANOURI FOTOVOLTAICE PENTRU
ELEMENTELE DE PROTECȚIE ÎMPOTRIVA
β=φ Tot parcursul anului PĂTRUNDERII SOARELUI. (Sursa: ReSEL, TUC, 2010)
β = φ + 15⁰ Funcţionare optimă iarna
β = φ - 15⁰ Funcţionare optimă vara
În zone cu climat umed, radiaţia solară este
difuzată în atmosferă (panoul este îndreptat
β = φ - 15⁰
către cer şi o cantitate mai mare de radiaţie
difuză este recepţionată)
β = 5 - 10⁰ În zone cu latitudinea mai mică de 20o în
jurul ecuatorului
β = 0⁰ În zone cu foarte puţin soare, pentru a
exploata radiaţia difuză
Dacă modulul fotovoltaic este amplasat pe o

clădire pe care este dificilă montarea cu faţa
spre sud, atunci poate fi orientat spre est sau
vest, dar în nici un caz spre nord, deoarece
eficienţa va fi foarte scăzută (NCSC, 2001).
Pentru rezultate mai bune, instalatorul poate
consulta unul din pachetele software descrise
în capitolul 2.3.

b. Montarea pe şine În cazul modulelor montate depărtat, circulaţia
Panourile fotovoltaice sunt prinse pe un aerului din spatele modulelor va reduce
cadru metalic, ceea ce permite ataşarea şi temperatura de operare a acestora, făcându-le
detaşarea uşoară a lor. În cele mai multe mai eficiente.
cazuri, panourile sunt montate deasupra şi FIGURA 19. PANOURI MONTATE PE UN ACOPERIȘ
paralel cu suprafaţa acoperişului. De obicei, PLAT (Sursa: Flickr, Entersolar, 2011)
structura de şine este oferită de producător
împreună cu panourile.
FIGURA 18. MODULE FOTOVOLTAICE PE ACOPERIȘ
ÎNCLINAT (Sursa: Flickr, Sun Switch, 2011)
2.1.5.2. Montarea pe sol

În mediul rural sunt construite sisteme foto-
voltaice amplasate pe sol. Sistemele foto-
c. Montare depărtată voltaice montate pe sol presupun un cadru de
Panourile sunt susţinute de o structură oţel sau aluminiu fixat pe o fundaţie de pe
construită deasupra acoperişului. Diferenţa pământ. Cerinţele cadrului sunt de a asigura
dintre montarea depărtată şi cea pe şină este un suport rigid, care să reziste la vibraţiile
că, în cazul celei depărtate, unghiurile pot fi pământului, la vânt sau forţele de impact.
ajustate. De obicei, panourile fotovoltaice nu În acest caz, ridicarea unui gard de împrej-
sunt paralele cu acoperişul. muire este de obicei necesar pentru prote-
Acest tip de montaj poate să nu fie foarte jarea panourilor împotriva vandalismului.
plăcut din punct de vedere estetic, dar Proiectarea trebuie să ţină cont de faptul că
eficienţa fotovoltaicelor depărtate este mai împrejmuirea nu este permis să creeze
mare decât a celor montate pe şină. probleme de umbrire.
Unele tipuri de fotovoltaice montate în clădiri Avantajul sistemelor montate la sol este că
(ex. ţiglele solare) nu sunt la fel de eficiente acestea pot fi uşor direcţionate către sud, la
ca alte soluţii, întrucît celulele fotovoltaice unghiul optim de înclinare, rezultând instalaţii
sunt mai eficiente la temperaturi joase şi mai eficiente şi o producţie maximă de-a
când sunt ventilate corespunzător; instala- lungul anului. Panourile sunt mai uşor de
torul trebuie să lase suficient spaţiu în spatele întreţinut şi pot fi, dacă este necesar, înlo-
modulului. La stadiul de proiectare, insta- cuite.
latorul ar trebui, pe cât posibil, să caute căi Totuşi, panourile montate pe sol sunt mai
pentru a reduce supraîncălzirea. Ca o regulă scumpe decât cele montate pe acoperiş, din
generală, sistemele montate pe acoperiş ar cauza costului fundaţiilor de beton şi al
trebui să aibă cel puţin 50mm spaţiu liber sub cadrelor rigide. Mai mult, aceste sisteme sunt
module (NABCEP, 2009). dezavantajate de poluarea vizuală.

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
Dispozitive de urmărire a soarelui sunt adesea FIGURA 21. SISTEM DE URMĂRIRE (Sursa: ReSEL, TUC)
folosite pentru a îmbunătăţi eficienţa acestui
tip de sistem.
FIGURA 20. PANOURI FOTOVOLTAICE MONTATE PE

SOL ÎN CRETA (Sursa: ReSEL, TUC)
2.1.6. Poziţionarea BOS

Balanţa-sistemului (BOS) reprezintă echipa-
mentul auxiliar şi se referă la susţinerea şi
securizarea structurilor, invertoare, sepa-
ratoare şi protecţii la supracurent, controlere
de încărcare, baterii şi cutii de joncţiune
Sistemele fotovoltaice dotate cu dispozitive (NABCEP, 2009).
de urmărire colectează o cantitate mai mare
de energie decât cele cu unghi fix de Unele din componente pot necesita insta-
înclinare. Diferenţa dintre iradianţa anuală a larea în cutii rezistente la intemperii sau
soarelui recepţionată de un sistem dotat cu etanşate împotriva umezelii, dacă nu sunt
urmărire şi a unui sistem cu unghi fix de adecvate pentru funcţionare în mediu umed
înclinare este mai mare de 30% în locaţiile cu sau în exterior. Instalatorul trebuie să
cer predominant senin (Markvart & Castafier, estimeze dimensiunile spaţiului necesar
2003). pentru instalarea tuturor componentelor în
planificare iniţială; condiţiile de mediu
Există două tipuri de sisteme de urmărire a specificate de producători trebuie de
soarelui (DGS, 2008): asemenea asigurate.
La alegerea locaţiei BOS, instalatorul trebuie
- Urmărire pe o singură axă: ansamblul de să evite locuri expuse direct la soare, vânturi
module poate fi rotit de-a lungul unei puternice şi să aleagă un loc protejat de ploi şi
singure axe de la est la vest. Producţia de umiditate. Dacă sistemul include baterii, este
energie poate fi crescută cu până la 20%, în absolut necesar ca acestea să nu fie expuse la
comparaţie cu sistemul fix. frig extrem, deoarece le va reduce capacitatea
efectivă. Mai mult, locul ideal pentru
- Urmărire pe două axe: sistemul de module instalarea invertoarelor este rece, uscat, fără
poate urmări soarele de-a lungul axelor praf, aproape de modulele fotovoltaice, cutia
nord-sud şi est-vest. Puterea produsă este de joncţiune şi baterii (dacă sunt prezente),
mai mare decât sistemul fix cu aproximativ pentru a minimiza lungimea şi secţiunea
40% în nordul Europei şi 35% în sudul cablului (DGS, 2008).
Europei. Totuşi, părţile mobile ale dispo-
zitivului de urmărire necesită întreţinere; 2.1.7. Descrierea sarcinii
potenţialele defecte scad fiabilitatea şi cresc
costurile de întreţinere. În cazul sistemelor autonome, sarcina trebuie
documentată în detaliu. Sistemele autonome
pot fi dimensionate eficient doar pentru O estimare aproximativă a necesarului de
sarcini predictibile; estimările consumatorilor suprafaţă este calculată astfel: 10m2 = 1 kWp;
aleatori pot duce la o fiabilitate nesigură a o estimare grosieră a unui sistem fotovoltaic
alimentării de către sistem. conectat la reţea este 2.800-3.600 €/kWp.
Instalatorul poate consulta tabele cu indici O estimare grosieră a producţiei poate fi
pentru valorile de consum ale diverselor implementată folosind Rata de Performanţă
aplicaţii, după determinarea necesarului de (PR). PR exprimă performanţa sistemului în
energie pentru beneficiar. comparaţie cu un sistem ideal, „fără pierderi”,
TABEL 4. VALORI TIPICE DE CONSUM DE ENERGIE (Sursa: cu aceeaşi configuraţie şi putere instalată la
Markvart & Castafier, 2003) aceeaşi locaţie (producţia de referinţă),
Putere Utilizare Consumul (Pearsall & Hill, 2001).
medie (W) medie anual de
(ore/zi) energie Valori tipice pentru PR sunt 60-75% deşi pot fi
(kWh/an) atinse şi valori mai mari. Dimensionarea în
Iluminat
mare a ansamblului de module poate fi făcută
Dormitor 94 1.0 36 folosind estimări ale PR, după cum urmează
Sală de mese 165 2.3 136 (SEAI 2010):
Hol 78 1.7 49
- Se consideră o valoare a PR: 0,7 (tipic),
Sufragerie 106 2.0 77
Bucătărie 95 3.2 109 - Determinarea iradianţei solare în ansamblul
Living 124 2.4 109
de module actual.
Exterior 110 2.9 116
Baie 138 1.9 96 De exemplu: 1.000 kWh/m2/an x 0,15
Alte aplicaţii
(eficienţă modul) x 0,95 factor de corecţie
Frigider 649
pentru înclinare şi azimut 142,5 kWh/m2/an.
Congelator 465 - Producţia sistemului fotovoltaic este
Maşină de spălat 0.375kWh/ 4 spălări 78 estimată a fi 0,7 x 142,5 kWh/m2/an = 99,8
spălare pe kWh/m2/an. (SEAI, 2010).
săptămână
Maşină de 0.78kWh/ o spălare 283 În funcţie de această valoare, instalatorul
spălat vase spălare pe zi
poate estima venitul anual al instalaţiei, luând
Cuptor electric 2.300 0.25 209
în considerare preţul/kWh la nivel naţional.
Aparat cafea 301
Microunde 120
Aspirator 14
Echipament 36
audio
TV 100 5 182
PC 25
2.1.8. Rata de performanţă

În timpul vizitei pe teren, instalatorului i se
poate cere o estimare iniţială a producţiei de
energie anuală şi dimensiunea suprafeţei
necesare.

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
2.2. Dimensionarea şi proiectarea punctul de putere maximă) şi VMPP (tensiunea

sistemului la punctul de putere maximă).
Caracteristica I-V este validă în condiţiile
2.2.1. Noţiuni de bază standard de radiaţie solară şi temperatură a
dispozitivului.
Curba I-V
O diagramă curent-tensiune (I-V) reprezintă Se presupune că nu există umbră pe dispozitiv.
combinaţiile posibile de curent şi tensiune de Condiţiile standard de radiaţie solară într-o zi
ieşire ale unui sistem fotovoltaic (FIGURA 22). senină se presupun a fi 1kW/m2, cunoscute
drept condiţii solare de vârf.
Modulul fotovoltaic produce curentul maxim
Factorul de umplere
când nu există nici o rezistenţă în circuit.
Acest curent maxim este cunoscut drept Factorul de umplere FF ne informează asupra
curentul de scurtcircuit (I sc). Când modulul modului în care modulul deviază de la
este scurtcircuitat, tensiunea în circuit este funcţionarea ideală (FIGURA 22). Acesta
zero (ANU, 2011). reprezintă raportul între MPP şi produsul între
VOC şi ISC. Factorul de umplere pentru un
Tensiunea maximă apare când există o modul bun este în jur de 0,75.
întrerupere în circuit. Aceasta se numeşte
Efectul temperaturii
tensiune de circuit deschis (V oc). În aceste
condiţii, rezistenţa este infinită ca mărime şi Temperatura de operare a celulelor foto-
nu există curent. Ceea ce se întâmplă între voltaice este determinată de temperatura
aceste condiţii extreme este reprezentat pe ambientală a aerului, eficienţa capsulării şi
caracteristica I-V. intensitatea radiaţiei solare care cade pe
modul, vântul şi alte variabile. Creşterea
FIGURA 22. CURBA I-V A UNEI CELULE SOLARE (Sursa: temperaturii duce la o reducere a Voc, ceea ce
ReSEL, TUC)
determină o putere produsă scăzută.
FIGURA 23. EFECTUL TEMPERATURII ASUPRA
CARACTERISTICII (Sursa: ReSEL, TUC)
Puterea furnizată (W) de modul, în orice punct

al curbei, reprezintă produsul între curent şi
tensiune în acel punct. Interconectarea modulelor fotovoltaice
Modulele fotovoltaice pot fi interconectate în
Punctul în care curba coteşte corespunde cu
serie, prin conectarea terminalului negativ de la
puterea maximă obţinută. Acesta este numit
un modul la terminalul pozitiv al urmă- torului
Punctul de Putere Maximă (MPP) şi punctele
modul.
care corespund pe curbă sunt IMPP (curentul la
FIGURA 25. CONEXIUNE PARALELĂ (Sursa: ReSEL, TUC)
La conexiunea în serie, tensiunea este

cumulativă:
V total = V1 + V2+ ... + Vn
iar curentul rămâne constant:
Itotal = I1 = I2 = … = In
Modulele din FIGURA 24 au o tensiune de

circuit deschis de 12V fiecare, iar două
module în serie au 24V.
V total = 12V + 12V=24V şi Itotal = 3A O conexiune serie şi paralel (conexiune

mixtă) a mai multor module poate fi de
FIGURA 24. CONEXIUNE SERIE (Sursa: ReSEL, TUC)
asemenea implementată (FIGURA 26).
În acest caz
La conexiunea în paralel, curentul este Vtotal = V1 + V2 = 24V şi Itotal = I1 + I2 = 6A

cumulativ: FIGURA 26. CONEXIUNE SERIE ȘI PARALEL (Sursa:
ReSEL, TUC)
I total = I1 + I2+ ... + In

iar tensiunea rămâne constantă: 2.2.2. Invertoarele
Vtotal = V1 = V2 = … = Vn Un invertor converteşte tensiunea în curent
În cazurile în care specificul aplicaţiei necesită continuu a modulelor în tensiune alternativă
un curent mare, se realizează o conexiune a mono sau trifazată precum cea de la reţeaua
modulelor în paralel. electrică. Invertoarele au de obicei un dis-
pozitiv de Urmărire a Punctului de Putere
Pentru modulele conectate în paralel Maximă (MPPT) unde sistemul fotovoltaic
(FIGURA 25) funcţionează la cea mai ridicată eficienţă.
Vtotal = 12V şi Itotal = 3A + 3A = 6A Totuşi, tensiunea şi curentul generate de
modulele fotovoltaice trebuie să se potri-
vească pe gama de intrare a invertorului.

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
Dacă modulele fotovoltaice sunt conectate în FIGURA 27. MODULE FOTOVOLTAICE CONECTATE LA
serie, tensiunea lor se adaugă, pentru a da UN INVERTOR CENTRAL (Sursa: ReSEL, TUC)
tensiunea totală, iar dacă sunt conectate în

paralel, curentul este adunat pentru a da
curentul total (Salas et al, 2009).
Trei familii de invertoare, în funcţie de pro-
iectarea sistemului, pot fi definite (Myrzik &
Calais, 2003): invertoare centrale, invertoare
integrate în module şi invertoare de şiruri.
a. Invertoarele centrale
Invertoarele centrale erau cele mai folosite în b. Invertoare integrate în module
anii 80 pentru sistemele conectate la reţea.
Cele mai mici sisteme fotovoltaice posibile,
Totuşi, au fost observate câteva incon-
conectate la reţea, sunt modulele cu invertor
veniente în sistemele care le foloseau (riscul
integrat, astfel încât pierderile prin dez-
producerii de arc electric în cablajul de curent
echilibru şi cablarea de curent continuu sunt
continuu, adaptabilitate scăzută la cerinţele
minimizate. Totuşi, această tehnologie are de
clientului) ceea ce a dus la introducerea
asemenea dezavantaje legate de eficienţă, din
tehnologiei sistemului modular, care era mai
cauza puterii scăzute. Costul pe Watt este, de
fiabilă şi mai ieftină.
asemenea, mai mare.
În conceptul de tensiune scăzută (<120V), FIGURA 28. MODULE FOTOVOLTAICE CONECTATE LA
câteva module sunt conectate în serie într-un INVERTOARE DE MODUL (Sursa: ReSEL, TUC)
şir. Cum doar câteva module sunt legate în
serie, efectul umbririi va fi mai redus în
comparaţie cu şirurile mai lungi. Totuşi,
motivul pentru care conceptul nu este folosit
foarte des este curentul ridicat şi rezultatul
pierderilor ohmice care pot fi compensate
prin secţiuni mai mari de cabluri (DTI, 2008).
În conceptul de tensiune înaltă (>120V), se
pot folosi secţiuni mai mici pentru cabluri,
datorită curenţilor mai mici, totuşi pierderile
c. Invertoare de şiruri
prin umbrire sunt mai mari din cauza şirurilor
lungi, ceea ce este un dezavantaj important. Ca un compromis între conceptul de invertor
În conceptul master slave, unul dintre integrat în modul şi invertorul central,
invertoare este superior celorlalte şi reglează invertorul de şir a fost introdus pe piaţă la
funcţionarea celorlalte din lanţ. Odată cu mijlocul anilor 90 şi este cel mai popular
creşterea iradianţei, puterea limită a dispo- invertor utilizat azi.
zitivului master este atinsă şi următorul in-
vertor (slave) este conectat. Când nivelurile Eficienţa unui invertor de şir poate varia între
de radiaţie sunt scăzute, se obţin eficienţe mai 94-97%. Astfel, cercetătorii se concentrează pe
bune comparativ cu cazul în care toate noi concepte în sistemele fotovoltaice, pentru
invertoarele sunt în funcţionare permanentă a creşte eficienţa şi pentru a reduce costurile
(Myrzik & Calais, 2003). centralei fotovoltaice.

FIGURA 29. MODULE FOTOVOLTAICE CONECTATE PE
INVERTOARE DE ȘIR (Sursa: ReSEL, TUC) rită de iarnă, acest lucru poate duce la o
tensiune de circuit deschis destul de ridicată la
repornire şi poate deteriora invertorul. Pentru
a evita deteriorarea, cea mai înaltă tensiune
trebuie să fie mai mică decât tensiunea
maximă în curent continuu acceptată pe
invertor (DGS, 2008).
Deci numărul maxim de module conectate în
serie este dat de următoarea ecuaţie:
Dimensionarea invertorului
Puterea nominală în curent alternativ a in- Vmax(INV): tensiunea maximă pe intrarea
vertoarelor este puterea pe care invertorul o invertorului,
poate furniza continuu la o temperatură
ambientală de 25° ± 2°C. Voc-Tmin: tensiunea de circuit deschis a
modulului la temperatura minimă.
Puterea în curent continuu a invertorului (P INV
DC) este aproximativ cu 5% mai mare decât În majoritatea cazurilor, valoarea Voc-Tmin nu
puterea nominală în curent alternativ (DTI, este dată de furnizor. Totuşi, aceasta poate fi
2008). calculată, dacă se cunosc Voc la STC (25⁰C) şi
coeficientul de variaţie a tensiunii cu
Intervalul de puteri poate fi definit pentru temperatura TC. Prin urmare, Voc-Tmin este dat
dimensionare: de următoarea relaţie:
0,8 PPV < PINV DC < 1,2 PPV Voc-Tmin = Voc -STC - ΔΤ x Tc
PPV : puterea ansamblului de module în Wp
ΔΤ: diferenţa dintre temperatura minimă a
Relaţia între puterea instalată a generatorului ambientului şi temperatura de 25⁰C (STC).
fotovoltaic şi puterea maximă a invertorului
TC: coeficientul de variaţie a tensiunii cu
este cunoscută drept factorul de dimen-
temperatura în V/⁰C, ceea ce înseamnă că
sionare a invertorului CINV şi poate fi calculat
pentru fiecare ⁰C cu care temperatura scade
cu următoarea ecuaţie (Velasco et al, 2006):
sub 25⁰C, tensiunea modulului va scădea de
asemenea cu aceeaşi valoare.
Numărul minim de module

PINV AC: puterea nominală a invertorului în
curent alternativ.
Temperatura maximă atinsă de un modul este
O valoare tipică pentru CINV este în intervalul folosită pentru a determina numărul minim de
0,83 < CINV < 1,25, dar pare a fi eficientă din module pe un şir.
punct de vedere cost pentru CINV <1.
Într-o zi însorită de vară, modulul fotovoltaic
Numărul maxim de module va avea o tensiune mai mică decât cea pentru 25
La temperaturi scăzute, tensiunea modulului o
C (STC), din cauza creşterii temperaturii.
creşte (FIGURA 23). Cea mai mare tensiune se Dacă tensiunea de operare a sistemului scade
înregistrează în circuit deschis, la temperaturi sub tensiunea minimă MPP a invertorului,
joase. Dacă invertorul este oprit într-o zi înso- acesta nu va produce maximum posibil de
putere şi chiar ar putea să se oprească.

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
Sistemul trebuie deci să fie dimensionat în

concordanţă cu numărul minim de module pentru sistemele mari, acest lucru trebuie
conectate în serie pe un şir, care rezultă din verificat, luând în considerare tensiunea
următoarea ecuaţie: maximă de circuit deschis la cea mai scăzută
temperatură a ansamblului de module
fotovoltaice.
Secţiunea cablului este dimensionată în
VMPP (INV-min): tensiunea minimă de intrare pe funcţie de curentul maxim. Curentul maxim
invertor la MPP al modulului sau şirului de module este dat
de ecuaţia:
VMPP- Tmax: tensiunea modulului la MPP pentru
cea mai ridicată temperatură. Imax = ISC PV - ISC String
Dacă VMPP-STC este dat, valoarea VMPP la diferite ISC PV : curentul de scurtcircuit al întregului
temperaturi poate fi calculată cu următoarea generator fotovoltaic
ecuaţie: ISC String: curentul de scurtcircuit al unui şir
VMPP-T = VMPP-STC - ΔΤ x Tc
Siguranţe pentru şiruri

2.2.3. Numărul de şiruri Se pot folosi siguranţe pentru şiruri spre a
proteja cablurile la supraîncărcare şi sunt de
Curentul maxim al ansamblului de module
obicei folosite în sisteme cu mai mult de
fotovoltaice nu trebuie să depăşească curentul
patru şiruri.
maxim de intrare al invertorului. Numărul
maxim de şiruri poate fi estimat cu Curentul nominal permis pe cablu trebuie să
următoarea ecuaţie (DGS, 2008): fie mai mare sau egal cu nivelul curentului de
declanşare a siguranţei de şir.
Iz Cablu ≥ Ia Siguranţă String
Imax INV: curentul continuu maxim permis pe Siguranţa trebuie să se declanşeze la de două
intrarea invertorului ori curentul de scurtcircuit la STC:
In string: curentul maxim pe şir. 2 ISC String > In Siguranţă String > ISC String
2.2.4. Dimensionarea cablurilor Pentru a evita declanşări false,

Trei parametri importanţi trebuie luaţi în In Siguranţă String ≥ 1,25 In String
considerare la dimensionarea cablurilor:
In Siguranţă String: curentul nominal al siguranţei, A
- tensiunea nominală a cablului,
In String: curentul nominal al şirului, A
- curentul nominal al cablului,
- minimizarea pierderilor pe cablu.
Tensiunea nominală
Tensiunea nominală a cablurilor este în ge-
neral mai mare decât tensiunea de
funcţionare a sistemului fotovoltaic, totuşi,

Minimizarea pierderilor în cabluri Următoarea ecuaţie se foloseşte pentru
calcularea pierderilor totale (W) în toate
Unul dintre principalele obiective la di- cablurile de la module şi şiruri, pentru
mensionarea secţiunii cablurilor este re- secţiunea de cablu aleasă:
ducerea la minim a pierderilor pe cabluri/a
căderii de tensiune. n: numărul de şiruri ale generatorului PV
Acolo unde sistemele fotovoltaice au lungimi
Se recomandă o cădere de tensiune pe
diferite pe stringuri, următoarea ecuaţie este
circuitul de curent continuu mai mică de 1%
folosită:
din tensiunea nominală a sistemului foto-
voltaic la STC pentru a limita pierderea de
putere prin toate cablurile de c.c sub 1%.
Pierderi de 1% pot fi obţinute folosind Cablul principal de curent continuu şi
secţiuni de cablu standard pentru sisteme cablurile magistralei de curent continuu de la
fotovoltaice cu invertoare operând cu o modulele fotovoltaice trebuie să poată
tensiune de intrare mare (VMPP > 120V). funcţiona la curentul maxim care poate
(DGS, 2008) apărea în circuit. Cablul principal de curent
continuu este dimensionat pentru a putea
Totuşi, în sisteme fotovoltaice cu invertoare
funcţiona la 1,25 ori curentul de scurtcircuit la
care operează la tensiuni sub 120V pe intrare,
STC
căderea de tensiune depăşeşte 1%, chiar dacă
se folosesc secţiuni de cablu de 6mm2. Acest Imax = 1,25 ISC PV
lucru se întâmplă mai ales când invertorul şi
Secţiunea cablului trebuie selectată în funcţie de
generatorul fotovoltaic sunt la distanţe mari.
nivelul de curent permis pe cablu. Se
În aceste sisteme, o cădere de tensiune de 1%
presupune din nou că avem o pierdere de 1% pe
pe cablurile de şir şi o cădere suplimentară de
cabluri faţă de puterea nominală a ansam-
1% pe cablul principal de curent continuu
blului fotovoltaic.
sunt acceptabile.
Secţiunea cablului de curent continuu este
Secţiunea recomandată pentru pierderi 1% (la dată de:
STC) poate fi aleasă folosind formula:
Lm: lungimea cablului pentru cablarea
modulelelor şi a şirurilor, m
LDCcable: lungimea întregului fir pentru cablarea
IST: curentul de şir, A modulelor şi a şirurilor, m
VMPP: tensiunea de şir, V In: curentul nominal al modulului, A
2
κ: conductivitatea electrică, m/Ω mm (cupru PPV: puterea nominală a modulului, Wp
κcu = 56, aluminiu κal = 34)
PM: pierderea pe linie a cablului principal de
Valoarea este rotunjită la cea mai apropiată curent continuu, W
valoare superioară de secţiune standard a
cablului. κ: conductivitatea electrică, m/Ω mm2
ν: factorul de pierdere ν= 1 %, sau ν = 2 % în
conceptul tensiune scăzută.

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
Valoarea este rotunjită la cea mai apropiată

valoare superioară de secţiune standard a 2.2.5. Diodele de blocaj
cablului. Diodele de blocaj sunt utilizate în sistemele
Următoarea ecuaţie este folosită pentru a fotovoltaice pentru a preveni apariţia
calcula pierderile globale prin toate modulele curenţilor inverşi (Markvart & Castafier,
şi şirurile de cabluri pentru secţiunea de cablu 2003).
aleasă: Diodele de blocaj, când sunt amplasate la
capetele şirurilor diferite de module conectate
în serie, în sisteme cu tensiune înaltă, pot izola
şirurile umbrite sau deteriorate, prevenindu-
Calculele secţiunii de cablu pentru curent
se curentul invers în celelalte şiruri, dacă
alternativ se fac plecând de la o cădere de
există un scurtcircuit într-unul dintre module.
tensiune de 3% în raport cu tensiunea
nominală a reţelei. Secţiunea de cablu AAC cable Mai mult, în sistemele cu încărcare a
este apoi estimată prin următoarea ecuaţie: bateriilor, diodele de blocaj pot opri curentul
invers de la baterie către module noaptea.
Cum potenţialul modulului scade către zero
noaptea, bateria s-ar putea descărca toată
pentru o racordare monofazată. noaptea înapoi prin module. Acest lucru ar
putea duce la deteriorarea modulelor şi
LACcable: lungimea întreagă a cablului de
pierderea energie stocate în baterii. Când se
conexiune în curent alternativ, m
amplasează diode în circuit, între module şi
InAC: curentul alternativ nominal al baterii, acestea blochează orice scurgere
invertorului, A noaptea.
cosφ: factorul de putere (între 0,8 şi 1,0) 2.2.6. Împământarea
Vn: tensiunea nominală a reţelei, monofazată:
Împământarea sau legarea la pământ re-
230V
prezintă procedura prin care una sau mai
În cazul unei racordări trifazate: multe părţi ale unui sistem electric sunt
conectate la pământ, care este considerat ca
având tensiunea zero (Markvart & Castafier,
2003).
Vn: tensiunea nominală a reţelei, trifazate:
400V Procedurile de împământare variază în func- ţie
de normativele naţionale. De obicei, un
Pierderile în cablu pentru secţiunea aleasă conductor de legare la pământ al unui
PAC cable este dată de formula: echipament nu conduce niciun curent şi este
legat la reţeaua de împământare. Acest tip de
conexiune este folosită la conectarea îm-
preună a suprafeţelor expuse de metal ale
într-un sistem monofazat, şi echipamentelor electrice şi apoi la pământ,
pentru a preveni şocurile electrice şi pentru a
permite dispozitivelor de protecţie la supra-
curent să funcţioneze corect atunci când apar
într-un sistem trifazat.
defecte de punere la pământ.

Sistemele fotovoltaice trebuie să aibă FIGURA 30. EXEMPLU DE PROTECȚIE (Sursa: IEA PVPS,
conductoare de împământare a echipamen- 2003)
telor cu suprafeţe metalice expuse din sistem

la un electrod de legare la pământ (dispo-
zitivul metalic folosit pentru împământare
care face efectiv contact cu pământul).
Totuşi, conductorii de împământare trebuie
folosiţi doar pentru sisteme peste 50V. În
acest caz, tensiunea trebuie calculată pentru
temperaturile scăzute din cauza creşterii
tensiunii de circuit deschis faţă de cea
specificată pentru STC (Wiles, 1999).
Un sistem cu tensiunea nominală de 24V are o
tensiune de circuit deschis de circa 44V la
25°C. Acest lucru înseamnă că tensiunea poate
depăşi 50V la temperaturi de sub zero grade În mod uzual, cablurile au traseul prin
(vezi capitolul „Numărul maxim de module“) exteriorul clădirii, de la acoperiş la reţeaua
şi în acest caz ar trebui prevăzuţi electrozi de electrică. În acest caz, atât conductorul, cât şi
împământare. cablurile de curent continuu trebuie să fie
pozate în exterior.
2.2.7. Protecţia la trăsnet Pentru centralele fotovoltaice mici, am-
Când sistemul fotovoltaic este amplasat în plasate pe clădiri cu paratrăsnet, centrala
afara zonei de protecţie a clădirii, este poate fi protejată complet de sistemul deja
necesar un dispozitiv de protecţie împotriva existent. Pentru ca acest lucru să aibă loc,
fulgerelor (FIGURA 30). toate părţile generatorului fotovoltaic trebuie
să fie poziţionate într-o zonă de protecţie.
Sistemul poate fi deteriorat chiar dacă fulgerul Zona de protecţie este formată dintr-un fir pe
nu-l loveşte direct. Protecţia la trăsnet se coama casei şi alte două care coboară pe
poate realiza prin câteva măsuri: fiecare parte a clădirii (FIGURA 31).
- folosirea unui singur electrod de FIGURA 31. SISTEM FOTOVOLTAIC MIC ÎN ZONA DE
PROTECȚIE A PARATRĂSNETULUI. (Sursa: Schletter
împământare; Solar, 2005).
- conectarea tuturor părţilor metalice ale
echipamentului electric la pământ;
- aranjarea cablurilor pentru a se evita
buclele care pot produce supratensiuni;
- instalarea protecţiilor la fulger pentru
echipamentul protejat (IEA PVPS, 2003).
Un conductor de protecţie împământare (PE)

poate să descarce cablurile de curent
continuu în cazul unei lovituri directe;
limitând deci daunele la reţeaua de joasă
tensiune sau la invertoare.

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
O distanţă de siguranţă între centrala

fotovoltaică şi componentele paratrăsnetului În acest caz este mai bine să avem o co-
trebuie menţinută. În practică, o distanţă de nexiune între rama de montare şi echi-
cel puţin 0,5 m s-a dovedit a fi suficientă potenţializarea casei. Dacă se realizează o
(FIGURA 31). astfel de conexiune, ar trebui să aibă de
asemenea o secţiune de minim 16mm2 Cu.
Distanţa minimă, în cazul sistemelor foto- (Schletter Solar, 2005).
voltaice mari, între centrală şi paratrăsnet nu
poate fi întotdeauna realizată. Centrala nu Sfera rostogolită (FIGURA 33) este o metodă
poate acoperi sistemul de paratrăsnet existent, de testare a zonei de protecţie împotriva unei
din cauza faptului că scurgerea lovituri directe de trăsnet. O sferă este
supracurenţilor ar putea să pătrundă în clădire rostogolită peste modelul sistemului şi toate
prin generator, în cazul unui fulger, şi să punctele de contact reprezintă puncte po-
pricinuiască daune severe. sibile pentru o lovitură directă (OBO-
Betterman, 2010).
În acest caz:
FIGURA 33. METODA SFEREI ROSTOGOLITE. (Sursa:
OBO-Betterman, 2010)
- Conexiunile de protecţie la trăsnet pot fi
înlocuite de cabluri cu Izolaţie de înaltă
tensiune, astfel ca distanţa minimă să fie
respectată.
- Dispozitive şi conexiuni suplimentare pentru
protecţia clădirii şi a centralei (Schletter
Solar, 2005).
Dacă distanţa minimă (>0,5m) nu poate fi

asigurată, generatorul fotovoltaic şi sistemul
de protecţie la trăsnet sunt conectate, pentru
a limita consecinţele conturnării. Conexiunea
Când mai multe tije de interceptare sunt
(Cu) trebuie să aibă o secţiune de minim
folosite la protejarea panourilor, adâncimea de
16mm2.
penetrare între ele trebuie luată în considerare
FIGURA 32. SISTEM FOTOVOLTAIC MARE, PE (TABEL 5).
ACOPERIȘ. (Sursa: Schletter Solar, 2005).
TABEL 5. ADÂNCIMEA DE PENETRARE A CLASEI DE
PROTECȚIE CONFORM CU VDE 0185-305. (Sursa: OBO-
Betterman, 2010)

Distanţa de Adâncimea de penetrare
intercepţie a clasa I clasa II clasa III
sistemului
Sfera de protecţie: R =
(d) în m
20 m 30 m 45 m
2 0.03 0.02 0.01
3 006 0.04 0.03
4 0.10 0.07 0.04
5 0.16 0.10 0.07
10 0.64 0.42 0.28
15 1.46 0.96 0.63
20 2.68 1.72 1.13
2.2.8. Sisteme fotovoltaice autonome Valori indicative pentru factorii menţionaţi

mai sus sunt prezentate în TABELUL 6.
Dimensionarea sistemelor fotovoltaice
TABEL 6. VALORI INDICATIVE (Sursa: Antony, 2007)
autonome
Factori Valori indicative
Ecuaţia care poate fi folosită pentru 0,98 datorat unei pierderi de 2% în cablul de la
nPV BAT
dimensionarea unui sistem fotovoltaic sistem la baterii.
autonom (Antony et al, 2007) este: nCC
0,98 datorat unei pierderi de 2% într-un
controler de încărcare de bună calitate.
nBAT 0,90 datorat pierderii de 10% pe baterii.
nDIST 0,98 datorat unei pierderi de 2% pe cablu.
WPV: puterea de vârf a sistemului, Wp 0,.90 datorat pierderilor de 10% pe un
nINV
invertor de bună calitate.
nSTC
E: necesarul zilnic, Wh 0,12-0,14 pentru panouri din Si Policristalin
Reducerea eficienţei de aproape 1% pe an:
fa
G: media zilnică a numărului de Ore de Soare după 5 ani fa =0,95
Plin (PSH) în luna considerată pentru unghiul de 0,95 pentru panouri curăţate regulat
0,90 pentru panouri uşor prăfuite
înclinare şi orientarea sistemului fotovoltaic. fd
0,80 pentru panouri orizontale murdare
Valoarea luată de obicei 0,88
nsys : randamentul total al sistemului. .
ft = 1- [(Ta +TPV)-25] 0,004
o
ft Ta: media lunară a temperaturii ambientale, C TPV:
o
temperatura pe panoul fotovoltaic, C
Randamentul total al sistemului poate fi 0,99 datorat pierderilor de 1% de la diodele de
fdio
calculat astfel: blocare.
Luna folosită pentru dimensionarea siste-
nsys = nPV x nPV BAT x nCC x nBAT x nDIST x nINV mului este luna cu cea mai mică medie de
nPV : randamentul modulului, radiaţie solară în timpul perioadei de operare
a sistemului (decembrie, dacă sistemul este
nPV BAT: pierderile cauzate de căderile de funcţional tot anul).
tensiune pe cablu de la sistem la baterii,
nCC : pierderile în controlerul de încărcare, Numărul de ore de vârf este în funcţie de
înclinaţia şi orientarea sistemului fotovoltaic.
nBAT: pierderile pe baterie, Dacă singura informaţie disponibilă este
radiaţia solară pe un plan orizontal, se aplică
nDIST: pierderile pe cablurile de distribuţie de la baterie la sarcini,
nINV : pierderile în invertor.
Randamentul modulului poate fi estimat cu
următoarea ecuaţie:
nPV = nSTC x fa x fd x ft x fdio nSTC: eficienţa modulului la STC,
fa: factorul de degradare prin îmbătrânire,
fd: factorul de reducere prin prăfuire,
ft: factorul de reducere datorat temperaturii fdio: factorul de reducere datorat diodelor.

factori de corecţie pentru înclinare şi orientare.
Bateriile
Sistemele fotovoltaice autonome utilizează baterii pentru stocare. Cele mai comune tipuri sunt cele Plumb-
acid, deoarece sunt ieftine, fiabile şi au o densitate de stocare a energiei relativ bună. Bateriile pe bază de
plumb constau în două plăci de plumb imersate în acid sulfuric diluat care creează o tensiune de circa 2V între
plăci. Celulele sunt conectate apoi în serie pentru a produce baterii de 12V.

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
Ciclul ideal de încărcare a unei baterii are temperaturi sub zero grade.Bateriile cu acid-
următoarele etape: plumb de bună calitate pot funcţiona până la
- bateria este încărcată la curent constant până 4.500 cicluri la 30% amplitudine a descărcării
ce tensiunea ajunge la o valoare predefinită, (DOD), ceea ce echivalează cu o durată de viaţă
de 20 de ani (Kirchensteiner, 2011).
- tensiunea este menţinută constantă cât timp
curentul de încărcare scade, Bateriile sunt în general instalate într-o cutie
- tensiunea de încărcare scade după o perioadă etanşă, separată de dispozitivele de comandă
convenabilă de timp pentru a evita sau alte componente ale sistemului foto-
gazeificarea excesivă şi pierderea de voltaic care pot avea mecanisme de în-
electrolit. călzire/răcire, pentru a le proteja de variaţii
excesive de temperatură. Cutia trebuie să fie
Totuşi, o încărcare ideală nu poate fi obţinută
proiectată pentru a limita expunerea directă la
într-un sistem fotovoltaic, dacă puterea
razele soarelui. Când oscilaţiile de tem-
disponibilă se schimbă continuu.
peratură sunt reduse, bateria va funcţiona mai
În sistemele de sine stătătoare, ciclul de bine, va avea o viaţă mai lungă, şi va necesita
baterie durează peste 24 de ore, încărcându- se mai puţină întreţinere (Dunlop, 1997).
pe perioada zilei şi descărcându-se noaptea.
Capacitatea nominală a bateriei este dată de
Descărcarea zilnică a bateriei poate varia între
următoarea ecuaţie (Markvart & Castafier,
2-20 % din totalul capacităţii bateriei.
2003):
Proiectarea sistemului fotovoltaic ar trebui să
Qn = In . tn
considere moduri în care să se prevină
potenţialele probleme precum sulfurarea, In: curentul constant de descărcare, A
stratificarea şi îngheţarea (Markvart & Cn: timpul de descărcare, h
Castafier 2003).
Dimensionarea bateriei
- Sulfurarea apare dacă bateria este
Bateria trebuie să stocheze energie pentru
descărcată, dacă tensiunea scade sub
multe zile şi nu trebuie să depăşească DODmax
tensiunea de tăiere (descărcare profundă), şi
în funcţionare (Antony et al, 2007).
dacă apare o scădere semnificativă în
concentraţia de acid. Următoarea ecuaţie poate fi folosită:
- Stratificarea apare când acidul formează
straturi de diferite densităţi în decursul
ciclurilor bateriei. Bateriile care sunt în mod Q: capacitatea minimă necesară a bateriei, Ah
constant descărcate profund şi apoi încăr- E: necesarul zilnic de energie, Wh
cate complet concentrează acid de o
A: numărul de zile de stocare necesar
densitate mai mică în partea de jos; în timp
ce bateriile cu cicluri scurte, care nu sunt V: tensiunea în c.c. a sistemului, V
încărcate 100%, concentrează acid de o T: coeficientul maxim de descărcare permis al
densitate mai mică în partea de sus. bateriei, de obicei furnizat pe fişa tehnică
- Îngheţarea într-o baterie cu plumb-acid (indicativ între 0,3 - 0,9)
apare pe parcursul descărcării bateriei; ninv: eficienţa invertorului (1,0 dacă nu se
acidul devine „apos“ şi punctul de îngheţare foloseşte invertor)
se ridică, ceea ce poate provoca probleme ncable: eficienţa cablurilor care transferă
severe dacă bateria funcţionează la
puterea de la baterii la sarcini.

Diode şi starea de încărcare sunt suficient de
Diodele de blocare protejează bateria de ridicate, se reconectează sarcina.
scurtcircuit şi, de asemenea, previne des-
cărcarea prin module, atunci când nu există - Histerezisul de deconectare la tensiune
lumină. Pentru a se asigura faptul că bateria scăzută (LVDH) – intervalul între LVD şi
nu alimentează sarcina în exces pot fi tensiunea de reconectare a sarcinii. Dacă
utilizate, de asemenea, diode pentru scă- LVDH este ales prea scăzut, sarcina va fi
derea tensiunii (Wenham et al, 2007). conectată şi deconectată prea rapid, când
nivelul bateriei este scăzut, ceea ce poate
Controlere de încărcare produce deteriorarea controlerului de în-
Controlerele de încărcare sunt necesare în cărcare şi creşterea timpului necesar pentru
sistemele de sine stătătoare, pentru a proteja încărcarea completă a bateriei. Dacă este
bateriile în limitarea nivelurilor de descărcare prea mare, sarcina poate rămâne oprită o
şi supraîncărcare. perioadă mai lungă de timp, până ce
panourile reîncarcă bateria suficient.
Caracteristici principale (FIGURA 34) ale
FIGURA 34. PUNCTELE DE REFERINȚĂ PENTRU
controlerelor de încărcare (Wenham et al, CONTROLERUL DE ÎNCĂRCARE (Sursa: Dunlop,
2007) sunt: 1997)
- Referinţa de Reglare (VR): tensiunea maximă

permisă. Controlerul de încărcare fie va
întrerupe încărcarea, fie va regla curentul
livrat bateriei până când este atinsă referinţa
(Dunlop, 1997).
- Histerezisul de Reglare (VRH): diferenţa
între Referinţa de Reglare şi tensiunea de
reconectare. Dacă histerezisul este prea
mare, întreruperea încărcării va fi prea
lungă. Dacă VRH este prea scăzut, sistemul va
cicla prea rapid între pornit şi oprit.
Diferenţa într VR – VRH este denumită Există două metode principale de reglare a încărcării
VRR. (Wenham et al, 2007):
- Punctul de tensiune redusă de deconectare
a) Reglarea prin întrerupere (on/off).
(LVD): defineşte tensiunea la care sarcina va
Controlerul transmite tot curentul produs de
fi deconectată pentru a se evita descărcarea
panourile fotovoltaice către baterii pe
excesivă (DODmax). Descărcarea excesivă a
parcursul încărcării. La atingerea tensiunii
bateriei o poate face vulnerabilă la îngheţare
maxime permise, controlerul opreşte curentul
şi-i reduce viaţa.
de încărcare. La căderea tensiunii sub VR –
- Tensiunea de reconectare a sarcinii (LRV): VRH, curentul este reconectat.
tensiunea bateriei la care controlerul
permite sarcinii să fie reconectată la baterie. b) Reglarea constantă a tensiunii. Controlerul
Odată ce controlerul deconectează sarcina de poate modifica referinţa VR prin sesizarea
la baterie la LVD, tensiunea bateriei creşte stării bateriei sau folosind o referinţă mai
la tensiunea de circuit deschis. Când scăzută pentru a evita gazeificarea excesivă, cu o
sistemul fotovoltaic furnizează energie rezervă pentru o încărcare ocazională pentru
suplimentară, tensiunea bateriei este ”egalizarea” gazeificării.
crescută şi îndată ce tensiunea bateriei

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
Cele două tipuri de reglare a încărcării pot fi

aplicate prin şunt sau aranjamente serie. Controlerul trebuie să poată gestiona tensiuni şi
curenţi tipici, dar şi condiţii de vârf apărute la
Regulatorul tip şunt (paralel) are un sistemul fotovoltaic.
comutator care este deschis când bateria se
încarcă şi se închide când bateria este Este preferabil, din punctul de vedere al
încărcată complet. costului, să se supradimensioneze contro-
lerul, pentru că, dacă acesta se deteriorează în
Regulatoarele serie sunt conectate în serie timpul funcţionării, costurile cu repararea şi
între modul şi baterie. Aceste regulatoare înlocuirea câtorva elemente ale sistemului
sunt de obicei simple şi ieftine. pot fi semnificativ mai mari.
FIGURA 35. CONTROLER DE ÎNCĂRCARE CU ȘUNT
În unele circumstanţe, curentul de putere
(Sursa: DGS LV, 2008)
maximă măsurat la STC poate fi mult mai
mare, iar curentul de vârf al sistemului poate fi
de 1,4 ori valoarea de vârf nominală. De
aceea, valorile de vârf ale sistemului pentru
controlerele de încărcare trebuie dimensio-
nate pentru circa 140% sau pentru curentul
nominal de vârf la putere maximă a modu-
lului sau ansamblului de module.
Curentul total pentru un ansamblu de module
este dat de numărul de panouri sau şiruri de
panouri legate în paralel, înmulţit cu valoarea
Pentru limitarea curentului de încărcare, curentului modulului. Este mai bine să se
controlerul ajustează rezistenţa tranzistorului în folosească la calcule curentul de scurtcircuit
funcţie de tensiunea bateriei. Regula- toarele (Isc) în locul celui de putere maximă (IMPP),
serie sunt folosite în principal în sisteme mici astfel încât controlerele de tip şunt care
(Kirchensteiner, 2010). operează în condiţii de scurtcircuit să fie în
siguranţă.
FIGURA 36. CONTROLER DE ÎNCĂRCARE SERIE (Sursa:
DGS LV, 2008)
Următoarele aspecte trebuie luate în
considerare în timpul procedurii de selecţie a
invertorului:
- tensiunea sistemului,
- curenţii sistemului fotovoltaic şi ai sarcinii,
- tipul şi capacitatea bateriei,
- condiţiile de mediu de lucru,
- proiectarea mecanică şi asamblarea,
- dispozitive de protecţie la supracurent,
Controlerele de încărcare trebuie di- suprasarcină şi separatoare,
mensionate în funcţie de tensiunile şi curenţii
din timpul operării sistemului fotovoltaic. - costuri, garanţie şi disponibilitate (Wenham et
al, 2007).
Regulatorul de punct de putere maximă şi secţiunea pentru căderi cât mai mici de
Regulatorul MPP caută punctul cu cea mai tensiune.
bună funcţionare a unui modul şi are grijă ca Fiecare cablu are o cădere de tensiune. Acest
modulul să furnizeze maximum de putere în lucru este o problemă în circuitele autonome
orice condiţii. din cauza rezistenţei cablului RC (ohmi). Pe
Regulatorul MPP eşantionează producţia unei măsură ce rezistenţa cablului creşte, creşte şi
celule şi aplică o rezistenţă (sarcină) pentru a căderea de tensiune după formula:
obţine puterea maximă pentru orice condiţie ΔV =I x RC
de mediu. Procedura defineşte curentul pe
ΔV: căderea de tensiune, V
care invertorul ar trebui să-l primească de la
module, pentru a obţine puterea maximă. I: curentul în cablu, A
Invertoarele de sine-stătătoare RC: rezistenţa cablului (Ω), care depinde de
lungimea cablului şi secţiune.
Stocarea în baterii este folosită într-un sistem
fotovoltaic autonom împreună cu funcţio- Formula de bază pentru calculul secţiunii:
narea unor sarcini de curent continuu. Inver-
toarele de sine-stătătoare permit folosirea de
sarcini convenţionale alimentate la 230Vca, P: puterea consumatorului, W
pe un sistem de curent continuu.
AM: secţiunea, mm2
Sunt disponibile trei tipuri de invertoare:
rectangular, trapez şi sinusoidal (Kirchen- L: lungimea cablului, m
steiner, 2010). κ: conductivitatea electrică, m/Ω mm2
Un invertor de sine stătător trebuie să Cutia de colectare
respecte următoarele cerinţe (Daniel et al, Cablurile utilizate pentru cablarea sistemului
2009): fotovoltaic ajung într-o cutie de colectare
- randament de conversie foarte bun, chiar şi la o unde sunt conectate prin blocuri de dis-
încărcare parţială, tribuţie a energie la cabluri mai mari care duc
- capacitate de supraîncărcare mare pentru la controlerul de încărcare şi baterii. Scopul
secvenţele de comutare şi pornire, este de a transporta energia electrică de la
panouri la baterii cu minimum de cădere de
- toleranţă la fluctuaţiile tensiunii bateriei, tensiune. O cutie de colectare permite de
- mod aşteptare (standby) cu detecţie asemenea adunarea mai multor circuite
automată a sarcinii, (subsisteme, panouri sau şiruri) într-o singură
- protecţie la scurtcircuit pe ieşire, sursă de curent constant, şi dă posibilitatea
scoaterii unui modul sau subsistem din
- protecţie la supratensiuni,
întregul sistem fară să întrerupă funcţionarea
- funcţionare bidirecţională astfel încât celorlalte module. Permite, de asemenea,
bateriile să poată fi încărcate de la surse de operarea în siguranţă a sistemului în cazul
curent alternativ, dacă este necesar. unei probleme cu un circuit sursă care
Selecţia şi dimensionarea cablurilor produce un curent ridicat.
Cablurile pentru uz domestic sunt întot- Recapitulând, paşii de bază pe care
deauna din cupru. Principalele cerinţe pentru tehnicianul trebuie să-i urmeze pentru a
cablarea unui modul sunt rezistenţa la tem- instala un sistem fotovoltaic sunt prezentaţi
peratură, rezistenţa la UV, rezistenţa la în FIGURA 37 şi FIGURA 38.
umezeală, flexibilitatea, uşurinţa manipulării

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
FIGURA 37. PROIECTAREA UNUI SISTEM AUTONOM

(Sursa: ReSEL, TUC) Tehnicianul trebuie să fie conştient de
procedura şi autorizaţiile necesare, pentru a
respecta în totalitate condiţiile impuse de
Estimarea sarcinilor, a autorităţile implicate sau de Autoritatea de
aparaturii și Reglementare a Energiei.
necesarului zilnic de
energie
Dimensionarea
De exemplu, instalatorul trebuie să ştie dacă o
modulului construcţie este eligibilă, deoarece sistemele
Dimensionarea
fotovoltaice nu pot fi amplasate pe unele
bateriei clădiri monument istoric, arhitectonice sau
culturale; în acest caz, sunt necesare
Alegerea invertorului optim
autorizaţii suplimentare de la autorităţile
competente. BIPV sunt supuse unor pro-
ceduri complicate în unele state membre UE.
Alegerea cablului Mai mult, condiţiile de acces la reţea de joasă
corespunzător tensiune trebuie reglementate şi procedurile
de conectare la reţea trebuie implementate
FIGURA 38. PROIECTAREA UNUI SISTEM CONECTAT LA
în alte state membre.
REȚEA (Sursa: ReSEL, TUC)
Totuşi, aceste bariere pot fi uşor depăşite
dacă instalatorul cunoaşte procedurile de
Estimarea autorizare, regulile de racordare la reţea,
dimensiunii
acoperișului necesar Se verifică dacă normativele tehnice şi problemele de capa-
pentru sistem modulele încap citate a reţelei. Reglementările variază în
pe acoperiș
cadrul UE. Câteva informaţii pe această temă
sunt prezentate în capitolul 2.5.
Se verifică tensiunea
modulului
Se configurează
Se configurează sistemul
modulul 2.3. Software de simulare
Se verifică dacă invertorul Există o mare varietate de utilitare software

este compatibil pentru dimensionarea şi simularea perfor-
manţelor sistemelor fotovoltaice conectate la
reţea sau autonome. Unele dintre ele sunt
complicate; altele uşor de utilizat, altele pot
avea precizia şi fiabilitatea deficitară. Insta-
2.2.9. Aspecte legale
latorul este sfătuit să verifice rezultatele,
Aprobările administrative pot reprezenta ba- pentru a avea consistenţă.
riere în calea implementării unui sistem foto-
voltaic. Aceste proceduri pot implica ob- Câteva soluţii software referitoare la analiza
ţinerea de autorizaţii de construcţie, studii de sistemului, planificarea şi verificarea locaţiei
impact asupra mediului, licenţe de conectare sunt prezentate în acest capitol (TABEL 7).
la reţea, licenţe de producere a energiei
electrice etc.

Un demo poate fi descărcat de pe site-ul
TABEL 7. UTILITARE DE SIMULĂRI FOTOVOLTAICE menţionat. Un utilitar online uşor de folosit
pentru calcule estimative este de asemenea
Analiza şi planificarea fotovoltaicelor
PV*SOL http://valentin-software.com disponibil.
PV F-CHART www.fchart.com
PVSYST www.pvsyst.com FIGURA 39. UTILITARUL PV*SOL ONLINE
PV- www.mauisolarsoftware.com
DesignPro
PVPlanner http://solargis.info/doc/4)
Nsol!-GT www.nsolpv.com
Solar Pro www.lapsys.co.jp/english /products/pro.html
PV F-CHART (http://www.fchart.com)
RETScreen www.retscreen.net
PVGIS http://re.jrc.ec.europa.eu/
pvgis/apps4/pvest.php Programul furnizează estimări pentru
Solar Sizer www.solarray.com performanţele medii lunare pentru fiecare oră
PVselect www.pvselect.com din zi, pentru a calcula performanţa medie pe
Calcule de http://www.volker-
performaţă quaschning.de/software/pvertrag/index_e.ph termen lung a sistemelor racordate la utilităţi,
Educational http://users.cecs.anu.edu.au/~Andres.Cuevas sisteme cu baterii de stocare, sisteme fără
Sun applets /Sun/Sun.html racordare la reţea sau fără baterii. Fiecare
Analiza locaţiei
sistem este descris prin două seturi de
ECOTECT http://usa.autodesk.com/adsk/
servlet/pc/index?siteID=123112&id parametri (sistem şi financiar). Setul sistem
=12602821 conţine parametrii care descriu performanţa
Umbrirea http://www.shadowspro.com/
optică, termică şi electrică a sistemului. PV F-
Chart conţine date cu privire la condiţiile
2.3.1. Software de analiză şi planificare a meteo în peste 300 de locaţii, profilul orar
pentru cererea de putere pentru fiecare lună,
sistemelor fotovoltaice variaţia statistică a sarcinii, diferenţele dintre
PV*SOL (http://valentin-software.com) costul de vânzare şi cum- părare, coeficienţi
pentru preţul energiei în funcţie de oră, şi
PV*SOL constă într-o suită de aplicaţii utilă balanţa economică pe durata de viaţă a
pentru proiectare, simulare şi analiză finan- centralei.
ciară a sistemelor fotovoltaice, de la clădiri
mici autonome la clădiri mari racordate la
reţea şi chiar sisteme la nivel de utilitate.
Calculele sunt bazate pe balanţe orare şi
rezultatele pot fi prezentate sub formă de
grafic, într-un raport detaliat de proiect sau în
format rezumat. Produsele PV*SOL sunt
printre cele mai des folosite.
Programele PV*SOL includ:
- PV*SOL basic, pentru proiectare de centrale
mai mici de 300kW,
- PV*SOL Pro, pentru analiza centralelor până
la 100MW,
- PV*SOL Expert, conţinând toate funcţiile
PV*SOL Pro plus capacitatea de a proiecta
sistemul 3D şi analiza detaliată a umbririi.

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
FIGURA 40. EXEMPLU DE DATE DE INTRARE PENTRU

VERSIUNEA DEMO A PV F-CHART cu performanţa efectivă şi să realizeze
comparaţii cu variabilele de simulare.
O variantă de evaluare a software-ului este
disponibilă pentru download pentru evalua-
rea lunară, gratuit.
PV-DesignPro (www.mauisolarsoftware.com)
PV-DesignPro a fost dezvoltat pentru a simula
bilanţul energetic al sistemului fotovoltaic în
fiecare oră, pe perioada unui an, în funcţie de
clima selectată şi alcătuirea sistemului. Există
trei versiuni ale programului PV-DesignPro:
FIGURA 41. EXEMPLU DE DATE DE IEȘIRE PENTRU
VERSIUNEA DEMO A PV F-CHART (BAZATE PE „PV-DesignPro-S“ pentru sisteme autonome
DATELE DIN FIGURA 40) cu stocare în baterii, „PV-DesignPro-G“
pentru sistemele conectate la reţea fără
baterii de stocare, şi „PV-DesignPro-P“ pentru
sisteme de pompare a apei.
PVPlanner (http://solargis.info/doc/4)
PVPlanner este utilizat în planificarea şi
optimizarea sistemelor fotovoltaice folosind
date climatice şi geografice şi algoritmi de
ultimă generaţie. Software-ul poate estima
potenţialul energetic (zilnic sau lunar),
pierderile de conversie şi randamentul.
PVSYST (www.pvsyst.com)
Nsol!-GT (www.nsolpv.com)
Acest software este potrivit pentru sistemele
legate la reţea, autonome şi reţea de curent Nsol!-GT este un software de dimensionare,
continuu şi oferă o bază de date extinsă special optimizat pentru sistemele
pentru condiţii meteo şi componente foto- fotovoltaice legate la reţea. Include baze de
voltaice. Oferă 3 niveluri de studiu pentru date pentru potenţialul solar, module
sistemul fotovoltaic, care corespund diferi- fotovoltaice, şi invertoare pentru legare la
telor etape din dezvoltarea unui proiect real: reţea. Software-ul permite proiectarea rapidă
şi precisă a sistemului şi analiza performanţei.
i) Proiect preliminar: evaluarea producţiei Include de asemenea analiza recuperării
sistemului folosind doar câţiva parametri. investiţiei, inclusiv valoarea pentru discount,
ii) Proiectul în sine: are ca scop să realizeze ratele creditului şi certificate de producţie.
o analiză mai amănunţită a sistemului folosind Nsol! V.4.6 include module pentru sisteme
simulări detaliate pe ore. fotovoltaice autonome, sisteme hibride şi
iii) Analiza datelor măsurate: preluarea legate la reţea. Versiunea autonomă include
datelor măsurate permite afişarea de tabele analiza statistică a „Probabilităţii de Întreru-
pere a Alimentării sarcinii“. O versiune este RETScreen modelează o gamă largă de proiecte, de la centrale cu
disponibilă pentru descărcare. mai multe ansamble de dimensiuni mari până la sisteme distribuite
FIGURA 42. EXEMPLU PENTRU ATHENA ÎN amplasate pe clădiri comerciale şi case, sau sisteme autonome pentru
VERSIUNEA DEMO NSOL. iluminat. Softul este disponibil în mai multe limbi şi include proiecte
şi baze de date climatice gratuite ce pot fi descărcare.
PVGIS
http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/apps4/pvest.
php
Sistemul Geografic de Informare PV reprezintă
un serviciu al Comisiei Europene, Institutul
pentru Mediu şi Sustenabilitate. Acesta este
un instrument de cercetare, demonstraţie şi
suport al politicii pentru evaluarea geografică a
resurselor de energie solară. Oferă o inventariere
bazată pe hartă a resurselor solare şi evaluarea
energiei electrice generate pentru sisteme
fotovoltaice din Europa, Africa şi sud-vestul
Solar Pro Asiei. Este un utilitar gratuit, uşor de folosit,
www.lapsys.co.jp/english/products/pro.html disponibil online.
Solar Pro dezvoltă şi permite simulări virtuale
de sisteme fotovoltaice, oferind calcularea
În plus faţă de cele de mai sus există o
energiei solare captate de modulele sistemu-
multitudine de alte utilitare gratuite online
lui. Realizează, de asemenea, analiza umbririi
precum:
şi include influenţa umbririi în procesul de
dimensionare, pentru a verifica configuraţiile Solar Sizer (www.solarray.com) adaugă
optime şi alegerea modulelor. Software-ul necesarul electric pentru aplicaţii standard şi
calculează electricitatea generată în funcţie de ajută la alegerea componentelor potrivite,
latitudine, longitudine şi condiţiile meteo din precum module fotovoltaice, invertoare,
locaţia instalaţiei. Datele calculate sunt controlere şi baterii.
prezentate în formă grafică astfel încât să PVselect (www.pvselect.com), un utilitar
poată fi folosite pentru rapoarte şi prezentări
pentru potrivirea şi compararea modulelor
de vânzare a sistemului fotovoltaic.
fotovoltaice şi a invertoarelor.
Calcularea Performanţei Sistemelor Fotovol-
RETScreen (www.retscreen.net) taice legate la Reţea (www.volker-
quaschning.de/software/pvertrag/index_e.ph
Software-ul RETScreen - Photovoltaic Power
p), un utilitar pentru estimarea producţiei
Model este utilizat pentru evaluarea
unui sistem instalat pe clădire, bazat pe
producţiei de energie şi economii, costuri,
reduceri de emisii, fezabilitatea financiară şi
riscul pentru sisteme fotovoltaice tip reţea-
centrală, autonome şi conectate la reţea.

2 PRINCIPII DE PROIECTARE
câteva caracteristici ale locaţiei, acoperişului
şi pe randamentul panoului Shadows
Shadows este un program util pentru
Educational Sun applets proiectarea fotovoltaicelor şi ajută la
(http://users.cecs.anu.edu.au/~Andres.Cueva realizarea cadranelor solare şi a astro-
s/Sun/Sun.html), permite schiţarea unui laburilor. Simulează, afişează şi animează
proiect având ca date de intrare latitudinea umbrele a diferite obiecte în diferite locaţii.
locaţiei şi datele lunare de iradianţă, precum
Analiza Umbririi
şi caracteristicile panoului fotovoltaic. Mo-
delul afişează producţia lunară de energie. Un utilitar care estimează pierderile prin
FIGURA 43. UTILITAR ONLINE-UNIVERSITATEA
umbrire pentru panouri în diverse locaţii şi în
NAȚIONALĂ DIN AUSTRALIA orientări şi înclinaţii diferite.
www.honeybeesolar.com/shade.html.
Pentru detalii suplimentare ale programelor
mai sus menţionate instalatorul trebuie să
viziteze site-ul web respectiv şi/sau să
contacteze dezvoltatorul de soft indicat în
secţiunea de referinţe.
2.4. Economia şi problemele

de mediu
Câteva alte pachete de programe de simulare
cum ar fi TRNSYS şi EnergyPlus au module 2.4.1. Aspecte economice
extinse pentru simularea detaliată a siste-
melor fotovoltaice. Piaţa fotovoltaicelor
2.3.2. Utilitare pentru analiza locaţiei Costul ridicat al energiei produse de pa-
nourile fotovoltaice a reprezentat un obstacol
ECOTECT major în pătrunderea pe piaţă. Totuşi, azi,
Ecotec realizează analiza energiei unei întregi reducerea constantă a costului în fiecare an
clădiri în 3D. Mai mult, poziţia şi calea este încurajatoare (Lynn, 2010).
Soarelui şi radiaţia solară pe ferestre şi Preţul modulelor fotovoltaice se reduce cu
suprafeţe, în orice perioadă a anului, pot fi 22% de fiecare dată când capacitatea instalată
estimate şi vizualizate. (în MW) este dublată (FIGURA 45).
FIGURA 44. VIZUALIZAREA BIPV PE O CLĂDIRE
EXISTENTĂ ÎN CHANIA FOLOSIND ECOTECT (Sursa: FIGURA 45. CURBA EXPERIENȚEI PREȚULUI
Papantoniou şi Tsoutsos, 2008) MODULELOR PV ($/Wp & MW) (Sursa: EPIA, 2011)

Aparţinând unei economii scalabile, costurile derea duratei de viaţă a sistemelor foto-
de producţie şi preţul de vânzare al modu- voltaice, dezvoltarea standardelor şi a
lelor şi sistemelor fotovoltaice a scăzut specificaţiilor.
semnificativ.
Estimarea costurilor sistemelor fotovoltaice
Preţul invertoarelor a scăzut de asemenea de-
Când se investeşte într-un sistem fotovoltaic
a lungul anilor, urmând aceeaşi tendinţă cu
este bine ca la început să se estimeze bilanţul
modulele fotovoltaice. Acum câţiva ani
economic pe durata de viaţă a sistemului (20-
procentul costului panourilor în totalul
25 ani).
sistemului era de 60-75% şi este estimat în
prezent la 40-60%, în funcţie de tehnologie. Costul iniţial poate fi considerat cea mai mare
parte a cheltuielilor, în partea negativă a
Recent, multe guverne au acordat subvenţii bilanţului economic.
sau bani pentru energia injectată în reţea
pentru a încuraja populaţia să instaleze Această valoare este afectată de mulţi factori
sisteme fotovoltaice domestice. (ex: costul structurii, proiectarea centralei,
integrarea, birocraţie etc.); proiectantul
TABEL 8. PROCENTE DIN COSTUL TOTAL AL SISTEMULUI
(Sursa: EPIA 2011)
sistemului trebuie să realizeze o evaluare
analitică, pentru a furniza o valoare precisă.
Module fotovoltaice 40-60%,
La o estimare grosieră, valoarea medie a unui
Invertor 8-10%
sistem racordat la reţea este în jur de
Proiectare şi aprovizionarea 7%
3.000€/kWp. Această valoare ia în consi-
derare costul înlocuirii invertorului care are o
durată de viaţă medie de 12-15 ani; iar costul
Germania şi Spania în special au dat un
este de aproximativ 8-10% din valoarea
imbold semnificativ pieţei de fotovoltaice
centralei.
introducând tarife pentru injectarea în reţea
care asigură un ajutor pentru „curba de Instalatorul poate estima costul sistemului
învăţare“. Pe măsură ce producţia mondială folosind paşii următori (Infinite Power, 2009):
creşte şi preţurile scad, este din ce în ce mai Pasul 1. Determinarea sarcinii, lumina
probabil ca ţările care sunt mai puţin disponibilă, dimensiunea sistemului,
„însorite“ să treacă la instalarea de sisteme capacitatea bateriei:
fotovoltaice domestice.
1.a. Determinarea sarcinii de energie ne-
Avantajul sistemelor mici domestice este că cesară în Wh/zi. Se înmulţeşte puterea care va
puterea este generată în locaţie şi pierderile fi consumată de sarcină, în W, cu numărul de
prin transport şi distribuţie sunt limitate. ore/zi în care sarcina va funcţiona (vezi şi
Generarea în locaţie poate fi un avantaj TABEL 4 în Capitolul 2.1.7). Se înmulţeşte
financiar esenţial care este deseori neglijat în rezultatul cu 1,5.
analiza costului.
Total Wh necesari pe zi: Wh
Totuşi, costurile sistemelor fotovoltaice 1.b. Se determină numărul de ore/zi de soare
trebuie să se reducă în continuare pentru a
în locaţia aleasă.
rivaliza cu costul surselor convenţionale de
energie. Potrivit Asociaţiei Europene a Indus- Total lumină disponibilă: _ore/zi
triei Fotovoltaice (EPIA, 2011) acest lucru se 1.c. Se determină dimensiunea sistemului
poate obţine prin: inovaţie tehnologică, opti- fotovoltaic. Se împarte cererea de energie
mizarea producţiei, economii la scară, creş- (1.a.) la numărul de ore de soare disponibile
terea randamentului fotovoltaicelor, extin- pe zi (1.b.)

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
Dimensiunea necesară a sistemului: W FIGURA 46. ESTIMAREA COSTULUI UNUI SISTEM PV

(ReSEL,TUC)
1.d. Se determină capacitatea de stocare a
PASUL 1
bateriei (dacă este necesară baterie). Se
Determinarea sarcinii, lumina disponibilă,
înmulţeşte sarcina (1.a.) cu 5 (rezultatul este dimensiunea sistemului, capacitatea bateriei
în Wh). Apoi se împarte la tensiunea bateriei a. Se determină sarcina în Wh/zi
(ex, 12 volţi) pentru a afla necesarul Ah b. Se determină numărul de ore/zi de soare
pentru capacitatea bateriei. c. Se determină dimensiunea sistemului PV
d. Se determină capacitatea de stocare a bateriei
Capacitatea totală a bateriei: Ah (dacă este necesară)
Pasul 2. Se calculează preţul sistemului

fotovoltaic necesar pentru aplicaţie:
PASUL 2
2.a. Se înmulţeşte dimensiunea sistemului Calcularea costului componentelor sistemului
(1.c.) cu €3,0/W a. Estimarea costului panourilor
b. Estimarea costului bateriilor
Cost estimat pentru sistem: € c. Estimarea costului invertorului
d. Estimarea costului BOS
2.b. Dacă se utilizează baterii, se înmulţeşte
dimensiunea bancului de baterii (1.d.) cu
€0,7/Ah.
Cost estimat pentru bancul de baterii: € PASUL 3
Stabilirea costului total al sistemului
2.c. Dacă se foloseşte invertor, se înmulţeşte
Se adună subtotalurile 2a + 2b + 2c + 2d
dimensiunea sistemului (1.c.) cu € 0,7/W.
Cost estimat pentru invertor: €
Rata Internă de Recuperare (IRR)
Subtotal: €
IRR reprezintă rata efectivă anuală de profit a
2.d. Se înmulţeşte subtotalul cu 0,2 (20%) unei investiţii. Introduce în ecuaţie valoarea
pentru a acoperi costurile BOS (cabluri, de bani primită şi cea investită. Formula este:
siguranţe, întrerupătoare etc.).
Cost investiţie =
Cost estimat pentru BOS: € i: rata internă de recuperare
Costul total estimat pentru € _ t: intervalul de timp

sistem: (2a+2b+2c+2d) n: numărul total de intervale
Această valoare este esenţială pentru a susţine
O serie de utilitare gratuite online, precum
conceptul de valoare în timp a ba- nilor. €1
„PV payback“ (Sunearthtools.com, 2011) şi
azi va valora mai mult decât €1 în viitor. Ex. în
„Solar Energy“ de la Energy Bible.com
cazul unei dobânzi de 5%, €1 azi va valora
(Energybible, 2011) oferă estimări pentru
€1,05 într-un an ( ).
perioada de recuperare a investiţiei în funcţie
de preţul de vânzare (€/kWh). Majoritatea
programelor descrise în capitolul 2.3, permit Dacă un proiect costă €1.000 pentru a fi
estimări precise bazate pe date de intrare realizat şi generează încasări de €100, €500 şi
detaliate. €1.500 în anii 1-3, rata pe care acest proiect

trebuie să o încaseze pentru a crea valoare este Valorile EPBT pentru tehnologiile viitoare vor
calculată astfel: fi îmbunătăţite semnificativ. Dezvoltări re-
cente în tehnologia fotovoltaică vor de-
termina o reducere a energiei folosite pentru
producerea componentelor, ceea ce duce la un
În acest caz, i = 32.8% potenţial mai ridicat pentru înlocuirea
combustibililor fosili.
Deci IRR poate fi definit ca rata de prag pentru FIGURA 47. TIMPUL DE RECUPERARE A ENERGIEI
care valoarea prezentă a bilanţului economic PENTRU TEHNOLOGIILE FOTOVOLTAICE (Sursa:
Sovacool, 2008)
este egală cu zero. Orice proiect trebuie să
aibă un venit mai mare decât IRR, pentru a fi
fezabil (Hopkins, 2009).
2.4.2. Probleme de mediu
Timpul de recuperare prin energie (EPBT)

EPBT reprezintă timpul în care energia folosită
pe parcursul ciclului vieţii sistemului
fotovoltaic (producţie, instalare, demontare şi
reciclare) este compensat de electricitatea
generată de sistemul fotovoltaic.
EPBT este definită de ecuaţia (Sunearthtools,
Emisii
2011):
Cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră
EPBT = Efolosită/Eeconomisită se exprimă în echivalent dioxid de carbon
Efolosită: reprezintă energia folosită în timpul (CO2 echivalent).
ciclului de viaţă al modulului, TABEL 9. CANTITATEA ELIMINATĂ DE GAZE CU EFECT DE
SERĂ, PENTRU GENERATOARELE DE ELECTRICITATE (Sursa
Eeconomisită: economiile anuale datorate Sovacool, 2008).
electricităţii generate de sistemul fotovoltaic. Tehnologie Descriere Emisii
(g CO2/kWhe)
EPBT depinde de: Vânt 1,5 MW pe sol 10
Biogaz Digestie anaerobă 11
- tehnologia celulei, tipul de încapsulare,
Hidro 300 kW 13
rama şi suportul modulului,
Termo-solar 80 MW parabolic 13
- tipul de sistem fotovoltaic (conectat la reţea
Biomasă diverse 14-35
sau de sine stătător) şi,
Fotovoltaic Siliciu Policristalin 32
- Randamentul sistemului fotovoltaic deter- 80 MW piatră
minat de gradul de iradianţă şi rata de Geotermal fierbinte uscată 38
performanţă. Nuclear reactoare diverse 66
diverse tipuri de
FIGURA 47 ilustrează EPBT pentru diferite
Gaz natural turbine 443
tehnologii. Calculele pleacă de la premisa
diverse generatoare
insolaţiei medii sud europene (1700 Motorină şi turbine 778
kWh/m2/an), 75% rata de performanţă diverse generatoare
pentru instalaţiile pe acoperiş şi 80% rata de Cărbune cu spălare a gazelor 960
performanţă pentru instalaţii montate la sol, diverse generatoare
Cărbune fără spălare a gazelor 1050
de tip utilitate.

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
O Evaluare a Ciclului de Viaţă (LCA) trebuie

realizată pentru a estima emisiile pe durata de cu 15% mai puţin decât o centrală pe bază de
viaţă a sistemului, care include extragerea şi cărbune cu aceeaşi vârstă. Pe măsură ce
purificarea de material brut, procese de vârsta centralei creşte, intensitatea utilizării
producţie, instalare şi mulţi ani de funcţio- terenului devine semnificativ mai redusă faţă de
nare; de asemenea reciclarea şi eliminarea centrala pe cărbune (Turney & Fthenakis, 2011).
deşeurilor. Materiale brute
Valorile pot diferi (24gCO2-echiv/kWh), Siliciul, materialul din care majoritatea
(Moskowitz & Fthenakis, 1991) pentru panourilor fotovoltaice sunt făcute, este unul
sistemele fotovoltaice în funcţie de tipul dintre cele mai răspândite elemente pe
modulelor, metodele şi materialele utilizate la Pământ. Nu este un element toxic; totuşi,
producţia componentelor BOS etc. câteva chimicale periculoase sunt utilizate în
Utilizarea solului procesul realizării celulelor solare. Princi-
Utilizarea solului este ades menţionată ca o palele probleme de mediu şi sănătate care
problemă importantă pentru aplicaţiile RES. apar la producţie sunt:
Unul dintre avantajele fotovoltaicelor în - dispersia prafului rezultat din tăierea
zonele urbane este instalarea pe acoperişul blocurilor de siliciu în straturi,
clădirilor, evitându-se total ocuparea solului. - expunerea la solvenţi precum acidul azotic,
În cazul fotovoltaicelor instalate pe sol, utili- hidroxidul de sodiu şi acidul hidrofluoric,
zarea terenului poate fi cuantificată prin folosit în curăţare şi gravare.
următoarele metrici (Turney & Fthenakis, Celulele solare sunt sudate prin fire de cupru
2011): stanat. Unii producători folosesc echipa-
- suprafaţă de teren „transformată“ pe mente de lipire ce conţin plumb şi alte metale
2
capacitate de „vârf“ (km /GWp), şi care, dacă sunt aruncate, pot prezenta riscuri
- suprafaţă de teren „ocupată“ pe unitate de de mediu şi sănătate.
energie electrică generată (km2an/TWh). Alte riscuri de mediu includ eliminarea de ga-
„Transformarea“ se concentrează pe pro- ze toxice de la focurile fabricilor de producţie
cesarea unică a schimbării fizice a naturii şi depozitarea de plumb pe sol şi, în final, în
terenului, (instalarea centralei) pe când pânza freatică. Probleme similare apar dacă
„ocuparea“ măsoară perioada în care terenul izbucneşte un incendiu la o centrală
este folosit (incluzând timpul necesar pentru fotovoltaică.
refacere). Timpul de refacere depinde foarte Reciclarea
mult de ecosistemul perturbat. Celula fotovoltaică reprezintă numai o mică
Centralele fotovoltaice sunt proiectate parte din totalul materialelor folosite pentru
pentru o funcţionare de peste 30 de ani. Cum a produce un panou solar.
durata de viaţă a unei centrale se măreşte,
transformarea terenului pe capacitatea sis- TABEL 10. FRACȚIILE MASICE ALE UNUI MODUL
temului rămâne constantă; totuşi, ocuparea FOTOVOLTAIC (Sursa: Sander, 2007)
terenului pe energia generată scade. Insta- Componente Procent
laţiile fotovoltaice au cea mai redusă ocupare a Sticla exterioară 65%
terenului faţă de alte RES şi comparabil cu Cadrul de aluminiu ~20%
ciclii cărbunelui şi combustibilului nuclear; de Acetat etilen vinil - încapsulant ~7,5%
exemplu, durata de viaţă a cărbunelui nece- Substratul de fluorat de polivinil ~2,5%
sită extracţia, care creşte ocuparea de teren. Cutia de joncţiune 1%
Centralele fotovoltaice acoperă în medie 25
Celula solară 4%
km2/GWp. O centrală veche de 30 ani ocupă
Dezasamblarea corectă şi reciclarea panourilor fotovoltaice FIGURA 48. STANDARDE PENTRU INSTALAREA
asigură că potenţialele materiale periculoase nu sunt eliberate în SISTEMELOR FOTOVOLTAICE (Sursa: PVResources,
2011)
mediul înconjurător; necesitatea unor materiale brute noi se
Număr Descriere
reduce de asemenea. Când se folosesc baterii, acestea trebuie să
fie scoase din funcţiune şi reciclate la finalul perioadei de IEC 60364-7- Instalaţii electrice pentru clădiri – Partea
712 7-712: Cerinţe pentru instalaţii sau locaţii
utilizare. Cel mai bun mod pentru a utiliza bateriile “moarte” speciale – Sisteme de alimentare cu
este de a refolosi plumbul sau reciclarea. energie solară fotovoltaică solară.
IEC 61194 Parametri caracteristici ai sistemelor
Tehnologiile de reciclare există pentru aproape toate tipurile de fotovoltaice de sine stătătoare
IEC 61702 Norme pentru sistemele fotovoltaice de
produse fotovoltaice şi majoritatea producătorilor sunt angajaţi pompare cuplate direct
în activităţi de reciclare. IEC 61724 Monitorizarea performanţelor sistemului
fotovoltaic – Recomandări pentru
Consumul de apă măsură, schimb de date şi analiză
Sistemele fotovoltaice nu necesită apă în IEC 61727 Sisteme PV – Caracteristicile interfeţei cu
utilităţile
operare; acest lucru le face propice în
IEC 61683 Sisteme fotovoltaice – Dispozitive de
utilizarea în locaţiile unde apa este puţină. asigurare a calităţii energiei – Proceduri
Este utilizată apă în procesul de producţie; de măsurare a eficienţei
85% pentru extragerea şi rafinarea IEC 62093 Componente BOS pentru sisteme
fotovoltaice – Condiţii de proiectare
materialului, şi 15% la asamblarea modulului pentru instalarea în mediul natural
(EPIA, 2011). IEC 62116 Procedură de test pentru măsurile de
prevenire a insularizării pentru
Cantităţi mici de apă pot fi folosite de invertoarele fotovoltaice racordate la
utilităţi
asemenea pentru spălarea panourilor care este
IEC 62124 Sisteme fotovoltaice autonome – Condiţii
mai ales necesară în câmpurile nisipoase sau în de proiectare şi aprobarea tipului
ţările sud-europene în care furtunile de nisip IEC/TS 62257, Recomandări pentru sisteme mici de energie
sunt comune. regenerabilă şi hibride pentru
electrificarea rurală
Estimarea necesarului de apă pentru spălare, la IEC/TS 62257- Recomandări pentru sisteme mici de
7-1 energie regenerabilă şi hibride pentru
un sistem de mari dimensiuni, este de 2- electrificarea rurală – Partea 7-1:
4m3/MW/an (Turney & Fthenakis, 2011). Generatoare – sisteme PV
IEC/TS 62257- Recomandări pentru sisteme mici de
2.5. Standarde şi reglementări electrificarea rurală – Partea 8-1:
Alegerea bateriilor şi sisteme de
2.5.1. Standarde şi reglementări managementul bateriilor pentru sisteme
autonome de electrificare
internaţionale IEC/TS 62257- Recomandări pentru sisteme mici de
Există câteva standarde care reglementează electrificarea rurală – Partea 9-5: Sisteme
funcţionarea sistemelor fotovoltaice şi integrate – Alegerea lămpilor fotovoltaice
portabile pentru proiecte de electrificare
normative sau standarde pentru ghidarea, rurală
proiectarea şi implementarea acestor sis- IEC/TS 62257- Recomandări pentru sisteme mici de
teme. Vezi mai jos o listă cu cele mai 9-6 energie regenerabilă şi hibride pentru
electrificarea rurală – Partea 9-6: Sisteme
importante standarde, inclusiv reglementările integrate – Alegerea sistemelor
de siguranţă, care trebuie să fie luate în fotovoltaice individuale de electrificare
considerare în implementarea unui sistem (PV-IES)
Sisteme fotovoltaice conectate la reţea –
fotovoltaic. IEC 62446 cerinţe minime pentru documentarea
sistemului, teste de punere în funcţiune şi
te ale sistemului sunt prezentate în TABEL 11.
2 IEEE Std 1526
inspecţie
IEEE Practici recomandate pentru
TABEL 11. STANDARDE PENTRU BOS (Sursa: PVResources,
PRINCIPII DE PROIECTARE testarea performanţei sistemelor PV
2011)
autonome
Nr Descriere
N 50524 Fişe tehnice şi informaţiile etichetelor
Standarde pentru baterii, componente de invertoarelor fotovoltaice
protecţie la supratensiune şi alte componen-
EN 50521 Conectori pentru sisteme fotovoltaice –
Siguranţă. Pentru invertoare
IEC 61173 Protecţie la supratensiune pentru
sistemele de generare fotovoltaice– Ghid - Confirmarea protecţiei conform VDE 0126-
IEC 61683 Sisteme PV – Dispozitive de asigurare a 1-1 sau metode echivalente
calităţii energiei – Procedură pentru
măsurarea eficienţei - Protecţie împotriva limitelor tensiunii şi
IEC 61427 Celule şi baterii reîncărcabile pentru sisteme frecvenţei (supratensiune, tensiune redusă,
fotovoltaice. Cerinţe generale şi metode de suprafrecvenţă)
test
IEEE Std. 937 Practici recomandate pentru instalarea şi
- Distorsiunile Armonice Totale (THD) pentru
întreţinerea bateriilor cu acid-plumb curentul de ieşire, mai mici de 5%, certificat
pentru sisteme fotovoltaice de conformitate al producătorului (opţional).
IEEE Std. Practici recomandate pentru
1013 dimensionarea bateriilor acid-plumb
- În cazul convertoarelor electronice fără
pentru sisteme fotovoltaice transformatoare cu miez de fier, maximum
IEEE Std. Practici recomandate pentru de curent continuu injectat în reţea trebuie
1361 determinarea caracteristicilor să fie mai mic de 0,5% din curentul nominal
performanţelor şi potrivirea bateriilor în
sistemele fotovoltaice al convertorului, certificat de conformitate
al producătorului (opţional)
Aceste cerinţe sunt necesare pentru a
respecta condiţiile unei bune funcţionări
2.5.2. Standarde şi reglementări menţionate în contractul dintre producător şi
Compania Publică de Electricitate.
naţionale
În Grecia nu există reglementări statutare
Grecia pentru instalarea sistemelor fotovoltaice.
Nu există cerinţe oficiale adoptate în ceea ce Tehnicienii PV urmează principiile de bază
priveşte sistemele fotovoltaice în Grecia. care apar în ELOT 384 „Cerinţe pentru
Totuşi, agenţii tehnici care doresc să se înscrie instalaţii electrice“ (Organizaţia Elenă pentru
pe lista organizată de Centrul pentru Surse de Standardizare, ELOT).
Energii Regenerabile (CRES) trebuie să Potrivit Companiei Publice de Electricitate
folosească panouri şi invertoare care să (PPC), sistemele fotovoltaice de până la 100
respecte cerinţele minime recunoscute la kW sunt conectate pe joasă tensiune, prin linie
nivelul UE. monofazată până la 5kW şi trifazată pentru
Pentru panouri fotovoltaice sisteme 5kW-100kW.
- IEC-EN 61215 şi 61646, Reglajele prestabilite pentru protecţia la
- IEC 61730 – Clasa A (Clasa II de izolare) tensiune şi frecvenţă trebuie să fie:
Aceste certificate sunt oferite de laboratoare Sistem Interconectat: Tensiune: -20% până la
acreditate. +15% din nominal, frecvenţa: +/- 0,5Hz
Insule Neconectate: Tensiune: -20% până la
+15% la frecvenţă nominală: de la 51 Hz la
47,5Hz.
Preţul energiei electrice produse de centralele
fotovoltaice, după aplicabilitate, este
determinat după datele din următorul tabel:

TABEL 12. PREȚURI PENTRU ENERGIA PRODUSĂ DE PV
- Sistemele rezidenţiale pot fi instalate în
Sistem Insule orice regiunie
interconectat neconectate
An-lună
Euro/MWh - Aplicaţii excluse anterior (precum faţade,
>100kW ≤100kW orice putere
obloane, depozite, şoproane etc.) sunt
permise în sectorul rezidenţial.
2010 Februarie 400,00 450,00 450,00
2010 August 392,04 441,05 441,05 - Sistemele fotovoltaice pot fi amplasate pe
clădirile istorice, după o procedură de
2011 Februarie 372,83 419,43 419,43
autorizare specială.
2011 August 351,01 394,88 394,88
2012 Februarie 333,81 375,53 375,53

- Instalarea sistemelor fotovoltaice pe teren
agricol este permisă cu anumite limite.
2012 August 314,27 353,56 353,56
2013 Februarie 298,87 336,23 336,23 - O garanţie bancară de 150 €/kWp este
2013 August 281,38 316,55 316,55
necesară pentru sistemele amplasate pe sol,
până la 1 MWp, înainte de semnarea unui
2014 Februarie 268,94 302,56 302,56
contract de conectare la reţea.
2014 August 260,97 293,59 293,59
Datele de mai sus sunt în vigoare din
Din 2015 şi
după, pentru
1,3 *mts(ν-1) 1,4*mts(ν-1) septembrie 2011 şi pot fi supuse schimbării.
1,4*mts(ν-1) 1,5*mts(ν-1)
fiecare an (v)
Instalatorii sunt sfătuiţi să verifice cadrul
mts(ν-1): sistemul de tarif marginal din anul anterior ν-1
legislativ şi normativele în vigoare înainte de
a se apuca de dezvoltarea unui proiect
fotovoltaic. Legislaţia în vigoare, mecanismele
Pentru sistemele fotovoltaice de până la 10
de susţinere şi regulile aplicabile sunt publi-
kWp, în sectorul domestic şi în micile firme,
Compania Publică de Electricitate va cumpăra cate la următoarele adrese:
energia produsă la 0,55 €/kWh. Acest preţ - Compania Publică de Electricitate:
este garantat pentru 25 de ani. Producătorul www.dei.gr
consumator continuă să cumpere energie de la
- Autoritate de Reglementare pentru Energie:
Compania Publică de Electricitate (circa 0,10-
www.rae.gr
0,12 €/kWh). Veniturile din vânzarea energiei
nu sunt taxate. - Operatorul Sistemului de Transport Elen
S.A: www.desmie.gr
Mai mult, ca urmare a aprobării legislaţiei RES
(Legea 3851/2010) şi prin decizii ministeriale - Ministerul Mediului, Energiei şi Modificării
ulterioare, în normative au fost aplicate Climatului: http://www.ypeka.gr/
schimbări importante, pentru a depăşi unele
- Asociaţia Elenă a Companiilor Fotovoltaice:
bariere administrative.
http://www.helapco.gr/
Mai exact:
- Asociaţia Producătorilor de Energie Solară:
- Nu este necesară licenţă de producător www.spef.gr
pentru sisteme <1 MWp.
TABELUL 14 şi TABELUL 15 prezintă legislaţia
- Sistemele de pe acoperiş nu mai necesită curentă, problemele administrative şi meca-
aprobări de mediu şi procedurile au devenit nismele de susţinere (valabile în septembrie
mai uşoare pentru sistemele amplasate pe 2011) pentru ţările participante la Proiectul
sol. PVTRIN (Bulgaria, Croaţia, Cipru, Grecia,
România, Spania).

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
Mai mult, proiectul PV LEGAL a dezvoltat o

bază de date care compară procedurile 2.6. Baze de date
administrative pentru instalaţiile fotovoltaice
în 12 state membre UE (Bulgaria, Republica Un număr de baze de date au fost dezvoltate
Cehă, Franţa, Germania, Grecia, Italia, pentru a oferi informaţii utile asupra dife-
Polonia, Portugalia, Slovenia, Spania, Olanda şi ritelor aspecte ale instalaţiilor fotovoltaice.
Marea Britanie). Sunt examinate trei tipuri Câteva link-uri elocvente sunt enumerate în
diferite: tabelul următor (TABEL 13).
TABEL 13. BAZE DE DATE FOTOVOLTAICE
- instalaţii de mici dimensiuni pe clădiri Link Descriere
rezidenţiale Informaţii despre energia
solară şi aplicaţiile sale. Bază
- instalaţii mici spre medii pe clădiri
de date pentru sisteme
comerciale www.pvresources.com/
fotovoltaice de scară mare
pe rapoarte ale utilitarelor
- instalaţii medii spre mari amplasate pe sol, de simulare
pe terenuri libere. Date despre cele mai bune
www.pvdatabase.org/ practici, proiecte PV urbane,
produse BIPV
Baza de date identifică paşii administrativi Rapoarte şi statistici
www.iea-pvps.org/
necesari pentru obţinerea autorizaţiei de naţionale pe piaţa PV
Informaţii detaliate asupra
construire, conectare la reţea şi operare a procesului administrativ care
sistemelor fotovoltaice, şi poate fi o unealtă www.pvlegal.eu trebuie urmat pentru a
instala un sistem PV în
foarte utilă atât pentru instalator, cât şi pentru oricare ţară participantă.
client. PV LEGAL este creat de programul Informaţii despre producerea
Energie Inteligentă pentru Europa al Comisiei echipamentului, componente
solare (ex. invertoare,
Europene (PV LEGAL, 2011). http://www.enf.cn/database
baterii), materiale solare,
/panels.html
panouri solare, vânzători,
instalatori
de sisteme solare
Bază de date extinsă cu
http://www.posharp.com
caracteristici pentru multe
/photovoltaic/database.aspx
panouri fotovoltaice
Bază de date pentru toate
panourile solare disponibile
http://pvbin.com/ comercial cu posibilitatea
căutării şi sortării după
diferiţi parametri
http://www.nrel.gov/pv/
performance_reliability/failu Informaţii despre defecte
re_database.html observate în instalaţiile PV
Bază de date ce include
peste 750 de instalaţii
http://www.semi.org/en/Sto fotovoltaice şi care acoperă
re lanţul industriei PV de la
/Marketinformation/photov Siliciu Policristalin la
oltaics/CTR_028755 producătorii de module.
Resurse pentru afaceri şi
contacte tehnice
Bază de date climatologică
www.meteonorm.com pentru aplicaţii solare în
orice punct al globului

TABEL 14. PROBLEME ADMINISTRATIVE (Sursa: PVTRIN, 2011)
Grecia Bulgaria Croaţia Cipru România Spania

Este necesară autorizaţie emisă de Aprobarea pe baza unei Sistemele fotovoltaice pe clădirile Directiva 2/2006 emisă pentru Pentru toate modificările CTE-HE5: Codul Tehnic al
Comisia de Proiectare şi Arhitectură evaluări a impactului asupra existente sunt văzute ca simple a îndruma autorităţile de aduse clădirii este Clădirii reproduce conţinutul
Reglementări în construcţii, relevante pentru instalaţiile fotovoltaice
în cazul unei instalaţii PV: mediului este necesară. extensii ale clădirilor existente, planificare în relaţie cu necesară autorizaţie de la CPD (Directiva Produselor de
a) în zonele catalogate ca „frumuseţe Instalarea oricăror sisteme astfel că nu este necesară nicio principiile, criteriile şi departamentul de Construcţii) şi standardele
naturală“ şi RES în zonele protejate este autorizaţie pentru locaţie, şi deci procedurile pentru autorizarea urbanism al fiecărei tehnice internaţionale cu
b) în zonele în care se găsesc clădiri foarte limitată. Pentru PV-urile pot fi uşor instalate pe instalaţiilor RES şi pentru municipalităţi – Legea privire la performanţele
de patrimoniu, precum şi aşezăminte instalaţii PV pe terenuri clădiri, faţade etc. Totuşi, în aplicarea controlului nr.10/1995 privind ţintă.
tradiţionale. arabile este necesar un timpul obţinerii statutului de autorizaţiilor de construire a „Calitatea în construcţii“ Stabileşte capacitatea
Instalarea de PV este permisă pe permis special. (Legea producător eligibil, este necesară aplicaţiilor care sunt legate de minimă fotovoltaică ce poate
clădiri şi faţade, acoperişuri de pentru Teritorii Protejate, confirmarea că nu este nevoie de integrarea acestora. Restricţii se aplică zonelor fi instalată în anumite tipuri
verandă şi adăposturi. Regula Nr. 2 pentru autorizaţie de construcţie de la Circulara 3/2008 include şi clădirilor istorice. de clădiri, reglementează
Un ansamblu PV nu trebuie să: construcţii pe teren arabil). autoritatea locală prevederi specifice care sunt mărimea centralelor şi
-creeze un spaţiu de uz principal sau Nu sunt cerinţe (municipalitate). legate de instalarea de sisteme Legea nr.10/1995 privind amplasarea modulelor şi dă
auxiliar sau zone semideschise arhitecturale speciale Unele zone protejate pot fi PV de scară mică pe clădiri sau „Calitatea în construcţii” valorile maxime de pierderi
-blocheze accesul în zona comună pentru instalarea PV pe excluse. pe sol şi specifică în ce cazuri amendată prin Decretul pentru fiecare tip de
-depăşească rama - în penthouse-uri clădiri. Sistemele trebuie Recomandarea este ca proiectul nu este nevoie de autorizaţie Guvernului nr. 498 /2001, instalaţie: cazul general,
(zonele închise în vârful clădirii) proiectate în concordanţă de electrice şi calculul static să fie de construcţie. Legea nr. 587 /2002 şi amplasarea pe acoperiş şi
-să fie instalate pe fântâni cu regulile pentru instalaţii făcut înainte de montarea pe Legea 2006 pentru Legea nr. 123 /2007. Este integrarea arhitecturală
-pe acoperişuri, panourile trebuie să electrice care garantează acoperiş a modulelor. Reglementarea Eficienţei necesară o autorizaţie
fie amplasate urmărind panta exploatarea sigură. Doar un număr limitat de Energiei în Clădiri pentru orice modificare a
acoperişului Proiectul trebuie aprobat de regiuni/municipalităţi prevăd (L.142(I)/2006) – PPR 446/2009 clădirii, obţinută de la Legislaţia urbană locală.
-În cazul în care panourile sunt autorităţile competente. utilizarea de PV în planurile pentru clădiri noi prevede departamentul de
amplasate pe acoperişul clădirii, (Regulamentul Nr. 1 din teritoriale. instalarea de panouri în viitor. urbanism al fiecărei
distanţa de la parapetul acoperişului 27.05.2007 pentru Utilizarea surselor alternative de În acord cu Autoritatea de primării. Restricţii se aplică
trebuie să fie minim 0,50 m din proiectarea, instalarea şi energie (inclusiv PV) trebuie Electricitate, trebuie instalat un clădirilor istorice şi
raţiuni de siguranţă. întreţinerea instalaţiilor de pregătite pentru orice clădire tablou electric mai mare şi religioase.
La instalaţiile PV pe clădiri > 100kWp, joasă tensiune în clădiri). nouă; totuşi, niciuna nu trebuie cablu de la tablou până la
este necesară autorizaţia de lucru inclusă în proiectul final. posibila locaţie viitoare a unei
pentru construcţie de mici instalaţii RES.
dimensiuni.
Autorizaţie Autorizaţia de construcţie nu este Da, la fel ca şi pentru Pentru centrale PV mai mici nu - doar pentru parcuri PV 20- Da Da
de necesară pentru instalarea de sistemele electrice. este necesară. 150 kW & PV-uri pe clădiri
construcţie fotovoltaice pe clădiri (mai puţin de Pentru centrale PV mari, Biroul peste 100kW
necesară 100kW). Local de Alocare a Spaţiului
pentru trebuie să schimbe destinaţia de
instalaţia utilizare a terenului şi să o
fotovoltaică aprobe în Planul de Spaţiu
(procedură lungă şi complicată)

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
Cerinţe Există o limită pentru instalaţiile ≤100 Reţeaua bulgară de ≤4,6 kW conexiune monofazată Racordarea RES la reţeaua Nu există reguli pentru Conformarea cu următoarele
pentru kW. Sistemele fotovoltaice mai mari distribuţie nu are cerinţe > 11,04 kW conexiune trifazată electrică de distribuţie urmează proprietarii privaţi, doar reglementări
conexiunea decât această limită trebuie conectate specifice pentru racordarea centrale PV ≤ 100 kW reglementările cu privire la pentru producătorii care RD661/2007: reglementează
la reţea la o reţea de medie tensiune. unei centrale PV. Conectate direct la linia de joasă racordarea utilizatorilor de au licenţă de producere/ activităţile de transport,
Sistemele PV >2MW trebuie Reglementarea Nr. 6 din tensiune (0,4 kV) interes public la reţelele distribuţie de electricitate. distribuţie şi comercializare a
racordate la reţeaua de înaltă 09.06.2004 „Racordarea - Centrale PV ≤ 500 kW sunt electrice şi urmează Toţi paşii necesari sunt electricităţii.
tensiune. producătorilor şi conectate la reţeaua de joasă specificaţiile Legii Electricităţii descrişi în „Îndrumări -RD 1578/2008: cerinţele
utilizatorilor de energie tensiune (0,4 kV) în puncte nr. 13/2007 modificată ulterior pentru producătorii de minime pentru protecţia la
electrică la reţelele de din staţii de transformare prin GD 90/2008. electricitate din surse riscurile electrice
transmisie şi distribuţie“ - centrale PV ≤ 10 MW regenerabile (e-res)“, RD 1663/2000:
sunt conectate la medie ANRE. Reglementările pentru joasă
tensiune (până la 35 kV) în tensiune
puncte de conexiune din - OM 5/9/1985:
staţii de transformare Reglementările pentru înaltă
- Toate centralele trebuie să aibă tensiune.
aprobarea de la DSO - RD 1110/2007, puncte
unificate de măsură în
sistemele electrice.
Link-uri - Corporaţia Publică pentru Energie: - Ministerul Regional de - Ministerul Economiei şi - Agenţia de Energie din Cipru - Ministerul Dezvoltării - Ministerul Industriei,
pentru www.dei.gr Dezvoltare şi Lucrări Ministerul Construcţiilor: http://www.cea.org.cy Regionale şi Turismului Energiei şi Turismului
legislaţia în - Autoritatea de Reglementare Publice - http://oie.mingorp.hr www.mdrt.ro http://www.ffii.nova.es/p
vigoare pentru Energie: www.rae.gr www.mrrb.government.b - Ministerul Protecţiei Mediului, - Autoritatea Română de untoinfomcyt/formulario-
- Operatorul Sistemului de g Planificării Fizice şi al Reglementare a lseg01.asp
Transmisie Elen S.A: - Comisia de Stat pentru Construcţiilor: www.mzopu.hr Energiei: http://anre.ro - Comisia Naţională de
www.desmie.gr Reglementarea Energiei - Ministerul Economiei, Muncii Energie
- Ministerul Mediului, Energiei şi şi Apei www.dker.bg şi Antreprenoriatului: http://www.cne.es/cne/c
Modificării Climatului: - Ministerul Economiei şi - http://oie.mingorp.hr ontenido.jsp?id_nodo=51
http://www.ypeka.gr/ Energiei - Hrvatska Elektroprivreda (HEP 0&&&keyword=&auditori
- Asociaţia Elenă a Companiilor de www.mi.government.bg Group): www.hep.hr a=F
Fotovoltaice: - Gazeta de stat - Codul de Construcţie
http://www.helapco.gr/ http://dv.parliamnet.bg Tehnică:
www.codigotecnico.org
- Gazeta Oficială de Stat
(BOE): www.boe.es
Notă: TABELUL 14 şi TABELUL 15 prezintă legislaţia în vigoare, probleme administrative şi mecanisme de susţinere (începând din septembrie 2011) pentru ţările participante la Proiectul
PVTRIN. Folosiţi link-urile de mai sus pentru a accesa legislaţia curentă.

TABEL 15. MECANISME DE SUSȚINERE PENTU INSTALAȚII FOTOVOLTAICE (Sursa: PVTRIN, 2011)
Grecia Bulgaria Croaţia Cipru România Spania

Mecanisme de Sisteme PV ≤100 kWp: Conform cu noua Lege RES (2/05/2011): Tarif de injectare în Persoanele fizice & Șase certificate verzi Tarif 0,1385€ / kWh (2011)
susţinere şi 0,45€/kWh Sisteme Sistemele PV de producere a energiei electrice vor fi reţea pentru RES &PV organizaţiile neimplicate în pentru fiecare MWh
stimulente >100kWp: ajutate timp de 15 ani prin tarife ridicate ce vor fi 0,32-0,52 €/kWh în activităţi economice produs şi livrat de 50% din IBI, reducere între 0
pentru 0,40€/kWh. definite an de an de Comisia de Stat pentru funcţie de mărimea (rezidenţiale): producătorul de şi 100% din urban şi reducere
instalarea Reglementarea Energiei şi Apei. centralei PV. Plafona- Conectat la reţea energie electrică între 0-95% pentru ICIO.
de PV Din 1/07/2011 tarifele pentru PV sunt: rea la un total de <7kW : Tarif 0,35€/kWh solară. În funcţie de regiune:
BIPV: <30 kWp acoperiş sau faţadă: 0,31 €/kWh 1 MW. Nivelurile (15 ani, fără subvenţie) Împrumuturi uşoare, stimuli la
BIPV: 30-200 kWp acoperiş sau faţadă: 0,30 €/kWh pentru tarife se vor Autonome taxe, Investiţii regionale,
BIPV >200 kWp acoperiş sau faţadă : 0,30 €/kWh schimba, de asemenea <7kW: 55% subvenţie deducţie de TVA
PV la sol <30 kWp: 0.29 €/kWh şi plafonarea, prin < 20 kW (organizaţii): 55%
PV la sol 30 -200 kWp: 0,29 €/kWh noua Lege a subvenţie (maxim €44.000)
PV la sol >200 kWp: 0,25 €/kWh Regenerabilelor care Persoane fizice &
Fondul Naţional Kozlodui administrat de EBRD oferă este în stadiul de organizaţiile neimplicate în
împrumuturi. De obicei, proprietarilor de RES li se proiect şi era aşteptată activităţi economice:
oferă un discount de 20% din suma împrumutului, să intre în vigoare la Conectat la reţea
după finalizarea proiectului. Programul USAID finalul lui 2012. 21-150kW : Tarif 0,31€/kWh
garantează 50% din credit. Pentru informaţii (20 ani)
actualizate: Autonome <20 kW: 40%
Ministerul Economiei: subvenţie (maxim €36.000) în
http://oie.mingorp.hr/ funcţie de categorie.
În cazul sistemelor autonome
există un maxim de subvenţie
Mecanisme de Sisteme PV < 10kWp în sectorul Fondul Naţional Kozlodui administrat de EBRD. Mecanismul specific <20 kW : 0,2979€/kWh (2011)
susţinere şi domestic şi firme mici: 0,55 € / Programul USAID şi unele bănci (linii de credit). de susţinere de mai 20 kW–2 MW: 0,2095€/kWh
stimulente kWh. Programe pentru dezvoltarea regională. sus va fi implementat (2011)
pentru în noua Lege a Toate acestea pe considerentul
instalarea de Regenerabilelor la un că nu s-a atins cota de instalaţii
BIPV nivel mai ridicat de „permise“.
Tarif.
http://oie.mingorp.hr
Link-uri către - Ministerul Mediului, Energiei -Ministerul Comerţului, - Ministerul
legislaţia în şi Modificării Climatului: Industriei şi Turismului: Dezvoltării Regionale
- Ministerul
vigoare www.ypeka.gr/ www.mcit.gov.cy şi Turismului
Economiei, Muncii şi
- Asociaţia Elenă a Compa- Institutul Cipriot de Energie: www.mdrt.ro
Antreprenoriatului:
niilor de Fotovoltaice: www.cie.org.cy
http://oie.mingorp.hr
www.helapco.gr/
- Asociaţia Producătorilor de
Energie Solară: www.spef.gr
Notă: TABELUL 14 şi TABELUL 15 prezintă legislaţia în vigoare, probleme administrative şi mecanisme de susţinere (începând din septembrie 2011) pentru ţările participante la Proiectul
PVTRIN. Folosiţi link-urile de mai sus pentru a accesa legislaţia curentă.

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
2.7. Exerciţii A = 3 zile
2.7.1. Studii de caz E = 940Wh

T = 0,5
Studiu de caz 1
ninv = 0,9
Dimensionarea unui sistem de 24 Vcc pentru
ncablu = 0,97
o casă (Kamnang şi Menke, 2010).
i. Sarcini, aparate şi cerinţe zilnice Capacitatea minimă a bateriei, Ah
TABEL 16. APARATE ȘI CERINȚELE ZILNICE DE ENERGIE
Cum avem un
Sarcini sistem Totalul
Puteri de 24Vcc,
Ore vor
de fi alese 2
Necesarul
baterii a 24V/150Ah conectate în paralel, pentru
şi aparate nominale necesar folosire pe zilnic
ale de zi de energie
un total de 24Vcc/300Ah.
aparatelor putere (Wh)
(W) (h)
(W)
iv. Invertorul
Lămpi 12 W 60 W (5 3 180Wh
fluorescente
Sistemul necesită lămpi)
un invertor, deoarece
aparatele
TV sunt
100 W alimentate
100 W 1,5 în 150Wh
curent
alternativ. Puterea totală necesară pentru
Microunde 640 W 640 W 0,5 320Wh
aparatele c.a. este 940W ceea ce înseamnă că
este recomandat
Frigider 80 W un80 invertor
W 3 de 1.500W
240Wh cu
intrare 24Vcc.
Iluminat 50 W 50 W 1 50Wh
exterior
TOTAL 930W 940Wh

Acoperişul casei are o înclinare de 50° şi este v. Cablare
orientat 60° sud-vest. Sistemul este proiectat În cazurile în care lungumea cablului este 8m
pentru luna ianuarie şi are prevăzută o din cupru şi căderea de tensiune este 10%.
capacitate de stocare de 3 zile.
ii. Dimensionarea modulului (vezi cap. 2.2.8)

G = 5,0 PSH
nSYS = 0,6
E =940Wh necesarul zilnic de energie.
Acest rezultat este rotunjit la următoarea

Deci, dimensiunea minimă a modulului este valoare standard 6 mm2.
314 Wp.
Secţiunile standard sunt 2,5 mm2; 4 mm2; 6
mm2; 8 mm2; 10 mm2; 12 mm2; 14 mm2 ; 16
iii. Dimensionarea bateriei (vezi cap. 2.2.8) mm2; 18 mm2; 20 mm2; 22 mm2; 24 mm2; 26
V = 24Vcc tensiunea sistemului. mm2; 28 mm2; 30 mm2; 32 mm2.

Se alege un modul fotovoltaic de 80 Wp Totalul modulelor: 5,500Wp/230Wp = 23,9
monocristalin, de circa 12Vcc (tensiune deci pentru un total de putere 24 x230W=
nominală de 12Vcc) cu un curent nominal de 5.520Wp trebuie luate în considerare 24 de
4,5A. module.
Dacă împărţim 314 la 80, obţinem 3,9, deci Modulele trebuie verificate, dacă să fie
vor fi conectate 4 module în serie-paralel. amplasate pe înălţime sau pe lungime, ceea ce
Aceasta înseamnă că 2 module vor fi va depinde de lungimea şi lăţimea
conectate în serie, iar cele 2 şiruri vor fi legate acoperişului.
în paralel. Tensiunea totală este de
2x12V = 24Vcc şi curentul este 4,5A x 2 =9,0A.
ii. Verificarea încadrării pe acoperiş
Curentul produs de modul determină
- În format pe înălţime
controlerul de încărcare. În acest caz este 9A.
L acoperiş = 9,0m =
Controlerul trebuie să aibă minim 9A. Alegem
9,35 şi
unul mai mare (15A) în cazul unei extensii. l modul 0,962m
l acoperiş 5,0m
= = 3,23
L modul 1,550m
Studiu de caz 2
Dimensionarea unui sistem de 5,5 kWp pe un Acest lucru înseamnă un total de 9 x 3 = 27.
acoperiş înclinat (lungime 9 m şi lăţime 5 m). Numărul maxim de module care pot fi
(Kamnang şi Menke, 2010). amplasate pe acoperiş este 27 (9 module şi 3
TABEL 17. CARACTERISTICILE MODULULUI FOTOVOLTAIC
şiruri sau invers); mai mult decât suficient
spaţiu pentru cele 24 module.
Parametru Valoare - În formatul pe lungime
Putere maximă Pmax 230 L acoperiş 9,0m
= =
5,8 şi
Tensiune la puterea VMPP 29.8V L modul 1,550m
maximă
l acoperiş
Curent la puterea IMPP 7.71A 5,0m
maximă = = 5,19
Tensiune de circuit VOC 35.8V l modul 0,962m

deschis
Curent de ISC 8.34V 5 x 5 este aproximativ 25, deci un maxim de
scurtcircuit 25 (5 module şi 5 şiruri) de module pot fi
Tensiunea maximă a 1000V amplasate în formatul pe lungime.
sistemului
Tensiune (VOC) -0.35%/oC Modulele pot fi amplasate în ambele moduri,
Coeficientul de
temperatură Curent (ISC)
dar este mai bine să folosim modul în care
0.060%/oC
intră cel mai mare număr de panouri, astfel
Lungime x lăţime x mm 1550x962x40
adâncime încât sistemul să poată fi extins (portret).
Greutate kg 18.5 iii. Verificarea tensiunii modulului
Coeficientul de temperatură:
1,550m x 0,968m = 1,500m2 pentru 230 Wp. -0,35% x Voc/°C= -0,0035 x 35,8 = -
Acest lucru este echivalent cu 6,5 m2 /kWp
0,125V/°C VMPP – 25°C = 29,8V
VMPP – 10°C = 29,8 + 15x 0,125 = 31,67V
i. Mărime acoperiş
VMPP -70°C = 29,8 – 45 x 0,125 = 24,18V
5,5kWp x 6,5 m2/kWp =35,75m2
Voc -10°C = 35,8 + 15 x 0,125 = 37,67 V

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
iv. Selecţia invertorului Acesta este un concept invertor pe şir.

Puterea nominală a invertorului este între 90% Sistemul are o putere totală de 5.520 kWp
şi 100% deci între 90% x 5.520= 4.968W şi care constă din 24 module, fiecare a 230 Wp.
5.520W (această gamă este aleasă deoarece în Sistemul este configurat în 4 şiruri de 6
zilele însorite cu iradianţă la STC sau peste module.
STC invertorul nu trebuie să fie
2.7.2. Întrebări cu variante multiple
subdimensionat), deci pentru un concept de
invertoare pe şir pot fi alese 4 invertoare
1. Ce înseamnă Condiţiile Standard de Test
(TABEL 18).
(STC)
TABEL 18. CARACTERISTICILE INVERTORULUI
a) Iradianţă: 1000W/m2, temperatură:
Parametru Unităţi Valoare 25°C şi Masa aerului: 1.5
Putere maxima c.c. W 1400 b) Iradianţă: 1000W/m2, temperatură:
Tensiune maximă c.c. V 400
V-intervalul de tensiune, V 96-320V
20°C şi Masa aerului: 1.5
MPPT c) Iradianţă: 1024W/m2, temperatură:
Curentul maxim de A 12,6 25°C şi Masa aerului: 1.5
intrare
d) Iradianţă: 1000W/m2, temperatură:
v. Configuraţia modulului
18°C şi Masa aerului: 1.0
Numărul maxim de module pe şir:
2. Dacă o celulă produce 0,5 V atunci patru
celule legate în serie produc:
a) 2,0 V
Numărul minim de module pe şir: b) 0,5 V
c) 2,5 V
d) 1,0 V
Deci numărul maxim de module pe şir este 8, 3. Puterea totală pentru patru celule de 0,5V
iar cel minim este 4. conectate în serie când Acelulă = 1A este:
vi. Configuraţia sistemului şi a) 2,0 W
compatibilitatea b) 0,5 W
invertorului c) 2,5 W
d) 1,0 W
Se vor implementa 4 şiruri a 6 module cu 1
invertor pe fiecare şir. Compatibilitatea 4. Dacă o celulă furnizează un curent de 0,6A şi
tensiunii trebuie verificată. sunt trei celule legate în paralel, atunci
curentul prin sarcină este:
VMPP -70°C = 6 x 24,18V = 145V ceea ce este a) 2,0 A
acceptabil deoarece este peste tensiunea b) 0,6 A
minimă a intervalului MPP (96V) VMPP c) 1,8 A
VMPP – 10°C = 6 x 31,67V = 190 V ceea ce este de d) 1,0 A
asemenea acceptabil deoarece este sub 5. Puterea totală pentru trei celule de 0,5V
limita superioară a intervalului de tensiune
conectate în paralel, dacă Acelulă=0,6 A este:
MPP (320V) VMPP
a) 2,0 W
Voc -10°C = 6 x 37,67= 226V este sub tensiunea b) 0,9 W
maximă (400V) de asemenea acceptabil Voc c) 0,3 W
d) 1,0 W
Curentul la MPP pentru modul este 7,71A,
ceea ce este acceptabil şi sub curentul maxim
de intrare al invertorului (12,6 A).

6. Dacă 24 de celule (0,5V) sunt conectate în 12.Un sistem de sine stătător poate furniza
serie şi paralel (6 celule şi 4 rânduri), electricitate când soarele nu este prezent
tensiunea prin sarcină este: prin:
a) 2,0 W a) baterii
b) 2,4 W b) invertor
c) 12,0 W c) controler de încărcare a bateriei
d) 3,0 W d) a şi c
7. Dacă înălţimea unui obstacol este 3 m
distanţa minimă (Lmin), astfel încât să nu fie 13. Un invertor este necesar într-un sistem
umbrit modulul fotovoltaic, este: PV dacă:
a) 4,0 m a) sunt folosite baterii
b) 6,0 m b) putere în c.c. este necesară
c) 3,0 m c) putere în c.a. este necesară
d) 1,0 m d) dacă sarcina este foarte mare
8. „Creşterea temperaturii duce la o creştere 14.Dacă un sistem fotovoltaic este legat la
VOC ceea ce duce la creşterea producţiei reţeaua electrică:
celulei“. a) nu trebuie să folosească baterii
a) Afirmaţia este corectă b) necesită baterii
b) Afirmaţia este greşită c) nu este necesar invertor
c) VOC nu depinde de temperatură d) nu poate furniza c.a.
9. Randamentul unei celule poate fi 15.Suprafaţa disponibilă a unei clădiri este
îmbunătăţit prin: 108m2 (L=12,0m şi l=9,0m), şi suprafaţa
a) ajustarea unghiului de îndreptare necesară pentru un panou este L=1,64m şi
către soare toată ziua l=0,98m. Dacă trebuie instalate 55 de
b) punând acetaţi coloraţi pe celulă panouri care este aranjamentul optim:
c) răcind celula a) format peisaj (landscape)
d) schimbând direcţia sa către nord b) format portret
10. Sistemele fotovoltaice pot fi: c) nu este nici o diferenţă
a) conectate la reţea d) nici un format nu e corespunzător
b) folosite pentru vânzarea de energie 16. Eficienţa Wh este mereu mai mică decât
în reţea eficienţa Ah într-o baterie.
c) o sursă de sine stătătoare de a) Adevărat
electricitate b) Fals
d) toate răspunsurile a, b, c c) Nu putem şti
11. Într-o conexiune serie: 17.Un frigider de 100 W funcţionează folosind
a) terminalul pozitiv este conectat la un invertor de 150 W fără nici o problemă.
terminalul pozitiv a) Adevărat
b) terminalul negativ este conectat la b) Fals
terminalul negativ c) Nu putem şti
c) terminalul pozitiv este conectat la
terminalul negativ 18.Un sistem cu stocare la 24 Vcc este
d) toate de mai sus alimentat printr-un singur cablu solar de 4
mm2, în lungime de 15m, de la un modul

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE
de 200 waţi. Este secţiunea cablului 4. Tensiunea maximă apare atunci când există
suficientă? o întrerupere în circuit.
a) Da a) Adevărat
b) Nu b) Fals
c) Nu putem şti 5. Descărcarea profundă creşte durata
probabilă de viaţă a unei baterii Pb-acid.
19.Pentru a îmbunătăţi eficienţa întregului a) Adevărat
sistem din procedura de planificare, b) Fals
proiectantul ar trebui să: 6. Supraîncărcarea temporară a unei baterii
a) Instaleze modulele într-un mod în îmbunătăţeşte omogenitatea catalistului.
care acestea să fie bine ventilate a) Adevărat
b) Menţină cablurile cât mai lungi b) Fals
posibil 7. Când se dimensionează cablurile, curentul
c) Menţină unghiul de înclinare mai mic permis pe cablu trebuie să fie cel puţin egal
de 15° sau mai mare decât curentul de
d) Niciunul din cele de mai sus declanşare a siguranţei.
a) Adevărat
b) Fals
20.Un sistem cu invertoare pe şir cu 8 8. Eficienţa invertoarelor de şir variază între
invertoare este proiectat pentru un 50-60%.
ansamblu fotovoltaic cu 12 kWp. Ce a) Adevărat
putere de intrare în curent continuu b) Fals
trebuie să aibă fiecare invertor? Între… 9. Costul panourilor este în jur de 70-80%
a) 1,35 şi 1,5 kW din costul total al sistemului.
b) 0,67 şi 1,42 kW a) Adevărat
c) 1,35 şi 1,42 kW b) Fals
d) Niciuna de mai sus 10.O distanţă de 0,10 m trebuie păstrată între
centrala fotovoltaică şi toate părţile
protecţiei la trăsnet.
2.7.3. Întrebări adevărat-fals a) Adevărat
b) Fals
1. Un dispozitiv de urmărire a deplasării
11.Durata de viaţă a unui sistem este 10-15
soarelui poate creşte producţia cu până la
8%. ani.
a) Adevărat a) Adevărat
b) Fals b) Fals
12.Materialul din care sunt realizate celulele
2. Analiza umbririi în diferite locaţii poate fi fotovoltaice este toxic şi greu de găsit pe
uşor realizată de un tehnician. Pământ.
b) Fals b) Fals
13.Toate programele disponibile online
3. Dacă jumătate de celulă este umbrită, pentru dimensionarea sistemelor foto-
reducerea producţiei este aceeaşi ca şi voltaice oferă rezultate precise şi date de
cum jumătate din rând ar fi umbrit. încredere.
b) Fals b) Fals

14.Cea mai scumpă componentă a unui sistem  Din ce tip de siliciu sunt realizate
fotovoltaic autonom o reprezintă bateriile. celulele PV?
a) Adevărat a) a-Si
b) Fals b) poli-Si
15. O estimare grosieră a valorii medii a unui c) mono-Si
sistem fotovoltaic este aproximativ
8.000 €/kWp. 2. Ce controler de încărcare ar fi cel mai
a) Adevărat potrivit pentru un sistem fotovoltaic cu 30
b) Fals de module şi o putere totală de 47Wp
16.O aproximare a suprafeţei poate fi făcută conectat la o baterie de 24 V? Modulele
ţinând cont că: 10m2 = 1kWp sunt conectate prin 15 ramuri de 2
a) Adevărat panouri în serie şi tensiunea maximă a
b) Fals fiecărui modul este 17 V. Luaţi în
considerare că 6 lămpi, fiecare de 60 W, şi
un CD player de 160 W vor funcţiona în
2.7.4. Mai multă practică acelaşi timp.
1. Un sistem fotovoltaic foloseşte 720 de a) Un controler de încărcare 24V – 65A

celule de siliciu într-un ansamblu care b) Un controler de încărcare 12V – 65A
furnizează până la 120 V.
 Câte celule sunt conectate în serie c) Un controler de încărcare 24V – 45A
dacă sunt necesari 120 V, dar o d) Un controler de încărcare 1V – 45A
celulă furnizează doar 0,5 V?
a) 240
b) 120 3. 130 kWh de energie sunt utilizaţi pentru
c) 360 producerea unui modul de 1 m² Poly-Si.
d) 60 Cât va dura ca acest modul să genereze o
cantitate echivalentă de energie, dacă
 Care este numărul de şiruri iradianţa solară în Grecia este de
conectate în paralel? 1350kWh / (m² x an)?
a) 2 a) recuperarea energie sistemului PV este
b) 6 aproximativ 8 ani.
c) 4
d) 3 b) recuperarea energiei sistemului PV este
aproximativ 6 ani.
 Când intensitatea luminii este c) recuperarea energiei sistemului PV este
1000W/m2, puterea totală a aproximativ 1,5 ani.
sistemului fotovoltaic este 360
W. Care este randamentul ce- d) recuperarea energie sistemului PV este
lulelor fotovoltaice? Fiecare aproximativ 4,5 ani.
celulă este pătrată şi măsoară 118
mm pe 118 mm.
4. Explicaţi pe scurt cum eficienţa unui
a) Eficienţa celulei este 3%
panou fotovoltaic este influenţată de
b) Eficienţa celulei este 2,8%
variaţiile de temperatură.
c) Eficienţa celulei este 3,6%
d) Eficienţa celulei este 4,8%

2
PRINCIPII DE
PROIECTARE

5. Care este înclinaţia optimă pentru un
panou amplasat în Creta (φ=35,16°)? a) φ= 35,16 ο
b) φ= 55,16 ο
c) φ= 15,16 ο
d) φ= 60,00 ο
6. Cum funcţionează un invertor? De ce este o componentă esenţială a sistemului fotovoltaic?

a) Converteşte tensiunea c.a. a modulelor la
o tensiune mai ridicată de c.a.
b) Converteşte tensiunea c.c. a modulelor la tensiunea c.a. a reţelei
c) Converteşte tensiunea c.c. a modulelor la o tensiune mai mare de c.c.
d) Converteşte tensiunea c.a. a modulelor la tensiunea c.c. a reţelei
e) Converteşte tensiunea c.a. a modulelor la
o tensiune c.a. mai mică.
7. Numiţi 3 din cele mai comune căi prin care un sistem fotovoltaic poate pierde energie. Explicaţi cauzele
acestor pierderi.
a) Umbrire (iradianţă redusă pe panou)
b) Scăderea temperaturii (reducere Impp)
c) Creşterea temperaturii (reducere Voc)
d) orientare greşită (iradianţă redusă
pe panou)
e) conexiuni scurte (rezistenţă ridicată)
8. Care este rolul diodei de blocaj?

a) Diodele de blocaj protejează bateria când nu există lumină
b) Diodele de blocaj întrerup circuitul dacă
curentul este prea mare
c) Diodele de blocaj urmăresc puctul cel mai
bun de operare al modulului
d) Diodele de blocaj conectează cadrul unui
dispozitiv electric la împământare
9. Care sunt principalele cerinţe pentru un invertor autonom?
a) capacitate de suprasarcină redusă la
comutare şi la pornire,
b) intoleranţă la fluctuaţiile tensiunii
bateriilor,
c) randament foarte bun la conversie, chiar şi în gama de încărcare parţială,
d) funcţionare unidirecţională
e) toate cele de mai sus
10. Ce componentă a sistemului asigură maximum de producţie de energie de la un modul fotovoltaic?

a) Tracker-ul MPP
b) Dioda de blocaj
c) Dioda de bypass
d) Siguranţa
11. În ce circumstanţe un sistem fotovoltaic poate crea daune mediului înconjurător?

a) Sistemele PV sunt în general dăunătoare
mediului
b) Nu este posibil ca sistemul PV să dăuneze mediului înconjurător
c) Eliberarea de gaze periculoase în cazul unui incendiu la sistem
d) În cazul amplasării peste un mediu acvifer
12. De ce ar trebui reciclate sistemele fotovoltaice?

a) pentru recuperarea unor bani din
vânzarea de materie primă
b) pentru ca materiale potenţial dăunătoare să nu fie eliberate în mediul înconjurător
c) pentru evitarea impactului inestetic al sistemelor nefolositoare
13. Numiţi 3 parametri de care depinde durata de recuperare a investiţiei pentru un sistem fotovoltaic.
a) tehnologia celulei
b) culoarea cablării
c) tipul încapsulării
d) alinierea cu ceea ce este la modă
suportul cadrului şi modulelor
BAPV și BIPV 3

3. BAPV şi BIPV Fotovoltaicele integrate în clădiri (BIPV) sunt
produse fotovoltaice (folii, ţigle, geamuri etc.)
3.1. Opţiuni de montare care sunt folosite în locul materialelor
convenţionale de construcţii în părţi ale anve-
şi integrare în clădiri lopei clădirii precum acoperişuri, luminatoare
sau faţade. Sunt de obicei instalate în clădiri
3.1.1. BAPV şi BIPV noi, dar pot fi instalate de asemenea în clădiri
existente în timpul renovărilor. Avantajul BIPV
Fotovoltaicele aplicate clădirilor şi foto- îl reprezintă costul redus al construcţiei,
voltaicele integrate în clădiri reprezintă deoarece modulele înlocuiesc materialele de
module PV instalate în clădiri, care servesc fie construcţie. Pe de altă parte, soluţiile cu
ca sursă principală, fie ca sursă suplimentară de module BIPV sunt de obicei mai estetice.
energie. Instalarea unui sistem fotovoltaic
FIGURA 51. BIPV PE ACOPERIȘ (Sursa: SEC )
într-o clădire reprezintă o soluţie foarte
sustenabilă, deoarece acoperişurile şi faţa-
dele sunt utilizate în loc de pământ
suplimentar.
Fotovoltaicele aplicate clădirilor (BAPV) sunt
instalaţii fotovoltaice montate pe elementele
existente ale anvelopei unei clădiri precum
acoperişuri, luminatoare, faţade, balcoane şi
adăposturi.
FIGURA 49. BAPV PE UN ACOPERIȘ PLAT (Sursa: SEC )
3.1.2. Opţiuni de integrare în clădire
BAPV şi BIPV pot fi instalate în toate tipurile

de clădiri: locuinţe, case, şcoli, toate tipurile
de clădiri publice şi industriale precum şi în
structuri urbane ca depouri de autobuze,
parcări.
Componentele cheie ale unui sistem racordat
FIGURA 50. BAPV PE ACOPERIȘ ÎNCLINAT (Sursa:SEC )
la reţea sunt:
 Modulele fotovoltaice,
 Invertorul,
 Contorul de energie.

3
BAPV și BIPV
FIGURA 52. ALTERNATIVE PENTRU INTEGRAREA FOTOVOLTAICELOR ÎN CLĂDIRI (Sursa: PURE project. Roman et al,2008)
Criteriile pentru o bună integrare a modulelor 3.2. BIPV şi BAPV pe acoperiş

fotovoltaice în clădiri sunt:
 Integrarea naturală; Elementele fotovoltaice pot fi instalate pe
 Soluţiile arhitecturale; toate tipurile de acoperiş – drept, înclinat şi
 Compoziţie plăcută a materialelor şi tip dom.
culorilor; 3.2.1. Module fotovoltaice
 În linie cu contextul clădirii; pe acoperişuri drepte
 Design inovativ.
Instalarea modulelor fotovoltaice pe aco-
perişuri drepte este o alegere excelentă,
Câteva probleme trebuie luate în considerare deoarece modulele pot fi orientate şi
la nivelul proiectării urbanistice, pentru o înclinate în cea mai bună poziţie.
integrare fără probleme a sistemelor La instalarea modulelor fotovoltaice pe aco-
fotovoltaice în clădiri: perişuri drepte trebuie luate în considerare
- Pentru fotovoltaice pe acoperişuri înclinate, câteva aspecte:
străzile trebuie să fie orientate est-vest,  Structura acoperişului;
astfel încât panta acoperişului să fie  Elemente ale acoperişului cum ar fi
orientată spre sud. coşuri, ieşiri, luminatoare etc.;
- Pentru fotovoltaicele integrate în faţade,  Orientarea clădirii;
trebuie aleasă orientarea optimă, în funcţie  Materialul care acoperă clădirea.
de spaţiile deschise.
- Umbrirea datorată altor clădiri sau copaci
trebuie avută în vedere şi minimizată.

FIGURA 53 ilustrează diverse opţiuni de
integrare a sistemelor fotovoltaice pe aco-
perişuri drepte (ECN).
Când modulele fotovoltaice sunt instalate în
clădiri noi, structura acoperişului este cal-
culată şi pentru sarcina instalaţiei, dar când
sunt instalate pe clădiri existente, capacitatea de
portanţă a structurii trebuie verificată. În
unele cazuri, structura acoperişului trebuie
întărită în concordanţă cu reglementările în
construcţii.
FIGURA 54. INSTALAREA PE ACOPERIȘ DREPT – VEDERE
Modulele fotovoltaice pe acoperişuri drepte ȘI STRUCTURĂ EXTERNĂ (Sursa: SEC )
sunt fixate pe metal sau structuri adaptate de
plastic sau beton.
Izolaţia acoperişului nu trebuie afectată, când
se instalează structurile (de metal sau plastic).
Prinderile structurale pe acoperiş trebuie
izolate cu materiale rezistente la apă.
FIGURA 53. VARIANTE DE INTEGRARE A SISTEMELOR
FOTOVOLTAICE PE ACOPERIȘ DREPT (Sursa: ECN).
La proiectarea instalării structurii, trebuie

luate în considerare elementele acoperişului.
Modulele fotovoltaice nu trebuie instalate
aproape de coşuri, ieşiri sau căi de acces.
Acoperişurile drepte sunt foarte convenabile
pentru sistemele fotovoltaice, deoarece pot fi
orientate în cea mai bună direcţie, dar între
rândurile panourilor fotovoltaicelor trebuie
lăsate distanţe de cel puţin ½ din înălţimea

3
BAPV și BIPV
structurii, pentru a evita umbrirea mutuală. d) Țigle solare
Umbrirea datorată coşurilor şi pereţilor trebuie

de asemenea examinată.
3.2.2. Module fotovoltaice
pe acoperişuri înclinate
Există câteva variante de instalare a mo-
dulelor PV pe acoperişurile înclinate. Acestea
pot fi instalate pe acoperiş (BAPV) sau
integrate în acoperiş (BIPV). e) Module fotovoltaice instalate cu un spaţiu liber în spate
FIGURA 55. VARIANTE DE INTEGRARE A SISTEMELOR pentru a asigura ventilaţia necesară şi pentru evitarea
FOTOVOLTAICE PE ACOPERIȘURI ÎNCLINATE (Sursa: supraîncălzirii.
ECN)
a) Montate peste ţigle (BAPV)
BAPV pe acoperişuri înclinate

b) Integrate în acoperiş (BIPV)
BAPV au o structură independentă şi sunt mai
uşor de instalat.
Sunt mai potrivite decât BIPV pentru
retrofituri pe clădirile deja existente şi pot fi
uşor înlocuite.
Datorită structurii independente, se răcesc prin
spate şi nu există problema supra- încălzirii.
BIPV pe acoperişuri înclinate

BIPV oferă posibilităţi mai bune pentru o
bună integrare.
c) Întregul acoperiş poate fi din panouri (BIPV).
Umbrirea mutuală este evitată.
Necesită grijă la instalare, pentru a se asigura
etanşeitatea şi ventilaţia.

TABEL 19. PROBLEME ȘI SOLUȚII PENTRU INSTALAREA 3.3.1. Opţiuni de integrare
MODULELOR PV PE ACOPERIȘURI ÎNCLINATE. (Sursa: SEC)
Există câteva opţiuni de integrare a
Probleme de
Soluţie modulelor fotovoltaice pe faţade.
rezolvat
a) integrate total
Fixare bună a
modulelor PV fără
Prinderi din oţel b) parţial integrate
inoxidabil sub ţigle c) faţadă suplimentară de sticlă
deteriorarea
pentru fixarea
învelitorii d) fixată pe balcon
acoperişului structurii
BAPV Distanţa între
Asigurarea unei elementele foto- FIGURA 57. OPȚIUNI DE INTEGRARE A
bune circulaţii a voltaice şi înveli- FOTOVOLTAICELOR PE FAȚADE (Sursa: Material
aerului prin spatele toarea acoperişu- pentru arhitecţi pentru educaţie şi instruire (ECN)).
modulului lui trebuie să fie a) total integrate.
de 5-10 cm.
Se folosesc produ-
se speciale pre-
Etanşeitatea între
cum ţigle PV/
panouri şi între
BIPV folii, urmându-se
panouri şi învelitoa-
întot- deauna
rea acoperişului
recoman- dările
producăto-
rului.
FIGURA 56. BIPV PE CLĂDIRE REZIDENȚIALĂ (Sursa: SEC) b) parţial integrate.
c) faţadă suplimentară de sticlă.
3.3. Fotovoltaice pe faţade

Directiva de Performanţă a Energiei în Clădiri
(EPBD) cere tuturor ţărilor din UE să îşi aducă
la zi reglementările în construcţii şi să facă
paşi în direcţia asigurării de suficiente surse d) fixat pe balcon.
de energie regenerabilă.
Deşi acoperişurile sunt cel mai bun loc pentru
amplasarea modulelor fotovoltaice, spaţiu
pentru elemente PV trebuie prevăzut şi pe
faţade, pentru a asigura nivelul necesar de
producţie de energie.
La examinarea instalării de module PV pe
faţade, trebuie luat în considerare faptul că
eficienţa sistemului va fi cu cel puţin 30% mai
mică decât a unui sistem pe acoperiş cu
înclinarea şi orientarea optimă.

3
BAPV și BIPV
3.3.2. BAPV pe faţade

peretelui. Modulele PV sunt fixate între două
BAPV este o bună alegere pentru instalarea pane de sticlă şi sunt încorporate în structura
sistemelor fotovoltaice pe faţade ale clădirilor faţadei. Panourile faţadei pot fi compuse fie
existente. dintr-un ansamblu de sticlă cu module foto-
BAPV pot fi mai ieftine decât BIPV deoarece: voltaice şi un panou sandwich cu izolare
termică, prezentat în figura 59, sau dintr-un
 Un avantaj al sistemelor BAPV este că ansamblu sticlă-sticlă, unde panoul sandwich
răcirea se poate asigura mai uşor prin este înlocuit de un spaţiu umplut cu argon şi o
spaţiul dintre panou şi perete. sticlă flotantă înbrăcată termic, prezentată în
 Nu este nevoie de placare sau figura 60.
tencuială decorativă pe pereţii din
FIGURA 59. BIPV PE FAȚADE CALDE (Sursa:SST)
spatele panourilor.
 Nu este necesară etanşarea îmbinărilor.
 BAPV sunt mai uşor de întreţinut şi
înlocuit.
 Panourile fotovoltaice pot acţiona ca o
izolaţie termică suplimentară.
FIGURA 58. BAPV PE CLĂDIRE REZIDENȚIALĂ

RENOVATĂ (Sursa:SEC)
Prin integrarea modulelor în structura faţadei

3.3.3. BIPV pe faţade pot fi aplicate diferite soluţii arhitecturale:
BIPV sunt potrivite pentru clădirile noi. Dau  O faţadă complet îmbrăcată,
oportunităţi mai bune pentru soluţii  Alternare module PV şi sticlă.
arhitecturale.
Următoarele figuri prezintă exemple de
Instalaţiile BIPV pot fi integrate în clădiri ca integrare a modulelor în construcţia faţadei.
faţade calde. În acest caz, modulele sunt (Roman et al, 2008))
integrate în structura faţadei ca parte a

FIGURA 60. BIPV ÎN FAȚADA CALDĂ (Sursa: Roman rete şi module şi să asigure ventilaţia
et
al, 2008) necesară. În aceste faţade, modulele
PV au rol de placare şi finisaj.
 Perete cortină – distanţa între perete
şi modulele PV este mai mare de 20
cm şi poate chiar să semene cu un
balcon închis.
Faţadele reci sunt mai scumpe, deoarece
modulele sunt echipamente suplimentare
pentru construcţie, dar au alte beneficii.
Soluţia cu faţade reci evită problema legată
de răcirea modulelor.
Această a doua „piele“ acţionează ca un strat
suplimentar de izolator termic şi poate asi-
gura o climă mai bună în interior.
Cu o proiectare bună a faţadelor reci nu este
necesar a fi prevăzute dispozitive de umbrire
suplimentare (jaluzele, obloane etc).
FIGURA 61.
BIPV ÎN FAȚADE RECI (Sursa: SST)
Instalaţiile BIPV pot fi integrate în clădiri ca 3.3.4. Cerinţe de montaj

faţade reci. În acest caz, ele acţionează ca o a
doua „piele“ a faţadei sau faţadă dublă. BAPV şi BIPV integrate în faţade trebuie să ţină
Modulele PV sunt fixate pe o structură cont de următoarele cerinţe şi re- comandări
suplimentară, cu un spaţiu între module şi de siguranţă pentru o funcţionare fără
perete. În funcţie de distanţa dintre module şi probleme:
perete, putem cataloga faţadele ca:
- La montarea modulelor PV pe clădiri
 Faţade ventilate, când spaţiul dintre existente, capacitatea portantă a ele-
perete şi module este de până la 10 mentelor de structură ale faţadei trebuie
cm. Cum fixarea modulelor PV nu e verificate.
etanşă, aerul poate circula între pe-

3
BAPV și BIPV
- Prinderile care ţin modulele trebuie să fie c) construcţie individuală, membrană acoperiş
destul de rezistente pentru a suporta

fenomene meteo extreme precum vânt,
grindină şi zăpadă.
- Îmbinările faţadelor calde trebuie să asigure o
etanşare bună la aer şi apă. Există module
speciale, care asigură o izolaţie bună, dar
doar dacă se respectă recomandările pro-
ducătorului pe toată durata lucrării!
- Se limitează instalarea de module la parter, De exemplu, un parasolar fotovoltaic re-
aproape de intrări şi alte zone de acces prezintă un bun acoperiş de sticlă. O
pentru public, pentru a se evita dete- construcţie a acoperişului în forma unui
riorarea. parasolar acoperit cu module fotovoltaice
reduce necesarul de încălzire, făcând
3.4. Acoperişuri de sticlă, sisteme de condiţiile din clădire mai confortabile.
umbrire şi alte aplicaţii Parasolarul fotovoltaic poate fi cu sau fără
funcţie de reţinere a apei, în conformitate cu
3.4.1. Acoperişuri de sticlă cerinţele clădirii. (ECN)
Acoperişurile de sticlă realizate din module Următoarea figură arată exemple de para-
fotovoltaice sunt o alegere excelentă. Pot fi solare fotovoltaice, cu şi fără funcţie de
integrate în acoperişuri drepte, înclinate sau retenţie a apei.
construcţii individuale. FIGURA 63. OPȚIUNI PENTRU INTEGRAREA SISTE-
MELOR PARASOLARE FOTOVOLTAICE (Sursa: ECN).
Următoarele imagini arată posibilităţile de
integrare pentru acoperişurile de sticlă a) Parasolare PV cu retenţie a apei.
realizate din panouri fotovoltaice (ECN)
FIGURA 62. VARIANTE DE INTEGRARE A SISTEMELOR b) Parasolar PV fără retenţia apei.
PV PE ACOPERIȘURI DE STICLĂ (Sursa: ECN).
a) acoperiş drept.
b) acoperiş înclinat.

FIGURA 64. EXEMPLU DE ACOPERIȘ CU MODULE PV FIGURA 65. OPȚIUNI DE INTEGRARE A SISTEMELOR
(Sursa: SEC) FOTOVOLTAICE ÎN DISPOZITIVELE DE UMBRIRE
(Sursa: ECN).
a) Dispozitive de umbrire independente de învelitoarea clădirii.
b) Dispozitive de umbrire încorporate în învelitoarea clădirii, ca

un perete cortină.
c) Dispozitive de umbrire distincte, gen copertină.
3.4.2. Dispozitive de umbrire

Dispozitivele de umbrire sunt ideale pentru
integrarea modulelor fotovoltaice în clădiri. Pot fi fixe sau mobile.
Această soluţie poate fi aplicată atât clădirilor FIGURA 66. UMBRIRE CU FOTOVOLTAICE (Sursa:ECN)
noi cât şi celor existente.
Aceste dispozitive de umbrire compuse din
module PV oferă următoarele avantaje:
 Răcire pasivă,
 Controlul luminii pe timp de zi,
deoarece înclinaţia optimă pentru
modulele PV corespunde cu asigurarea
umbririi proporţionale,
 Producţia de electricitate.
Există câteva opţiuni pentru integrarea
dispozitivelor de umbrire cu module PV în
clădiri. Acestea pot fi independente de în-
velitoarea clădirii, încorporate în anvelopa
clădirii, ca un perete cortină, sau ca un
element distinct al clădirii, de exemplu o
copertină.

3
BAPV și BIPV
Următoarea imagine prezintă un exemplu de O soluţie inovativă este combinarea funcţiei

instalare a unei cortine PV de umbrire pe solare fotovoltaice cu cea termală. (ECN)
faţadă. Beneficiile colectoarelor hibride având ca
FIGURA 67. INSTALAREA UNUI ELEMENT DE UMBRIRE
PV MOBIL (Sursa:SST) mediu apa sau aerul sunt:
 Răcirea elementelor fotovoltaice duce la
îmbunătăţirea eficienţei.
 Căldura de la elementul termic poate fi
folosită pentru apa caldă menajeră sau
pentru încălzire.
Această soluţie este atractivă când dimen-
siunea acoperişului este redusă.
FIGURA 68. COMBINAREA FUNCȚIILOR SOLARE PV ȘI
TERMICĂ (Sursa:ECN)
a) Mediu aer
3.4.3. Alte aplicaţii

Modulele fotovoltaice pot fi folosite pentru
alte aplicaţii precum iluminatul natural.
Fotovoltaicele pe luminatoare trebuie insta- b) Mediu apă
late pe partea de sud a acestora. Ele vor asi-
gura o lumină suficientă, protejând totodată de
lumina soarelui obiectele din clădire.
Celule opace dublu laminate, cu un spaţiu de
1-3 cm între celule, pot fi folosite pentru
luminatoare.
Modulele fotovoltaice pe luminatoare asigură
lumină difuză sau temperată, cu modele de
umbră interesante.
Integrarea modulelor fotovoltaice în clădiri este
folosită foarte des, pentru un design solar
pasiv.
Elemente ale modulelor fotovoltaice precum
copertine, faţade duble şi acoperişuri de sticlă
previn supraîncălzirea clădirii.
Modulele PV transparente, integrate în
anvelopa clădirii, îmbunătăţesc climatul
interior şi asigură lumina naturală.

Modulele fotovoltaice pot fi integrate în
multe construcţii urbane:
 Staţii de autobuz
 Parcări de maşini
 Acoperişuri de gări sau autogări
 Bariere de zgomot
 Panouri de informaţii
 Iluminat stradal, etc.
FIGURA 69. ACOPERIȘUL UNEI STAȚII DE AUTOBUZ ȘI

GARAJ DE BICICLETE CU MODULE FOTOVOLTAICE
(Sursa:SEC)
3.5. Parametri de proiectare

şi factori de performanţă
3.5.1. Locaţia şi proiectarea urbană
Eficienţa unui sistem fotovoltaic depinde de
următorii factori:
 Iradianţa solară a locaţiei
 Orientarea şi înclinarea modulelor
 Calitatea modulelor şi a invertoarelor
 Proiectarea sistemului fotovoltaic
Proiectarea corespunzătoare în mediul urban
este primul pas către o implementare de
succes a instalaţiilor PV în clădiri şi alte con-
strucţii urbane. Dacă locaţia nu are orientarea
corespunzătoare, panta acoperişului şi faţada
dinspre sud s-ar putea să nu aibă suficient
spaţiu pentru o instalaţie fotovoltaică mai
mare.
Chiar şi vegetaţia înconjurătoare trebuie
planificată corect. Copacii situaţi aproape de
faţada sudică a unei clădiri vor umbri clădirea.

3
BAPV și BIPV
Următoarele imagini arată câteva soluţii de c) soluţii alternative, dar nu cele mai bune.
proiectare pentru o locaţie.

Prima imagine ilustrează cea mai bună so-
luţie, deoarece modulele PV sunt prevăzute a fi
instalate pe panta sudică a acoperişului.
A doua imagine indică o soluţie de asemenea
bună, cu două clădiri lungi orientate spre sud
şi două mai mici orientate spre est.
Ultimele două imagini ilustrează soluţii
alternative, dar nu cele mai bune.
FIGURA 70. SOLUȚIE DE PROIECT PE O LOCAȚIE. (Sursa
ECN)
a) cea mai bună soluţie, deoarece modulele PV se vor instala
pe panta acoperişului orientată spre sud.
3.5.2. Orientare şi înclinare

Beneficiile sistemului fotovoltaic depind într-
b) o soluţie bună, cu două clădiri lungi orientate spre sud şi
o mare măsură de orientarea şi înclinarea
două mai mici orientate spre est.
modulelor fotovoltaice.
Producţia fotovoltaicelor depinde de încli-
narea şi orientarea unui număr de faţade sau
acoperişuri:
Orientare Optimă = Sud
Unghi Optim de Înclinare = Latitude (º) – 10º
(peste 30⁰ în Europa)
Modulele fotovoltaice pe faţade sunt cu 30%
mai puţin eficiente decât modulele foto-
voltaice amplasate pe acoperiş.
Următorul tabel oferă factorii de calculare a
pierderilor eficienţei în funcţie de orientarea
şi înclinarea modulelor.

TABEL 20. FACTORII DE ORIENTARE ȘI ÎNCLINARE (Sursa:SEC )
Factor de calcul pentru pierderi la orientarea şi înclinarea dată

Înclinare
90⁰
0⁰ 30⁰ 60⁰
Orientare
0,93 0,90 0,78 0,55
Est
0,93 0,96 0,88 0,66
Sud-est
0,93 1,00 0,91 0,68
Sud
0,93 0,96 0,88 0,66
Sud-vest
0,93 0,90 0,78 0,55

Vest
Orientare optimă Orientare foarte bună
Orientare bună De evitat

3
BAPV și BIPV
Pentru evitarea auto-umbririi, trebuie exa-

3.5.3. Umbrirea
minată geometria clădirii şi detalii precum:
Chiar dacă se prevede cea mai bună orientare şi  Antene de satelit pe acoperiş
înclinare a modulelor fotovoltaice, sistemul  Coşuri şi guri de evacuare
poate fi foarte ineficient, dacă umbrirea nu  Luminatoare şi alte părţi înalte
este luată în considerare.  Elemente suspendate.
Trebuie examinate două tipuri de probleme FIGURA 72. AUTO-UMBRIREA (Sursa:ECN)

legate de umbrire:
 Umbrirea provenită de la clădirile din

împrejurimi şi copaci, şi topografia
 Autoumbrirea.
Umbrirea datorată peisajului şi clădirilor

înconjurătoare trebuie luată în considerare
pentru:
 poziţia soarelui iarna, dimineaţa şi

după-amiaza
 creşterea copacilor
 previzionarea ridicării de noi con-
strucţii în viitorul apropiat.
Pentru a se evita această problemă, se pot

Pentru a se evita auto-umbrirea soluţia este
monta module tip machetă sau bypass-uri
cea folosită şi la verificarea umbririi de către
pentru zonele umbrite.
elementele înconjurătoare: se instalează mo-
Trebuie ţinut cont că lumina difuză umbrită dule tip machetă sau bypass-uri.
poate afecta puternic eficienţa instalaţiei PV!
FIGURA 71. UMBRIREA CAUZATĂ DE COPACI (Sursa:

ECN)

3.5.4. Cerinţele construcţiei pentru a respecta legislaţia naţională în vi-
goare cu privire la încărcările din vânt.
Etapa proiectării
Structura elementelor anvelopei clădirii unde 3.5.5. Efectul temperaturii şi ventilarea
vor fi montate module PV trebuie verificată
Temperatura are un efect neglijabil asupra
conform cu noile încărcări aduse de instalaţie.
curentului modulelor, dar un impact semni-
Acest lucru trebuie realizat pentru clădirile noi
ficativ asupra tensiunii MPP. În funcţie de
încă din etapa proiectării. Pentru clădirile
coeficientul de temperatură, tensiunea unui
existente este recomandabil să se verifice
modul fotovoltaic poate să crească sau să
condiţia elementelor de structură a acope-
scadă cu mai mult de 10 V, comparând va-
rişurilor şi faţadelor şi să se urmărească
loarea STC vara şi iarna. Acest lucru trebuie
îndeaproape reglementările în construcţii.
luat în considerare în faza de proiectare a sis-
La proiectarea lucrărilor de construcţii, temului fotovoltaic pentru a se evita riscul
trebuie examinat accesul pe acoperiş şi faţa- defectării sau al incendiului.
dă pentru montarea elementelor instalaţiei
Dependenţa tensiunii de temperatură va
fotovoltaice şi pentru întreţinere.
afecta bineînţeles puterea de ieşire a modu-
Fixarea modulelor PV trebuie calculată astfel lului fotovoltaic şi energia generată de
încât să fie suficient de puternică pentru a sistemul fotovoltaic.
prelua încărcările de zăpadă, gheaţă şi
În consecinţă, este important să se înţeleagă
grindină.
parametrii care au impact asupra tem-
În ţările unde există căderi abundente de peraturii de funcţionare a unui modul PV,
zăpadă, unghiul de înclinare al modulelor printre care cei mai importanţi sunt tipul de
trebuie să fie cel puţin 45⁰. Modulele trebuie montaj şi instalarea.
să aibă o suprafaţă netedă pentru a permite
Ca un exemplu, un modul fotovoltaic liber are
alunecarea zăpezii (ECN).
o temperatură de funcţionare de 42°C în
Europa centrală, într-o zi tipică de vară
FIGURA 73. ALUNECAREA ZĂPEZII PE UN MODUL (1000W/m² şi o temperatură ambientală de
(Sursa: ECN) 20°C). Pentru un sistem fotovoltaic integrat
în acoperiş, temperatura de funcţionare a
aceluiaşi modul poate atinge 63°C fără venti-
lare.
Pentru a asigura ventilarea corespunzătoare,
cerinţele tehnice date de producătorul modu-
lului trebuie respectate în faza de proiectare
a sistemului. FIGURA 73 arată creşterea de
temperatură şi reducerea producţiei de ener-
gie a unui sistem fotovoltaic în Germania
pentru tipuri normale de instalaţie (cu o ira-
dianţă de 1000 W/m² şi o temperatură
ambientală de 20°C).
Construcţia sistemului va fi de asemenea
expusă la vânt puternic, care poate duce la
torsionări, vibraţii şi sarcini suplimentare,
statice şi dinamice. Sistemul trebuie calculat

3
BAPV și BIPV
FIGURA 74. IMPACTUL TIPULUI DE INSTALAȚIE ASUPRA

TEMPERATURII ȘI PRODUCȚIEI DE ENERGIE (Sursa: 3.6. Exemple din sectorul
Fraunhofer ISE, 1997)
rezidenţial
Creșterea temperaturii Reducerea de producție
55K
Modulele fotovoltaice pot fi integrate în
acoperişuri şi faţade la renovarea unei clădiri.
43K
Cel mai tipic exemplu de integrare în clădiri
este BAPV pe acoperişul clădirilor existente.
39K
Sunt de obicei instalate pe acoperişuri aco-
35K
32K
perite de ţigle, ca un element suplimentar
28K
29K (adică neintegrat în structură).
FIGURA 75. PV PE ACOPERIȘ (Sursa:ECN)
22K
8,9%
3,9% 4,8% 5,4%
1,8% 2,1% 2,6%
0,0%
Pe/în fațadă, ventilație bună
Pe/în fațadă, ventilație slabă
Integrare acoperiș, neventilat
Integrare în fațadă, neventilat

Libere
Pe acoperiș, cu spațiu mare
Pe/în acoperiș, ventilație bună
Pe/în acoperiș, ventilație slabă
Următoarea figură ilustrează integrarea

fotovoltaicelor pe faţada unei clădiri istorice
din Aarhus, Danemarca. Colectoare solare
termale sunt de asemenea montate pe faţade
pentru apa caldă menajeră şi încălzire. Mo-
dulele PV şi colectoarele solare sunt instalate
pe faţada îndreptată spre curtea interioară a
clădirii, cât timp faţada principală şi aspectul
istoric nu sunt afectate.
FIGURA 76. INTEGRAREA MODULELOR FOTOVOLTAICE
ÎNTR-O CLĂDIRE EXISTENTĂ (Sursa: SEC )

Atunci când se instalează module PV pe FIGURA 79. CARTIERUL APEI DIN NIEUWLAND, BAPV
acoperişurile şi faţadele unor locuinţe noi, de PE FAȚADA CASELOR FAMILIALE (Sursa: SEC )
obicei acestea sunt complet integrate (BIPV).

Modulele fotovoltaice sunt elemente din
conceptul de proiectare al clădirii.
Imaginile următoare ilustrează exemple din
Olanda. Waterkwartier Nieuwland (Cartierul
Apei din Nieuwland) este un proiect de 1 MW
(megawat), şi multe case au fost dotate cu
panouri fotovoltaice pentru producţia de
electricitate.
FIGURA 77. CARTIERUL APEI DIN NIEUWLAND, BIPV
PE
ACOPERIȘURILE CASELOR FAMILIALE (Sursa: SEC )
FIGURA 78. ZoCna rezidenţială din Amersfoort reprezintă un

CARTIERUL APEI DIN NIEUWLAND, BAPV PE
FAȚADA CLĂDIRILOR DE LOCUINȚE proiect european unic, care are nu doar
MULTIFAMILIALE (Sursa: SEC ) panourile solare racordate la reţea, ci şi pa-
nouri arhitecturale diverse şi aplicaţii de ilu-
minat natural, cu orientarea spre sud.
FIGURA 80. ZONA REZIDENȚIALĂ AMERSFOORT. BIPV

PE ACOPERIȘURILE CASELOR FAMILIALE (Sursa:
SEC)

3
BAPV și BIPV
FIGURA 81. ZONA REZIDENȚIALĂ AMERSFOORT, BIPV FIGURA 83. MODULE PV PE O INSULA PLUTITOARE
PE ACOPERIȘUL GRĂDINIȚEI (Sursa: SEC ) LACUL TITICACA (Sursa: SEC)
FIGURA 82. ZONA REZIDENȚIALĂ AMERSFOORT, BIPV

PE ACOPERIȘURILE PARCĂRILOR DE MAȘINI ȘI
BICICLETE (Sursa: SEC)
Exemplele de mai sus arată faptul că mo-

dulele PV vor deveni foarte curând o parte
integrantă din peisajul urban. Ele pot fi găsite
pe acoperişuri, faţade, dispozitive de umbrire,
staţii de autobuz şi parcări etc.
Sistemele PV sunt de asemenea foarte im-
portante pentru zone îndepărtate şi locaţii unde
nu este posibilă asigurarea unei conexiuni la
reţea.
Exemple interesante sunt insulele plutitoare
pe lacul Titicaca, Peru. Modulele PV sunt
singura sursă posibilă de energie electrică. Ele
pot asigura destulă energie pentru calcu-
latoare (chiar în şcoală), TV şi câţiva
consumatori mici.

3.7. Exerciţii 5. Există trei componente pentru un sistem
racordat la reţea. Alegeţi-le pe cele
3.7.1. Variante de montare şi integrare corecte.
în clădire a) Faţada clădirii
b) Modulele fotovoltaice
1. BAPV şi BIPV sunt module PV instalate în c) Invertorul
clădiri doar ca principală sursă de energie. d) Acoperişul
a) Adevărat e) Contorul de energie
b) Fals f) Reţeaua publică
g) Ferestrele
2. Care este diferenţa dintre BAPV şi BIPV?
a) BAPV poate fi instalată doar pe aco- 3.7.2. BIPV şi BAPV pe acoperişuri
perişuri, în timp ce BIPV poate fi in-
stalată pe acoperişuri, faţade, adă- 1. Ce trebuie avut în vedere la instalarea
posturi şi altele modulelor PV pe acoperişuri drepte?
b) BAPV sunt folosite doar ca sursă su- Alegeţi cele trei aspecte corecte din lista
plimentară de energie, în timp ce BIPV de mai jos:
a) Structura acoperişului
se foloseşte atât ca sursă principală, cât
şi ca sursă suplimentară de energie b) Grosimea izolaţiei termice
c) Orientarea clădirii
c) BAPV sunt fixate peste elementele
existente ale anvelopei clădirii, în timp d) Tipurile de module
ce BIPV sunt materiale fotovoltaice e) Elementele acoperişului precum co-
utilizate în locul materialelor con- şuri, luminatoare etc.
venţionale de construcţie. 2. Ce ar trebui verificat în concordanţă cu
normativele în construcţie când se insta-
3. Unde se pot instala BIPV şi BAPV? lează module PV pe clădiri existente?
a) Doar în clădiri de locuit a) Materialul ce acoperă acoperişul
b) În orice tip de clădire şi în structurile b) Capacitatea portantă a structurii
urbane precum adăposturile pentru c) Materialele de izolare
staţii de autobuz 3. Trebuie să avem grijă la etanşeizarea la
c) Doar în clădiri industriale şi de apă a membranei acoperişului când se
locuinţe. instalează module PV.
4. Integrarea în clădire (BIPV) înseamnă că: a) Adevărat
a) Modulele servesc un scop energetic şi b) Fals
arhitectural şi, de asemenea, înlocuiesc 4. BAPV sunt mai potrivite pentru:
anumite elemente ale construcţiei clă- a) Instalarea pe clădiri existente
dirii. b) Instalarea pe clădiri noi
b) Modulele servesc drept scop estetic şi c) Instalarea pe acoperişuri drepte
arhitectural şi, de asemenea, înlocuiesc 5. Cum poate fi evitată supraîncălzirea mo-
anumite elemente ale construcţiei clă- dulelor amplasate pe acoperişuri înclinate?
dirii. a) Acoperind întregul acoperiş
c) Modulele servesc un scop energetic şi b) Folosind ţigle PV
arhitectural, dar nu înlocuiesc elemente c) Asigurând 5-10 cm între elementul
ale construcţiei clădirii. PV şi învelitoarea acoperişului

3
BAPV și BIPV
3.7.3. BIPV şi BAPV pe faţade

c) Faţadele calde sunt faţade unde mo-
1. Modulele PV pot fi complet integrate şi dulele PV sunt integrate în structura
pot acoperi întreaga faţadă? faţadei, în timp ce faţadele reci sunt
a) Adevărat cele pentru care modulele PV re-
b) Fals prezintă un element suplimentar, ca o
a doua „piele“ a clădirii
2. Modulele PV pot fi fixate pe balcoane.
a) Adevărat 11.Trebuie verificată capacitatea portantă a
b) Fals structurii faţadei pentru o clădire exis-
tentă.
3. Modulele PV pot fi fixate ca o faţadă
a) Adevărat
suplimentară de sticlă.
b) Fals
a) Adevărat
b) Fals 12.Trebuie luată în considerare vremea, prin
fenomene ca vântul şi grindina, la fixarea
4. BAPV sunt mai ieftine.
modulelor pe faţadă.
a) Adevărat
a) Adevărat
b) Fals
b) Fals
5. Trebuie asigurată etanşeitatea între
13.Trebuie asigurată etanşeitatea la aer şi apă
prinderile BAPV pe faţade.
la îmbinările modulelor.
a) Adevărat
a) Adevărat
b) Fals
b) Fals .
6. BAPV pe faţade sunt mai uşor de
14. Instalarea modulelor pe faţada parterului
întreţinut.
este recomandată.
a) Adevărat
a) Adevărat
b) Fals
b) Fals
7. BAPV pot acţiona ca o izolaţie termică
suplimentară pe faţade.
a) Adevărat
b) Fals
8. Este mai uşor să asiguri răcirea BAPV
decât BIPV.
a) Adevărat
b) Fals
9. BIPV oferă oportunităţi mai bune pentru
soluţii arhitecturale estetice.
a) Adevărat
b) Fals
10.Care este diferenţa între o faţadă rece şi
una caldă?
a) Faţadele calde sunt îndreptate spre
sud, iar cele reci spre nord.
b) Faţadele calde au o izolare termică
suplimentară, care este mai groasă
decât a faţadelor reci.

3.7.4. Acoperişuri de sticlă, sisteme de Înclinare
umbrire şi alte aplicaţii

90⁰
15.Un acoperiş de sticlă cu module PV reduce Orien-
necesarul de căldură şi înseamnă condiţii 0⁰ 30⁰ 60⁰
tare
mai confortabile în clădire.
a) Adevărat
b) Fals
16.Sunt dispozitivele de umbrire propice
pentru instalarea de module PV? Est
a) Da, pot fi
b) Da, sunt foarte propice
c) Nu
17.Putem combina funcţia fotovoltaică şi Sud-est
solar termică.
a) Adevărat
b) Fals
18.Modulele PV pot fi integrate în bariere de
sunet, iluminat stradal, panouri de infor-
Sud
mare.
a) Adevărat
b) Fals
3.7.5. Parametri de proiectare
şi factori de performaţă Sud-vest
19. Ce factori afectează eficienţa unui sistem?

a) Cantitatea de iradianţă în locaţie
b) Tipul de clădire
c) Orientarea şi înclinarea modulelor Vest
d) Conectarea la reţea
22. Trebuie verificat dacă se vor ridica în
e) Comportamentul ocupanţilor clădirii viitor construcţii în jurul clădirii noastre.
f) Calitatea modulelor şi a invertorului a) Adevărat
20.Este necesară o proiectare urbanistică bu- nă b) Fals
pentru integrarea eficientă a sistemelor PV în 23.Trebuie să ţinem cont de antenele de
clădiri. satelit şi luminatoarele de pe acoperiş.
b) Fals b) Fals
21.În tabelul următor, daţi note de la 1 la 4 24. Putem evita probleme cu umbrirea prin
pentru înclinarea şi orientarea modulelor module tip machetă şi bypass-uri.
PV (1 – cea mai bună înclinare şi orientare, a) Adevărat
4 – cea mai defavorabilă). b) Fals

3
BAPV și BIPV
25. În etapa de proiectare a instalaţiei trebuie

să ţinem cont de:
a) Accesibilitatea acoperişului
b) Accesibilitatea faţadei
c) Capacitatea de portanţă a structurii
clădirii
d) Temperatura înconjurătoare
e) Trafic
f) Încărcările din zăpadă, vânt, gheaţă şi
grindină
26.Ce unghi de înclinare trebuie să aibă
modulele PV în regiuni unde sunt căderi
abundente de zăpadă?
a) 30⁰
b) 45⁰
c) 60⁰
27. Instalatorul poate păşi pe modul.
a) Adevărat
b) Fals
28.Instalarea cablurilor trebuie să fie
rezistentă la apă.
a) Adevărat
b) Fals
INSTALAREA – LUCRUL LA FAȚA LOCULUI 4

 Eliminarea pericolului folosind alte
4. INSTALAREA – LUCRUL LA substanţe sau procese de lucru.
FAȚA LOCULUI 2. Dacă riscurile nu sunt evitabile sau nu pot
fi prevenite, trebuie stabilit cum pot fi
4.1. Lucrul în siguranţă cu PV reduse la un nivel la care sănătatea şi
siguranţa celor expuşi să nu fie com-
Instalatorul sistemului PV nu este responsabil promise. Următoarele principii generale
doar pentru sănătatea şi siguranţa lucră- torilor suplimentare pentru prevenţie trebuie
din teren, ci şi pentru sănătatea şi siguranţa urmate:
clienţilor şi a oricărei persoane ce poate fi  Combaterea riscului la sursă.
afectată de lucrări. Instalatorul este de  Adaptarea la progresul tehnic.
asemenea responsabil pentru siguranţa pe  Înlocuirea periculosului cu nepericulos
termen lung a sistemelor PV instalate. Deci, sau mai puţin periculos (înlocuind
este responsabilitatea instalatorului de a maşina sau materialul sau altă com-
identifica riscurile asociate cu instalaţia PV şi ponentă care prezintă un potenţial
de a lua măsuri corespunzătoare pentru a pericol cu una alternativă).
monitoriza şi minimiza aceste riscuri şi de a le  Dezvoltarea unei politici globale coe-
menţine cât mai reduse. rente care să acopere tehnologia, or-
ganizarea muncii, condiţiile de muncă,
Orice instalaţie este diferită şi prin urmare relaţiile sociale şi influenţa factorilor
acest manual nu va putea niciodată să ofere o legaţi de mediul de lucru.
listă completă şi definitivă a practicilor de  Să se acorde prioritate măsurilor de
siguranţă a muncii şi a proceselor de pro- protecţie colective asupra celor indi-
iectare a sistemelor pe care instalatorul viduale (ex. controlarea expunerii la
trebuie să le aplice tuturor instalaţiilor. Totuşi, fum prin ventilaţia locală de evacuare
această secţiune oferă informaţii cu privire la mai degrabă decât echipamente de
potenţialele riscuri asociate cu instalarea şi respirat personale).
operarea sistemelor PV, care pot fi luate în  Acordarea de instrucţiuni corespun-
considerare la pregătirea decla- raţiilor de zătoare lucrătorilor (OSHA, 2011)
metodă şi evaluarea riscului pentru instalarea
sistemelor PV. (OHSA, 2011)
4.1.2. Pericole potenţiale
4.1.1. Practici de siguranţă a muncii
Instalarea de sisteme fotovoltaice prezintă o
Directiva Cadru a Consiliului European combinaţie de riscuri pe care este puţin
89/391/EEC din 12 Iunie 1989 cu privire la probabil ca instalatorul să nu le fi întâlnit în
introducerea de măsuri de încurajare a îmbu- lucrările sale anterioare de construcţii. Acestea
nătăţirii siguranţei şi sănătăţii muncitorilor la includ mânuirea manuală, lucrul la înălţime şi
lucru şi legislaţia ce trebuie implementată în riscul de electrocutare.
statele membre UE conţine o ierarhie de mă- Cerinţele europene şi naţionale pentru practici
suri de control ce trebuie urmată: sigure de muncă în zona de lucru sunt
disponibile oricui (ex. http://osha.europa.eu
1. Pot fi riscurile prevenite sau evitate? Este
şi www.hse.gov.uk ), deci nu le vom include
posibil să se elimine riscul? Acest lucru
pe toate aici. Totuşi, sunt multe pericole
poate fi realizat prin:
specifice PV, care trebuie luate în considerare
 Evaluarea dacă o sarcină este sau nu
la întocmirea unei declaraţii de metodă sau în
necesară.

4
INSTALAREA – LUCRUL
LA FAȚALOCULUI
evaluarea riscului la instalarea unui sistem O evaluare de risc trebuie întotdeauna
fotovoltaic; exemple care sunt prezentate realizată înainte de a se aplica măsurile de
mai jos. bună practică la locul de muncă. Evaluarea
Trebuie ţinut cont că, dată fiind schimbarea trebuie adaptată la circumstanţele şi nevoile
continuă a instalaţiilor PV, următoarea infor- individuale. Mai multe informaţii despre
maţie nu reprezintă o listă definitivă, nu are evaluarea riscurilor pot fi găsite în evaluarea
statut legal şi nu ne asumăm nici o răs- de risc OSHA, 2011
pundere pentru utilizarea ei.
Când se întocmesc declaraţii de metodă sau
4.1.3. Siguranţa în lucru cu instalaţiile
evaluări de riscuri trebuie luat în considerare
echipamentul necesar pentru asigurarea sigu- electrice
ranţei instalatorului (echipamentul de pro-
tecţie a personalului) şi operarea în siguranţă 4.1.3.1. Lucrul cu circuitele electrice
a sistemului instalat (Echipament de măsură şi Prevenirea electrocutării şi a şocului electric
testare). prin scoaterea de sub tensiune a circuitelor
este o măsură de siguranţă esenţială.
Importanţa evaluării riscului
Înainte de implementarea informaţiilor de Următoarele aspecte trebuie luate în
considerare când se lucrează cu circuite
bună practică în spaţiul de lucru, este foarte
important să aibă loc o evaluare potrivită şi electrice:
acceptabilă a pericolelor şi riscurilor în spaţiul - Întotdeauna scoateţi de sub tensiune
de lucru. Această evaluare trebuie să ţină cont circuitele înainte de a lucra la ele.
de toate riscurile şi pericolele din spaţiul de
- Un circuit scos de sub tensiune nu va
lucru, pentru a se asigura că riscul de
electrocuta. Din nefericire, multe accidente
vătămare a lucrătorilor şi a altor persoane
au fost cauzate de circuite presupuse a fi
este într-adevăr scăzut, decât înlocuirea unui
scoase de sub tensiune. Lucrul în siguranţă
risc cu altul.
la circuite presupune de asemenea verifi-
În continuare, o simplă descriere a evaluării carea acestora înainte de începerea activi-
riscului: „O evaluare de risc nu este altceva tăţii, pentru a nu avea tensiuni periculoase.
decât examinarea cu grijă a ceea ce, în timpul
- Folosiţi un aparat de măsură sau un
lucrului, poate produce rănirea oamenilor,
dispozitiv de testare a circuitului precum
astfel încât să se ia în considerare dacă au fost
clampmetrul pentru a fi siguri că circuitul
luate destule precauţii sau sunt necesare
este scos de sub tensiune înainte de a lucra
unele suplimentare pentru evitarea vătă-
la el.
mării. Scopul este de a exista siguranţa că
nimeni nu se răneşte şi nu se îmbolnăveşte. - Implementaţi blocări de circuite şi reguli de
Evaluarea riscului implică identificarea pe- etichetare.
ricolelor prezente în orice împrejurare (fie în
- Blocaţi cuplarea circuitelor la sisteme care
activităţile de muncă, fie provenind de la alţi pot fi blocate. Țineţi minte că eticheta de
factori, ex. amplasarea şantierului) şi apoi avertizare nu este doar pentru persoanele
evaluarea amplitudinii riscurilor implicate, care ştiu că instalatorul lucrează în circuit –
luând în considerare precauţiile existente. ci este pentru persoane pe care instalatorul
Rezultatele unei evaluări de risc corecte şi nu le cunoaşte şi care nu ştiu că el lucrează
suficiente trebuie să ajute utilizatorii să poată în circuit. Toate persoanele afectate trebuie
alege măsurile de bună practică aplicabile.” avertizate.

- Etichetaţi toate circuitele la care se lucrează 2. Singura metodă de „oprire“ a ansamblului
în punctele în care circuitul poate fi solar este de a-i elimina sursa de
alimentat (OSEIA,2011). „combustibil“ – soarele. Dacă este
necesar, acoperiţi panourile cu un material
opac, care blochează lumina soarelui,
4.1.3.2. Lucrul cu sistemele electrice pentru a preveni generarea de energie
solare electrică de către panou.
3. Cantităţi mici de lumină pot produce o
Electricienii sunt familiarizaţi cu tensiunea tensiune şi pericol de arc sau şoc electric
care vine din partea de utilitate publică a - Tensiunile pot apărea chiar în condiţii de
contorului. În cazul sistemelor electrice solare lumină redusă. Chiar dacă aceste ten-
există două surse de electricitate: cea de la siuni nu sunt suficiente pentru a opera
utilitatea publică şi cea de la sistemul electric invertorul, tensiunile sunt suficiente
solar. pentru a produce un şoc electric care să
Oprirea întrerupătorului principal nu opreşte un vătămeze un instalator nepregătit.
sistem electric solar de a avea capacitatea să Șocurile surpriză pot cauza rănirea
genereze electricitate. Electricienii sunt directă sau o cădere de pe scară sau
obişnuiţi să izoleze sarcina de sursa de acoperiş.
energie (de obicei printr-un întrerupător sau - Înainte de a lucra la un şir de panouri
separator) şi continuă să lucreze pe acea fotovoltaice, care ar necesita conectarea
„sarcină sigură cu zero energie“. În sistemele sau deconectarea circuitelor, întrerupeţi
electrice solare, lucrările se execută pe însăşi calea curentului prin decuplarea întreru-
sursa de energie (panourile fotovoltaice sau pătorului de curent continuu. Etichetaţi şi
cablurile asociate) – ceea ce este total diferit blocaţi circuitul folosind procedurile
de lucrul pe o „sarcină sigură“ şi trebuie luat standard discutate în secţiunea prece-
în considerare. Chiar în condiţii de lumină dentă.
scăzută se pot crea tensiuni care să ducă la şoc
electric sau arc. Un şoc surprinzător apărut la 4. Sistemele solare racordate la reţea au
un moment nepotrivit poate cauza o cădere de două surse de energie care trebuie luate în
pe scară sau acoperiş. considerare
Următoarele aspecte trebuie luate în - Oprirea circuitului principal.
considerare când se lucrează cu circuite Întrerupătorul nu afectează energia
electrice solare: produsă de modulele fotovoltaice – chiar
dacă invertorul este oprit. Este impor-
tant de ţinut minte că deschiderea (opri-
1. Urmaţi procedurile enumerate în secţiu- rea) întrerupătorului principal nu opreş-
nea precedentă pentru lucrul cu sisteme te sursa de energie a sistemului solar.
electrice. Cablurile din partea circuitului PV pot
- Țineţi cont că invertoarele PV pot avea încă să aibă tensiune care poate livra un
condensatori care pot înmagazina o sar- curent semnificativ, chiar şi în condiţii de
cină după ce sursa de putere a fost în- luminozitate redusă.
treruptă – întotdeauna urmaţi in-
strucţiunile producătorului şi căutaţi in- - Separatorii pot izola modulele foto-
formaţiile de funcţionare şi siguranţă voltaice dar nu opresc tensiunea. Țineţi
specifice echipamentului. cont că, dacă separatorul de curent
continuu este cuplat, linia de la modulele

4
LA FAȚA LOCULUI
PV poate să aibă încă tensiune pe ea. FIGURA 85. CLAMPMETRU (Sursa: OSEIA,2011)
Aceasta este similară cu tensiunea venită
din partea de circuit spre utilitatea pu-
blică după ce întrerupătorul principal
este deschis. Trataţi cablul care vine de
la centrala fotovoltaică cu aceeaşi grijă ca
şi pe cel de la utilitatea publică. Un
sistem fotovoltaic rezidenţial poate avea
un potenţial de până la 600 Vcc.
5. Există pericolul de arc electric în timpul

introducerii sau eliminării panourilor
fotovoltaice dintr-un circuit
4.1.3.3. Lucrul cu bateriile

FIGURA 84. PERICOLUL DE ARC ELECTRIC (Sursa:
OSEIA,2011) Lucrul cu bateriile în sisteme cu stocare poate
fi cea mai periculoasă parte a instalării şi în-
treţinerii sistemelor electrice solare. Bateriile
pot fi periculoase!
Aveţi grijă ca toţi angajaţii care lucrează cu
bateriile să înţeleagă pericolele şi codurile de
siguranţă relevante pentru sistemele cu
baterii.
- Verificaţi manualele producătorului, pentru
probleme de instalare, manipulare şi scoa-
- NICIODATĂ nu deconectaţi modulele PV din tere din uz a bateriilor.
conectori sau cablu sub sarcină! - Bateriile obişnuite sunt acid-plumb. Atât
acidul, cât şi plumbul sunt chimicale
- Când se adaugă sau se scot o serie de
periculoase. Plumbul poate produce
panouri PV, dacă un circuit este închis sau
şirul este în sarcină, poate apărea un arc sterilitate, iar acidul arsuri severe.
electric de-a lungul conectării cablului. Arcul - Întotdeauna trebuie prevenită apariţia de arc
electric are suficientă energie să cauzeze ar- electric lângă terminalele bateriilor.
suri grave. Alt pericol îl constituie apariţia Întotdeauna deschideţi întrerupătorul de
arcului prin surprindere şi pierdere echili- curent continuu între baterii şi invertor
brului sau căderea de pe acoperiş sau scară. înainte de a lucra la bancul de baterii.
- Bancurile de baterii pot stoca tensiuni cu
- Întotdeauna deschideţi separatorul de potenţial de curent foarte mare. Aceste
curent continuu înainte de a lucra la un potenţiale mari pot produce pericol de arc
sistem fotovoltaic. electric. Uneltele de metal şi bijuteriile
personale pot crea arc pe baterii care poate
produce arsuri severe şi explozia bateriilor.
Folosiţi un clampmetru pentru a verifica Scoateţi bijuteriile personale şi folosiţi doar
potenţiale energii periculoase înainte de a unelte corespunzătoare când lucraţi cu
lucra la o instalaţie PV (OHSA, 2011). bateriile.

- Când se lucrază la baterii este recomandată Dacă lucrul la înălţime este inevitabil:
purtarea ochelarilor de protecţie.
- Folosiţi un loc sigur pentru accesul la lucrul la
- Bateriile moarte sunt considerate pericu-
înălţime – nu folosiţi scurtături, dacă există
loase şi trebuie reciclate corespunzător.
deja căi sigure de acces cum ar fi scări
(OHSA, 2011)
permanente, schele de metal.
- Asiguraţi şi folosiţi echipament de lucru
4.1.4. Măsuri de siguranţă pentru lucrul pentru prevenirea căderilor, precum schele
de faţadă, turnuri mobile de acces sau
la înălţime platforme de lucru mobile (MEWPs) care
au şine protectoare în jurul platformei de
Când este necesar lucrul la înălţime, trebuie
lucru.
pregătită o „evaluare de risc“. Această
evaluare trebuie să se adauge la evaluarea - Minimizaţi distanţa şi consecinţele căderii,
generală a riscului sănătăţii şi siguranţei. de exemplu prin folosirea în mod adecvat a
unei scări pentru nivelurile inferioare, pe
FIGURA 86. PLANIFICAREA LUCRULUI LA ÎNĂLȚIME
durate scurte de lucru.
(Sursa: OHSA, 2011)
FIGURA 87. LUCRUL LA ÎNĂLȚIME pe Cristal Tower
(Sursa Martifer Solar SA.)
4.1.4.1. Accesul mobil

Turn mobil
Instalatorul trebuie să fie competent în ceea
ce priveşte ridicarea şi strângerea schelelor
mobile, trebuie întotdeauna să citească şi să
Nu complicaţi prea mult procesul. Riscurile de urmeze îndeaproape instrucţiunile producă-
lucru la înălţime sunt de obicei bine ştiute şi torului şi să nu folosească sub nicio formă
majoritatea măsurilor de control sunt uşor de echipamentul peste limitele impuse.
aplicat.
Denumite în mod comun turnuri mobile de
Legea nu se aşteaptă la eliminarea riscului, acces sau schele mobile, aceste structuri sunt
dar instalatorul trebuie să protejeze oamenii realizate din componente prefabricate, prin-
prin minimizarea riscului pe cât este „raţional cipalul material de structură fiind aluminiul
posibil“. sau fibra de sticlă.

4
LA FAȚA LOCULUI
Roţile sau picioarele turnului trebuie să fie în FIGURA 89. PLATFORMĂ MOBILĂ DE LUCRU (Sursa:
contact cu o suprafaţă fermă. Lonjeroanele OHSA, 2011)
trebuie instalate după specificaţia produ-

cătorului.
FIGURA 88. TURN MOBIL (Sursa: OHSA, 2011)
Scară glisantă
Scările trebuie utilizate pentru un risc scăzut,
Platforme de lucru mobile (MEWPs) pe durate reduse de lucru.
MEWPS pot oferi o metodă sigură de lucru la Scările pot fi clasificate după tipul de folosire:
înălţime, deoarece: pentru comerţ şi uz industrial uşor; pentru uz
extensiv şi industrial; sau pentru uz domestic.
 Permit lucrătorilor să acceseze uşor şi
rapid punctul de lucru. Producătorii trebuie întotdeauna să furnizeze
 Au rame de protecţie şi plăci care informaţii despre specificaţiile scărilor şi să
previn căderea persoanelor. furnizeze date precum sarcina maximă de
 Pot fi folosite în interior şi în exterior. lucru.
 Sunt incluse elevatoare, lifturi tip Un om trebuie să folosească scara, scara
foarfecă şi braţe montate pe vehicule. pliantă sau dispozitive de stabilitate doar da-
că este competent. Utilizatorii trebuie in-
struiţi şi şcolarizaţi pentru a folosi echi-
pamentele într-un mod sigur. (OHSA, 2011)

FIGURA 90. SCARĂ GLISANTĂ (Sursa: OHSA, 2011)
PPE pot include:
- Protecţie pentru ochi şi faţă (ex.: ochelari de
protecţie, ochelari, mască pentru faţă, vizor).
- Protecţia capului (ex.: cască de protecţie,
cască). Casca de protecţie trebuie folosită
când există pericol de cădere a obiectelor
peste persoane sau risc de lovire a capului
de obiectele din jur. De exemplu, dacă
cineva lucrează pe acoperiş sau la un nivel
superior, casca trebuie purtată tot timpul.
- Protecţii pentru extremităţi (ex.: pantofi cu
bombeu metalic, alte protecţii pentru
picioare, mănuşi de siguranţă, mănuşi de
latex, genunchiere).
- Dispozitive de respirat (ex.: respirator,
mască de praf). Acestea sunt deosebit de
importante dacă se lucrează în apropierea
vopselei de plumb sau a azbestului. Măştile
pot fi necesare în poduri, când se lucrează
lângă izolaţii.
- Protecţie a auzului (ex.: dopuri de urechi,
căşti de urechi).
- Haine de protecţie.
4.1.5. Echipamentul de siguranţă 4.1.6. Protecţia la incendiu

Instalarea unui sistem PV pe o clădire poate
Scopul echipamentului personal de protecţie afecta siguranţa la incendiu.
este de a proteja angajaţii de riscul rănirii  Pentru aplicaţiile de acoperiş, sistemul
prin crearea unei bariere împotriva PV trebuie montat peste o învelitoare
pericolelor la locul de muncă. Echipamentul rezistentă la foc, care este proiectată
personal de protecţie nu este un substitut pentru aplicaţie.
pentru o proiectare corectă sau controlul
 Nu instalaţi sau folosiţi module lângă
administrativ al bunelor practici de lucru, dar
locaţii periculoase, cu gaze inflamabile.
trebuie folosit în conjuncţie cu aceste
controale pentru a garanta siguranţa şi În cazul unui incendiu într-o clădire, modulele
sănătatea angajaţilor. PV de pe acoperiş pot produce tensiune
periculoasă în curent continuu chiar dacă:
Angajatorii trebuie să ofere şi să plătească  Intensitatea luminii este redusă când
Echipamentul Personal de Protecţie (PPE) ne- modulele sunt deconectate de la
cesar pentru ca muncitorii să execute lucra- invertor.
rea în siguranţă. Angajatorul trebuie să se
 Modulele sunt parţial sau în întregime
asigure că angajaţii utilizează şi menţin PPE
distruse.
într-o stare curată şi de nădejde. Când an-
gajaţii aleg să nu se conformeze cu regulile  Cablajul este compromis sau distrus.
PPE, acest lucru indică de obicei o breşă în
sistemul de management al siguranţei.

4
LA FAȚA LOCULUI
În timpul şi după incendiu, staţi departe de - O instalaţie PV poate dezvolta tensiuni de

toate elementele sistemului PV, informaţi curent continuu letale, dacă împământarea
brigada de pompieri despre posibilele nu este realizată adecvat.
pericole datorate sistemului PV (YINGLI,
2011) - Sistemele PV pot fi descrise ca „joasă
tensiune“ chiar dacă generează până la
1500V între fire. Atingerea unui potenţial de
20Vcc este considerat suficient pentru risc
4.1.7. Alte riscuri de şoc.
- Spre deosebire de plăcile de sticlă pentru - Riscul de şoc creşte semnificativ dacă un
acoperiş sau placare verticală, modulele PV modul PV sau instalaţia este deteriorată.
sunt adesea realizate folosind sticlă la-
- Pentru maximizarea eficienţei modulelor
minată întărită. Acest lucru înseamnă că
PV, acestea sunt în general instalate în locuri
sticla nu se va fragmenta la deteriorare şi
neadăpostite. Aşadar, frigul, vântul şi ploaia
poate cădea într-o singură bucată.
pot reprezenta pericole la instalare şi
- Marginile modulului PV, în special unde întreţinere.
muchiile de sticlă sunt expuse, pot fi - Părţi din modulele PV pot atinge
ascuţite. temperaturi înalte (cca 80oC) în timpul
funcţionării normale.
- Deşi nu este suficient să producă vătămări în
timpul instalării sau întreţinerii, unele - Suprafeţele modulelor PV pot reflecta o
produse PV conţin cadmiu care poate mare parte din radiaţia incidentă, care poate
reprezenta un risc de praf toxic dacă pro- afecta ochii.
dusul este zdrobit la scoaterea din uz.
- Modulele PV produc electricitate la expu- Pentru informaţii suplimentare şi îndrumare

nerea la lumina soarelui şi nu pot fi oprite. vezi Lectură suplimentară.
Aceasta înseamnă că instalarea sistemelor PV
necesită deseori lucrul cu circuite sub
tensiune. 4.2. Planul de instalare
- La cablarea sistemului aveţi în vedere si- Fazele de instalare şi punere în funcţiune ale
guranţa. Modulele PV produc curent con- proiectului sunt mijloace pentru implemen-
tinuu care se comportă diferit de curentul tarea bunelor practici de proiectare discutate
alternativ. De exemplu, un arc de curent în secţiunea 2.
continuu se poate propaga în aer peste
câţiva mm (în funcţie de tensiune) şi Totuşi, utilizarea de componenete şi pro-
continuă până tensiunea este eliminată sau ceduri de instalare de înaltă calitate nu re-
spaţiul în aer este mărit. Un astfel de arc prezintă doar o măsură de respectare a
poate cauza incendiu şi/sau daune reglementărilor. Calitatea instalării sistemului
semnificative. are o influenţă puternică asupra performan-
ţelor sistemului şi aşteptările pe durata de
- Curentul de defect în cablurile modulului PV viaţă a sistemului şi nivelurile de producţie.
este puţin mai mare decât curentul normal
de funcţionare. Acest lucru înseamnă că După selectarea componentelor pentru sis-
siguranţele şi întrerupătoarele nu pot fi temul PV, este important ca acestea să fie
folosite pentru protecţie. instalate în concordanţă cu recomandările

producătorului, în special în ceea ce priveşte de asemenea la deteriorarea altor părţi din
prinderi, ventilaţie, temperatură de funcţio- acoperiş, în unele cazuri afectându-se izolaţia.
nare şi aspecte de siguranţă. Nerespectarea
condiţiilor corecte de funcţionare poate duce
la niveluri de performanţă scăzute, durată de Procedura de punere în funcţiune permite
viaţă mai scăzută a componentelor şi chiar verificarea performanţei sistemului la orice
defectarea sistemului în unele cazuri. moment al instalării. Anumite aspecte ale
punerii în funcţiune vor fi prezentate în
funcţie de relaţia lor cu problemele de per-
Trebuie acordată atenţie la minimizarea formanţă a sistemului. (DTI, 2006)
lungimilor cablurilor şi, în particular, verifi-
carea şi asigurarea faptului că toate co-
nexiunile sunt corect realizate şi protejate. În timpul etapelor de proiectare a instalaţiei
Deşi poate să nu afecteze performanţa ini- ţială fotovoltaice, aprovizionarea, transportul şi
a sistemului, o conexiune slabă poate deveni depozitarea trebuie luate în considerare. În
mai importantă în timp şi poate duce la general, următoarele chestiuni trebuie veri-
performanţe slabe pe termen lung. ficate înainte de instalarea unui parc foto-
voltaic:
Pierderile de performanţă datorate proas-

telor conexiuni pot fi importante, dar sunt în Ce, cum şi când (să se realizeze) sarcinile
general greu de identificat şi corectat, mai alocate --> Realizare
ales dacă sunt în mijlocul ansamblului de
module. Este mult mai bine să se verifice Aceste chestiuni trebuie să fie rezolvate în
calitatea conexiunilor la momentul instalării timpul etapelor de planificare a asamblării,
decât să trebuiască tratată această problemă mai indiferent de dimensiunea instalaţiei. În acest
târziu, în timpul funcţionării. Cablul în exces fel, se elimină factorii neprevăzuţi, întâr-
trebuie evitat oricând este posibil. Când este zierile, improvizaţiile şi situaţiile periculoase.
necesar un mic exces de cablu (de exemplu
pentru o componentă care trebuie să fie
mobilă pentru inspecţie, fară deconectare), Toate componentele unei instalaţii vin cu
cablul în exces nu trebuie să fie strâns colac, instrucţiuni de asamblare, evaluarea riscului etc.
deoarece acest lucru va reduce capacitatea de la producătorul respectiv. Urmăriţi aceste
de disipare a căldurii, şi, de asemenea, poate metode de bună practică pentru o execuţie
să transmită vârfuri de sarcină inductive către sigură şi fiabilă.
invertor la deconectarea ansamblului sau a
şirului. Toate operaţiile de bază incluse în procesul de
asamblare trebuie definite clar, cu estimarea
Chiar dacă nu are impact direct asupra per- duratei şi constrângerile de timp necesare
formanţei iniţiale a sistemului, calitatea in- pentru fiecare operaţie; ceea ce în- seamnă
stalaţiei fizice, în special ansamblul de termene limită pentru fiecare etapă din
module, poate influenţa performanţa pe momentul execuţiei. Aceste sarcini trebuie
termen lung a sistemului şi costurile. Fixarea să se încadreze într-un termen stabilit.
slabă poate duce la deteriorarea modulelor în (Diagramă Gantt sau similară) (ASIF, 2002)
condiţii meteo adverse, ceea ce determină
pierderea producţiei şi necesitatea reparaţiei
sau înlocuirii unei părţi din sistem. Poate duce

4
LA FAȚA LOCULUI
4.2.1. Etapele de lucru potrivit tip de instalaţie şi particularităţile

sale.
Etapele de lucru pe care instalatorul ar trebui
să le urmeze încep cu planificarea persona- - Determină nivelul potenţial de generare so-
lului şi resurselor materiale necesare pentru lară al regiunii în care instalaţia va fi ampla-
realizarea în bune condiţii a instalaţiei. sată, pentru a cuantifica fezabilitatea aplica-
ţiei de generare solară. Pentru acest scop, se
Procesul de montare la faţa locului constă din folosesc diferite mijloace: hărţi sau sta-
următorii paşi (TKNIKA, 2004): tistici existente, măsurători de la faţa lo-
a) Montarea structurilor cului, utilizarea sistemelor de calculatoare
b) Montarea panourilor fotovoltaice etc.
c) Conectarea modulelor fotovoltaice - Se formulează şi realizează propuneri
d) Montarea tabloului de distribuţie. oficiale pentru instalaţia solară în concor-
e) Pozarea tuburilor şi conductelor. danţă cu necesarul de energie şi interesele
f) Conectarea componentelor. clientului.
g) Pornirea şi testarea bateriilor
Produsul final va fi un studiu economic şi
4.2.2. Documentaţia tehnică tehnic al instalaţiei propuse pentru evaluarea
de către client. (TKNIKA, 2004)
Un proiect autentic trebuie întotdeauna să
includă legislaţia în vigoare referitoare la Raport
instalaţie, luând în considerare toate aspec-
tele tehnice şi de mediu. În acest sens, este o Obiectivul raportului este de a explica scopul
mare diferenţă între sistemele fotovoltaice proiectului (ce se va face) precum şi procesul
autonome şi cele racordate la reţea, cele din decizional urmat şi justificarea fiecărei decizii
urmă implicând proceduri legale mult mai luate, furnizând detalii – dacă este posibil –
extinse. despre întreaga procedură. În acelaşi timp,
raportul indică modul în care funcţionează
Următorul plan de acţiune trebuie imple- fiecare parte tehnică a sistemului. În esenţă,
mentat, la demararea unui proiect după pri- reprezintă o descriere a fiecărui pas făcut în
mirea de la beneficiar a informaţiilor rele- procesul de proiectare.
vante şi a necesităţilor: studiu de fezabilitate,
raport anual, schiţe, lista condiţiilor, buget, În funcţie de tipul proiectului, conţinutul
plan de siguranţă etc. În acest mod, şi cu raportului poate varia substanţial, dar, în
informaţiile pertinente disponibile, insta- general, următoarele faze ale unui proiect de
latorul va putea realiza instalaţia în timpul centrală fotovoltaică racordată la reţea pot
alocat proiectului şi va putea să atingă servi drept îndrumare:
standardele de calitate aplicabile.  Determinarea proiectului
 Particularităţi ale instalaţiei PV
Studiul de fezabilitate
 Calcularea componentelor instalaţiei
Înainte de a demara proiectul în sine, proiec-  Estimarea energiei electrice totale
tantul realizează un Studiu de fezabilitate, un generată anual
document care include necesităţile bene-  Calculul venitului anual aproximativ
ficiarului şi consideraţiile tipului de instalaţie,  Concluziile proiectului
care trebuie să:  Anexe
- Evalueze necesarul de energie şi nevoile

clientului, pentru a determina cel mai

Buget  Plan de amplasament al liniilor de
Bugetul prezintă costul economic pentru distribuţie electrică
execuţia proiectului. Această secţiune trebuie  Etc.
să includă: costul detaliat al diverselor rubrici
de materiale, mână de lucru, transport, Cum am menţionat şi anterior, numărul şi
închirierea de scule şi maşinării, precum şi tipul schiţelor poate varia substanţial, în func-
orice altă componentă necesară finalizării ţie de proiect. În orice situaţie, aceste planuri
proiectului. sau schiţe trebuie să fie suficiente pentru
asigurarea execuţiei corecte a proiectului şi
Este recomandat să se realizeze tabele pentru
pemtru a nu lăsa loc de nesiguranţă. (TKNIKA,
indicarea următoarelor chestiuni: concept,
2004)
cantitate, preţ unitar şi valoare totală.
4.2.4. Unelte şi echipament
Lista condiţiilor
Uneltele şi echipamentul la dispoziţia insta-
Această secţiune va include toate standardele
latorului nu sunt substanţial diferite de cele
ce trebuie respectate de materialele alese
utilizate de un electrician autorizat. În orice
pentru execuţia proiectului, regulile sau
caz, toate reglementările relevante conţinute
îndrumările pe care instalatorul trebuie să le
în legislaţia fiecărei ţări trebuie strict urmate.
urmeze pentru o execuţie corectă şi fina-
lizarea proiectului, precum şi toate condiţiile Toate componentele necesare asamblării in-
administrative care guvernează relaţia dintre stalaţiilor pe acoperiş sau pe faţada clădirii
supraveghetor sau instalator şi mana- precum şi echipamentul necesar de siguranţă
gementul sau proprietarul terenului: recon- trebuie să fie disponibil, iar instalatorii trebuie
siderări provizorii, evaluarea proprietăţii, să fi fost instruiţi pentru utilizarea acestora.
privilegii, forme de plată, garanţii etc.
Este recomandabil să existe utilajele şi
maşinăriile necesare transferului şi ridicării
modulelor fotovoltaice şi a altor materiale pe
4.2.3. Desene tehnice acoperiş, astfel încât acestea să nu constituie o
Această secţiune trebuie să includă toate sarcină fizică excesivă pentru instalator.
schiţele necesare instalatorului pentru a-şi În cele din urmă, instalatorul trebuie să aibă
desfăşura procedurile de montare fără a exista un compas şi un clinometru pentru poziţio-
dubii, totul fiind clar şi precis. Pentru a se narea corectă a modulelor PV. (Tknika, 2004)
evita ambiguităţile şi pentru a nu exista 4.2.5. Planul de siguranţă
posibilitatea erorii de interpretare, la elabo-
rarea acestor schiţe trebuie implementate În funcţie de cadrul proiectului, planul de
formate standard şi legende. siguranţă poate fi mai mult sau mai puţin
extins, dar trebuie să includă cel puţin:
Ca îndrumare, unele schiţe de bază ce trebuie
 Lista şi descrierea lucrărilor ce trebuie
incluse sunt:
realizate
 Harta locului  Lista riscurilor existente şi măsurile de
 Vederi ale locaţiei precauţie ce trebuie luate
 Plan de amplasament al proiectului  Descrierea regulilor de siguranţă ce tre-
 Schema monofilară a instalaţiei elec- buie urmate şi lista oricăror măsuri de
trice siguranţă ce trebuie luate
 Plan cu distribuţia componentelor  Reglementări aplicabile

4
LA FAȚA LOCULUI
Această secţiune este foarte importantă pentru Nedetectaţi, curenţii de defect se pot trans-
a asigura execuţia sigură a proiectului cu forma în pericole de incendiu. Fără protecţie
suficiente garanţii de securitate pentru fuzibilă pentru eliminarea acestor defecte,
evitarea potenţialelor accidente. De aceea, la protecţia la pericolul de incendiu poate fi
pregătirea planului, conţinutul acestuia obţinută doar printr-un sistem de c.c.
trebuie să fie clar şi concis astfel încât proiectat bine şi printr-o instalare res-
instalatorul să poată înţelege uşor şi să aplice ponsabilă.
îndrumările corespunzătoare.
Fotovoltaicele prezintă o combinaţie unică de
pericole – din cauza riscului de şoc, cădere şi a
dificultăţii de manipulare simultană. Toate
4.3. Instalarea componentelor aceste pericole sunt întâlnite pe parcursul
electrice şantierului, dar rareori simultan.
În timp ce constructorii de acoperişuri pot fi
4.3.1. Reducerea pericolelor electrice obişnuiţi cu minimizarea riscurilor căderii sau
La realizarea unei declaraţii de metodă şi rănirii din cauza problemelor de manipulare
evaluarea riscului pentru instalarea unui manuală, ei pot să nu fie obişnuiţi cu riscul la
sistem PV, sunt câteva pericole specifice şocuri electrice. Similar, electricienii sunt fa-
fotovoltaicelor care trebuie tratate. miliarizaţi cu pericolul de şoc electric, dar nu
sunt obişnuiţi cu manipularea obiectelor mari
Acestea se vor adăuga la consideraţiile la înălţime. (OSHA, 2011)
standard precum PPE (Echiamentul Personal
de Protecţie), lucrul la înălţime, manipularea 4.3.2. Instalarea sistemului
manuală, manipularea sticlei, alte aplicaţii şi
de împământare
reglementări în construcţii.
Modulele PV produc electricitate când sunt Conectarea părţilor unui sistem fotovoltaic la
expuse la lumina zilei şi nu pot fi oprite împământare afectează:
individual. Deci, spre deosebire de alte  Riscul de şoc electric pentru
instalaţii electrice, instalaţia electrică a unui persoanele din apropierea instalaţiei
sistem PV implică, de obicei, lucrul la un  Riscul de incendiu în condiţii de defect
sistem sub tensiune.  Transmisia suprasarcinilor datorate
Șirurile de module nu se pot baza pe protecţii trăsnetului
fuzibile, ca limitare a curentului pentru deco-  Interferenţa electromagnetică
nectare automată a sarcinii în condiţii de
defect, din cauza faptului că diferenţa dintre Împământarea eficientă este un important
curentul normal de funcţionare şi cel de element de siguranţă pentru un sistem PV
scurtcircuit este foarte mică. Odată apărut, un sigur. Împământarea pentru sistemele PV este
defect poate rămâne un pericol probabil tratată în NEC 690(V). Dacă tensiunea maximă
nedetectat, chiar pe o perioadă considerabilă de a sistemului este mai mare de 50V, atunci un
timp. conductor trebuie în mod normal să fie
Proiectarea şi instalarea corespunzătoare a împământat. O prevedere recentă, Artico- lul
cablurilor vor ajuta la protecţia atât a in- 690.35 care a fost introdusă în NEC din 2005,
stalatorilor, cât şi a oricărei persoane care furnizează detalii despre cum se insta- lează un
vine în contact cu sistemul de şocuri electrice sistem PV conform, neîmpământat, de orice
(operator, proprietar, curăţător, ingineri de tensiune. Această nouă prevedere va determina
service etc.). probabil schimbări în proiectarea

sistemelor PV, care la rândul lor vor aduce diferenţele de potenţial între punctele ex-
schimbări în metodele de instalare. Problema puse simultan şi părţile din afara sistemului
principală abordată în NEC din 2008 NEC nu vor cauza un şoc electric. „Părţile con-
relativ la Articolul 690.35 este prevederea de ductoare din afara sistemului“ sunt părţi
a folosi „Cablu PV“ sau „Fir PV“ care să conductoare susceptibile de a introduce un
respecte cerinţele pentru cablarea subterană a potenţial, de obicei pământul, şi nu fac parte
ansamblului fotovoltaic. Câţiva producători din instalaţia electrică, precum ţevi de apă,
oferă conexiuni pentru module cu astfel de burlane, scurgeri – orice conductor care este
tipuri de conductori. legat la pământ dar nu este parte din sistemul
Două tipuri de conexiuni la pământ trebuie electric.
considerate: c) PME: Împământarea de Protecţie Multiplă
– un aranjament de împământare unde nulul
1. Împământarea părţilor conductoare de lucru este combinat cu împământarea într- un
expuse (ex. rama modulului) singur conductor. Când alimentarea de la
2. Împământarea sistemului – pentru reţea este PME, (majoritatea alimentărilor
conectarea ieşirii unui modul la pământ domestice) împământarea PME nu poate fi
1) Împământarea părţilor conductoare dusă în afara zonei de echipotenţial. Acest
expuse lucru este valabil pentru a preveni potenţialul
pericol de şoc electric, dacă se pierde nulul de
Majoritatea instalaţiilor vor utiliza module
alimentare.
clasă II, cabluri şi conectori de c.c. clasă II şi
vor fi conectate la reţea printr-un invertor cu
un transformator de izolaţie. Această abor-
dare este recomandată şi permite cadrului
modulelor să rămână liber.
Note pentru utilizarea diagramei de mai jos:
a) Transformator de izolaţie: Un trans-
formator de izolaţie este cel care are înfă-
şurările de intrare şi ieşire separate electric
prin izolaţie dublă sau consolidată.
Deşi pericolele reprezentate de cadrul unui
modul care atinge potenţialul de c.c. pot fi
importante, curentul potenţial de defect/şoc
este mult mai mic decât cel apărut la un
defect din reţea. Deci separaţia electrică
dintre reţea şi circuitul de c.c. prin
transformatorul de izolaţie este factorul
determinant pentru evaluarea necesităţii
împământării ramei modulului.
b) „Zona de Echipotenţial“: definită ca o zonă
în care părţile conductoare expuse şi părţile
conductoare din afara sistemului sunt men-
ţinute la aproximativ acelaşi potenţial prin
legare. Astfel, în condiţii de defect,

4
LA FAȚA LOCULUI
FIGURA 91. SCHEMA LOGICĂ A ARBORELUI

DECIZIONAL DE ÎMPĂMÂNTARE A CADRELOR PV
(Sursa: BRE et al, 2006).
Module clasa II?

și
Cabluri clasa II, conectori/conexiuni & Cutii de joncțiune
și
Transformator de Izolație în Invertor?
(Notă: la BS 3535 între c.a. & c.c.)
NU
În Zona de Echipotențial?
(Notă: sistemele libere montate pe sol, sau pe
DA acoperiș (departe de componentele de metal ale DA
clădirii) de obicei nu sunt în zona de
echipotențializare. Totuși, un sistem solar termic sau
structura metalică a altei clădiri conectate, care este în
raza de acțiune, poate extinde zona de
echipotențializare în afara anvelopei normale a
clădirii)
Împământare PME?
NU
Se lasă liber Instalați & legați la țărușul de Legat direct la Terminalul de

împământare Împământare al
Consumatorului
(Notă. Nu scoateți PME în afara zonei
de echipotențializare) (Notă: folosiți funie împletită
de 10 mm2 sau echivalent)
(Notă: folosiți funie împletită de 10
mm2 sau echivalent)

2) Împământarea sistemului (împământarea Toate cablurile folosite în porţiunea de c.c. a
conductorului c.c.) circuitului vor fi realizate pentru păstrarea
Legarea oricărui conductor de c.c. la pământ nu acestui grad de protecţie, şi anume izolaţie
este recomandată. Totuşi ca şi în nota de mai dublă.
jos, împământarea unuia dintre conductorii Protecţie împotriva contactului indirect
sub tensiune din partea de c.c. este permisă, În partea de c.a. a instalaţiei, se va monta un
dacă există măcar o separaţie între partea de întrerupător diferenţial.
c.a. şi cea de c.c., incluzând invertorul. În instalaţiile autonome cu consumatori AC,
Notă: În unele ţări se practica legarea conse va instala un întrerupător diferenţial, cu
ductorilor de c.c. la pământ (ex: împămân- senzitivitate sporită, cu o caracteristică de
tarea conexiunii la mijlocul şirului sau îm- lucru de 30mA sau 300mA, în funcţie de tipul
pământarea minusului), sau pentru raţiuni de de circuit care este protejat, şi un timp de
performaţă la unele tipuri de module se îm- răspuns de 0,2 secunde.
pământează plusul. Din cauza creşterii nu- În instalaţiile racordate la reţea, pe linia
mărului de căi de punere la pământ şi a electrică conectată la reţeaua de joasă ten-
posibilelor probleme cu invertoarele euro- siune, se va instala un întrerupător diferenţial cu
pene disponibile, care au detecţie internă de o caracteristică de 300mA şi un timp de
punere la pământ, astfel de practici trebuie răspuns de 0,2 secunde. Întrerupătorul dife-
folosite doar când nu se pot evita (orice co- renţial instalat va fi cu reset automat, în cazul
nexiune cu pământul a unei parţi de c.c. declanşării – dispozitivul se resetează la
trebuie conectată electric astfel încât să se revenirea condiţiilor normale de lucru.
evite corodarea) (DTI, 2006). Protecţia la supracurent
4.3.3. Conductele În porţiunea de c.c. a instalaţiei, vor fi in-
stalate siguranţe potrivite, de tip gG, calibrate
Tuburile şi conductele folosite în instalaţiile pentru curentul necesar, permiţând celor doi
PV trebuie să respecte standardele oficiale poli să fie conectaţi şi deconectaţi, pozitiv sau
cerute de ţara în cauză, în funcţie de tipul negativ. În locul acestor siguranţe pot fi folo-
instalaţiei executate: subterană sau supra- site siguranţe potrivite ca amperaj, de curbă C,
terană, în locuri publice aglomerate sau locaţii resetabile, cu extragere, care permit co-
distante, expuse la intemperii sau acoperite. nectarea şi deconectarea celor doi poli.
Trebuie ţinut cont de faptul că aceste Aceste componente trebuie să fie pregătite
conducte de cabluri sunt adesea expuse in- pentru uz în c.c..
temperiilor şi unor temperaturi extrem de În porţiunea AC
înalte. (DTI, 2006) În instalaţiile autonome, vor fi instalate între-
rupătoare termomagnetice pentru protecţia
4.3.4. Protecţii
diferitelor circuite ale instalaţiei, după cum
Protecţiile instalate într-un sistem PV diferă este indicat în Reglementările Echipamen-
în funcţie de tipul instalaţiei – autonomă sau telor Electrice de Joasă Tensiune (LVEER).
conectată la reţea, după cum este indicat în În instalaţiile racordate la reţea, la ieşirea
diagrame. În general, tipurile de protecţii ce invertorului, se va instala un întrerupător
se vor instala sunt: termomagnetic de curent şi tensiune potri-
vită şi curbă C, pentru izolarea de restul in-
Clasa II de Protecţii
stalaţiei, ca protecţie la supracurent şi scurt-
Modulele folosite vor fi certificate drept
circuit.
echipamente CLASA II de protecţie cu ten-
siuni de operare până la 1000V. La punctul de conexiune între instalaţia foto-
voltaică şi reţeaua electrică, se va instala de

4
LA FAȚA LOCULUI
asemenea un întrerupător termomagnetic de

curent şi tensiune potrivită şi curbă C, pentru Celulele de siliciu monocristalin au o bună
a permite izolarea corespunzătoare a insta- performanţă datorită preciziei structurale.
laţiei de reţea şi protecţie la supracurent şi Procesul de producţie este acelaşi cu cel
scurtcircuit. utilizat în industria electronică, cu un grad
înalt de purificare, ceea ce face producţia mai
CLASA I DE PROTECȚIE
costisitoare.
Împământarea maselor metalice printr-un
conductor dedicat, numit PE. Celulele din siliciu policristalin sunt similare
4.3.5. Conductoarele circuitului celulelor monocristaline, dar au o concen-
traţie mai mare de impurităţi, ceea ce le re-
În instalaţiile fotovoltaice se folosesc conduc-
duce producţia, deşi raportul preţ/producţie
toare şi, ca în orice altă instalaţie electrică,
este mai bun decât la celulele monocristaline.
trebuie prevăzut suficient spaţiu pentru a se
Astăzi pot fi găsite panouri monocristaline,
evita supraîncălzirea şi căderile excesive de
care sunt foarte competitive cu cele poli-
tensiune în liniile de electricitate, aşa cum este
cristaline ca preţ şi module policristaline
indicat în reglementările statutare.
comparabile ca niveluri de performanţă.
Conductoarele folosite în partea de c.c. vor fi
clasificate drept Clasa II (dublă izolaţie). Caracteristici electrice:
Instalatorul trebuie să folosească conduc- TABEL 21. CARACTERISTICI ELECTRICE (Sursa: Tknika, 2004)
toare tip RZ1 (izolaţie de polietilenă Parametri Descriere Unităţi
reticulară Isc Intensitatea Curentului Amperi
– XLPE – cu manta de poliolefin), temperaturi de Scurtcircuit
Voc Tensiunea în circuit Volţi
de funcţionare peste sau egale cu 90oC şi deschis
tensiune de efort de 750-1000V. Ip– Imax Intensitatea de vârf a Amperi
curentului primar de
În porţiunea de c.a. trebuie urmate instruc- intrare
ţiunile indicate în Reglementările Echipa- Vp – Vmax Tensiunea primară de Volţi
mentului Electric de Joasă Tensiune (LVEER). ieşire maximă
Wp – Wmax Puterea de vârf – Waţi
4.4. Instalarea echipamentului puterea maximă
4.4.1. Modulul fotovoltaic

Tensiunea nominală pentru instalaţiile
4.4.1.1. Consideraţii autonome este de 12, 24 sau 48 volţi. Deci
La alegerea modulului fotovoltaic, care va fi este esenţial să se conecteze aceste module în
folosit la configurarea ansamblului fotovol- serie sau paralel, pentru a obţine tensiunea şi
taic, ţineţi minte următoarele: intensitatea optime.
 Tipul celulei fotoelectrice. În instalaţiile conectate la reţea, tensiunea
 Particularităţile electrice. nominală este mult mai mare şi depinde de
 Caracteristicile fizice.
invertorul folosit. În acest caz, este important
să se verifice numărul maxim de panouri co-
 Montare.
nectate în serie, fără să provoace deteriorări.
Tipul celulei (Celula fotoelectrică):
În zilele noastre, sunt disponibile diverse Caracteristici fizice:
tipuri de celule (siliciu monocristalin, siliciu Cele mai importante caracteristici fizice sunt
policristalin, cristalin amorf etc.) şi diverse dimensiunile şi greutatea modulului solar,
tehnologii aplicate pentru selecţia modulului care trebuie luate în considerare la calcularea
pentru configurarea generatorului fotovol- spaţiului pe care câmpul de fotovoltaice îl va
taic.

ocupa şi la planificarea transportului şi a FIGURA 92. UNIREA PANOURILOR FOTOVOLTAICE
(Sursa: Flickr, 2011)
asamblării (vehicule de tonaj greu, macarale,
numărul personalului necesar).
4.4.1.2. Asamblarea
La asamblarea instalaţiei, începeţi cu mo-
dulele PV, ţinând cont ca acestea nu pot fi
oprite, iar când primesc radiaţie solară ge-
nerează forţă electromotoare. Aşadar trebuie
luate precauţiile necesare pentru lucrul cu
tensiuni înalte. Mai mult, trebuie luate în cal-
cul mijloacele necesare de transport şi asam-
blare pentru ansamblul de module, deoarece
deseori este necesară asamblarea pe acoperiş sau
faţade, şi din cauza greutăţii şi dimensiu- nilor,
acest lucru poate fi complicat. Prinderea panourilor implică un contact între
Aspectele-cheie care trebuie luate în consi- două materiale diferite (aluminiu pe modul şi
derare la montarea panourilor sunt: oţel pentru profil), ceea ce determină un risc
de şoc electric. Pentru a preveni contactul
 Poziţionarea panourilor.
dintre cele două metale trebuie folosiţi izo-
 Locaţia. latori precum nylon sau cauciuc.
 Prinderea panourilor.
Se folosesc doar orificiile modulare ale pa-
Locaţia noului, special proiectate de producător. Acest
Condiţiile de vreme, pentru orice locaţie, lucru asigură o suprafaţă corespun- zătoare a
sunt, în mod normal, variabile, iar funcţio- cadrului şi se evită daune ireme- diabile
narea adecvată a modulelor PV va varia asupra panoului (precum spargerea sticlei).
corespunzător. De aceea, trebuie urmaţi câţiva
Amplasarea panourilor împreună trebuie
paşi specifici, pentru a se asigura faptul că
făcută astfel încât să se prevină orice de-
iradianţa maximă cade pe modul, şi că
temperatura, în orice moment, este ţinută teriorare, precum sprijinirea modulelor de
minimă. Acest lucru este posibil prin alegerea ambalaj sau punerea pe un banc de lucru ori
optimă a unghiului, direcţiei şi asamblarea o structură similară.
modulelor fotovoltaice, pentru a fi siguri că
Odată ce panourile sunt împreunate, sunt gata
sunt expuse la maximum de lumină pe
de montare pe structură. Această ope- raţiune
parcursul zilei.
trebuie realizată de mai mulţi lucră- tori şi
Poziţionarea modulelor PV folosind aparate mecanice cores- punzătoare
În condiţii normale, ancorarea modulelor de precum macarale, scripeţi etc., în special când
structura este localizată la o înălţime
structură se face în două etape: conectarea
considerabilă faţă de pământ.
acestora în serie şi paralel, şi montarea
efectivă a structurii. Modulele sunt de obicei
Profilele folosite pentru amplasarea panou-
conectate prin profile metalice de secţiuni
rilor sunt, de asemenea, folosite la ancorarea
angulare, în formă de U sau pătrate, care sunt
lor de structură.
strânse împreună, formând o structură
integrală pentru panou.

4
LA FAȚA LOCULUI
FIGURA 93. ATAȘAREA MODULELOR PV DE

STRUCTURĂ. (Sursa: EKILOR) În mod normal, pentru parcuri PV cu un nu-
măr considerabil de module, se folosesc cutii
modulare de joncţiune, pentru conectarea
între panouri. (ASIF, 2002)
Circuite paralele
Câteva (unul sau mai multe) module trebuie
conectate în paralel pentru a se obţine o
intensitate a curentului mai mare decât a
unui singur modul. (Vezi secţiunea 2.2.1)
Toate aceste circuite trebuie să aibă carac-
teristici echivalente. În acest scop, fiecare
este selectat, unul câte unul, în funcţie de
toleranţă.
Intensitatea ansamblului de panouri în cir-
cuite paralele este egală cu suma fiecărui pa-
nou. Deci conductorii îşi vor creşte ca-
pacitatea în funcţie de numărul de panouri
conectate.
Circuite serie
Câteva (două sau mai multe) module trebuie
să fie conectate în serie, pentru a obţine
tensiunile maxime pentru fiecare modul. Este
extrem de important ca fiecare modul să aibă
Conectarea modulelor PV aceleaşi caracteristici tensiune-curent. În
Odată ce au fost amplasate corespunzător în acest scop, fiecare este ales, unul câte unul, în
formaţie, panourile pot fi conectate. Princi- funcţie de toleranţă. Intensitatea tuturor
palul obiectiv este de a pregăti componentele panourilor în serie, ca întreg, va fi aceeaşi ca a
electrice ale parcului fotovoltaic; adică, să se unui singur panou. Fiecare cablu va avea deci
pregătească terminalele principale, pozitiv şi aceeaşi secţiune. (Tknika, 2004) (Vezi
negativ, care definesc circuitul principal al ge- secţiunea 2.2.1)
neratorului PV. Aceste terminale sunt ca- Conexiuni mixte
racterizate de parametri precum tensiune şi În acest caz, tensiunea dorită este obţinută
intensitate, alese în etapa de proiectare. prin conectarea în serie a unui număr de
module (ms). Această structură formează o
Pentru a preveni potenţialele greşeli în co-
conexiune şir a generatorului. (Vezi secţiunea
nectarea panourilor, mai ales când se lu-
2.2.1)
crează cu centrale formate din conexiuni pa-
ralele sau serie, este recomandată utilizarea Intensitate dorită este obţinută prin asocierea
desenelor tehnice sau schiţelor care prezintă unui număr specific de conexiuni şir în paralel
poziţia şi cablarea modulelor. (Bn).
În instalaţiile cu nivel de putere definit, cele
Cablarea între module trebuie făcută prin co-
mai multe trebuie conectate în serie pentru a
nectorii existenţi la cutia de siguranţe a fie-
se evita secţiuni de cablu prea groase; cât
cărui modul. Cele mai folosite conexiuni sunt
nemetalice, de tip furtun flexibil. Acestea timp tensiunea de funcţionare a modulelor
trebuie perfect fixate la cutia de siguranţe. conectate permite acest tip de cablare.

La conectarea mai multor şiruri în paralel, Caracteristici Fizice:
cablurile pentru fiecare dintre ele trebuie să
Este bine să se cunoască dimensiunile şi greu-
fie adunate într-o cutie centrală de siguranţe,
tatea, pentru a dimensiona tabloul unde va fi
şi toate conectate în paralel. În acest fel,
instalat.
secţiunea ce conţine conductoarele va fi în-
totdeauna aceeaşi pentru toate instalările. Invertoarele conectate la reţea
Această cutie de siguranţe conţine în mod Aceste dispozitive care sunt conectate la re-
normal întrerupătoare, siguranţe, descărcă- ţeaua publică trebuie să transmită către reţea un
toare şi alte componente specifice proiec- semnal care este identic cu reţeaua în
tului. tensiune, frecvenţă şi interval cu toleranţele
Utilizarea cutiei centrale de siguranţe fa- permise sub reglementările locale.
cilitează întreţinerea şi măsurătorile, făcând
Tensiunea nominală:
uşor accesul şi localizarea terminalelor fie-
cărui circuit generator (rânduri de module Aceasta indică tensiunea de intrare şi ieşire a
conectate în paralel). invertorului. În acest caz, este important de
ştiut tensiunea maximă admisibilă pe intrare,
4.4.2. Invertorul deoarece această informaţie va determina
numărul de module care pot fi conectate în
4.4.2.1. Consideraţii serie la invertor. Tensiunea de ieşire va fi o
Există diverse clasificări pentru invertoare. sinusoidă de aceeaşi frecvenţă cu a reţelei şi o
Unele depind de locaţia în sistemul foto- tensiune de 230 Vca în sistemele mono-
voltaic (vezi secţiunea 2.2.2), iar altele depind fazate, respectiv 400Vca în sistemele
de tipul de instalaţie: invertoare autonome şi trifazate.
invertoare pentru conectare la reţea. Fiecare
Caracteristicile fizice:
are parametri diferiţi.
Este bine să se cunoască dimensiunile şi greu-
Invertorul Autonom tatea invertorului pentru a proiecta cu grijă
Tipul semnalului de ieşire: poziţionarea, necesarul pentru transport şi
asamblare. Nu tebuie uitat faptul că inver-
Forma de undă a ieşirii unui invertor auto-
toarele de putere înaltă cântăresc destul de
nom poate fi: dreptunghiulară, sinus mo-
mult.
dificat sau sinus pur. Fiecare poate fi folosită,
în funcţie de tipul receptorului conectat. În
orice caz, azi putem găsi invertoare cu ieşire
sinusoidală pură (care au cele mai bune
caracteristici) la aproape acelaşi preţ ca şi
celelalte invertoare din clasa sa, de aceea
sunt recomandate.
Tensiunea nominală:
Tensiunea de intrare este de obicei 12, 24 sau
48 Vcc, care este determinată de tensiunea
instalaţiei, în timp ce ieşirea va fi 230Vca.
Putere:
Această valoare indică puterea receptorilor
ce pot fi conectaţi la invertor.

4
LA FAȚA LOCULUI
Izolaţie / Protecţie:
FIGURA 94. INVERTOR SOLAR. (Sursa: Saecsa energia
Aceste tipuri de invertoare trebuie să solar, 2011)
încorporeze o serie de protecţii pentru:
 Lipsa tensiunii electrice în reţea.
 Ieşirea tensiunii de reţea din limite.
 Frecvenţa reţelei peste limitele de
solicitare.
 Supraîncălzirea invertorului.
 Tensiune scăzută a generatorului
fotovoltaic.
 Curent insuficient de la generatorul
fotovoltaic.
Pe lângă acestea, majoritatea invertoarelor
moderne vin cu funcţia de monitorizare a
punctului maxim (vârf) de putere furnizată
Amplasarea
(MPPS) încorporat, astfel că se adaptează la
nivelurile de tensiune şi curent pentru a În mod normal, sunt incluse toate elementele
obţine maximum de putere pentru orice nivel necesare pentru montarea invertorului pe o
de iradianţă. suprafaţă verticală (şuruburi, cleme etc.).
Invertorul este livrat de obicei cu găurile şi
4.4.2.2. Asamblarea prinderile necesare. Instalaţia nu trebuie
La montarea invertoarelor trebuie ţinut cont niciodată modificată sau schimbată, respec-
că, în multe ocazii, acestea sunt expuse la tând întotdeauna indicaţiile şi recomandările
intemperii, deci trebuie să aibă gradul de puse la dispoziţie de producător (ex. spaţiul
protecţie IP corespunzător. necesar pentru ventilarea invertorului).
Conectarea
Locaţia
Aceasta este o operaţiune simplă, deoarece
Invertorul trebuie poziţionat într-un spaţiu producătorul furnizează toate instrucţiunile
închis, adăpostit de vremea din exterior. În relevante pentru realizarea operaţiunii de
orice caz, invertoarele pot fi întotdeauna conectare fără probleme.
amplasate într-o cutie etanşă pentru uz Un invertor are de obicei două terminale de
exterior. intrare pentru conectarea bateriei, regulato-
Invertoarele autonome trebuie instalate cât rului curent/tensiune sau modulele PV (în
mai aproape posibil de bateriile de stocare, în funcţie de tipul invertorului), şi două sau trei
special din pricină că această secţiune suferă terminale de ieşire (fază, neutru şi pământ)
cele mai mari pierderi de tensiune. În orice pentru circuitul închis de curent alternativ
caz, întotdeauna menţineţi o separaţie sau reţeaua externă (în funcţie de tipul
minimă, prescrisă în regulamentele de si- invertorului).
guranţă, astfel încât să nu fie afectate de gaze de Tipul conectorilor disponibili în invertoarele
la bateriile de stocare. de putere mică este foarte divers (tipul prizei,
de exemplu). Cu toate acestea, invertoarele
de puteri medii sau mari sunt în mod normal
echipate cu terminale cu şurub. Instrucţiunile
invertorului indică foarte clar fiecare terminal,
pentru a înţelege uşor simbolurile.

Terminalele de conexiune ale invertorului nu Tipul
sunt în mod normal accesibile, ci mai degrabă
Există două tipuri de baterii: monobloc şi
protejate pentru a nu fi în zona de acces a
baterii cu celule de 2 volţi.
persoanelor, atât la intrare, cât şi la ieşire.
(ASIF, 2002). Bateriile monobloc au 12 volţi tensiune de
lucru şi sunt compacte. Sunt folosite când
4.4.3. Sistemul de stocare cu baterii capacitatea de stocare necesară nu este foarte
mare.
4.4.3.1. Consideraţii
Când capacitatea de stocare este mai mare
Cele mai importante caracteristici la selec-
(mai mult de 1000 Ah), bateriile cu celule de
tarea unei baterii sunt:
2 volţi se folosesc fie în serie, fie în paralel,
 Tehnologia folosită pentru a realiza capacitatea de stocare
 Tipul necesară. Există diverse baterii de stocare pe
piaţă, cu capacităţi diferite. (Tknika, 2004)
 Capacitatea
Capacitate:
 Caracteristicile fizice
Capacitatea de stocare a bateriilor este
 Montarea definită de necesarul de energie al instalaţiei,
Tehnologia aplicată: care a fost deja calculat în etapa de proiec-
tare. Când capacitatea exactă a bateriei nu
Bateriile folosite în instalaţiile de energie poate fi găsită, se alege o baterie care depă-
fotovoltaică sunt considerate staţionare, şeşte nivelul necesar. Aşa cum s-a menţionat
putând fi utilizate trei tipuri de tehnologii din în secţiunea precedentă, bateriile cu celulă tip
această categorie: plumb-acid, gel sau nichel- 2 volţi se folosesc întotdeauna pentru o
cadmiu. capacitate de stocare de durată.
Bateriile plumb-acid sunt cel mai des folosite Fiţi atenţi întotdeauna la valoarea C a bateriei
datorită raportului calitate preţ, deşi au alese; ex. C10, C20, C100 etc. Precum se ştie,
dezavantajul necesităţii întreţinerii pentru acest parametru indică rata de descărcare
evitarea evaporării electrolitului, care pro- pentru capacitatea necesară. Acest para-
voacă deteriorarea bateriei. metru este de asemenea folosit pentru a
compara bateriile.
Bateriile cu gel au caracteristici similare celor
cu plumb-acid, dar datorită tipului de elec- În instalaţiile fotovoltaice este recomandată
trolit folosit, nu necesită mentenanţă. Dato- utilizarea de baterii C20 sau C100, deoarece
rită acestui fapt folosirea lor este din ce în ce au timpii de descărcare cei mai potriviţi
mai populară. pentru funcţionarea bateriilor. (Tknika, 2004)
Bateriile nichel-cadmiu prezintă cele mai Caracteristici fizice

bune caracteristici şi performanţe şi nu Cele mai importante caracteristici fizice de
necesită mentenanţă. Singurul dezavantaj este avut în vedere sunt: dimensiunile şi greu-
că ele sunt mult mai scumpe decât bateriile tatea.
cu gel menţionate anterior, deci utilizarea
Greutatea este o variabilă importantă, deoarece
lor este restricţionată pentru serviciile
determină mijloacele necesare pentru
vulnerabile, unde continua funcţionare este
transport şi montaj. Țineţi cont că bateriile
vitală (instalaţii telefonice, sisteme de se-
care stochează cantităţi mari de energie
curitate etc.) (Tknika, 2004) cântăresc destul de mult.

4
LA FAȚA LOCULUI
4.4.3.2. Asamblarea Dacă electrolitul lichid nu este închis în

Anumite accesorii sunt de asemenea ne- baterie, depozitarea bateriilor trebuie făcută
cesare pentru instalarea bateriilor. Bateriile într-o cameră ventilată corespunzător (prin
sunt adeseori montate pe suprafeţe de lucru mijloace naturale sau artificiale) deoarece
izolatoare, în cazul vărsării electrolitului, şi gazele emise în faza de încărcare sunt extrem de
pentru a se preveni expunerea bateriilor la periculoase. Apoi, camera nu trebuie să
umiditatea pământului. prezinte elemente care ar putea cauza scân-
tei sau flacără.
Mai mult, terminalele trebuie amplasate într-
un fel în care să se izoleze contactele şi să se În funcţie de numărul necesar de baterii de
evite posibila coroziune, iar pentru legarea stocare, o instalaţie de scurgere specială
corespunzătoare trebuie utilizate borne de pentru acest scop poate fi necesară, comple-
conexiune, folosind secţiunile de cablu co- tată cu o serie de suprafeţe de lucru pentru o
recte. Aceste borne sunt de obicei vândute bună stabilitate. Acestea protejează împo-
împreună cu bateriile. În orice caz, bornele triva posibilei umidităţi, coroziuni sau acid pe
trebuie să se potrivească uşor, cu mâna, ca- care îl preiau în caz de vărsare a electrolitului.
blurile trebuind să aibă secţiunea corectă.
Transferul bateriilor la locaţie trebuie făcut Amplasarea
prin transportarea mai întâi a bateriilor goale,
care se umplu apoi la faţa locului. La montare, Următoarele instrucţiuni trebuie strict
conectarea şi manipularea bateriilor se va urmate:
face cu Elementele de Protecţie Individuală - Bateriile trebuie golite înainte de orice
Corespunzătoare (EIP), în special din cauza transport.
prezenţei substanţelor toxice şi corozive.
- La umplerea bateriilor cu electroliţi, trebuie
La conectarea unui număr de baterii în para- folosite protecţiile de siguranţă necesare
lel, pentru creşterea capacităţii de stocare, un precum măşti, mănuşi, haine cores-
număr de maxim două şiruri de baterii se vor punzătoare etc. în special din cauza faptului
lega în paralel printr-o secţiune de cablu. că electroliţii conţin acid toxic şi coroziv.
Capacitatea stocată prin electricitatea pro- - Suprafaţa de lucru trebuie să fie complet
dusă de panouri – dacă nu există conectare la dreaptă.
reţea – poate fi mărită, necesitând un număr
destul de mare de baterii de stocare. Aceasta - Se asigură faptul că disponibilitatea bateriilor
înseamnă că procesul de montare a pa- este cea prevăzută în proiectul original.
nourilor poate fi laborios şi poate dura mai - La manipularea bateriilor de stocare, tre-
mult de o zi de lucru. buie folosite mijloace mecanice cores-
punzătoare pentru ridicat, deoarece bateriile
Trei puncte principale trebuie luate în con-
pot depăşi 100 kg.
siderare la montarea bateriilor de stocare,
locaţia, poziţionarea şi conectarea. - Terminalele bateriilor nu se vor folosi
pentru ancorare sau ridicare.
Locaţia
În cazul unui număr foarte mare de baterii,
Bateriile trebuie întotdeauna amplasate într- acestea trebuie grupate în rasteluri, lăsând
o zonă închisă, protejată de intemperii şi care suficient spaţiu între ele pentru a permite
să nu fie expusă direct soarelui. mentenanţa şi manipularea.

FIGURA 95. DIVERSELE OPȚIUNI DISPONIBILE (Sursa: puţin două) baterii în paralel. Acest tip de
Tknika, 2004)
conexiune permite descărcarea omogenă a
ambelor. Dacă una dintre baterii suferă un
scurtcircuit, cealaltă (celelalte) se vor des-
cărca complet în caz de scurtcircuit, chiar
provocând o deteriorare ireversibilă în fiecare
baterie.
FIGURA 96. CONEXIUNILE PARALEL ȘI PARALEL
ÎNCRUCIȘAT. (Sursa:Tknika)
Conexiunea serie
O instalaţie PV care trebuie să funcţioneze la

24 Volţi are nevoie de 2 baterii de stocare
conectate în serie, şi anume 12 celule de doi
volţi.
Conexiuni
O instalaţie PV care trebuie să funcţioneze la
Este esenţial ca fiecare conexiune să aibă ace-
48 volţi are nevoie de 4 baterii de stocare în
leaşi caracteristici electrice. De aceea trebuie
serie, conectând 24 de celule de 2-volţi.
ales acelaşi producător şi model. Cu excepţia
(Tknika, 2004)
înlocuirii unei baterii defecte, nu trebuie
amestecate baterii noi cu baterii vechi. FIGURA 97. 48 V. 100 Ah. CONEXIUNE SERIE. 4
BATERII. (Sursa: Tknika, 2004)
Există două grupuri majore de baterii:
1. Cele echipate cu terminale compatibile cu

conexiunile standard; mult mai flexibile,
spre deosebire de cele rigide.
2. Cele care încorporează propriul sistem de

conexiune, special proiectat pentru tipul
respectiv de baterii. Acestea oferă mai
multă flexibilitate şi sunt mai uşor de
montat. (Tknika, 2004)
Conexiunile paralele
Se foloseşte modul de conexiune paralel

încrucişat pentru conectarea mai multor (cel

4
LA FAȚA LOCULUI
FIGURA 98. 24 V. 100 Ah. CONEXIUNE SERIE. 2
BATERII. (Sursa:Tknika) 2.000 amperi pe oră, trebuie să conectăm 6
celule de 2 volţi în serie, fiecare cu o
capacitate de 2.000 Ah.
4.4.4. Regulatorul de curent/tensiune
4.4.4.1. Consideraţii
Cele mai importante caracteristici ale
regulatorului sunt:
 Tipul de reglaj.
 Caracteristici electrice.
 Caracteristici fizice.
Conexiuni serie şi paralel
 Montajul
În acest caz, tensiunea dorită este obţinută Tipul de reglaj
prin asocierea mai multor baterii în serie.
Regulatoarele pot fi conectate în serie sau
Această structură formează un şir de baterii. paralel, pot funcţiona în două sau trei etape şi
Capacitatea dorită va fi obţinută prin aso- pot sau nu să detecteze puterea maximă.
cierea unui număr specific de şiruri în paralel.
Astăzi, datorită sistemelor electronice avan-
Conexiunile trebuie să fie încrucişate. sate, putem găsi o serie de regulatoare cu
FIGURA 99. multe funcţii utile la preţuri competitive.
24V. 200Ah. CONEXIUNE MIXTĂ. 2 GRUPURI A 2
BATERII ÎN SERIE CONECTATE ÎN PARALEL. (Sursa:
Regulatoarele în serie sunt recomandate
Tknika) pentru instalaţiile cu consum redus, în timp
ce regulatoarele în paralel pot fi folosite în in-
stalaţiile cu consum scăzut sau ridicat, în
funcţie de tipul de reglaj folosit.
Caracteristici electrice
Următoarele caracteristici trebuie luate în
considerare:
 Tensiunea de lucru: de obicei 12, 24
sau 48 V. Există de asemenea modele
cu două tensiuni.
 Intensitatea maximă: curentul maxim
Conexiunea serială cu celule de 2 volţi reglat.
Deoarece conexiunea bateriilor de stocare în  Consum: consumul actual al regu-
serie este mai puţin problematică decât co- latorului propriu-zis.
nexiunea paralelă, trebuie folosite celule de 2  Intensitatea maximă la scurtcircuit:
volţi când este necesară o capacitate semni- curentul maxim la care rezistă circuitul
ficativă. Aceasta trebuie să acopere capa- în caz de scurtcircuit.
citatea totală necesară, conectată în serie, până Caracteristici fizice
este obţinută tensiunea necesară.
Cele mai importante caracteristici fizice sunt:
De exemplu: Într-o instalaţie PV care funcţio- dimensiunile, greutatea şi indicele de izolare.
nează la 12 Volţi şi necesită o capacitate de

Dimensiunile şi greutatea regulatorului tre- FIGURA 100. AMPLASAREA REGULATORULUI CURENT/
TENSIUNE ÎNTR-O INSTALAȚIE PV. (Sursa:
buie luate în considerare la dimensionarea Tknika,2004)
tabloului în care va fi instalat regulatorul.
Indicele de izolaţie va indica dacă regulatorul
poate fi lăsat expus la intemperii. În general,
regulatoarele sunt instalate într-un tablou,
cât mai aproape posibil de baterii, pentru a
evita căderile bruşte de tensiune, dar trebuie
poziţionat în aşa fel încât să nu fie afectat de
vaporii bateriilor.
4.4.4.2. Asamblarea
Montajul regulatoarelor nu necesită o atenţie
specială, dar, ca orice echipament electronic,
toate precauţiile necesare trebuie luate. În FIGURA 101. REGULATOR SOLAR. (Sursa: Solostocks,
2011)
multe cazuri este recomandabil să se folo-
sească protecţii la suprasarcină. Mai mult,
trebuie avut grijă ca împământarea echi-
pamentului şi montajul să se facă în lipsa
oricărei tensiuni.
Regulatorul va fi conectat în următoarea
ordine:
a) Conexiune baterie – regulator.
b) Conexiune câmp PV – regulator.
c) Conexiune către sarcină.
Regulatorul de curent/tensiune este o

componentă indispensabilă a sistemelor PV Amplasarea
autonome cu acumulare de energie (excep- Problema amplasării a fost luată în consi-
tând cazurile de putere redusă). (ASIF, 2002) derare chiar de către producător. Fixarea are
loc direct pe o suprafaţă verticală. Cea mai
comună metodă de ancorare constă în fixarea
Locaţia
structurii cu o serie de şuruburi şi cârlige. Re-
Amplasarea corespunzătoare a instalaţiei gulatorul curent/tensiune vine în mod normal
trebuie să respecte următoarele cerinţe: echipat cu găurile necesare pentru ancorare. De
aceea, nu este necesar ca instalatorul să facă
Temperatura maximă din atmosferă trebuie să
modificări fizice aparatului (găuri etc.)
fie mai mică de 45ºC, iar zona trebuie să fie
ventilată, fără scurgeri sau pericole similare, şi Ventilaţia corespunzătoare a aparatului este
protejată de intemperii. Locaţia ideală este extrem de importantă. (ASIF, 2002)
aproape de baterii (mai ales din cauza faptului Conexiuni
că aici au loc majoritatea scurt- circuitelor),
dar fără nicio emisie de gaz. Regulatorul curent/tensiune este echipat cu
un set de terminale în partea de jos, care sunt
marcate clar cu simboluri pentru fiecare linie.

4
LA FAȚA LOCULUI
Cele trei linii diferite sunt Panoul, Bateria şi

Sarcina, putând fi identificare fiecare Tot echipamentul poate suferi daune ire-
împreună cu polaritatea. mediabile dacă nu este urmată strict ordinea
de conexiune, în special la regulatoarele serie.
Înainte de a începe conexiunea, este impor-
tant să se verifice polaritatea şi să se pozi- Pentru a deconecta regulatorul dintr-o in-
ţioneze corect fiecare linie, altfel există stalaţie în funcţiune, folosiţi procedura invers.
pericolul unei conexiuni greşite din care să Adică:
rezulte scurtcircuite.
1. Deconectaţi terminalele sarcinii.
FIGURA 102. DETALIUL CONEXIUNILOR
REGULATORULUI PV. (Sursa:Tknika) 2. Deconectaţi terminalele generatorului PV.
3. Deconectaţi terminalele de la baterie,
eliminând deci alimentarea electrică.
Secţiunea firelor folosite

Secţiunea firelor este importantă pentru a
evita posibilele scurtcircuite care pot deter-
mina defectarea sistemului.
Ca o regulă, un scurtcircuit peste 3% din ten-
siunea nominală la condiţii de curent maxim
nu trebuie permis, excepţie făcând cablajul
de la baterie la regulator, care va fi de ordinul
1 %.
Secţiune cablu = 2 x L x Imax/56 x C
L reprezintă lungimea cablului folosit (metri) Imax =
Procedura de conexiune a regulatorului
curent / tensiune Intensitatea maximă (A).
La conectarea regulatorului, următoarea C = tensiunea maximă permisă (V).

secvenţă trebuie urmată strict:
1. Se conectează terminalele bateriei la ter- NOTĂ:

minalele regulatorului, marcate cu sim- „Unele regulatoare au componente încărcate
bolul bateriei. În acest fel regulatorul pri- negativ în circuitul electronic, ceea ce în-
meşte deja tensiune pentru a-şi alimenta seamnă că nu trebuie folosite în instalaţii în
circuitele. care conductorul de minus este împământat“.
2. Se conectează generatorul PV la ter-
minalele etichetate corespunzător ale re-
gulatorului.
3. Se conectează sarcina la terminalele indi-
cate pe regulator, urmărind polaritatea.

4.5. Instalarea componentelor O serie de montanţi prefabricaţi sunt
disponibili pe piaţă. Dacă sunt instalaţi cores-
mecanice punzător, inginerii sau laboratoarele certifică
aceşti montanţi la preluarea unor sarcini
4.5.1. Adaptarea proiectului mecanic specificate datorate vântului. Dacă se folo-
sesc montanţi achiziţionaţi, este necesară
Odată componentele sistemului PV selectate, verificarea.
instalatorul trebuie să decidă cum este cel
mai bine să monteze echipamentele astfel 4.5.2. Suportul structurii
încât sistemul să fie sigur, să funcţioneze
corespunzător şi să arate plăcut estetic. Există diferite tipuri de structuri pe piaţă, care
variază în funcţie de tipul instalaţiei: pentru
Dacă designul ales presupune instalarea pe pardoseli, faţade sau acoperişuri.
acoperişul înclinat, montanţii trebuie fixaţi
solid de grinzile sau căpriorii acoperişului—nu Aceste structuri trebuie să fie rezistente la
de platforma acoperişului. În funcţie de tipul rugină şi să nu necesite întreţinere, precum
acoperişului, montanţii trebuie ataşaţi astfel aluminiul anodizat sau oţelul tratat.
încât acoperişul să nu permită scurgeri la
nivelul penetrării. Alte metode pot fi folosite, Apoi, toate celelalte materiale trebuie să fie
dacă sunt certificate de organizaţii acreditate. din oţel inoxidabil şi să corespundă cu re-
glementările în vigoare.
Producătorii de sisteme pentru montare pe
acoperiş oferă instrucţiuni pentru ataşarea la În orice caz, există soluţii pe piaţă care se
multe tipuri de acoperiş. Asiguraţi-vă că potrivesc pentru aproape toate tipurile de
marginile modulelor nu sunt ciobite sau instalaţii.
crăpate atunci când manipulaţi şi montaţi
Materialele folosite în construirea structurilor
modulele. Crăpături sau ciobiri mici în sticlă
pot varia în funcţie de tip, mediul în care sunt
pot deveni puncte de stres fizic de unde cră-
folosite, rezistenţă etc.
păturile se pot dezvolta din cauza
contracţiei/dilatării provocate de tempera- Principalele materiale folosite sunt:
tură. Forţele de cuplu date pentru montanţii
PV de tip compresie trebuie respectate.  aluminu
Dispunerea modulelor PV este importantă  fier

pentru estetică şi pentru a ajuta la răcirea
 oţel inoxidabil
modulelor. O dispunere orizontală (land-
scape) poate avea un avantaj mic faţă de dis-  fibră de sticlă
punerea verticală (portret) dacă se consideră
răcirea pasivă a modulelor. Dispunerea ori- În ceea ce priveşte montarea, trebuie luate în
zontală este cea în care latura paralelă este considerare două aspecte principale:
mai mare decât latura perpendiculară pe
streaşină. În dispunerea orizontală, aerul  Locaţia
petrece mai puţin timp sub modul ceea ce
 Poziţionarea
asigură o răcire mai uniformă. Modulele func-
ţionează la temperaturi mai scăzute dacă sunt
montate la cel puţin 3 inci (7,6 cm) deasupra
acoperişului.

4
LA FAȚA LOCULUI
FIGURA 103. EXEMPLU DE STRUCTURĂ PV. (Sursa:

TKNIKA) Cele mai folosite moduri de ancorare în
construcţiile civile sunt:
- fie o fundaţie de beton cu o pană de beton,
- fie prinderea directă, folosind blocuri de
ancorare.
Suportul structural îndeplineşte un scop
dublu:
Pe de-o parte, scop mecanic, furnizând şi
asigurând un montaj perfect, care să reziste la
Locaţia vânt până la 160 km/h, zăpadă, gheaţă etc. Pe
de altă parte, scop funcţional, pentru obţinerea
În afară de consideraţiile specifice, precum
integrarea arhitecturală, structura trebuie orientării precise şi un unghi potrivit pentru
amplasată în locaţii deschise, fără umbră în utilizarea la maximum a radiaţiei solare.
perioadele luminate puternic de soare, în aşa fel Dacă se doreşte obţinerea de subvenţii, este
încât modulele să fie situate în direcţia imperativ necesar ca aceste structuri să
corespunzătoare şi la unghiul corespunzător. corespundă cu specificaţiile tipului de in-
stalaţie şi cu specificaţiile tehnice stablilte de
La determinarea locaţiei optime pentru struc-
IEDS. (ASIF, 2002)
tură ţineţi cont de impactul vizual şi în special
de riscul de vandalism. La poziţionarea struc- 4.5.2.1. Structuri fixe
turii, este necesară prezenţa la faţa locului,
deci instalatorul trebuie să fie obişnuit cu Există patru locaţii fundamentale pentru
utilizarea unei busole, precum şi cu calea apa- panouri:
rentă a soarelui.  Pe sol
Poziţionarea  Pe stâlpi şi/sau turnuri metalice
Două operaţiuni principale se execută pentru  Pe pereţi
poziţionare: montajul şi ancorarea.
 Pe acoperiş
Montajul constă în prinderea elementelor
structurale şi suportul lor mecanic, precum Alegerea poziţiei depinde de particularităţile şi
stâlpii, cadrul, forma etc. caracteristicile locaţiei, ţinând seama ca
accesul să fie uşor pentru eventuale reparaţii
Ancorarea constă în fixarea structurii pe su- şi operaţii de întreţinere.
prafaţă sau pe elementul de prindere, (podea,
FIGURA 104. DIFERITE LOCAȚII (Sursa: Tknika, 2004)
acoperiş, faţadă etc.) cu scopul de a asigura
rezistenţa şi stabilitatea necesare structurii,
astfel încât să poată rezista la nivelul maxim
predictibil de vânt şi zăpadă.
Această etapă a instalării poate necesita un
considerabil volum de muncă pentru
construcţii civile, deci toate materialele
necesare trebuie stabilite în timpul etapei de
proiectare.

4.5.2.2. Structuri mobile Urmărirea printr-o singură axă nord-sud.
Performanţele modulelor PV depind de că- Panoul se poate roti în jurul axei nord-sud, ur-
derea radiaţiei directe a soarelui pe suprafaţa mărind calea soarelui de la est la vest.
panoului, printre altele. Într-o situaţie ideală,
panourile sunt corect orientate spre soare în Când unghiul de elevaţie coincide cu lati-
orice moment, pentru asigurarea unei traiec- tudinea locaţiei, acest tip de urmărire se nu-
torii normale la suprafaţă a radiaţiei solare. meşte polar. În acest caz, producţia obţinută
Există modalităţi diferite pentru ca panourile este echivalentă cu 96% din cea obţinută prin
să urmărească soarele: urmărirea pe două axe.
Urmărirea altitudinii soarelui FIGURA 107. URMĂRIREA PRINTR-O SINGURĂ AXĂ
NORD-SUD (Sursa: Tknika, 2004)
Panoul se poate roti de-a lungul axei orizon-
tale dată de axa est-vest, permiţând urmări-
rea soarelui pe bază zilnică. Singurul parame-
tru care variază este unghiul generatorului PV.
FIGURA 105.
URMĂRIREA ALTITUDINII SOARELUI (Sursa: Tknika, 2004)
Urmărirea pe două axe

Panoul se roteşte în jurul a două axe: una
schimbă elevaţia, de la nord la sud, iar cealaltă
schimbă azimutul de-a lungul căii est- vest a
soarelui.
Urmărirea azimutului solar
În acest tip de urmărire, cel mai bun unghi de
Panoul se poate roti în jurul unei axe ver-
impact solar apare la unghiul axei azimutului,
ticale, perpendiculare pe planul de lucru, ceea
care coincide cu latitudinea specifică locaţiei,
ce îi permite să urmărească azimutul soarelui
când producţia obţinută de generatorul PV
pe o bază zilnică. Singurul parametru care
este maximă.
variază este azimutul sau schimbarea direcţiei
FIGURA 108. URMĂRIRE PE DOUĂ AXE (Sursa: Tknika,
de la est la vest a generatorului. 2004)
FIGURA 106.
URMĂRIREA AZIMUTULUI SOLAR (Sursa: Tknika,
2004)

4
LA FAȚA LOCULUI
Există de asemenea şi un alt tip de urmărire în

care panoul se roteşte în jurul ambelor axe: A) Fundaţii cu dale şi baza perimetrului de
una schimbă elevaţia, iar cealaltă se mişcă în beton.
jurul axei nord-sud, urmărind calea soarelui. B) Fundaţii cu grinzi de lemn cu o durată de
viaţă mai scăzută.
FIGURA 109. B) URMĂRIREA PE DOUĂ AXE (Sursa:
Tknika, 2004) C) Fundaţii cu blocuri de beton.
D) Fundaţii metalice ancorate ferm la sol.
Elemente de ancorare
Două tipuri diferite de prindere a piciorului
structurii de fundaţie pot fi observate în dia-
gramă.
Există o altă procedură care constă în intro-
ducerea de piese de metal în baza de beton, în
aşa fel încât, când betonul este turnat, acestea
sunt prinse rigid între ele.
4.5.3. Sisteme de ancorare
FIGURA 111.
Puncte de sprijin ELEMENTE DE ANCORARE (Sursa: Tknika, 2004)
Unul dintre cele mai importante aspecte de
luat în considerare îl reprezintă punctele de
sprijin, deoarece rezistenţa structurii depinde
de acestea, ca ansamblu.
Este inutil de calculat o structură care să
reziste la vânt puternic, dacă nu ne asigurăm
că structura este fixată corespunzător de sol,
acoperiş etc.
În FIGURA 110 putem vedea cele patru tipuri
diferite de baze pentru structurile pe sol sau
acoperiş.
FIGURA 110.
PUNCTE DE SPRIJIN (Sursa: Tknika, 2004)

4.6. Sisteme PV conectate la reţea Faptul că avem o conexiune la o sursă
electrică de energie nu ne împiedică să
„Acele sisteme în care energia electrică obţinem cât mai mult de la sistemul solar.
generată de câmpul fotovoltaic se scurge Energia generată poate fi direct injectată în
direct într-o sursă externă de alimentare“ reţea, folosind un convertor special, deci
evităm costul ridicat al bateriilor şi
regulatoarelor.
FIGURA 112. INSTALAȚIE RACORDATĂ LA REȚEA (Sursa: Tknika, 2004)
FIGURA 113. DIAGRAMĂ MONOFILARĂ A INSTALAȚIEI RACORDATE LA REȚEA (Sursa: Tknika, 2004)

4
LA FAȚA LOCULUI
4.6.1. Topologia instalaţiei

Putem distinge două părţi diferite ale in- Punctul de racordare la reţeaua electrică
stalaţiilor fotovoltaice racordate la reţea: DC Pentru instalaţii conectate mono sau trifazat
(curent continuu) şi AC (curent alternativ). la reţea de 230V/400V, conexiunea se va
Prima parte tratează generatorul PV, între- stabili în amonte de contorul electric care
rupătoarele sale şi convertorul. A doua aparţine reţelei de distribuţie.
categorie tratează Convertorul, disjunctorul
său şi contoarele de energie.
FIGURA 114. DIAGRAMĂ BLOC A UNEI INSTALAȚII RACORDATE LA REȚEA (Sursa: Tknika, 2004)
4.7. Sisteme PV autonome te fi folosită de toţi consumatorii conectaţi la

această reţea.
În instalaţiile autonome, energia generată este
stocată, iar proprietarul instalaţiei con- sumă În orice caz, în ambele cazuri proprietarul
puterea generată (consum individual). Alte instalaţiei poate fi un individ sau o companie.
instalaţii conectate la reţeaua electrică sunt În general, aceste tipuri de instalaţii sunt
direct injectate într-o sursă externă de energie folosite în zone depărtate şi izolate, unde ar fi
– fără capacitate de stocare – şi poa- dificil sau chiar imposibil să se conecteze re-

ţeaua electrică fie din raţiuni economice, curent continuu de 12, 24 sau 48 volţi.
tehnice, fie din cauza problemei accesibilităţii Instalaţiile de putere înaltă necesită o ten-
Instalaţiile autonome pot fi construite pentru siune de 230Vca pentru a evita secţiunile
alimentarea în curent alternativ sau continuu. mari de cablu.
Tipul instalaţiei construite depinde de numă- Anumite dispozitive sunt produse cu ali-
rul şi caracteristicile electrice ale dispoziti- mentarea în curent continuu sau alternativ, în
velor consumatoare. La construirea instala- funcţie de necesităţi.
ţiilor de puteri reduse se folosesc tensiuni de
FIGURA 115. SISTEM PV AUTONOM (Sursa: TKNIKA)
La determinarea mărimii sistemului foto- avantajele, caracteristicile şi limitările aces-

voltaic, trebuie avută în vedere aplicaţia teia într-un mod clar şi concis.
acestuia. Nu putem folosi aceleaşi criterii
Dat fiind faptul că o instalaţie fotovoltaică
de proiectare pentru un sistem de iluminat,
nu are limitări tehnice privind puterea ge-
sau pentru o casă de vacanţă, ca pentru o
nerată, managerul de proiect trebuie să
instalaţie radio sau un aparat de sem-
ofere toate informaţiile necesare utili-
nalizare de pe stradă.
zatorului privind:
În primul caz, criteriile economice privind  Locaţia
siguranţa operaţională sunt prioritare, în
 Scopul
timp ce în al doilea caz ar trebui să supra-
 Gradul de utilizare
dimensionăm întregul sistem şi să alegem
materiale conform cu standardele de sigu-  Specificaţiile tehnice ale elemen-
ranţă şi calitate a străzilor, pentru a mentelor
ţine la minim probabilitatea defectării.  Numărul şi caracteristicile poten-
Determinarea mărimii instalaţiei trebuie să ţialilor viitori utilizatori

înceapă cu informarea clientului despre  Istoricul financiar

4
LA FAȚA LOCULUI
4.8. Sistemul de montaj FIGURA 117. MANAGEMENTUL MODULELOR PV

(Sursa: ReSEL, TUC)
şi instalarea pe clădire
Calitatea instalării sistemului influenţează

major performanţa în exploatare şi înde-
plinirea duratei de viaţă şi producţia de
energie prefigurată. În cazul instalaţiilor
BIPV, următoarele probleme trebuie tra-
tate cu atenţie:
Urmarea consideraţiilor din proiect
Fazele de instalare şi punere în funcţiune

- modulele PV introduc atât sarcini statice,
ale proiectului sunt propice implementării
cât şi sarcini din vânt. Structura montată
bunelor practici de proiectare.
trebuie evaluată, pentru a se asigura ca-
Managementul modulelor PV pacitatea de preluare a acestor forţe, şi
trebuie fixate cu balast sau de un corp
Unele consideraţii simple trebuie luate în structural corespunzător.
seamă la manevrarea panourilor foto-
voltaice.
- Ţineţi cont că modulele PV sunt fragile!

Evitaţi să păşiţi pe ele.
FIGURA 116. NU PĂȘIȚI PE MODULELE PV

(Sursa: ECN)
- modulele PV sunt deseori mari (2m2 sau

mai mult) şi grele (>50kg) şi de aceea
necesită o atenţie specială la ridicare şi
manipulare, în special când se lucrează la
înălţime şi în condiţii de vânt.

FIGURA 118. BALAST ȘI ANCORARE (Sursa: Urmaţi recomandările producătorilor.
TECNALIA)
Azi, există pe piaţă o varietate mare de
produse fotovoltaice pentru integrarea în
clădire. După alegerea componentelor co-
respunzătoare pentru sistemul PV, este im-
portant ca acestea să fie instalate în con-
cordanţă cu recomandările producătorului, în
special în ceea ce priveşte fixarea, ven-
tilarea, calibrarea, temperaturile de func-
ţionare şi aspectele de siguranţă. Neres-
pectarea condiţiilor corecte de funcţionare
- Brăţările sau cadrele de montaj trebuie poate duce la niveluri de performanţă scă-
protejate, de asemenea, la coroziune. zute, reducerea perioadei de viaţă şi chiar
defectarea sistemului, în unele cazuri.
- Acolo unde este necesară o penetrare a
izolaţiei clădirii (ex. în timpul instalării FIGURA 120. INSTALAREA DE PĂTURI DE CAUCIUC
cablurilor sau a unui sistem PV integrat) CU CELULE DE SILICIU AMORF (Sursa: Gisscosa-
Firestone)
trebuie luate toate măsurile adecvate
pentru a se menţine rezistenţa clădirii la
incendiu şi la intemperii.
FIGURA 119. ASIGURAREA STABILITĂȚII ACOPERIȘU-
LUI ȘI ETANȘEITATEA LA INTEMPERII (Sursa:
Biohause)
FIGURA 121.
INSTALAREA DE PANOURI FLEXIBILE (Sursa:
Biohouse)
- În special în sistemele retrofit, trebuie

realizat un studiu de fezabilitate sau o
evaluare a structurii acoperişului, pentru
a se asigura că rezistenţa actuală a aco-
perişului poate prelua greutatea modu-
lelor.

4
LA FAȚA LOCULUI
FIGURA 122. SECVENȚA DE INSTALARE A

PANOURILOR - Alegeţi modulele PV pentru un şir cu ace-
AUTO ADEZIVE (Sursa: Lumeta Inc) leaşi caracteristici de fabricaţie; lanţul este
la fel de puternic precum cea mai slabă
verigă.
- Amplasaţi corespunzător senzorii şi cali-

braţi-i.
FIGURA 123. AMPLASAREA SENZORILOR (Sursa: Ekain
Taldea- Spania)
Cablarea modulelor
La cablarea modulelor, pe lângă luarea în
considerare a riscurilor electrice, următoarele
probleme sunt importante, pentru perfor-
manţele viitoare ale sistemului PV.
- Trebuie acordată atenţie la minimizarea
lungimii cablurilor şi, în mod special, trebuie
asigurat faptul că toate conexiunile sunt
corect realizate şi protejate. Cablarea an-
samblului fotovoltaic trebuie adăpostită într-
un jgheab, pentru evitarea inundării şi
acumulărilor de praf şi rugină. Deşi e posibil
să nu afecteze performanţele iniţiale ale
sistemului, o conexiune slabă poate avea in-
fluenţe mari în timp şi poate duce la redu-
cerea performanţelor pe termen lung.

FIGURA 124. REPARAREA CABLURILOR ÎNTR-O
INSTALAȚIE PV (Sursa:Zubigune, Spania) 4.9. Finalizarea instalării
sistemului PV
După instalarea sistemului PV, instalatorul
trebuie să realizeze următoarele proceduri:
 Pornirea şi operarea sistemului
 Verificarea securităţii sistemului şi a
măsurilor de siguranţă
 Livrarea instalaţiei
Inspecţia şi testarea
Inspecţia şi testarea sistemului complet, în
concordanţă cu Reglementările pentru ca-
bluri, trebuie realizată şi documentată.
Documentaţia de inspecţie şi testare conţine
de obicei 3 formulare – un certificat de
instalare, care include un program de obiecte
- Modulele sticlă-sticlă pentru faţade şi inspectate, şi un program de teste.
luminatoare au de obicei un sistem de Inspecţia şi testarea circuitelor c.c., în special
conectare electrică foarte simplu. Cu aceste a circuitelor modulelor PV necesită consi-
tipuri de conectare electrică se pot ascunde deraţii speciale. Apendixul C acoperă in-
cablurile în substructură, obţinându-se un specţia şi testarea circuitelor ansamblului PV
rezultat uniform, estetic plăcut. şi documentaţia ce trebuie furnizată.
FIGURA 125. DIFERITE TIPURI DE CONEXIUNE ÎN Testele de punere în funcţiune a sistemului
MODULELE STICLĂ-STICLĂ PENTRU FAȚADE (Sursa:
MSK şi Sheuten Solar) Testele de performanţă a şirului/ansamblului
PV sunt recomandate pentru verificarea per-
formanţei şi descoperirea eventualelor mo-
dule defecte. Aceasta poate necesita mijloace
de măsurare a iradianţei solare pentru insta-
laţiile de mari dimensiuni, dacă nivelul radia-
ţiilor fluctuează pe perioada testelor.
Monitorizarea simultană a radiaţiei solare
poate prezenta dificultăţi practice, doar dacă nu
cumva sistemul este dotat cu senzor în-
corporat şi cablul acestuia este disponibil în
locul desfăşurării testului. Dacă avem condiţii de
iradianţă relativ constantă (adică nu avem
înnorări bruşte), compararea tensiunii în gol a
mai multor şiruri va identifica şirurile cu
probleme.

4
LA FAȚA LOCULUI
TABEL 22. TABEL CU REZULTATELE TESTELOR (Sursa:DTI

2006)
Client . ........................................... . Adresa / Locaţia tabloului de Tipul alimentării: Instrumente

Data testului …………………………………………….. distribuţie: TN-S/TN-C-S/TT Impedanţa buclei: ……………
Semnătură ............................................... ......……………………………………… Continuitate: ............…………
Metodă de protecţie la contact indirect …………………………………………… Ze la sursă.....Ω Izolaţie: …………
…………………….………………………….. …………………………………………… Tester RCD: ……… ………
………….…………………………………………………. …………………… PFC...........................kA
Echipament vulnerabil la testare …………
..………………………………………………………….
Descrierea Lucrării: ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Descrierea circuitului
Rezultatele testelor
Capacitatea de
scurtcircuit a
Conductori de
dispozitivului de protecţie Impedanţa Observaţii
cablare
Polaritate
la supracurent: buclei de
………..kA Continuitate Rezistenţa de izolaţie împământare Verificare Funcţională
Zs
Ω
Sub Tensiune /
Nominal Cpc (R1 + R2) * R2 * Tensiune Timp
tensiune Tensiune
Tip ln /Pământ RCD Altele
Inel
A mm2 Ω Ω MΩ ms
mm2 MΩ

Procedura de verificare a izolaţiei în teren Pentru ansambluri care nu au părţi con-
Siguranţă: ductoare accesibile (ex. ţigle PV de acoperiş)
testul trebuie să se facă între cablurile an-
- Citiţi şi fiţi siguri că această procedură este
samblului şi împământarea clădirii.
înţeleasă înainte de a începe lucrul.
- Testarea izolaţiei prezintă pericol de şoc Pregătirea zonei de test:
electric, fiţi precauţi la realizarea testelor. 1) Limitaţi accesul persoanelor neautorizate.
- Nu realizaţi testul fără instruirea practică
2) Izolaţi ansamblul PV de invertor (de obicei
necesară.
de la separatorul ansamblului).
- Limitaţi accesul la zona de lucru.
3) Deconectaţi orice piesă de echipament
- Nu atingeţi şi luaţi măsuri ca nici o altă
care ar putea avea un impact asupra măsu-
persoană să nu atingă vreo suprafaţă
rării izolaţiei de protecţie (adică protecţii la
metalică cu orice parte a corpului, când exe-
supratensiune) în cutia de joncţiune sau de
cutaţi teste de izolaţie.
conexiune.
- Nu atingeţi şi luaţi măsuri ca nici o altă
persoană să nu atingă cu vreo parte a Echipament necesar:
corpului spatele modulului/laminatului, când  Dispozitiv de testare a rezistenţei de
executaţi teste de izolaţie. izolaţie
- Ori de câte ori aparatul de testare a izolaţiei  Mănuşi izolatoare
este energizat, există tensiune în zona de  Ochelari
test. Echipamentul trebuie să aibă capa-  Ghete de protecţie
citatea de autodescărcare.  Cutie de scurtcircuit (dacă este
Notă privind metoda de test necesară)
Două metode de test sunt posibile: Procedura
1) Testul trebuie repetat pentru fiecare
a) Testul între minusul circuitului şi pământ, ansamblu. Șirurile individuale pot fi de
urmat de testul între plusul circuitului şi asemenea testate, dacă este necesar.
pământ 2) Purtaţi pantofi de protecţie, mănuşi şi
b) Testul între pământ şi plusul şi minusul ochelari.
circuitului scurtcircuitate 3) Acolo unde se realizează testul între
împământare şi plusul şi minusul scurt-
Acolo unde structura/cadrul este legat la pă- circuitate – scurtcircuitaţi cablurile cu o cutie
mânt, împământarea poate fi orice conexiune corespunzătoare de joncţiune.
de împământare corespunzătoare sau cadrul
4) Conectaţi un fir de la aparatul de testat re-
ansamblului (acolo unde se foloseşte un
zistenţa de izolaţie la cablul (cablurile)
cadru pentru ansamblu, asiguraţi-vă că există
ansamblului, după NOTA de mai sus.
contact ferm şi întregul cadru este continuu).
5) Conectaţi celălalt fir de la dispozitivul de
Pentru sisteme unde cadrul ansamblului nu testare a rezistenţei de izolaţie la pământ,
este legat la pământ (ex. acolo unde este o după NOTA anterioară.
instalaţie cu clasa II) un inginer poate alege să 6) Fixaţi firele de test (ex. cu faşete pentru
realizeze două teste cabluri).
i) între cablurile ansamblului şi conectorul de 7) Urmaţi instrucţiunile aparatului de testare
legare la pământ a rezistenţei de izolaţie pentru a vă asigura că
tensiunea de test este aceeaşi ca în TABEL 23
ii) între cablurile ansamblului şi cadru. şi că valorile citite sunt în M Ohmi.

4
LA FAȚA LOCULUI
8) Urmaţi instrucţiunile aparatului de testare

a rezistenţei de izolare pentru a realiza testul.
9) Asiguraţi-vă că sistemul este neenergizat,
înainte de a scoate cablurile de test sau de a
atinge vreo parte conductoare.
TABEL 23. TABELA METODEI DE TEST (Sursa: DTI, 2006)
Metoda de Tensiunea Tensiunea Impedanţa
test sistemului de test minimă
(Voc stc x1.25)
Plusul şi 120V 220V 0,25MΩ
minusul <600V 500V 0,5MΩ
ansamblului
scurt- <1000V 1000V 1MΩ
circuitate
Teste 120V 250V 0,25MΩ
separate 500V Voc stc
<600V 0, 5MΩ
pentru (min 100V)**
minusul şi 1000V Voc stc
<1000V 1MΩ
plusul
(min 100V)**
ansamblului
** Tensiune de test ajustată pentru a preveni vârful să
depăşească valoarea modulului şi a cablului
După ce noul sistem instalat a funcţionat

minim 240 ore fără incidente, actul provizoriu
de certificare poate fi semnat.
Testarea şi livrarea
După testele preliminare, înainte de a livra
produsul finit, instalatorul trebuie:
 Să cureţe orice material în exces
 Să cureţe bine zona ocupată de
module
 Să furnizeze clientului un manual de
operare.

TABEL 24. FOAIE DE TEST LA PUNERE ÎN FUNCȚIUNE (Sursa: DTI, 2006)
Notă: Acest formular se poate modifica, deoarece este dezvoltat de Comitetul Tehnic IEC
Raport de test al ansamblului PV – circuite de curent continuu
Numărul de referinţă al raportului: Numele şi adresa contractorilor
Adresa instalaţiei
Data verificării Semnătura
Descrierea operaţiilor de testare Instrumente de test
Șir 1 2 3 4 n
Ansamblu Modul
Cantitate
Parametrii Voc (stc)
ansamblului Isc (stc)
Dispozitiv de Tip
protecţie Valoare (A)
Valoare c.c. (V)
Capacitate de rupere (kA)
Cablaj Tip
Fază (mm2)
Împământare (mm2)
Testarea şirului Voc (V)
Metoda de test: Isc (A)
Anexa-2 Soare
Verificare polarităţii
Continuitatea împământării (dacă este prevăzută)
Conectat la invertor (Număr serial)
Rezistenţa de izolaţie a ansamblului Tensiunea de test (V)
Ref IEC 60364- 713-04 Plus – Pământ (MΩ)
Metoda de test: Anexa-1 Minus-Pământ (MΩ)
Observaţii:

4
LA FAȚA LOCULUI
4.9.1. Documentaţia clientului  Desene tehnice

Un proiect autentic trebuie întotdeauna să  Lista condiţiilor
respecte legislaţia în vigoare privind in-  Buget
stalaţia, luând în considerare toate aspectele  Plan de securitate
tehnice precum şi aspectele de mediu. În
acest sens, există o diferenţă notabilă între Mai mult, instalatorul trebuie să furnizeze
sistemele fotovoltaice autonome şi cele co- clientului un manual de operare pentru insta-
nectate la reţeaua electrică, mai ales din laţie şi să realizeze următoarele teste:
cauza procedurilor legale mai extinse pentru
a) Pornirea şi operarea sistemului
cea din urmă.
b) Verificare securităţii sistemului şi toate
La demararea proiectului, după culegerea măsurile de siguranţă
informaţiilor necesare de la client, trebuie
urmat un plan de acţiune ale cărui principale
După operarea nou instalatului sistem pentru
secţiuni cuprind: studiu de fezabilitate, raport
minim 240 ore, fără incidente, actul pro-
anual, schiţe, lista condiţiilor, buget, plan de
siguranţă etc. În acest fel, cu informaţiile vizoriu de certificare poate fi semnat.
corespunzătoare la dispoziţie, instalatorul În final, instalatorul trebuie:
poate reuşi să realizeze lucrările în timpul
- Să scoată materialele şi reziduurile în exces.
alocat proiectului şi să atingă standardele de
calitate aplicabile. - Să cureţe bine spaţiul ocupat.
4.9.1.1. Studiul de fezabilitate 4.10. Lista de control

Înainte de a derula proiectul în sine, pro- al instalaţiei
iectantul, luând în considerare nevoile
clientului şi tipul instalaţiei, trebuie să: Odată instalaţia finalizată, trebuie verificată
funcţionarea sistemului. Următoarea listă in-
-evalueze necesarul de energie şi interesele clude parametrii ce trebuie verificaţi, ca un
clientului, pentru a determina cel mai potrivit exemplu. În orice caz, această listă poate varia
tip de instalaţie şi caracteristicile sale. în funcţie de tipul şi caracteristicile instalaţiei.
- determine potenţialul de energie solară al
regiunii unde va avea loc instalarea, pentru a
cuantifica fezabilitatea aplicaţiei de energie
solară. În acest moment, trebuie folosite di-
verse mijloace: hărţi sau statistici disponibile,
măsurători la faţa locului, utilizarea sisteme-
lor de calculatoare etc.
Produsul finit va fi un studiu economic şi
tehnic al instalaţiei propuse spre evaluarea
beneficiarului.
Instalatorul va furniza, de asemenea, clien-
tului o copie a proiectului, care va include
următoarele secţiuni, ca îndrumare:
 Studiu de fezabilitate
 Raport

TABEL 25. Foaia de punere în funcţiune a sistemului PV. Sursa:( BRE et al,2006)
Sistem PV – Lista de control al instalaţiei

Adresa instalaţiei Verificat de:
Data: Referinţa:
Inspecţie generală (electrică – ref IEC60364-6-61)

□ Echipament corespunzător standardelor, corect selectat & nedeteriorat
□ Echipament accesibil pentru operare, inspecţie & întreţinere
□ Echipament şi accesorii corect conectate
□ Măsuri particulare de protecţie în zone speciale
□ Echipament şi măsuri de protecţie corespunzătoare influenţelor externe
□ Sistem instalat pentru a preveni influenţa mutuală
□ Cablurile conectate şi etichetate
□ Cablurile alese pentru curentul transportat şi căderea de tensiune
□ Cablurile trase prin zone sigure sau protejate împotriva deteriorării mecanice
□ Prezenţa barierei la incendiu, etanşări şi protecţii împotriva efectelor termice
Instalaţia generală (mecanică)
□ Ventilaţie disponibilă în spatele modulelor pentru a preveni supraîncălzirea/risc de foc
□ Materialul şi cadrul ansamblului rezistente la coroziune
□ Cadrul modulului corect fixat şi stabil; Fixările pe acoperiş rezistente la intemperii
□ Trecerea de cabluri rezistentă la intemperii
Protecţia la supratensiune/şoc electric
□ Părţile sub tensiune izolate, protejate prin bariere/cutii, plasate în locuri inaccesibile sau
Clasa II
□ Prezenţa legăturii cadrului ansamblului la echipotenţializare (relevant dacă este necesar)
□ Dispozitive de protecţie la suprasarcini (relevant dacă este necesar)
□ Dispozitiv de curent rezidual (RCD) (relevant dacă este necesar)
□ Cadrul corect integrat cu instalaţia de protecţie la trăsnet existentă
Sistemul de c.c.
□ Separaţia fizică a cablurilor c.a. şi c.c.
□ Întrerupător de c.c. instalat (IEC60364-712.536.2.2)
□ cabluri c.c. – izolaţie de protecţie şi ranforsare (relevant dacă este necesar)
□ Toate componentele de c.c. calculate pentru a opera la tensiunea maximă de c.c. a
sistemului (Voc stc x 1,25)
□ Șirurile PV cu siguranţe sau cu diode de blocaj (relevant dacă este necesar)
Sistemul de c.a.
□ separatorul de c.a. blocabil doar în poziţia OFF
□ Protecţiile invertorului setate după cerinţele reglementărilor locale
Etichetarea & identificarea
□ Etichetarea generală a circuitelor, dispozitivelor de protecţie, comutatoare şi terminale
(IEC60364-6-61)
□ Schemele sistemului PV afişate în locaţie
□ Setările protecţiilor & detaliile de instalare afişate în locaţie
□ Procedura de oprire de urgenţă afişată în locaţie
□ Separatorul de c.a. etichetat clar
□ Separatorul de c.c. / cutiile de joncţiune etichetate corespunzător
□ Semnele & etichetele durabile şi fixate corespunzător

4
LA FAȚA LOCULUI
4.11. Exerciţii 5. Planul de siguranţă va fi dus la îndeplinire

de:
4.11.1. Întrebări
a) Utilizatorul instalaţiei
1. Ce caracteristică a modulelor PV face ca b) Proiectant
acestea să fie periculoase la expunerea la
c) Instalator
soare?
6. Echipamentul de Protecţie Personal
a) Modulele PV generează electricitate c.c include (alegeţi 3 răspunsuri):
care nu poate fi întreruptă decât dacă
a) Protecţie a ochilor şi feţei
lumina solară este împiedicată să ajungă
pe modul. b) Planul de evaluare a riscului
c) Protecţia extremităţilor
b) Dezvoltarea unor temperaturi ridicate
pe suprafeţele acestora pot cauza d) Platforme de ridicare
incendiu e) Protecţia auzului
c) Gaze toxice pot fi eliberate de panouri, f) Turnuri mobile
în cazul temperaturilor ridicate. 7. Raportul proiectului:
2. Ce pericole trebuie estimate la pregătirea a) Explică scopul proiectului şi descrie
evaluării de risc şi a declaraţiei de metodă procedurile de urmat pentru finali-
pentru instalarea unui sistem PV? zarea acestuia.
b) Conţine obligaţiile instalatorului pe
3. De ce nu este posibil să se folosească sigu-
parcursul executării proiectului.
ranţe pentru protejarea cablurilor dintre
modulele PV? c) Explică riscurile potenţiale şi măsurile
preventive ce trebuie luate.
a) Modulele PV sunt dispozitive limita-
8. Un studiu de fezabilitate trebuie să:
toare de curent, ceea ce înseamnă că
(alegeţi 3 răspunsuri)
protecţia cu siguranţe nu va fi efici-
entă în condiţii de scurtcircuit şi o cale a) Evalueze necesarul de energie şi
alternativă de protecţie este necesară interesele clientului
b) Determine nivelul potenţial al puterii
b) Modulele PV sunt dispozitive limita-
solare generate din regiune
toare de curent, ceea ce înseamnă că
protecţia cu siguranţe nu va fi efici- c) Includă o examinare atentă a ceea ce
entă în condiţii de circuit deschis şi o poate vătăma oamenii, în timpul
cale alternativă de protecţie este ne- procesului de instalare
cesară d) Formalizeze şi să facă propuneri
c) Siguranţele pot exploda dacă sunt referitoare la instalaţia fotovoltaică, în
funcţie de necesarul de energie al
expuse la curenţi scăzuţi care trec prin
clientului
cablul ce conectează componenetele de
sistem. e) Evalueze dimensiunea posibilelor
riscuri implicate în timpul întreţinerii,
4. Comportamentul curentului continuu este luând în considerare precauţiile
diferit de cel al curentului alternativ. existente.
Descrieţi pericolele asociate cu fiecare.

9. Structurile utilizate într-o instalaţie 15. Cantitatea de cădere de tensiune admisă
fotovoltaică trebuie să fie: pe liniile de alimentare:
a) Particularizate pentru fiecare a) Va fi definită de reglementările apli-
instalaţie în parte cabile pentru acest tip de instalaţie
b) Depinde exclusiv de criteriile adop-
b) Nu există reglementări cu privire la
tate de proiectant
structuri
c) Va fi determinată prin înţelegerea
c) Să fie rezistente la coroziune şi să nu mutuală între client şi proiectant
necesite întreţinere. 16.Regulatoarele sunt instalate într-un ta-
10.Protecţiile ce trebuie folosite pentru o blou care va fi:
instalaţie fotovoltaică racordată la reţea: a) cât mai departe posibil de baterii,
neafectat de vaporii bateriei
a) Sunt la alegerea proiectantului
b) cât mai aproape posibil de baterii,
b) Trebuie să respecte cerinţe legale pentru a se evita căderile bruşte de
pertinente tensiune
c) Nu există cerinţe legale pertinente c) cât mai aproape de baterii, pentru a
evita căderile bruşte de tensiune, dar în
11.Pentru instalaţii conectate la reţele mono aşa fel încât să nu fie afectate de
sau trifazate 230/400V, racordarea vaporii bateriei
instalaţiei se face: 17.Instalatorul trebuie să furnizeze utiliza-
a) În aval de contorul electric torului manualul de operare a instalaţiei.
b) În amonte de contorul electric a) Adevărat
b) Fals
c) Unde doreşte clientul 18. Înainte de predarea provizorie a proprie-
12.Nu este important ca toate modulele să tăţii instalaţiei:
aibă aceeaşi caracteristică tensiune-curent în a) Este necesar ca instalaţia să funcţio-
cazul conexiunii serie. neze minim 240 de ore
a) Adevărat b) Nu este necesar să se lase instalaţia în
funcţiune
b) Fals c) Aprobarea finală este dată de client
13. Într-o instalaţie autonomă, consumul 19.Este necesar să se realizeze verificări pe-
este: riodice asupra parametrilor de funcţionare
a instalaţiei.
a) Exclusiv în c.c.
a) Adevărat
b) Exclusiv în c.a. b) Fals
c) În c.a., c.c. sau ambele simultan 20.Care dintre următoarele componente sunt
necesare pentru o instalaţie PV conectată
14.Pentru a ne asigura că secţiunea
la reţea?
conductorului de c.c. nu este prea mare,
a) Panouri fotovoltaice
trebuie:
b) Regulator curent/tensiune
a) Să scădem tensiunea de funcţionare c) Baterii
b) Să creştem tensiunea de funcţionare d) Invertor autonom
c) Să ne asigurăm că distanţa între ge- e) Invertor racordat la reţea
nerator şi punctul de consum este cât f) Vas de expansiune a apei
mai mare posibil g) Contor de energie electrică

21.Aranjaţi următoarele faze ale instalării unui
sistem PV racordat la reţea în ordinea
corectă.
a) Instalarea staţiei de generare PV
b) Cablarea componentelor
c) Instalarea panourilor de siguranţă şi
măsurare
d) Instalarea cadrelor
e) Testul final de funcţionare
f) Conectarea la reţea
g) Montarea contoarelor de energie
STUDII DE CAZ – CELE MAI BUNE PRACTICI 5

5. STUDII DE CAZ – CELE 5.1. Instalaţia PV din Școala
MAI BUNE PRACTICI Multilaterală din Aurinkolahti
Secţiunea Studii de Caz a acestui Manual
prezintă diverse sisteme PV de scară redusă care Oraş (Țara): Helsinki (Finlanda)
folosesc diverse tehnologii, pe diferite tipuri
de clădiri din Europa. Tipul aplicaţiei: montată pe acoperiş
Anul: 2009
Criteriul de selecţie se axează pe aspecte teh-

nice şi estetice precum şi pe inovaţiile sis- Rezumat
temelor, pentru a expune tehnologii avansate ale
Oraşul Helsinki este implicat în multe
sistemelor şi abordări.
angajamente privind eficienţa energiei
precum şi reducerea de emisii CO 2. Prin aceste
Cele mai bune practici prezentate în această angajamente, oraşul Helsinki s-a angajat de
secţiune invocă tipuri de sisteme PV la care asemenea să consume un volum mai mare de
instalatorii probabil vor lucra. Informaţia energie regenerabilă. Staţia solară
inclusă va ajuta la evitarea greşelilor frec- Aurinkolahti este un proiect pilot pentru
vente şi dezvoltarea bunelor practici în im- testarea surselor de energie rege- nerabilă.
plementarea soluţiilor fotovoltaice. Ținta de economii anuale la şcoala
multilaterală din Aurinkolahti este de 6,5% în
fiecare an, comparat cu consumul de energie
electrică din reţeaua naţională.
Descrierea soluţiei Descrierea

datelor de plecare
- Descriere locaţie/tipul clădirii: şcoală
- Parteneri şi acţionari implicaţi: oraşul
Helsinki, Departamentul Lucrărilor Publice,
PWD Management de Construcţii
- Durata proiectului pilot: ~ şase luni
- Durata lucrărilor de instalare: ~ două
săptămâni

5
STUDII DE CAZ –
CELE MAI BUNE PRACTICI
Rezultate/realizări
- Producţia de energie: 14.691 kWh/primul
an de funcţionare (defectarea fazei L3 a
invertorului din iunie 2010 până în august
2010 a determinat o pierdere de producţie
de energie de 5.000 kWh)
- Reducerea emisiilor de CO2: 3.482 kg CO2
(factorul de emisie folosit: 237 g CO2/kWh)
- Alte beneficii: scop educaţional pentru
FIGURA 126. ȘCOALA AURINKOLAHTI. (Sursa: oraşul
predarea ştiinţelor naturii
Helsinki)
Replicarea
Descriere tehnică
Sfaturi despre cum să se replice soluţii şi paşii de
- Putere totală instalată: 20,4 kWp urmat/obstacolele de evitat.
- Suprafaţa necesară pe kW: 7,35 m2/kW Soluţia poate fi replicată şi în alte locaţii.
- Tehnologie PV folosită: siliciu cristalin Toate staţiile de panouri solare trebuie corect
dimensionate individual înainte de instalare,
- Tipul invertorului: SMC6000TL (6300 W, pentru o dimensionare precisă a construcţiei şi
600 V, 26 A) instalaţiei electrice.
- Întreţinere, garanţii şi durata de viaţă a
soluţiei: sistemul aproape că nu necesită Detalii de contact
întreţinere, durata garanţiei 25 ani, durata - Contact:
de viaţă aşteptată 30 de ani
sirpa.eskelinen@hel.fi
Aspecte economice
- Costul total al soluţiei şi costul PV:
€140.783; 6,90 €/W
- Fondurile pentru implementare şi sursele:
35% din costurile totale, acordate de
Ministerul Forţei de Muncă şi Economiei.
- Tarif de injectare, subsidii, subvenţii
locale/regionale sau naţionale: Nu există un
tarif pentru producţia de energie
descentralizată în Finlanda.
- Rata internă de recuperare (IRR) a soluţiei:
durata de recuperare (fără dobânzi) 25 până
la 50 de ani, în funcţie de preţurile pieţei de
energie.

5.2. Centrală PV pe şcoala
din Kungsmad
Oraş (Țară): Växjö, Suedia

Latitudine/Longitudine: 56° 53' N / 14° 49' E
Tipul aplicaţiei: montată pe acoperiş
Anul: 2008
FIGURA 128.
SISTEMUL PV PE ȘCOALĂ. (Sursa: Kari Ahlqvist)
Rezumat Descrierea soluţiei

Oraşul Växjö are un plan pentru climat şi Descrierea datelor de intrare
energie foarte ambiţios: să devină inde- - Descrierea locaţiei/tipului clădirii: Centrala PV
pendent de combustibilii fosili până în 2030. este montată pe acoperişul unui liceu.
Până acum, focalizarea a fost pe biomasă, dar în - Partenerii şi investitorii implicaţi:
anii recenţi, energia solară a atras un mare Compania municipală imobiliară Vöfab şi
interes. Centrala PV de pe şcoala Kungsmad a compania de instalaţii Glacell AB
fost a doua centrală PV construită în Växjö şi
- Durata lucrărilor de instalare: circa o lună
este încă cea mai mare din zonă. De fapt, este
una dintre cele mai mari de acest tip din Su-
edia. Constă în 780 de panouri pe o suprafaţă Descriere tehnică
de 1.021 m2. Centrala generează circa
130.000 kWh de electricitate în fiecare an, - Puterea totală instalată: 137 kWp
ceea ce este estimat a fi 1/6 din consumul - Suprafaţa necesară pe kW: 7,45 m2/kW
anual al şcolii. Producţia de energie curentă şi - Tehnologia PV utilizată: siliciu policristalin
reducerea de CO2 sunt afişate pentru public - Tipul invertorului: IG 500HV
pe un panou electronic.
- Întreţinere, garanţii şi durata de viaţă a
soluţiei: garanţia este de 25 ani. Nu este
FIGURA 127. AFIȘAJUL SISTEMULUI PV (Sursa: Kari calculată durata de viaţă aşteptată. Până
Ahlqvist) acum nu a fost realizată nici o operaţie de
întreţinere. S-ar putea ca sistemul să nece-
site curăţarea mai târziu.

5
STUDII DE CAZ –
Aspecte economice
€500.000 (3,65 €/Wp)
- Fondurile pentru implementare şi sursele:
Subvenţie de stat 70%, Vöfab 30%
locale/regionale sau naţionale: subvenţie
de stat de 70 %.
- Rata internă de recuperare pentru soluţie:
nu a fost stabilită o rată internă de
recuperare.
Rezultate/realizări FIGURA 129.

SISTEM PV PE ACOPERIȘ. (Sursa: Kari Ahlqvist)
- Producţia de energie: Aproximativ
130.000kWh pe an
- Reducerea emisiilor de CO2: 78.000 kg CO2 Detalii de contact
- Informaţii online:
www.vofab.se
Replicarea
Sfaturi despre cum să se replice soluţii şi paşii - Contact:
de urmat/obstacolele de evitat. Henrik.johansson@vaxjo.se
Aceasta este printre primele centrale PV din
Växjö şi încearcă să paveze drumul pentru
interesul şi utilizarea mai frecventă a siste-
melor PV în oraş. Este o soluţie relativ simplă.
Această instalaţie arată că este posibil să se
producă energie electrică din surse solare
chiar şi în Suedia.

5.3. Centrala solară BERDEN
Oraş (Țară): Bogojina, Slovenia
Latitudine/Longitudine: 46°/16°
Tipul aplicaţiei: BIPV
Anul: 2011
Rezumat
Modulele PV solare sunt integrate în acope-
rişul unei noi clădiri. Această soluţie a fost
realizată cu scopul de a reduce costurile adi-
ţionale de amplasare peste acoperiş. Aco-
perişul este acoperit cu 216 module PV FIGURA 130. CENTRALA SOLARĂ BERDEN. (Sursa:
www.plan-net.si)
Upsolar UP-M230P. S-au folosit cinci
invertoare de 10kW Riello, pentru o Aspecte economice
instalaţie de 49,68 kW. Centrala va aduce - Costul total al soluţiei şi costul PV:
anual o reducere de 30 t CO2.
3,14 €/Wp; costul PV: 1,97 €/Wp
Descrierea soluţiei - Fondurile pentru implementare şi sursele:
Descrierea datelor de intrare participare cu capital
- Descrierea locaţiei/tipului clădirii: clădirea este - Tarif de injectare, subsidii, subvenţii
localizată în NE Sloveniei şi este folosită în locale/regionale sau naţionale:
scopuri de afaceri. 0,444€/kWh
- Partenerii şi investitorii implicaţi: - Rata internă de recuperare: 10%.
investitorul este un fermier. Rezultate/realizări
- Durata lucrărilor de instalare: lucrările au - Producţia de energie: 49 MWh pe an
durat în jur de o lună.
- Reducerea emisiilor de CO2: 30.000 kg CO2,
(bazat pe o medie globală de 0,6 kg CO2 pe
Descriere tehnică KWh.)
- Puterea totală instalată: 49,68 kWp Replicarea
- Suprafaţa necesară pe kW: 7,1 m2/kW - Sfaturi despre cum să se replice soluţii şi
- Tehnologia PV utilizată: siliciu cristalin paşii de urmat/obstacolele de evitat.
- Tipul invertorului: Riello HP1000065, 10 kW Soluţia poate fi replicată la orice clădire cu
- Întreţinere, garanţii şi durata de viaţă a orientarea similară. Un proiect bine pregătit
soluţiei: durata de viaţă a proiectului este de este baza unei bune execuţii.
30 ani, garanţia modulelor PV (10 ani),
invertoare (5 ani), şi garanţia generală (2 Detalii de contact
ani). - Informaţii online:
www.plan-net-solar.si
- Contact:
Femc Marko ( info@plan-net.si )

5
STUDII DE CAZ –
5.4. Sistem PV pe şcoala Orientarea modulelor este 13° sud-vest. În

imediata vecinătate a sistemului există un bloc
din Šmartno ob Dreti de locuinţe, care nu umbreşte sistemul PV.
Oraş (Țară): Šmartno ob Dreti, Slovenia
Latitudine/Longitudine: 46.28406/ 14.88854
- Partenerii şi investitorii implicaţi
Tipul aplicaţiei: BAPV
Anul: 2010 Investitor: BISOL Group d.o.o.
Rezumat
Centrala PV MFE OŠ Šmartno ob Dreti este o - Durata lucrărilor:
aplicaţie instalată pe acoperişul unei şcoli
primare. Investitorul, BISOL, a utilizat 99 de Dreptul de Servitute a fost semnat la 1
module fotovoltaice BISOL 245W. Puterea in- septembrie, 2010; centrala solară a fost
stalată este de 24,25 kW. Producţia până la conectată la reţea în 14 decembrie, 2010.
această dată (27 octombrie, 2011) este de 24 Lucrările pe acoperiş au început pe 10
MWh, care depăşeşte energia previzionată cu noiembrie 2010, şi întregul sistem PV (inclusiv
8,5%. pozarea conductelor de cablu) a fost gata opt
zile mai târziu. Alte trei săptămâni au trecut
Descrierea soluţiei Descrierea înainte ca documentaţia oficială de la com-
datelor de intrare pania de utilităţi să fie emisă.
- Descrierea locaţiei/tipului clădirii:
Descriere tehnică
Școala primară din Šmartno ob Dreti este o
instituţie veche, cu acoperiş de cărămidă. - Puterea totală instalată (kW): 24,25 kW
Acoperişul este în bune stare; de aceea nu a - Suprafaţa necesară pe kW: circa 7 m²
fost necesară înlocuirea acestuia. 99 de
- Tehnologia PV utilizată: siliciu cristalin
module fotovoltaice BISOL din siliciu poli-
cristalin, fiecare a 245 W, au fost instalate pe - Tipul invertorului: un SMA 1500 TL şi două
160m2. Cum modulele BISOL au o toleranţă SMA SB 400 TL
strict pozitivă a puterii, capacitatea totală - Întreţinere, garanţii şi durata de viaţă a
instalată şi măsurată a sistemului PV este soluţiei: contract de întreţinere şi mo-
24,25kW. nitorizare cu BISOL Group d.o.o.; Garanţii:
10 ani pentru produs; 12 ani garanţie pentru
o putere a modulelor de 90%, 25 ani
garanţie pentru o putere a modulelor de
80%, un an garanţie de funcţionare fără
probleme a sistemului PV (până în 14
decembrie, 2011). Durata de viaţă aştep-
tată: mai mult de 40 de ani
Aspecte economice
- Costul total al soluţiei: 70.325 EUR
- Fonduri de implementare şi sursele: 80%
credit bancar, 20% propriile resurse
FIGURA 131. SISTEM PE ACOPERIȘ (Sursa: BISOL Group
d.o.o)

5.5. Atena Metro Mall
locale/regionale sau naţionale: BISOL a
închiriat acoperişul şcolii pe o perioadă de Oraş (Țară): Atena, Grecia
25 de ani. Toată energia produsă este
Lat./Long.:37.941363 /23.739974
vândută Centrului de Ajutorare a Surselor de
Energie Regenerabilă la un preţ de vânzare Tipul aplicaţiei: BIPV
garantat. Tariful de injecţie pentru anul
Anul: 2010
2010 (pentru centrale micro-solare pe
clădiri) era 386,38 €/MWh. Acesta este un Rezumat
preţ garantat pentru 15 ani. Proiectat cu scopul de a economisi resurse şi
- Rata internă de recuperare pentru soluţie: de a proteja mediul înconjurător, Metro Mall
 după 7 ani 5,4% din Atena combină caracteristici variate, care îl
 după 10 ani 10,7% fac o clădire bioclimatică cu un consum de
 după 15 ani 13,7% energie foarte scăzut. Panourile solare
acoperă 400 m2 pe partea sudică a clădirii,
 după 20 ani 15,3%
realizând o economie de 5%.
- Producţia de energie: producţia de energie Descrierea soluţiei Descrierea
până la această dată (27 octombrie, 2011) datelor de intrare
este de 24 MWh, energia anuală previzio- - Descrierea locaţiei/tipul clădirii: BIPV
nată era 22,1 MWh, surplus 8,5% constă în două faţade şi partea de sud a
- Reduceri de emisii CO2: 14.400 kg Trade center-ului „Atena Metro Mall“.
- Crearea de locuri de mucă: mulţi oameni au - Partenerii şi investitorii implicaţi: întregul
lucrat la proiect: vânzători, manageri de proiect a fost finanţat de proprietar:
proiect şi divizia logistică şi depozit, 5 TALIMA VENTURE INC.
instalatori şi mulţi alţii.
- Durata lucrărilor: 20 de zile.
- Alte beneficii: în scop educaţional BISOL a
amplasat un panou LCD în şcoală, care per-
mite copiilor să monitorizeze funcţionarea Descriere tehnică
centralei solare. Acest lucru contribuie la
- Puterea totală instalată: 51 kWp
procesul de învăţare şi creşte conştien-
tizarea problemelor de mediu printre copii. - Suprafaţa necesară pe Kw: 7,72 m2
- Tehnologia PV utilizată: siliciu cristalin
Replicarea
- Tipuri de module: SCH660P de la SOLAR
Sfaturi despre cum să se replice soluţii şi paşii CELLS HELLAS SA
de urmat/obstacolele de evitat.
- Tipul invertorului: Sunergy ELV 230/5000W
Ca pentru orice proiect PV pe acoperiş este
necesară evaluarea locaţiei, acoperişul tre-
buie să fie într-o stare bună, atenţie specială
trebuie acordată orientării, umbririi etc.
Detalii de contact
- Informaţii online: www.bisol.com
- Contact: info@bisol.si

5
STUDII DE CAZ –
Detalii de contact
www.schellas.gr , www.acepower.gr
- Contact:
- Ms. Eirini Komessariou
(ekomessariou@schellas.gr)
- Mr. Ioannis Aggelos
(service@acepower.gr)
FIGURA 132. ATENA METRO MALL.
- Întreţinere: serviciile de întreţinere sunt

furnizate sub contract de ACE POWER
ELECTRONICS
- Garanţii: 5 ani pentru Invertor şi panouri PV
- Durata de viaţă a soluţiei: aproximativ 25
ani.
Aspecte economice
€142.000, 2,78 €/Wp

locale/regionale sau naţionale:
Sistemul livrează energia în sistemul naţional.
Energia este plătită conform tarifului de injec-
tare – 0,394€/KWh - de corporaţia energetică
publică (PPC). În teorie, sistemul va produce
aproximativ 39,9 MWh/an ceea ce înseamnă o
recuperare a investiţiei în 9 ani.
- Producţia de energie: 39.900 kWh /an
- Emisii de CO2 eliminate: 23.940 kg
Replicarea
Sfaturi despre cum să se replice soluţii şi paşii
Sistemul poate fi uşor replicat în alte clădiri.

5.6. Sistem montat pe acoperiş şi - Tehnologia PV utilizată: siliciu cristalin
- Tipul invertorului (putere şi specificaţii):
perete în Finlanda
SMC4600TL (5250 W, 600 V, 26 A)
Oraş (Țară): Helsinki (Finlanda) - Întreţinere, garanţii şi durata de viaţă a
Tipul aplicaţiei:montată pe acoperiş şi perete soluţiei: sistemul aproape că nu necesită
întreţinere; durata garanţiei - 25 de ani,
Anul: 2009 durata de viaţă aşteptată - circa 30 ani.
Rezumat Aspecte economice
Oraşul Helsinki este implicat în multe an- - Costul total al soluţiei şi costul PV:
gajamente de eficienţă energetică precum şi în €87.275; 8,23 €/W
reducerea emisiilor CO2. Prin aceste an- - Sursele şi fondurile de finanţare: 35% din
gajamente, oraşul Helsinki este de asemenea costurile totale, acordate de Ministerul
implicat în creşterea volumului de energie re- Forţei de Muncă şi Economiei.
generabilă. Centrala de energie solară
Latokartano este unul dintre proiectele pilot
locale/regionale sau naţionale: nu există
pentru testarea energiilor regenerabile. Ținta
tarif de injectare pentru producţia des-
anuală de economisire la şcoala Latokartano
centralizată de energie electrică în Finlanda
este de circa 4%.
- Rata internă de recuperare: perioada de
Descrierea soluţiei Descrierea recuperare (fără dobândă) este între 25 şi 50
datelor de intrare de ani, în funcţie de preţul electricităţii pe
piaţă.
- Descrierea locaţiei/tipului clădirii:
clădire de şcoală Rezultate/realizări
- Partenerii şi investitorii implicaţi: oraşul - Producţia de energie: aproximativ
Helsinki, Departamentul de Lucrări Publice, 9.500kWh/primul an de funcţionare
PWD Managementul Construcţiilor - Reduceri de CO2: 2252 kg CO2 (factorul de
- Durata proiectului pilot: clădirea este nouă, emisie folosit: 237 g CO2/kWh)
aproape doi ani - Alte beneficii: scop educaţional pentru
predarea ştiinţelor naturii
Replicarea
Soluţia poate fi replicată şi în alte locaţii.
Toate staţiile de panouri solare trebuie corect
dimensionate individual înainte de instalare,
pentru o dimensionare precisă a construcţiei şi
instalaţiei electrice.
FIGURA 133. ȘCOALA ATOKARTANO (Sursa: Oraşul
Helsinki)
Detalii de contact
- Contact:
Descriere tehnică
sirpa.eskelinen@hel.fi
- Puterea totală instalată: 10,6 kWp
- Suprafaţa necesară pe kW: 7,35 m2/kW

5
STUDII DE CAZ –
5.7. Blackpool Centrul de

Excelenţă pentru Mediul
Înconjurător
Oraş (Țară): Blackpool (Marea Britanie)

Latitudine/Longitudine:
53°47'0"N 3°3'27.56"W
Tipul aplicaţiei:
FIGURA 134.
Acoperiş înclinat – acoperiş transparent CENTRUL DE EXCELENȚĂ PENTRU MEDIUL
ÎNCONJURĂTOR BLACKPOOL. (Sursa: Consiliul
Anul: 2004 Oraşului Blackpool)
- Partenerii şi investitorii implicaţi:

Rezumat
Centrul de Excelenţă în Probleme de Mediu,
Un solarium abandonat, situat la malul mării cunoscut şi ca Solaris, reprezintă un
în Blackpool, a fost renovat şi reechipat parteneriat multiagenţii subregional. Pro-
pentru a funcţiona ca un Centru Regional de iectul a fost pus în funcţiune de Consiliul
Excelenţă pentru Sustenabilitatea Mediului Blackpool şi intenţionează să contribuie la
Înconjurător în nord-vestul Angliei. Energia importanta provocare de regenerare din
sustenabilă este un element cheie pentru Blackpool. Alţi parteneri în proiect sunt
clădirea renovată prin energia fotovoltaică Universitatea Lancaster, Blackpool şi Co-
generată de instalaţia din locaţie, două turbine legiul Fylde precum şi echipa de acţiuni de
eoliene şi o centrală combinată de încălzire şi mediu Blackpool
energie electrică (CHP). Acest proiect
inovator oferă o focalizare şi o platformă
pentru construirea şi promovarea de surse - Durata proiectului pilot : din 2003 până în
sustenabile în turism, spaţii de producţie, august 2004
comerciale, educaţionale şi în sectoarele
comunităţii, atât locale, cât şi regionale.
Descriere tehnică
Ansamblul PV furnizează până la 44% din
necesarul anual de electricitate al clădirii. - Puterea totală instalată: 18.067 kWp
- Suprafaţa necesară pe kW: 9,08 m2/kW
- Tehnologia PV utilizată: siliciu multi-
Descrierea soluţiei Descrierea cristalin
datelor de intrare
- Tipul invertorului (putere): SMA (4 tipuri -
- Descrierea locaţiei/tipului clădirii: SMR1700, SMR3000, SMR2500, SMR850)
Clădiri nerezidenţiale - 2 etaje - Puterea combinată a invertoarelor:
14,85kW

Aspecte economice
- Cost total al soluţiei/costul PV: 306.054
€, 16,93 €/W
- Surse şi fonduri de implementare:
subvenţia de la Primărie 65% din costul
instalaţiei PV (€151.000) restul venind de la
bugetul proiectului global.
- Producţia de energie: 12.776MWh
- Alte beneficii:
Clădirea a fost proiectată să respecte cele mai
bune practici şi a obţinut o notă excelentă de
la evaluatorul de mediu BREEAM. Utilizarea
energiei din clădire este monitorizată şi
optimizată în timp real.
Solaris a fost creat ca bază pentru educaţie şi FIGURA 135. CENTRUL DE EXCELENȚĂ PENTRU MEDIUL
promovarea proiectării şi încorporării de ÎNCONJURĂTOR BLACKPOOL. (Sursa: Halcrow
Group ltd)
energii regenerabile în această zonă . Clădirea
este de tip pasiv, folosind fluxurile de energie Replicarea
naturală pentru menţinerea confortului ter-
mic şi eliminarea necesităţii încălzirii şi răcirii
mecanice.
În timpul instalării sistemului PV, au fost
Materialele de construcţie din clădire conţin
întâmpinate relativ puţine probleme. Unele
materiale reciclate şi sustenabile: blocurile de
module PV au fost deteriorate în timpul
beton conţin pulbere de cenuşă, un produs
transportului, dar au fost comandate module
rezultat din industrie; şi ziare reciclate folo-
care să le înlocuiască. S-a menţinut un contact
site ca izolator în cavitatea pereţilor exteriori.
strâns între partenerii instalatori, pentru a se
ajunge la o înţelegere asupra designului,
înainte de a se comanda modulele PV
Detalii de contact acoperite cu strat dublu.
Legăturile strânse au permis ca schimbările
www.solariscentre.org de proiect, inclusiv probleme legate de
- Contact: umbrire, să fie rezolvate prin alegerea şi
andy.duckett@blackpool.gov.uk poziţionarea unităţilor PV, şi a permis un efort
coordonat în renovarea solariumului şi
duncan.broadbent@blackpool.gov.uk instalarea noii tehnologii. Înaintea instalării
au existat îngrijorări cu privire la nisipul adus
de vânt şi acumularea de sare datorată
apropierii de ţărm, totuşi aceste probleme nu
au devenit evidente.

EXEMPLU DE INSTALARE A UNEI CENTRALE
PV DE SCARĂ REDUSĂ PE O CLĂDIRE 6

FIGURA 137.
6. EXEMPLU DE INSTALARE A TERASA DE SUD (vedere din NV)
UNUI SISTEM DE MICI

DIMENSIUNI PE O
CLĂDIRE
6.1. Descrierea clădirii
Clădirea aleasă, situată în mediul urban, în
oraşul Zagreb, are destinaţia de clădire pu-
blică (teatru). Clădirea este conectată la re-
ţeaua locală de distribuţie printr-o conexiune
de alimentare a consumatorului de 96 kW. 6.2. Utilitarul Software – PV*Sol
FIGURA 136.
FOTOGRAFIE ORTOGONALĂ A CLĂDIRII ȘI PV*Sol este un software pentru calculator
ÎMPREJURIMILOR folosit pentru simulări şi calcule de sisteme
PV, atât conectate la reţea, cât şi autonome.
PV*Sol are o bară de unelte chiar sub bara de
meniu, similară cu majoritatea aplicaţiilor
Windows. O scurtă descriere a acestor
pictograme:
Proiect Nou – creează un proiect nou

Deschide Proiect – deschide un proiect
existent
Salvare Proiect – salvează proiectul
Date tehnice – selecţia parametrilor tehnici şi

Această clădire cu trei etaje are de asemenea trei a echipamentului
terase (acoperiş drept) deasupra clădirii. Date despre climă – selecţie de date climatice
Terasa din sud (haşurată şi prezentată în
FIGURA 138) a fost aleasă pentru instalarea Tarif injectare – selectarea tarifului cores-
modulelor PV. Un sistem de aer condiţionat punzător sistemului
extern este amplasat pe terasă şi va fi mutat pe Umbrire – permite evaluarea umbrelor din
terasa de nord. Acoperişul este o con- strucţie locaţie
de beton cu parametri statici satis- făcători,
Pierderi – defineşte pierderile din sistem
care poate prelua sarcina modulelor PV şi a
structurii de susţinere.

6
EXEMPLU DE INSTALARE A
UNEI CENTRALE PV DE SCARĂ
REDUSĂ PE O CLĂDIRE
6.3.1. Determinarea condiţiilor

climatice
Verificarea sistemului – determină dacă
sistemul este dimensionat corect Productivitatea unui sistem PV depinde
practic de doi factori climatici: iradianţa şi
Simulare – rulează simularea temperatura aerului. Aceste date pot fi
Calculul eficienţei economice – calculează obţinute din publicaţii locale despre po-
perioada de recuperare financiară a tenţialul energiei solare, sau de la servicii
proiectului online, precum PVGIS.
Balanţa anuală de energie – prezintă În cazul ales, datele pentru iradianţa pe

producţia de energie calculată tehnic suprafeţe orizontale şi media lunară a
temperaturii aerului sunt disponibile în
Atlasul Solar al Croaţiei, care are date
adunate pentru ultimii 30 de ani. Sub
Datele de Energie – prezintă producţia „Climate data“ (date climatice), pot fi
calculată de energie şi alţi parametri ai selectate datele pentru o locaţie specifică,
sistemului dacă sunt disponibile. Aceste date pot fi de
asemenea introduse apăsând butonul
Rezumat al raportului proiectului – creează
MeteoSyn.
un scurt raport al proiectului
Oraşul Zagreb este situat în interiorul
Compararea variantelor – compară proiectul
Croaţiei, o zonă care are o iradianţă mai
selectat cu alt proiect
scăzută decât zona de coastă, cu toate că
utilizare sistemelor PV este fezabilă eco-
nomic. Iradianţa solară anuală pe planul
Selectarea limbii – pentru alegerea limbii orizontal generează 1,20 MWh/m2. Dacă este
înclinată la unghiul optim, ceea ce este posibil în
MeteoSyn – folosit pentru încărcarea sau
acest caz, iradianţa solară anuală va atinge 1,37
introducerea de date climatice
MWh/m2. Pe parcursul lunilor anului,
6.3. Calcule înainte de vizitarea iradianţa medie zilnică pe un plan înclinat va
varia de la un minim de 0,96 kWh/m2 în
amplasamentului decembrie, la un maxim de 6,12 kWh/m2 în
iulie.
Înainte de vizitarea amplasamentului trebuie
realizate câteva calcule preliminare, pentru a Temperatura medie a aerului variază de la un
asigura corectitudinea datelor prezentate cli- minim de 0,8°C în ianuarie la un maxim de
entului. Întâi, condiţiile de climă de care de- 20,1°C în iulie.
pinde productivitatea sistemului PV – radiaţia FIGURA 138. IRADIANȚA SOLARĂ ȘI TEMPERATURA
AERULUI PENTRU LOCAȚIA ALEASĂ
solară şi temperatura aerului. Pe de altă parte,
parametrii economici ai proiectului trebuie 7 25
explicaţi clientului – preţul estimat al 6

Average daily irradiation (kWh/m2)
20
sistemului precum şi câştigurile anuale şi du-

5
15
4
rata recuperării. Toate datele din această eta- pă 3

10
sunt practic estimări grosiere ale datelor 2
reale.
5
1
0 0
January February March April May June July August September October November December
Irradiation on horizntal plane Average air temperature

6.3.2. Estimarea productivității Cu aceste date, un sistem PV instalat de 1 kW va
instalației PV produce 1040 kWh în fiecare an, cu un venit
anual de €468. Un simplu calcul, folosind
Condiţiile climatice determină potenţialul aceste date, arată o perioadă de recuperare
natural pentru orice locaţie dată; totuşi, de 7,5 ani. Totuşi, trebuie subliniat faptul că
clientul are nevoie de mai multe date. În locul nu sunt luate în considerare costuri
informaţiilor zilnice de iradianţă, energia pe suplimentare precum documentaţia, între-
care sistemul o va produce va fi de mai mare ţinerea şi inflaţia, ceea ce înseamnă că, după
interes pentru client. Experienţa de la alte ajustări, clientului îi va fi prezentată o perioa-
centrale PV din zonele apropiate arată că dă mai lungă de recuperare.
productivitatea PV estimată va fi între 1000
kWh/kWp şi 1100 kWh/kWp, în funcţie de an 6.4. Vizita în locaţie
şi de echipamentul folosit. Totuşi, în această
etapă, putem să prezentăm clientului doar date O vizită în locaţie este făcută pentru a aduna
estimative. Datele reale vor fi calculate la mai multe detalii despre potenţialul site,
alegerea echipamentului. Pentru a face precum umbrirea din vecinătate, structura
aceasta, este utilizat un software online acoperişului, posibile trasee de cabluri etc.
(PVGIS, vezi pag. 42), care estimează Toţi parametrii sunt verificaţi provizoriu la
productivitatea anuală a PV în acest caz la faţa locului.
1040 kWh/kWp. Înainte de vizitarea locaţiei, trebuie pregătită o
listă cu obiecte de verificat. Următorii
6.3.3. Estimarea financiară a soluției
parametri sunt verificaţi la faţa locului:
Costul unui sistem PV specific depinde de 1. Structura acoperişului
câţiva factori. În această etapă, trebuie doar
să ştim costul specific al sistemului PV. Acesta 2. Dimensiunile acoperişului
este de obicei estimat pe baza câtorva oferte 3. Analiza umbririi
de echipament PV de la distribuitori. Costul
tipic pentru sisteme PV mai mici este în gama 4. Punctul de conexiune la reţea
3000 €/kW până la 3500 €/kW. În acest caz, 5. Amplasarea invertorului
se foloseşte valoarea mai mare pentru a se
asigura o estimare satisfăcătoare, care să lase loc 6. Trasee posibile de cablu
la ajustări. 7. Împământarea şi protecţia la trăsnet
6.3.4. Estimarea producției anuale şi a 8. Căi posibile de transport pentru
echipament
perioadei de recuperare a investiției
Informaţiile relevante sunt notate pe lista de
Calculele provizorii privind venitul anual se verificări, adăugându-se fotografii şi copii ale
pot baza pe un sistem de 1 kW, pentru a documentaţiei relevante.
asigura modularitatea calculelor. În acest caz
putem presupune următoarele: 6.5. Dimensionarea sistemului PV
Producţia anuală: E = 1040 kWh/kWp Dimensionarea şi selectarea echipamentului
Preţul tipic pentru sistem: p = 3500 €/kW utilizat pentru centrala PV depinde, în prin-
cipal, de factori financiari şi tehnici, dar şi de
Tarif de injecţie: t=0,51 €/kWh (3,4
disponibilitatea unui anumit tip de echipa-
HRK/kWh)
ment. La selectarea modulelor PV şi a
invertoarelor, trebuie verificată compati-

6
bilitatea cu standardele IEC şi naţional. Luând nate, datorită posibilităţii orientării panou-
în calcul profitabilitatea sistemului PV, pro- rilor spre sud (în emisfera nordică).
ducţie de energie versus cost, se vor verifica o
serie de oferte. Acesta este de obicei un Unghiul optim de înclinare a modulelor PV
proces iterativ. depinde de locaţia geografică şi de condiţiile
climatice. Acest unghi este similar pentru o
În acest caz, echipamentul este ales pe baza zonă largă, cu acelaşi climat şi aceeaşi
ofertelor primite de la mai mulţi distribuitori. latitudine.
6.5.1. Alegerea modulelor PV Pentru zona aleasă, unghiul optim de înclinare
Câteva sisteme diferite au fost simulate, este prezentat în„Manualul radiaţiei solare“,
pentru a asigura alegerea centralei PV cu cea şi este de 28° la această locaţie.
mai bună producţie de energie, la un preţ Dacă unghiul optim nu este cunoscut, este
rezonabil. posibil să se calculeze cu PV*Sol. Odată ce
În acest exemplu, au fost alese module de datele climatice şi geografice sunt introduse
230 W monocristaline, de la producători în programul PV*Sol, unghiul optim poate fi
locali. Aceste module sunt certificate de EN calculat apăsând butonul „Înclinare şi iradianţă
IEC 61215 şi EN IEC 61730. Garanţia pro- maximă“.
ducătorului, pe module, a fost 10 ani, cu o În cazul unui acoperiş drept, unghiul optim
garanţie limitată a puterii de ieşire de 90% pe este recomandat pentru calcule. Unghiul
o perioadă de 12 ani, şi 80% putere de ieşire acoperişului precum şi orientarea trebuie
până la 25 ani. În general, aceasta este estimate sau măsurate şi introduse în câm-
garanţia dată de majoritatea modulelor mono purile corespunzătoare (Orientare şi Încli-
şi policristaline disponibile pe piaţă. Dimen- nare) sub Date TehniceAnsamblu PV.
siunile modulelor sunt 1,663 x 0,998 [m x m].
Ca o alternativă, o altă ofertă a fost luată în
considerare, cu module mai scumpe, dar mai
6.5.3. Dimensionarea sistemul PV
avansate din punct de vedere tehnic. Mo-
dulele alternative au un coeficient de tem- Dimensiunile fizice ale acoperişului, fie drept,
peratură puţin mai mic, ceea ce le-ar permite fie înclinat, vor determina dimensiunea ma-
să producă, în aceeaşi locaţie, mai multă ximă posibilă (puterea instalată) a sistemului
energie decât cele evaluate iniţial. Aceste PV de pe clădire. Pentru un acoperiş înclinat
module sunt de asemenea certificate de EN trebuie evaluate doar dimensiunile părţii de
IEC 61215 şi IEC 61730, cu o garanţie a
sud (sau sud-est/sud-vest), pentru a calcula
producătorului de 10 ani şi o garanţie similară eficienţa producţiei de energie electrică.
pentru puterea de ieşire. Acoperişurile drepte pot fi de asemenea folo-
Decizia finală asupra modulului care va fi site pentru instalarea de module PV, dar între
instalat a fost făcută după o prezentare către module trebuie lăsată o distanţă minimă,
client a rezultatelor simulărilor cu producţia pentru a evita umbrirea. Chiar dacă acope-
de energie şi detaliile financiare. rişul este drept sau înclinat, trebuie acordată o
atenţie specială pentru evitarea umbririi de la
6.5.2. Orientarea şi înclinarea obiectele existente pe acoperiş (coşuri, an-
modulelor PV tene, pereţi etc.) precum şi de la alte obiecte
apropiate.
Acoperişurile drepte au un mare avantaj la
instalarea modulelor PV asupra celor încli-

În cazul de faţă, dimensiunile acoperişului marginea spre est este aleasă 2 m, pentru a
drept sunt de 20 m lungime (direcţia sud- avea un coridor liber, deoarece intrarea pe
nord) şi 126 m în lăţime (direcţia est-vest). acoperiş este în acea parte. Marginea dinspre
Pe acoperişuri drepte, modulele PV sunt nord este aleasă 0 m, deoarece o altă terasă
montate pe structuri fixe aranjate pentru un- este în spatele ei , iar butonul „Cover roof“ va
ghiul optim. Modulele trebuie amplasate în umple întregul acoperiş cu module PV. Se pot
rânduri cu o distanţă între ele, pentru a se elimina module individuale cu butonul
evita umbrirea în cazul cel mai defavorabil „Delete element“ dacă este necesar.
(solstiţiul de iarnă – 21 decembrie la ora Ținând cont de parametrii menţionaţi mai sus,
12:00). Distanţa poate fi estimată grosier la cel pentru primul caz (module PV de 230W), este
puţin 1,5 din lăţimea modulelor. Distanţa posibilă acoperirea terasei cu 45 de module,
poate fi calculată mai precis, folosind ecu- cu un total instalat de 10,35 kW.
aţiile din capitolul 2, sau poate fi simulată în În cazul al doilea (module de 200W), pot fi
PV*Sol care sugerează distanţele cores- instalate în total 66 de module, cu o capa-
punzătoare între module pentru cazurile citate totală de 13,20 kW. Cum unele ţări au
selectate. grupe diferite de centrale PV, iar tariful de
FIGURA 139. DISTANȚELE ÎNTRE MODULE injectare este diferit, trebuie luată în
considerare dimensiunea ansamblului PV. În
acest caz, centralele PV cu o capacitate in-
stalată de peste 10 kW primesc mai puţin la
injectarea în reţea decât cele sub 10 kW.
Astfel, în primul caz se elimină două panouri,
pentru a nu se depăşi limita de 10 kW (nu este
indicat în figură). În al doilea caz, se elimină
16 module pentru a nu depăşi limita de 10
kW. După eliminarea modulelor va exista
spaţiu suplimentar pe acoperiş, care poate fi
folosit dacă este necesară evitarea umbririi.
Totuşi decizia finală asupra - dimensiunii
Determinarea dimensiunii corespunzătoare a sistemului PV este luată la alegerea
sistemului PV de pe un acoperiş poate fi invertorului.
făcută fie cu un utilitar software, fie prin
calcule de mână.
În PV*Sol, înainte de determinare, trebuie
ales tipul de instalaţie „Free standing“,
precum şi „Determinate Output from Roof
area“.
Sub „Technical data  Roof parameters 
Min Distance between Modules“ trebuie bifat
„Use minimum Distance for Mounting“. În
următorul tabel (Numărul de module pe
acoperiş), trebuie introduse dimensiunile
acoperişului, precum şi marginile faţă de
muchia clădirii. În acest caz, marginile de la
vest şi sud sunt alese de 10 m, în timp ce

6
FIGURA 140. DISTRIBUȚIA MODULELOR PV PE În al doilea caz, am ales, similar, un invertor

ACOPERIȘUL DREPT – DIMENSIUNEA MAXIMĂ
cu puterea de ieşire 10 kW. Alte două module
au fost eliminate, lăsând un total de 48 de
module, care au reprezentat selecţia pentru al
doilea caz, pentru a se potrivi cu cerinţele
referitoare la tensiunea de intrare a
invertorului.
După selectarea invertorului, factorii care
afectează producţia, precum lungimea ca-
blului sau secţiunea, sunt introduse folosind
butonul „Losses“ (Pierderi).
6.5.5. Configurarea ansamblului

de module
După selectarea invertorului, configuraţia
ansamblului PV este clară - ansamblurile de
module PV trebuie să respecte parametrii de
intrare ai invertorului, ex. tensiunea şi cu-
rentul de intrare. Acest calcul se face fie de
mână, fie cu un utilitar software, de obicei dat
de producătorul invertorului.
PV*Sol are o funcţie integrată pentru con-
figurarea sistemului PV, în funcţie de carac-
În cazul acoperişului înclinat, fie cu ventilaţie
teristicile de intrare ale invertorului. Pro-
(„With ventilation“) sau fără ventilaţie
gramul va sugera un număr de module în şir şi
(„Without ventilation“), în funcţie de cazul
un număr de şiruri în paralel.
real, se alege acest tip de opţiune şi se intro-
duc doar dimensiunile şi marginile aco- Următoarea configuraţie a fost creată pentru
perişului. cele două cazuri:
6.5.4. Selecţia unui invertor  Primul caz: 3 şiruri în paralel a 14

module în serie,
Invertorul trebuie ales pentru a se potrivi cu
puterea de ieşire a sistemului PV – putere,  Al doilea caz: 4 şiruri în paralel a 12
tensiune şi curent. Acest calcul poate fi uşor module în serie,
făcut folosind unul din numeroasele utilitare
Trebuie de asemenea verificat dacă para-
software, multe fiind chiar recomandate de
metrii de ieşire ai ansamblului PV se potrivesc
producătorii de invertoare. Sub Technical data
cu parametrii de intrare ai invertorului. Cu
 Inverter, PV*Sol sugerează invertoarele
butonul „Check“ (verificare), PV*Sol verifică
potrivite pentru sistem. În primul caz, se aleg
dacă există discrepanţe. Sunt realizate teste
cele 43 de module, deşi nu se găseşte nici un
precum Verificarea Ieşirii, Verificarea Tensiu-
invertor care să se potrivească acestui
nii MPP, Verificarea Curentului şi Verificarea
ansamblu, deci trebuie selectat un număr
Limitei Maxime de Tensiune. PV*Sol va
diferit de module. Cu 42 de module, PV*Sol
sugerează câteva variante de invertoare. În
acest caz, a fost ales un
invertor cu o capacitate de 10 kW, cu toate
că poate fi făcută şi o altă alegere.
semnaliza dacă oricare dintre aceşti FIGURA 141. DIAGRAMĂ CU DISPUNEREA SISTEMULUI
PV PENTRU PRIMUL CAZ
parametri sunt în afara limitelor acceptabile.
Parametrii care au fost verificaţi în acest fel
sunt prezentaţi în tabelul de mai jos
TABEL 26. PARAMETRI DE POTRIVIRE ÎNTRE ANSAMBLUL PV
ȘI INVERTOR
Sistem 1 Sistem
2
Ieşirea PV pe invertor [kW] 9.66 9.6
Puterea c.a. a invertorului [kW] 10 10
Factor de dimensionare 97 96
Factor de dimensionare permis 78 – 108 78 - 108
6.5.6. Dispunerea finală a sistemului PV
Verificarea puterii   Dispunerea fizică a modulelor PV pe supra-
Gama de urmărire MPP [V] 333-500 333-500 faţă trebuie să corespundă cu schema electrică
Tensiunea MPP a ansamblului 382-471 382-471 şi conexiunea între module. Dacă este posibil,
Verificare tensiunii MPP   modulele amplasate în rânduri apropiate
Tensiunea maximă a trebuie să aparţină aceluiaşi şir. Figura de mai
700 700
invertorului [V] jos prezintă dispunerea finală a modulelor pe
Tensiunea maximă a modulului
[V]
1000 1000 acoperiş, trei rânduri de module fiind
Tensiunea de circuit deschis [V] conectate pe şir.
604 600
(la G = 1000 W/m2, T = -10°C)
Verificare limitei maxime a
 
tensiunii
FIGURA 142. DISPUNEREA FINALĂ A ANSAMBLULUI PV
Curent prin cablu la [A]: 23 21
Capacitatea max.a cablului [A] 171 136
Curentul max. prin invertor [A]
23.3 21.1
(1000 W/m2, 25°C)
Curentul maxim de intrare al
31.0 31.0
invertorului [A]
Verificarea curenţilor  
Factor de dimensionare 97 96
În final, configuraţia ansamblului PV trebuie

reprezentată printr-o schemă bloc, care va da
instalatorului o idee despre cum va conecta
modulele la invertor, şi apoi invertorul la
contorul de energie şi la alte echipamente
care pot fi instalate pentru racordarea la
reţea. Trebuie notat că aceasta nu este o
schemă detaliată de amplasament, deoarece
dispozitivele de protecţie, cum ar fi protec-
ţiile la suprasarcini, conexiunile la împămân-
tare şi diodele de blocare nu sunt incluse.

6
6.6. Estimarea umbririi imposibil de prezis. Totuşi, simularea oferă o

estimare demnă de încredere a producţiei de
Umbrirea poate afecta performanţele unui energie.
sistem PV. În special umbrele obiectelor
apropiate sunt periculoase, deoarece doar o
umbrire parţială a unui modul PV este su- După specificarea şi introducerea tuturor
ficientă pentru a afecta producţia întregului parametrilor tehnici şi de climă, performaţele
ansamblu. Umbra copacilor trebuie luată în sistemului PV pot fi simulate prin apăsarea
considerare, deoarece copacii vor creşte în butonului „Simulation“. După simulare, câ-
decursul timpului. teva selecţii de rezultate pot fi vizualizate:
În PV*Sol, evaluarea umbririi este realizată în Eficienţa economică, Balanţa anuală, Raportul
fereastra „Shade“, fie prin definirea distanţei proiectului şi Grafice.
şi înălţimii obiectelor înconjurătoare, fie prin Raportul Grafice reprezintă grafic producţia
calculul umbrelor de la obiecte îndepărtate. de energie pe lună, precum şi alţi parametri de
Sub „List of objects“ (lista obiectelor), este sistem, precum eficienţa invertorului, tem-
posibil să fie definite umbrele datorate peratura modulului etc.
obiectelor înconjurătoare, prin introducerea
FIGURA 144. SIMULAREA REZULTATELOR – PRODUCȚIA
înălţimii, distanţei şi azimutului, care poate fi DE ENERGIE ELECTRICĂ
uşor estimat în teren. Două tipuri de umbre
pot fi selectate: clădire sau copac. Mai mult, kWh
1.500
System Variant
diagrama solară poate fi accesată prin intro- 1.400

1.300
ducerea punctelor (azimut, înălţime). Cea mai 1.200

1.100
1.000
uşoară cale de a determina umbrirea în acest 900

800
mod este folosirea unui utilitar de analiză, 700

600
precum Solar Pahtfinder.

500
400
300
200
FIGURA 143. EXEMPLE DE UMBRE ÎN LOCAȚIE 100

0
Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec
90° Time Period 1. 1. - 31.12.
Energy Produced (AC) 1. TG 10.031 kWh Energy Produced (AC) 2. TG 10.558 kWh
Sun's Course at its Highest Point
Producţia anuală de energie estimată în pri-

45° Equinox mul caz este de 10.031 kWh, în timp ce
30°
pentru al doilea caz este puţin mai mare,
Sun's Lowest 10.558 kWh. Diferenţa dintre cele două
sisteme este evidentă – al doilea sistem, chiar şi
Position
15
°
cu mai puţină putere instalată produce mai
-180° -90° 0°
0° 90° m180°ultă energie. Aceasta se datorează în mare
North
North East South W est
parte coeficientului de temperatură mai
6.7. Estimarea producţiei scăzut pentru modulele PV din al doilea caz.
de energie Productivitatea PV estimată pentru zona din

jurul oraşului Zagreb este 1040 kWh/kWp –
Producţia de energie reprezintă energia pre- caz în care avem o productivitate PV calculată
vizionată a fi produsă de sistemul PV pentru de 1038 kWh/kWp în primul caz, şi 1100
parametrii climatici medii. Această valoare kWh/kWp în cel de-al doilea. Valorile estimate
poate varia în conformitate cu parametrii pot fi comparate cu valorile reale de la
climatici ai unui anumit an, care sunt practic centralele PV care funcţionează în apro-

piere. Cifrele pentru o centrală de o Conform acestor două oferte, costul total este
dimensiune similară (în acest caz 9,59 kW) cu circa €5.000 mai mic în primul caz faţă de
sunt prezentate în TABELUL 27. al doilea. Totuşi, trebuie ţinut cont că
TABEL 27. PRODUCȚIA DE ELECTRICITATE A UNEI producţia de energie în al doilea sistem are o
CENTRALE valoare mai mare în simulare.
PV DE 9,59 kW DE-A LUNGUL A TREI ANI
6.8.2. Costul dezvoltării proiectului
An Energie generată Productivitatea PV pe
[kWh] an [kWh/kWp] Costurile echipamentului sunt considerabile,
2008. 9,418 982 în cazul unui sistem PV. Totuşi, costurile de
2009. 9,881 1,030 dezvoltare a proiectului (documentaţia, pro-
2010. 8,802 917 cedura pentru obţinerea statutului de
producător eligibil) nu trebuie neglijate. Acest
6.8. Calcule financiare cost depinde de cerinţele legislative specifice
Aspectul financiar al centralei PV reprezintă o în fiecare ţară şi trebuie de aceea estimate de
motivaţie puternică pentru mulţi dezvoltatori. un expert local. Estimări pentru Croaţia, ba-
Cum mulţi dezvoltatori sunt conştienţi de zate pe proiecte anterioare, indică un cost de
tarifele de injectare, ei trebuie, de asemenea, dezvoltare a proiectului de până la €5.000,
să fie complet informaţi asupra consecinţelor ceea ce este destul de mult comparativ cu
financiare: costul echipamentului, costul de costul echipamentelor. Costurile de între-
dezvoltare a proiectului, venitul anual, costul ţinere ale unui sistem PV conţin de obicei o
cu întreţinerea, perioada de recuperare, rata verificare anuală a sistemului şi curăţarea
internă de recuperare etc. modulelor. Deşi considerat un cost relativ
mic, ce poate fi neglijat, realitatea este că nu
6.8.1. Costul echipamentului trebuie ignorat în calcule. În general, acest
cost poate fi estimat ca procent din investiţia
Costurile echipamentului pot fi în general
totală (1–2 %). În acest caz, în funcţie de ofer-
estimate din ofertele sau din experinţa
tele de echipament de la distribuitori, costu-
anterioară, dar modul cel mai bun de a estima
rile de întreţinere sunt estimate la 400 €/an.
costul real al echipamentelor este obţinerea
de oferte de la distribuitorii locali de 6.8.3. Venitul anual
echipamente PV. În acest sens, pentru acest Venitul anual reprezintă suma plătită de
proiect, au fost transmise cereri de ofertă către operatorul pieţei către proprietarul centralei,
o serie de distribuitori, iar două din cele zece în concordanţă cu producţia sa de elec-
oferte au fost alese pentru ana- liză. Aceste tricitate. În general, se bazează pe doi factori:
oferte de preţ au fost deja prezentate în nivelul de preţ pentru injectare şi producţia
subcapitolele anterioare. Costul de electricitate. Deteriorarea modulelor
echipamentelor este prezentat în TABELUL trebuie luată în considerare la calcularea de-
28. precierii echipamentului PV pe perioada vieţii
TABEL 28. DETALIEREA OFERTELOR DE ECHIPAMENT PV (€) de funcţionare. Se aşteaptă ca acest factor să
influenţeze producţia de energie cu 10% în
Sistem 1 Sistem 2
Module PV 14.179,2 19.289,6
primii 12 ani, şi cu 25% până la 25 ani.
Invertor 2.906,6 3.133,3 În acest caz, venitul primului sistem, conform
Cabluri, cutii şi alte 2.340 2.600 tarifului de injecţie croat, va fi €5.115 în
BOS
Structura de suport 3.200 2.866,6 primul an de funcţionare. Acesta este mai
Lucrări de instalare 2.466,6 2.800 scăzut decât venitul pentru cel de-al doilea
Total (€) 25.092,5 30.689,6 sistem, în primul an de funcţionare, care este
Valorile din tabel sunt bazate pe oferte în HRK. Rata de €5.384.
schimb 1€=7,5 HRK. Valorile sunt doar pentru scop ilustrativ.

6
6.8.4. Calculele de eficienţă economică FIGURA 145. REZULTATELE SIMULĂRII ECONOMICE –

BALANȚA LICHIDITĂȚILOR ȘI PLĂȚILE DE LA
Calculele de eficienţă economică pot fi UTILITATE
realizate fie de mână, fie cu calculatoarele Cash Balance (Accrued Cash Flow ) Payment from Utility
incluse în software-ul de simulare. PV*Sol are

20.000
un utilitar pentru calculul rapid al eficienţei 15.000
economice. Acesta poate fi accesat prin 10.000
Amounts [kn]
5.000
„Calculation  Economic efficiency 0
calculation“ în bara de instrumente. -5.000

-10.000
În primul pas, trebuie selectat tariful de in- -15.000
-20.000
jecţie, precum şi data de pornire a func- -25.000
ţionării centralei PV şi deprecierea anuală. 10

Years
20
Dacă nu este disponibil, tariful de injecţie

poate fi setat în fereastra „Feed-in tariff“. Al Decizia finală pentru alegerea unuia dintre
doilea pas oferă parametrii generali pentru cele două sisteme va fi bazată pe o serie de
calculele economice, aici fiind posibilă alege- parametri, dar va fi în principal bazată pe
rea perioadei de evaluare în ani (20 în acest factorii economic-financiari. TABELUL 29 arată
caz) şi dobânda capitalului (4% în acest caz). rezultatele simulării situaţiei economice.
Sistemul 2, cu o productivitate estimată mai
Al treilea pas este foaia de cost, unde toate
mare, ceea ce ar aduce venituri mai mari de
costurile sunt rezumate. Sub primele trei
la utilitate, are o perioadă de amortizare mai
câmpuri sunt introduse costurile deductibile
mare decât Sistemul 1. Are, de asemenea, o
şi nedeductibile, precum şi subsidiile directe
producţie netă mai mică decât primul. Aceasta
(dacă există). Toate aceste costuri pot fi
din cauza faptului că este mai scump decât
itemizate drept costuri specifice. Alt câmp
primul. Totuşi, investiţia în ambele sisteme
calculează costurile anuale de operare, costu-
este profitabilă, deoarece ambele oferă
rile anuale de consum şi alte costuri anuale şi
profit de-a lungul duratei de viaţă.
economii.
TABEL 29. COMPARAȚIA ECONOMICĂ A CELOR DOUĂ
În al patrulea pas, poate fi ales tipul de finan- SISTEME SIMULATE
ţare. În acest caz, presupunem că dezvol-
tatorul proiectului are capital propriu pentru
centrala PV şi că nu sunt necesare împru-
muturi.
Pasul următor este de a prezenta rezultatele
calculului de eficienţă economică (Valoarea
Capitalului, Perioada de amortizare şi Pro-
ducţia netă). Rezultatul simulării economice
pentru primul sistem este prezentat în
FIGURA 146. Observaţi faptul că balanţa de
lichidităţi atinge o valoare pozitivă atunci
când investiţia este recuperată. Factorul de
depreciere a modulelor PV poate fi observat
în graficul plăţii utilităţii, deoarece scade în
timp. Tariful de injecţie pentru Croaţia este
garantat 12 ani, şi se poate aştepta ca după
această perioadă să nu se mai primească bani de
la utilitate.

Sistem 1 Sistem 2
Valoarea capitalului
10.010 6.864
(€)
Perioada de
8,1 9,3
amortizare (ani)
Producţie netă 9,3 % 7,1 %

6.9. Instalarea sistemului 14. Comutaţi întrerupătorul c.c. pe ON
15. Comutaţi întrerupătorul c.a. pe ON –
6.9.1. Planificarea instalării
realizat de personalul DSO
Planificarea instalării trebuie să stabilească
foarte clar paşii şi procedurile pe care un 6.9.2. Lucrări de pregătire
instalator trebuie să le urmeze la instalarea Acoperişul clădirii unde va fi amplasată
unui sistem PV. Acest proces necesită ca in- centrala PV trebuie curăţat înainte de in-
stalatorul să coopereze îndeaproape cu restul stalarea sistemului. Dispozitivele care pot fi
personalului, în special personalul DSO, res- mutate uşor, precum antenele, trebuie mu-
ponsabil cu racordarea la reţea a sistemului. tate în locuri identificate dinainte pe acoperiş.
Principalii paşi sunt descrişi în continuare: Celelalte obiecte trebuie eliminate, dacă este
1. Pregătirea lucrărilor posibil, de pe acoperiş.
2. Montarea structurii suport Odată ce zona acoperişului a fost curăţată şi
(prefabricată) obiectele îndepărtate, zona trebuie să fie uşor
3. Împământarea structurii suport la accesibilă pentru instalator.
împământarea existentă
Modulele PV, structura suport şi alte
4. Montarea cutiei de adunare a echipamente trebuie să fie transferate cu grijă
cablurilor de c.c. pe acoperiş. Acest lucru se poate realiza
manual sau cu o macara corespunzătoare.
5. Pozarea conductelor şi a cablurilor de
Dacă se realizează manual, dimensiunea şi
la module la cutia de adunare a
greutatea modulelor trebuie luată în
cablurilor de c.c., şi de la cutia de
considerare. În acest caz, modulele au fost
adunare a cablurilor la invertor
ridicate de la sol pe acoperiş printr-o macara
6. Instalaţi invertorul şi întrerupătorul amplasată pe terasa nordică a clădirii.
de c.c. (în poziţia „OFF“)
Modulele PV, structura suport şi alte echi-
7. Amplasaţi contorul şi întrerupătorul pamente trebuie să fie depozitate în poziţii
de c.a. (în poziţia „OFF“) – realizat de uşor accesibile. Modulele PV depozitate şi
personalul DSO structurile de suport nu trebuie să împiedice
8. Pozarea cablurilor de la invertor la lucrul instalatorului. Terasa de nord a fost
contor aleasă drept locaţie de depozitare, deoarece
era aproape de macara, iar ansamblul de
9. Amplasaţi modulele PV pe suporţi şi module nu se montează în acea parte.
fixaţiile
10. Conectaţi cablurile electrice de la 6.9.3. Montarea structurii suport
cutia de adunare a cablurilor la
întrerupătorul de c.c., şi între Structurile suport pentru modulele PV vin în
întrerupătorul de c.c. şi invertor multe forme diferite. Structurile metalice
sunt des folosite, la fel şi containerele de
11. Conectaţi cablurile de la şiruri în cutia
plastic umplute cu balast de piatră, sau chiar
de adunare a cablurilor
structuri de lemn. Structurile suport trebuie
12. Conectaţi modulele în şiruri montate în conformitate cu instrucţiunile
producătorului şi verificate pentru a vedea că
13. Verificaţi tensiunea în cutia de cabluri
sunt bine fixate.

6
FIGURA 146. EXEMPLU DE STRUCTURĂ SUPORT DIN

METAL, PREFABRICATĂ (CU MODULE) PENTRU necesar, unghiul modulelor trebuie verificat, iar
ACOPERIȘ METALIC structura suport ajustată la unghiul optim.
Două şine suplimentare sunt montate pe
structura suport de-a lungul întregii lungimi a
şirului de module PV, pe care unt fixate
modulele PV.
FIGURA 148. VEDERE LATERALĂ A STRUCTURII SUPORT

(Sursa:ETEK)
În majoritatea cazurilor, structura suport este

montată pe o fundaţie. Fundaţiile sunt fie
blocuri de beton, fie cadre metalice mari.
Aceste structuri sunt adesea fixate de aco-
periş, ceea ce trebuie făcut cu grijă pentru a
evita eventualele puncte de scurgere. FIGURA
148 arată o fundaţie din cadru metalic pe un
acoperiş drept aparţinând unei clădiri publice.
Se poate vedea că şina de metal este montată
direct pe acoperiş. Două şine de metal sunt 6.9.4. Montarea conductelor
întinse de-a lungul axei est-vest (orizontal) şi a cablurilor
pentru fiecare rând de module PV, iar unele
suplimentare sunt amplasate de-a lungul axei
nord-sud (verticale). Conductele trebuie să protejeze cablurile de
vremea severă, soarele direct şi posibilele
FIGURA 147. CADRU DE FUNDAȚIE METALICĂ impacturi mecanice. Conductele pot fi am-
plasate pe sol sau pe structura suport, în
spatele modulelor, şi direcţionate către cutia
de cabluri din apropierea rândurilor de
module PV.
Cablurile în conducte nu trebuie lăsate libere;

totuşi, nu trebuie nici fixate prea rigid. În
acest caz, cablurile au fost introduse în
conducte de plastic montate în spatele
structurii suport a modulelor. Cablurile
trebuie de asemenea să fie amplasate în
conducte, pentru a evita accesul neautorizat.
Structura suport este montată pe fundaţii.

Constă din trei şine, care sunt prinse împreună
în formă de triunghi. Dacă este

FIGURA 149. CABLURI ȘI CONDUCTE AMPLASATE ÎN 6.9.6. Amplasarea modulelor
SPATELE MODULELOR PV
pe structura suport
Modulele PV trebuie amplasate pe structura
suport după ce lucrările pregătitoare
(montarea structurii suport, pozarea conduc-
telor şi cablurilor, montarea invertorului şi a
întrerupătoarelor) au fost finalizate. Modu-
lele trebuie amplasate pe cele două şine
paralele deasupra structurii suport. Modulele
sunt prinse de aceste şine cu unelte şi me-
canisme speciale (FIGURA 152). Totuşi,
deoarece aceste sisteme diferă de la un
Toate cablurile trebuie direcţionate prin producător la altul, instrucţiunile produ-
conducte la cutia de cabluri. Intrarea ca- cătorului trebuie urmate. Modulele trebuie
blurilor în cutia de cabluri trebuie etanşată amplasate unul lângă altul, ţinând cont că ele
corespunzător, pentru a preveni infiltrarea vor fi conectate electric.
apei în cutie. Dacă este posibil, intrările de La acest moment, nici un modul nu ar trebui
cablu trebuie realizate în partea de jos. să fie conectat electric.
6.9.5. Amplasarea invertorului FIGURA 151. PRINDEREA UNUI MODUL DE ȘINĂ (Sursa:
SOLVIS)
Invertorul trebuie amplasat într-o locaţie
aleasă, prestabilită. Unele invertoare pot fi
amplasate afară, lângă ansamblul PV. Altele
trebuie amplasate înăuntru. Invertoarele sunt
adesea montate pe perete, deci trebuie lăsat
spaţiu suplimentar între două invertoare sau
între invertor şi un alt echipament, pentru a
satisface cerinţele de răcire şi de ventilare a
invertorului. 6.9.7. Conexiunea electrică
FIGURA 150. AMPLASAREA INVERTORULUI Conexiunea electrică a sistemului trebuie
realizată cu mare grijă, deoarece în unele
cazuri este imposibil să se oprească unele părţi
ale sistemului, ceea ce înseamnă că unele
cabluri sunt sub tensiune în timpul procesului
de conectare. Această măsură de siguranţă
priveşte în special conectarea modulelor PV
racordarea la reţea. De aceea, aceste două
sarcini trebuie realizate la sfârşit. Conexiunea
electrică trebuie realizată cu ambele
întrerupătoare de c.c. şi c.a. în poziţia
„OFF“.
Întrerupătoarele de c.c. şi c.a. trebuie Înainte de conectarea electrică a diverselor
amplasate lângă invertor. Este necesar să se componente, trebuie verificată tensiunea între
asigure accesul la aceste două întrerupătoare. linii.

6
Primul pas este conectarea cutiei de cabluri 6.9.8. Verificarea şi punerea

cu întrerupătorul de c.c., invertorul şi între-
rupătorul de c.a. La conectarea cablurilor de în funcţiune
c.c. la invertor trebuie respectată polaritatea În faza de testare şi punere în funcţiune, toţi
corectă. În cutia de cabluri, polaritatea, parametrii sistemului trebuie verificaţi în
precum şi diferenţierea între cablurile concordaţă cu procedura stabilită. Este de
şirurilor diferite trebuie avută în vedere. asemenea important să se verifice impactul
asupra reţelei şi funcţionarea în paralel cu
Conexiunile electrice ale modulelor PV în sistemul. Centrala PV trebuie să respecte
şiruri sunt realizate prin conectori speciali. toate cerinţele sau reglementările DSO. În
Modulele PV trebuie să aibă cutii de co- timpul fazei de testare, următorii parametri
nectori cu o lungime de cablu suficientă, trebuie verificaţi şi măsuraţi:
astfel încât să ajungă la cablurile şi conectorii
celor două module alăturate. Conectorii sunt  Nivelul iradianţei
introduşi cu uşurinţă unul în celălalt, iar  Tensiunea de c.c. pe şiruri
cablurile trebuie fixate în cel mai apropiat
punct.  Curentul de c.c. pe şiruri
 Tensiunea de c.a. din reţea
Dacă este posibil, această operaţiune trebuie
făcută noaptea sau cu modulele PV acoperite,  Frecvenţa tensiunii din reţea
pentru a se evita riscul electrocutării.  Curentul alternativ de la invertor
FIGURA 152. CONEXIUNEA ELECTRICĂ A MODULELOR – Personalul DSO trebuie să verifice orice
PARTEA DIN SPATE
cerinţă pentru centrala PV sau impactul
asupra reţelei electrice. Aceasta include de
obicei verificarea intermitenţelor, deco-
nectărilor în caz de defect etc., şi trebuie
realizate doar de personalul autorizat de la
DSO.
6.10. Plan de siguranţă pentru

o instalaţie la scară mică
Prevenirea şocului electric prin lucrul cu
circuitele scoase de sub tensiune este vitală
pentru siguranţa sistemelor electrice solare,
Pasul final este conectarea contorului de care au practic două surse de electricitate: de la
energie electrică şi a întregului sistem la reţea. utilitate şi de la sistemul electric solar.
Această operaţiune este de obicei realizată de Oprirea întrerupătorului principal nu opreşte
personalul local DSO. În majoritatea sistemul electric solar de a produce energie
cazurilor, această sarcină trebuie realizată de electrică. Instalaţiile fotovoltaice pot fi re-
personal autorizat, deoarece implică lucrul cu alizate în mod natural ca să fie sigure, aşa
circuite sub tensiune. La acest punct, reţeaua cum pot fi majoritatea instalaţiilor într-o clă-
electrică este racordată la contor şi apoi la dire, cu condiţia ca orice pericol asociat cu
întrerupătorul de c.a. instalarea şi utilizare în clădire să fie tratat
corespunzător.

Procesul îmbunătăţirii siguranţei pe perioada
construcţiei, funcţionării şi întreţinerii nece-
sită:
 respectarea cerinţelor legii, normativelor
sistemelor PV şi standardelor
 urmarea recomandărilor producătorilor
 urmarea celor mai bune practici
În acest proiect, măsurile de siguranţă şi
protecţie au fost sistematic aplicate în
Modulele sunt montate pe acoperiş cu in-
concordanţă cu standardele în vigoare, croate şi
stalaţia existentă de paratrăsnet, ceea ce
europene, pentru acest tip de sisteme.
minimizează daunele sistemului PV la dis-
Pentru a garanta siguranţa şi continuitatea în tanţa permisă între modulele PV şi instalaţia
funcţionare a sistemelor PV de-a lungul de paratrăsnet. În acest exemplu, distanţa
duratei de viaţă, este necesară asigurarea trebuie să fie mai mare de 0,5 m.
protecţiei complete la trăsnet şi suprasarcini
Dacă nu este posibilă o distanţă mai mare de
induse chiar din faza de proiectare şi de
0,5 m, este necesar să se stabilească o co-
implementare a proiectului. Trebuie prevă-
nexiune conductoare între modulele PV şi
zută protecţie nu doar la ieşirea din invertor ci
instalaţia de protecţie la trăsnet, care este
şi la ieşirea din modulele PV.
conectată la pământ. Scopul acesteia este de a
Sistemele fotovoltaice sunt de obicei instalate preveni trecerea curenţilor trăsnetului prin
pe acoperişuri, acolo unde există o proba- structura modulelor fotovoltaice. Dacă
bilitate mai mare de fulgere (şi deci de structura conductoare a panourilor nu este
suprasarcini). În concordanţă cu standardul legată printr-un conductor la instalaţia de
EN 62305-2 loviturile de fulger directe sau paratrăsnet sau casa nu are instalaţie de
indirecte sunt catalogate drept un risc paratrăsnet, atunci este necesar să conectăm
aşteptat de deteriorare pentru o centrală structura modulelor PV la pământ. Împă-
fotovoltaică. mântarea asigură descărcarea rapidă a cu-
Pentru acest proiect, protecţia sistemului rentului la sol. Pentru împământare pot fi
fotovoltaic la suprasarcinile atmosferice şi in- folosiţi ţăruşi din oţel sau cupru înfipţi adânc
duse a fost realizat în concordanţă cu sau platbandă.
standardele Uniunii Europene EN60364-7- Invertorul este protejat de descărcătoare atât pe
712, EN61173 şi grupele de standarde partea de c.c., cât şi pe cea de c.a.
EN62305. Descărcătoarele de pe partea de c.c. trebuie
Invertorul, fiind obiectul central al sistemului alese în conformitate cu tensiunea de circuit
fotovoltaic, trebuie să fie în special protejat la deschis a sursei fotovoltaice.
trăsnet şi descărcări, dar în acelaşi timp Din cauza condiţiilor meteo, ploaie, radiaţie
protecţia trebuie să includă întregul sistem solară şi temperatură ridicată, modulele
fotovoltaic. fotovoltaice sunt interconectate cu cablu
Cum distanţa între terminalul reţelei de H07RN-F.
conexiune a ansamblului de module PV şi Sunt utilizate întrerupătoare de 20A c.c.
invertor era mai mare de 25 m, au fost pentru protecţia modulelor şi disjunctoare de
prevăzute descărcătoare la ambele capete. O 16 A şi 25A tip B pentru protecţia inver-
schiţă a sistemului PV este desenată în urmă- torului, după recomandarea producătorului.
toarea diagramă.

6
Cerinţa minimă pentru a realiza funcţionarea b) O creştere cu aproape 100 kWh/kWp

în paralel este setată în aşa fel încât protecţia c) Nu este nici o diferenţă
invertorului porneşte (adică acţionarea asupra
întrerupătorului) şi izolează sistemul PV de 6. Ce date trebuie colectate la faţa locului?
reţea, dacă există deviaţii de frecvenţă sau (Alegeţi 3):
tensiune (supra sau subtensiune). Limitele a) orientarea şi înclinarea acoperişului
deviaţiei posibile sunt date din fabrică pentru b) caracteristicile echipamentului
fiecare invertor şi respectă standardele UE. c) locaţia umbrelor
d) datele climatice
e) locaţii posibile pentru amplasarea BoS
6.11. Exerciţii 7. i. Clădirea are un acoperiş în două ape. Una

spre sud-est şi alta spre nord-vest.
1. Ce acţiuni trebuie întreprinse înainte de Înclinarea acoperişului este 15° şi
vizita la faţa locului? (alegeţi 3): dimensiunile de 10 x 5 [m x m]. Alegeţi un
a) Estimări iniţiale ale centralei raportat modul de 200W. Alegeţi partea de
la suprafaţa de acoperiş disponibilă acoperiş pe care veţi amplasa modulele
b) Colectarea datelor climatice PV.
c) Plan cu detalierea traseelor de cabluri a) nord-vest
d) Estimări grosiere ale producţiei b) sud-est
e) Planificarea precisă a amplasării BoS ii. Estimaţi puterea posibilă a centralei PV
2. Folosiţi PVGIS în cazul amplasării panoului în format
http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/apps4/pv portret (pe înălţime):
est.php pentru a afla productivitatea PV a) 4 kW
previzionată în zona Istria (Croaţia). b) 4,4 kW
a) Aproximativ 1200 kWh/kWp c) 8 kW
b) Aproximativ 1600 kWh/kWp 8. În cazul unui sistem de 4,4 kW cu 22
c) Aproximativ 800 kWh/kWp module aranjate în 2 şiruri, selectaţi un
3. Verificaţi tariful de injectare în zona dvs. invertor care se potriveşte cu carac-
pentru diferite dimensiuni de sisteme PV teristicile de ieşire ale ansamblului PV.
(10 kW, 30 kW). Prezentaţi configuraţia ansamblului şi a
invertorului/invertoarelor (Notă: pot fi
4. Dacă un sistem de 10 kW costă €33.000, folosite mai multe invertoare).
estimaţi perioada de recuperare într-o
locaţie cu 1220 kWh/kWp şi un tarif FIT de 9. Calculaţi unghiul de umbrire de la un stâlp
0,51€/kWh. situat la 25 de metri spre estul ansam-
a) Aproape 9 ani blului PV, cu o înâlţime de 10 m deasupra
b) Aproape 5 ani modulelor. Plasaţi-l pe o diagramă solară.
c) Aproape 2 ani Obstrucţionează lumina directă a soarelui
către sistemul PV?
5. Estimaţi productivitatea PV pentru siste-
mul de la întrebarea 2 orientat spre sud- 10.Calculaţi unghiul de umbrire de la un
vest cu o înclinaţie de 15°. Care este dife- copac situat la 10 metri spre sud, cu o
renţa faţă de un sistem cu înclinaţia înălţime de 5 metri peste module.
optimă? a) 30o
a) O reducere cu aproape 100 kWh/kWp b) 26,6o
c) 60o

11.Pentru sistemul PV din figura de mai jos
estimaţi distanţa d astfel încât al doilea
rând să nu fie umbrit.
a) 0,998 m
b) 2,0 m
c) 2,7 m

ÎNTREȚINERE ȘI DEPANARE
7

7. ÎNTREȚINERE ȘI Pentru sistemele PV racordate la reţea, pro-
DEPANARE ducţia de energie trebuie înregistrată (kWh,
Amperi, Volţi) şi verificată. Aceste rezultate,
Acest capitol are ca scop furnizarea de
care trebuie trimise instalatorului (depind, de
informaţii utile privind întreţinerea şi depa-
asemenea, de contract/înţelegere) pot scoate
narea sistemelor PV.
la iveală posibile defecte în sistem. Păstrarea de
7.1. Planul de întreţinere înregistrări lunare şi anuale ale producţiei de
energie este deosebit de utilă pentru
7.1.1. Inspecţia periodică confirmarea funcţionării corecte a sistemului
PV (NABCEB, 2005).
Sistemele fotovoltaice s-a dovedit că au
nevoie de puţină întreţinere, presupunând că FIGURA 153. PĂSTRAREA ÎNREGISTRĂRILOR
s-au folosit reguli bune de proiectare şi că au PRODUCȚIEI DE ENERGIE PENTRU SISTEMELE PV
RACORDATE LA REȚEA, CIPRU. (Sursa: Cyprus
fost aplicate procedurile corespunzătoare de
Energy Agency)
control al calităţii la instalare şi la punerea în
funcţiune. Mulţi instalatori şi proprietari spun
că sistemele lor PV „nu necesită întreţinere“.
Cu toate acestea, sistemele fotovoltaice ne-
cesită o inspecţie periodică pentru a confirma că
sistemul funcţionează corect şi nu are
deteriorări sau defecte. Frecvenţa inspecţiei şi
întreţinerea sistemului fotovoltaic ar trebui să
fie anuală. Mai exact, în primul an de func-
ţionare a sistemului PV inspecţia poate fi mai
frecventă, deoarece problemele apar de
obicei la începutul funcţionării. Cu toate
acestea, frecvenţa inspecţiei şi întreţinerii este
determinată de „contractul de între- ţinere“
stabilit între proprietar şi instalator.
În cazul instalaţiilor PV autonome, bateriile

necesită mai multă întreţinere care depinde 7.1.2. Acumularea de praf
de tipul bateriilor, ciclii de încărcare/ des- Cea mai comună sarcină de întreţinere pentru
cărcare şi aplicaţie. În inspecţia periodică, o modulele solare este curăţarea zonei de sticlă
listă cu verificări trebuie realizată şi urmată pentru eliminarea prafului excesiv. Ansamblul
pentru întreaga instalaţie, pentru a verifica de module trebuie curăţat când temperatura
performanţa componentelor sistemului. O nu este prea ridicată, de obicei dimineaţa sau
“mică” defecţiune în sistemul PV (în special în seara târziu.
sistemele mari) poate avea rezultate evident
negative asupra nivelului de performanţă al Straturile de praf şi murdărie pot fi date jos de
sistemului şi deci asupra producţiei sale de pe module prin spălarea cu apă. În cele mai
energie electrică. Sistemul PV poate fi in- multe cazuri, spălarea este necesară doar în
spectat prin monitorizare, dar inspecţia anu- timpul perioadelor lungi de uscăciune, când
ală în locaţie este necesară pentru a verifica nu este ploaie, pentru a curăţa natural
fiecare parte a sistemului. Pentru sistemele modulele.
autonome, instalatorul trebuie să ofere
proprietarului câteva instrucţiuni de bază.

7
ÎNTREȚINERE ȘI
DEPANARE
Frecvenţa curăţării depinde de condiţia FIGURA 155. INSPECȚIA BATERIILOR LA SISTEMELE

fiecărei instalaţii. De exemplu, când un sistem AUTONOME, CIPRU. (Sursa: Cyprus Energy Agency)
PV este instalat aproape de o zonă cu praf,

modulele trebuie curăţate mai frecvent. În
timpul perioadelor cu ploi frecvente, mur-
dăria de pe module este curăţată de ploaie şi
nu necesită altă curăţare. În cazul unui strat
mai gros de murdărie pe suprafaţa modu-
lelor, se poate folosi apă caldă sau un burete
pentru înlăturarea acumulărilor de murdărie.
Trebuie evitată orice unealtă ascuţită sau de- Întreţinerea bateriilor depinde de tipul, ciclii
tergent (Nicola M.Pearsall & Robert Hill, de încărcare/descărcare şi aplicaţie. Cele două
2001). sarcini care trebuie îndeplinite sunt adăugarea
de apă şi verificările performan- ţelor.
Verificările performanţelor pot include
înregistrări ale densităţii specifice, citiri de
FIGURA 154. INSPECȚIA PERIODICĂ A ANSAMBLULUI
PV A UNUI SISTEM MONTAT PE ACOPERIȘ conductanţă, măsurători de temperatură,
ȘI citirea tensiunii celulei, şi chiar un test de
RACORDAT LA REȚEA, CIPRU. (Sursa: Conercon Ltd,
Cyprus) capacitate. Citirile tensiunii şi curentului
bateriei în timpul încărcării pot fi folositoare
în determinarea stării corespunzătoare de
funcţionare a unui controler de încărcare.
Bateriile imersate plumb-antimoniu necesită
cea mai mare întreţinere privind completarea
şi curăţarea. Bateriile etanşe plumb-acid şi cu
gel şi de tipul AGM rămân relativ curate în
timpul operării şi nu necesită completare cu
apă. Producătorii de baterii oferă reco-
mandări de întreţinere pentru utilizare ba-
teriilor lor (James P.Dunlop, 1997).
7.1.4. Întreţinerea invertorului

Sarcina principală privind întreţinerea in-
vertorului este de a verifica sistemul său de
diagnostic. Când invertorul este instalat într-
Dacă în modul se observă defecte evidente un spaţiu închis, inspecţia şi curăţarea in-
(ex. crăpături) la momentul inspecţiei sau al vertorului trebuie să se facă mai des. Prin
curăţării, acest lucru trebuie notat şi moni- urmare, este important să se verifice func-
torizat pentru a asigura funcţionarea corectă a ţionarea invertorului prin observarea corectă a
ansamblului. Ramele modulelor trebuie indicatoarelor LED, măsura şi/sau alte date
inspectate şi verificate ca să nu aibă defecte. afişate. Mai mult, zona din jurul invertorului
trebuie menţinută liberă pentru a permite o
7.1.3. Întreţinerea bateriilor circulaţie bună a aerului pentru o răcire
corespunzătoare. Apoi, verificarea câtorva
Privind sistemele autonome, întreţinerea protecţii ale invertorului sunt importante, de
bateriilor este probabil cea mai importantă asemenea.
sarcină de întreţinere.

de împământare şi rezistenţa de izolaţie a
FIGURA 156. INSPECȚIA INVERTOARELOR DIN SISTEME cablurilor.
PE ACOPERIȘ, CONECTATE LA REȚEA, CIPRU. (Sursa:
Conercon Ltd)
Un piranometru sau senzor de iradianţă este
folosit pentru măsurarea iradianţei soarelui.
Piranometrul folosit de depanatorul PV
trebuie să fie un instrument care măsoară
iradianţa totală pentru ansamblul de module
din toate direcţiile (adică, directă şi difuză).
Piranometrul trebuie să fie îndreptat în
aceeaşi direcţie ca panourile sistemului PV
pentru a înregistra corect iradianţa incidentă
pe ansamblu. Dacă ansamblul PV are orien-
tări multiple, iradianţa trebuie măsurată
pentru fiecare orientare.
Dacă un invertor se strică şi există o
„Garanţie“ de la producător, atunci, trebuie În cazul întreţinerii bateriilor în sisteme PV
înlocuit în câteva zile. Termenii şi condiţiile autonome, se foloseşte de obicei un hidro-
prevăzute în contractul dintre instalator şi metru pentru a verifica densitatea specifică a
proprietar sunt foarte importante. Acestea electrolitului din baterii. Capacele bateriei
trebuie să includă o clauză de indemnizaţii sunt scoase şi hidrometrul preia electrolit
care să acopere pierderile de producţie şi pentru măsurători. Hidrometrul încorporează un
faptul că nu s-a reuşit repararea sistemului plutitor care va pluti mai sus la o densitate
într-o anumită perioadă de timp (mai puţin de specifică mai mare şi mai jos la o densitate
48 ore). specifică mai mică. Dacă densitatea specifică
este semnificativ mai mică într-o celulă decât în
7.1.5. Întreţinerea regulatorului celelalte celule ale bateriei, este o indicaţie a
de încărcare unei celule defecte. Dacă, după un ciclu
normal de încărcare, umplând cu apă distilată şi
Întreţinerea regulatorului de încărcare se
apoi aplicând o sarcină de egalizare a bateriei
realizează în timpul inspecţiei celorlalte
nu creşte densitatea specifică, atunci celula sau
componente PV. Constă în proceduri de diag-
bateria trebuie înlocuită. În plus, în timpul
nosticare şi verificare a tensiunii. Trebuie
întreţinerii bateriei trebuie purtate mască
urmărite instrucţiunile şi datele afişate de
protectoare, mănuşi şi alte echipamente de
regulatorul de încărcare.
protecţie.
7.1.6. Unelte şi echipament pentru O cameră cu infraroşu (cameră de termo-
grafiere) poate fi de asemenea folosită în
întreţinere timpul inspecţiei şi întreţinerii, pentru a
Multimetrele în c.c şi c.a. şi clampmetrele identifica punctele fierbinţi din sistemul PV
sunt folosite pentru măsurarea tensiunii şi (ex. la celule, cutii de joncţiune, panouri PV)
curentului în partea de c.c. şi c.a.. (NABCEB, 2005).
Multimetrul mai poate fi folosit şi pentru
verificarea continuităţii cablurilor în timpul
instalării.
Un instrument portabil care măsoară rezis-
tenţa este folosit pentru a măsura rezistenţa

7
ÎNTREȚINERE ȘI
DEPANARE
FIGURA 1. DETECTAREA UNUI PUNCT FIERBINTE ÎNTR-UN FIGURA 157. POTENȚIALE UMBRE DE LA VEGETAȚIA ÎN
PANOU PV FOLOSIND O CAMERĂ DE TERMOGRAFIERE (Sursa: CREȘTERE. (Sursa: Terza Solar Ltd)
http://www.leonardo-energy.org/)
7.1.7. Umbrire 7.1.8. Verificarea conexiunilor electrice

Sursele de umbră pot fi evitate în timpul Circuitul electric trebuie verificat periodic (de
proiectării şi instalării sistemului PV. Umbrele obicei la 4-5 ani), pentru a ne asigura că nu
de la alte clădiri sau alte echipamente pot fi sunt probleme cu conexiuni nestrânse, coro-
evitate de la începutul proiectului. ziune etc.
În general, atunci când sistemul PV este
FIGURA 158. ÎNTREȚINEREA CONEXIUNILOR ELECTRICE.
amplasat pe acoperiş, sursele de umbrire (Sursa: Conercon Ltd)
datorate vegetaţiei, precum copacii, sunt mai
severe. Totuşi, condiţiile pot fi schimbate da-
că se iau măsuri pentru controlarea creşterii
copacilor, care pot cauza pierderi importante
de energie generată. Nu este necesar să se
elimine copacii sau vegetaţia, ci doar să se
asigure că aceasta nu creşte peste nivelul la
care produce o umbrire semnificativă a
ansamblului.
Proprietarul sistemului trebuie să înţeleagă
importanţa lipsei umbrei, iar în timpul între-
ţinerii – pe lângă aranjarea şi tăierea crengilor
– să verifice echipamentele care pot umbri pe
acoperişurile alăturate ex. instalarea de an-
tene, disc de satelit etc. Mai mult, pro- 7.1.9. Alte daune
prietarul trebuie să se asigure că nimic din ce
Un sistem PV poate fi deteriorat de mulţi
este instalat pe acoperişul său nu umbreşte
factori neprevăzuţi precum: condiţii de vreme
ansamblul PV (DTI,2006).
extremă (cutremure, grindină, furtuni,
trăsnete, inundaţie etc.), incendiu, explozie,
acte intenţionate ale altor persoane, sabotaj,
furt, muşcături de animale, război, acţiuni in-
tenţionate ale proprietarului, energia nu-
cleară. Fulgerele, în special, pot produce
daune modulelor PV şi invertoarelor. Pentru

protecţia invertoarelor la trăsnete trebuie ansamblul PV iluminat va genera în con-
instalate descărcătoare din partea de c.c. (şi tinuare curent pentru alimentarea arcului. În
uneori în partea de c.a.). Structurile şi cadrele consecinţă defectul nu poate fi izolat de către
modulelor PV trebuie împământate cores- invertor. Dacă este indicat un defect de izo-
punzător. laţie, cauza defectului trebuie urmărită cât mai
Asigurările pentru fotovoltaice acoperă dau- repede posibil. Într-un sistem cu unul sau
nele sistemului PV pentru unele tipuri de dau- două şiruri, defectele de cablare pot fi de-
ne neprevăzute (Electric Market Authority, tectate prin verificarea invertorului.
2011).
7.2. Greşeli şi defecte comune 7.2.1.2. Defecte ale invertorului

Cele mai des raportate defecte, conform cu
7.2.1. Introducere multe studii sunt defectele invertorului
Cum sistemele PV nu sunt în funcţiune de (63%). Totuşi, s-au făcut îmbunătăţiri
mulţi ani, o serie de informaţii utile au fost considerabile în domeniu de-a lungul
acumulate pentru defectele şi problemele timpului. Un defect comun este dimen-
tipice acestora. sionarea incorectă şi/sau nepotrivirea ca-
blului şi a tensiunii cu ansamblul PV. Ma-
7.2.1.1. Defecte de izolare joritatea firmelor de instalare a sistemelor PV
Recent, calitatea conexiunilor modulelor s-a au depăşit acum această problemă, iar pro-
îmbunătăţit semnificativ, de la introducerea gramele software de simulare şi utilitarele de
pe scară largă a conectorilor cu stecher. proiectare furnizate de producătorii in-
Folosirea de legături de cabluri sau cabluri vertoarelor oferă ajutor în această problemă. Alte
care nu sunt rezistente la UV sau tempe- surse de probleme pentru invertor sunt
ratură s-a dovedit foarte problematică. Izola- suprasarcinile cauzate de furtunile electrice
ţia trebuie de asemenea să reziste la sarcini sau comutarea reţelei, îmbătrânirea şi
mecanice. Toate izolaţiile îmbătrânesc în supraîncălzirea. Restul defectelor sunt pur şi
timp. Pentru sursele de energie electrică, simplu defecte ale dispozitivului (DGS, 2008).
durata de viaţă a cablurilor de forţă este în
general de 45 ani. Izolaţia poate fi de
asemenea deteriorată de radiaţii UV, de ten- 7.2.1.3. Defecte de construcţie
siunea excesivă, dar şi mecanic. Protecţia O problemă comună privind montarea
corespunzătoare pentru cabluri este deja sistemelor PV este deformarea modulelor PV
disponibilă pe piaţă. Orice defect de izolaţie – la instalarea pe acoperiş, pentru a realiza o
oricare ar fi cauza – pe partea de c.c. poate suprafaţă uniformă, dreaptă mecanic. Sub
produce arc electric, ceea ce este un risc influenţa temperaturii şi a vântului, sau de-a
serios de incendiu. În consecinţă, toate ca- lungul timpului, sticla modulului se poate
blurile trebuie periodic verificate la dete- sparge. Defecte tipice la sistemele de mon-
riorări mecanice sau termice. Cea mai bună tare PV sunt lipsa fixărilor de dilataţie între
modalitate este măsurarea rezistenţei de module sau prea puţine cârlige de acoperiş
izolaţie. pentru ancorarea la sarcinile din vânt. Mai
Monitorizarea automată a izolaţiei, realizată de mult, alegerea greşită de materiale poate
multe invertoare, este o funcţie foarte utilă. cauza coroziune pe cadrele de montare, de
Semnalizează un defect de izolaţie, iar aceea întotdeauna trebuie folosite materiale
invertorul izolează sistemul de reţea. Totuşi, compatibile (DGS, 2008).

7
ÎNTREȚINERE ȘI
DEPANARE
7.2.2. Greşeli comune 9. Îndoirea conductoarelor prea aproape de

conectori.
Greşelile în instalaţiile PV pot fi minimizate
prin asigurarea unei proiectări, instalări şi 10.Conectori tip ştecher, când sunt conectaţi
întreţineri corespunzătoare. De obicei, majo- cu conectori fără fixare, nu sunt total
ritatea greşelilor apar la instalarea sistemului introduşi
PV. În această secţiune, sunt enumerate cele mai
frecvente greşeli de instalare (Brooks Greşeli comune în instalare la împământarea
Engineering, 2010). ansamblului:
Greşeli comune în instalarea modulelor şi 1. Neinstalarea conductorului de
configurare: împământare pe sistemul PV.
2. Neconectarea diverselor părţi ale
1. Schimbarea traseului de cabluri fără să se modulelor împreună, pentru atingerea
modifice diagrama electrică. unui echipotenţial.
2. Schimbarea tipului de modul sau a 3. Folosirea de prinderi pentru împământare
producătorului din cauza problemelor de pentru uz în interior pe modulele şi
livrare. structurile PV.
4. Presupunerea că doar fixarea cadrelor de
3. Depăşirea tensiunii modulului sau a aluminiu pe structurile suport oferă o
invertorului din cauza proiectării greşite a împământare suficientă.
ansamblului.
5. Instalarea unui conductor subdimensionat
4. Punerea a prea puţine module în serie pentru împământare.
pentru o funcţionare corectă a inver- 6. Instalarea incorectă a protecţiei la trăsnet.
torului în timpul temperaturilor ridicate
din timpul verii. Greşeli comune de instalare la cutiile
5. Instalarea modulelor PV fără a lua în electrice, conducte şi mijloace de
considerare curentul Impp al fiecărui deconectare:
modul (gruparea). 1. Instalarea de deconectoare cu destinaţia
de instalare pe verticală în aplicaţii non
Greşeli comune în instalare cauzate de verticale.
managementul cablurilor: 2. Instalarea de siguranţe de calibru greşit în
1. Greşeli umane privind conectarea cutiile de conexiune şi separatorii cu
cablurilor în timpul instalării. fuzibili.
2. Suporţi insuficienţi pentru fixarea 3. Acoperirea cutiilor sau conductelor,
corespunzătoare a cablurilor. făcându-le aproape inaccesibile pentru
3. Fire atingând acoperişul sau alte suprafeţe service.
abrazive, expunându-le la stres mecanic. 4. Nu se urmează instrucţiunile produ-
4. Insuficiente susţineri la intervale cătorului pentru cablarea separatorului de
corespunzătoare. cablu în partea de c.c..
5. Mai multe cabluri care intră într-o singură 5. Instalarea de manşoane uscate în locaţii
presetupă. umede şi înăuntrul cutiilor care se udă în
6. Conductoarele nu urmează traseul. mod constant.
7. Tragerea cablurilor prea întins sau lăsarea 6. Folosirea de garnituri improprii pentru
acestora prea libere. introducerea cablurilor în cutii de exterior.
8. Conectorii nu sunt complet conectaţi.

Greşeli comune de instalare la sistemele de invertorului pot da informaţii utile pentru
montare: localizarea defectelor. Pentru verificarea prin
1. Nu se folosesc piesele furnizate sau măsurători, testaţi partea de c.a. şi apoi par-
recomandate la sistemele de montare. tea de c.c. a invertorului. Apoi, verificaţi
2. Nu se instalează corect jgheaburile de cablul de c.c. şi întrerupătorul principal de c.c.
scurgere. La măsurarea rezistenţei de izolaţie, rezis-
3. Nu se folosesc adezivii corespunzători tenţa faţă de pământ trebuie să fie minim 2
pentru tipul de acoperiş. MOhmi.
4. Nu se ataşează buloane de ancorare co-
respunzătoare la elementele acoperişului. Pasul 2: Defecte de punere la pământ şi scurt-
5. Nu se efectuează găuri corespunzătoare circuit
pentru buloanele de ancorare şi lipsesc Defectele de punere la pământ şi scurtcircuit
sau se crapă elemente ale acoperişului. pot fi detectate urmând procedura de depa-
nare, dar şirurile PV trebuie mai întâi sepa-
7.2.3. Depanarea rate şi măsurate individual. Pentru aceasta,
opriţi întâi invertorul şi, dacă există, opriţi
Metodele de corectare a defectelor depind întrerupătorul sau întrerupătoarele de c.c.
de tipul defectului şi de tipul sistemului PV. Apoi, câte un modul pe şir trebuie acoperit
Întâi, clientul trebuie întrebat când şi cum a complet. Acum şirurile pot fi separate fără
descoperit defectul. Diagramele circuitului şi pericol de arc şi măsurătoarea poate începe.
o descriere tehnică a sistemului pot fi utile.
Înainte de a face măsurători, trebuie realizată o Pasul 3: Siguranţele/diodele/modulele şirului
verificare vizuală a sistemului PV – în special Tensiunea la siguranţele şirului şi la diode
a modulelor – pentru a verifica deteriorări poate fi măsurată în timpul funcţionării prin
mecanice sau depunerea de praf. Cablurile şi folosirea unui voltmetru în paralel. Dacă sunt
conexiunile electrice trebuie de asemenea prezente diferenţe evidente în tensiunile indi-
verificate. viduale ale şirurilor şi/sau curenţi de scurt-
Măsurătorile necesare pentru descoperirea circuit pe şir, aceasta este o indicaţie a nepo-
defectelor în sistemele racordate la reţea trivirii generatorului sau o indicaţie a unui de-
sunt de obicei aceleaşi ca la punerea în fect electric în unul sau mai multe şiruri. Poate
funcţiune. Azi, din ce în ce mai des, diag- fi deci necesar să se facă măsurători in-
nosticarea de la distanţă, printr-un modem şi dividuale la modulele şirului respectiv. Pentru
PC, este posibilă datorită invertoarelor şiruri mai lungi, împărţiţi şirul în jumătate şi
moderne. găsiţi care este jumătatea defectă a şirului.
Procedura pas-cu-pas este descrisă în Apoi, folosiţi aceeaşi metodă pe jumătate de
următoarele paragrafe: şir defectă pentru identificarea modulului
defect. Conexiunile modulului şi diodele de
Pasul 1: Invertorul şi PV cutia de cabluri/ cutia bypass trebuie, de asemenea, testate.
de joncţiune
Întâi, verificarea prin măsurătoare a inver- Pasul 4 Tensiunea de circuit deschis şi
torului şi cutiei de cabluri/joncţiune trebuie să curentul de scurtcircuit
înceapă cu cablurile care le conectează. Măsurarea tensiunii de circuit deschis şi cu-
Verificaţi datele de funcţionare ale inver- rentul de scurtcircuit sunt foarte importante
torului, prin verificarea LED-urilor sau codu- pentru monitorizarea funcţionării sistemului,
rilor de eroare, sau folosind software la dis- dar trebuie înregistrată de asemenea şi ira-
tanţă şi un laptop. Datele de funcţionare ale dianţa curentă.

7
ÎNTREȚINERE ȘI
DEPANARE
Unele defecte tipice întâlnite la instalaţiile PV

sunt enumerate în TABELUL 30 mai jos. Pe
coloana din partea dreaptă sunt cauze posibile
pentru aceste defecte, alături de măsuri de
remediere pentru a depana problema şi pentru
a repune sistemul în funcţionare (DGS, 2008).
TABEL 30. DEFECTE TIPICE, MĂSURI CORECTIVE ȘI DEPANAREA (Sursa: Karamchetti M, 2011)
DEFECTE TIPICE MĂSURI CORECTIVE ȘI DEPANAREA

Nu există curent de la ansamblul de Întrerupătoare, siguranţe sau disjunctoare deschise, arse, declanşate, cablul rupt sau
module corodat.
Curentul de la module scăzut Unele module sunt umbrite, soarele nu luminează puternic.
Unghiul de înclinare sau orientarea incorectă.
Unele module sunt deteriorate sau defecte. Modulele sunt murdare.
Bateria nu se încarcă Măsuraţi tensiunea de circuit deschis şi confirmaţi că este în limitele normale.
Dacă tensiunea este scăzută sau zero, verificaţi conexiunile la ansamblul PV.
Deconectaţi sistemul PV de la controlerul de încărcare când lucraţi la sistemul PV .
Măsuraţi tensiunea sistemului PV şi tensiunea bateriei la terminalele controlerului de
încărcare, dacă tensiunea este aceeaşi ansamblul PV încarcă bateriile.
Dacă tensiunea PV este aproape de cea de circuit deschis a panourilor şi tensiunea
bateriei este scăzută, controlerul nu încarcă bateriile şi poate fi deteriorat.
Tensiunea este prea scăzută Deconectaţi ansamblul PV, deconectaţi firul de pe terminalul pozitiv al bateriei şi lăsaţi
ansamblul PV deconectat. Lampa verde a controlerului de încărcare nu trebuie să fie
aprinsă.
Măsuraţi tensiunea la terminalele panoului solar ale controlerului de încărcare. Dacă
becul verde este aprins, sau tensiunea bateriei este măsurată la terminale, controlerul
poate fi deteriorat.
Sarcina nu funcţionează corect Verificaţi că nu sunt siguranţe arse sau disjunctoare declanşate.
Oprire la tensiune scăzută Scurtaţi cablurile sau folosiţi cabluri mai groase, reîncărcaţi bateria, permiteţi unităţii să se
răcească, îmbunătăţiţi circulaţia aerului, amplasaţi unitatea într-un mediu mai rece.
Lampa Fault aprinsă, sarcina de c.a. nu Echipamentele de c.a. montate sunt rezistente la puteri mai mari decât cea a invertorului,
funcţionează a apărut oprirea la suprasarcină.
Echipamentele de c.a. montate sunt rezistente la puteri mai mici decât cea a invertorului.
Echipamentul depăşeşte capacitatea de supratensiune tranzitorie a invertorului.
Polaritate conectată invers pe Verificaţi conexiunea la baterie, invertorul a fost probabil deteriorat şi necesită înlocuirea.
invertor
Sarcinile se deconectează incorect Controlerul nu primeşte tensiune corespunzătoare de la baterie, verificaţi conexiunea
bateriei.
Pragul de deconectare la minimă tensiune este setat prea sus.
Modificaţi pragul de minimă tensiune folosind o sursă de alimentare variabilă.
Ardere siguranţă ansamblu module Realizarea testului de scurtcircuit cu bateriile conectate.
Deconectaţi bateriile pentru realizarea testului. Ansamblul depăşeşte clasa controlerului,
adăugaţi un alt controler în paralel, dacă este posibil, sau înlocuiţi-l cu controlere de o
capacitate mai mare.
Nu există putere pe ieşirea Întrerupător, siguranţă sau disjunctor deschis, ars sau declanşat ori cablu rupt sau corodat.
Tensiune scăzută pe invertor sau circuitul controlerului de încărcare este deschis.
invertorului
Tensiune ridicată a bateriei.

7.3. Proceduri de diagnostic 7.3.2.3. Ecrane
Ecranele sunt baza monitorizării. Cel mai
7.3.1. Proceduri de inspecţie vizuală simplu este un indicator inclus în invertor.
Problemele mecanice sunt în general evi- Majoritatea producătorilor de invertoare PV
dente, din cauza unor lucruri desprinse sau oferă un ecran opţional. Totuşi, acesta poate
îndoite, rupte sau corodate. Pot fi în general impune constrângeri severe cu privire la
identificate prin contact vizual. Instrucţiunile locaţia amplasării invertorului, care în mod
prezentate în capitolele anterioare trebuie normal ar trebui să fie într-un gol din acoperiş,
respectate. cameră electrică sau alt spaţiu izolat. Pentru
ca ecranul să fie eficient, trebuie amplasat
7.3.2. Monitorizarea performanţei undeva unde să fie vizibil în activităţile de zi
cu zi. Ecranele la distanţă sunt mai uşor de
7.3.2.1. Date de la utilizator amplasat şi pot primi date chiar de la invertor,
Datele de la utilizator pot varia de la un sau printr-un contor amplasat pe cablul către
simplu LED aprins pe invertor sau un ecran tabloul de distri- buţie. Un cost semnificativ
amplasat în spaţiul domestic, până la un ecran pentru instalare îl reprezintă pozarea cablului
mare de perete, interactiv la intrarea într-o către ecran, dar sunt echipamente pe piaţă
instituţie. Toate aceste afişaje oferă care evită acest lucru prin folosirea de
utilizatorilor o indicaţie că sistemul funcţio- transmisii radio de rază scurtă.
nează. O imagine clară adaugă valoare unui
sistem, în special dacă este combinată cu Multe formate de date pot fi afişate: cel mai
grafice sau text în care sunt explicate popular este puterea instantanee generată şi
conceptele. energia totală generată până la această dată.
Totuşi, ecrane mari afişează deseori valori
7.3.2.2. Verificarea performanţei derivate, care au un înţeles mai bun pentru
Un sistem poate fi finanţat pe baza producţiei public, precum numărul de becuri alimentate,
sale prin diferite scheme (Tarife de injectare), sau cantitatea de emisii de carbon eliminată.
în care utilizatorul este autorizat să măsoare Un sistem bazat pe calculator poate adesea să
producţia şi să o compare cu consumul din transmită această informaţie către un monitor
reţea. Complexitatea şi cheltuielile acestei de informare touch-screen sau să afişeze pe
măsurători sunt determinate de numărul şi un site.
acurateţea măsurătorilor de realizat. 7.3.2.4. Sisteme de achiziţie de date
FIGURA 159. M
MĂSURAREA LA UN SISTEM PV AMPLASAT PE Sistemul principal tinde să se încadreze în
ACOPERIȘ, CONECTAT LA REȚEA (Sursa: Conercon
Ltd)
două categorii: înregistratoare şi calculatoare.
Avantajul înregistratoarelor îl constituie sim-
plitatea şi robusteţea construcţiei, dar dez-
avantajul îl reprezintă inflexibilitatea şi costul.
Un sistem cu calculator, în contrast, poate fi
mai greu setat şi pus în funcţiune, dar are
avantajul unei mai mari varietăţi de opţiuni de
funcţionare şi setări parametrizabile, în timp
ce costul poate fi mai mic pentru un sistem
bazat pe un PC desktop. Alegerea între cele
două tipuri poate fi dictată de strategia de
monitorizare.

7
ÎNTREȚINERE ȘI
DEPANARE
7.3.2.5. Senzorii adesea folosite, deoarece permit descărcarea

Nu există o limită de intrări ce pot fi frecventă a datelor (reducând dimensiunile
monitorizate de un sistem PV, dar majo- perioadelor „pierdute“), şi de asemenea şan-
ritatea sistemelor vor avea nevoie să măsoare sa de a modifica orarul de înregistrare. Cele
energia de intrare şi de ieşire, şi câteva mai sofisticate înregistratoare pot iniţia ape-
variabile de climă şi sistem. larea către un fax sau PC pentru a raporta
7.3.3. Calibrarea şi recalibrarea orice defect sau semnale în afara limitelor
îndată ce sunt detectate. Apariţia internetului a
Sistemul trebuie setat şi calibrat de preferinţă
permis calculatoarelor să se conecteze la un
în locaţia unde este instalat. Necesitatea
portal prin linia telefonică, făcând astfel des-
recalibrării trebuie determinată considerând
cărcarea datelor mai ieftină şi posibilă din
durata de timp a monitorizării, precizia
orice parte a lumii. Dacă nu este disponibilă o
necesară pentru sistem. Celula de referinţă
linie telefonică la o locaţie distantă, o co-
este de obicei critică, dar de regulă cel mai
nexiune de celular poate oferi o facilitate
greu accesibil obiect. Dacă recalibrarea anuală
similară.
nu este realizată în laborator, o comparaţie în
7.3.4.1. Analiza datelor
locaţie cu un dispozitiv apropiat poate fi
suficientă. Întregul sistem de monitorizare După colectarea datelor sistemului PV,
poate de asemenea să bene- ficieze de o trebuie întreprinsă o analiză detaliată. În acest
calibrare comparativă folosind un echipament fel, datele stocate pot fi o unealtă folositoare
de calibrare de mână (senzori de temperatură pentru evaluarea şi monitorizarea sistemului.
ambientală, aparate de măsurat tensiunea şi Datele de performanţă lunare, producţia
curentul etc.). ansamblului etc. au devenit căi normale de
7.3.4. Stocarea şi transmisia datelor definire a performanţelor sistemului PV şi o
utilizare continuă a acestei metode va face
Datele sunt în general stocate local folosind mai uşoară compararea sistemelor existente.
RAM drep înregistrator, sau folosind un hard Grafice tip bară pot fi de asemenea detaliate
disc al unui sistem cu calculator. Înregistra- cu subcategorii cum ar fi pierderi de preluare
toarele adesea includ carduri RAM, discuri, a radiaţiei solare, pierderi ale sistemului etc.
sau alte medii magnetice, ca o formă de De exemplu, menţinerea unui grafic de bare
stocare/recuperare. PC-urile pot folosi drive- cu producţia zilnică şi lunară este o cale
uri multiple, sau descărcări zilnice, ca metodă de simplă de a garanta performanţa sistemului
stocare de rezervă. PV şi de a analiza posibilele defecte (Sursa
Având datele înregistrate, acestea pot fi pentru 7.3: Rudkin E. & Thornycroft J. 2008).
transmise către organizaţia de monitorizare FIGURA 160.
prin mai multe mijloace. Cele mai simple EXEMPLU DE GRAFIC TIP BARĂ A UNUI SISTEM PV
înregistratoare trebuie luate fizic şi duse la DE 1KW
laborator, conectate la un cititor special, sau

un port serial al unui calculator.
Mediile detaşabile permit interschimbarea
mediilor de stocare din locaţie, permiţând
continuarea monitorizării fără întrerupere.
Singurele dezavantaje sunt că mediul de sto-
care trebuie introdus corect, sau înre-
gistratorul nu poate fi repornit, iar pierderea
de date nu va fi observabilă până la urmă-
toarea vizită. Transmisiile telefonice sunt

7.4. Documentaţia clientului
După terminarea instalării, testele şi verifi-
cările extinse ale instalatorului asupra sis-
temului, rezultatele sunt trecute într-un raport
de punere în funcţiune. Acest proces poate
dura câteva zile, în funcţie de dimensiunea
sistemului PV. Acesta va fi semnat de un
reprezentant autorizat pentru a confirma
faptul că lucrarea este satis- făcătoare.
O copie a raportului de punere în funcţiune

trebuie dată proprietarului împreună cu
certificatele de conformitate şi garanţiile
relevante. Sunt date garanţii pentru fiecare
parte a sistemului către proprietar (de obicei
garanţia producătorului). De asemenea
trebuie date instrucţiuni complete de operare
şi întreţinere, împreună cu o descriere
completă a sistemului.
De obicei, proprietarul cere câteva garanţii de

performaţă a sistemului de la instalator. In-
stalatorul se angajează la producţia unui sis-
tem dând un minim de kWh produşi pe an.
Dacă producţia reală este mai mică decât cea
dată, instalatorul trebuie să compenseze pro-
prietarul (investitorul), în funcţie de termenii
înţelegerii (Rudkin E. & Thornycroft J.,
2008).
7.5. Lista de verificări pentru

întreţinere
Trebuie realizată o inspecţie şi întreţinere la
faţa locului pentru un sistem PV. Crearea unei
liste de verificări este necesară pentru a per-
mite sistemului PV să funcţioneze normal. O
listă de verificări de întreţinere ar trebui să
includă câteva din rubricile din TABELUL 31.

7
ÎNTREȚINERE ȘI
DEPANARE
TABEL 31. LISTĂ DE VERIFICĂRI PENTRU ÎNTREȚINERE. (Sursa: http://www.contractorsinstitute.com/)
Sistemul PV – Listă de verificări pentru întreţinere

Adresa instalaţiei Inspectat de:
Data: Referinţa:
Modulele şi cablarea
□ Starea sistemului
□ Izolaţie corespunzătoare pentru cablajul modulelor
□ Conectori corespunzători pentru extensia de cablaj a modulelor
□ Împământarea corespunzătoare a modulelor & structurii modulelor
□ Conductorii de împământare
□ Structura modulelor fixată corect şi etanşată
□ Treceri corespunzătoare a cablurilor din exterior în cutii Conducte
□ de metal prin pod până la separatorul modulelor Observarea
□ deteriorării modulelor
□ Observarea acumulării de murdărie
□ Urmărirea umbririi modulelor
Conexiunile de c.c.
□ Cutiile de cabluri pentru circuitul sursă
□ Disjunctoare speciale pentru c.c. sau siguranţe pentru tensiune adecvată
□ Listă cu echipamentul
Cutiile cu componenete de c.c.

□ Secţiunea şi tipul izolaţiei cablului corespunzătoare
□ Terminaţii corespunzătoare pentru conductori
□ Componente speciale pentru c.c.
□ ÎMPĂMÂNTARE ÎNTR-UN SINGUR PUNCT!
□ Opţional, un electrod conductor pentru împământare
Cutii cu componente de c.a.

□ Bară de Nul separată
□ Separatoare şi disjunctoare etichetate
Întrerupătorul utilităţii
□ Etichetat
□ Vizibil, blocabil, accesibil, rupere a sarcinii, mâner
extern
Întrerupătorul principal al clădirii

□ Etichetat

Invertoarele
□ Listă cu invertoarele (tip, număr serial, configuraţie)
□ Stare/Condiţie
□ Defecte găsite
□ Nivelul de zgomot
□ Tensiunea de circuit deschis (V)
□ Impp (A)
□ Întrerupătoarele de intrare şi ieşire etichetate
□ Dimensiuni de cabluri corespunzătoare
□ Împământat
Baterii (doar la sistemele cu stocare în baterii)

□ Terminalele protejate la scurtcircuit
□ Cablurile terminate corespunzător (fără menghină cu şurub pentru firele liţate)
□ Sistem de ventilare şi răcire ce nu necesită întreţinere
□ Fluxul de aer evacuat în exterior
□ Etichetat cu procedurile de siguranţă corespunzătoare
Regulatoare de încărcare (doar la sistemele cu stocare în baterii)

□ Stare/Condiţie
□ Întrerupătoarele de intrare şi ieşire etichetate
□ Lista cu regulatoarele de încărcare
□ Dimensiuni de cabluri corespunzătoare
□ Împământat
Circuite în aşteptare (doar la sistemele cu stocare în baterii)

□ Aveţi grijă la mai multe cabluri dacă tensiunea este 120V
□ Etichetat
Punctul de racord cu utilitatea

□ Etichetat
□ Conformitate
Predarea sistemului PV
□ Defecte menţionate

7
ÎNTREȚINERE ȘI
DEPANARE
7.6. Exerciţii 7.6.2. Greşeli şi defecte tipice

7.6.1. Planul de întreţinere
1. Unul dintre defectele tipice privind
instalarea sistemelor de prindere a pa-
1. Frecvenţa inspecţiei şi întreţinerii siste-
nourilor PV este distorsionarea modulelor
mului fotovoltaic trebuie să fie:
PV montate pe acoperiş.
a) la fiecare 3 ani
a) Adevărat
b) cel puţin o dată pe an
b) Fals
c) la fiecare 5 ani
2. Cele mai des reclamate defecte potrivit
2. Majoritatea problemelor într-o instalaţie
unui număr mare de studii sunt defectele
PV apar de obicei pe parcursul:
de
a) primului an de funcţionare
a) invertor
b) celui de-al doilea an de funcţionare
b) baterie
c) al treilea an de funcţionare
c) panou
d) al patrulea şi al şaselea an de
d) cablaj
funcţionare
3. La instalarea şi conectarea modulelor PV,
3. Frecvenţa recomandată de curăţare a
IMPP pentru fiecare modul trebuie luat în
suprafeţelor modulelor este:
considerare:
a) de două ori pe an
a) Adevărat
b) o dată pe lună
b) Fals
c) depinde de condiţiile fiecărei instalaţii
4. Pentru alimentări electrice, durata fizică de
4. În timpul măsurării iradianţei totale a unui
funcţionare este de obicei specificată ca:
ansamblu PV, piranometrul trebuie:
a) 25 ani
a) să fie amplasat în aceeaşi direcţie ca
b) 45 ani
ansamblul PV
c) 15 ani
b) să fie amplasat în direcţie opusă a
d) 35 ani
ansamblului PV
c) să fie orientat spre nord 5. Motiv pentru depăşirea tensiunii
d) să fie orientat spre sud invertorului pot fi:
a) condiţiile meteo imprevizibile
5. Pentru a verifica densitatea electrolitului
b) proiectarea necorespunzătoare a
în baterii, instrumentul de măsurare folosit
ansamblului de module
este:
c) o scurtătură în sistemul PV
a) ampermetru
b) voltmetru 6. Dacă nu soseşte curent de la ansamblul
c) hidrometru PV, o cauză posibilă este ruperea sau
d) termometru corodarea cablării.
a) Adevărat
6. Privind protecţia invertoarelor la trăsnet:
b) Fals
a) nu se folosesc echipamente supli-
mentare
b) se folosesc descărcătoare
c) este folosit echipament pentru pro-
tecţia la scurtcircuit

7.6.3. Proceduri de diagnostic Lista de verificări de întreţinere
1. Principalul avantaj al sistemelor asistate 1. O listă de verificări de întreţinere pentru

de calculator pentru achiziţia datelor este: invertor trebuie să includă (alegeţi 3):
a) construcţia simplă şi robustă a) nivel de zgomot
b) este mereu mai ieftină decât un logger b) condiţiile terminalelor
c) este mai rapidă decât logger-ul c) tensiunea de circuit deschis (V)
d) are o gamă mai largă de opţiuni de d) IMPP (A)
moduri de funcţionare şi setări e) Ventilaţie forţată către exterior
configurabile. f) Acumularea de impurităţi
2. Sistemul trebuie setat şi calibrat preferabil
în laborator:
a) Adevărat
b) Fals
3. Păstrarea înregistrărilor graficelor de bare
ale producţiei zilnice şi lunare de energie:
a) Este folosită doar pentru compararea
performanţei anuale a sistemului cu
performanţa anuală din raportul de
punere în funcţiune
b) Este o metodă simplă prin care se
asigură funcţionarea sistemului şi se
poate percepe o posibilă defecţiune în
sistem.
c) Este inutilă deoarece datele sunt
stocate în invertoarele sistemului PV.
4. Problemele mecanice pot fi de obicei
identificate printr-o inspecţie vizuală:
a) Adevărat
b) Fals
5. Defectele de cablare pot fi detectate
verificând invertorul.
a) Adevărat
b) Fals
7.6.4. Documentaţia către client
1. După ce instalaţia este completă, insta-

latorul trebuie să-şi ia angajamentul pentru
producţia anuală de energie a sistemului
prin prezentarea unui minim kWh produşi
pe an.
a) Adevărat
b) Fals

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ȘI GRIJA PENTRU CLIENT8
8. MANAGEMENTUL O metodă de definire şi implementare a QMS

este de a gândi fiecare etapă a procesului şi a
CALITĂȚII ȘI GRIJA PENTRU nota exact cum ar trebui abordată.
CLIENT De exemplu, când o nouă cerere de ofertă este

primită, este esenţial să se reţină o serie de
detalii, ca de exemplu detalii de contact,
8.1. Principiile calităţii locaţie & cod poştal, cerinţele de bază ale
clientului, orientarea acoperişului şi panta
Odată ce bunele practici au fost stabilite într-
(dacă este posibil) etc. Dacă există un for-
o companie de instalare, este esenţial să se
realizeze instalaţii cu acelaşi standard ridicat. mular standard ce poate fi completat, această
sarcină poate fi dată unei persoane care nu
Aici un Sistem de Management al Calităţii
este expertă. Totuşi, dacă nu există un
(QMS) poate ajuta.
formular, de obicei trebuie ca un expert să
Ideea esenţială este că întregul proces, de la poarte conversaţia cu potenţialul client, ocu-
primul contact cu clientul prin ofertă, insta- pînd deci timpul valoros al expertului pentru
lare, punere în funcţiune şi predare, este sarcini pe care ar putea să le realizeze
trecut într-un plan scris pe care instalatorul personal mai ieftin. Acesta este un exemplu
face un efort să îl folosească la toate de cum primul pas al procesului de vân-
instalaţiile. zare/instalare poate deveni mai consistent,
eficient şi cu costuri mai mici prin folosirea
Formularele standard, procedurile şi soft- unui proces standardizat.
ware-ul care formează QMS pot toate să
contribuie la consistenţa funcţionării şi trasa- Deci, QMS-ul este construit prin gândirea
bilitate. Trasabilitatea devine importantă în fiecărei etape şi notarea procedurii de urmat.
eventualitatea unei probleme de după pune- QMS-ul poate, de asemenea, fi gândit ca un
rea în funcţiune, poate multe luni sau ani mai set de „Proceduri de Operare“.
târziu. Ajută instalatorul să înţeleagă unde a Lista de mai jos este un exemplu de elemente
mers prost procesul, sau dovedeşte că insta- care pot fi luate în considerare la redactarea
latorul nu a făcut greşeli şi greşeala se află în procedurilor de operare care vor fi introduse
altă parte (utilă în special dacă plângerea în QMS-ul unei companii de instalare sisteme
evoluează la o acţiune în instanţă). PV:
ISO 9001 este un exemplu de sistem de  Procedură de procesare a cererilor de

management al calităţii utilizat de multe ofertă de la clienţi, posibil folosind un
companii de dimensiuni medii şi mari şi poate formular standard „Cerere Ofertă
fi un îndrumar bun pentru oricine doreşte să Client“ (după cele discutate mai sus).
implementeze un QMS pentru propria  Procedură pentru realizarea unei vizite la
afacere. Totuşi, este important să ţinem minte amplasament. Aceasta poate include
că fiecare afacere este diferită şi, astfel, detalii despre cum să se realizeze un
fiecare afacere trebuie să dezvolte propriul formular „Studiere a amplasa-
QMS care este cel mai potrivit pentru mentului“ sau „Evaluarea clădirii“.
activităţile sale. Nu este necesar să se  Cum să se pregătească o ofertă,
implementeze un sistem complet ISO 9001 inclusiv o machetă de ofertă.
pentru a implementa un QMS de bază. O  Un contract standard cu clientul.
versiune redusă poate fi mai potrivită pentru  Un contract standard cu un sub-
companiile mai mici şi persoane fizice. contractor pentru angajarea de sub-
contractori.

8
MANAGEMENTUL CALITĂȚII
ȘI GRIJA PENTRU CLIENT
 Procedura folosită pentru proiectarea procedură şi care are potenţial de

sistemelor şi utilitarele software: ex. evoluţie pentru a ajuta la motivarea
software pentru calculaţiile mecanice şi personalului şi a planifica necesarul de
electrice şi predicţiile de energie. forţă de muncă.
 Procedura de evaluare a riscurilor  O procedură de reclamaţii şi înre-
locaţiei şi/sau declaraţii de metodă. gistrare a tuturor reclamaţiilor primite
Aceasta poate include de asemenea un (fie argumentate sau nu) pentru a
şablon corespunzător. înregistra instanţe individuale de pro-
 Procedură de inspectare a bunurilor bleme şi, dacă este cazul, cum să se
livrate (ex. pentru corectitudine, dete- rezolve.
riorare, părţi sau documentaţie lipsă
etc.). Este de asemenea foarte util să se scrie un
 Procedură de trecere în revistă a document de ansamblu al QMS care să spună
conţinutului QMS, inclusiv stabilirea ce proceduri vor fi folosite în ce etapă, de la
informaţiilor legate de când şi cum sunt contactul cu clientul până la predarea către
aduse la zi documentele şi cine este acesta şi serviciile de după vânzare. Acesta
responsabil cu aceasta. este de obicei cunoscut drep Planul Calităţii şi
 Alte documente care trebuie incluse în trebuie să includă o definire a celui care este
QMS: un document care identifică competent să realizeze fiecare procedură.
standardele naţionale; reglementările
tehnice; reglementările în construcţii;
ghiduri industriale etc. Odată ce a fost introdus un QMS, este de
 Instrucţiunile echipamentelor date de obicei bine să se evalueze periodic cât de bine
producători pentru fiecare echipament funcţionează (ex: trimestrial), şi să se
instalat de companie. înregistreze rezultatul fiecărei evaluări.
 Lista documentelor de ţinut în dosarul Aceasta garantează că greşeli anterioare nu se
fiecărui client. vor mai repeta şi că sunt identificate bune
 Lista documentelor de predat fiecărui practici şi incluse în funcţionarea de zi cu zi a
client. afacerii. Astfel de evaluări asigură, de ase-
 Termeni şi condiţii standard (dacă nu menea, o oportunitate de verificare a schim-
sunt incluse în contract) şi informaţii bărilor în reglementări şi standarde care sunt
standard de garanţie. relevante instalaţiilor PV, să se verifice
 Politică de Sănătate şi Siguranţă. reclamaţiile primite, astfel încât cauzele
comune să poată fi identificate şi corectate şi
Alte documente care pot apărea ocazional în să se primească informaţii de la personal/
QMS: subcontractori.
 O listă a echipamentelor (inclusiv nu-

măr serial) care necesită calibrare, cine 8.2. Standarde UE pentru PV
este responsabil de verificarea faptului
Există numeroase standarde UE pentru PV
că echipamentul este calibrat şi datele care conţin cerinţe pentru producţia şi
care arată când trebuie realizată urmă- testarea produselor PV. Aceste standarde
toarea calibrare. sunt de asemenea aduse la zi din când în
 Documentele de Instruire a Perso-
când, sau sunt publicate noi standarde,
nalului – utile pentru determinarea pentru a lua în calcul aceste schimbări în
celui care este competent să opereze o metodele de tehnologie şi testare.

În consecinţă, nu este practic să includem aici De aceea, toate etapele procesului trebuie
o listă completă a standardelor. O listă a documentate într-o formă pe care clientul să
standardelor este disponibilă în Anexa iii şi o o înţeleagă, toate punctele cheie trebuie
listă de standarde poate fi găsită de asemenea explicate verbal, iar proiectul nu trebuie să
pe site-ul Asociaţiei Industriei Europene a continue până ce clientul nu este de acord şi
Fotovoltaicelor (www.epia.org). Multe până nu-şi dă acordul în scris pentru oferta
standarde acoperă produsele PV, cu toate instalatorului.
acestea, cele care definesc cerinţele pentru
calificarea modulelor şi aprobarea tipului 8.3.2. Vânzarea de energie solară
includ:
Trebuie aderat la următoarele puncte, în
 EN 61215 (modulele PV cristaline) timpul procesului de pre-vânzare:
 EN 61646 (modulele PV film-subţire) Publicitate
 EN 61730 (siguranţa modulelor PV) Publicitatea şi activităţile promoţionale vor da
imaginea corectă a produselor şi serviciilor şi nu
Este de obicei o cerinţă de eligibilitate (ex.
vor face declaraţii nefondate despre
pentru subvenţii financiare) ca orice modul
performanţă sau recuperarea financiară.
instalat să fie certificat cu cel puţin unul din
standardele menţionate mai sus. Instruirea personalului
Deşi nu este un Standard European, Personalul de vânzare va fi instruit la un nivel
standardul de instalare MCS pentru centrale care să-i permită să realizeze o analiză solară
PV de microgenerare (MIS 3002) specifică detaliată şi să ofere sfaturi despre orice
cerinţele de proiectare, furnizare, instalare, îmbunătăţire a serviciilor. Personalul va fi de
punere în funcţiune şi predare a sistemului asemenea capabil să ofere o evaluare de bază a
PV pentru clădiri permanente. energiei clădirii şi să dea sfaturi cu privire la
eficienţa energetică.
MIS 3002 este disponibil pe site-ul MCS
(www.microgenerationcertificaton.org). Instruirea personalului de vânzări va include un
modul despre tehnici acceptabile de vân-
MIS 3002 apelează de asemenea la indicaţii
zare, pentru a se evita tactici de presiune
din „Fotovoltaicele în Clădiri – Ghid de
ridicată. Personalul trebuie înştiinţat despre
instalare a sistemelor PV“, în prezent la a 2-a
sancţiunile posibile, dacă astfel de tactici sunt
ediţie, ce va fi foarte curând adusă la zi.
folosite.
În general personalul de vânzare:
8.3. Grija pentru client - Nu poate oferi bonusuri pentru semnarea
unui contract la prima întâlnire de vânzare.
8.3.1. Generalităţi - Nu poate rămâne pe proprietatea clientului
Este important ca întreg procesul de la primul mai mult de 2 ore, inclusiv timpul de
contact cu clientul, până la punerea în adunare a datelor despre locaţie.
funcţiune şi predarea sistemului, să fie precis, - Nu acceptă nici o plată la vizita iniţială de
transparent, documentat clar şi înţeles de vânzare.
client. Depărtarea de la acest principiu general - Trebuie informat clientul despre procesul
va conduce inevitabil la probleme şi plângeri. de vânzare (vezi Oferte, mai jos), inclusiv
perioada de „răcire“ ulterioară semnării
contractului.

8
MANAGEMENTUL CALITĂȚII ȘI
GRIJA PENTRU CLIENT
- Trebuie să informeze clientul de orice Alte articole în ofertă

permise sau aprobări necesare (ex: aprobări de
Alte articole care trebuie incluse în etapa de
proiect, racordarea la reţea) înainte de
ofertare sunt:
începerea instalării şi trebuie să specifice
clar persoana care trebuie să le obţină. - O explicaţie despre bonusurile financiare
(ex: tarife de injecţie, subvenţii etc.).
- Valoarea în bani rezultată pentru sistemul
8.3.3. Oferte şi contracte propus, inclusiv recomandarea că invertorul
poate necesita înlocuirea pe durata vieţii
Estimări ale producţiei de energie sistemului şi costul estimativ al acestuia.
Oferta, împreună cu termenii şi condiţiile - Listă cu toate componentele principale fur-
firmei, vor forma contractul între instalator şi nizate, inclusiv producătorul şi tipul mo-
client. De aceea, este esenţial ca ofertele să delului.
fie clare, uşor de înţeles şi să conţină toate - Durata previzionată a procesului de
informaţiile necesare. instalare.
Chiar înainte ca o ofertă să fie emisă, este o - Perioada de „calm“ (poate varia în funcţie
bună practică să oferiţi clientului o estimare a de legislaţia locală sau codurile de practică).
energiei anuale produse de sistemul PV - Ce se întâmplă în timpul instalării: ex.
propus. Aceasta pentru că generarea de montarea de schele.
energie regenerabilă (şi primirea de orice
- Serviciile necesare (ex. energie electrică).
bonus financiar) este de obicei principalul
scop al beneficiarului. De aceea, furnizarea - Dacă este necesar, un spaţiu temporar de
unei estimări de o precizie rezonabilă a depozitare în siguranţă a echipamentului
energiei previzionate a fi produsă înainte de a înainte de montaj.
intra în orice contract de instalare este de - Modalităţi de plată acceptate, termeni de
importanţă vitală. plată.
Astfel de cifre de producţie de energie pot fi - Alţi termeni şi condiţii specifici afacerii.
doar aproximative, iar calculele pot deveni
foarte complexe, în funcţie de nivelul de
Dacă este necesar un depozit înainte de
precizie necesar. De aceea, este necesar să i se începerea lucrărilor de instalare, acesta va
explice clientului factorii cheie: climă, reprezenta o mică parte din valoarea totală a
orientare & înclinare, umbrire, temperatură şi proiectului. Depozitul şi orice altă plată în
de a menţiona ce metodă de calcul a fost avans, dacă este necesară, trebuie ţinute într-
folosită (dacă s-a realizat un calcul de mână un cont special creat pe numele clientului (ex.
sau s-a folosit un software de modelare). un cont „client“ sau alt cont nou creat).
Ipotezele cheie ce stau la baza calculaţiei Acesta trebuie să fie separat de conturile
trebuie de asemenea prezentate pentru a legate de creditele instalatorului şi facilităţile
permite verificarea estimărilor. Este de ase- bancare. Îndrumare pentru realizarea şi ad-
menea esenţial, nu atât pentru propriul be- ministrarea acestor aranjamente sunt dispo-
neficiu cât pentru al instalatorului, de a nibile la majoritatea băncilor. Depozitul va fi
acompania estimările de performanţă cu o returnat clientului în eventualitatea anulării
notă care să explice că performanţele siste- contractului în perioada de „calm“.
mului PV nu pot fi prezise cu precizie, din
cauza variaţiilor de energie solară disponibilă În eventualitatea unor mici modificări ale
de la locaţie la locaţie şi de la an la an. specificaţiei, acestea trebuie aprobate în scris
cu clientul. În eventualitatea unor schimbări

mari de specificaţii, de oricare parte, trebuie testare şi punere în funcţiune, inclusiv in-
realizată şi acceptată o nouă ofertă înainte de dicaţiile oferite în instrucţiunile de instalare
continuarea lucrărilor. de către producătorul de echipamente. O co-
pie a rezultatelor trebuie furnizată clientului.
8.3.4. Terminarea lucrărilor
După punerea în funcţiune a sistemului
Etapa de instalare poate demara doar după trebuie emis un certificat către client care să
acceptul scris al ofertei (în eventualitatea mai prezinte următoarele puncte:
multor cotaţii, trebuie clarificat la care dintre
ele se referă acceptarea). De asemenea, - adresa proprietăţii
instalaţia nu trebuie să înceapă până ce - detalii de contact ale instalatorului
instalatorul nu are dovada că toate permisele - tipul & numărul serial al echipamentului
şi aprobările au fost obţinute. instalat
Dacă sunt angajaţi subcontractori, aceştia vor - data punerii în funcţiune
fi în permanenţă sub supervizarea şi controlul - puterea instalată a sistemului
instalatorului care a semnat contractul cu
- estimarea anuală a producţiei de energie
clientul. Instalatorul rămâne responsabil în
faţa clientului pentru calitatea şi corec- - perioada de garanţie oferită de instalator
titudinea oricărei lucrări subcontractate. (termeni de referinţă)
- garanţiile producătorului modulelor PV şi ale
În timpul instalării invertorului
Clienţii şi proprietatea acestora trebuie tra- Declaraţie: „Această instalaţie a fost pusă în
tate cu respect tot timpul. Trebuie luate funcţiune de <Numele companiei, numele
precauţii pentru minimizarea zgomotului, inginerului>. <Compania> declară prin
deranjului sau deteriorarea proprietăţii (ex. prezenta că la data punerii în funcţiune
protecţia de murdărie & praf dacă se lucrează în sistemul a fost inspectat şi declarat sigur,
interior, înlocuirea ţiglelor crăpate etc.). funcţional şi instalat în concordanţă cu toate
Clientul trebuie avertizat asupra oricăror reglementările aplicabile”.
probleme de sănătate şi siguranţă, precum
posibilitatea căderii de obiecte, riscuri 8.3.6. Garanţii şi servicii după vânzare
electrice etc., iar delimitări corespunzătoare Este important ca, după procesul de instalare,
trebuie instalate, pentru a preveni rănirea, în clientul să fie asigurat că va primi suport în
conformitate cu standardele locale de sănă- eventualitatea oricărei probleme cu sistemul.
tate şi reglementările de siguranţă.
Detalii privind garanţia care acoperă calitatea
Dacă instalatorul va întârzia din orice motiv produselor şi a lucrărilor de instalare trebuie
(ex. vreme proastă), clientul trebuie informat incluse în documentaţia de punere în
şi să i se dea noi termene de reluare a acti- funcţiune oferită clientului la terminarea
vităţilor şi trebuie să i se explice cum vor avea lucrărilor (vezi mai sus). Instalatorii trebuie să
impact asupra datei de punere în funcţiune. ofere un contract de mentenanţă, dar să nu
insiste ca acesta să fie semnat. Este o bună
8.3.5. Testul final, punerea în funcţiune şi practică să se lase un manual de operare la
predarea instalației faţa locului, care să detalieze cerinţele de
întreţinere ale sistemului.
La finalizarea procesului de instalare, ultima
etapă este testarea şi punerea în funcţiune. Toţi instalatorii ar trebui să aibă şi să opereze
Această etapă va urma procedura scrisă de o procedură transparentă de reclamaţii, iar o

8
MANAGEMENTUL CALITĂȚII
ȘI GRIJA PENTRU CLIENT
copie scrisă a procesului verbal trebuie lăsată

la client.
Un instrument util pentru instalator, pentru
monitorizarea satisfacţiei clientului, şi pentru
a-şi asigura clienţii, este un formular de
feedback de la client. Este de aceea o bună
practică să se includă un astfel de formular în
pachetul de predare a instalaţiei.
8.4. Exerciţii
Pentru a ajuta dezvoltarea unui sistem
corespunzător QMS să monitorizeze afacerea,
citiţi textul din acest capitol şi utilizaţi
informaţiile pentru a pregăti următoarele:
 Un formular de „Chestionare a
clientului“
 Un formular de „Analiză a locaţiei“ sau
„Evaluare a clădirii“
 Un şablon de ofertă
 Un contract standard cu clientul
 Un contact standard cu sub-
contractorul
 O procedură standard pentru pro-
iectarea sistemelor PV
 Un formular de evaluare a riscului
 O declaraţie de metodă generică
 Un formular de inspecţie a mărfurilor
utilizate în proiect
 O procedură pentru trecerea în revistă
a conţinutului QMS-ului dvs.
 O listă de Reglementări Tehnice,
Reglementări în Construcţii şi
recomandări din industria naţională
 O listă de documente de ţinut în
dosarul fiecărui client
 O listă de documente de predat fiecărui
client
 Termenii şi condiţiile standard (dacă nu
sunt incluse în contract) şi informaţiile
standard de garanţie
 O politică de sănătate şi siguranţă
pentru afacerea dvs.
 O procedură de tratare a reclamaţiilor.

9. GLOSAR DE TERMENI Baterie: celule electrochimice încapsulate
într-un container şi conectate electric într-o
A configuraţie corespunzătoare serie/paralel
pentru a asigura nivelul de tensiune şi curent
Amper: unitate de curent electric sau debitul necesar funcţionării.
curgerii de electroni. O tensiune de un volt pe
o rezistenţă de un ohm determină circulaţia C
unui curent de un amper.
Cadmiu (Cd): element chimic utilizat în
Amper oră: măsură a curentului pe durată de realizarea anumitor tipuri de celule solare şi
timp, utilizat frecvent pentru măsurarea baterii.
capacităţii bateriei.
Capsulare: protecţie aplicată în jurul celulelor
Analiză ciclu de viaţă: apreciere cu privire la în procesul de realizare a modulelor PV,
cuantificarea şi evaluarea impactului asupra concepute să reziste peste 20 de ani.
mediului (emisii, ape uzate, deşeuri solide şi
Celule din siliciu cristalin: sunt realizate din
consumul de energie şi alte resurse) pe
felii subţiri (plăcuţe) tăiate dintr-un singur
durata ciclului de viaţă al unui produs, proces
cristal sau bloc de siliciu.
sau activitate.
Circuit electric: traseul electronilor dintr- o
Arsenit de galiu (GaAs): un compus cristalin
sursă de alimentare (generator sau baterie)
de înaltă eficienţă utilizat în producerea
printr-o linie externă.
anumitor tipuri de celule solare şi materiale
semiconductoare. Cleşte ampermetric: aparat electric de
Azimut: Unghi între direcţia nord şi proiecţia măsură a curentului dotat cu două „fălci” care
normalei la suprafaţă pe planul orizontal, se deschid pentru a instala dispozitivul în
măsurat în sensul acelor de ceasornic faţă de jurul conductorului fară a fi necesară
nord. întreruperea circuitului.
Clinometru: dispozitiv de măsurarea a
B unghiului de pantă şi înclinaţie a unui obiect
Balanţa sistemului (BOS): totalitatea în raport cu gravitaţia sa, prin crearea unui
componentelor sistemului exceptând modu- orizont artificial.
lele PV. Reprezintă echipamentul auxiliar care se Condiţii Standard de Testare (STC): radiaţie:
referă la structurile de suport şi siguranţă, 1000 W/m2, temperatură: 25°C şi masa
invertoare, separatoare şi dispozitive de pro- aerului: 1.5.
tecţie la supracurent, regulatoare de încărcare
şi cutii de joncţiune. Conductor pentru împământare: conductor
utilizat pentru a conecta cadrul unui dispo-
Banc de baterii: grup de baterii conectate zitiv electric la pământ. Conductorul pentru
împreună pentru a stoca energia unui sistem împământare este de obicei din cupru.
fotovoltaic.
Conexiune în paralel: interconectarea a două sau
mai multe panouri, astfel încât tensiunea

9
GLOSAR DE TERMENI
la borne rămâne aceeaşi, iar curentul este Diodă de ocolire: diodă conectată în paralel la
însumat. un modul PV care oferă o cale alternativă
Conexiune în serie: interconectarea a două pentru curent în caz de umbrire sau
sau mai multe panouri astfel încât tensiunea defecţiune.
este însumată, dar acelaşi curent trece prin Dioxid de carbon echivalent: emisii de gaze
ele. cu efect de seră exprimate în kgCO2e.
Controler serie: controler care întrerupe
E
curentul de încărcare prin deschiderea circu-
itului ansamblului PV. Elementul de control Echipament de Protecţie a Personalului
este legat în serie cu ansamblul PV şi cu (PPE): echipament utilizat pentru reducerea
bateria. expunerii angajaţilor la pericole, când con-
troalele tehnice şi administrative nu sunt
Controler şunt: controler de încărcare care
posibile sau eficiente.
şuntează sau redirecţionează curentul de
încărcare de pe baterie. Electrolit: mediul care oferă mecanismul de
transport al ionilor între electrozii pozitivi şi
Convertor: dispozitiv care transformă un
negativi ai bateriei.
voltaj DC într-un alt voltaj DC.
Curbă de învăţare: grafic ce reprezintă rata F
de învăţare. În domeniul PV aceasta este cel Factor de umplere: factor privind gradul până
mai adesea legată de preţul de producţie al PV la care un modul deviază de la modul optim
la nivel global. de operare.
Curent alternativ: sarcină electrică schim- Fenomen PV: crearea unei tensiuni electrice
bându-şi periodic direcţia. În (c.c.), sarcina într-un material expus la lumină.
electrică se scurge întotdeauna într-o singură
direcţie. Foiţă: strat subţire de semiconductor.
Curent continuu: circulaţie de sarcină G

electrică într-un singur sens. Galiu (Ga): element chimic de natură metalică,
Curent electric: fluxul de energie electrică utilizat în producerea anumitor celule solare şi
(electricitate) ce traversează un conductor. dispozitive semiconductoare.
Curent-tensiune: combinaţiile utilizabile de Grad de descărcare: numărul de amperi-oră
curent şi tensiune la ieşirea panoului PV. utilizaţi dintr-o baterie sau celulă complet
încărcată, exprimaţi ca procent din capa-
Cutie de joncţiune: o cutie amplasată pe
citatea maximă.
modul, în care şirurile de panouri fotovoltaice
sunt conectate electric şi în care se pot găsi şi I
dispozitive de protecţie.
Insularizare: orice situaţie în care reţeaua
D electrică este deconectată şi unul sau mai
multe invertoare dintr-un sistem PV conectat
Diodă: Dispozitiv electronic ce permite
la reţea menţine o cantitate de electricitate în
curentului să treacă într-o singură direcţie.
acea parte a reţelei sau pentru o instalaţie
Diodă de blocaj: dispozitiv care controlează consumator.
circulaţia curentului în sistemul PV, blocând
curentul invers prin module.

Invertor: convertor care transformă curentul
M
continuu din modulele PV în curent alternativ
mono sau trifazat. Matrice înclinată fixă: ansamblu de module
fotovoltaice montate la un unghi fix faţă de
Iradianţă: intensitatea instantanee a radiaţiei
orizontală.
solare pe o suprafaţă (W/m2).
Matrice PV: ansamblul modulelor PV
Iradianţă globală pe suprafaţă înclinată:
conectate împreună.
cantitatea totală de radiaţii (directă şi difuză)
primită de o suprafaţă înclinată. Măsurare: sistemul include contoare pentru
măsurarea performanţei generale. Unele
Iradianţă globală pe suprafaţă orizontală:
contoare indică şi consumul intern de energie.
cantitatea totală de radiaţii cu unde scurte
primite de o suprafaţă orizontală. Include atât Modul PV: Celule PV conectate în serie şi
Iradiaţa Normală Directă, cât şi Iradianţa închise într-o carcasă protectivă.
Difuză Orizontală.
Multimetru: dispozitiv care poate măsura
Iradianţă normală directă (DNI): cantitatea tensiunea, curentul şi rezistenţa.
de radiaţie solară pe unitatea de suprafaţă care
este permanent păstrată perpendiculară (sau O
normală) pe razele solare care vin drept de la Ore de vârf solar: numărul echivalent de ore pe
poziţia curentă a soarelui pe cer. zi când iradianţa solară medie este de 1
Iradiere difuză (DIF): cantitatea de radiaţie kW/m2.
solară pe unitatea de suprafaţă care nu ajunge
pe cale directă de la soare, ci a fost dispersată
P
de moleculele şi particulele din atmosferă sau Perioadă de recuperare a investiţiei:
reflectată de pământ şi poate veni din orice perioada de timp în care inputul de energie
direcţie. pe durata ciclului de viaţă al sistemului PV
(producţie, instalare, demontare şi reciclare)
Î este compensat de electricitatea generată de
Împământare de protecţie: reţea de sistemul PV.
conductori care transferă curentul la princi- Pierderi datorate interconectării greșite:
palul terminal legat la pământ în scopuri de pierderi datorate interconectării de celule
protecţie. solare sau module care nu au proprietăţi
Întrerupător termomagnetic: limitator de identice.
curent (dispozitiv electromecanic) care pre- Piranometru: instrument pentru măsurarea
vine alimentarea unei sarcini excesive. intensităţii radiaţiei solare pe o suprafaţă
plană. Densitatea fluxului de radiaţie solară
K
măsurat în W/m2.
Kilowatt-oră: unitate de măsură a energiei
Plan de securitate: listă cu principalele
egală cu 1000 watt-oră sau 3.6 megajouli.
instrucţiuni privind asigurarea sănătăţii şi a
L securităţii în faza de construcţie.
Lingou: cuburi sau cilindri de siliciu topiţi şi Punct fierbinte: fenomen în funcţionarea
ulterior solidificaţi, gata pentru tăiere în plăci unui dispozitiv PV, când una sau mai multe
subţiri. celule din modulul sau matricea PV acţio-

9
GLOSAR DE TERMENI
nează ca o sarcină rezistivă, rezultând unui circuit electric la trecerea unui curent
supraîncălzirea locală sau topirea celulei. electric prea ridicat.
Punct de Putere Maximă (MPP): punctul de Siliciu: element chimic nemetal, sensibil la
pe curba I-V în care se obţine puterea lumină şi capabil să transforme lumina în
maximă. electricitate. Siliciul se găseşte în nisipul de
plajă şi este materia primă în fabricarea
R majorităţii celulelor PV.
Randament de conversie: Raportul dintre
Sistem conectat la reţea: Sistem PV conectat
energia electrică produsă de un dispozitiv PV şi
la reţeaua electrică local.
energia solară incidentă asupra celulei
fotovoltaice. Sistem de împământare: totalitatea măsu- rilor
utilizate pentru conectarea unei părţi dintr-un
Rată de performanţă: performanţa sis-
material conductor la pământ.
temului comparativ cu un sistem similar (ca
proiectare şi randament, situat în aceeaşi Sistem de management al calităţii: structura
locaţie), dar fără pierderi. organizaţională şi procesele de implementare a
managementului calităţii.
Rată internă de rentabilitate: rata reală a
profitului anual al unei investiţii. Aceasta Sistem de pământare: vezi sistem de împă-
echivalează valoarea investiţiei cu valoarea mântare.
veniturilor obţinute. Sistem de urmărire: sistem care urmăreşte
Regulator: dispozitiv pentru prevenirea poziţia soarelui în timpul zilei astfel încât
supraîncărcării bateriilor prin controlarea razele de soare să ajungă la panou sub unghiul
ciclului de încărcare – de obicei adaptabil la optim, îmbunătăţind în acest fel eficienţa.
nevoile specifice ale bateriei. Sistem de urmărire pe o singură axă: sistem
Regulator MPP (Punct de Putere Maximă): capabil de rotire pe o axă, care urmăreşte de
dispozitiv care caută punctul optim de obicei soarele de la est la vest.
funcţionare a unui modul şi se asigură că Sistem distribuit: sistem de generare a
acesta furnizează puterea maximă posibilă în energiei instalat acolo unde este nevoie de
orice condiţii. energie (lângă consumator).
Reţea: reţea de cabluri de transmisie utilizată la Sistem fotovoltaic adaptat clădirii: Instalaţii PV
distribuţia energiei electrice. fixate pe elementele existente ale clădirii,
S precum acoperişuri, luminatoare, faţade,
balcoane, adăposturi.
Semiconductor: material cu structură crista-
lină ce permite trecerea curentului în anumite Sistem fotovoltaic integrat în clădire:
materiale PV (foi, gresii, sticle etc.) utilizate în
condiţii, fiind practic un mediu bun pentru
locul materialelor de construcţii conven-
controlul curentului electric.
ţionale în anumite părţi ale anvelopei clădirii.
Semiconductor amorf: material semiconduc-
Sistem hibrid: combinaţii de dispozitive de
tor necristalin, uşor şi mai ieftin de realizat
generare a energiei care pot include gene-
decât cel cristalin, dar mai puţin eficient.
ratori convenţionali, cogenerare, turbine eo-
Siguranţă fuzibilă: dispozitiv de protecţie liene, hidrocentrale, baterii, fotovoltaice, pile de
electrică pentru întreruperea automată a combustie, biomasă şi alte intrări.

Sistem PV independent: sistem PV autonom, Transformator de izolare: înfăşurările
neconectat la reţea. primare şi secundare ale transformatorului
care sunt separate electric de izolaţie dublă
Solstiţiu de iarnă: cea mai scurtă zi şi cea mai
sau sporită.
lungă noapte a anului, când poziţia maximă a
soarelui pe cer se află la cel mai scăzut nivel. U
Spectru solar: distribuţia totală a radiaţiei Unghi la zenit: unghiul dintre direcţia
electromagnetice emise de soare. zenitului şi direcţia razei de lumină.
Stratificare: felul în care concentraţia acidului V

variază de la vârf la bază în electrolitul Volt (V): unitate de măsură a tensiunii electrice
bateriei. egală cu tensiunea electromotoare care
determină un curent continuu de un amper să
Studiu de fezabilitate: raport privind
treacă printr-un conductor cu rezistenţa de un
viabilitatea unui proiect, cu accent pe iden-
ohm.
tificarea problemelor şi riscurilor potenţiale şi
evidenţierea perspectivelor de succes. Voltaj: tensiune electrică existentă între două
puncte, măsurată în volţi.
Sulfatare: formarea de cristale de sulfat de
plumb pe plăcile unei baterii plumb-acid. W
Watt: unitate de măsură a puterii în Sistemul
Ş Internaţional de Unităţi de Măsură.
Şir: număr de module sau panouri Z
interconectate electric în serie pentru a
produce tensiunea de funcţionare solicitată de Zenit: punctul imaginar cel mai înalt pe sfera
sarcină. cerească, situat pe verticală, deasupra locului de
observaţie.
T Zonă echipotenţială: puncte temporare de
Tarif de injectare: mecanism menit să împământare amplasate şi aranjate în aşa fel
accelereze investiţiile în surse regenerabile, prin încât să prevină expunerea muncitorilor la
oferirea unor contracte pe termen lung diferenţe de potenţial periculoase.
producătorilor.
Telulura de cadmiu (CdTe): material

fotovoltaic policristalin tip film-subţire.
Tensiune în circuit deschis: tensiune produsă de

sistemele PV fără sarcină conectată când celula
este expusă la condiţii de testare standard
(STC).
Tensiune nominală: tensiune de referinţă

utilizată pentru a caracteriza baterii, module
sau sisteme.

10
ANEXE
G Media zilnică de ore de vârf cu h

10.ANEXE soare
H Înălţimea obstacolului m
Iz cable Curentul nominal al cablului A
i. Abrevieri şi Acronime Imax INV Curentul maxim permis pe A
intrarea de c.c. a invertorului
TABEL 32. ABREVIERI ȘI ACRONIME In string Curentul nominal al şirului A
Acronim Explicaţie In String Curentul de declanşare al A
AC (c.a.) Curent Alternativ fuse siguranţei şirului
ASTM Societatea Americană pentru In AC Curentul nominal de c.a. al A
Teste şi Materiale invertorului
BAPV Fotovoltaice Aplicate Clădirilor ISC Curentul de scurtcircuit A
BIPV Fotovoltaice Integrate în Clădiri ISC PV Curentul de scurtcircuit al A
BOS Balanţa Sistemului generatorului PV
CEN – Comitetul de Standardizare ISC String Curentul de scurtcircuit al unui A
European şir
DC (c.c.) Curent Continuu IST Curentul de şir A
DIF Iradianţă Difuză kMMP Factorul de tensiune MPP -
DIN Iradianţă Directă Normală LAC cable Lungimea desfăşurată a cablului m
DOD Profunzimea Descărcării de conectare în c.a.
ΕPBT Perioada de Recuperare a Lm Lungimea desfăşurată a cablului m
Energiei (Energy Pay-Back Time) Lmin Distanţa minimă între PV şi m
FIT Tarif de Injectare(Feed-In-Tariff) obstacol
IEC Comisia Electrotehnică Lopti Distanţa optimă între rândurile m
Internaţională PV
Impp Curentul la Punctul Maxim de Ls Distanţa Pământ Soare km
Putere n Numărul de şiruri al -
IRR Rata Internă de Recuperare generatorului PV
ISO Organizaţia Internaţională nPV Eficienţa modulelor
pentru Standardizare P Puterea consumatorului W
LCA Analiza Ciclului de Viaţă (Life PAC c able Pierderea cablului
Cycle Analysis) PINV DC Puterea în c.c. a invertorului W
LED Diodă Luminiscentă PΝ Punctul de Putere Maximă W
MPP Punct de Putere Maximă PPV Puterea ansamblului PV W
PPE Echipament de Protecţie PR Rata de Performanţă %
Personală Q Capacitatea minimă necesară a Ah
PR Rata de Performanţă bateriei
PSH Ore de Vârf cu Soare R Rezistenţa electrică Ω
PV Fotovoltaic (ohm)
STC Condiţii Standard de Test TC Coeficientul de temperatură al V/oC
UL Underwriter Laboratories Inc tensiunii
Standards Tmin Temperatura minimă aşteptată o
C
a modulului
Tmax Temperatura maximă aşteptată o
C
ii. Simboluri şi Unităţi a modulului
Tstc Temperatura modulului la STC o
C
TABEL 33. SIMBOLURI ȘI UNITĂȚI (25 oC)
Vmax(INV) Tensiunea de intrare maximă a V
Simbol Explicaţii Unităţi
A DC cable invertorului
Secţiunea cablului de c.c. mm2
VMPP(INV- Tensiunea minimă de intrare a V
CINV Factorul de dimensionare a %
min) invertorului la MPP
invertorului
V(MPP -T) VMPP la altă temperatură o
d Diametrul obstacolului m C
ds VMMP-STC Tensiunea MPP a sistemului PV V
Diametrul soarelui km
la STC
Ε Necesarul zilnic de energie, Wh Wh
VOC Tensiunea de circuit deschis V
FF Factorul de umplere %

VOC-STC Premise de siguranţă pentru modulele PV -
Tensiunea de circuit deschis la V IEC 61730-1
Partea 1: Cerinţe pentru construcţii
STC
Voc-Tmin Premise de siguranţă pentru modulele PV -
Tensiunea de circuit deschis V IEC 61730-2
Partea 2: Cerinţe pentru testare
maximă a sistemului 2PV la o
iradianţă de 1kW/m şi Tmin Ansambluri PV de siliciu cristalin –
IEC 61829 Măsurători la faţa locului a caracteristicilor
Voc-Tmax Tensiunea de circuit deschis V
I-V
maximă a sistemului 2PV la o
iradianţă de 1kW/m şi Tmax Ansamble şi module PV concentrator -
IEC 62108
WPV Premise de proiectare şi aprobarea tipului
Puterea de vârf a ansamblului
ΔV Căderea de tensiune V Practici recomandate pentru acceptarea
IEEE 1513
o modulelor PV concentrator
φ Latitudine
o Metodă Standard de Test pentru
β Înclinarea optimă
ASTM Determinarea Rezistenţei Modulelor PV la
κ Conductivitatea electrică m/Ω
E1038 Grindină prin Impactul cu Bile de Gheaţă
mm2
Propulsate
Ν Factorul de pierdere %
ASTM Metodă Standard de Test pentru Module PV
E1171 în Medii Ciclice Temperatură şi Umiditate
Metode Standard de Test pentru
iii. Standardele Internaţionale şi ASTM
Integritatea Izolaţiei şi Continuitatea Căii de
E1462
UE referitoare la PV ASTM
Împământare a Modulelor PV
Metode de Test pentru Efectele Atmosferice
TABEL 34. STANDARDE PENTRU METODE DE TEST ȘI CELULEE1596 asupra Iradianţei Solare la Modulele PV
DE REFERINȚĂ (Sursa: www.pvresources.com, 2011) Metodă Standard de Test pentru Imersia sub
ASTM Presiune în Apă Sărată şi Teste de
Metode de test şi celule de referinţă E1597 Temperatură pentru Modul PV în Medii
Marine
Metodă de Test Standard pentru
Determinarea Nepotrivirii Parametrului ASTM Practici Standard pentru Inspecţia Vizuală a
ASTM E973 E1799 Modulelor PV
Spectral între un Dispozitiv PV şi o Celulă
PV de Referinţă Metode Standard de Test pentru Verificarea
ASTM
Metode de Test pentru Măsurarea Integrităţii Izolaţiei la Umezeală a Modulelor
ASTM E1021 E1802
Răspunsului Spectral al Celulelor PV PV
Specificaţie Standard pentru Metode Standard de Test pentru
ASTM
ASTM E1040 Caracteristicile Fizice ale Celulelor PV de Determinarea Integrităţii Mecanice a
E1830-09
Referinţă Terestre Neconcentratoare Modulelor PV
Metodă Standard de Test pentru Metodă Standard de Test pentru Verificarea
ASTM
Determinarea Linearităţii unui Parametru al Integrităţii Izolaţiei la Umezeală a
ASTM E1143 E2047
Ansamblurilor PV
unui Dispozitiv PV în Raport cu un
Parametru de Test Metode Standard de Test pentru Măsurarea
Metodă Standard de Test pentru ASTM Performanţelor Electrice şi Răspunsul
Calibrarea Celulelor PV de Referinţă E2236 Spectral al Celulelor PV Multijoncţiune şi
ASTM E1125 Modulelor PV Neconcentratoare
Terestre Neconcentratoare, folosind un
Spectru Tabular ASTM Metodă Standard de Test pentru Verificarea
E2481 Protecţiei la Puncte Fierbinţi la Modulele PV
TABEL 35. STANDARDE PENTRU MODULE SOLARE (Sursa: Standard pentru Module şi Panouri PV
UL 1703
www.pvresources.com, www.epia.org, 2011) Placă-Dreaptă
Module Solare
TABEL 36. STANDARDE PENTRU SISTEME PV RACORDATE LA
REȚEA (Sursa: www.pvresources.com, 2011)
Informaţia din fişa tehnică şi eticheta
EN 50380Sisteme PV Racordate la Reţea
Instalaţiile electrice ale clădirilor – Partea 7- modulului PV
IEC 60364- Module PV terestre din siliciu cristalin –
712: Cerinţe pentru instalaţii sau locaţii IEC 61215
7-712 Premise de proiectare şi aprobarea tipului
speciale – Sisteme alimentate prin PV
Sisteme PV – Caracteristici ale interfeţei cu Sisteme de generare PV terestre –
IEC 61727 IEC 61277
utilitatea Generalităţi şi îndrumare
Sisteme PV – Îmbunătăţirea calităţii energiei Dispozitive PV – Proceduri de corecţie de
IEC 61683 IEC temperatură şi iradianţă la caracteristicile
– Procedură pentru măsurarea eficienţei
Componente din Balanţa sistemului pentru 60891:2009 măsurate I-V
IEC 62093 sistemele PV – Premise de proiectare în
medii naturale IEC 60904
Dispozitive PV (principii pentru măsurare)
Procedură de test pentru prevenirea Series
IEC 62116 insularizării pentru invertoare PV IEC 61345 Test UV pentru module PV
interconectate cu reţeaua Module PV film subţire terestre - Premise
IEC 61646
de proiectare şi aprobarea tipului
Testarea modulelor PV la coroziune prin
IEC 61701
pulverizarea de soluţie salină

10
ANEXE
Sisteme PV racordate la reţea – Cerinţe Recomandări pentru sisteme mici de energie

IEC 62446 minime pentru documentarea sistemului, regenerabilă sau hibride pentru electrificarea
teste de punere în funcţiune şi inspecţie rurală – Partea 8-1: Sisteme de selecţie a
Instalaţiile electrice ale clădirilor – Cerinţe IEC/TS bateriilor şi managementul bateriilor pentru
IEC 60364-
pentru instalaţii sau locaţii speciale – 62257-8-1 sisteme de electrificare autonome – Caz
7-712
Sisteme solare PV de alimentare electrică special cu baterii de maşină plumb-aci
imersat, disponibile în ţările în
TABEL 37. STANDARDE PENTRU SISTEME PV AUTONOME curs de dezvoltare.
(Sursa: www.pvresources.com, 2011)
Recomandări pentru sisteme mici de
Sisteme PV Autonome IEC/TS energie regenerabilă sau hibride pentru
Parametrii caracteristici pentru sistemele PV 62257-9-1 electrificarea rurală – Partea 9-1: Sisteme
IEC 61194 Micropower
autonome
Valorile pentru Sistemele de Pompare direct Recomandări pentru sisteme mici de
IEC 61702 IEC/TS energie regenerabilă sau hibride pentru
conectate la PV
Specificaţii pentru utilizare energiilor 62257-9-2 electrificarea rurală – Partea 9-2:
IEC/PAS Microreţele
regenerabile în electrificarea descentralizată
62011 Recomandări pentru sisteme mici de energie
rurală
IEEE Std IEEE Practici Recomandate pentru Testarea IEC/TS regenerabilă sau hibride pentru electrificarea
1526 Performanţelor Sistemelor PV Autonome 62257-9-3 rurală – Partea 9-3: Integrated
Sisteme PV Autonome – Premise de system – Interfaţa cu utilizatorul
IEC 62124
proiectare şi Aprobare a Tipului Recomandări pentru sisteme mici de
Lanterne portabile PV – detalii de aprobare a IEC/TS energie regenerabilă sau hibride pentru
IEC specificaţiilor în sistemul IEC pentru 62257-9-4 electrificarea rurală – Partea 9-4: Sistem
PVRS11 conformitate şi certificare a echipamentului integrat – Instalarea utilizatorului
electric (IECEE) Recomandări pentru sisteme mici de energie
Lanterne portabile PV – premise de proiectare regenerabilă sau hibride pentru electrificarea
IEC/TS
IEC şi aprobare de tip Amendament 1, extensie rurală – Partea 9-5: Integrated system –
62257-9-5
PVRS11A pentru includerea lanternelor cu baterii Selectarea de lanterne portabile
hibride nichel-cadmiu pentru proiecte de electrificare rurală
TABEL 38. STANDARDE PENTRU ELECTRIFICAREA RURALĂ Recomandări pentru sisteme mici de energie
(Sursa: www.pvresources.com, 2011) regenerabilă sau hibride pentru electrificarea
IEC/TS
rurală – Partea 9-6: Integrated system –
Electrificare rurală 62257-9-6
Selectarea Sistemelor PV pentru
Electrificare Individuală (PV-IES)
Recomandări pentru sisteme mici de energie
IEC/TS regenerabilă sau hibride pentru electrificarea
Recomandări pentru sisteme mici de
62257-1 rurală – Partea 1: Introducere generală în energie regenerabilă sau hibride pentru
electrificarea rurală electrificarea rurală – Partea 12-1: Selecţia
IEC/TS
Recomandări pentru sisteme mici de energie lămpilor cu balast inclus (CFL) pentru
IEC/TS
62257-12-1
regenerabilă sau hibride pentru electrificarea sistemele de electrificare rurală şi
62257-2 rurală – Partea 2: De la cerinţe până la o serie de recomandări pentru echipamentul de
sisteme de electrificare iluminat în case
Procedură de Test pentru măsuri de
IEC/TS regenerabilă sau hibride pentru electrificarea rurală
62257-3 – Partea 3: Dezvoltarea şi managementul IEC 62116 prevenirea Insularizării pentru utilitate –
proiectului invertoare interconectate
IEC/TS
regenerabilă sau hibride pentru electrificarea rurală –
62257-4
Partea 4: Selecţia şi proiectarea sistemului TABEL 39. STANDARDE PENTRU MONITORIZARE (Sursa:
www.pvresources.com, 2011)
IEC/TS regenerabilă sau hibride pentru electrificarea rurală –
62257-5 Partea 5: Protecţia împotriva pericolelor Monitorizare
electrice
IEC/TS regenerabilă sau hibride pentru electrificarea
62257-6 rurală – Partea 6: Acceptare, funcţionare,
întreţinere şi înlocuire
Monitorizarea performanţelor sistemului
IEC/TS IEC 61724 PV– îndrumări pentru măsură, schimb de
regenerabilă sau hibride pentru electrificarea
62257-7 rurală – Partea 7: Generatoare date şi analiză
Recomandări pentru sisteme mici de energie Reţele de comunicaţie şi sisteme pentru
IEC/TS
62257-7-
regenerabilă sau hibride pentru electrificarea automatizări în sistemul energetic– Partea 7-
rurală – Partea 7-1: Generatoare – ansamble PV IEC 61850-7 420: Structura de bază a comunicaţiei –
1
Recomandări pentru sisteme mici de Noduri logice pentru resurse de energie
energie regenerabilă sau hibride pentru distribuite
IEC/TS IEC 60870 Echipament şi sisteme pentru telecontrol
electrificarea rurală – Partea 7-3: Seturi de
62257-7-3
Generatoare– Alegerea seturilor de
generatoare pentru electrificarea rurală

TABEL 40. STANDARDE PENTRU INVERTOARE (Sursa: Aluminiu şi aliaje de aluminiu –
www.pvresources.com, www.epia.org, 2011) Compoziţia chimică şi forme de
EN 573-1
produse fasonate - Partea 1: Sistemul
de denumire numerică
Invertoare
Îmbrăcăminţi galvanizate prin
Informaţiile fişei tehnice şi etichetei ISO 1461 cufundare la cald pe articole de oţel şi
EN 50524
invertoarelor PV fier – Specificaţii şi metode de test
Siguranţa convertoarelor de putere pentru Oţeluri inoxidabile - Partea 1: Lista
IEC 62109-1 uzul în sistemele PV – Partea 1: Cerinţe EN 10088-1
oţelurilor inoxidabile
Generale
Oţeluri inoxidabile - Partea 2: Condiţii
Siguranţa convertoarelor de putere pentru tehnice de furnizare pentru folii/plăci
IEC 62109-2 uzul în sistemele PV – Partea 2: Cerinţe EN 10088-2
şi fâşii de oţel rezistent la coroziune
speciale pentru inveroare
pentru scopuri generale
Sisteme PV– Dispozitive de îmbunătăţirea Oţeluri inoxidabile - Partea 3: Condiţii
IEC 61683 calităţii energiei – Procedură pentru tehnice de furnizare pentru produse
măsurat eficienţa
semi-finisate, bare, baghete, cabluri,
Standard pentru Invertoare, Convertoare, şi EN 10088-3
secţiuni şi produse decapate de oţeluri
UL 1741 Controlere pentru utilizarea în Sisteme rezistente la coroziune pentru scopuri
Independente de Energie generale
Eficienţa globală a invertoarelor PV Sisteme de denumire pentru oţeluri -
EN 50530 EN 10027-1
conectate la reţea Partea 1: Denumiri de oţel
Sisteme de denumire pentru oţeluri -
EN 10027-2
TABEL 41. STANDARDE PENTRU CONTROLERE DE Partea 2: Sisteme numerice
ÎNCĂRCARE (Sursa: www.pvresources.com, www.epia.org,
2011) TABEL 44. STANDARDE PENTRU CUTII DE JONCȚIUNE
(Sursa: www.pvresources.com, 2011)
Controlere de încărcare
Controlere de încărcat bateria pentru Cutii de joncţiune
IEC 62509
sisteme PV – Performanţe şi funcţionare
Componentele de Balanţă a Sistemului DIN
TABEL 45.V VDESTANDARDE
Cutii dePENTRU FIRE/CABLURI
Joncţiune (Sursa:
pentru PV-uri
IEC 62093 pentru sistemele PV – Premise de proiectare 0126-5
www.epia.org, 2011)
în mediul natural EN 50548 Cutii de Joncţiune pentru PV-uri
TABEL 42. STANDARDE PENTRU BATERII (Sursa: 2011 Fire/Cabluri
www.epia.org)
Baterii TABEL 46. STANDARDE PENTRU CONECTORI (Sursa:
Celule secundare şi baterii pentru sisteme www.epia.org, 2011)
IEC 61427 de energie PV – Cerinţe generale şi metode
de test Conectori
Practici recomandate pentru instalarea şi Conectori pentru sisteme PV – Cerinţe
IEEE Std EN 50521
întreţinerea bateriilor acid-plumb pentru şi teste de siguranţă
937 UL-SU 6703 Conectori folosiţi în sistemele PV
sisteme PV
IEEE Std Practici recomandate pentru dimensionarea UL 486A/486B Conectori de cabluri
1013 bateriilor plumb acid pentru sisteme PV
Practici recomandate pentru determinarea TABEL 47. ALTE STANDARDE BOS (Sursa: 2011
IEEE Std
caracterisiticilor de performanţă şi potrivirii www.pvresources.com)
1361
bateriilor în sistemele PV
Alte standarde BOS
Protecţia la supratensiune pentru sistemele
TABEL 43. STANDARDE PENTRU STRUCTURILE DE IEC 61173
de generare PV - Ghid
MONTARE (Sursa: www.pvresources.com, 2011)
Standarde pentru structurile de montare
UL-SU 4703 Cabluri PV
UL 854 Cabluri de racordare la utilitate
TUV Rheinland Cerinţe pentru cabluri pentru sisteme
2Pfg1169 PV
Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor -
EN 1991-1-2 Partea 1-2: Acţiuni generale – Acţiuni
asupra structurilor expuse la incendiu
EN 1991-1-3 Partea 1-3: Acţiuni generale – Încărcări
din zăpadă
EN 1991-1-4 Partea 1-4: Acţiuni generale – Încărcări
din vânt

10
ANEXE
TABEL 48. STANDARDE PENTRU STICLĂ ȘI APLICAȚIILE EI ÎN la îndoire a sticlei - Partea 3: Testarea
CLĂDIRI CU REFERIRI DETALIATE LA SISTEME BIPV (Sursa: specimenului susţinut în două puncte
www.pvresources.com, 2011) (îndoire prin patru puncte)
Sticla în clădiri - Determinarea
Sticla şi aplicaţiile ei în clădiri cu referiri detaliate la sistemele IPV
EN 1288-4 rezistenţei la îndoire a sticlei - Partea 4:
Testarea
Sticla în clădiri – Determinarea sticlei în formă de canal
EN 410 luminozităţii şi caracteristicilor solare ale Sticla în clădiri - Determinarea
sticlei
rezistenţei la îndoire a sticlei - Partea 5:
Sticla în clădiri – Geamuri securizate - EN 1288-5
Testul coaxial cu inel dublu pe specimene
EN 356 Testarea şi clasificarea rezistenţei drepte cu suprafeţe de test mici
împotriva atacului manual
Sticla în clădiri – Sticlă laminată şi sticlă
Sticla în clădiri – Determinarea EN 14449 de siguranţă laminată - Evaluarea
EN 673 transmitanţei termice (valoarea U) – conformităţii/Standardul produsului
Metoda de calculaţie ISO 3585 Sticlă din Borosilicat 33 – Proprietăţi
Sticla în clădiri – Produse de sticlă pe bază Sticla în clădiri -- Produse de sticlă pe
EN 572-1 de silicat calco sodat - Partea 1: Definiţii bază de silicat calco sodat -- Partea 1:
şi proprietăţi generale fizice şi mecanice ISO 16293-1
Definiţii şi proprietăţi generale fizice şi
Sticla în clădiri - Produse de sticlă pe bază mecanice
EN 572-2 de silicat calco sodat - Partea 2: Sticlă de Sticla în clădiri -- Sticlă laminată şi sticlă
suprafaţă
ISO 12543-1 de siguranţă laminată -- Partea 1: Definiţii
Sticla în clădiri - Produse de sticlă pe bază şi descriere părţilor componente
EN 572-5 de silicat calco sodat - Partea 5: Sticlă cu Sticla în clădiri -- Sticlă laminată şi sticlă
model
ISO 12543-2 de siguranţă laminată -- Partea 2: Sticlă
Sticla în clădiri - Produse de sticlă pe bază de siguranţă laminată
EN 572-8 de silicat calco sodat - Partea 8: Sticla în clădiri -- Sticlă laminată şi sticlă
Dimensiuni furnizate şi tăieri finale
ISO 12543-3 de siguranţă laminată -- Partea 3: Sticlă
Sticla în clădiri - Produse de sticlă pe bază laminată
EN 572-9 de silicat calco sodat - Partea 9: Evaluarea Sticla în clădiri -- Sticlă laminată şi sticlă
conformităţii/Standardul produsului
ISO 12543-4 de siguranţă laminată -- Partea 4: Metode
Sticla în clădiri – Produse speciale de bază detestare a durabilităţii
–geamuri de Borosilicat- Partea 1-1: Sticla în clădiri -- Sticlă laminată şi sticlă
EN 1748-1-1
Definiţii şi proprietăţi generale fizice şi ISO 12543-5 de siguranţă laminată -- Partea 5:
mecanice Dimensiuni şi finisarea muchiilor
Sticla în clădiri - Produse speciale de bază Sticla în clădiri -- Sticlă laminată şi sticlă
EN 1748-2-1 – Ceramică de sticlă - Partea 2-1 Definiţii ISO 12543-6
de siguranţă laminată -- Partea 6: Aspect
şi proprietăţi generale fizice şi mecanice
Specificaţii Standard pentru Sticla
Sticla în clădiri - Produse speciale de bază ASTM C1172
Dreaptă Arhitecturală Laminată
–geamuri de Borosilicat - Partea 1-2: Metodă Standard de Test pentru
EN 1748-1-2
Evaluarea conformităţii/Standardul ASTM F1233 Materiale şi Sisteme de Securizare a
produsului
Geamurilor
Sticla în clădiri - Produse speciale de bază
– Ceramică de sticlă - Partea 2-2:
EN 1748-2-2
Evaluarea conformităţii/Standardul Standardele referitoare la PV pot fi
produsului
Sticla în clădiri – Sticlă de siguranţă din descărcate de la BSI (British Standards
EN 13024-1 borosilicat întărit termic - Partea 1: Institute) Online, prin înscriere
Definiţie şi descriere
http://shop.bsigroup.com/en/Navigate-by/
Sticla în clădiri - Sticlă de siguranţă din
borosilicat întărit termic - Partea 2: BSOL/. Toate standardele pot fi de asemenea
EN 13024-2
Evaluarea conformităţii/Standardul achiziţionate prin magaziul online al fiecărei
produsului
Sticla în clădiri – Testul pendul – Metodă
organizaţii de standarde (ISO, IEC, ASTM etc).
EN 12600 de test la impact şi clasificarea pentru
sticlă dreaptă
EN 1288-1 rezistenţei la îndoire a sticlei - Partea 1:
Fundamentele testării sticlei
rezistenţei la îndoire a sticlei - Partea 2:
EN 1288-2
Testul coaxial cu inel dublu pe specimene
drepte cu suprafeţe de test mari
EN 1288-3 Sticla în clădiri – Determinarea rezistenţei

iv. Organizaţiile de standardizare Îmbinarea conductorilor
naţionale
Îmbinare dublă a conductorilor
Celulă primară sau acumulator

TABEL 49. ORGANIZAȚIILE DE STANDARDIZARE NAȚIONALE
Inductor, bobină, înfăşurare, frână
Organizaţia de Link
Țara Maşinărie, simbol general Asteriscul
standardizare
Belgia Institut belge de www.ibn.be este înlocuit de o literă ce
normalisation (IBN) desemnează:
The Bulgarian http://www.bds-bg.org C convertor sincron
Bulgaria Institute for G generator
Standardisation GS generator sincron
Croatian Standards www.hzn.hr M motor
Croaţia MG maşinărie utilizabilă ca generator
Institute
Cyprus Organisation www.cysorg.cy sau motor
Cipru MS motor sincron
for Standardisation
Hellenic Organization http://www.elotgr/default Baterie de acumulatori sau celule
Grecia for Standardization aspx primare
(ELOT)
Asociacion Espanola http://www.aenor.es Siguranţă fuzibilă, simbol general
de Normalizacion y
Spania
Certificacion
(AENOR) Siguranţă cu partea de alimentare indicată
Asociatia de http://www.asr.oro/engle
România Standardizare din za2005/default_eng.html
România (ASRO)
Marea British Standards http://www.bsigroup.com Conexiune, închisă
Britanie Institution (BSI)
Conexiune, deschisă
Disjunctor
v. Simboluri grafice
IEC 60617 conţine simboluri grafice pentru Contact normal deschis, de asemenea
utilizarea în diagrame electrotehnice. Baza de simbol general pentru înterupător
date este sursa oficială a IEC 60617 incluzând
Conductor, grup de conductori,
mai mult de 1750 de simboluri. linie, cablu,
circuit, cale de transmisie
Unele din cele mai utilizate sunt prezentate în
tabelul de mai jos. Trei conductoare
TABEL 50. SIMBOLURI GRAFICE (Sursa: Simmons and Conductoare într-un cablu, trei
Maguire, 2004) conductoare prezentate
Simbol Descriere Pământ sau împământare,

simbol general
Curent continuu
Ampermetru
Curent alternativ
Voltmetru
Polaritate pozitivă
Polaritate negativă Contactor, normal deschis

Propagare, flux de energie, flux de
semnal, o direcţie
Contactor, normal închis

10
ANEXE
vii. Hărţi de iradianţă Echipament de acţionare (bobină releu),

simbol general
FIGURA 162.
Wattmetru HARTA DE IRADIANȚĂ A EUROPEI (Sursa:
http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/, Octombrie 2011)
Diodă semiconductoare,
simbol general
Diodă tunel
Rezistenţă, simbol general
Contor de energie
Lampă de semnalizare, simbol general
Celulă fotovoltaică
vi. Curbe caracteristice I-V pentru

module
FIGURA 161. FIGURA 163. HARTĂ DE IRADIANȚĂ (Sursa: C
CURBE CARACTERISTICE I-V PENTRU MODULE (Sursa: http://mappery.com, Octombrie 2011)
www.energygridsolutions.com/solar-sharphtml, October 2011)

viii.Link-uri utile www.solarbuzz.com
Știri, cercetare, analiză şi
consultanţă despre diverse
domenii PV
www.bipv.ch/index.php
?option=com_content&
Link Descriere
view=article&id=209&Ite
Informaţii despre puterea mid=176&lang=en
solară şi aplicaţiile sale
www.pvresources.com Centrale PV la scară mare www.nrel.gov/pv/perfor
Informaţii despre defecte
Bază de date cu utilitarele de mance_reliability/failure
observate în instalaţii PV
simulări şi rapoarte _database.html
Date despre cele mai bune IEC oferă o platformă
www.pvdatabase.org practici , Proiecte PV urbane, companiilor, industriei şi
Produse BIPV guvernelor pentru întâlniri,
www.iec.ch
Rapoarte şi statistici discuţii şi dezvoltarea
www.iea-pvps.org Standardelor Internaţionale
naţionale despre piaţa PV
Informaţii detaliate despre de care au nevoie
procesele administrative Societatea Americană pentru
www.pvlegal.eu care trebuie urmate pentru a Teste şi Materiale
instala un sistem PV în fieca- www.astm.org Standarde internaţionale
re din ţările participante. pentru materiale, produse,
Platformă care are ca scop sisteme şi servicii folosite în
dezvoltarea unei strategii şi construcţie, producţie şi
un plan de implementare transport
corespunzătoar pentru Comitet pentru platforma de
www.eupvplatform.org/ Standardizare pentru
educaţie, cercetare şi
dezvoltarea tehnologiei, www.cen.eu dezvoltarea Standardelor
inovaţie şi lansarea pe piaţă Europene şi alte specificaţii
a energiei PV tehnice
Underwriter Laboratories Inc
Informaţii despre echipa- www.ul.com bază de date cu peste 1.000
mentul de producţie, compo- de Standarde de Siguranţă
www.enf.cn/database/p nente solare (ex. invertoare, Organizaţia Internaţională
anels.html baterii), materiale solare, pentru Standardizare
panouri solare, vânzători, Federaţie la nivel global
instalatori de sisteme www.iso.ch pentru instituţiile naţionale
Bază de date extinsă, având de standarde, promovând
www.posharp.com/phot
caracteristici pentru multe dezvoltarea standardizării
ovoltaic/database.aspx
panouri PV mărfurilor şi serviciilor
Bază de date despre toate Bază de date cu peste 50.000
panourile disponibile pe de standarde bogate în
http://pvbin.com piaţă cu funcţie de căutare şi http://shop.bsigroup.co conţinut critic pentru afaceri
sortare după diferiţi m/Navigate-by/BSOL/ ce acoperă o largă gamă de
parametri discipline din toate
http://en.wikipedia.org/ Listă a centralelor PV mai sectoarele industriei
wiki/List_of_photovoltai mari de 25 MW în capacitate Portal ce are ca scop
c_power_stations curentă netă adunarea şi promovarea a ce
e mai bun pe Web în ceea ce
www.yoursunyourenerg
Acces la servicii axate pe priveşte energia PV în
y.com/
regenerabile, incluzând ştiri ansamblu şi care comple-
www.renewableenergy zilnice, produse, descrierea de mentează informaţiile deja
world.com/rea/home tehnologii, calendar cu disponibile în altă parte
evenimente în energie,
oportunităţi de muncă etc. Informaţii despre echipa-
mentul de producţie, compo-
Multe informaţii în diferite www.pv-tech.org/
www.solarplaza.com nente solare şi piaţa PV în
segmente din piaţa PV general
Portal dedicat energiei PV
care acoperă diverse IRENA are ca ţintă să adune
probleme (reviste despre http://www.irena.org/h toate tipurile de
www.solarserver.com regenerabile şi să ia în
energia solară, finanţare, ome/index.aspx?PriMen
evenimente, piaţa locurilor uID=12&mnu=Pri considerare politici diverse
de muncă etc.) de regenerabile la nivel local,
regional şi naţional

10
ANEXE
Informaţii şi servicii furnizate

de Strategia Energetică UE
pentru Europa (hărţi de
drumuri, pieţe, statistici etc.)
http://europ
Toate legile de mediu UE –
a.eu/pol/en
rezumate (deşeu, zgomot,
v/index_en.
poluarea aerului etc.)
htm
Biroul European de Selecţie a

http://europ Personalului (EPSO) are ca
ţintă realizare unei selecţii a
Site oficial al Uniunii Europene.
a.eu/epso/in
dex_en.htm personalului la cel mai înalt
standard din partea
Instituţiilor UE.
http://ec.europa.eu
http://epp.e
urostat.ec.e Statistici la nivel european
uropa.eu/po care permit comparaţii între
rtal/page/po ţări şi regiuni.
rtal/eurostat
/home/
Portal European pentru
eficienţa energiei în clădiri,
www.buildup.eu cunoştinţe foarte valoroase
despre cum să se reducă în
clădiri consumul energetic
Cea mai mare asociaţie

mondială din industrie,
dedicată pieţei de energie
electrică PV (informaţii
despre ultimele proiecte
legislative, oferind consul-
www.epia.org tanţă factorilor cheie despre
cele mai adecvate politici
pentru dezvoltarea unei
pieţe PV sustenabile,
probleme tehnice şi
economice etc.)
Algoritmul de modelare
estimează componentele
directe, difuze şi reflectare ale
cerului senin şi cerului
real,Iradianţa globală pe un
http://re.jrc.ec.europa.e plan orizontal sau înclinat
u/pvgis Iradianţa totală zilnică
[Wh/m2] este calculată prin
integrarea valorilor de
iradianţă [W/m2] calculate la
intervale regulate de-a
lungul zilei
Bază de date climatologică
pentru aplicaţii de energie
solară: o bază de date
meteorologică conţinând
www.meteonorm.com
date comprehensive despre
climă pentru aplicaţii ale
ingineriei solare în orice
punct de pe glob

LECTURĂ SUPLIMENTARĂ
4. J.P. Dunlop, Batteries şi Charge Control
Lectură suplimentară in Stand-Alone Photovoltaic Systems.
Fundamentals şi Application. Sandia National
1. M. Drifa, P.J. Pereza, J. Aguilera, J.D.
Laboratories USA, 1997 (relevant §2210)
Aguilar, A new estimation method of
irradiance on a partially shaded PV Tehnicianul PV poate prelua cunoştinţe
generator in grid-connected photovoltaic specializate despre tehnologia bateriilor şi a
systems, Renewable Energy vol 33, pp strategiilor de reglare a încărcării folosite în
2048–2056, 2008 (relevant §2.1.3) mod uzual în sistemele PV autonome. Sunt
Instalatorii PV pot studia o nouă metodă de furnizate detalii despre tipurile de celule
estimare a iradianţei pentru un sistem parţial plumb-acid imersate, plumb-acid reglate prin
umbrit. Principiile metodei propuse şi valve şi nichel-cadmiu. Sunt prezentate
algoritmul folosit pentru calculul iradianţei pe comparaţii pentru diversele tehnologii de ba-
planuri umbrite sunt prezentate în articol. terii, şi consideraţii pentru proiectarea sub-
sistemului de baterii, sunt discutate sistemele
auxiliare, de întreţinere şi siguranţă.
2.H. Haeberlin, Optimum DC operating
Voltage for grid connected PV plants,
20th European PV Solar Energy
5. Danish Energy Agency, Optimisation of
Conference, Barcelona, Spain, June 2005 the Design of Grid-Connected PV Systems
(relevant §222). under Danish Conditions” (PV-OPT), 2009
Tehnicianul poate afla răspunsuri la întrebări (relevant
precum: la ce VMPP trebuie testat invertorul şi §231)
la ce interval trebuie alese tensiunile STC
pentru modulele unei centrale PV. Cursantul poate studia proiectul câtorva
Procedurile de proiectare sunt de asemenea studii de caz, pentru a înţelege teoria pre-
prezentate în lucrare cu câteva exemple zentată în capitolul 2. Sunt date trei exemple
numerice. despre proiectarea unei centrale PV pe un
acoperiş al unei case, folosind produse
disponibile pe piaţă. Producţia de energie
3. IEA PVPS, International Energy Agency anuală estimată este calculată în exemple cu trei
Implementing Agreement on PV Power metode diferite: un calcul de mână bazat pe
Systems, Use of PV Power Systems in Stand- fişele tehnice ale modulelor şi invertorului;
Alone şi Island Applications, 2003 programul web PVGIS şi sistemul software
PVSYST. Cursanţii pot studia exemple
Instalatorii PV pot să aprofundeze cunoş- practice.
tinţele practicilor comune şi ale tehnicilor
practice de realizare a protecţiei la trăsnet
(relevant §228).

10
LECTURĂ
SUPLIMENTARĂ
6. P. Arun, R. Banerjee, S. reţea au o performanţă destul de bună.

Bandyopadhyay, Optimum sizing
of photovoltaic
battery systems incorporating
uncertainty through design space
approach, Solar Energy vol 83, pp 1013-
1025, 2009 (relevant §2210) Cursanţii pot
studia metodologia dimen- sionării optime a
unui sistem de baterii pentru electrificarea
zonelor izolate. Meto- dologia propusă este
bazată pe proiectarea spaţiului, ceea ce
implică o simulare în timp a întregului
sistem.
7. L. Lu, H.X. Yang, Environmental

payback time analysis of a roof-mounted
BIPV system in Hong Kong, Applied
Energy vol 87, 3625-3631, 2010 (relevant
§2.4.1)
Este investigată perioada de recuperare
financiară şi a gazelor cu efect de seră pentru un
sistem de acoperiş BIPV (conectat la reţea) în
Hong Kong, pentru a determina suste-
nabilitatea.
8. EPIA, Solar generation 6; Solar

Photovoltaic Electricity Empowering the
World, 2011 (relevant §2.4.2)
Tehnicianul PV poate aduna informaţii va-
loroase de pe piaţă relativ la starea curentă a
PV în întreaga lume şi va fi de asemenea
informat de problemele de mediu, potenţiale
şi prospecte de creştere pentru anii următori.
Această informaţie va fi utilă în dialogul cu
potenţiali clienţi.
9. M. A. Eltawil, Z. Zhao, Grid-connected

photovoltaic power systems: Technical şi
potential problems—A review, Renewable şi
Sustainable Energy Reviews
vol. 14, pp 112-129, 2010
Lucrarea trece în revistă literatura despre
problemele potenţiale aşteptate cu nivel înalt
de penetrare şi metode de prevenţie a
insularizării centralelor PV racordate la reţea.
Potrivit studiului, invertoarele cu racordare la

10. B. Yu, M. Matsui, G. Yu, A review of
current anti-islanding methods for
photovoltaic power system, Solar
Energy vol 84, pp 745-754, 2010
Tehnicianul poate învăţa despre diferitele
metode împotriva insularizării dezvoltate în
generarea de energie PV în reţea bazată pe
sistemele monofazate. Metodele active şi
pasive anti-insularizare sunt evaluate şi
comparate prin rezultate experimentale.
11. X. Gong, M. Kulkarni, Design

optimization of a large scale rooftop PV
system, Solar Energy, vol 78, pp 362-
374, 2005 (relevant
§2.7.1)
Optimizarea sistemului PV este o problemă
esenţială la proiectarea sistemului.
Articolul îi prezintă tehnicianului procesul de
optimizare a unui sistem PV racordat la
reţea, pe acoperişul unei clădiri federale
de birouri şi un model de conversie a
energiei PV. Pe baza acestui model sunt
optimizate unghiul de înclinare şi
dimensiunea ansamblului PV. Metoda de
optimizare este bazată pe maximizarea
utilizării energiei produse de module, şi, în
acelaşi timp, minimizarea puterii electrice
vândute în reţea.
12. A. Salaymeh, Z. Hamamre, F. Sharaf,

M.R. Abdelkader, Technical şi
economical assessment of the utilization
of photovoltaic systems in residential
buildings: The case of Jordan, Energy
Conversion şi Management, vol 51, pp
1719-1726, 2010 (relevant §271)
Cursanţii pot evalua un studiu de caz care
examinează costurile unui sistem PV şi pe-
rioada de recuperare. Este prezentată
fezabilitate utilizării sistemelor PV într-un
apartament rezidenţial standard în Iordan.
Este ales un apartament drept studiu de
caz pentru a realiza calcule de energie şi
economice. Sunt calculate necesarul de
putere electrică şi cost pentru apartament.

Lectură suplimentară în limba
13.SEAI, Sustainable Energy Authority
greacă
of Ireland, Best Practice Guide– PVs,
Ireland, 2010 (relevant §2.7.1) 1 Οδηγίες για την εγκατάσταση Φ/Β
Tehnicianul PV poate studia designul συστημάτων σε κτιριακές εγκαταστάσεις,
ΚAΠΕ, 2009
preliminar al unui sistem BIPV. Studiul de caz
descrie proiectarea şi planificarea unei Manualul este disponibil de pe site-ul web
instalaţii PV, inclusiv integrarea sistemului PV CRES şi sintetizează informaţii pentru
în clădire. profesioniştii în instalaţii PV în clădiri.
2 Μηχανική των Φωτοβολταϊκών
Συστημάτων, Τεχνολογία, Μελέτες,
14. NABCEP, North American Board of
Εφαρμογές, ΣΝ Καπλάνης, Εκδόσεις ΙΟΝ
Certified Energy Practitioners, NABCEP
study guide for photovoltaic system 2004
installers, USA 2009 (relevant §272) Multe exerciţii şi exemple de PV pentru ca
Diferite întrebări şi răspunsuri sunt prezentate personalul instruit să înţeleagă teoria şi
în acest articol, care testează cunoştinţele problemele de proiectare prezentate în
cursanţilor despre diverse probleme PV. Capitolul 2.
Răspunsurile sunt de asemenea prezentate în
acelaşi ghid de studiu.
15.Photovoltaics in Buildings Guide to

the Installation of PV Systems 2nd edition
2006 (DTI publication DTI/pub URN
06/1972). (3rd edition to be published
shortly). Available from
www.bre.co.uk/filelibrary/pdf/rpts/Guide_to
_the_installation_of_PV_systems_2nd_Editio
n.pdf

16. BRE Digest 489 ‘Wind loads on roof-
based photovoltaic systems.’ Available
from www.brebookshop.com
17. BRE Digest 495 ‘Mechanical installation

of roof-mounted photovoltaic systems.’
Disponibil din www.brebookshop.com
18. ‘Photovoltaics in Buildings – Safety şi
the CDM Regulations’, (BSRIA/DTI
Februarie 2000, ISBN 086022 548 8

Suport de Curs Instalator de Sisteme Fotovoltaice Solare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs Instalator de Sisteme Fotovoltaice Solare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs Instalator de sisteme

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare ii

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare

Rolul acestei publicaţii este de a dota instalatorul de fotovoltaice cu cunoştinţe practice şi

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 6

1.1. Energia solară fotovoltaică

Soarele reprezintă cea mai importantă sursă de

Metodele moderne de producere a energiei

Instalaţiile fotovoltaice solare generează o 1.1.3. Iradianţă solară (radiaţie)

Un sistem fotovoltaic poate opera chiar şi în

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 7

reflectată de pământ şi care poate veni din

FIGURA 2. TIPURI DE IRADIANȚĂ SOLARĂ.

1.1.4. Definiţia unghiului

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 8

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 9

Există un potenţial neaccesat imens. Supra-

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 10

FIGURA 7. CONFIGURAȚIA UNUI SISTEM FOTOVOLTAIC. (Sursa: DTI, 2006)

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 11

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 12

Siliciul film-subţire multijoncţiune constă

Modulele standard film-subţire au puteri Cupru, Indiu, Galiu, (di)selenura/(di)sulfura

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 13

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 14

1.4. Tipuri de sisteme şi aplicaţii drept sisteme Fotovoltaice Integrate în

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 15

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 16

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 17

Tipul Segment de piaţă pe

1.4.2.2. Sisteme neracordate la reţea, ntru aplicaţii industriale

1.4.2.3. Bunuri de larg consum

1.5. Beneficiile tehnologiei fotovoltaice

1.5.2. Îmbunătăţirea eficienţei reţelei

1.5.3. Reducerea poluării în oraşe

1.5.4. Locuri de muncă

1.5.5. Fără limite

TABEL 2. Valori orientative lunare

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 20

3. O celulă PV este realizată din:

4. Care este rolul principal al invertorului într-un sistem PV:

1. Ce material nu este folosit ca încapsulant într-un modul PV?

2. De obicei, un producător de module garantează o putere de 80 % din Wp după:

1. Care tehnologie de celulă nu face parte

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 21

2. Care sunt caracteristicile comune ale unei

1.6.4. Tipuri de sisteme şi aplicaţii PV

1. O instalaţie racordată la reţea constă din

2. Sistemele PV neracordate la reţea sunt mereu sisteme pentru case mici.

1.6.5. Beneficiile tehnologiei PV

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 17

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 18

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 19

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 20

În funcţie de grosimea obiectului d, distanţa

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 21

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 22

Cea mai mare eficienţă a unui modul foto-

Dacă modulul fotovoltaic este amplasat pe o

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 23

2.1.5.2. Montarea pe sol

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 24

FIGURA 20. PANOURI FOTOVOLTAICE MONTATE PE