Sunteți pe pagina 1din 211

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare

INTRODUCERE

INTRODUCERE
Energia solară poate crea mii de noi locuri de muncă.
În 2010, industria fotovoltaică europeană a angajat direct peste 150.000 de oameni. Potrivit Scenariului Avansat
al Asociaţiei Europene a Industriei Fotovoltaice (EPIA), 3,5 milioane de locuri de muncă full-time în sectorul
global PV vor fi create până în anul 2030; din care jumătate se vor axa pe instalarea sistemelor şi mentenanţă. În
Uniunea Europeană (EU), industria PV ar putea angaja 465.000 de oameni până în 2015, 900.000 până în 2020,
şi chiar 1.000.000 până în 2040.

Aplicaţiile tehnologiilor fotovoltaice vor necesita tehnicieni calificaţi pentru instalare, reparaţii şi întreţinere. Mai mult,
principalii agenţi din acest sector (producători, dezvoltatori, investitori) caută oameni certificaţi şi asigurarea calităţii în
toate fazele instalării unui sistem fotovoltaic (proiect, instalare şi întreţinere). Totuşi, o lipsă de lucrători calificaţi poate
influenţa negativ dezvoltarea planificată pe piaţa fotovoltaicelor.

Este de aceea clar faptul că, pentru a obţine o instalaţie de calitate, este nevoie de tehnicieni instruiţi şi de o pregătire
corespunzătoare. Schemele de certificare adaugă o asigurare în plus a calităţii pe care instalatorul o deţine (organizare,
competenţă şi echipament) pentru a finaliza construcţia de sisteme fotovoltaice într-un mod sigur şi eficient. În acest
moment, disponibilitatea schemelor de certificare pentru instalatorii de fotovoltaice variază în rândul ţărilor membre
UE. Multe state nu au validat schemele de certificare şi, deşi există cursuri pentru instalatori de fotovoltaice, acestea
au cerinţe de eligibilitate şi calificare diferite.

Printre alte obiective, Directiva UE pentru Energie Regenerabilă (2009/28/EC) obligă ţările membre să realizeze
scheme de certificare recunoscute mutual. Ca răspuns la provocările din sector, trebuie dezvoltate sisteme de instruire
corespunzătoare şi scheme de certificare - pentru validarea competenţei instalatorilor - şi pentru a asigura instalarea şi
operarea eficientă a sistemelor fotovoltaice care sunt realizate.

În acest context, ţinta iniţiativei programului European PVTRIN, susţinut de programul Intelligent Energy Europe al
Comisiei Europene, se axează pe dezvoltarea unei scheme de instruire şi certificare pentru tehnicienii implicaţi în
instalarea şi întreţinerea sistemelor fotovoltaice de scară redusă. PVTRIN doreşte să stabilească bazele adoptării unei
scheme de certificare mutual acceptate în ţările membre UE. Ca o parte a activităţii PVTRIN s-au realizat materiale de
instruire corespunzătoare, specifice, pentru a ajuta tehnicienii să acumuleze cunoştinţe şi abilităţi. Acest lucru le va
permite participarea cu succes la programele de instruire pentru dobândirea unui nivel mai înalt de calificare , în
funcţie de cerinţele Directivei RES şi de reglementările naţionale în domeniu.
Schema PVTRIN le va oferi instalatorilor:
Cursuri de instruire de înaltă calitate: pentru a avansa în profesia lor şi pentru a-şi aduce la zi
cunoştinţele şi abilităţile tehnice;

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare


Oportunităţi flexibile de instruire: o platformă e-learning, asistenţă tehnică „24/7“, ghiduri
tehnice utile, materiale şi instrumente practice de instruire;
Angajabilitate: avantajul recunoaşterii şi al competitivităţii în profesie, bazat pe o schemă certificată, care
urmăreşte standarde recunoscute de calitate;
Mobilitate: certificarea reprezintă un „paşaport” pentru piaţa de muncă UE.

Manualul instalatorilor pentru sisteme fotovoltaice solare a fost construit pentru a acoperi punctele cheie de
cunoştinţe, abilităţi şi competenţe pentru tehnicienii care doresc să participe activ la instalarea şi întreţinerea
sistemelor fotovoltaice de mică dimensiune. Bazat pe o analiză a sarcinilor procesului de instalare a unui sistem
fotovoltaic,
stabilit în cursul dezvoltării schemei PVTRIN cu persoane cheie din domeniu,
manualul acoperă următoarele subiecte:
Noţiuni de bază despre energia solară
Principii de proiectare
BAPV şi BIPV
Siguranţa muncii
Întreţinerea şi depanarea
Studii de caz – cele mai bune practici
Exemple de instalare a unui sistem fotovoltaic de mici dimensiuni în clădiri
Managementul calităţii şi mulţumirea beneficiarului

Rolul acestei publicaţii este de a dota instalatorul de fotovoltaice cu cunoştinţe practice şi recomandări de bună
practică; de asemenea, prezintă un număr de referinţe utile şi încurajează instalatorul să obţină o mai profundă
înţelegere a tuturor aspectelor critice în proiectarea, instalarea, depanarea şi întreţinerea eficientă a sistemelor
fotovoltaice.
Manualul ar trebui folosit ca document ajutător, ce furnizează cunoştinţe teoretice, pentru a susţine elevii instruiţi –
aducând un număr de resurse şi instrumente suplimentare selectate – să se pregătească mai bine pentru examinarea de
certificare. Manualul face referiri la alte publicaţii cheie şi texte standard aplicabile proiectelor fotovoltaice, şi ar
trebui tratat ca un supliment şi folosit în conjuncţie cu aceste referinţe şi instrumente. Procesul de instruire include
cursuri practice şi teoretice, combinate cu un nivel corespunzător de studiu propriu.
Cursanţii ar trebui să fie conştienţi că o cunoaştere aprofundată a informaţiilor prezentate, care include o înţelegere a
Normativelor Naţionale şi a legislaţiei relevante, precum şi o experienţă practică în teren sunt în general necesare
pentru a încheia cu succes procesul de certificare PVTRIN.

Notă importantă:
Manualul nu îşi propune să fie exhaustiv sau definitiv şi nu garantează acoperirea tuturor situaţiilor posibile în
profunzime. Manualul a fost pregătit pe bazele cunoştinţelor relevante actuale asupra tehnologiei, standardelor de
calitate, practici de siguranţă şi reglementări. Tehnicienii sunt sfătuiţi să-şi impună propria judecată profesională şi să
consulte toate reglementările curente asupra clădirilor, coduri de siguranţă şi sănătate, standarde şi alte recomandări
aplicabile, precum şi informaţii la zi despre toate materialele şi produsele pe care le folosesc.

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 6


NOŢIUNI DE BAZĂ FIGURA 1.
(Sursa: EPIA)
EXEMPLU PENTRU EFECTUL FOTOVOLTAIC.

Energia solară fotovoltaică


(PV)
Soarele văzut ca o sursă de
energie

Soarele reprezintă cea mai importantă sursă de energie pentru


toate procesele naturale de pe Pământ. Este o sursă vitală de
energie pentru supravieţuirea tuturor speciilor de plante şi
animale şi furnizează energie pentru multe procese critice
precum fotosinteza.

Metodele moderne de producere a energiei pe Pământ utilizează


energia solară, în sensul general al cuvântului, într-un mod direct
sau indirect. Forme indirecte de energie solară sunt materialele
biologice din trecut, care au fost transformate în combustibili
fosili (petrol sau cărbune), precum şi energia eoliană, hidro și
bioenergia.

Instalaţiile fotovoltaice solare generează o formă directă de


energie solară.

Ce înseamnă fotovoltaic? 1.1.3. Iradianţă solară (radiaţie)


Sistemele fotovoltaice (PV) conţin celule care transformă energia La nivel global sunt acumulate cantităţi imense
soarelui în electricitate. În interiorul fiecărei celule se află straturi de date statistice privind energia solară. De
de material semiconductor. Căderea luminii pe celulă creează un exemplu, baza de date US National Solar Radiation
câmp electric pe straturi, determinând circulaţia curentului a colectat date timp de 30 ani privind iradianţa
electric. solară şi condiţiile meteorologice a 237 locaţii
din SUA. Centrul European Reunit de Cercetare
Intensitatea luminii determină cantitatea de putere electrică
(EJRC) colectează şi publică, de asemenea, date
generată de fiecare celulă.
privind iradianţa solară pentru 566 locaţii din
Un sistem fotovoltaic poate opera chiar şi în cazul unui soare mai Europa.
puţin strălucitor şi poate genera electricitate, în zilele înnorate şi
ploioase, din lumina reflectată a soarelui.

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 7


Este important de distins între următoarele cinci tipuri diferite de Normală şi Difuză - DNI şi DIF) primită de
date de iradianţă solară (3TIER, 2011): deasupra de către o suprafaţă înclinată.
Iradianţa Directă Normală (DNI): reprezintă cantitatea de radiaţie Datele de iradianţă utilizate variază în funcţie de
solară primită pe unitatea de suprafaţă de un plan care este tipul sistemului PV folosit. Sistemele PV trebuie
întotdeauna menţinut perpendicular (sau normal) pe razele ce proiectate în aşa fel încât să capteze maximum
cad în linie dreaptă de la poziţia soarelui la orice poziţie dată în posibil de radiaţie solară. Orientarea şi înclinarea
cer. sunt prin urmare de o importanţă critică. Ca o
Iradianţa Difuză (DIF): reprezintă cantitatea de radiaţie solară consecinţă, iradianţa globală coplanară este cea
primită pe unitatea de arie de un plan (neumbrit), care nu ajunge recomandată pentru calcularea puterii produse.
pe o cale directă de la soare, ci a fost împrăştiată de molecule şi
particule în atmosferă sau reflectată de pământ şi care poate veni FIGURA 3. IRADIANȚA SOLARĂ PE GLOB.
din orice direcţie. (Sursa: Gregor Czisch, ISET, Kassel, Germania, 2007)

Iradianţa Albedo: Un al treilea tip de iradianţă, numit albedo,


reprezintă radiaţia directă sau indirectă reflectată de sol sau
suprafeţe învecinate (zăpadă, lacuri, pereţi de clădiri etc.).

FIGURA 2. TIPURI DE IRADIANȚĂ SOLARĂ.


(Sursă:Tknika,2004)

Definiţia unghiului
O bună înţelegere a căii soarelui este nece- sară
pentru estimarea nivelurilor de iradianţă şi
pentru producţia rezultată a sistemului PV.
Iradianţa Globală Orizontală (GHI): reprezintă cantitatea totală de În orice loc de pe Pământ este posibilă
radiaţii unde-scurte primite de sus pe o suprafaţă orizontală. identificarea poziţiei soarelui prin elevaţie şi
Include atât Iradianţa Directă Normală (DNI) cât şi Iradianţa azimut. În general, un instalator de sistem PV
Difuză (DIF). defineşte sudul ca γ = 0° (unghiul azimut) şi
notează unghiurile către est şi vest cu semn
Iradianţa Globală Coplanară: reprezintă cantitatea totală de negativ, respectiv pozitiv. Urmând această
radiaţie solară (Directă definiţie, pentru est avem γ = -90° şi pentru vest
avem γ = 90°.
Elevaţia şi spectrul solar Reflecţia Pământului
Unghiul solar de elevaţie α este măsurat de la orizontală, valoarea Trebuie folosită o valoare albedo pentru a calcula
lui modificându-se în urma parcursului soarelui de-a lungul zilei iradianţa pe un plan înclinat, pentru a lua în
şi pe măsura schimbării anotimpurilor. Valoarea acestui unghi are considerare reflectivitatea mediului în-
impact, pe lângă alţi para- metri, şi asupra nivelului de iradianţă conjurător. Valoarea albedo depinde de pro-
solară. prietăţile solului. Pentru o suprafaţă precum
Pe măsură ce trece prin atmosfera Pă- mântului, radiaţia solară zăpada, albedoul poate atinge valori de până la 0,9.
este deviată de particulele contaminante şi de poluare şi este În general, o valoare albedo de 0,2 poate fi luată
absorbită de molecule din aer. Ca o conse- cinţă, nivelul de în considerare.
iradianţă este mai scăzut în momentul în care razele ating
Măsurarea iradianţei solare
suprafaţa sis- temului PV.
Iradianţa solară poate fi măsurată direct, prin
folosirea unui piranometru sau a unor senzori
FIGURA 4. AZIMUTUL ȘI ELEVAȚIA SOLARĂ.
(Sursa: www.mpoweruk.com , 2011) fotovoltaici, ori indirect, prin analiza imagi- nilor
preluate de satelit.
Piranometrele sunt senzori de mare precizie,
care folosesc un termocuplu ce măsoară di-
ferenţa de temperatură între o suprafaţă care
absoarbe şi mediul înconjurător. Aceste tipuri de
dispozitive sunt foarte exacte, dar cu timp de
răspuns lent, deoarece funcţionează pe principiul
termic. Se pot obţine precizii de măsurare de
0,8% pe o medie anuală.
Masa Aerului (AM) caracterizează grosimea atmosferei prin care Senzorii fotovoltaici au la bază o celulă solară
raza soarelui trebuie să treacă pentru a atinge pământul. AM = 1 calibrată şi sunt mai puţin exacţi decât pira-
când elevaţia solară este perpendiculară pe Pă- mânt (α=90°). nometrul, din cauza senzitivităţii spectrale
Această valoare corespunde elevaţiei solare la ecuator, la prânz, intrinseci. Totuşi, avantajul lor îl reprezintă
în timpul echinocţiului de primăvară, şi nu apare prac- tic pentru costul semnificativ mai redus decât al pirano-
latitudinile Europei. Relaţia între elevaţia solară α şi masa aerului metrelor. Precizia lor, dacă ne raportăm la media
este definită de următoarea formulă: anuală, este în gama 2% până la 5%. Senzorii
fotovoltaici se folosesc adesea îm- preună cu
AM = 1/sinus(α).
înregistratoare de date pentru a monitoriza
Pentru Europa se foloseşte un factor de masă a aerului de 1,5 ca sisteme PV mari.
medie anuală, dar se atinge chiar şi un factor de 4 în decembrie, FIGURA 5. SSR 11 SENZOR DE RADIAŢIE SOLARĂ
când soarele se află la un unghi aproape de orizontală. (PIRANOMETRU). (Sursa: Hukseflux, 2011)
Potenţial enorm 1.2. Sistemul fotovoltaic
Există iradianţă solară suficientă pentru a pu- tea satisface cerinţele
de energie ale întregului glob. În medie, fiecare m2 de teren pe Părţile cheie ale unui sistem fotovoltaic de
Pământ este expus razelor soarelui pentru a produce o energie de generare a energiei electrice sunt:
1.700 kWh pe an, folosind tehnologia actuală. Energia solară - Celule şi module fotovoltaice pentru
totală care ajunge la suprafaţa Pământului poate satisface de captarea energiei solare;
10.000 de ori necesarul global de energie în momentul actual. - Un invertor pentru a transforma curentul
continuu (DC) în curent alternativ (AC);
În timp ce doar o parte din iradianţa solară poate fi folosită
pentru a genera electricitate, această „pierdere datorată
- Un set de baterii şi controller de încărcare
pentru sistemele autonome;
randamentului“ nu se risipeşte, ca în cazul combustibililor fosili,
o resursă finită. - Alte componente ale sistemului.
Toate componentele sistemului, cu excepţia
Cu cât o zonă este mai expusă luminii soarelui, cu atât puterea modulelor fotovoltaice, sunt numite compo-
generată este mai mare. Zonele subtropicale de pe glob oferă cele nente ale Balanţei Sistemului (BOS).
mai bune locaţii pentru generare solară. Energia medie primită în
Europa este de circa 1.2.1. Modulele şi celulele fotovoltaice
1.200 kWh/m pe an (GHI). În comparaţie, în
2

Estul Mijlociu mediile sunt între 1.800 şi Celula fotovoltaică reprezintă unitatea de ba- ză a
2.300 kWh/m2 pe an (GHI). sistemului PV. Celulele sunt conectate împreună
pentru a forma ansamble mai mari numite
EPIA a calculat că întregul consum de electricitate al Europei ar module PV. Straturi subţiri de EVA (Acetat Etil
putea fi atins dacă doar 0,34% din suprafaţa solului Europei (o Vinil) sau PVB (Polivinil Butiric) sunt folosite
zonă echivalentă cu suprafaţa Olandei) ar fi acoperită cu module pentru susţinerea celulelor şi protecţia împotriva
fotovoltaice. Calculele Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA) au intemperiilor. Modulele sunt în mod normal
arătat că dacă 4% din zonele foarte uscate, deşertice, ar fi folosite închise între un capac transparent (de obicei
pentru instalaţii PV, necesarul de energie pentru tot globul ar fi sticlă) şi un strat posterior pentru protecţie la
atins. intemperii (de obicei realizat dintr-un polimer
subţire sau sticlă). Modulele pot fi înrămate
Există un potenţial neaccesat imens. Supra- feţe extinse precum pentru o durabilitate şi rezistenţă mecanică
acoperişurile, suprafe- ţele clădirilor, terenuri necultivate şi sporite.
deşerturi pot fi folosite pentru producţia de energie solară. De
exemplu, 40% din necesarul de energie electrică al Uniunii
Europene ar putea fi atins în 2020, dacă toate acoperişurile şi
faţadele utilizabile ar fi acoperite de panouri fotovoltaice
(Proiectul Sunrise 2011).
FIGURA 6. CONEXIUNEA CELULELOR UNUI MODUL FOTOVOLTAIC (Sursa: Tknika,2004)

FIGURA 7. CONFIGURAȚIA UNUI SISTEM FOTOVOLTAIC. (Sursa: DTI, 2006)

Modulele pot fi conectate între ele în serie (numit şir) pentru a obicei folosite în aplicaţii autonome, acolo
creşte tensiunea totală produsă de sistem. Șirurile sunt conectate în unde de obicei necesarul de putere este mic.
paralel pentru a creşte curentul total al sistemului.
Modulele pot fi dimensionate pentru insta- larea
Puterea generată de modulele PV variază de la câţiva waţi (între 20 rapidă în orice locaţie. Sunt robuste, fiabile şi
şi 60 Wp) până la 300, 350 Wp, în funcţie de mărimea şi rezistente la intemperii. Producătorii de module
tehnologia panoului. Modulele de puteri mici sunt de garantează de regulă o putere generată de 80%
chiar şi după 20, 25 de ani de folosire. În mod
obişnuit, durata de viaţă a unui modul este în
jurul a 25 ani, dar poate funcţiona chiar mai mult
de 30 de ani.
Invertoarele 1.3. Tehnologii fotovoltaice
Invertoarele convertesc puterea în curent continuu generată de
modulul PV în putere alternativă. Acest lucru face ca puterea Tehnologiile PV sunt clasificate ca fiind de prima,
produsă să fie compatibilă cu reţeaua electrică de distribuţie şi cu a doua sau a treia generaţie. Tehno- logia de
majoritatea aplicaţiilor electrice. Invertorul este esenţial pentru primă generaţie este cea bazată pe siliciu cristalin
sistemele PV racordate la reţea. Invertoarele sunt disponibile în (c-Si). A doua generaţie include tehnologia Film
game largi, cu puteri ce variază de la câteva sute de waţi (utilizate subţire, în timp ce cea de-a treia include
la sistemele autonome), până la ordinul kilowaţilor (cele mai concentratoare fotovoltaice, or- ganice şi alte
frecvent întâlnite), şi chiar 2.000 kW (invertoare centrale) pentru tehnologii care nu sunt comer- cializate încă pe
sisteme la scară mare. scară largă.

Baterii şi controlere de încărcare Prima generaţie (Tehnologia


Sistemele PV autonome trebuie să stocheze energia în baterii siliciu cristalin)
pentru utilizarea ulterioară. Cele două standarde larg răspândite
sunt acu- mulatorii plumb-acid sau litiu-ion. Sunt dis- ponibile Celulele de siliciu cristalin sunt create din
însă noi tipuri de baterii de înaltă performanţă, proiectate special straturi subţiri (plachete) tăiate dintr-un singur
pentru apli- caţiile solare, cu o durată de viaţă de până la 15 ani. cristal (monocristaline) sau bloc de
Durata de viaţă a unei baterii depinde de managementul ciclului siliciu(policristal sau multicristal).
de încărcare a acesteia.
Tipul de celulă cristalină depinde de mo-
Bateriile sunt conectate la sistemul PV prin controlere de dalitatea de producere a blocului. Principalele
încărcare. Controlerul de încăr- care previne supraîncărcarea bateriei tipuri de celule cristaline sunt:
şi des- cărcarea acesteia. Poate, de asemenea, să ofere informaţii
asupra stării sistemului şi permite contorizarea şi evaluarea - Monocristaline (mc-Si),
costului în raport cu energia consumată. - Policristaline sau multicristaline (pc-Si),
- Benzi şi foi din siliciu definite din procesul de
Alte componente ale sistemului producţie (benzi/foi c-Si).
În afara modulelor şi a invertorului, un număr destul de mare de Cele mai uzuale celule sunt cele de 12,7 x 12,7
componente pot fi adău- gate la sistem. Toate aceste cm (5 x 5 inci) sau 15 x 15 cm (6 x 6 inci) şi
componente sunt numite Balanţa Sistemului (BoS). Cele mai co- produc 3 până la 4,5 W – o cantitate foarte mică
mune componente sunt structurile de mon- tare, sistemele de de putere. Un modul standard c-Si este format
urmărire a soarelui, con- toare de electricitate, cabluri, din 60 până la 72 celule solare şi are o putere
optimizatoare de putere, transformatoare, cutii de jonc- ţiune, nominală variind de la 120 la 300 Wp, în funcţie
comutatoare etc. de mărime şi randament.

Dimensiunea tipică a unui modul este între 1,4 şi


1,7 m², deşi module mai mari sunt de asemenea
produse (până la 2,5 m²). Acestea sunt de obicei
utilizate pentru aplicaţii Fotovoltaice Integrate în
Clădiri (BIPV).

Tehnologia siliciului cristalin este cea mai


întâlnită şi matură, reprezentând circa 80% din
piaţa actuală. Între 14 şi 22% din radiaţia solară
care ajunge pe celule este trans-
formată în electricitate. Modulele c-Si au un din a-Si, perfect adaptate pentru acoperişuri
randament care variază între 12 şi 19%. industriale plane sau curbe.
A doua generaţie (Film subţire) Siliciu film-subţire multijoncţiune (a-Si/µc-Si)

Siliciul film-subţire multijoncţiune constă dintr-o


Modulele film-subţire sunt construite prin depunerea unor celulă a-Si cu straturi suplimentare de a-Si şi
straturi extrem de subţiri de material fotosensibil pe un suport siliciu microcristalin (µc-Si) aplicat pe substrat.
ieftin cum ar fi sticlă, oţel inoxidabil sau plastic. Odată ce Stratul de µc-Si absoarbe mai multă radiaţie din
materialul este depus pe suport, este tăiat cu laserul în multiple spectrul roşu şi infraroşu. Astfel, eficienţa creşte
celule subţiri. până la 10%. Grosimea stra- tului de µc-Si este
de ordinul a 3 µm, ceea ce înseamnă celule mai
Modulele film-subţire sunt în mod normal prinse între două groase, dar şi mai stabile.
straturi de sticlă şi nu sunt înrămate. Dacă materialul fotosensibil
a fost depus pe un suport de plastic subţire, mo- dulul este Telulura de Cadmiu (CdTe)
flexibil. Acest lucru creează opor- tunitatea integrării sistemului
Producerea celulelor film-subţire din CdTe costă
de generare a energiei solare direct în structura clădirii (BIPV) sau
mai puţin, şi au un randament de până la 11%.
în aplicaţia beneficiarului.
Acest lucru face ca această tehnologie film-subţire
să fie cea mai economică la acest moment.
Modulele standard film-subţire au puteri nominale mai mici (60
până la 120 Wp), şi dimensiunea lor este în general mai mică. Cupru, Indiu, Galiu, (di)selenura/(di)sulfura
Totuşi, nu există în industrie un consens asupra unei dimensiuni (CIGS) şi Cupru, Indiu, (di)selenid/(di)sulfid (CIS)
optime a unui modul tip film-subţire. Drept urmare, acestea
variază de la 0,6 până la 5,7 m², în funcţie de tehnologie. CIGS şi CIS oferă cele mai ridicate randamente
Modulele de dimensiuni mari sunt de real interes în sectorul dintre tehnologiile film-subţire. Randamente de
construcţiilor deoarece oferă avantaje în ceea ce priveşte 20% au fost obţinute în laborator, apropiate de
manipularea şi preţul. nivelul celulelor c-Si. Procesul de fabricaţie este
mai complex şi mai puţin standardizat decât al
altor tipuri de celule. Acest lucru tinde să
Patru tipuri de module film-subţire sunt comercializate:
crească preţul de producţie. Actualul nivel de
Siliciu amorf (a-Si) randament este între 7 şi 12%.

Stratul de semiconductor este de doar 1 µm grosime. 1.3.3. Siliciul A treia generaţie de fotovoltaice
amorf poate absorbi mai multă radiaţie solară decât structurile c-
Si. Totuşi, este generat un flux mai scăzut de electroni, ceea ce Fotovoltaice cu concentrator (CPV)
duce, la acest moment, la randamente între 4 şi 8%. Un număr
mare de companii dezvoltă module uşoare, flexibile Fotovoltaicele cu concentrator (CPV) utili- zează
lentile pentru a focaliza lumina soarelui pe celulele
solare. Celulele sunt realizate din cantităţi mici
de material semiconductor fo- tovoltaic foarte
eficient, dar şi foarte scump.
Celulele CPV pot avea la bază siliciul sau
compuşi III-V (în general Arsennura de Galiu).
Tehnologiile de a treia generaţie care ajung pe
Sistemele CPV utilizează doar iradianţa directă. Sunt extrem de piaţă se numesc „emergente“ şi pot fi clasificate
eficiente în zonele foarte însorite, care beneficiază de niveluri ca:
înalte de iradianţă directă.
- Film-subţire anorganic avansat, precum CIS
sferice, şi film-subţire din celule de siliciu
Intensitatea de concentrare variază de la factori de 2 până la 100 policristalin.
sori (concentrare joasă) până la 1000 de sori (concentrare înaltă).- Celule solare organice, care includ atât celule
Module comerciale cu randamente între 20 şi 25% au fost complet organice, cât şi hibride cu pigment
obţinute utilizând celule pe bază de siliciu. Randamente de 25 sensibilizat.
până la 30% au fost obţinute cu GaAs, deşi randamente de peste - Termo-Fotovoltaice (TPV), celule cu po- tenţial
40% au fost obţinute în laborator. de bandă redus care pot fi folosite în sisteme
Combinate de Căldură şi Putere (CHP).
Modulele au o serie de lentile precise, care trebuie să fie
Produsele celei de-a treia generaţii de foto-
permanent orientate spre soare. Acest lucru este realizat prin
voltaice au avantaje competitive semnifi- cative
folosirea sistemelor de urmărire în două axe. Foto- voltaicele cu
în aplicaţiile consumatorilor, datorită
concentrare redusă pot fi folo- site, de asemenea, şi cu sisteme
substratului flexibil şi abilităţii de a funcţiona în
de urmărire pe o singură axă şi cu un ansamblu mai puţin
condiţii de lumină slabă sau variabilă. Domeniile
complex de lentile.
de aplicaţii posibile includ elec- tronice de putere
redusă (cum ar fi încăr- cătoarele de telefoane
Alte sisteme fotovoltaice de a treia generaţie mobile, aplicaţii în iluminat şi ecrane
autoalimentate), aplicaţii recreaţionale
După mai mult de 20 de ani de cercetare şi dezvoltare, exterioare, şi BIPV.
dispozitivele solare de a treia generaţie încep să apară pe piaţă.
În plus faţă de tehnologiile fotovoltaice de a treia
generaţie menţionate mai sus, un număr de
Multe din aceste noi tehnologii sunt foarte promiţătoare. Celulele
fotovoltaice organice reprezintă o dezvoltare incitantă. Sunt incluse tehnologii inedite sunt în prezent la stadiul de
atât celulele fotovoltaicele complet organice (OPV) cât şi celulele dezvoltare:
solare hibride cu pigment sensibilizat (DSSC). - Straturi active pot fi create prin intro- ducerea
de puncte cuantice sau particule de
nanotehnologie. Această tehnologie este probabil
să fie folosită în dispozitivele concentrator.
- Prelucrarea spectrului solar spre lungimi de undă
cu o eficienţă ridicată la colectare sau sporirea
nivelului de absorbţie al celulei solare. Aceste
modificări pot fi aplicate tuturor tehnologiilor de
celule solare existente.
FIGURA 8. TRECEREA ÎN REVISTĂ A RANDAMENTULUI TEHNOLOGIILOR FOTOVOLTAICE. (Sursa: EPIA 2011, Photon
International, Februarie 2011, analiză EPIA)

1.4. Tipuri de sisteme şi aplicaţii drept sisteme Fotovoltaice Integrate în


Clădire - BIPV).
fotovoltaice
Sistemele fotovoltaice moderne nu sunt
Sistemele fotovoltaice furnizează energie curată pentru aplicaţii restricţionate la zone libere şi plane. Sunt
mici sau mari. Multe instalaţii deja generează energie pe întreg flexibile, pot fi curbate şi iau forma clădirii.
globul în case individuale, spaţii de depo- zitare, birouri şi clădiri Arhitecţi şi ingineri inovatori găsesc în mod
publice. frecvent noi căi de a integra fotovoltaicele în
proiectele lor, creând clădiri care sunt dinamice,
Azi, instalaţii fotovoltaice complet funcţionale operează atât în frumoase şi furnizează energie gratuită, curată,
mediul urban, cât şi în locaţii izolate, unde este dificilă racordarea de-a lungul perioadei de funcţionare.
la reţea sau nu există infrastructură pentru trans- portul energiei.
Instalaţiile fotovoltaice care operează în locaţii izolate sunt
numite siste- me autonome. În zonele construite, sistemele
fotovoltaice pot fi montate pe acoperişuri (cunoscute drept
sisteme Fotovoltaice Adaptate Clădirilor - BAPV) sau pot fi
integrate în acoperiş sau faţade (cunoscute
FIGURA 9. DIVERSE CONFIGURAȚII DE SISTEME DE ALIMENTARE SOLARE. (Sursa: EPIA)
Sisteme racordate la reţea

Când un sistem fotovoltaic este conectat la reţeaua locală de electricitate, orice exces de putere generată poate fi injectat înapoi în
reţeaua electrică. În cazul unui regim “Tarif pentru Energia Injectată” (FiT), proprietarul sistemului fotovoltaic este îndreptăţit legal să fie
plătit pentru energia generată. Acest tip de sistem PV este denumit „conectat la reţea“.

Majoritatea sistemelor PV sunt instalate pe case şi clădiri de afaceri în zonele dezvoltate. Prin conectarea la reţeaua locală de
electricitate, proprietarii pot vinde excesul de putere, injectând energia curată în reţea. Când energia solară nu e disponibilă, puterea
necesară poate fi preluată de la reţea.

Sistemele solare generează Curent Continuu (DC) în timp ce majoritatea aparatelor casnice folosesc Curent Alternativ (AC).
Pentruconversia Curent Continuu - Curent Alternativ
se instalează un invertor.

Sistemele PV de mari dimensiuni pot produce cantităţi enorme de energie electrică într-o locaţie, fără a influenţa
mediul înconjurător. Aceste tipuri de centrale generatoare de energie pot produce de la sute de kilowaţi (kW) până
la câţiva megawaţi (MW).

Panourile solare pentru sistemele industriale sunt de obicei montate pe cadre pe pământ. Totuşi, se pot instala
panouri pe clădiri industriale mari precum depozite, terminale de aeroporturi sau staţii de tren. Sistemul poate
beneficia de două ori de pe urma aceluiaşi spaţiu urban, iar energia electrică este injectată în reţea, acolo unde
marii consumatori de energie sunt localizaţi.
TABEL 1. MĂRIMEA ȘI TIPUL APLICAȚIILOR ÎN FUNCȚIE DE SEGMENTUL DE PIAȚĂ PENTRU SISTEMELE FOTOVOLTAICE
RACORDATE LA REȚEA. (Sursa: Solar Generation VI, EPIA şi Greenpeace)

Tipul Segment de piaţă pe


aplicaţiei
Rezidenţial Comercial Industrial Si
Utilitate
10kWp- 100 100kWp publică ap
<10 kWp kWp 1MWp >1MWp iz
Montate co
pe X X
pământ sem
Acoperiş X X X p
Integrate se
în faţadă
X X
tra
sau
acoperiş
fo

Sisteme autonome, neracordate


la reţea şi hibride
Sistemele neracordate la reţea nu sunt conectate la sistemul local de furnizare a energiei electrice. Un sistem neracordat la re ţea este
de obicei echipat cu acumulatori, astfel încât puterea să fie disponibilă şi noaptea sau după câteva zile de iradianţă redusă. Un invertor
este necesar pentru conversia între curentul continuu şi curentul alternativ folosit de aplicaţii.
Majoritatea sistemelor fotovoltaice auto- nome intră într-una din cele trei mari grupe:
Sisteme neracordate la reţea, pentru
electrificarea zonelor rurale,
Sisteme neracordate la reţea, pentru aplicaţii industriale,
Bunuri de larg consum.
1.4.2.1. Sisteme neracordate la reţea, pentru electrificarea zonelor rurale
Sisteme tipice neracordate la reţea ali- mentează cu electricitate zone izolate sau ţări în curs de dezvoltare. Pot fi sisteme de di-
mensiuni reduse, pentru case, care acoperă necesarul de bază al gospodăriei, sau sistememai mari, micro-reţea, care asigură suficientă
energie pentru câteva case, o comunitate sau uz comercial restrâns.

1.4.2.2. Sisteme neracordate la reţea, ntru aplicaţii industriale


stemele neracordate la reţea, pentru licaţii industriale, sunt folosite în zone olate pentru a alimenta
staţiile releu pentru municaţii mobile (permiţând comunicaţia), nale pentru trafic, sisteme de ajutor entru
navigaţia maritimă, iluminat, mnalizări pe autostrăzi şi centrale de tare a apei. Sunt folosite
atât sisteme tovoltaice complete, cât şi sisteme hibride. Sistemele hibride sunt alimentate de soare, când acesta
este prezent, şi de alte surse de energie, pe timpul nopţii şi în perioadele
înnorate extinse.
Sistemele industriale neracordate la reţea oferă o modalitate eficientă, din punct de vedere al costurilor, pentru
alimentare, în zonele în care nu există posibilitatea conectării la reţea. Costul ridicat al cablurilor face ca soluţia
neconectării la reţea să fie viabilă economic.

Bunuri de larg consum


Celulele fotovoltaice se găsesc astăzi în multe aplicaţii electrice de zi cu zi precum ceasuri, calculatoare şi
încărcătoare de baterii (înglobate de exemplu în haine şi genţi). Mai mult, servicii precum irigaţii, semne de
circulaţie, sisteme de iluminat şi cabine telefonice adesea se bazează pe sisteme PV individuale.

1.5. Beneficiile tehnologiei fotovoltaice


Tehnologia fotovoltaică exploatează cea mai abundentă sursă de energie gratuită, venită de la soare, şi are
potenţialul de a satisface tot necesarul de energie al umanităţii. Faţă de alte surse de energie, fotovoltaicele au un
impact neglijabil asupra mediului încon-jurător, pot fi implementate aproape oriunde şi utilizează tehnologii şi
procese de producţie comune, ceea ce determină un cost redus şi eficienţă în implementare.
Amprenta asupra mediului

Energia consumată pentru realizarea unui sistem solar este de obicei recuperată prin costurile economisite cu energia în unu până la trei
ani. Unele tehnologii moderne pot să recupereze costul energiei utilizate în producerea lor în doar şase luni, în funcţie şi de locaţie.
Sistemele fotovoltaice au o durată de viaţă tipică de 25 ani, ceea ce înseamnă că fiecare panou va genera mult mai multă energie decât
cea utilizată la producerea sa.

Îmbunătăţirea eficienţei reţelei


Sistemele PV pot fi concentrate într-o mare unitate de generare sau pot fi folosite distribuit. Mici generatoare fotovoltaice pot fi
amplasate distribuit, fiind conectate direct la reţeaua electrică. Sistemele fotovoltaice pot fi conectate la baterii, în zone izolate, acolo
unde racordarea la reţeaua de distribuţie ar fi prea costisitoare.

Reducerea poluării în oraşe


O suprafaţă de pământ disponibilă de 22.000 km2, 40% din totalul acoperişurilor clădirilor şi 15% din suprafaţa faţadelor în cele 27 de
state ale UE sunt propice aplicaţiilor foto- voltaice. Acest lucru înseamnă că peste 1.500 GWp reprezentând sisteme fotovoltaice ar
putea fi instalaţi, în teorie, în Europa, ceea ce ar genera circa 1.400 TWh anual, repre- zentând 40% din necesarul total de elec- tricitate
până în 2020. Sistemele fotovoltaice se pot integra cu uşurinţă în cele mai dense medii urbane. Iluminatul din clădiri, aerul condiţionat
şi alte echipamente sunt res- ponsabile pentru cantităţile uriaşe de gaze cu efect de seră emise, dacă sursa de alimentare nu este
regenerabilă. Energia solară trebuie să devină parte integrantă şi fundamentală a energiei din clădirile viitorului.

Locuri de muncă
Sectorul are nevoie de o forţă de muncă diversă şi calificată pentru a reuşi să facă faţă provocărilor expansiunii
acestei pieţe. Aproape 220.000 de oameni au fost angajaţi în industria fotovoltaică la începutul lui 2010. Acest
număr include angajările de-a lungul întregului lanţ în întreaga lume: producţia de materiale fotovoltaice şi
echipament necesar producţiei, dezvoltarea şi instalarea de sis- teme, operarea şi mentenanţa, precum şi
finanţarea centralelor solare de generare şi cercetarea şi dezvoltarea.

În timp ce locurile de muncă pentru producţie pot fi concentrate în câteva centre globale, celelalte ocupaţii (legate de
instalare, operare şi mentenanţă, finanţare şi vânzare) sunt, pentru moment, încă la nivel local.
Industria fotovoltaică va oferi un număr de locuri de muncă în continuă creştere în următoarele decade. Pentru a
estima poten- ţialul de angajare, se poate presupune un total de 30 de locuri de muncă pe MW instalat, rezultând o
previziune de 1,7 milioane de locuri de muncă la nivel mondial până în 2020. Totuşi, nevoia de instalaţii de calitate
cere forţă de muncă instruită corespunzător şi extrem de calificată, mai ales instalatori calificaţi şi certificaţi.
Electricieni, constructori de acoperişuri şi alţi lucrători în construcţii îşi vor aduna cunoştinţele într-o nou intitulată
meserie
„instalator de sisteme solare“.

Fără limite
Nu există limite majore pentru dezvoltarea masivă în construirea de sisteme fotovoltaice. Materialul şi capacitatea
industriei sunt mai mult decât suficiente, iar industria şi-a demonstrat capacitatea de a creşte producţia foarte
rapid, pentru a satisface cererea. Acest lucru este evident în ţări precum Germania şi Japonia, care au adoptat
politici proactive în favoarea fotovoltaicelor.

Exerciţii
Energia Solară Fotovoltaică (PV)

Pentru oraşul Chania (φ=35,3) calculaţi media lunară a radiaţiei solare pe un panou înclinat (β=10ο şi β=55ο) îndreptat spre sud în
decembrie şi în iunie. Pentru calcule luaţi ca referinţă ziua a 10-a a fiecărei luni. Care este înclinarea optimă (10ο sau 55ο) dacă sistemul
PV va funcţiona doar iarna? Albedoul panourilor este 0,25. Folosiţi valorile din următorul tabel.
TABEL 2. Valori orientative lunare

Radiaţia
Indicele solară medie
mediu lunară pe un
Număr de
Luna lunar plan orizontal
zile
de cer (kWh/m )2

liber (k)

Ianuarie 0,4 62 31
Februarie 0,45 80 28
Martie 0,49 124 31
Aprilie 0,56 167 30
Mai 0,62 212 31
Iunie 0,63 220 30
Iulie 0,64 225 31
August 0,64 203 31
Septembrie 0,61 159 30
Octombrie 0,52 116 31
Noiembrie 0,5 71 30
Decembrie 0,42 53 31
Care dintre următorii parametri de iradianţă este cel mai important la calcularea puterii furnizate de sistemul PV:
Iradianţa Directă Normală (DNI)
Iradianţa Difuză (DIF)
Iradianţa Albeldo
Iradianţa Globală Orizontală (GHI)
Iradianţa Globală Coplanară

O celulă PV este realizată din:


Un material conductor
Un material izolator
Un material semiconductor

Care este rolul principal al invertorului într-un sistem PV:


Pentru a preveni supraîncărcarea şi descărcarea bateriilor
Pentru a converti puterea în c.c.
generată de modulele PV în putere c.a.

Sistem PV

Ce material nu este folosit ca încapsulant într-un modul PV?


PVB
PVC
EVA

2. De obicei, un producător de module garantează o putere de 80 % din Wp după:


10 la 15 ani
20 la 25 ani
25 la 30 ani

Tehnologii PV

1. Care tehnologie de celulă nu face parte


din prima generaţie?
Celule solare Telulura de Cadmiu
Celule solare monocristaline
Celule solare tip Benzi cristaline

2. Care sunt caracteristicile comune ale unei


celule de primă generaţie?
22,5 cm² şi 4,5 Wp
1,7 m² şi 250 Wp
20 m² şi 3000 Wp

3. Un modul tip film subţire este de obicei mai mic decât un modul cu siliciu cristalin.
Adevărat
Fals

Care tehnologie film subţire a atins cea mai mare eficienţă în laborator?
a-Si
a-Si/µc-Si
CIGS
CdTe

Tipuri de sisteme şi aplicaţii PV

O instalaţie racordată la reţea constă din


trei componente:
Generator, baterie de stocare şi sursă
de alimentare.
Generator, convertor şi sursă de
alimentare.
Generator, convertor şi baterie de stocare.

Sistemele PV neracordate la reţea sunt mereu sisteme pentru case mici.


Adevărat
Fals

Beneficiile tehnologiei PV

Fotovoltaicele nu vor produce niciodată o parte importantă din energia necesară consumului european de electricitate
deoarece nu există suficiente acoperişuri disponibile.
Adevărat
Fals
PRINCIPII DE PROIECTARE 2

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 17


PRINCIPII DE PROIECTARE În timpul analizării locaţiei, instalatorul trebuie
să colecteze datele care vor fi folosite pentru
Vizita la faţa locului estimarea producţiei de energie şi costul
sistemului. Informaţiile trebuie detaliate pentru
Înainte de a începe planificarea şi proiectarea unui sistem următoarele elemente:
fotovoltaic, instalatorul trebuie să realizeze o vizită a
amplasamentului şi să ve- rifice dacă locaţia este propice sau nu- suprafaţa disponibilă;
pentru instalaţie. Instalatorul ar trebui să aibă hărţi, clinometru,- potenţiala locaţie a sistemului;
dispozitiv de determinare a căii soarelui, aparat foto, ruletă şi- posibilele locaţii pentru echipamentul
compas pentru a realiza această verificare (SEIS, 2006). În auxiliar;
funcţie de locaţie şi condiţii, pot fi necesare şi echipamente de
- traseele de cabluri;
protecţie.
FIGURA 10.
- umbrirea;
PAȘII UNEI VIZITE A AMPLASAMENTULUI (ReSEL TUC) - particularităţile terenului (pentru sistemele
fotovoltaice montate la sol);
Verificarea
locațiilor posibile. Adunarea datelor - orientarea, unghiul de înclinaţie în cazulP
meteo și a condițiilor extreme. sistemelor montate pe acoperiş.
Dacă structura acoperişului pare a nu fi
corespunzătoare pentru susţinerea sistemului
fotovoltaic, instalatorul trebuie să ceară părerea
unui inginer.
Analiza umbririi,
verificarea obstacolelor și a neregularităților Riscuri de sănătate şi siguranţă care trebuie
terenuluiAlegerea locației optime, verificarea riscurilor.
luate în considerare
În cazul BAPV, se
verifică suprafețele În timpul vizitei pe teren, instalatorul trebuie să
examineze posibilele riscuri de sănătate şi/sau de
siguranţă care pot apărea pe parcursul instalării
sistemului fotovoltaic.
disponibile. Identificarea nevoilor Instalatorul trebuie să verifice căile de acces
beneficiarului. Se verifică dacă ale locaţiei pentru lucrul la înălţime şi să
sistemul va fi folosit vara, iarna
identifice posibilele riscuri precum căderea
sau tot anul.
Se definesc cele mai bune tehnologii și metode obiectelor. Mai mult, când se prevăd traseele de
de montare
cabluri, instalatorul trebuie să aleagă
Estimarea celei mai bune echipamentul corespunzător, pentru conec- tarea
orientări și a înclinației
în siguranţă la reţea. În cazul ţiglelor alunecoase
Verificarea locației echipamentelor BOS.
sau al acoperişului deteriorat, trebuie luată o
decizie dacă acoperişul este propice pentru
Verificarea potențialelor trasee pentru cabluri Se verifică posibile căi pentru instalare. Aceste măsuri de siguranţă trebuie
racordarea la rețea. Se verifică respectate indiferent de cost, dacă se lucrează pe
posibile piedici datorate
reglementărilor.
acoperiş. Insta- latorul sistemului fotovoltaic
trebuie, de asemenea, să ţină cont de condiţiile
meteo şi să evite instalarea sistemului în zilele cu
Se pregătește un cost estimativ și se vânt şi gheaţă, dacă instalarea prezintă probleme.
sfătuiește clientul dacă investiția
este rentabilă.

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 18


Nevoile clientului
2.1.2. Condiţiile climatice
Instalatorul ar trebui să aibă o imagine clară a nevoilor clientului,
înainte de a decide dacă instalaţia este fezabilă şi de a începe Cu cât o radiaţie solară mai intensă şi mai
proiectarea sistemului. uniformă cade pe modulele fotovoltaice, cu atât
eficienţa sistemului este mai mare. Locaţia
În timpul primei vizite în amplasament, instalatorul trebuie să amplasării este deosebit de im- portantă pentru
discute cu beneficiarul problemele importante privind costul de eficienţa sistemului; zonele nordice au o energie
implementare a sistemului, subsidiari exis- tenţi sau Tariful de solară disponibilă mai mică decât cele sudice
Injectare în Reţea (FIT) şi dimensiunea sistemului. Sistemul ales (FIGURA 11). Hărţi solare, care ilustrează
trebuie să respecte nevoile şi aşteptările benefi- ciarului. potenţialul solar în diferite locaţii din Europa,
Instalatorul trebuie să poată răspunde la orice întrebare despre sunt disponibile prin Sistemul Informaţional
sistemul propus şi să poată oferi alternative, în funcţie de diverşi Geografic Foto- voltaic (PVGIS).
factori precum locaţia instalării sistemului şi nevoile Sistemele fotovoltaice trebuie proiectate să
beneficiarului. reziste la toate condiţiile meteorologice posibile,
Câteva întrebări frecvente: precum trăsnete, vânt până la 80 mile/oră, şi
temperaturi extreme; condiţii care pot reduce
Ce înseamnă fotovoltaic? treptat productivitatea de energie a sistemului.
Cum funcţionează o celulă solară? Fotovoltaicele sunt mai eficiente la tem- peraturi
Care sunt avantajele şi dezavantajele scăzute, deci ar trebui să fie instalate la o oarecare
sistemului fotovoltaic? distanţă de acoperişuri sau de pământ etc.,
Este locaţia/acoperişul meu propice pentru un sistem pentru a fi ventilate.
fotovoltaic? FIGURA 11. IRADIANȚA SOLARĂ ÎN EUROPA
(Sursa: PVGIS, 2011)
Care este durata de viaţă a unui sistem
fotovoltaic?
Câtă energie va produce sistemul
fotovoltaic pe an?
Ce se întâmplă cu sursa de energie în zilele înnorate?
Sistemele fotovoltaice au cost mare de operare?
Ce mentenanţă este necesară?
Sunt disponibile subvenţii, reduceri de taxe sau încasarea
contravalorii energie injectate în reţea?
Care este perioada de recuperare a investiţiei?

Umbrirea
Vizitele la amplasament implică evaluarea po-
sibilităţii ca locaţia sistemului fotovoltaic să fie
umbrită şi în ce măsură. Umbrirea poate fi unul
dintre cei mai importanţi parametri ai mediului
înconjurător şi unul dintre cei mai critici
parametri pentru pierderile de energie
din sistemul fotovoltaic (PVResources, 2011). O descriere detaliată 2008). Dacă este posibil, copacii trebuie limitaţi
a împrejurimilor este necesară pentru a efectua calculele de um- în înălţime, pentru a nu umbri sistemul de
brire. module.
Umbrirea este crucială mai ales în intervalul orar 08.00 – 17.00. Umbrirea parţială a unei singure celule dintr- un
Un minim de şase ore de funcţionare fără umbrire este necesar modul cu 36 de celule poate reduce sem-
pentru o funcţionare optimă a sistemului (PVResources, 2011). nificativ producţia de energie. Celulele foto-
O suprafaţă neumbrită poate fi obţinută doar dacă pământul este voltaice sunt conectate în serie; deci o
drept şi nu există obstacole în apropiere. În caz că obstacolele funcţionare necorespunzătoare a unei sin- gure
(copaci, stâlpi de electricitate, clădiri etc.) sunt departe de celule va determina o reducere de pu- tere a
câmpul potenţialului sistem fotovoltaic, se poate presupune că nu întregului ansamblu de module. Chiar dacă doar
vor apărea probleme cu umbrirea. Totuşi, în majoritatea cazurilor, o jumătate de celulă este umbrită, rezultatul este
diverse obiecte care nu pot fi eliminate există în împrejurimile acelaşi ca atunci când jumătate din şirul de
zonei (Quaschning & Hanitsch, 1998). module este umbrit. Scăderea puterii va fi
proporţională cu zona umbrită (Sunglobal, 2011).
Într-un număr mare de sisteme BIPV din Europa, umbrirea duce
la reduceri anuale de producţie de energie între 5% şi 10% În plus, modulul fotovoltaic poate fi de- teriorat
(Drifa et al, 2008). din cauza umbririi, dacă prea multe celule sunt
conectate în serie. Acest tip de deteriorare
Surse posibile de umbrire pot fi copacii şi arbuştii, clădirile poate fi evitat prin utilizarea de diode de bypass
învecinate şi auto-umbrirea de către însăşi clădirea în cauză, în (Wenham et al, 2007).
cazul în care sistemul este amplasat în mediul urban. Nici chiar
obstacolele mici, precum coşuri, antene de satelit, stâlpi de Tipuri de umbrire
telefonie etc., nu trebuie neglijate în timpul evaluării locaţiei. Umbrirea panourilor fotovoltaice se poate
Diverse tehnici de optimizare pot fi folosite pentru a minimiza încadra în următoarele categorii:
influenţa umbririi asupra modulelor fotovoltaice, dacă aceasta nu
- temporară,
poate fi evitată (PVresources, 2011).
- datorată locaţiei,
Când sistemul fotovoltaic este amplasat pe un câmp, cea mai
comună cauză de umbrire este un copac sau un grup de copaci- autoumbrire,
(DTI, 2008). Umbrirea depinde de înălţimea copacului, distanţa- din cauza clădirilor (DGS, 2008).
de la modul la copac precum şi de direcţia pe care se află Umbrirea temporară poate fi cauzată de că-
copacul. Copacii care sunt amplasaţi la est – sud-est sau vest – derea frunzelor, de zăpadă, de poluarea aerului
sud-vest vor cauza mai multe probleme decât cei din sud, deoarece şi de praf. Pierderile provocate de acest tip de
soarele este mai jos pe cer în acele direcţii (DTI, umbrire sunt estimate la 2-5% şi pot fi evitate
prin aranjarea şi înclinarea pa- nourilor. Efectul
acestui tip de umbrire poate fi redus prin
curăţarea cu apă a sistemului. Un unghi de 15⁰
garantează că panoul solar nu va fi afectat de
umbrirea temporară.
Umbrirea datorată locaţiei este cauzată de
obiectele înconjurătoare; obstacolele de acest tip
pot varia de la copaci înalţi până la clădiri din
vecinătate. Instalatorul de sisteme fotovoltaice
trebuie să identifice dacă sunt obstacole care ar
putea umbri sistemul de
2
PRINCIPII DE PROIECTARE

module şi trebuie să examineze dacă umbrirea poate fi evitată prin FIGURA 13. DISTANȚA MINIMĂ A PANOURILOR FAȚĂ
deplasarea mo- dulelor. Totuşi, chiar dacă efectul de umbrire nu DE OBSTACOL PENTRU A EVITA UMBRIREA
(Sursa: ResEL, TUC)
poate fi eliminat, dacă este luat în calcul încă din etapele
incipiente poate fi minimizat.
În orice caz, instalatorul poate sfătui beneficiarul cum să evite
acest tip de umbrire (ex. curăţarea copacilor de crengile care
provoacă probleme).
FIGURA 12. UMBRIRE CAUZATĂ DE OBSTACOLELE DIN
VECINĂTATE
(Sursa: Energia e Domotica, Flickr, 2011)

În funcţie de grosimea obiectului d, distanţa


optimă Lmin poate fi calculată folosind relaţiile
similare ale triunghiului pentru tangentele
soarelui care ating obiectul (FIGURA 14).
Distanţa optimă de la module este determinată
prin:

Ca o regulă generală, la unghiuri mai reduse de înclinare a


panourilor, umbrirea este mai redusă şi zona poate fi exploatată
mai uşor. Totuşi, în acest caz, producţia de energie scade de-a Ls: distanţa Pământ Soare = 150x106 km ds:
lungul anului. Din cauza acestui lucru, un unghi de 30° este de diametrul Soarelui = 1,39 x 106 km d:
obicei ales pentru latitudinile Europei Centrale (Solarpath, 2011). diametrul obstacolului, m.
Relaţia anterioară poate fi simplificată la:
În funcţie de înălţimea obstacolului, o estimare grosieră pentru
distanţa minimă (Lmin), astfel încât panoul să nu fie umbrit, este
prezentată în următoare figură (FIGURA 13). FIGURA 14. Lmin, FUNCȚIE DE GROSIMEA OBIECTULUI
(Sursa: ResEL, TUC)
În acest caz (Kirchensteiner, 2010):
Lmin= 2 x H H: înălţimea
obstacolului
Lmin este calculat pentru Solstiţiul de Iarnă.
Autoumbrirea unui ansamblu de module este de obicei o
greşeală de proiectare. Insta- latorul trebuie să minimizeze Pasul 3:
pierderile datorate umbririi, prin optimizarea unghiului de Folosind sextantul măsuraţi înălţimea fiecărui
înclinare şi distanţa între rândurile de module. obstacol.
Un mod simplu de calculare a distanţei minime între săgeţi este Pasul 4:
prezentat mai jos (Kirchensteiner, 2010).
Se notează înălţimea fiecărui obstacol pe harta
Se recomandă ca spaţiul între rânduri să evite umbrirea între orele solară (FIGURA 16)
09.00 şi 15.00 la Solstiţiul de Iarnă. La acea dată soarele este la cel FIGURA 16. DIAGRAMA ORBITEI SOARELUI CU
mai mic unghi (ex. circa 23⁰ în Grecia). URMĂRIREA ÎMPREJURIMILOR (Sursa: ResEL, TUC)

FIGURA 15. DISTANȚA MINIMĂ ÎNTRE SĂGEȚI


(Sursa: ResEL, TUC)

Pasul 5:
Instalatorul se roteşte cu 15⁰ grade, având în
Distanţa minimă Lmin (FIGURA 15) este spate nordul, şi se repetă paşii 5, 3 şi 4 până este
estimată de următoarea ecuaţie. Lmin = (sin(a)/tan(β) cu faţa spre vest.
+cos(a)) x L Pasul 6:
Estimarea dacă o locaţie este propice sau nu poate fi de asemenea Punctele de pe harta solară se unesc, iar zona de
făcută cu o hartă solară a regiunii investigate, o busolă şi un sub linie se haşurează. O zonă propice instalării
sextant pentru măsurarea înălţimii în grade. unui sistem fotovoltaic nu trebuie să fie umbrită
Următorii paşi ar trebui urmaţi: Pasul 1: între orele 09.00 şi 15.00.

Poziţionaţi-vă în mijlocul locaţiei propuse. Pasul 2: 2.1.4. Orientarea ansamblului de


Folosind busola localizaţi Estul. module şi înclinarea
Orientarea ansamblului de module este cel mai
important aspect la evaluarea locaţiei.
Majoritatea sistemelor fotovoltaice sunt
amplasate într-o poziţie fixă şi nu pot urmări
soarele pe parcursul zilei. În acest caz, orientarea
optimă în emisfera nordică este către sud.
2
PRINCIPII DE PROIECTARE

Cea mai mare eficienţă a unui modul foto- voltaic este obţinută
când suprafaţa acestuia este perpendiculară pe razele soarelui. În Metode de montare
emisfera nordică, soarele se ridică în punctul maxim la prânz, în
2.1.5.1. Montare pe clădiri
Solstiţiul de Vară, şi coboară la cel mai jos punct la prânz, în
Solstiţiul de Iarnă. Aceste elevaţii variază în concordanţă cu Cele mai comune metode de montare
latitudinea fiecărei locaţii. (NABCEP, 2009) sunt:

Panourile fotovoltaice trebuie să fie înclinate cu elevaţia mediea.a Montare integrată


soarelui, egală cu lati- tudinea locaţiei ansamblului de module, Panourile sunt integrate în clădire şi sunt
pentru a capta majoritatea razelor soarelui pe tot parcursul denumite BIPV (Fotovoltaice Integrate în
anului. Clădire, vezi capitolul 3). BIPV sunt de obicei
Totuşi, pentru sistemele neracordate la reţea, proiectate să montate odată cu elementele clădirii, deşi în
funcţioneze cel mai bine iarna, modulele trebuie înclinate cu unele cazuri pot fi adăugate mai târziu.
unghiul latitudinii (φ) + 15⁰. Dacă sistemul este proiectat să Montarea se numeşte integrată dacă mo- dulele
funcţioneze cel mai bine vara, modulele ar trebui să fie înclinate fac parte efectiv din acoperiş sau din exteriorul
cu unghiul latitudinii (φ) − 15⁰ (TABEL 3). clădirii. Trei zone ale clădirii permit integrarea
uşoară a modulelor fotovoltaice:
TABEL 3. ÎNCLINARE OPTIMĂ PENTRU PANOURI
(EMISFERA NORDICĂ) (Sursa: Markvart & Castafier, 2003)
- acoperişul,
β=φ Tot parcursul anului
- faţada,
β = φ + 15⁰ Funcţionare optimă iarna
β = φ - 15⁰ Funcţionare optimă vara
- elementele de protecţie împotriva
pătrunderii soarelui.
În zone cu climat umed, radiaţia solară este
difuzată în atmosferă (panoul este îndreptat FIGURA 17. PANOURI FOTOVOLTAICE PENTRU
β = φ - 15⁰ ELEMENTELE DE PROTECȚIE ÎMPOTRIVA PĂTRUNDERII
către cer şi o cantitate mai mare de radiaţie
difuză este recepţionată) SOARELUI. (Sursa: ReSEL, TUC, 2010)
β = 5 - 10⁰ În zone cu latitudinea mai mică de 20o în
jurul ecuatorului
β = 0⁰ În zone cu foarte puţin soare, pentru a
exploata radiaţia difuză

Dacă modulul fotovoltaic este amplasat pe o clădire pe care este


dificilă montarea cu faţa spre sud, atunci poate fi orientat spre
est sau vest, dar în nici un caz spre nord, deoarece eficienţa va fi
foarte scăzută (NCSC, 2001).
Pentru rezultate mai bune, instalatorul poate consulta unul din
pachetele software descrise în capitolul 2.3.
Montarea pe şine În cazul modulelor montate depărtat, circulaţia
Panourile fotovoltaice sunt prinse pe un cadru metalic, ceea ce aerului din spatele modulelor va reduce
permite ataşarea şi detaşarea uşoară a lor. În cele mai multe temperatura de operare a acestora, făcându-le
cazuri, panourile sunt montate deasupra şi paralel cu suprafaţa mai eficiente.
acoperişului. De obicei, structura de şine este oferită de FIGURA 19. PANOURI MONTATE PE UN ACOPERIȘ
producător împreună cu panourile. PLAT (Sursa: Flickr, Entersolar, 2011)

FIGURA 18. MODULE FOTOVOLTAICE PE ACOPERIȘ


ÎNCLINAT (Sursa: Flickr, Sun Switch, 2011)

2.1.5.2. Montarea pe sol


Montare depărtată În mediul rural sunt construite sisteme foto-
Panourile sunt susţinute de o structură construită deasupra voltaice amplasate pe sol. Sistemele foto-
acoperişului. Diferenţa dintre montarea depărtată şi cea pe şină voltaice montate pe sol presupun un cadru de
este că, în cazul celei depărtate, unghiurile pot fi ajustate. De oţel sau aluminiu fixat pe o fundaţie de pe
obicei, panourile fotovoltaice nu sunt paralele cu acoperişul. pământ. Cerinţele cadrului sunt de a asigura un
suport rigid, care să reziste la vibraţiile
Acest tip de montaj poate să nu fie foarte plăcut din punct de pământului, la vânt sau forţele de impact.
vedere estetic, dar eficienţa fotovoltaicelor depărtate este mai
mare decât a celor montate pe şină. În acest caz, ridicarea unui gard de împrej- muire
este de obicei necesar pentru prote- jarea
Unele tipuri de fotovoltaice montate în clădiri (ex. ţiglele solare) panourilor împotriva vandalismului. Proiectarea
nu sunt la fel de eficiente ca alte soluţii, întrucît celulele trebuie să ţină cont de faptul că împrejmuirea nu
fotovoltaice sunt mai eficiente la temperaturi joase şi când sunt este permis să creeze probleme de umbrire.
ventilate corespunzător; instala- torul trebuie să lase suficient
spaţiu în spatele modulului. La stadiul de proiectare, insta- Avantajul sistemelor montate la sol este că
latorul ar trebui, pe cât posibil, să caute căi pentru a reduce acestea pot fi uşor direcţionate către sud, la
supraîncălzirea. Ca o regulă generală, sistemele montate pe unghiul optim de înclinare, rezultând instalaţii
acoperiş ar trebui să aibă cel puţin 50mm spaţiu liber sub module mai eficiente şi o producţie maximă de-a lungul
(NABCEP, 2009). anului. Panourile sunt mai uşor de întreţinut şi
pot fi, dacă este necesar, înlo- cuite.
Totuşi, panourile montate pe sol sunt mai
scumpe decât cele montate pe acoperiş, din
cauza costului fundaţiilor de beton şi al cadrelor
rigide. Mai mult, aceste sisteme sunt
dezavantajate de poluarea vizuală.
2
PRINCIPII DE PROIECTARE

Dispozitive de urmărire a soarelui sunt adesea folosite pentru a FIGURA 21. SISTEM DE URMĂRIRE (Sursa: ReSEL, TUC)
îmbunătăţi eficienţa acestui tip de sistem.

RA 20. PANOURI FOTOVOLTAICE MONTATE PE SOL ÎN CRETA (Sursa: ReSEL, TUC)

Poziţionarea BOS
Balanţa-sistemului (BOS) reprezintă echipa-
mentul auxiliar şi se referă la susţinerea şi
securizarea structurilor, invertoare, sepa-
Sistemele fotovoltaice dotate cu dispozitive de urmărire ratoare şi protecţii la supracurent, controlere de
colectează o cantitate mai mare de energie decât cele cu unghi fix încărcare, baterii şi cutii de joncţiune (NABCEP,
de înclinare. Diferenţa dintre iradianţa anuală a soarelui 2009).
recepţionată de un sistem dotat cu urmărire şi a unui sistem cu Unele din componente pot necesita insta- larea
unghi fix de înclinare este mai mare de 30% în locaţiile cu cer în cutii rezistente la intemperii sau etanşate
predominant senin (Markvart & Castafier, 2003). împotriva umezelii, dacă nu sunt adecvate
pentru funcţionare în mediu umed sau în
Există două tipuri de sisteme de urmărire a
exterior. Instalatorul trebuie să estimeze
soarelui (DGS, 2008):
dimensiunile spaţiului necesar pentru instalarea
Urmărire pe o singură axă: ansamblul de module poate fi rotit tuturor componentelor în planificare iniţială;
de-a lungul unei singure axe de la est la vest. Producţia de condiţiile de mediu specificate de producători
energie poate fi crescută cu până la 20%, în comparaţie cu trebuie de asemenea asigurate.
sistemul fix. La alegerea locaţiei BOS, instalatorul trebuie să
evite locuri expuse direct la soare, vânturi
Urmărire pe două axe: sistemul de module poate urmări soarele puternice şi să aleagă un loc protejat de ploi şi
de-a lungul axelor nord-sud şi est-vest. Puterea produsă este mai umiditate. Dacă sistemul include baterii, este
mare decât sistemul fix cu aproximativ 40% în nordul Europei şi absolut necesar ca acestea să nu fie expuse la frig
35% în sudul Europei. Totuşi, părţile mobile ale dispo- zitivului extrem, deoarece le va reduce capacitatea
de urmărire necesită întreţinere; potenţialele defecte scad efectivă. Mai mult, locul ideal pentru instalarea
fiabilitatea şi cresc costurile de întreţinere. invertoarelor este rece, uscat, fără praf, aproape
de modulele fotovoltaice, cutia de joncţiune şi
baterii (dacă sunt prezente), pentru a minimiza
lungimea şi secţiunea cablului (DGS, 2008).

Descrierea sarcinii
În cazul sistemelor autonome, sarcina trebuie
documentată în detaliu. Sistemele autonome
pot fi dimensionate eficient doar pentru sarcini predictibile; O estimare aproximativă a necesarului de
estimările consumatorilor aleatori pot duce la o fiabilitate suprafaţă este calculată astfel: 10m2 = 1 kWp; o
nesigură a alimentării de către sistem. estimare grosieră a unui sistem fotovoltaic
Instalatorul poate consulta tabele cu indici pentru valorile de conectat la reţea este 2.800-3.600 €/kWp.
consum ale diverselor aplicaţii, după determinarea necesarului O estimare grosieră a producţiei poate fi
de energie pentru beneficiar. implementată folosind Rata de Performanţă (PR).
TABEL 4. VALORI TIPICE DE CONSUM DE ENERGIE (Sursa: PR exprimă performanţa sistemului în
Markvart & Castafier, 2003) comparaţie cu un sistem ideal, „fără pierderi”, cu
Putere Utilizare Consumul aceeaşi configuraţie şi putere instalată la aceeaşi
medie (W) medie anual de
locaţie (producţia de referinţă), (Pearsall & Hill,
(ore/zi) energie
(kWh/an) 2001).
Iluminat
Valori tipice pentru PR sunt 60-75% deşi pot fi
Dormitor 94 1.0 36 atinse şi valori mai mari. Dimensionarea în mare
Sală de mese 165 2.3 136 a ansamblului de module poate fi făcută folosind
Hol 78 1.7 49 estimări ale PR, după cum urmează (SEAI 2010):
Sufragerie 106 2.0 77
Bucătărie 95 3.2 109
- Se consideră o valoare a PR: 0,7 (tipic),
Living 124 2.4 109 - Determinarea iradianţei solare în ansamblul de
Exterior 110 2.9 116 module actual.
Baie 138 1.9 96

Alte aplicaţii De exemplu: 1.000 kWh/m2/an x 0,15 (eficienţă


Frigider 649 modul) x 0,95 factor de corecţie pentru înclinare
Congelator 465 şi azimut 142,5 kWh/m2/an.
Maşină de spălat 0.375kWh/ 4 spălări 78 - Producţia sistemului fotovoltaic este
spălare pe
săptămână estimată a fi 0,7 x 142,5 kWh/m2/an = 99,8
Maşină de 0.78kWh/ o spălare 283 kWh/m2/an. (SEAI, 2010).
spălat vase spălare pe zi
Cuptor electric 2.300 0.25 209 În funcţie de această valoare, instalatorul poate
Aparat cafea 301 estima venitul anual al instalaţiei, luând în
Microunde 120 considerare preţul/kWh la nivel naţional.
Aspirator 14
Echipament 36
audio
TV 100 5 182
PC 25

Rata de performanţă
În timpul vizitei pe teren, instalatorului i se poate cere o
estimare iniţială a producţiei de energie anuală şi dimensiunea
suprafeţei necesare.
2
PRINCIPII DE PROIECTARE

Dimensionarea şi proiectarea punctul de putere maximă) şi VMPP (tensiunea


sistemului la punctul de putere maximă).
Caracteristica I-V este validă în condiţiile
Noţiuni de bază standard de radiaţie solară şi temperatură a
dispozitivului.
Curba I-V
O diagramă curent-tensiune (I-V) reprezintă combinaţiile posibile Se presupune că nu există umbră pe dispozitiv.
de curent şi tensiune de ieşire ale unui sistem fotovoltaic Condiţiile standard de radiaţie2 solară într-o zi
(FIGURA 22). senină se presupun a fi 1kW/m , cunoscute drept
condiţii solare de vârf.
Modulul fotovoltaic produce curentul maxim când nu există nici
Factorul de umplere
o rezistenţă în circuit. Acest curent maxim este cunoscut drept
curentul de scurtcircuit (I sc). Când modulul este scurtcircuitat, Factorul de umplere FF ne informează asupra
tensiunea în circuit este zero (ANU, 2011). modului în care modulul deviază de la
funcţionarea ideală (FIGURA 22). Acesta
Tensiunea maximă apare când există o întrerupere în circuit. reprezintă raportul între MPP şi produsul între
Aceasta se numeşte tensiune de circuit deschis (V oc). În aceste VOC şi ISC. Factorul de umplere pentru un modul
condiţii, rezistenţa este infinită ca mărime şi nu există curent. bun este în jur de 0,75.
Ceea ce se întâmplă între aceste condiţii extreme este Efectul temperaturii
reprezentat pe caracteristica I-V.
Temperatura de operare a celulelor foto-
FIGURA 22. CURBA I-V A UNEI CELULE SOLARE (Sursa: voltaice este determinată de temperatura
ReSEL, TUC) ambientală a aerului, eficienţa capsulării şi
intensitatea radiaţiei solare care cade pe modul,
vântul şi alte variabile. Creşterea temperaturii
duce la o reducere a Voc, ceea ce determină o
putere produsă scăzută.
FIGURA 23. EFECTUL TEMPERATURII ASUPRA
CARACTERISTICII (Sursa: ReSEL, TUC)

Puterea furnizată (W) de modul, în orice punct al curbei,


reprezintă produsul între curent şi tensiune în acel punct.
Punctul în care curba coteşte corespunde cu puterea maximă
obţinută. Acesta este numit Punctul de Putere Maximă (MPP) şi
punctele care corespund pe curbă sunt IMPP (curentul la
Interconectarea modulelor fotovoltaice
Modulele fotovoltaice pot fi interconectate în
serie, prin conectarea terminalului negativ de la un
modul la terminalul pozitiv al urmă- torului
modul.
FIGURA 25. CONEXIUNE PARALELĂ (Sursa: ReSEL, TUC)

La conexiunea în serie, tensiunea este


cumulativă:

V total = V1 + V2+ ... + Vn

iar curentul rămâne constant:

Itotal = I1 = I2 = … = In

Modulele din FIGURA 24 au o tensiune de circuit deschis de 12V


fiecare, iar două module în serie au 24V.

V total = 12V + 12V=24V şi Itotal = 3A


O conexiune serie şi paralel (conexiune mixtă)
FIGURA 24. CONEXIUNE SERIE (Sursa: ReSEL, TUC)
a mai multor module poate fi de asemenea
implementată (FIGURA 26).
În acest caz
Vtotal = V1 + V2 = 24V şi Itotal = I1 + I2 = 6A
FIGURA 26. CONEXIUNE SERIE ȘI PARALEL (Sursa:
ReSEL, TUC)

La conexiunea în paralel, curentul este cumulativ:


I total = I1 + I2+ ... + In
iar tensiunea rămâne constantă: 2.2.2. Invertoarele
Vtotal = V1 = V2 = … = Vn Un invertor converteşte tensiunea în curent
În cazurile în care specificul aplicaţiei necesită un curent mare, se continuu a modulelor în tensiune alternativă
realizează o conexiune a modulelor în paralel. mono sau trifazată precum cea de la reţeaua
electrică. Invertoarele au de obicei un dis-
Pentru modulele conectate în paralel (FIGURA 25) pozitiv de Urmărire a Punctului de Putere
Vtotal = 12V şi Itotal = 3A + 3A = 6A Maximă (MPPT) unde sistemul fotovoltaic
funcţionează la cea mai ridicată eficienţă. Totuşi,
tensiunea şi curentul generate de modulele
fotovoltaice trebuie să se potri- vească pe gama
de intrare a invertorului.
2
PRINCIPII DE PROIECTARE
Dacă modulele fotovoltaice sunt conectate în serie, tensiunea lor se FIGURA 27. MODULE FOTOVOLTAICE CONECTATE LA
adaugă, pentru a da tensiunea totală, iar dacă sunt conectate în UN INVERTOR CENTRAL (Sursa: ReSEL, TUC)

paralel, curentul este adunat pentru a da curentul total (Salas et


al, 2009).
Trei familii de invertoare, în funcţie de pro- iectarea sistemului,
pot fi definite (Myrzik & Calais, 2003): invertoare centrale,
invertoare integrate în module şi invertoare de şiruri.

Invertoarele centrale
Invertoarele centrale erau cele mai folosite în anii 80 pentru
sistemele conectate la reţea. Totuşi, au fost observate câteva
incon- veniente în sistemele care le foloseau (riscul producerii de
b. Invertoare integrate în module
arc electric în cablajul de curent continuu, adaptabilitate scăzută
Cele mai mici sisteme fotovoltaice posibile,
la cerinţele clientului) ceea ce a dus la introducerea tehnologiei
conectate la reţea, sunt modulele cu invertor
sistemului modular, care era mai fiabilă şi mai ieftină.
integrat, astfel încât pierderile prin dez- echilibru
În conceptul de tensiune scăzută (<120V), câteva module sunt şi cablarea de curent continuu sunt minimizate.
conectate în serie într-un şir. Cum doar câteva module sunt Totuşi, această tehnologie are de asemenea
legate în serie, efectul umbririi va fi mai redus în comparaţie cu dezavantaje legate de eficienţă, din cauza puterii
şirurile mai lungi. Totuşi, motivul pentru care conceptul nu este scăzute. Costul pe Watt este, de asemenea, mai
folosit foarte des este curentul ridicat şi rezultatul pierderilor mare.
ohmice care pot fi compensate prin secţiuni mai mari de cabluri FIGURA 28. MODULE FOTOVOLTAICE CONECTATE LA
(DTI, 2008). INVERTOARE DE MODUL (Sursa: ReSEL, TUC)

În conceptul de tensiune înaltă (>120V), se pot folosi secţiuni mai


mici pentru cabluri, datorită curenţilor mai mici, totuşi pierderile
prin umbrire sunt mai mari din cauza şirurilor lungi, ceea ce este
un dezavantaj important.
În conceptul master slave, unul dintre invertoare este superior
celorlalte şi reglează funcţionarea celorlalte din lanţ. Odată cu
creşterea iradianţei, puterea limită a dispo- zitivului master este
atinsă şi următorul in- vertor (slave) este conectat. Când
nivelurile de radiaţie sunt scăzute, se obţin eficienţe mai bune
c. Invertoare de şiruri
comparativ cu cazul în care toate invertoarele sunt în funcţionare
permanentă (Myrzik & Calais, 2003).
Ca un compromis între conceptul de invertor
integrat în modul şi invertorul central, invertorul
de şir a fost introdus pe piaţă la mijlocul anilor
90 şi este cel mai popular invertor utilizat azi.

Eficienţa unui invertor de şir poate varia între


94-97%. Astfel, cercetătorii se concentrează pe noi
concepte în sistemele fotovoltaice, pentru a
creşte eficienţa şi pentru a reduce costurile
centralei fotovoltaice.
RA 29. MODULE FOTOVOLTAICE CONECTATE PE INVERTOARE DE ȘIR (Sursa: ReSEL,
TUC) rită de iarnă, acest lucru poate duce la o tensiune
de circuit deschis destul de ridicată la repornire
şi poate deteriora invertorul. Pentru a evita
deteriorarea, cea mai înaltă tensiune trebuie să
fie mai mică decât tensiunea maximă în curent
continuu acceptată pe invertor (DGS, 2008).
Deci numărul maxim de module conectate în serie
este dat de următoarea ecuaţie:

Dimensionarea invertorului
Vmax(INV): tensiunea maximă pe intrarea
Puterea nominală în curent alternativ a in- vertoarelor este invertorului,
puterea pe care invertorul o poate furniza continuu la o
temperatură ambientală de 25° ± 2°C. Voc-Tmin: tensiunea de circuit deschis a
modulului la temperatura minimă.
Puterea în curent continuu a invertorului (P INV DC) este
aproximativ cu 5% mai mare decât puterea nominală în curent În majoritatea cazurilor, valoarea V oc-Tmin nu este
alternativ (DTI, 2008). dată de furnizor. Totuşi, aceasta poate fi calculată,
dacă se cunosc Voc la STC (25⁰C) şi coeficientul
Intervalul de puteri poate fi definit pentru dimensionare: de variaţie a tensiunii cu temperatura T C. Prin
0,8 PPV < PINV DC < 1,2 PPV urmare, Voc-Tmin este dat de următoarea relaţie:
PPV : puterea ansamblului de module în Wp Voc-Tmin = Voc -STC - ΔΤ x Tc
Relaţia între puterea instalată a generatorului fotovoltaic şi puterea ΔΤ: diferenţa dintre temperatura minimă a
maximă a invertorului este cunoscută drept factorul de dimen- ambientului şi temperatura de 25⁰C (STC).
sionare a invertorului CINV şi poate fi calculat cu următoarea ecuaţie
TC: coeficientul de variaţie a tensiunii cu
(Velasco et al, 2006):
temperatura în V/⁰C, ceea ce înseamnă că pentru
fiecare ⁰C cu care temperatura scade sub 25⁰C,
tensiunea modulului va scădea de asemenea cu
PINV AC: puterea nominală a invertorului în aceeaşi valoare.
curent alternativ.
Numărul minim de module
O valoare tipică pentru CINV este în intervalul 0,83 < CINV < 1,25,
dar pare a fi eficientă din punct de vedere cost pentru CINV <1. Temperatura maximă atinsă de un modul este
folosită pentru a determina numărul minim de
Numărul maxim de module
module pe un şir.
La temperaturi scăzute, tensiunea modulului creşte (FIGURA 23).
Cea mai mare tensiune se înregistrează în circuit deschis, la Într-o zi însorită de vară, modulul fotovoltaic va
temperaturi joase. Dacă invertorul este oprit într-o zi înso- avea o tensiune mai mică decât cea pentru 25 oC
(STC), din cauza creşterii temperaturii. Dacă
tensiunea de operare a sistemului scade sub
tensiunea minimă MPP a invertorului, acesta nu
va produce maximum posibil de putere şi chiar
ar putea să se oprească.
2
PRINCIPII DE PROIECTARE

Sistemul trebuie deci să fie dimensionat în concordanţă cu


numărul minim de module conectate în serie pe un şir, care pentru sistemele mari, acest lucru trebuie
rezultă din următoarea ecuaţie: verificat, luând în considerare tensiunea maximă
de circuit deschis la cea mai scăzută temperatură a
VMPP (INV-min): tensiunea minimă de intrare pe ansamblului de module fotovoltaice.
Secţiunea cablului este dimensionată în funcţie
de curentul maxim. Curentul maxim al
invertor la MPP modulului sau şirului de module este dat de
ecuaţia:
VMPP- Tmax: tensiunea modulului la MPP pentru
cea mai ridicată temperatură. Imax = ISC PV - ISC String
Dacă VMPP-STC este dat, valoarea VMPP la diferite temperaturi poate ISC PV : curentul de scurtcircuit al întregului
fi calculată cu următoarea ecuaţie: generator fotovoltaic
VMPP-T = VMPP-STC - ΔΤ x Tc ISC String: curentul de scurtcircuit al unui şir

Numărul de şiruri Siguranţe pentru şiruri


Curentul maxim al ansamblului de module fotovoltaice nu Se pot folosi siguranţe pentru şiruri spre a
trebuie să depăşească curentul maxim de intrare al invertorului. proteja cablurile la supraîncărcare şi sunt de
Numărul maxim de şiruri poate fi estimat cu următoarea ecuaţie obicei folosite în sisteme cu mai mult de patru
(DGS, 2008): şiruri.
Imax INV: curentul continuu maxim permis pe intrarea invertorului Curentul nominal permis pe cablu trebuie să fie
mai mare sau egal cu nivelul curentului de
declanşare a siguranţei de şir.

In string: curentul maxim pe şir. Iz Cablu ≥ Ia Siguranţă String


Siguranţa trebuie să se declanşeze la de două
ori curentul de scurtcircuit la STC:
Dimensionarea cablurilor
2 ISC String > In Siguranţă String > ISC String
Trei parametri importanţi trebuie luaţi în considerare la
dimensionarea cablurilor:
tensiunea nominală a cablului, Pentru a evita declanşări false,
curentul nominal al cablului, In Siguranţă String ≥ 1,25 In String
minimizarea pierderilor pe cablu. In Siguranţă String: curentul nominal al siguranţei, A
Tensiunea nominală In String: curentul nominal al şirului, A
Tensiunea nominală a cablurilor este în ge- neral mai mare decât
tensiunea de funcţionare a sistemului fotovoltaic, totuşi,
Minimizarea pierderilor în cabluri Următoarea ecuaţie se foloseşte pentru
calcularea pierderilor totale (W) în toate
Unul dintre principalele obiective la di- mensionarea secţiunii cablurile de la module şi şiruri, pentru secţiunea
cablurilor este re- ducerea la minim a pierderilor pe cabluri/a de cablu aleasă:
căderii de tensiune.

Se recomandă o cădere de tensiune pe circuitul de curent


continuu mai mică de 1% din tensiunea nominală a sistemului n: numărul de şiruri ale generatorului PV
foto- voltaic la STC pentru a limita pierderea de putere prin toate
cablurile de c.c sub 1%. Pierderi de 1% pot fi obţinute folosind Acolo unde sistemele fotovoltaice au lungimi
secţiuni de cablu standard pentru sisteme fotovoltaice cu diferite pe stringuri, următoarea ecuaţie este
invertoare operând cu o tensiune de intrare mare (VMPP > 120V). folosită:
(DGS, 2008)

Totuşi, în sisteme fotovoltaice cu invertoare care operează la


Cablul principal de curent continuu şi cablurile
tensiuni sub 120V pe intrare, căderea de tensiune depăşeşte 1%,
magistralei de curent continuu de la modulele
chiar dacă se folosesc secţiuni de cablu de 6mm . Acest lucru se
2

întâmplă mai ales când inver- torul şi generatorul fotovoltaic fotovoltaice trebuie să poată funcţiona la
sunt la distanţe mari. În aceste sisteme, o cădere de tensiune de curentul maxim care poate apărea în circuit.
1% pe cablurile de şir şi o cădere suplimentară de 1% pe cablul Cablul principal de curent continuu este
principal de curent continuu sunt acceptabile. dimensionat pentru a putea funcţiona la 1,25 ori
curentul de scurtcircuit la STC
Secţiunea recomandată pentru pierderi 1% (la STC) poate fi Imax = 1,25 ISC PV
aleasă folosind formula:
Secţiunea cablului trebuie selectată în funcţie de
nivelul de curent permis pe cablu. Se presupune
din nou că avem o pierdere de 1% pe cabluri faţă
Lm: lungimea cablului pentru cablarea de puterea nominală a ansam- blului fotovoltaic.
modulelelor şi a şirurilor, m
Secţiunea cablului de curent continuu este
IST: curentul de şir, A dată de:
VMPP: tensiunea de şir, V
κ: conductivitatea electrică, m/Ω mm2 (cupru
κcu = 56, aluminiu κal = 34) LDCcable: lungimea întregului fir pentru cablarea
Valoarea este rotunjită la cea mai apropiată valoare superioară de modulelor şi a şirurilor, m
secţiune standard a cablului. In: curentul nominal al modulului, A
PPV: puterea nominală a modulului, Wp
PM: pierderea pe linie a cablului principal de
curent continuu, W
κ: conductivitatea electrică, m/Ω mm2
ν: factorul de pierdere ν= 1 %, sau ν = 2 % în
conceptul tensiune scăzută.
2
PRINCIPII DE PROIECTARE

Valoarea este rotunjită la cea mai apropiată valoare superioară de


secţiune standard a cablului. Diodele de blocaj
Următoarea ecuaţie este folosită pentru a calcula pierderile Diodele de blocaj sunt utilizate în sistemele
globale prin toate modulele şi şirurile de cabluri pentru fotovoltaice pentru a preveni apariţia curenţilor
secţiunea de cablu aleasă: inverşi (Markvart & Castafier, 2003).
Calculele secţiunii de cablu pentru curent alternativ se fac Diodele de blocaj, când sunt amplasate la
capetele şirurilor diferite de module conectate în
serie, în sisteme cu tensiune înaltă, pot izola
şirurile umbrite sau dete- riorate, prevenindu-se
plecând de la o cădere de
curentul invers în celelalte şiruri, dacă există un
tensiune de 3% în raport cu tensiunea nominală a reţelei.
scurtcircuit într-unul dintre module.
Secţiunea de cablu AAC cable este apoi estimată prin următoarea
ecuaţie: Mai mult, în sistemele cu încărcare a bateriilor,
diodele de blocaj pot opri curentul invers de la
baterie către module noaptea. Cum potenţialul
modulului scade către zero noaptea, bateria s-ar
pentru o racordare monofazată. putea descărca toată noaptea înapoi prin
module. Acest lucru ar putea duce la
LACcable: lungimea întreagă a cablului de
deteriorarea modulelor şi pierderea energie
conexiune în curent alternativ, m
stocate în baterii. Când se amplasează diode în
InAC: curentul alternativ nominal al circuit, între module şi baterii, acestea blochează
invertorului, A orice scurgere noaptea.
cosφ: factorul de putere (între 0,8 şi 1,0)
Împământarea
Vn: tensiunea nominală a reţelei, monofazată:
Împământarea sau legarea la pământ re- prezintă
230V
procedura prin care una sau mai multe părţi ale
În cazul unei racordări trifazate: unui sistem electric sunt conectate la pământ, care
este considerat ca având tensiunea zero
(Markvart & Castafier, 2003).

Vn: tensiunea nominală a reţelei, trifazate: 400V Procedurile de împământare variază în func- ţie de
normativele naţionale. De obicei, un conductor
Pierderile în cablu pentru secţiunea aleasă de legare la pământ al unui echipament nu
PAC cable este dată de formula: conduce niciun curent şi este legat la reţeaua de
împământare. Acest tip de conexiune este
folosită la conectarea îm- preună a suprafeţelor
într-un sistem monofazat, şi expuse de metal ale echipamentelor electrice şi
apoi la pământ, pentru a preveni şocurile
electrice şi pentru a permite dispozitivelor de
protecţie la supra- curent să funcţioneze corect
într-un sistem trifazat. atunci când apar defecte de punere la pământ.
Sistemele fotovoltaice trebuie să aibă conductoare de FIGURA 30. EXEMPLU DE PROTECȚIE (Sursa: IEA PVPS,
împământare a echipamen- telor cu suprafeţe metalice expuse 2003)
din sistem la un electrod de legare la pământ (dispo- zitivul
metalic folosit pentru împământare care face efectiv contact cu
pământul).
Totuşi, conductorii de împământare trebuie folosiţi doar pentru
sisteme peste 50V. În acest caz, tensiunea trebuie calculată pentru
temperaturile scăzute din cauza creşterii tensiunii de circuit
deschis faţă de cea specificată pentru STC (Wiles, 1999).
Un sistem cu tensiunea nominală de 24V are o tensiune de circuit
deschis de circa 44V la 25°C. Acest lucru înseamnă că tensiunea
poate depăşi 50V la temperaturi de sub zero grade (vezi capitolul
„Numărul maxim de module“) şi în acest caz ar trebui prevăzuţi
electrozi de împământare.

Protecţia la trăsnet În mod uzual, cablurile au traseul prin exteriorul


clădirii, de la acoperiş la reţeaua electrică. În
Când sistemul fotovoltaic este amplasat în afara zonei de acest caz, atât conductorul, cât şi cablurile de
protecţie a clădirii, este necesar un dispozitiv de protecţie curent continuu trebuie să fie pozate în exterior.
împotriva fulgerelor (FIGURA 30).
Pentru centralele fotovoltaice mici, am- plasate
Sistemul poate fi deteriorat chiar dacă fulgerul nu-l loveşte direct. pe clădiri cu paratrăsnet, centrala poate fi
Protecţia la trăsnet se poate realiza prin câteva măsuri: protejată complet de sistemul deja existent.
folosirea unui singur electrod de Pentru ca acest lucru să aibă loc, toate părţile
împământare; generatorului fotovoltaic trebuie să fie
conectarea tuturor părţilor metalice ale echipamentului electric la poziţionate într-o zonă de protecţie. Zona de
pământ; protecţie este formată dintr-un fir pe coama
casei şi alte două care coboară pe fiecare parte a
aranjarea cablurilor pentru a se evita buclele care pot produce clădirii (FIGURA 31).
supratensiuni;
FIGURA 31. SISTEM FOTOVOLTAIC MIC ÎN ZONA DE
instalarea protecţiilor la fulger pentru echipamentul protejat PROTECȚIE A PARATRĂSNETULUI. (Sursa: Schletter
(IEA PVPS, 2003). Solar, 2005).

Un conductor de protecţie împământare (PE) poate să descarce


cablurile de curent continuu în cazul unei lovituri directe;
limitând deci daunele la reţeaua de joasă tensiune sau la
invertoare.
2
PRINCIPII DE PROIECTARE

O distanţă de siguranţă între centrala fotovoltaică şi componentele


paratrăsnetului trebuie menţinută. În practică, o distanţă de cel În acest caz este mai bine să avem o co- nexiune
puţin 0,5 m s-a dovedit a fi suficientă (FIGURA 31). între rama de montare şi echi- potenţializarea
casei. Dacă se realizează o astfel de conexiune,
Distanţa minimă, în cazul sistemelor foto- voltaice mari, între ar trebui să aibă de asemenea o secţiune de
centrală şi paratrăsnet nu poate fi întotdeauna realizată. Centrala minim 16mm2 Cu. (Schletter Solar, 2005).
nu poate acoperi sistemul de paratrăsnet existent, din cauza
faptului că scurgerea supracurenţilor ar putea să pătrundă în Sfera rostogolită (FIGURA 33) este o metodă de
clădire prin generator, în cazul unui fulger, şi să pricinuiască testare a zonei de protecţie împotriva unei
daune severe. lovituri directe de trăsnet. O sferă este
rostogolită peste modelul sistemului şi toate
În acest caz: punctele de contact reprezintă puncte po- sibile
Conexiunile de protecţie la trăsnet pot fi înlocuite de cabluri cu pentru o lovitură directă (OBO- Betterman,
Izolaţie de înaltă tensiune, astfel ca distanţa minimă să fie 2010).
respectată. FIGURA 33. METODA SFEREI ROSTOGOLITE. (Sursa:
OBO-Betterman, 2010)
Dispozitive şi conexiuni suplimentare pentru protecţia clădirii şi
a centralei (Schletter Solar, 2005).

Dacă distanţa minimă (>0,5m) nu poate fi asigurată, generatorul


fotovoltaic şi sistemul de protecţie la trăsnet sunt conectate,
pentru a limita consecinţele conturnării. Conexiunea (Cu) trebuie
să aibă o secţiune de minim 16mm2.
FIGURA 32. SISTEM FOTOVOLTAIC MARE, PE
ACOPERIȘ. (Sursa: Schletter Solar, 2005).

Când mai multe tije de interceptare sunt


folosite la protejarea panourilor, adâncimea de
penetrare între ele trebuie luată în considerare
(TABEL 5).
TABEL 5. ADÂNCIMEA DE PENETRARE A CLASEI DE
PROTECȚIE CONFORM CU VDE 0185-305. (Sursa: OBO-
Betterman, 2010)
Distanţa de Adâncimea de penetrare
intercepţie a clasa I clasa II clasa III
sistemului
Sfera de protecţie: R =
(d) în m
20 m 30 m 45 m
2 0.03 0.02 0.01
3 006 0.04 0.03
4 0.10 0.07 0.04
5 0.16 0.10 0.07
10 0.64 0.42 0.28
15 1.46 0.96 0.63
20 2.68 1.72 1.13

Sisteme fotovoltaice autonome Valori indicative pentru factorii menţionaţi mai


sus sunt prezentate în TABELUL 6.
Dimensionarea sistemelor fotovoltaice
TABEL 6. VALORI INDICATIVE (Sursa: Antony, 2007)
autonome
Factori Valori indicative
Ecuaţia care poate fi folosită pentru dimensionarea unui sistem 0,98 datorat unei pierderi de 2% în cablul de la
nPV BAT
fotovoltaic autonom (Antony et al, 2007) este: sistem la baterii.
0,98 datorat unei pierderi de 2% într-un
WPV: puterea de vârf a sistemului, Wp nCC
controler de încărcare de bună calitate.
nBAT 0,90 datorat pierderii de 10% pe baterii.
nDIST 0,98 datorat unei pierderi de 2% pe cablu.
0,.90 datorat pierderilor de 10% pe un
E: necesarul zilnic, Wh nINV
invertor de bună calitate.
n 0,12-0,14 pentru panouri din Si Policristalin
G: media zilnică a numărului de Ore de Soare Plin (PSH) în luna STC
Reducerea eficienţei de aproape 1% pe an:
considerată pentru unghiul de înclinare şi orientarea sistemului fa după 5 ani fa =0,95
foto- voltaic. 0,95 pentru panouri curăţate regulat
0,90 pentru panouri uşor prăfuite
nsys : randamentul total al sistemului. fd
0,80 pentru panouri orizontale murdare
Valoarea luată de obicei 0,88
.
ft = 1- [(Ta +TPV)-25] 0,004
o
Randamentul total al sistemului poate fi calculat astfel: ft Ta: media lunară a temperaturii ambientale, C TPV:
o
temperatura pe panoul fotovoltaic, C
nsys = nPV x nPV BAT x nCC x nBAT x nDIST x nINV nPV : randamentul fdio
0,99 datorat pierderilor de 1% de la diodele de
blocare.
modulului, Luna folosită pentru dimensionarea siste- mului
nPV BAT: pierderile cauzate de căderile de tensiune pe cablu de la este luna cu cea mai mică medie de radiaţie
sistem la baterii, solară în timpul perioadei de operare a
sistemului (decembrie, dacă sistemul este
nCC : pierderile în controlerul de încărcare, funcţional tot anul).
nBAT: pierderile pe baterie,
Numărul de ore de vârf este în funcţie de
înclinaţia şi orientarea sistemului fotovoltaic.
Dacă singura informaţie disponibilă este radiaţia
solară pe un plan orizontal, se aplică
nDIST: pierderile pe cablurile de distribuţie de la baterie la sarcini,
nINV : pierderile în invertor.
Randamentul modulului poate fi estimat cu
următoarea ecuaţie:
nPV = nSTC x fa x fd x ft x fdio nSTC: eficienţa modulului la STC,
fa: factorul de degradare prin îmbătrânire,
fd: factorul de reducere prin prăfuire,
ft: factorul de reducere datorat temperaturii fdio: factorul de reducere datorat diodelor.
factori de corecţie pentru înclinare şi orientare.

Bateriile

Sistemele fotovoltaice autonome utilizează baterii pentru stocare. Cele mai comune tipuri sunt cele Plumb-acid,
deoarece sunt ieftine, fiabile şi au o densitate de stocare a energiei relativ bună. Bateriile pe bază de plumb
constau în două plăci de plumb imer- sate în acid sulfuric diluat care creează o tensiune de circa 2V între plăci.
Celulele sunt conectate apoi în serie pentru a produce baterii de 12V.
2
PRINCIPII DE PROIECTARE

Ciclul ideal de încărcare a unei baterii are următoarele etape: sau alte componente ale sistemului foto- voltaic
bateria este încărcată la curent constant până ce tensiunea ajunge care pot avea mecanisme de în- călzire/răcire,
la o valoare predefinită, pentru a le proteja de variaţii excesive de
temperatură. Cutia trebuie să fie proiectată pentru
tensiunea este menţinută constantă cât timp curentul de
a limita expunerea directă la razele soarelui.
încărcare scade,
Când oscilaţiile de tem- peratură sunt reduse,
tensiunea de încărcare scade după o perioadă convenabilă de timp bateria va funcţiona mai bine, va avea o viaţă
pentru a evita gazeificarea excesivă şi pierderea de electrolit. mai lungă, şi va necesita mai puţină întreţinere
Totuşi, o încărcare ideală nu poate fi obţinută într-un sistem (Dunlop, 1997).
fotovoltaic, dacă puterea disponibilă se schimbă continuu. Capacitatea nominală a bateriei este dată de
În sistemele de sine stătătoare, ciclul de baterie durează peste 24 de următoarea ecuaţie (Markvart & Castafier,
ore, încărcându- se pe perioada zilei şi descărcându-se noap- tea. 2003):
Descărcarea zilnică a bateriei poate varia între 2-20 % din totalul
Qn = I n . t n
capacităţii bateriei.
In: curentul constant de descărcare, A
Proiectarea sistemului fotovoltaic ar trebui să considere moduri în
care să se prevină potenţialele probleme precum sulfurarea, Cn: timpul de descărcare, h
stratificarea şi îngheţarea (Markvart & Castafier 2003). Dimensionarea bateriei
Sulfurarea apare dacă bateria este descărcată, dacă tensiunea Bateria trebuie să stocheze energie pentru multe
scade sub tensiunea de tăiere (descărcare profundă), şi dacă apare o zile şi nu trebuie să depăşească DODmax în
scădere semnificativă în concentraţia de acid. funcţionare (Antony et al, 2007).
Stratificarea apare când acidul formează straturi de diferite Următoarea ecuaţie poate fi folosită:
densităţi în decursul ciclurilor bateriei. Bateriile care sunt în mod
constant descărcate profund şi apoi încăr- cate complet
concentrează acid de o densitate mai mică în partea de jos; în
timp ce bateriile cu cicluri scurte, care nu sunt încărcate 100%, Q: capacitatea minimă necesară a bateriei, Ah
concentrează acid de o densitate mai mică în partea de sus. E: necesarul zilnic de energie, Wh
Îngheţarea într-o baterie cu plumb-acid apare pe parcursul A: numărul de zile de stocare necesar
descărcării bateriei; acidul devine „apos“ şi punctul de îngheţare V: tensiunea în c.c. a sistemului, V
se ridică, ceea ce poate provoca probleme severe dacă bateria
T: coeficientul maxim de descărcare permis al
funcţionează la temperaturi sub zero grade.Bateriile cu acid-
bateriei, de obicei furnizat pe fişa tehnică
plumb de bună calitate pot funcţiona până la 4.500 cicluri la 30%
(indicativ între 0,3 - 0,9)
amplitudine a descărcării (DOD), ceea ce echivalează cu o durată
de viaţă de 20 de ani (Kirchensteiner, 2011). ninv: eficienţa invertorului (1,0 dacă nu se
foloseşte invertor)
Bateriile sunt în general instalate într-o cutie
etanşă, separată de dispozitivele de comandă ncable: eficienţa cablurilor care transferă
puterea de la baterii la sarcini.
Diode şi starea de încărcare sunt suficient de
Diodele de blocare protejează bateria de scurtcircuit şi, de ridicate, se reconectează sarcina.
asemenea, previne des- cărcarea prin module, atunci când nu
există lumină. Pentru a se asigura faptul că bateria nu alimentează- Histerezisul de deconectare la tensiune scăzută
sarcina în exces pot fi utilizate, de asemenea, diode pentru scă- (LVDH) – intervalul între LVD şi tensiunea de
derea tensiunii (Wenham et al, 2007). reconectare a sarcinii. Dacă LVDH este ales
prea scăzut, sarcina va fi conectată şi deconectată
Controlere de încărcare prea rapid, când nivelul bateriei este scăzut, ceea
Controlerele de încărcare sunt necesare în sistemele de sine ce poate produce deteriorarea controlerului de
stătătoare, pentru a proteja bateriile în limitarea nivelurilor de în- cărcare şi creşterea timpului necesar pentru
descărcare şi supraîncărcare. încărcarea completă a bateriei. Dacă este prea
mare, sarcina poate rămâne oprită o perioadă mai
Caracteristici principale (FIGURA 34) ale controlerelor de lungă de timp, până ce panourile reîncarcă
încărcare (Wenham et al, 2007) sunt: bateria suficient.
Referinţa de Reglare (VR): tensiunea maximă permisă. Controlerul FIGURA 34. PUNCTELE DE REFERINȚĂ PENTRU CONTROLERUL DE
de încărcare fie va întrerupe încărcarea, fie va regla curentul livrat ÎNCĂRCARE (Sursa: Dunlop, 1997)
bateriei până când este atinsă referinţa (Dunlop, 1997).
Histerezisul de Reglare (VRH): diferenţa între Referinţa de
Reglare şi tensiunea de reconectare. Dacă histerezisul este prea
mare, întreruperea încărcării va fi prea lungă. Dacă VRH este prea
scăzut, sistemul va cicla prea rapid între pornit şi oprit. Diferenţa
într VR – VRH este denumită VRR.
Punctul de tensiune redusă de deconectare (LVD): defineşte
tensiunea la care sarcina va fi deconectată pentru a se evita
descărcarea excesivă (DODmax). Descărcarea excesivă a bateriei o
poate face vulnerabilă la îngheţare şi-i reduce viaţa.
Tensiunea de reconectare a sarcinii (LRV): tensiunea bateriei la
care controlerul permite sarcinii să fie reconectată la baterie. Există două metode principale de reglare a încărcării
Odată ce controlerul deconectează sarcina de la baterie la LVD, (Wenham et al, 2007):
tensiunea bateriei creşte la tensiunea de circuit des- chis. Când
a) Reglarea prin întrerupere (on/off).
sistemul fotovoltaic furnizează energie suplimentară, tensiunea
Controlerul transmite tot curentul produs de
bateriei este crescută şi îndată ce tensiunea bateriei
panourile fotovoltaice către baterii pe parcursul
încărcării. La atingerea tensiunii maxime
permise, controlerul opreşte curentul de
încărcare. La căderea tensiunii sub VR – VRH,
curentul este reconectat.
b) Reglarea constantă a tensiunii. Controlerul
poate modifica referinţa VR prin sesizarea stării
bateriei sau folosind o referinţă mai scăzută
pentru a evita gazeificarea excesivă, cu o rezervă
pentru o încărcare ocazională pentru ”egalizarea”
gazeificării.
2
PRINCIPII DE PROIECTARE

Cele două tipuri de reglare a încărcării pot fi


aplicate prin şunt sau aranjamente serie. Controlerul trebuie să poată gestiona tensiuni şi
curenţi tipici, dar şi condiţii de vârf apărute la
Regulatorul tip şunt (paralel) are un comutator care este deschis sistemul fotovoltaic.
când bateria se încarcă şi se închide când bateria este încărcată
complet. Este preferabil, din punctul de vedere al
costului, să se supradimensioneze contro- lerul,
Regulatoarele serie sunt conectate în serie între modul şi pentru că, dacă acesta se deteriorează în timpul
baterie. Aceste regulatoare sunt de obicei simple şi ieftine. funcţionării, costurile cu repararea şi înlocuirea
FIGURA 35. CONTROLER DE ÎNCĂRCARE CU ȘUNT câtorva elemente ale sistemului pot fi
(Sursa: DGS LV, 2008) semnificativ mai mari.
În unele circumstanţe, curentul de putere
maximă măsurat la STC poate fi mult mai mare,
iar curentul de vârf al sistemului poate fi de 1,4
ori valoarea de vârf nominală. De aceea, valorile
de vârf ale sistemului pentru controlerele de
încărcare trebuie dimensio- nate pentru circa
140% sau pentru curentul nominal de vârf la
putere maximă a modu- lului sau ansamblului de
module.
Curentul total pentru un ansamblu de module
Pentru limitarea curentului de încărcare, controlerul ajustează este dat de numărul de panouri sau şiruri de
rezistenţa tranzistorului în funcţie de tensiunea bateriei. Regula- panouri legate în paralel, înmulţit cu valoarea
toarele serie sunt folosite în principal în sisteme mici curentului modulului. Este mai bine să se
(Kirchensteiner, 2010). folosească la calcule curentul de scurtcircuit (Isc)
RA 36. CONTROLER DE ÎNCĂRCARE SERIE (Sursa:
în locul celui de putere maximă (IMPP), astfel încât
DGS LV, 2008) controlerele de tip şunt care operează în condiţii
de scurtcircuit să fie în siguranţă.
Următoarele aspecte trebuie luate în
considerare în timpul procedurii de selecţie a
invertorului:

- tensiunea sistemului,
- curenţii sistemului fotovoltaic şi ai sarcinii,
- tipul şi capacitatea bateriei,
- condiţiile de mediu de lucru,
Controlerele de încărcare trebuie di- mensionate în funcţie de- proiectarea mecanică şi asamblarea,
tensiunile şi curenţii din timpul operării sistemului fotovoltaic.
- dispozitive de protecţie la supracurent,
suprasarcină şi separatoare,

- costuri, garanţie şi disponibilitate (Wenham et al,


2007).
Regulatorul de punct de putere maximă şi secţiunea pentru căderi cât mai mici de
Regulatorul MPP caută punctul cu cea mai bună funcţionare a tensiune.
unui modul şi are grijă ca modulul să furnizeze maximum de Fiecare cablu are o cădere de tensiune. Acest lucru
putere în orice condiţii. este o problemă în circuitele autonome din
Regulatorul MPP eşantionează producţia unei celule şi aplică o cauza rezistenţei cablului RC (ohmi). Pe măsură ce
rezistenţă (sarcină) pentru a obţine puterea maximă pentru orice rezistenţa cablului creşte, creşte şi căderea de
condiţie de mediu. Procedura defineşte curentul pe care tensiune după formula:
invertorul ar trebui să-l primească de la module, pentru a obţine ΔV =I x RC
puterea maximă.
ΔV: căderea de tensiune, V
Invertoarele de sine-stătătoare
I: curentul în cablu, A
Stocarea în baterii este folosită într-un sistem fotovoltaic
R : rezistenţa cablului (Ω), care depinde de
autonom împreună cu funcţio- narea unor sarcini de curent C
lungimea cablului şi secţiune.
continuu. Inver- toarele de sine-stătătoare permit folosirea de
sarcini convenţionale alimentate la 230Vca, pe un sistem de Formula de bază pentru calculul secţiunii:
curent continuu.
Sunt disponibile trei tipuri de invertoare: rectangular, trapez şi
sinusoidal (Kirchen- steiner, 2010). P: puterea consumatorului, W
Un invertor de sine stătător trebuie să respecte următoarele AM: secţiunea, mm2
cerinţe (Daniel et al, 2009): L: lungimea cablului, m
randament de conversie foarte bun, chiar şi la o încărcare parţială, κ: conductivitatea electrică, m/Ω mm2
capacitate de supraîncărcare mare pentru Cutia de colectare
secvenţele de comutare şi pornire,
Cablurile utilizate pentru cablarea sistemului
toleranţă la fluctuaţiile tensiunii bateriei, fotovoltaic ajung într-o cutie de colectare unde
mod aşteptare (standby) cu detecţie sunt conectate prin blocuri de dis- tribuţie a
automată a sarcinii, energie la cabluri mai mari care duc la
controlerul de încărcare şi baterii. Scopul este de
protecţie la scurtcircuit pe ieşire, a transporta energia electrică de la panouri la
protecţie la supratensiuni, baterii cu minimum de cădere de tensiune. O
cutie de colectare permite de asemenea
funcţionare bidirecţională astfel încât bateriile să poată fi
adunarea mai multor circuite (subsisteme,
încărcate de la surse de curent alternativ, dacă este necesar.
panouri sau şiruri) într-o singură sursă de curent
Selecţia şi dimensionarea cablurilor constant, şi dă posibilitatea scoaterii unui modul
Cablurile pentru uz domestic sunt întot- deauna din cupru. sau subsistem din întregul sistem fară să întrerupă
Principalele cerinţe pentru cablarea unui modul sunt rezistenţa funcţionarea celorlalte module. Permite, de
la tem- peratură, rezistenţa la UV, rezistenţa la umezeală, asemenea, operarea în siguranţă a sistemului în
flexibilitatea, uşurinţa manipulării cazul unei probleme cu un circuit sursă care
produce un curent ridicat.
Recapitulând, paşii de bază pe care tehnicianul
trebuie să-i urmeze pentru a instala un sistem
fotovoltaic sunt prezentaţi în FIGURA 37 şi
FIGURA 38.
2
PRINCIPII DE PROIECTARE

RA 37. PROIECTAREA UNUI SISTEM AUTONOM (Sursa: ReSEL, TUC)


Tehnicianul trebuie să fie conştient de
procedura şi autorizaţiile necesare, pentru a
respecta în totalitate condiţiile impuse de
Estimarea sarcinilor, a autorităţile implicate sau de Autoritatea de
aparaturii și necesarului zilnic de energie Reglementare a Energiei.

Dimensionarea
De exemplu, instalatorul trebuie să ştie dacă o
modulului construcţie este eligibilă, deoarece siste- mele
fotovoltaice nu pot fi amplasate pe unele clădiri
Dimensionarea
bateriei monument istoric, arhitectonice sau culturale; în
acest caz, sunt necesare autorizaţii suplimentare
de la autorităţile competente. BIPV sunt supuse
Alegerea invertorului optim
unor pro- ceduri complicate în unele state
Alegerea cablului membre UE. Mai mult, condiţiile de acces la
corespunzător
reţea de joasă tensiune trebuie reglementate şi
procedurile de conectare la reţea trebuie
implementate în alte state membre.
FIGURA 38. PROIECTAREA UNUI SISTEM CONECTAT LA
REȚEA (Sursa: ReSEL, TUC)
Totuşi, aceste bariere pot fi uşor depăşite dacă
instalatorul cunoaşte procedurile de autorizare,
Estimarea regulile de racordare la reţea, normativele
dimensiunii acoperișului necesar pentru sistem tehnice şi problemele de capa- citate a reţelei.
Se verifică dacă
modulele încap pe acoperiș Reglementările variază în cadrul UE. Câteva
informaţii pe această temă sunt prezentate în
Se verifică tensiunea
capitolul 2.5.
modulului

Se configurează modulul
2.3. Software de simulare
Se configurează sistemul

Se verifică dacă invertorul este compatibilExistă


o mare varietate de utilitare software
pentru dimensionarea şi simularea perfor-
manţelor sistemelor fotovoltaice conectate la
reţea sau autonome. Unele dintre ele sunt
complicate; altele uşor de utilizat, altele pot
avea precizia şi fiabilitatea deficitară. Insta-
Aspecte legale latorul este sfătuit să verifice rezultatele, pentru
Aprobările administrative pot reprezenta ba- riere în calea a avea consistenţă.
implementării unui sistem foto- voltaic. Aceste proceduri pot
Câteva soluţii software referitoare la analiza
implica ob- ţinerea de autorizaţii de construcţie, studii de impact
sistemului, planificarea şi verificarea locaţiei
asupra mediului, licenţe de conectare
sunt prezentate în acest capitol (TABEL 7).
la reţea, licenţe de producere a energiei electrice etc.
Un demo poate fi descărcat de pe site-ul
TABEL 7. UTILITARE DE SIMULĂRI FOTOVOLTAICE menţionat. Un utilitar online uşor de folosit
pentru calcule estimative este de asemenea
Analiza şi planificarea fotovoltaicelor
PV*SOL http://valentin-software.com disponibil.
PV F-CHART www.fchart.com
PVSYST www.pvsyst.com FIGURA 39. UTILITARUL PV*SOL ONLINE
PV- www.mauisolarsoftware.com
DesignPro
PVPlanner http://solargis.info/doc/4)
Nsol!-GT www.nsolpv.com
Solar Pro www.lapsys.co.jp/english /products/pro.html

RETScreen www.retscreen.net
PVGIS http://re.jrc.ec.europa.eu/
pvgis/apps4/pvest.php
Solar Sizer www.solarray.com
PVselect www.pvselect.com
Calcule de http://www.volker-
performaţă quaschning.de/software/pvertrag/index_e.ph
Educational http://users.cecs.anu.edu.au/~Andres.Cuevas
Sun applets /Sun/Sun.html
Analiza locaţiei
ECOTECT http://usa.autodesk.com/adsk/
servlet/pc/index?siteID=123112&id
=12602821
Umbrirea http://www.shadowspro.com/

PV F-CHART (http://www.fchart.com)
2.3.1. Software de analiză şi planificare a
Programul furnizează estimări pentru
sistemelor fotovoltaice performanţele medii lunare pentru fiecare oră
PV*SOL (http://valentin-software.com) din zi, pentru a calcula performanţa medie pe
termen lung a sistemelor racordate la utilităţi,
PV*SOL constă într-o suită de aplicaţii utilă pentru proiectare, sisteme cu baterii de stocare, sisteme fără
simulare şi analiză finan- ciară a sistemelor fotovoltaice, de la racordare la reţea sau fără baterii. Fiecare sistem
clădiri mici autonome la clădiri mari racordate la reţea şi chiar este descris prin două seturi de parametri
sisteme la nivel de utilitate. Calculele sunt bazate pe balanţe (sistem şi financiar). Setul sistem conţine
orare şi rezultatele pot fi prezentate sub formă de grafic, într-un parametrii care descriu performanţa optică,
raport detaliat de proiect sau în format rezumat. Produsele termică şi electrică a sistemului. PV F-Chart
PV*SOL sunt printre cele mai des folosite. conţine date cu privire la condiţiile meteo în
Programele PV*SOL includ: peste 300 de locaţii, profilul orar pentru cererea
de putere pentru fiecare lună, variaţia statistică a
PV*SOL basic, pentru proiectare de centrale mai mici de 300kW,
sarcinii, diferenţele dintre costul de vânzare şi
PV*SOL Pro, pentru analiza centralelor până cum- părare, coeficienţi pentru preţul energiei în
la 100MW, funcţie de oră, şi balanţa economică pe durata de
PV*SOL Expert, conţinând toate funcţiile PV*SOL Pro plus viaţă a centralei.
capacitatea de a proiecta sistemul 3D şi analiza detaliată a
umbririi.
2
PRINCIPII DE PROIECTARE

RA 40. EXEMPLU DE DATE DE INTRARE PENTRU


VERSIUNEA DEMO A PV F-CHART cu performanţa efectivă şi să realizeze
comparaţii cu variabilele de simulare.
O variantă de evaluare a software-ului este
disponibilă pentru download pentru evalua- rea
lunară, gratuit.

PV-DesignPro (www.mauisolarsoftware.com)
PV-DesignPro a fost dezvoltat pentru a simula
bilanţul energetic al sistemului fotovoltaic în
fiecare oră, pe perioada unui an, în funcţie de
clima selectată şi alcătuirea sistemului. Există trei
versiuni ale programului PV-DesignPro:
RA 41. EXEMPLU DE DATE DE IEȘIRE PENTRU VERSIUNEA DEMO A PV F-CHART
(BAZATE PE DATELE DIN FIGURA 40) „PV-DesignPro-S“ pentru sisteme autonome cu
stocare în baterii, „PV-DesignPro-G“ pentru
sistemele conectate la reţea fără baterii de
stocare, şi „PV-DesignPro-P“ pentru sisteme de
pompare a apei.

PVPlanner (http://solargis.info/doc/4)
PVPlanner este utilizat în planificarea şi
optimizarea sistemelor fotovoltaice folosind
date climatice şi geografice şi algoritmi de ultimă
generaţie. Software-ul poate estima potenţialul
energetic (zilnic sau lunar), pierderile de
conversie şi randamentul.
PVSYST (www.pvsyst.com)
Acest software este potrivit pentru sistemele legate la reţea, Nsol!-GT (www.nsolpv.com)
autonome şi reţea de curent continuu şi oferă o bază de date Nsol!-GT este un software de dimensionare,
extinsă pentru condiţii meteo şi componente foto- voltaice. special optimizat pentru sistemele fotovoltaice
Oferă 3 niveluri de studiu pentru sistemul fotovoltaic, care legate la reţea. Include baze de date pentru
corespund diferi- telor etape din dezvoltarea unui proiect real: potenţialul solar, module fotovoltaice, şi
i) Proiect preliminar: evaluarea producţiei invertoare pentru legare la reţea. Software-ul
sistemului folosind doar câţiva parametri. permite proiectarea rapidă şi precisă a sistemului
şi analiza performanţei. Include de asemenea
ii) Proiectul în sine: are ca scop să realizeze
analiza recuperării investiţiei, inclusiv valoarea
o analiză mai amănunţită a sistemului folosind simulări detaliate
pentru discount, ratele creditului şi certificate
pe ore.
de producţie.
Analiza datelor măsurate: preluarea
Nsol! V.4.6 include module pentru sisteme
datelor măsurate permite afişarea de tabele
fotovoltaice autonome, sisteme hibride şi legate
la reţea. Versiunea autonomă include analiza
statistică a „Probabilităţii de Întreru-
pere a Alimentării sarcinii“. O versiune este RETScreen modelează o gamă largă de proiecte, de la centrale cu
disponibilă pentru descărcare. mai multe ansamble de dimensiuni mari până la sisteme distribuite
RA 42. EXEMPLU PENTRU ATHENA ÎN amplasate pe clădiri comerciale şi case, sau sisteme autonome pentru
VERSIUNEA DEMO NSOL. iluminat. Softul este disponibil în mai multe limbi şi include proiecte
şi baze de date climatice gratuite ce pot fi descărcare.

PVGIS
http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/apps4/pvest.
php
Sistemul Geografic de Informare PV reprezintă un
serviciu al Comisiei Europene, Institutul pentru
Mediu şi Sustenabilitate. Acesta este un
instrument de cercetare, demonstraţie şi suport
al politicii pentru evaluarea geografică a resurselor
de energie solară. Oferă o inventariere bazată pe
hartă a resurselor solare şi evaluarea energiei
elec- trice generate pentru sisteme fotovoltaice
din Europa, Africa şi sud-vestul Asiei. Este un
Solar Pro utilitar gratuit, uşor de folosit, disponibil online.
www.lapsys.co.jp/english/products/pro.html
Solar Pro dezvoltă şi permite simulări virtuale de sisteme
În plus faţă de cele de mai sus există o
fotovoltaice, oferind calcularea energiei solare captate de
multitudine de alte utilitare gratuite online
modulele sistemu- lui. Realizează, de asemenea, analiza umbririi
precum:
şi include influenţa umbririi în procesul de dimensionare, pentru
a verifica configuraţiile optime şi alegerea modulelor. Software- Solar Sizer (www.solarray.com) adaugă
ul calculează electricitatea generată în funcţie de latitudine, necesarul electric pentru aplicaţii standard şi
longitudine şi condiţiile meteo din locaţia instalaţiei. Datele ajută la alegerea componentelor potrivite,
calculate sunt prezentate în formă grafică astfel încât să poată fi precum module fotovoltaice, invertoare,
folosite pentru rapoarte şi prezentări de vânzare a sistemului controlere şi baterii.
fotovoltaic. PVselect (www.pvselect.com), un utilitar pentru
potrivirea şi compararea modulelor fotovoltaice
şi a invertoarelor.
RETScreen (www.retscreen.net)
Calcularea Performanţei Sistemelor Fotovol- taice
Software-ul RETScreen - Photovoltaic Power Model este utilizat legate la Reţea (www.volker-
pentru evaluarea producţiei de energie şi economii, costuri, quaschning.de/software/pvertrag/index_e.ph p),
reduceri de emisii, fezabilitatea financiară şi riscul pentru un utilitar pentru estimarea producţiei unui
sisteme fotovoltaice tip reţea- centrală, autonome şi conectate la sistem instalat pe clădire, bazat pe
reţea.
2 PRINCIPII DE PROIECTARE
câteva caracteristici ale locaţiei, acoperişului şi pe randamentul
panoului Shadows
Shadows este un program util pentru
Educational Sun applets proiectarea fotovoltaicelor şi ajută la realizarea
(http://users.cecs.anu.edu.au/~Andres.Cueva s/Sun/Sun.html), cadranelor solare şi a astro- laburilor. Simulează,
permite schiţarea unui proiect având ca date de intrare afişează şi animează umbrele a diferite obiecte
latitudinea locaţiei şi datele lunare de iradianţă, precum şi în diferite locaţii.
caracteristicile panoului fotovoltaic. Mo- delul afişează producţia
Analiza Umbririi
lunară de energie.
FIGURA 43. UTILITAR ONLINE-UNIVERSITATEA
Un utilitar care estimează pierderile prin
NAȚIONALĂ DIN AUSTRALIA umbrire pentru panouri în diverse locaţii şi în
orientări şi înclinaţii diferite.
www.honeybeesolar.com/shade.html.
Pentru detalii suplimentare ale programelor mai
sus menţionate instalatorul trebuie să viziteze
site-ul web respectiv şi/sau să contacteze
dezvoltatorul de soft indicat în secţiunea de
referinţe.

2.4. Economia şi problemele


Câteva alte pachete de programe de simulare cum ar fi TRNSYS de mediu
şi EnergyPlus au module extinse pentru simularea detaliată a
siste- melor fotovoltaice. Aspecte economice
Utilitare pentru analiza locaţiei Piaţa fotovoltaicelor
ECOTECT Costul ridicat al energiei produse de pa- nourile
Ecotec realizează analiza energiei unei întregi clădiri în 3D. Mai fotovoltaice a reprezentat un obstacol major în
mult, poziţia şi calea Soarelui şi radiaţia solară pe ferestre şi pătrunderea pe piaţă. Totuşi, azi, reducerea
suprafeţe, în orice perioadă a anului, pot fi estimate şi constantă a costului în fiecare an este
vizualizate. încurajatoare (Lynn, 2010).
URA 44. VIZUALIZAREA BIPV PE O CLĂDIRE Preţulmodulelor fotovoltaice se reduce cu 22%
EXISTENTĂ ÎN CHANIA FOLOSIND ECOTECT (Sursa:
Papantoniou şi Tsoutsos, 2008)
de fiecare dată când capacitatea instalată (în
MW) este dublată (FIGURA 45).
FIGURA 45. CURBA EXPERIENȚEI PREȚULUI
MODULELOR PV ($/Wp & MW) (Sursa: EPIA, 2011)
Aparţinând unei economii scalabile, costurile de producţie şi derea duratei de viaţă a sistemelor foto- voltaice,
preţul de vânzare al modu- lelor şi sistemelor fotovoltaice a dezvoltarea standardelor şi a specificaţiilor.
scăzut semnificativ.
Estimarea costurilor sistemelor fotovoltaice
Preţul invertoarelor a scăzut de asemenea de-a lungul anilor,
Când se investeşte într-un sistem fotovoltaic este
urmând aceeaşi tendinţă cu modulele fotovoltaice. Acum câţiva
bine ca la început să se estimeze bilanţul economic
ani procentul costului panourilor în totalul sistemului era de 60-
pe durata de viaţă a sistemului (20- 25 ani).
75% şi este estimat în prezent la 40-60%, în funcţie de
tehnologie. Costul iniţial poate fi considerat cea mai mare
parte a cheltuielilor, în partea negativă a
Recent, multe guverne au acordat subvenţii sau bani pentru bilanţului economic.
energia injectată în reţea pentru a încuraja populaţia să instaleze
sisteme fotovoltaice domestice. Această valoare este afectată de mulţi factori (ex:
costul structurii, proiectarea centralei,
TABEL 8. PROCENTE DIN COSTUL TOTAL AL SISTEMULUI (Sursa: EPIA 2011)
integrarea, birocraţie etc.); proiectantul
Module fotovoltaice 40-60%, sistemului trebuie să realizeze o evaluare
Invertor 8-10% analitică, pentru a furniza o valoare precisă.
Proiectare şi aprovizionarea 7% La o estimare grosieră, valoarea medie a unui
sistem racordat la reţea este în jur de
3.000€/kWp. Această valoare ia în consi- derare
Germania şi Spania în special au dat un imbold semnificativ costul înlocuirii invertorului care are o durată de
pieţei de fotovoltaice introducând tarife pentru injectarea în viaţă medie de 12-15 ani; iar costul este de
reţea care asigură un ajutor pentru „curba de învăţare“. Pe aproximativ 8-10% din valoarea centralei.
măsură ce producţia mondială creşte şi preţurile scad, este din ce
Instalatorul poate estima costul sistemului
în ce mai probabil ca ţările care sunt mai puţin
folosind paşii următori (Infinite Power, 2009):
„însorite“ să treacă la instalarea de sisteme
fotovoltaice domestice. Pasul 1. Determinarea sarcinii, lumina
Avantajul sistemelor mici domestice este că puterea este disponibilă, dimensiunea sistemului,
generată în locaţie şi pierderile prin transport şi distribuţie sunt capacitatea bateriei:
limitate. Generarea în locaţie poate fi un avantaj financiar 1.a. Determinarea sarcinii de energie ne-
esenţial care este deseori neglijat în analiza costului. cesară în Wh/zi. Se înmulţeşte puterea care va fi
consumată de sarcină, în W, cu numărul de
Totuşi, costurile sistemelor fotovoltaice trebuie să se reducă în
ore/zi în care sarcina va funcţiona (vezi şi TABEL
continuare pentru a rivaliza cu costul surselor convenţionale de
4 în Capitolul 2.1.7). Se înmulţeşte rezultatul cu
energie. Potrivit Asociaţiei Europene a Indus- triei Fotovoltaice
1,5.
(EPIA, 2011) acest lucru se poate obţine prin: inovaţie
tehnologică, opti- mizarea producţiei, economii la scară, creş- Total Wh necesari pe zi: Wh
terea randamentului fotovoltaicelor, extin- 1.b. Se determină numărul de ore/zi de soare
în locaţia aleasă.
Total lumină disponibilă: _ore/zi
1.c. Se determină dimensiunea sistemului
fotovoltaic. Se împarte cererea de energie (1.a.)
la numărul de ore de soare disponibile pe zi (1.b.)
2
PRINCIPII DE PROIECTARE

Dimensiunea necesară a sistemului: W FIGURA 46. ESTIMAREA COSTULUI UNUI SISTEM PV


(ReSEL,TUC)
1.d. Se determină capacitatea de stocare a
bateriei (dacă este necesară baterie). Se înmulţeşte sarcina (1.a.) PASUL 1
Determinarea sarcinii, lumina disponibilă,
cu 5 (rezultatul este în Wh). Apoi se împarte la tensiunea dimensiunea sistemului, capacitatea bateriei
bateriei (ex, 12 volţi) pentru a afla necesarul Ah pentru a. Se determină sarcina în Wh/zi
capacitatea bateriei. b. Se determină numărul de ore/zi de soare
c. Se determină dimensiunea sistemului PV
Capacitatea totală a bateriei: Ah
d. Se determină capacitatea de stocare a bateriei
(dacă este necesară)
Pasul 2. Se calculează preţul sistemului fotovoltaic necesar
pentru aplicaţie:
2.a. Se înmulţeşte dimensiunea sistemului
PASUL 2
(1.c.) cu €3,0/W Calcularea costului componentelor sistemului
a. Estimarea costului panourilor
Cost estimat pentru sistem: €
b. Estimarea costului bateriilor
c. Estimarea costului invertorului
2.b. Dacă se utilizează baterii, se înmulţeşte
d. Estimarea costului BOS
dimensiunea bancului de baterii (1.d.) cu
€0,7/Ah.
Cost estimat pentru bancul de baterii: €
PASUL 3
2.c. Dacă se foloseşte invertor, se înmulţeşte
Stabilirea costului total al sistemului
dimensiunea sistemului (1.c.) cu € 0,7/W.
Se adună subtotalurile 2a + 2b + 2c + 2d
Cost estimat pentru invertor: €
Subtotal: € Rata Internă de Recuperare (IRR)
2.d. Se înmulţeşte subtotalul cu 0,2 (20%) IRR reprezintă rata efectivă anuală de profit a
pentru a acoperi costurile BOS (cabluri, siguranţe, întrerupătoare unei investiţii. Introduce în ecuaţie valoarea de
etc.). bani primită şi cea investită. Formula este:
Cost estimat pentru BOS: € Cost investiţie = i:
rata internă de recuperare
Costul total estimat pentru € _
sistem: (2a+2b+2c+2d) t: intervalul de timp
n: numărul total de intervale
O serie de utilitare gratuite online, precum
Această valoare este esenţială pentru a susţine
„PV payback“ (Sunearthtools.com, 2011) şi
conceptul de valoare în timp a ba- nilor. €1 azi
„Solar Energy“ de la Energy Bible.com (Energybible, 2011) oferă
va valora mai mult decât €1 în viitor. Ex. în cazul
estimări pentru perioada de recuperare a investiţiei în funcţie de
unei dobânzi de 5%, €1 azi va valora €1,05 într-
preţul de vânzare (€/kWh). Majoritatea programelor descrise în
un an ( ).
capitolul 2.3, permit estimări precise bazate pe date de intrare
detaliate.
Dacă un proiect costă €1.000 pentru a fi realizat
şi generează încasări de €100, €500 şi
€1.500 în anii 1-3, rata pe care acest proiect
trebuie să o încaseze pentru a crea valoare este calculată astfel: Valorile EPBT pentru tehnologiile viitoare vor fi
îmbunătăţite semnificativ. Dezvoltări re- cente în
tehnologia fotovoltaică vor de- termina o
reducere a energiei folosite pentru producerea
În acest caz, i = 32.8% componentelor, ceea ce duce la un potenţial mai
ridicat pentru înlocuirea combustibililor fosili.
Deci IRR poate fi definit ca rata de prag pentru care valoarea FIGURA 47. TIMPUL DE RECUPERARE A ENERGIEI
prezentă a bilanţului economic este egală cu zero. Orice proiect PENTRU TEHNOLOGIILE FOTOVOLTAICE (Sursa:
trebuie să aibă un venit mai mare decât IRR, pentru a fi fezabil Sovacool, 2008)
(Hopkins, 2009).

Probleme de mediu

Timpul de recuperare prin energie (EPBT)


EPBT reprezintă timpul în care energia folosită pe parcursul
ciclului vieţii sistemului fotovoltaic (producţie, instalare,
demontare şi reciclare) este compensat de electricitatea
generată de sistemul fotovoltaic.
EPBT este definită de ecuaţia (Sunearthtools,
2011):
EPBT = Efolosită/Eeconomisită Emisii
Efolosită: reprezintă energia folosită în timpul Cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră se
ciclului de viaţă al modulului, exprimă în echivalent dioxid de carbon (CO2
echivalent).
Eeconomisită: economiile anuale datorate
CANTITATEA ELIMINATĂ DE GAZE CU EFECT DE
electricităţii generate de sistemul fotovoltaic. EPBT depinde de: TABEL 9.
SERĂ, PENTRU GENERATOARELE DE ELECTRICITATE (Sursa
Sovacool, 2008).
tehnologia celulei, tipul de încapsulare, rama şi suportul
Tehnologie Descriere Emisii
modulului, (g CO2/kWhe)
tipul de sistem fotovoltaic (conectat la reţea Vânt 1,5 MW pe sol 10
sau de sine stătător) şi, Biogaz Digestie anaerobă 11
Randamentul sistemului fotovoltaic deter- minat de gradul de Hidro 300 kW 13
iradianţă şi rata de performanţă. Termo-solar 80 MW parabolic 13

FIGURA 47 ilustrează EPBT pentru diferite tehnologii. Calculele Biomasă diverse 14-35

pleacă de la premisa insolaţiei medii sud europene (1700 Fotovoltaic Siliciu Policristalin 32
80 MW piatră
kWh/m /an), 75% rata de performanţă pentru instalaţiile pe
2
Geotermal fierbinte uscată 38
acoperiş şi 80% rata de performanţă pentru instalaţii montate la
Nuclear reactoare diverse 66
sol, de tip utilitate.
diverse tipuri de
Gaz natural turbine 443
diverse generatoare
Motorină şi turbine 778
diverse generatoare
Cărbune cu spălare a gazelor 960
diverse generatoare
Cărbune fără spălare a gazelor 1050
2
PRINCIPII DE PROIECTARE

O Evaluare a Ciclului de Viaţă (LCA) trebuie realizată pentru a


estima emisiile pe durata de viaţă a sistemului, care include cu 15% mai puţin decât o centrală pe bază de
extragerea şi purificarea de material brut, procese de producţie, cărbune cu aceeaşi vârstă. Pe măsură ce vârsta
instalare şi mulţi ani de funcţio- nare; de asemenea reciclarea şi centralei creşte, intensitatea utilizării terenului
eliminarea deşeurilor. devine semnificativ mai redusă faţă de centrala pe
Valorile pot diferi (24gCO2-echiv/kWh), (Moskowitz & Fthenakis, cărbune (Turney & Fthenakis, 2011).
1991) pentru sistemele fotovoltaice în funcţie de tipul Materiale brute
modulelor, metodele şi materialele utilizate la producţia Siliciul, materialul din care majoritatea
componentelor BOS etc. panourilor fotovoltaice sunt făcute, este unul
Utilizarea solului dintre cele mai răspândite elemente pe Pământ.
Utilizarea solului este ades menţionată ca o problemă importantă Nu este un element toxic; totuşi, câteva
pentru aplicaţiile RES. Unul dintre avantajele fotovoltaicelor în chimicale periculoase sunt utilizate în procesul
zonele urbane este instalarea pe acoperişul clădirilor, evitându- realizării celulelor solare. Princi- palele
se total ocuparea solului. În cazul fotovoltaicelor instalate pe sol, probleme de mediu şi sănătate care apar la
utili- zarea terenului poate fi cuantificată prin următoarele metrici producţie sunt:
(Turney & Fthenakis, 2011): - dispersia prafului rezultat din tăierea
suprafaţă de teren „transformată“ pe blocurilor de siliciu în straturi,
capacitate de „vârf“ (km /GWp), şi
2 - expunerea la solvenţi precum acidul azotic,
suprafaţă de teren „ocupată“ pe unitate de hidroxidul de sodiu şi acidul hidrofluoric, folosit
energie electrică generată (km an/TWh).
2 în curăţare şi gravare.
„Transformarea“ se concentrează pe pro- cesarea unică a Celulele solare sunt sudate prin fire de cupru
schimbării fizice a naturii terenului, (instalarea centralei) pe stanat. Unii producători folosesc echipa- mente
când de lipire ce conţin plumb şi alte metale care,
„ocuparea“ măsoară perioada în care terenul este folosit (incluzând dacă sunt aruncate, pot prezenta riscuri de mediu
timpul necesar pentru refacere). Timpul de refacere depinde şi sănătate.
foarte mult de ecosistemul perturbat. Alte riscuri de mediu includ eliminarea de ga- ze
Centralele fotovoltaice sunt proiectate pentru o funcţionare de toxice de la focurile fabricilor de producţie şi
peste 30 de ani. Cum durata de viaţă a unei centrale se măreşte, depozitarea de plumb pe sol şi, în final, în pânza
transformarea terenului pe capacitatea sis- temului rămâne freatică. Probleme similare apar dacă izbucneşte
constantă; totuşi, ocuparea terenului pe energia generată scade. un incendiu la o centrală fotovoltaică.
Insta- laţiile fotovoltaice au cea mai redusă ocupare a terenului faţă Reciclarea
de alte RES şi comparabil cu ciclii cărbunelui şi combustibilului Celula fotovoltaică reprezintă numai o mică
nuclear; de exemplu, durata de viaţă a cărbunelui nece- sită parte din totalul materialelor folosite pentru a
extracţia, care creşte ocuparea de teren. Centralele fotovoltaice produce un panou solar.
acoperă în medie 25 km2/GWp. O centrală veche de 30 ani ocupă
TABEL 10. FRACȚIILE MASICE ALE UNUI MODUL
FOTOVOLTAIC (Sursa: Sander, 2007)
Componente Procent
Sticla exterioară 65%
Cadrul de aluminiu ~20%
Acetat etilen vinil - încapsulant ~7,5%
Substratul de fluorat de polivinil ~2,5%
Cutia de joncţiune 1%
Celula solară 4%
Dezasamblarea corectă şi reciclarea panou- rilor fotovoltaice FIGURA 48. STANDARDE PENTRU INSTALAREA SISTEMELOR
asigură că potenţialele materiale periculoase nu sunt eliberate în FOTOVOLTAICE (Sursa: PVResources, 2011)
mediul înconjurător; necesitatea unor materiale brute noi se
Număr Descriere
reduce de asemenea. Când se folosesc baterii, acestea trebuie să
fie scoase din funcţiune şi reciclate la finalul perioadei de IEC 60364-7- Instalaţii electrice pentru clădiri – Partea
712 7-712: Cerinţe pentru instalaţii sau locaţii
utilizare. Cel mai bun mod pentru a utiliza bateriile “moarte” speciale – Sisteme de alimentare cu
este de a refolosi plumbul sau reciclarea. energie solară fotovoltaică solară.
IEC 61194 Parametri caracteristici ai sistemelor
Tehnologiile de reciclare există pentru aproape toate tipurile de fotovoltaice de sine stătătoare
IEC 61702 Norme pentru sistemele fotovoltaice de
produse fotovoltaice şi majoritatea producătorilor sunt angajaţi pompare cuplate direct
în activităţi de reciclare. IEC 61724 Monitorizarea performanţelor sistemului
fotovoltaic – Recomandări pentru
Consumul de apă măsură, schimb de date şi analiză
Sistemele fotovoltaice nu necesită apă în operare; acest lucru le IEC 61727 Sisteme PV – Caracteristicile interfeţei cu
utilităţile
face propice în utilizarea în locaţiile unde apa este puţină. Este
IEC 61683 Sisteme fotovoltaice – Dispozitive de
utilizată apă în procesul de producţie; 85% pentru extragerea şi asigurare a calităţii energiei – Proceduri
rafinarea materialului, şi 15% la asamblarea modulului (EPIA, de măsurare a eficienţei
2011). IEC 62093 Componente BOS pentru sisteme
fotovoltaice – Condiţii de proiectare
Cantităţi mici de apă pot fi folosite de asemenea pentru spălarea pentru instalarea în mediul natural
IEC 62116 Procedură de test pentru măsurile de
panourilor care este mai ales necesară în câmpurile nisipoase sau în prevenire a insularizării pentru
ţările sud-europene în care furtunile de nisip sunt comune. invertoarele fotovoltaice racordate la
utilităţi
Estimarea necesarului de apă pentru spălare, la un sistem de mari IEC 62124 Sisteme fotovoltaice autonome – Condiţii
de proiectare şi aprobarea tipului
dimensiuni, este de 2-4m3/MW/an (Turney & Fthenakis, 2011).
Recomandări pentru sisteme mici de energie
IEC/TS 62257,
regenerabilă şi hibride pentru
Standarde şi reglementări electrificarea rurală
IEC/TS 62257- Recomandări pentru sisteme mici de
2.5.1. Standarde şi reglementări 7-1 energie regenerabilă şi hibride pentru
electrificarea rurală – Partea 7-1:
internaţionale Generatoare – sisteme PV
IEC/TS 62257- Recomandări pentru sisteme mici de
Există câteva standarde care reglementează funcţionarea sistemelor 8-1 energie regenerabilă şi hibride pentru
fotovoltaice şi normative sau standarde pentru ghidarea, electrificarea rurală – Partea 8-1:
Alegerea bateriilor şi sisteme de
proiectarea şi implementarea acestor sis- teme. Vezi mai jos o managementul bateriilor pentru sisteme
listă cu cele mai importante standarde, inclusiv reglementările de autonome de electrificare
IEC/TS 62257- Recomandări pentru sisteme mici de
siguranţă, care trebuie să fie luate în considerare în energie regenerabilă şi hibride pentru
9-5
implementarea unui sistem fotovoltaic. electrificarea rurală – Partea 9-5: Sisteme
integrate – Alegerea lămpilor fotovoltaice
IEC 61173 Protecţie
portabile
la supratensiune
pentru proiecte
pentrude electrificare
2 ruralăde generare fotovoltaice– Ghid
sistemele
IEC/TS 62257-
IEC 61683 Recomandări
Sisteme pentrudesisteme
PV – Dispozitive micia de
asigurare
PRINCIPII DE PROIECTARE 9-6 energie
calităţii energieiregenerabilă
– Procedură şi hibride
pentru pentru
electrificarea
măsurarea eficienţeirurală – Partea 9-6: Sisteme
integrate – Alegerea sistemelor
IEC 61427 şi baterii reîncărcabile
Celulefotovoltaice individuale pentru sisteme
de electrificare
Standarde pentru baterii, componente de protecţie la (PV-IES)Cerinţe generale şi metode de
fotovoltaice.
supratensiune şi alte componen- te ale sistemului sunt test
Sisteme fotovoltaice conectate la reţea –
prezentate în TABEL 11. IEEE Std.
IEC 937
62446 Practici recomandate
cerinţe instalarea şi
pentrudocumentarea
minime pentru
întreţinerea
sistemului,bateriilor
teste decupunere
acid-plumb pentruşi
în funcţiune
TABEL 11. STANDARDE PENTRU BOS (Sursa: PVResources, sisteme fotovoltaice
inspecţie
2011)
IEEE Std 1526
IEEE Std. IEEE
Practici Practici recomandate
recomandate pentru pentru
Nr Descriere 1013 testarea performanţei
dimensionarea sistemelor PV
bateriilor acid-plumb
N 50524 Fişe tehnice şi informaţiile etichetelor pentruautonome
sisteme fotovoltaice
invertoarelor fotovoltaice
EN 50521 Conectori pentru sisteme fotovoltaice –
Siguranţă.
IEEE Std. Practici recomandate pentru determinarea
1361 caracteristicilor performanţelor şi Pentru invertoare
potrivirea bateriilor în sistemele
fotovoltaice - Confirmarea protecţiei conform VDE 0126- 1-1
sau metode echivalente
- Protecţie împotriva limitelor tensiunii şi
frecvenţei (supratensiune, tensiune redusă,
2.5.2. Standarde şi reglementări suprafrecvenţă)
naţionale - Distorsiunile Armonice Totale (THD) pentru
curentul de ieşire, mai mici de 5%, certificat de
Grecia conformitate al producătorului (opţional).
Nu există cerinţe oficiale adoptate în ceea ce priveşte sistemele- În cazul convertoarelor electronice fără
fotovoltaice în Grecia. Totuşi, agenţii tehnici care doresc să se transformatoare cu miez de fier, maximum de
înscrie pe lista organizată de Centrul pentru Surse de Energii curent continuu injectat în reţea trebuie să fie
Regenerabile (CRES) trebuie să folosească panouri şi invertoare mai mic de 0,5% din curentul nominal al
care să respecte cerinţele minime recunoscute la nivelul UE. convertorului, certificat de conformitate al
Pentru panouri fotovoltaice producătorului (opţional)
- IEC-EN 61215 şi 61646, Aceste cerinţe sunt necesare pentru a respecta
IEC 61730 – Clasa A (Clasa II de izolare) condiţiile unei bune funcţionări menţionate în
contractul dintre producător şi Compania Publică
Aceste certificate sunt oferite de laboratoare acreditate.
de Electricitate.
În Grecia nu există reglementări statutare pentru
instalarea sistemelor fotovoltaice. Tehnicienii PV
urmează principiile de bază care apar în ELOT
384 „Cerinţe pentru instalaţii electrice“
(Organizaţia Elenă pentru Standardizare, ELOT).
Potrivit Companiei Publice de Electricitate
(PPC), sistemele fotovoltaice de până la 100 kW
sunt conectate pe joasă tensiune, prin linie
monofazată până la 5kW şi trifazată pentru
sisteme 5kW-100kW.
Reglajele prestabilite pentru protecţia la
tensiune şi frecvenţă trebuie să fie:
Sistem Interconectat: Tensiune: -20% până la
+15% din nominal, frecvenţa: +/- 0,5Hz
Insule Neconectate: Tensiune: -20% până la
+15% la frecvenţă nominală: de la 51 Hz la
47,5Hz.
Preţul energiei electrice produse de centralele
fotovoltaice, după aplicabilitate, este determinat
după datele din următorul tabel:
TABEL 12. PREȚURI PENTRU ENERGIA PRODUSĂ DE PV
- Sistemele rezidenţiale pot fi instalate în orice
Sistem Insule
interconectat neconectate
regiunie
An-lună - Aplicaţii excluse anterior (precum faţade,
Euro/MWh
>100kW ≤100kW orice putere obloane, depozite, şoproane etc.) sunt permise
2010 Februarie 400,00 450,00 450,00
în sectorul rezidenţial.
2010 August 392,04 441,05 441,05 - Sistemele fotovoltaice pot fi amplasate pe
2011 Februarie 372,83 419,43 419,43 clădirile istorice, după o procedură de autorizare
2011 August 351,01 394,88 394,88
specială.
2012 Februarie 333,81 375,53 375,53 - Instalarea sistemelor fotovoltaice pe teren
2012 August 314,27 353,56 353,56 agricol este permisă cu anumite limite.
2013 Februarie 298,87 336,23 336,23 - O garanţie bancară de 150 €/kWp este necesară
2013 August 281,38 316,55 316,55 pentru sistemele amplasate pe sol, până la 1
2014 Februarie 268,94 302,56 302,56 MWp, înainte de semnarea unui contract de
2014 August 260,97 293,59 293,59 conectare la reţea.
Din 2015 şi după,
1,3 *mts(ν-1) 1,4*mts(ν-1)
Datele de mai sus sunt în vigoare din septembrie
pentru fiecare an
1,4*mts(ν-1) 1,5*mts(ν-1) 2011 şi pot fi supuse schimbării.
(v)
mts(ν-1): sistemul de tarif marginal din anul anterior ν-1 Instalatorii sunt sfătuiţi să verifice cadrul
legislativ şi normativele în vigoare înainte de a
se apuca de dezvoltarea unui proiect fotovoltaic.
Pentru sistemele fotovoltaice de până la 10 kWp, în sectorul Legislaţia în vigoare, mecanismele de susţinere şi
domestic şi în micile firme, Compania Publică de Electricitate va regulile aplicabile sunt publi- cate la următoarele
cumpăra energia produsă la 0,55 €/kWh. Acest preţ este garantat adrese:
pentru 25 de ani. Producătorul consumator continuă să cumpere
- Compania Publică de Electricitate: www.dei.gr
energie de la Compania Publică de Electricitate (circa 0,10-0,12
€/kWh). Veniturile din vânzarea energiei nu sunt taxate. - Autoritate de Reglementare pentru Energie:
www.rae.gr
Mai mult, ca urmare a aprobării legislaţiei RES (Legea 3851/2010)
şi prin decizii ministeriale ulterioare, în normative au fost- Operatorul Sistemului de Transport Elen S.A:
aplicate schimbări importante, pentru a depăşi unele bariere www.desmie.gr
administrative.
- Ministerul Mediului, Energiei şi Modificării
Mai exact: Climatului: http://www.ypeka.gr/
Nu este necesară licenţă de producător - Asociaţia Elenă a Companiilor Fotovoltaice:
pentru sisteme <1 MWp. http://www.helapco.gr/
Sistemele de pe acoperiş nu mai necesită aprobări de mediu şi- Asociaţia Producătorilor de Energie Solară:
procedurile au devenit mai uşoare pentru sistemele amplasate www.spef.gr
pe sol.
TABELUL 14 şi TABELUL 15 prezintă legislaţia
curentă, problemele administrative şi meca-
nismele de susţinere (valabile în septembrie
2011) pentru ţările participante la Proiectul
PVTRIN (Bulgaria, Croaţia, Cipru, Grecia,
România, Spania).
2
PRINCIPII DE PROIECTARE

Mai mult, proiectul PV LEGAL a dezvoltat o bază de date care


compară procedurile administrative pentru instalaţiile 2.6. Baze de date
fotovoltaice în 12 state membre UE (Bulgaria, Republica Cehă,
Un număr de baze de date au fost dezvoltate
Franţa, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Slovenia,
pentru a oferi informaţii utile asupra dife- ritelor
Spania, Olanda şi Marea Britanie). Sunt examinate trei tipuri
aspecte ale instalaţiilor fotovoltaice. Câteva link-
diferite:
uri elocvente sunt enumerate în tabelul următor
- instalaţii de mici dimensiuni pe clădiri (TABEL
Link 13). Descriere
rezidenţiale Informaţii despre energia
TABEL 13. BAZE DE DATE FOTOVOLTAICE
solară şi aplicaţiile sale. Bază
instalaţii mici spre medii pe clădiri de date pentru sisteme
www.pvresources.com/
comerciale fotovoltaice de scară mare
pe rapoarte ale utilitarelor
instalaţii medii spre mari amplasate pe sol, pe terenuri libere. de simulare
Date despre cele mai bune
www.pvdatabase.org/ practici, proiecte PV urbane,
Baza de date identifică paşii administrativi necesari pentru produse BIPV
obţinerea autorizaţiei de construire, conectare la reţea şi operare Rapoarte şi statistici
www.iea-pvps.org/
naţionale pe piaţa PV
a sistemelor fotovoltaice, şi poate fi o unealtă foarte utilă atât Informaţii detaliate asupra
pentru instalator, cât şi pentru client. PV LEGAL este creat de procesului administrativ care
www.pvlegal.eu trebuie urmat pentru a
programul Energie Inteligentă pentru Europa al Comisiei Europene
instala un sistem PV în
(PV LEGAL, 2011). oricare ţară participantă.
Informaţii despre producerea
echipamentului, componente
solare (ex. invertoare,
http://www.enf.cn/database
baterii), materiale solare,
/panels.html
panouri solare, vânzători,
instalatori
de sisteme solare
Bază de date extinsă cu
http://www.posharp.com
caracteristici pentru multe
/photovoltaic/database.aspx
panouri fotovoltaice
Bază de date pentru toate
panourile solare disponibile
http://pvbin.com/ comercial cu posibilitatea
căutării şi sortării după
diferiţi parametri
http://www.nrel.gov/pv/
performance_reliability/failu Informaţii despre defecte
re_database.html observate în instalaţiile PV
Bază de date ce include
peste 750 de instalaţii
http://www.semi.org/en/Sto fotovoltaice şi care acoperă
re lanţul industriei PV de la
/Marketinformation/photov Siliciu Policristalin la
oltaics/CTR_028755 producătorii de module.
Resurse pentru afaceri şi
contacte tehnice
Bază de date climatologică
www.meteonorm.com pentru aplicaţii solare în
orice punct al globului
TABEL 14. PROBLEME ADMINISTRATIVE (Sursa: PVTRIN, 2011)

Grecia Bulgaria Croaţia Cipru România Spania


Este necesară autorizaţie emisă de Aprobarea pe baza unei Sistemele fotovoltaice pe clădirile Directiva 2/2006 emisă pentru Pentru toate modificările CTE-HE5: Codul Tehnic al
Comisia de Proiectare şi Arhitectură evaluări a impactului asupra existente sunt văzute ca simple a îndruma autorităţile de aduse clădirii este Clădirii reproduce conţinutul
în cazul unei instalaţii PV: mediului este necesară. extensii ale clădirilor existente, planificare în relaţie cu necesară autorizaţie de la CPD (Directiva Produselor de
Reglementări în construcţii, relevante pentru instalaţiile fotovoltaice

a) în zonele catalogate ca „frumuseţe Instalarea oricăror sisteme astfel că nu este necesară nicio principiile, criteriile şi departamentul de Construcţii) şi standardele
naturală“ şi RES în zonele protejate este autorizaţie pentru locaţie, şi deci procedurile pentru autorizarea urbanism al fiecărei tehnice internaţionale cu
b) în zonele în care se găsesc clădiri foarte limitată. Pentru PV-urile pot fi uşor instalate pe instalaţiilor RES şi pentru municipalităţi – Legea privire la performanţele
de patrimoniu, precum şi aşezăminte instalaţii PV pe terenuri clădiri, faţade etc. Totuşi, în aplicarea controlului nr.10/1995 privind ţintă.
tradiţionale. arabile este necesar un timpul obţinerii statutului de autorizaţiilor de construire a „Calitatea în construcţii“ Stabileşte capacitatea
Instalarea de PV este permisă pe permis special. (Legea producător eligibil, este necesară aplicaţiilor care sunt legate de minimă fotovoltaică ce poate
clădiri şi faţade, acoperişuri de pentru Teritorii Protejate, confirmarea că nu este nevoie de integrarea acestora. Restricţii se aplică zonelor fi instalată în anumite tipuri
verandă şi adăposturi. Regula Nr. 2 pentru autorizaţie de construcţie de la Circulara 3/2008 include şi clădirilor istorice. de clădiri, reglementează
Un ansamblu PV nu trebuie să: construcţii pe teren arabil). autoritatea locală prevederi specifice care sunt mărimea centralelor şi
-creeze un spaţiu de uz principal sau Nu sunt cerinţe (municipalitate). legate de instalarea de sisteme Legea nr.10/1995 privind amplasarea modulelor şi dă
auxiliar sau zone semideschise arhitecturale speciale Unele zone protejate pot fi PV de scară mică pe clădiri sau „Calitatea în construcţii” valorile maxime de pierderi
-blocheze accesul în zona comună pentru instalarea PV pe excluse. pe sol şi specifică în ce cazuri amendată prin Decretul pentru fiecare tip de
-depăşească rama - în penthouse-uri clădiri. Sistemele trebuie Recomandarea este ca proiectul nu este nevoie de autorizaţie Guvernului nr. 498 /2001, instalaţie: cazul general,
(zonele închise în vârful clădirii) proiectate în concordanţă de electrice şi calculul static să fie de construcţie. Legea nr. 587 /2002 şi amplasarea pe acoperiş şi
-să fie instalate pe fântâni cu regulile pentru instalaţii făcut înainte de montarea pe Legea 2006 pentru Legea nr. 123 /2007. Este integrarea arhitecturală
-pe acoperişuri, panourile trebuie să electrice care garantează acoperiş a modulelor. Reglementarea Eficienţei necesară o autorizaţie
fie amplasate urmărind panta exploatarea sigură. Doar un număr limitat de Energiei în Clădiri pentru orice modificare a
acoperişului Proiectul trebuie aprobat de regiuni/municipalităţi prevăd (L.142(I)/2006) – PPR 446/2009 clădirii, obţinută de la Legislaţia urbană locală.
-În cazul în care panourile sunt autorităţile competente. utilizarea de PV în planurile pentru clădiri noi prevede departamentul de
amplasate pe acoperişul clădirii, (Regulamentul Nr. 1 din teritoriale. instalarea de panouri în viitor. urbanism al fiecărei
distanţa de la parapetul acoperişului 27.05.2007 pentru Utilizarea surselor alternative de În acord cu Autoritatea de primării. Restricţii se aplică
trebuie să fie minim 0,50 m din proiectarea, instalarea şi energie (inclusiv PV) trebuie Electricitate, trebuie instalat un clădirilor istorice şi
raţiuni de siguranţă. întreţinerea instalaţiilor de pregătite pentru orice clădire tablou electric mai mare şi religioase.
La instalaţiile PV pe clădiri > 100kWp, joasă tensiune în clădiri). nouă; totuşi, niciuna nu trebuie cablu de la tablou până la
este necesară autorizaţia de lucru inclusă în proiectul final. posibila locaţie viitoare a unei
pentru construcţie de mici instalaţii RES.
dimensiuni.
Autorizaţie Autorizaţia de construcţie nu este Da, la fel ca şi pentru Pentru centrale PV mai mici nu - doar pentru parcuri PV 20- Da Da
de necesară pentru instalarea de sistemele electrice. este necesară. 150 kW & PV-uri pe clădiri
construcţie fotovoltaice pe clădiri (mai puţin de Pentru centrale PV mari, Biroul peste 100kW
necesară 100kW). Local de Alocare a Spaţiului
pentru trebuie să schimbe destinaţia de
instalaţia utilizare a terenului şi să o
fotovoltaică aprobe în Planul de Spaţiu
(procedură lungă şi complicată)

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 54


2
PRINCIPII DE PROIECTARE
Cerinţe Există o limită pentru instalaţiile ≤100 Reţeaua bulgară de ≤4,6 kW conexiune monofazată Racordarea RES la reţeaua Nu există reguli pentru Conformarea cu următoarele
pentru kW. Sistemele fotovoltaice mai mari distribuţie nu are cerinţe > 11,04 kW conexiune trifazată electrică de distribuţie urmează proprietarii privaţi, doar reglementări
conexiunea la decât această limită trebuie conectate specifice pentru racordarea centrale PV ≤ 100 kW reglementările cu privire la pentru producătorii care au RD661/2007: reglementează
reţea la o reţea de medie tensiune. unei centrale PV. Conectate direct la linia de joasă racordarea utilizatorilor de licenţă de producere/ activităţile de transport,
Sistemele PV >2MW trebuie Reglementarea Nr. 6 din tensiune (0,4 kV) interes public la reţelele distribuţie de electricitate. distribuţie şi comercializare a
racordate la reţeaua de înaltă 09.06.2004 „Racordarea - Centrale PV ≤ 500 kW sunt electrice şi urmează specificaţiile Toţi paşii necesari sunt electricităţii.
tensiune. producătorilor şi utilizatorilor conectate la reţeaua de joasă Legii Electricităţii nr. 13/2007 descrişi în „Îndrumări pentru -RD 1578/2008: cerinţele
de energie electrică la tensiune (0,4 kV) în puncte din modificată ulterior prin GD producătorii de electricitate minime pentru protecţia la
reţelele de transmisie şi staţii de transformare 90/2008. din surse regenerabile (e- riscurile electrice
distribuţie“ - centrale PV ≤ 10 MW res)“, ANRE. RD 1663/2000:
sunt conectate la medie Reglementările pentru joasă
tensiune (până la 35 kV) în tensiune
puncte de conexiune din - OM 5/9/1985:
staţii de transformare Reglementările pentru înaltă
- Toate centralele trebuie să aibă tensiune.
aprobarea de la DSO - RD 1110/2007, puncte
unificate de măsură în
sistemele electrice.
Link-uri - Corporaţia Publică pentru Energie: - Ministerul Regional de - Ministerul Economiei şi - Agenţia de Energie din Cipru - Ministerul Dezvoltării - Ministerul Industriei, Energiei
pentru www.dei.gr Dezvoltare şi Lucrări Publice Ministerul Construcţiilor: http://www.cea.org.cy Regionale şi Turismului şi Turismului
legislaţia în - Autoritatea de Reglementare www.mrrb.government.b g - http://oie.mingorp.hr www.mdrt.ro http://www.ffii.nova.es/p
vigoare pentru Energie: www.rae.gr - Comisia de Stat pentru - Ministerul Protecţiei Mediului, - Autoritatea Română de untoinfomcyt/formulario-
- Operatorul Sistemului de Reglementarea Energiei şi Planificării Fizice şi al Reglementare a Energiei: lseg01.asp
Transmisie Elen S.A: Apei www.dker.bg Construcţiilor: www.mzopu.hr http://anre.ro - Comisia Naţională de Energie
www.desmie.gr - Ministerul Economiei şi - Ministerul Economiei, Muncii şi http://www.cne.es/cne/c
- Ministerul Mediului, Energiei şi Energiei Antreprenoriatului: ontenido.jsp?id_nodo=51
Modificării Climatului: www.mi.government.bg - http://oie.mingorp.hr 0&&&keyword=&auditori a=F
http://www.ypeka.gr/ - Gazeta de stat Hrvatska Elektroprivreda (HEP - Codul de Construcţie
- Asociaţia Elenă a Companiilor de http://dv.parliamnet.bg Group): www.hep.hr Tehnică:
Fotovoltaice: www.codigotecnico.org
http://www.helapco.gr/ Gazeta Oficială de Stat
(BOE): www.boe.es

Notă: TABELUL 14 şi TABELUL 15 prezintă legislaţia în vigoare, probleme administrative şi mecanisme de susţinere (începând din septembrie 2011) pentru ţările participante la Proiectul
PVTRIN. Folosiţi link-urile de mai sus pentru a accesa legislaţia curentă.

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 55


TABEL 15. MECANISME DE SUSȚINERE PENTU INSTALAȚII FOTOVOLTAICE (Sursa: PVTRIN, 2011)

Grecia Bulgaria Croaţia Cipru România Spania


Mecanisme de Sisteme PV ≤100 kWp: Conform cu noua Lege RES (2/05/2011): Tarif de injectare în Persoanele fizice & Șase certificate verzi Tarif 0,1385€ / kWh (2011)
susţinere şi 0,45€/kWh Sisteme Sistemele PV de producere a energiei electrice vor fi reţea pentru RES &PV organizaţiile neimplicate în pentru fiecare MWh
stimulente >100kWp: ajutate timp de 15 ani prin tarife ridicate ce vor fi 0,32-0,52 €/kWh în activităţi economice produs şi livrat de 50% din IBI, reducere între 0 şi
pentru 0,40€/kWh. definite an de an de Comisia de Stat pentru funcţie de mărimea (rezidenţiale): producătorul de 100% din urban şi reducere
instalarea Reglementarea Energiei şi Apei. centralei PV. Plafona- Conectat la reţea energie electrică între 0-95% pentru ICIO.
de PV Din 1/07/2011 tarifele pentru PV sunt: rea la un total de <7kW : Tarif 0,35€/kWh solară. În funcţie de regiune:
BIPV: <30 kWp acoperiş sau faţadă: 0,31 €/kWh 1 MW. Nivelurile pentru (15 ani, fără subvenţie) Împrumuturi uşoare, stimuli la
BIPV: 30-200 kWp acoperiş sau faţadă: 0,30 €/kWh tarife se vor schimba, de Autonome taxe, Investiţii regionale, deducţie
BIPV >200 kWp acoperiş sau faţadă : 0,30 €/kWh PV asemenea şi plafonarea, <7kW: 55% subvenţie de TVA
la sol <30 kWp: 0.29 €/kWh prin noua Lege a < 20 kW (organizaţii): 55%
PV la sol 30 -200 kWp: 0,29 €/kWh Regenerabilelor care subvenţie (maxim €44.000)
PV la sol >200 kWp: 0,25 €/kWh este în stadiul de proiect Persoane fizice & organizaţiile
Fondul Naţional Kozlodui administrat de EBRD oferă şi era aşteptată să intre neimplicate în activităţi
împrumuturi. De obicei, proprietarilor de RES li se în vigoare la finalul lui economice: Conectat la reţea
oferă un discount de 20% din suma împrumutului, 2012. 21-150kW : Tarif 0,31€/kWh
după finalizarea proiectului. Programul USAID Pentru informaţii (20 ani)
garantează 50% din credit. actualizate: Ministerul Autonome <20 kW: 40%
Economiei: subvenţie (maxim €36.000) în
http://oie.mingorp.hr/ funcţie de categorie.
În cazul sistemelor autonome
există un maxim de subvenţie

Mecanisme de Sisteme PV < 10kWp în sectorul Fondul Naţional Kozlodui administrat de EBRD. Mecanismul specific de <20 kW : 0,2979€/kWh (2011) 20
susţinere şi domestic şi firme mici: 0,55 € / Programul USAID şi unele bănci (linii de credit). susţinere de mai sus va kW–2 MW: 0,2095€/kWh (2011)
stimulente kWh. Programe pentru dezvoltarea regională. fi implementat în noua Toate acestea pe considerentul
pentru Lege a Regenerabilelor că nu s-a atins cota de instalaţii
instalarea de la un nivel mai ridicat „permise“.
BIPV de Tarif.
http://oie.mingorp.hr

Link-uri către- Ministerul Mediului, Energiei şi -Ministerul Comerţului, - Ministerul Dezvoltării


legislaţia în Modificării Climatului: Industriei şi Turismului: Regionale şi Turismului
- Ministerul Economiei,
vigoare www.ypeka.gr/ www.mcit.gov.cy www.mdrt.ro
Muncii şi
Asociaţia Elenă a Compa- Institutul Cipriot de Energie:
Antreprenoriatului:
niilor de Fotovoltaice: www.cie.org.cy
http://oie.mingorp.hr
www.helapco.gr/
- Asociaţia Producătorilor de
Energie Solară: www.spef.gr
Notă: TABELUL 14 şi TABELUL 15 prezintă legislaţia în vigoare, probleme administrative şi mecanisme de susţinere (începând din septembrie 2011) pentru ţările participante la Proiectul
PVTRIN. Folosiţi link-urile de mai sus pentru a accesa legislaţia curentă.

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 56


2
PRINCIPII DE PROIECTARE

Exerciţii A = 3 zile

Studii de caz E = 940Wh


T = 0,5
Studiu de caz 1
ninv = 0,9
Dimensionarea unui sistem de 24 Vcc pentru
ncablu = 0,97
o casă (Kamnang şi Menke, 2010).
Sarcini, aparate şi cerinţe zilnice Capacitatea minimă a bateriei, Ah
TABEL 16. APARATE ȘI CERINȚELE ZILNICE DE ENERGIE

Cum avem un
Sarcini sistem Totalul
Puteri de 24Vcc,
Ore vor
de fi alese 2
Necesarul
baterii a 24V/150Ah
şi aparate nominale conectate
necesar în paralel,
folosire pentru
pe zilnic
ale de zi de energie
un total de 24Vcc/300Ah.
aparatelor putere (Wh)
(W) (h)
(W)

iv. Invertorul
Lămpi 12 W 60 W (5 3 180Wh
fluorescente
Sistemul necesită un lămpi) invertor, deoarece
aparatele
TV sunt
100alimentate
W 100 W în curent
1,5 alternativ.
150Wh
Puterea totală necesară pentru aparatele c.a. este
Microunde W 640 W 320Wh
940W ceea ce640înseamnă că este0,5recomandat un
Frigider 80 W 80 W
invertor de 1.500W cu intrare 24Vcc.3 240Wh

Iluminat 50 W 50 W 1 50Wh
exterior
v. Cablare
TOTAL 930W 940Wh
Acoperişul casei are o înclinare de 50° şi este orientat 60° sud- În cazurile în care lungumea cablului este 8m din
vest. Sistemul este proiectat pentru luna ianuarie şi are cupru şi căderea de tensiune este 10%.
prevăzută o capacitate de stocare de 3 zile.

Dimensionarea modulului (vezi cap. 2.2.8)


G = 5,0 PSH
nSYS = 0,6
E =940Wh necesarul zilnic de energie.

Acest rezultat este rotunjit la următoarea


Deci, dimensiunea minimă a modulului este 314 Wp. valoare standard 6 mm2.
Secţiunile standard sunt 2,5 mm2; 4 mm2; 6
Dimensionarea bateriei (vezi cap. 2.2.8) mm2; 8 mm2; 10 mm2; 12 mm2; 14 mm2 ; 16
V = 24Vcc tensiunea sistemului. mm2; 18 mm2; 20 mm2; 22 mm2; 24 mm2; 26
mm2; 28 mm2; 30 mm2; 32 mm2.

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 57


Se alege un modul fotovoltaic de 80 Wp monocristalin, de circa Totalul modulelor: 5,500Wp/230Wp = 23,9 deci
12Vcc (tensiune nominală de 12Vcc) cu un curent nominal de pentru un total de putere 24 x230W= 5.520Wp
4,5A. trebuie luate în considerare 24 de module.
Dacă împărţim 314 la 80, obţinem 3,9, deci vor fi conectate 4 Modulele trebuie verificate, dacă să fie
module în serie-paralel. Aceasta înseamnă că 2 module vor fi amplasate pe înălţime sau pe lungime, ceea ce
conectate în serie, iar cele 2 şiruri vor fi legate în paralel. va depinde de lungimea şi lăţimea acoperişului.
Tensiunea totală este de
2x12V = 24Vcc şi curentul este 4,5A x 2 =9,0A.
ii. Verificarea încadrării pe acoperiş
Curentul produs de modul determină controlerul de încărcare. În
acest caz este 9A. Controlerul trebuie să aibă minim 9A. Alegem - În format pe înălţime
L=acoperiş 9,0m =
9,35 şi
unul mai mare (15A) în cazul unei extensii. l modul 0,962m
l acoperiş 5,0m
= = 3,23
L modul 1,550m
Studiu de caz 2
Dimensionarea unui sistem de 5,5 kWp pe un acoperiş înclinat Acest lucru înseamnă un total de 9 x 3 = 27.
(lungime 9 m şi lăţime 5 m). (Kamnang şi Menke, 2010). Numărul maxim de module care pot fi amplasate
TABEL 17. CARACTERISTICILE MODULULUI FOTOVOLTAIC
pe acoperiş este 27 (9 module şi 3 şiruri sau
invers); mai mult decât suficient spaţiu pentru
cele 24 module.
Parametru Valoare - În formatul pe lungime
Putere maximă Pmax 230 L=acoperiş 9,0m =
5,8 şi
Tensiune la puterea VMPP 29.8V L modul 1,550m
maximă
l acoperiş
Curent la puterea IMPP 7.71A 5,0m
maximă = = 5,19
l modul 0,962m
Tensiune de circuit VOC 35.8V
deschis 5 x 5 este aproximativ 25, deci un maxim de 25
Curent de ISC 8.34V (5 module şi 5 şiruri) de module pot fi amplasate
scurtcircuit
în formatul pe lungime.
Tensiunea maximă a 1000V
sistemului Modulele pot fi amplasate în ambele moduri,
Coeficientul de
Tensiune (VOC) -0.35%/oC dar este mai bine să folosim modul în care intră
temperatură Curent (ISC) 0.060%/oC cel mai mare număr de panouri, astfel încât
Lungime x lăţime x mm 1550x962x40 sistemul să poată fi extins (portret).
adâncime
iii. Verificarea tensiunii modulului
Greutate kg 18.5
Coeficientul de temperatură:
1,550m x 0,968m = 1,500m2 pentru 230 Wp. -0,35% x Voc/°C= -0,0035 x 35,8 = - 0,125V/°C
Acest lucru este echivalent cu 6,5 m2 /kWp VMPP – 25°C = 29,8V

VMPP – 10°C = 29,8 + 15x 0,125 = 31,67V


Mărime acoperiş
VMPP -70°C = 29,8 – 45 x 0,125 = 24,18V Voc
5,5kWp x 6,5 m2/kWp =35,75m2
-10°C = 35,8 + 15 x 0,125 = 37,67 V
2
PRINCIPII DE PROIECTARE

Selecţia invertorului Acesta este un concept invertor pe şir. Sistemul


Puterea nominală a invertorului este între 90% şi 100% deci între are o putere totală de 5.520 kWp care constă din
90% x 5.520= 4.968W şi 5.520W (această gamă este aleasă 24 module, fiecare a 230 Wp. Sistemul este
deoarece în zilele însorite cu iradianţă la STC sau peste STC configurat în 4 şiruri de 6 module.
invertorul nu trebuie să fie subdimensionat), deci pentru un
Întrebări cu variante multiple
concept de invertoare pe şir pot fi alese 4 invertoare (TABEL 18).
TABEL 18. CARACTERISTICILE INVERTORULUI
1. Ce înseamnă Condiţiile Standard de Test (STC)
Parametru Unităţi Valoare Iradianţă: 1000W/m2, temperatură: 25°C şi Masa
Putere maxima c.c. W 1400 aerului: 1.5
Tensiune maximă c.c. V 400
Iradianţă: 1000W/m2, temperatură: 20°C şi Masa
V-intervalul de tensiune, V 96-320V
MPPT aerului: 1.5
Curentul maxim de A 12,6 Iradianţă: 1024W/m2, temperatură: 25°C şi Masa
intrare
aerului: 1.5
Configuraţia modulului
Iradianţă: 1000W/m2, temperatură: 18°C şi Masa
Numărul maxim de module pe şir: aerului: 1.0
2. Dacă o celulă produce 0,5 V atunci patru celule
legate în serie produc:
Numărul minim de module pe şir: 2,0 V
0,5 V
2,5 V
Deci numărul maxim de module pe şir este 8, 1,0 V
iar cel minim este 4. 3. Puterea totală pentru patru celule de 0,5V
Configuraţia sistemului şi compatibilitatea conectate în serie când Acelulă = 1A este:
invertorului 2,0 W
0,5 W
Se vor implementa 4 şiruri a 6 module cu 1 invertor pe fiecare 2,5 W
şir. Compatibilitatea tensiunii trebuie verificată. 1,0 W
VMPP -70°C = 6 x 24,18V = 145V ceea ce este acceptabil deoarece
4. Dacă o celulă furnizează un curent de 0,6A şi sunt
este peste tensiunea minimă a intervalului MPP (96V) VMPP trei celule legate în paralel, atunci curentul prin
VMPP – 10°C = 6 x 31,67V = 190 V ceea ce este de asemenea sarcină este:
acceptabil deoarece este sub limita superioară a intervalului de 2,0 A
tensiune MPP (320V) VMPP 0,6 A
1,8 A
Voc -10°C = 6 x 37,67= 226V este sub tensiunea maximă (400V) de 1,0 A
asemenea acceptabil Voc
5. Puterea totală pentru trei celule de 0,5V
Curentul la MPP pentru modul este 7,71A, ceea ce este conectate în paralel, dacă A =0,6 A este:
celulă
acceptabil şi sub curentul maxim de intrare al invertorului (12,6 2,0 W
A). 0,9 W
0,3 W
1,0 W
Dacă 24 de celule (0,5V) sunt conectate în serie şi paralel 12.Un
(6 sistem de sine stătător poate furniza
celule şi 4 rânduri), tensiunea prin sarcină este: electricitate când soarele nu este prezent prin:
2,0 W baterii
2,4 W invertor
c) 12,0 W controler de încărcare a bateriei
d) 3,0 W a şi c
Dacă înălţimea unui obstacol este 3 m distanţa minimă (Lmin),
astfel încât să nu fie umbrit modulul fotovoltaic, este: 13. Un invertor este necesar într-un sistem
4,0 m PV dacă:
6,0 m sunt folosite baterii
3,0 m putere în c.c. este necesară
1,0 m putere în c.a. este necesară
dacă sarcina este foarte mare
„Creşterea temperaturii duce la o creştere VOC ceea ce duce la
creşterea producţiei celulei“. 14.Dacă un sistem fotovoltaic este legat la reţeaua
Afirmaţia este corectă electrică:
Afirmaţia este greşită nu trebuie să folosească baterii
VOC nu depinde de temperatură necesită baterii
nu este necesar invertor
Randamentul unei celule poate fi
nu poate furniza c.a.
îmbunătăţit prin:
ajustarea unghiului de îndreptare 15.Suprafaţa disponibilă a unei clădiri este 108m2
către soare toată ziua (L=12,0m şi l=9,0m), şi suprafaţa necesară pentru
punând acetaţi coloraţi pe celulă un panou este L=1,64m şi l=0,98m. Dacă trebuie
răcind celula instalate 55 de panouri care este aranjamentul
schimbând direcţia sa către nord optim:
format peisaj (landscape)
Sistemele fotovoltaice pot fi:
format portret
conectate la reţea
nu este nici o diferenţă
folosite pentru vânzarea de energie în reţea
nici un format nu e corespunzător
o sursă de sine stătătoare de
electricitate 16. Eficienţa Wh este mereu mai mică decât
toate răspunsurile a, b, c eficienţa Ah într-o baterie.
Adevărat
Într-o conexiune serie:
Fals
terminalul pozitiv este conectat la terminalul pozitiv
Nu putem şti
terminalul negativ este conectat la terminalul negativ
terminalul pozitiv este conectat la terminalul negativ 17.Un frigider de 100 W funcţionează folosind un
toate de mai sus invertor de 150 W fără nici o problemă.
Adevărat
Fals
Nu putem şti
18.Un sistem cu stocare la 24 Vcc este alimentat
printr-un singur cablu solar de 4 mm2, în
lungime de 15m, de la un modul
2
PRINCIPII DE PROIECTARE

de 200 waţi. Este secţiunea cablului 4. Tensiunea maximă apare atunci când există o
suficientă? întrerupere în circuit.
Da Adevărat
Nu Fals
Nu putem şti Descărcarea profundă creşte durata
probabilă de viaţă a unei baterii Pb-acid.
Pentru a îmbunătăţi eficienţa întregului sistem din procedura de Adevărat
Fals
planificare, proiectantul ar trebui să:
6. Supraîncărcarea temporară a unei baterii
Instaleze modulele într-un mod în
îmbunătăţeşte omogenitatea catalistului.
care acestea să fie bine ventilate
Adevărat
Menţină cablurile cât mai lungi
Fals
posibil
7. Când se dimensionează cablurile, curentul permis
Menţină unghiul de înclinare mai mic de 15°
pe cablu trebuie să fie cel puţin egal sau mai
Niciunul din cele de mai sus
mare decât curentul de declanşare a siguranţei.
Adevărat
Fals
Un sistem cu invertoare pe şir cu 8 invertoare este proiectat
8. Eficienţa invertoarelor de şir variază între
pentru un ansamblu fotovoltaic cu 12 kWp. Ce putere de intrare
50-60%.
în curent continuu trebuie să aibă fiecare invertor? Între…
Adevărat
a) 1,35 şi 1,5 kW
Fals
b) 0,67 şi 1,42 kW
9. Costul panourilor este în jur de 70-80% din
c) 1,35 şi 1,42 kW
costul total al sistemului.
d) Niciuna de mai sus Adevărat
Fals
Întrebări adevărat-fals 10.O distanţă de 0,10 m trebuie păstrată între
centrala fotovoltaică şi toate părţile protecţiei la
Un dispozitiv de urmărire a deplasării soarelui poate creşte trăsnet.
producţia cu până la 8%. Adevărat
Adevărat Fals
Fals 11.Durata de viaţă a unui sistem este 10-15 ani.
Adevărat
Analiza umbririi în diferite locaţii poate fi uşor realizată de un Fals
tehnician. 12.Materialul din care sunt realizate celulele
Adevărat fotovoltaice este toxic şi greu de găsit pe
Fals Pământ.
Adevărat
Dacă jumătate de celulă este umbrită, reducerea producţiei este Fals
aceeaşi ca şi cum jumătate din rând ar fi umbrit. 13.Toate programele disponibile online pentru
Adevărat dimensionarea sistemelor foto- voltaice oferă
Fals rezultate precise şi date de încredere.
Adevărat
Fals
Cea mai scumpă componentă a unui sistem fotovoltaic autonom o
Din ce tip de siliciu sunt realizate celulele PV?
reprezintă bateriile.
a) a-Si
Adevărat
b) poli-Si
Fals
c) mono-Si
O estimare grosieră a valorii medii a unui
sistem fotovoltaic este aproximativ 2. Ce controler de încărcare ar fi cel mai potrivit
8.000 €/kWp. pentru un sistem fotovoltaic cu 30 de module şi
Adevărat o putere totală de 47Wp conectat la o baterie de
Fals 24 V? Modulele sunt conectate prin 15 ramuri
O aproximare a suprafeţei poate fi făcută ţinând cont că: 10m = de 2 panouri în serie şi tensiunea maximă a
2

1kWp fiecărui modul este 17 V. Luaţi în considerare că


Adevărat 6 lămpi, fiecare de 60 W, şi un CD player de 160
Fals W vor funcţiona în acelaşi timp.
a) Un controler de încărcare 24V – 65A
Mai multă practică b) Un controler de încărcare 12V – 65A
c) Un controler de încărcare 24V – 45A
Un sistem fotovoltaic foloseşte 720 de celule de siliciu într-un
ansamblu care furnizează până la 120 V. d) Un controler de încărcare 1V – 45A
Câte celule sunt conectate în serie dacă sunt necesari 120 V, dar
o celulă furnizează doar 0,5 V?
a) 240 130 kWh de energie sunt utilizaţi pentru
b) 120 producerea unui modul de 1 m² Poly-Si. Cât va
c) 360 dura ca acest modul să genereze o cantitate
d) 60 echivalentă de energie, dacă iradianţa solară în
Grecia este de 1350kWh / (m² x an)?
Care este numărul de şiruri
conectate în paralel? recuperarea energie sistemului PV este
2 aproximativ 8 ani.
6 recuperarea energiei sistemului PV este
4 aproximativ 6 ani.
3
recuperarea energiei sistemului PV este
aproximativ 1,5 ani.
Când intensitatea luminii este 1000W/m2, puterea totală a
sistemului fotovoltaic este 360 recuperarea energie sistemului PV este
W. Care este randamentul ce- lulelor fotovoltaice? Fiecare celulă aproximativ 4,5 ani.
este pătrată şi măsoară 118 mm pe 118 mm.
Eficienţa celulei este 3%
Eficienţa celulei este 2,8% Explicaţi pe scurt cum eficienţa unui panou
Eficienţa celulei este 3,6% fotovoltaic este influenţată de variaţiile de
Eficienţa celulei este 4,8% temperatură.
2
PRINCIPII DE PROIECTARE
Care este înclinaţia optimă pentru un
panou amplasat în Creta (φ=35,16°)? a) φ= 35,16 ο
b) φ= 55,16 ο
c) φ= 15,16 ο
d) φ= 60,00 ο

Cum funcţionează un invertor? De ce este o componentă esenţială a sistemului fotovoltaic?


Converteşte tensiunea c.a. a modulelor la
o tensiune mai ridicată de c.a.
Converteşte tensiunea c.c. a modulelor la tensiunea c.a. a reţelei
Converteşte tensiunea c.c. a modulelor la o tensiune mai mare de c.c.
Converteşte tensiunea c.a. a modulelor la tensiunea c.c. a reţelei
Converteşte tensiunea c.a. a modulelor la
o tensiune c.a. mai mică.

Numiţi 3 din cele mai comune căi prin care un sistem fotovoltaic poate pierde energie. Explicaţi cauzele acestor pierderi.
Umbrire (iradianţă redusă pe panou)
Scăderea temperaturii (reducere Impp)
Creşterea temperaturii (reducere Voc)
orientare greşită (iradianţă redusă
pe panou)
conexiuni scurte (rezistenţă ridicată)

Care este rolul diodei de blocaj?


Diodele de blocaj protejează bateria când nu există lumină
Diodele de blocaj întrerup circuitul dacă
curentul este prea mare
Diodele de blocaj urmăresc puctul cel mai
bun de operare al modulului
Diodele de blocaj conectează cadrul unui
dispozitiv electric la împământare
Care sunt principalele cerinţe pentru un invertor autonom?
capacitate de suprasarcină redusă la
comutare şi la pornire,
intoleranţă la fluctuaţiile tensiunii
bateriilor,
randament foarte bun la conversie, chiar şi în gama de încărcare parţială,
funcţionare unidirecţională
toate cele de mai sus

Ce componentă a sistemului asigură maximum de producţie de energie de la un modul fotovoltaic?


Tracker-ul MPP
Dioda de blocaj
Dioda de bypass
Siguranţa

În ce circumstanţe un sistem fotovoltaic poate crea daune mediului înconjurător?


Sistemele PV sunt în general dăunătoare
mediului
Nu este posibil ca sistemul PV să dăuneze mediului înconjurător
Eliberarea de gaze periculoase în cazul unui incendiu la sistem
În cazul amplasării peste un mediu acvifer

De ce ar trebui reciclate sistemele fotovoltaice?


pentru recuperarea unor bani din
vânzarea de materie primă
pentru ca materiale potenţial dăunătoare să nu fie eliberate în mediul înconjurător
pentru evitarea impactului inestetic al sistemelor nefolositoare
Numiţi 3 parametri de care depinde durata de recuperare a investiţiei pentru un sistem fotovoltaic.
tehnologia celulei
culoarea cablării
tipul încapsulării
alinierea cu ceea ce este la modă
suportul cadrului şi modulelor
BAPV și BIPV 3

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 65


BAPV şi BIPV Fotovoltaicele integrate în clădiri (BIPV) sunt
produse fotovoltaice (folii, ţigle, geamuri etc.) care
3.1. Opţiuni de montare sunt folosite în locul materialelor convenţionale
de construcţii în părţi ale anve- lopei clădirii
şi integrare în clădiri precum acoperişuri, luminatoare sau faţade. Sunt
de obicei instalate în clădiri noi, dar pot fi
BAPV şi BIPV instalate de asemenea în clădiri existente în
timpul renovărilor. Avantajul BIPV îl reprezintă
Fotovoltaicele aplicate clădirilor şi foto- voltaicele integrate în
costul redus al construcţiei, deoarece modulele
clădiri reprezintă module PV instalate în clădiri, care servesc fie
înlocuiesc materialele de construcţie. Pe de altă
ca sursă principală, fie ca sursă suplimentară de energie. Instalarea
parte, soluţiile cu module BIPV sunt de obicei
unui sistem fotovoltaic într-o clădire reprezintă o soluţie foarte
mai estetice.
sustenabilă, deoarece acoperişurile şi faţa- dele sunt utilizate în
loc de pământ suplimentar. FIGURA 51. BIPV PE ACOPERIȘ (Sursa: SEC )

Fotovoltaicele aplicate clădirilor (BAPV) sunt instalaţii fotovoltaice


montate pe elementele existente ale anvelopei unei clădiri
precum acoperişuri, luminatoare, faţade, balcoane şi adăposturi.
FIGURA 49. BAPV PE UN ACOPERIȘ PLAT (Sursa: SEC )

Opţiuni de integrare în clădire

BAPV şi BIPV pot fi instalate în toate tipurile de


FIGURA 50. BAPV PE ACOPERIȘ ÎNCLINAT (Sursa:SEC ) clădiri: locuinţe, case, şcoli, toate tipurile de
clădiri publice şi industriale precum şi în
structuri urbane ca depouri de autobuze, parcări.
Componentele cheie ale unui sistem racordat la
reţea sunt:
 Modulele fotovoltaice,
 Invertorul,
 Contorul de energie.
3
BAPV și BIPV

FIGURA 52. ALTERNATIVE PENTRU INTEGRAREA FOTOVOLTAICELOR ÎN CLĂDIRI (Sursa: PURE project. Roman et al,2008)

Criteriile pentru o bună integrare a modulelor fotovoltaice


3.2.în BIPV şi BAPV pe acoperiş
clădiri sunt:
Integrarea naturală; Elementele fotovoltaice pot fi instalate pe toate
Soluţiile arhitecturale; tipurile de acoperiş – drept, înclinat şi tip dom.
Compoziţie plăcută a materialelor şi culorilor; 3.2.1. Module fotovoltaice
În linie cu contextul clădirii; pe acoperişuri drepte
Design inovativ. Instalarea modulelor fotovoltaice pe aco-
perişuri drepte este o alegere excelentă,
Câteva probleme trebuie luate în considerare la nivelul deoarece modulele pot fi orientate şi înclinate în
proiectării urbanistice, pentru o integrare fără probleme a cea mai bună poziţie.
sistemelor fotovoltaice în clădiri: La instalarea modulelor fotovoltaice pe aco-
Pentru fotovoltaice pe acoperişuri înclinate, străzile trebuie să fie perişuri drepte trebuie luate în considerare
orientate est-vest, astfel încât panta acoperişului să fie orientată câteva aspecte:
spre sud.  Structura acoperişului;
Pentru fotovoltaicele integrate în faţade, trebuie aleasă  Elemente ale acoperişului cum ar fi coşuri, ieşiri,
orientarea optimă, în funcţie de spaţiile deschise. luminatoare etc.;
 Orientarea clădirii;
Umbrirea datorată altor clădiri sau copaci trebuie avută în vedere
 Materialul care acoperă clădirea.
şi minimizată.
FIGURA 53 ilustrează diverse opţiuni de integrare a sistemelor
fotovoltaice pe aco- perişuri drepte (ECN).
Când modulele fotovoltaice sunt instalate în clădiri noi,
structura acoperişului este cal- culată şi pentru sarcina instalaţiei,
dar când sunt instalate pe clădiri existente, capacitatea de portanţă
a structurii trebuie verificată. În unele cazuri, structura
acoperişului trebuie întărită în concordanţă cu reglementările în
construcţii.
Modulele fotovoltaice pe acoperişuri drepte sunt fixate pe metal
sau structuri adaptate de plastic sau beton.
Izolaţia acoperişului nu trebuie afectată, când se instalează FIGURA 54. INSTALAREA PE ACOPERIȘ DREPT – VEDERE
ȘI STRUCTURĂ EXTERNĂ (Sursa: SEC )
structurile (de metal sau plastic). Prinderile structurale pe
acoperiş trebuie izolate cu materiale rezistente la apă.
RA 53. VARIANTE DE INTEGRARE A SISTEMELOR
FOTOVOLTAICE PE ACOPERIȘ DREPT (Sursa: ECN).

La proiectarea instalării structurii, trebuie luate


în considerare elementele acoperişului.
Modulele fotovoltaice nu trebuie instalate
aproape de coşuri, ieşiri sau căi de acces.
Acoperişurile drepte sunt foarte convenabile
pentru sistemele fotovoltaice, deoarece pot fi
orientate în cea mai bună direcţie, dar între
rândurile panourilor fotovoltaicelor trebuie
lăsate distanţe de cel puţin ½ din înălţimea
3
BAPV și BIPV

d) Țigle solare
structurii, pentru a evita umbrirea mutuală. Umbrirea datorată
coşurilor şi pereţilor trebuie de asemenea examinată.
3.2.2. Module fotovoltaice
pe acoperişuri înclinate
Există câteva variante de instalare a mo- dulelor PV pe
acoperişurile înclinate. Acestea pot fi instalate pe acoperiş
(BAPV) sau integrate în acoperiş (BIPV).
RA 55. VARIANTE DE INTEGRARE A SISTEMELOR FOTOVOLTAICE PE ACOPERIȘURI
ÎNCLINATE (Sursa: ECN)
e) Module fotovoltaice instalate cu un spaţiu liber în spate
Montate peste ţigle (BAPV) pentru a asigura ventilaţia necesară şi pentru evitarea
supraîncălzirii.

Integrate în acoperiş (BIPV)


BAPV pe acoperişuri înclinate
BAPV au o structură independentă şi sunt mai
uşor de instalat.
Sunt mai potrivite decât BIPV pentru retrofituri
pe clădirile deja existente şi pot fi uşor înlocuite.
Datorită structurii independente, se răcesc prin
spate şi nu există problema supra- încălzirii.

BIPV pe acoperişuri înclinate


Întregul acoperiş poate fi din panouri (BIPV). BIPV oferă posibilităţi mai bune pentru o
bună integrare.
Umbrirea mutuală este evitată.
Necesită grijă la instalare, pentru a se asigura
etanşeitatea şi ventilaţia.
TABEL 19. PROBLEME ȘI SOLUȚII PENTRU INSTALAREA MODULELOR PV PE Opţiuni de integrare
ACOPERIȘURI ÎNCLINATE. (Sursa: SEC)
Există câteva opţiuni de integrare a
Probleme de
Soluţie modulelor fotovoltaice pe faţade.
rezolvat
a) integrate total
Fixare bună a
modulelor PV fără
Prinderi din oţel b) parţial integrate
inoxidabil sub ţigle c) faţadă suplimentară de sticlă
deteriorarea învelitorii
acoperişului pentru fixarea
structurii d) fixată pe balcon
BAPV Distanţa între
Asigurarea unei bune elementele foto- FIGURA 57. OPȚIUNI DE INTEGRARE A
circulaţii a aerului prin voltaice şi înveli- FOTOVOLTAICELOR PE FAȚADE (Sursa: Material
spatele modulului toarea acoperişu- lui pentru arhitecţi pentru educaţie şi instruire (ECN)).
trebuie să fie a) total integrate.
de 5-10 cm.
Se folosesc produ-
se speciale pre- cum
Etanşeitatea între
ţigle PV/ folii,
panouri şi între
BIPV urmându-se întot-
panouri şi învelitoa-
deauna recoman-
rea acoperişului
dările producăto-
rului.

FIGURA 56. BIPV PE CLĂDIRE REZIDENȚIALĂ (Sursa: SEC)


b) parţial integrate.

c) faţadă suplimentară de sticlă.

Fotovoltaice pe faţade
Directiva de Performanţă a Energiei în Clădiri (EPBD) cere
tuturor ţărilor din UE să îşi aducă la zi reglementările în
construcţii şi să facă paşi în direcţia asigurării de suficiente surse
de energie regenerabilă.
d) fixat pe balcon.
Deşi acoperişurile sunt cel mai bun loc pentru amplasarea
modulelor fotovoltaice, spaţiu pentru elemente PV trebuie
prevăzut şi pe faţade, pentru a asigura nivelul necesar de
producţie de energie.
La examinarea instalării de module PV pe faţade, trebuie luat în
considerare faptul că eficienţa sistemului va fi cu cel puţin 30%
mai mică decât a unui sistem pe acoperiş cu înclinarea şi
orientarea optimă.
3
BAPV și BIPV

BAPV pe faţade
peretelui. Modulele PV sunt fixate între două
BAPV este o bună alegere pentru instalarea sistemelor pane de sticlă şi sunt încorporate în structura
fotovoltaice pe faţade ale clădirilor existente. faţadei. Panourile faţadei pot fi compuse fie
BAPV pot fi mai ieftine decât BIPV deoarece: dintr-un ansamblu de sticlă cu module foto-
voltaice şi un panou sandwich cu izolare termică,
Un avantaj al sistemelor BAPV este că răcirea se poate asigura prezentat în figura 59, sau dintr-un ansamblu
mai uşor prin spaţiul dintre panou şi perete. sticlă-sticlă, unde panoul sandwich este înlocuit
Nu este nevoie de placare sau tencuială decorativă pe pereţii din de un spaţiu umplut cu argon şi o sticlă flotantă
spatele panourilor. înbrăcată termic, prezentată în figura 60.
Nu este necesară etanşarea îmbinărilor.
FIGURA 59. BIPV PE FAȚADE CALDE (Sursa:SST)
BAPV sunt mai uşor de întreţinut şi înlocuit.
Panourile fotovoltaice pot acţiona ca o izolaţie termică
suplimentară.

RA 58. BAPV PE CLĂDIRE REZIDENȚIALĂ


RENOVATĂ (Sursa:SEC)

BIPV pe faţade
BIPV sunt potrivite pentru clădirile noi. Dau oportunităţi mai bune
Prin integrarea modulelor în structura faţadei
pentru soluţii arhitecturale.
pot fi aplicate diferite soluţii arhitecturale:
Instalaţiile BIPV pot fi integrate în clădiri ca faţade calde. În
 O faţadă complet îmbrăcată,
acest caz, modulele sunt integrate în structura faţadei ca parte a
 Alternare module PV şi sticlă.
Următoarele figuri prezintă exemple de
integrare a modulelor în construcţia faţadei.
(Roman et al, 2008))
FIGURA 60. BIPV ÎN FAȚADA CALDĂ (Sursa: Roman rete şi module şi să asigure ventilaţia necesară. În
et
al, 2008) aceste faţade, modulele PV au rol de placare şi
finisaj.
Perete cortină – distanţa între perete şi modulele
PV este mai mare de 20 cm şi poate chiar să
semene cu un balcon închis.
Faţadele reci sunt mai scumpe, deoarece
modulele sunt echipamente suplimentare
pentru construcţie, dar au alte beneficii.
Soluţia cu faţade reci evită problema legată
de răcirea modulelor.
Această a doua „piele“ acţionează ca un strat
suplimentar de izolator termic şi poate asi- gura
o climă mai bună în interior.
Cu o proiectare bună a faţadelor reci nu este
necesar a fi prevăzute dispozitive de umbrire
suplimentare (jaluzele, obloane etc).
FIGURA 61.
BIPV ÎN FAȚADE RECI (Sursa: SST)

3.3.4. Cerinţe de montaj


Instalaţiile BIPV pot fi integrate în clădiri ca faţade reci. În
acest caz, ele acţionează ca o a doua „piele“ a faţadei sau faţadă BAPV şi BIPV integrate în faţade trebuie să ţină
dublă. Modulele PV sunt fixate pe o structură suplimentară, cu un cont de următoarele cerinţe şi re- comandări de
spaţiu între module şi perete. În funcţie de distanţa dintre siguranţă pentru o funcţionare fără probleme:
module şi perete, putem cataloga faţadele ca:
- La montarea modulelor PV pe clădiri existente,
Faţade ventilate, când spaţiul dintre perete şi module este de capacitatea portantă a ele- mentelor de structură
până la 10 cm. Cum fixarea modulelor PV nu e etanşă, aerul ale faţadei trebuie verificate.
poate circula între pe-
3
BAPV și BIPV

Prinderile care ţin modulele trebuie să fie destul de rezistentec) construcţie individuală, membrană acoperiş
pentru a suporta fenomene meteo extreme precum vânt, grindină
şi zăpadă.
Îmbinările faţadelor calde trebuie să asigure o etanşare bună la aer şi
apă. Există module speciale, care asigură o izolaţie bună, dar doar
dacă se respectă recomandările pro- ducătorului pe toată durata
lucrării!
Se limitează instalarea de module la parter, aproape de intrări şi alte
zone de acces pentru public, pentru a se evita dete- riorarea.
De exemplu, un parasolar fotovoltaic re-
3.4. Acoperişuri de sticlă, sisteme de prezintă un bun acoperiş de sticlă. O construcţie
a acoperişului în forma unui parasolar acoperit
umbrire şi alte aplicaţii cu module fotovoltaice reduce necesarul de
încălzire, făcând condiţiile din clădire mai
Acoperişuri de sticlă
confortabile.
Acoperişurile de sticlă realizate din module fotovoltaice sunt o
Parasolarul fotovoltaic poate fi cu sau fără
alegere excelentă. Pot fi integrate în acoperişuri drepte, înclinate
funcţie de reţinere a apei, în conformitate cu
sau construcţii individuale.
cerinţele clădirii. (ECN)
Următoarele imagini arată posibilităţile de integrare pentru
Următoarea figură arată exemple de para- solare
acoperişurile de sticlă realizate din panouri fotovoltaice (ECN)
fotovoltaice, cu şi fără funcţie de retenţie a apei.
FIGURA 62. VARIANTE DE INTEGRARE A SISTEMELOR
PV PE ACOPERIȘURI DE STICLĂ (Sursa: ECN). FIGURA 63. OPȚIUNI PENTRU INTEGRAREA SISTE-
MELOR PARASOLARE FOTOVOLTAICE (Sursa: ECN).
acoperiş drept.
a) Parasolare PV cu retenţie a apei.

acoperiş înclinat.

b) Parasolar PV fără retenţia apei.


FIGURA 64. EXEMPLU DE ACOPERIȘ CU MODULEFIGURA
PV 65. OPȚIUNI DE INTEGRARE A SISTEMELOR
(Sursa: SEC) FOTOVOLTAICE ÎN DISPOZITIVELE DE UMBRIRE
(Sursa: ECN).
a) Dispozitive de umbrire independente de învelitoarea clădirii.

b) Dispozitive de umbrire încorporate în învelitoarea clădirii, ca


un perete cortină.

c) Dispozitive de umbrire distincte, gen copertină.

Dispozitive de umbrire
Dispozitivele de umbrire sunt ideale pentru
integrarea modulelor fotovoltaice în clădiri. Această soluţie poate Pot fi fixe sau mobile.
fi aplicată atât clădirilor noi cât şi celor existente. FIGURA 66. UMBRIRE CU FOTOVOLTAICE (Sursa:ECN)
Aceste dispozitive de umbrire compuse din module PV oferă
următoarele avantaje:
Răcire pasivă,
Controlul luminii pe timp de zi, deoarece înclinaţia optimă pentru
modulele PV corespunde cu asigurarea umbririi proporţionale,
Producţia de electricitate.
Există câteva opţiuni pentru integrarea dispozitivelor de umbrire
cu module PV în clădiri. Acestea pot fi independente de în-
velitoarea clădirii, încorporate în anvelopa clădirii, ca un perete
cortină, sau ca un element distinct al clădirii, de exemplu o
copertină.
3
BAPV și BIPV

Următoarea imagine prezintă un exemplu de instalare a unei O soluţie inovativă este combinarea funcţiei
cortine PV de umbrire pe faţadă. solare fotovoltaice cu cea termală. (ECN)
RA 67. INSTALAREA UNUI ELEMENT DE UMBRIRE
PV MOBIL (Sursa:SST) Beneficiile colectoarelor hibride având ca mediu
apa sau aerul sunt:
 Răcirea elementelor fotovoltaice duce la
îmbunătăţirea eficienţei.
 Căldura de la elementul termic poate fi folosită
pentru apa caldă menajeră sau pentru încălzire.
Această soluţie este atractivă când dimen-
siunea acoperişului este redusă.
FIGURA 68. COMBINAREA FUNCȚIILOR SOLARE PV ȘI
TERMICĂ (Sursa:ECN)
a) Mediu aer

Alte aplicaţii
Modulele fotovoltaice pot fi folosite pentru alte aplicaţii precum
iluminatul natural.
Fotovoltaicele pe luminatoare trebuie insta- late pe partea de b) Mediu apă
sud a acestora. Ele vor asi- gura o lumină suficientă, protejând
totodată de lumina soarelui obiectele din clădire.
Celule opace dublu laminate, cu un spaţiu de 1-3 cm între celule,
pot fi folosite pentru luminatoare.
Modulele fotovoltaice pe luminatoare asigură lumină difuză sau
temperată, cu modele de umbră interesante.
Integrarea modulelor fotovoltaice în clădiri este folosită foarte des,
pentru un design solar pasiv.
Elemente ale modulelor fotovoltaice precum copertine, faţade
duble şi acoperişuri de sticlă previn supraîncălzirea clădirii.
Modulele PV transparente, integrate în anvelopa clădirii,
îmbunătăţesc climatul interior şi asigură lumina naturală.
Modulele fotovoltaice pot fi integrate în multe construcţii
urbane:
Staţii de autobuz
Parcări de maşini
Acoperişuri de gări sau autogări
Bariere de zgomot
Panouri de informaţii
Iluminat stradal, etc.

FIGURA 69. ACOPERIȘUL UNEI STAȚII DE AUTOBUZ ȘI


GARAJ DE BICICLETE CU MODULE FOTOVOLTAICE
(Sursa:SEC)

3.5. Parametri de proiectare


şi factori de performanţă
Locaţia şi proiectarea urbană
Eficienţa unui sistem fotovoltaic depinde de
următorii factori:
 Iradianţa solară a locaţiei
 Orientarea şi înclinarea modulelor
 Calitatea modulelor şi a invertoarelor
 Proiectarea sistemului fotovoltaic
Proiectarea corespunzătoare în mediul urban este
primul pas către o implementare de succes a
instalaţiilor PV în clădiri şi alte con- strucţii
urbane. Dacă locaţia nu are orientarea
corespunzătoare, panta acoperişului şi faţada
dinspre sud s-ar putea să nu aibă suficient spaţiu
pentru o instalaţie fotovoltaică mai mare.
Chiar şi vegetaţia înconjurătoare trebuie
planificată corect. Copacii situaţi aproape de
faţada sudică a unei clădiri vor umbri clădirea.
3
BAPV și BIPV

Următoarele imagini arată câteva soluţii de proiectare pentru oc) soluţii alternative, dar nu cele mai bune.
locaţie.
Prima imagine ilustrează cea mai bună so- luţie, deoarece
modulele PV sunt prevăzute a fi instalate pe panta sudică a
acoperişului.
A doua imagine indică o soluţie de asemenea bună, cu două
clădiri lungi orientate spre sud şi două mai mici orientate spre
est.
Ultimele două imagini ilustrează soluţii alternative, dar nu cele
mai bune.
RA 70. SOLUȚIE DE PROIECT PE O LOCAȚIE. (Sursa
ECN)
cea mai bună soluţie, deoarece modulele PV se vor instala
pe panta acoperişului orientată spre sud.

3.5.2. Orientare şi înclinare


Beneficiile sistemului fotovoltaic depind într- o
b) o soluţie bună, cu două clădiri lungi orientate spre sud şi
două mai mici orientate spre est.
mare măsură de orientarea şi înclinarea
modulelor fotovoltaice.
Producţia fotovoltaicelor depinde de încli- narea
şi orientarea unui număr de faţade sau
acoperişuri:
Orientare Optimă = Sud
Unghi Optim de Înclinare = Latitude (º) – 10º
(peste 30⁰ în Europa)
Modulele fotovoltaice pe faţade sunt cu 30%
mai puţin eficiente decât modulele foto- voltaice
amplasate pe acoperiş.
Următorul tabel oferă factorii de calculare a
pierderilor eficienţei în funcţie de orientarea şi
înclinarea modulelor.
TABEL 20. FACTORII DE ORIENTARE ȘI ÎNCLINARE (Sursa:SEC )

Factor de calcul pentru pierderi la orientarea şi înclinarea dată


Înclinare

90⁰
0⁰ 30⁰ 60⁰
Orientare

0,93 0,90 0,78 0,55

Est

0,93 0,96 0,88 0,66

Sud-est

0,93 1,00 0,91 0,68

Sud

0,93 0,96 0,88 0,66

Sud-vest

0,93 0,90 0,78 0,55


Vest

Orientare optimă Orientare foarte bună

Orientare bună De evitat


3
BAPV și BIPV

Pentru evitarea auto-umbririi, trebuie exa-


Umbrirea
minată geometria clădirii şi detalii precum:
Chiar dacă se prevede cea mai bună orientare şi înclinare a Antene de satelit pe acoperiş
 Coşuri şi guri de evacuare
modulelor fotovoltaice, sistemul poate fi foarte ineficient, dacă
umbrirea nu este luată în considerare.  Luminatoare şi alte părţi înalte
 Elemente suspendate.
Trebuie examinate două tipuri de probleme
legate de umbrire: FIGURA 72. AUTO-UMBRIREA (Sursa:ECN)

Umbrirea provenită de la clădirile din


împrejurimi şi copaci, şi topografia
Autoumbrirea.

Umbrirea datorată peisajului şi clădirilor înconjurătoare trebuie


luată în considerare pentru:

poziţia soarelui iarna, dimineaţa şi după-amiaza


creşterea copacilor
previzionarea ridicării de noi con- strucţii în viitorul apropiat.

Pentru a se evita această problemă, se pot monta module tip


machetă sau bypass-uri pentru zonele umbrite.

Trebuie ţinut cont că lumina difuză umbrită


poate afecta puternic eficienţa instalaţiei PV!
Pentru a se evita auto-umbrirea soluţia este cea
RA 71. UMBRIREA CAUZATĂ DE COPACI (Sursa: folosită şi la verificarea umbririi de către
ECN) elementele înconjurătoare: se instalează mo- dule
tip machetă sau bypass-uri.
Cerinţele construcţiei pentru a respecta legislaţia naţională în vi- goare
cu privire la încărcările din vânt.
Etapa proiectării
Structura elementelor anvelopei clădirii unde vor fi montate module Efectul temperaturii şi ventilarea
PV trebuie verificată conform cu noile încărcări aduse de instalaţie. Temperatura are un efect neglijabil asupra
Acest lucru trebuie realizat pentru clădirile noi încă din etapa
curentului modulelor, dar un impact semni-
proiectării. Pentru clădirile existente este recomandabil să se
ficativ asupra tensiunii MPP. În funcţie de
verifice condiţia elementelor de structură a acope- rişurilor şi coeficientul de temperatură, tensiunea unui
faţadelor şi să se urmărească îndeaproape reglementările în modul fotovoltaic poate să crească sau să scadă
construcţii. cu mai mult de 10 V, comparând va- loarea STC
La proiectarea lucrărilor de construcţii, trebuie examinat accesul vara şi iarna. Acest lucru trebuie luat în
pe acoperiş şi faţa- dă pentru montarea elementelor instalaţiei considerare în faza de proiectare a sis- temului
fotovoltaice şi pentru întreţinere. fotovoltaic pentru a se evita riscul defectării sau
al incendiului.
Fixarea modulelor PV trebuie calculată astfel încât să fie suficient
de puternică pentru a prelua încărcările de zăpadă, gheaţă şi Dependenţa tensiunii de temperatură va afecta
grindină. bineînţeles puterea de ieşire a modu- lului
fotovoltaic şi energia generată de sistemul
În ţările unde există căderi abundente de zăpadă, unghiul de
fotovoltaic.
înclinare al modulelor trebuie să fie cel puţin 45⁰. Modulele
trebuie să aibă o suprafaţă netedă pentru a permite alunecarea În consecinţă, este important să se înţeleagă
zăpezii (ECN). parametrii care au impact asupra tem- peraturii
de funcţionare a unui modul PV, printre care cei
mai importanţi sunt tipul de montaj şi instalarea.
FIGURA 73. ALUNECAREA ZĂPEZII PE UN MODUL
(Sursa: ECN) Ca un exemplu, un modul fotovoltaic liber are o
temperatură de funcţionare de 42°C în Europa
centrală, într-o zi tipică de vară (1000W/m² şi o
temperatură ambientală de 20°C). Pentru un
sistem fotovoltaic integrat în acoperiş,
temperatura de funcţionare a aceluiaşi modul
poate atinge 63°C fără venti- lare.
Pentru a asigura ventilarea corespunzătoare,
cerinţele tehnice date de producătorul modu-
lului trebuie respectate în faza de proiectare a
sistemului. FIGURA 73 arată creşterea de
temperatură şi reducerea producţiei de ener- gie
a unui sistem fotovoltaic în Germania pentru
Construcţia sistemului va fi de asemenea expusă la vânt puternic, tipuri normale de instalaţie (cu o ira- dianţă de
care poate duce la torsionări, vibraţii şi sarcini suplimentare, 1000 W/m² şi o temperatură ambientală de
20°C).
statice şi dinamice. Sistemul trebuie calculat
3
BAPV și BIPV

RA 74. IMPACTUL TIPULUI DE INSTALAȚIE ASUPRA TEMPERATURII ȘI PRODUCȚIEI DE


ENERGIE (Sursa: 3.6. Exemple din sectorul
Fraunhofer ISE, 1997)
rezidenţial
Creșterea temperaturii Reducerea de producție
55K
Modulele fotovoltaice pot fi integrate în
acoperişuri şi faţade la renovarea unei clădiri.
Cel mai tipic exemplu de integrare în clădiri este
43K
BAPV pe acoperişul clădirilor existente. Sunt de
39K
obicei instalate pe acoperişuri aco- perite de
35K
32K
ţigle, ca un element suplimentar (adică neintegrat
29K în structură).
28K
FIGURA 75. PV PE ACOPERIȘ (Sursa:ECN)
22K

8,9%
3,9% 4,8%5,4%
0,0%

Li Pe Pe Pe Pe Pe Int Int
be ac /în /în /în /în eg eg
re op
1,8% ac ac faț faț rar rar
eri op
2,1% op ad ad e e
2,6%
ș, eri eri ă, ă, ac în
cu ș, ș, ve ve op faț Următoarea figură ilustrează integrarea
sp ve ve nti nti eri ad fotovoltaicelor pe faţada unei clădiri istorice din
ați nti nti ș, ă,
laț laț
ne ne Aarhus, Danemarca. Colectoare solare termale
u laț laț ie ie
m ie ie bu sla
ve ve sunt de asemenea montate pe faţade pentru apa
ar bu sla nti nti caldă menajeră şi încălzire. Mo- dulele PV şi
nă bă lat lat
nă bă
colectoarele solare sunt instalate pe faţada
îndreptată spre curtea interioară a clădirii, cât
timp faţada principală şi aspectul istoric nu sunt
afectate.
FIGURA 76. INTEGRAREA MODULELOR FOTOVOLTAICE
ÎNTR-O CLĂDIRE EXISTENTĂ (Sursa: SEC )
Atunci când se instalează module PV pe acoperişurile şi faţadele
FIGURA 79. CARTIERUL APEI DIN NIEUWLAND, BAPV PE FAȚADA
unor locuinţe noi, de obicei acestea sunt complet integrate CASELOR FAMILIALE (Sursa: SEC )
(BIPV).
Modulele fotovoltaice sunt elemente din
conceptul de proiectare al clădirii.
Imaginile următoare ilustrează exemple din Olanda.
Waterkwartier Nieuwland (Cartierul Apei din Nieuwland) este un
proiect de 1 MW (megawat), şi multe case au fost dotate cu
panouri fotovoltaice pentru producţia de electricitate.
FIGURA 77. CARTIERUL APEI DIN NIEUWLAND, BIPV
PE
ACOPERIȘURILE CASELOR FAMILIALE (Sursa: SEC )

FIGURA 78.
CARTIERUL APEI DIN NIEUWLAND, BAPV PE FAȚADA CLĂDIRILOR DE LOCUINȚE
MULTIFAMILIALE (Sursa: SEC )
ZoCna rezidenţială din Amersfoort reprezintă un
proiect european unic, care are nu doar
panourile solare racordate la reţea, ci şi pa-
nouri arhitecturale diverse şi aplicaţii de ilu-
minat natural, cu orientarea spre sud.

FIGURA 80. ZONA REZIDENȚIALĂ AMERSFOORT. BIPV PE


ACOPERIȘURILE CASELOR FAMILIALE (Sursa: SEC)
3
BAPV și BIPV

FIGURA 81. ZONA REZIDENȚIALĂ AMERSFOORT, BIPV


FIGURA 83. MODULE PV PE O INSULA PLUTITOARE
PE ACOPERIȘUL GRĂDINIȚEI (Sursa: SEC ) LACUL TITICACA (Sursa: SEC)

RA 82. ZONA REZIDENȚIALĂ AMERSFOORT, BIPV PE ACOPERIȘURILE PARCĂRILOR DE


MAȘINI ȘI BICICLETE (Sursa: SEC)

Exemplele de mai sus arată faptul că mo- dulele PV vor deveni


foarte curând o parte integrantă din peisajul urban. Ele pot fi
găsite pe acoperişuri, faţade, dispozitive de umbrire, staţii de
autobuz şi parcări etc.
Sistemele PV sunt de asemenea foarte im- portante pentru zone
îndepărtate şi locaţii unde nu este posibilă asigurarea unei co-
nexiuni la reţea.
Exemple interesante sunt insulele plutitoare pe lacul Titicaca,
Peru. Modulele PV sunt singura sursă posibilă de energie electrică.
Ele pot asigura destulă energie pentru calcu- latoare (chiar în
şcoală), TV şi câţiva consumatori mici.
Exerciţii 5. Există trei componente pentru un sistem
racordat la reţea. Alegeţi-le pe cele corecte.
3.7.1. Variante de montare şi integrare Faţada clădirii
Modulele fotovoltaice
în clădire
Invertorul
Acoperişul
BAPV şi BIPV sunt module PV instalate în
Contorul de energie
clădiri doar ca principală sursă de energie.
Reţeaua publică
Adevărat
Ferestrele
Fals
Care este diferenţa dintre BAPV şi BIPV? 3.7.2. BIPV şi BAPV pe acoperişuri
BAPV poate fi instalată doar pe aco- perişuri, în timp ce BIPV
1. Ce trebuie avut în vedere la instalarea
poate fi in- stalată pe acoperişuri, faţade, adă- posturi şi altele
modulelor PV pe acoperişuri drepte? Alegeţi
BAPV sunt folosite doar ca sursă su- plimentară de energie, în timp
cele trei aspecte corecte din lista de mai jos:
ce BIPV se foloseşte atât ca sursă principală, cât şi ca sursă
a) Structura acoperişului
suplimentară de energie
b) Grosimea izolaţiei termice
BAPV sunt fixate peste elementele existente ale anvelopei clădirii,
c) Orientarea clădirii
în timp ce BIPV sunt materiale fotovoltaice utilizate în locul
d) Tipurile de module
materialelor con- venţionale de construcţie.
e) Elementele acoperişului precum co-
Unde se pot instala BIPV şi BAPV? şuri, luminatoare etc.
Doar în clădiri de locuit 2. Ce ar trebui verificat în concordanţă cu
În orice tip de clădire şi în structurile urbane precum adăposturile normativele în construcţie când se insta- lează
pentru staţii de autobuz module PV pe clădiri existente?
Doar în clădiri industriale şi de locuinţe. Materialul ce acoperă acoperişul
Integrarea în clădire (BIPV) înseamnă că: Capacitatea portantă a structurii
Modulele servesc un scop energetic şi Materialele de izolare
arhitectural şi, de asemenea, înlocuiesc anumite elemente ale 3. Trebuie să avem grijă la etanşeizarea la apă a
construcţiei clă- dirii. membranei acoperişului când se instalează
Modulele servesc drept scop estetic şi module PV.
arhitectural şi, de asemenea, înlocuiesc anumite elemente ale Adevărat
construcţiei clă- dirii. Fals
4.
Modulele servesc un scop energetic şi BAPV sunt mai potrivite pentru:
arhitectural, dar nu înlocuiesc elemen- te ale construcţiei clădirii. Instalarea pe clădiri existente
Instalarea pe clădiri noi
Instalarea pe acoperişuri drepte
5. Cum poate fi evitată supraîncălzirea mo-
dulelor amplasate pe acoperişuri înclinate?
Acoperind întregul acoperiş
Folosind ţigle PV
Asigurând 5-10 cm între elementul PV şi
învelitoarea acoperişului
3
BAPV și BIPV

BIPV şi BAPV pe faţade


Faţadele calde sunt faţade unde mo- dulele PV
Modulele PV pot fi complet integrate şi pot acoperi întreaga sunt integrate în structura faţadei, în timp ce
faţadă? faţadele reci sunt cele pentru care modulele PV
Adevărat re- prezintă un element suplimentar, ca o a doua
Fals „piele“ a clădirii
Modulele PV pot fi fixate pe balcoane. 11.Trebuie verificată capacitatea portantă a structurii
Adevărat faţadei pentru o clădire exis- tentă.
Fals Adevărat
Fals
Modulele PV pot fi fixate ca o faţadă suplimentară de sticlă.
Adevărat 12.Trebuie luată în considerare vremea, prin
Fals fenomene ca vântul şi grindina, la fixarea
modulelor pe faţadă.
BAPV sunt mai ieftine.
Adevărat
Adevărat
Fals
Fals
13.Trebuie asigurată etanşeitatea la aer şi apă la
Trebuie asigurată etanşeitatea între
îmbinările modulelor.
prinderile BAPV pe faţade.
Adevărat
Adevărat
Fals .
Fals
14. Instalarea modulelor pe faţada parterului
BAPV pe faţade sunt mai uşor de întreţinut.
este recomandată.
Adevărat
Adevărat
Fals
Fals
BAPV pot acţiona ca o izolaţie termică
suplimentară pe faţade.
Adevărat
Fals
Este mai uşor să asiguri răcirea BAPV
decât BIPV.
Adevărat
Fals
BIPV oferă oportunităţi mai bune pentru soluţii arhitecturale
estetice.
Adevărat
Fals
Care este diferenţa între o faţadă rece şi una caldă?
Faţadele calde sunt îndreptate spre
sud, iar cele reci spre nord.
Faţadele calde au o izolare termică suplimentară, care este mai
groasă decât a faţadelor reci.
3.7.4. Acoperişuri de sticlă, sisteme de Înclinare

umbrire şi alte aplicaţii


90⁰
Un acoperiş de sticlă cu module PV reduce necesarul de căldură şi Orien-
înseamnă condiţii mai confortabile în clădire. 0⁰ 30⁰ 60⁰
tare
Adevărat
Fals
Sunt dispozitivele de umbrire propice pentru instalarea de
module PV?
Da, pot fi Est
Da, sunt foarte propice
Nu
Putem combina funcţia fotovoltaică şi solar termică.
Adevărat
Sud-est
Fals
Modulele PV pot fi integrate în bariere de sunet, iluminat stradal,
panouri de infor- mare.
Adevărat
Fals
Sud
3.7.5. Parametri de proiectare
şi factori de performaţă
Ce factori afectează eficienţa unui sistem?
Cantitatea de iradianţă în locaţie Sud-vest
Tipul de clădire
Orientarea şi înclinarea modulelor
Conectarea la reţea
Comportamentul ocupanţilor clădirii Vest
Calitatea modulelor şi a invertorului
Este necesară o proiectare urbanistică bu- nă pentru integrarea Trebuie verificat dacă se vor ridica în
eficientă a sistemelor PV în clădiri. viitor construcţii în jurul clădirii noastre.
Adevărat
Adevărat
Fals
Fals
23.Trebuie să ţinem cont de antenele de satelit şi
În tabelul următor, daţi note de la 1 la 4 pentru înclinarea şi luminatoarele de pe acoperiş.
orientarea modulelor PV (1 – cea mai bună înclinare şi orientare, Adevărat
4 – cea mai defavorabilă). Fals
24. Putem evita probleme cu umbrirea prin
module tip machetă şi bypass-uri.
Adevărat
Fals
3
BAPV și BIPV

În etapa de proiectare a instalaţiei trebuie


să ţinem cont de:
Accesibilitatea acoperişului
Accesibilitatea faţadei
Capacitatea de portanţă a structurii clădirii
Temperatura înconjurătoare
Trafic
Încărcările din zăpadă, vânt, gheaţă şi grindină
Ce unghi de înclinare trebuie să aibă modulele PV în regiuni unde
sunt căderi abundente de zăpadă?
a) 30⁰
b) 45⁰
c) 60⁰
Instalatorul poate păşi pe modul.
Adevărat
Fals
Instalarea cablurilor trebuie să fie rezistentă la apă.
Adevărat
Fals
INSTALAREA – LUCRUL LA FAȚA LOCULUI 4

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 89


 Eliminarea pericolului folosind alte substanţe
INSTALAREA – LUCRUL LA sau procese de lucru.
FAȚA LOCULUI 2. Dacă riscurile nu sunt evitabile sau nu pot fi
prevenite, trebuie stabilit cum pot fi reduse la un
Lucrul în siguranţă cu PV nivel la care sănătatea şi siguranţa celor expuşi
să nu fie com- promise. Următoarele principii
Instalatorul sistemului PV nu este responsabil doar pentru generale suplimentare pentru prevenţie trebuie
sănătatea şi siguranţa lucră- torilor din teren, ci şi pentru sănătatea urmate:
şi siguranţa clienţilor şi a oricărei persoane ce poate fi afectată de Combaterea riscului la sursă.
lucrări. Instalatorul este de asemenea responsabil pentru  Adaptarea la progresul tehnic.
siguranţa pe termen lung a sistemelor PV instalate. Deci, este  Înlocuirea periculosului cu nepericulos sau mai
responsabilitatea instalatorului de a identifica riscurile asociate puţin periculos (înlocuind maşina sau materialul
cu instalaţia PV şi de a lua măsuri corespunzătoare pentru a sau altă com- ponentă care prezintă un potenţial
monitoriza şi minimiza aceste riscuri şi de a le menţine cât mai pericol cu una alternativă).
reduse.  Dezvoltarea unei politici globale coe- rente care
să acopere tehnologia, or- ganizarea muncii,
Orice instalaţie este diferită şi prin urmare acest manual nu va
condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa
putea niciodată să ofere o listă completă şi definitivă a practicilor
factorilor legaţi de mediul de lucru.
de siguranţă a muncii şi a proceselor de pro- iectare a sistemelor
 Să se acorde prioritate măsurilor de protecţie
pe care instalatorul trebuie să le aplice tuturor instalaţiilor.
colective asupra celor indi- viduale (ex.
Totuşi, această secţiune oferă informaţii cu privire la potenţialele
controlarea expunerii la fum prin ventilaţia
riscuri asociate cu instalarea şi operarea sistemelor PV, care pot
locală de evacuare mai degrabă decât
fi luate în considerare la pregătirea decla- raţiilor de metodă şi
echipamente de respirat personale).
evaluarea riscului pentru instalarea sistemelor PV. (OHSA,
 Acordarea de instrucţiuni corespun-
2011)
zătoare lucrătorilor (OSHA, 2011)
Practici de siguranţă a muncii
Pericole potenţiale
Directiva Cadru a Consiliului European 89/391/EEC din 12 Iunie
1989 cu privire la introducerea de măsuri de încurajare a îmbu- Instalarea de sisteme fotovoltaice prezintă o
nătăţirii siguranţei şi sănătăţii muncitorilor la lucru şi legislaţia ce combinaţie de riscuri pe care este puţin probabil
trebuie implementată în statele membre UE conţine o ierarhie de ca instalatorul să nu le fi întâlnit în lucrările sale
mă- suri de control ce trebuie urmată: anterioare de construcţii. Acestea includ
mânuirea manuală, lucrul la înălţime şi riscul de
Pot fi riscurile prevenite sau evitate? Este posibil să se elimine electrocutare.
riscul? Acest lucru poate fi realizat prin:
Evaluarea dacă o sarcină este sau nu necesară. Cerinţele europene şi naţionale pentru practici
sigure de muncă în zona de lucru sunt disponibile
oricui (ex. http://osha.europa.eu şi
www.hse.gov.uk ), deci nu le vom include pe toate
aici. Totuşi, sunt multe pericole specifice PV,
care trebuie luate în considerare la întocmirea
unei declaraţii de metodă sau în
4
INSTALAREA – LUCRUL LA FAȚALOCULUI
evaluarea riscului la instalarea unui sistem fotovoltaic; exemple O evaluare de risc trebuie întotdeauna realizată
care sunt prezentate mai jos. înainte de a se aplica măsurile de bună practică
Trebuie ţinut cont că, dată fiind schimbarea continuă a la locul de muncă. Evaluarea trebuie adaptată la
instalaţiilor PV, următoarea infor- maţie nu reprezintă o listă circumstanţele şi nevoile individuale. Mai multe
definitivă, nu are statut legal şi nu ne asumăm nici o răs- pundere informaţii despre evaluarea riscurilor pot fi
pentru utilizarea ei. găsite în evaluarea de risc OSHA, 2011

Când se întocmesc declaraţii de metodă sau evaluări de riscuri


trebuie luat în considerare echipamentul necesar pentru
4.1.3. Siguranţa în lucru cu instalaţiile
asigurarea sigu- ranţei instalatorului (echipamentul de pro- tecţie
a personalului) şi operarea în siguranţă a sistemului instalat electrice
(Echipament de măsură şi testare).
4.1.3.1. Lucrul cu circuitele electrice
Importanţa evaluării riscului Prevenirea electrocutării şi a şocului electric prin
Înainte de implementarea informaţiilor de bună practică în scoaterea de sub tensiune a circuitelor
spaţiul de lucru, este foarte important să aibă loc o evaluare este o măsură de siguranţă esenţială.
potrivită şi acceptabilă a pericolelor şi riscurilor în spaţiul de
Următoarele aspecte trebuie luate în considerare
lucru. Această evaluare trebuie să ţină cont de toate riscurile şi
când se lucrează cu circuite electrice:
pericolele din spaţiul de lucru, pentru a se asigura că riscul de
vătămare a lucrătorilor şi a altor persoane este într-adevăr scăzut,
- Întotdeauna scoateţi de sub tensiune circuitele
decât înlocuirea unui risc cu altul. înainte de a lucra la ele.
În continuare, o simplă descriere a evaluării riscului: „O evaluare- Un circuit scos de sub tensiune nu va
de risc nu este altceva decât examinarea cu grijă a ceea ce, în electrocuta. Din nefericire, multe accidente au
timpul lucrului, poate produce rănirea oamenilor, astfel încât să se fost cauzate de circuite presupuse a fi scoase de
ia în considerare dacă au fost luate destule precauţii sau sunt sub tensiune. Lucrul în siguranţă la circuite
necesare unele suplimentare pentru evitarea vătă- mării. Scopul presupune de asemenea verifi- carea acestora
este de a exista siguranţa că nimeni nu se răneşte şi nu se înainte de începerea activi- tăţii, pentru a nu
îmbolnăveşte. Evaluarea riscului implică identificarea pe- avea tensiuni periculoase.
ricolelor prezente în orice împrejurare (fie în activităţile de
muncă, fie provenind de la alţi factori, ex. amplasarea - Folosiţi un aparat de măsură sau un dispozitiv de
şantierului) şi apoi evaluarea amplitudinii riscurilor implicate, testare a circuitului precum clampmetrul pentru
luând în considerare precauţiile existente. a fi siguri că circuitul este scos de sub tensiune
înainte de a lucra la el.
Rezultatele unei evaluări de risc corecte şi suficiente trebuie să
ajute utilizatorii să poată alege măsurile de bună practică - Implementaţi blocări de circuite şi reguli de
aplicabile.” etichetare.
- Blocaţi cuplarea circuitelor la sisteme care pot fi
blocate. Țineţi minte că eticheta de avertizare nu
este doar pentru persoanele care ştiu că
instalatorul lucrează în circuit – ci este pentru
persoane pe care instalatorul nu le cunoaşte şi
care nu ştiu că el lucrează în circuit. Toate
persoanele afectate trebuie avertizate.
Etichetaţi toate circuitele la care se lucrează în punctele în care
2. Singura metodă de „oprire“ a ansamblului solar
circuitul poate fi alimentat (OSEIA,2011). este de a-i elimina sursa de
„combustibil“ – soarele. Dacă este necesar,
acoperiţi panourile cu un material opac, care
Lucrul cu sistemele electrice blochează lumina soarelui, pentru a preveni
solare generarea de energie electrică de către panou.
3. Cantităţi mici de lumină pot produce o
Electricienii sunt familiarizaţi cu tensiunea care vine din partea de tensiune şi pericol de arc sau şoc electric
utilitate publică a contorului. În cazul sistemelor electrice solare - Tensiunile pot apărea chiar în condiţii de lumină
există două surse de electricitate: cea de la utilitatea publică şi cea redusă. Chiar dacă aceste ten- siuni nu sunt
de la sistemul electric solar. suficiente pentru a opera invertorul, tensiunile
Oprirea întrerupătorului principal nu opreşte un sistem electric sunt suficiente pentru a produce un şoc electric
solar de a avea capacitatea să genereze electricitate. Electricienii care să vătămeze un instalator nepregătit.
sunt obişnuiţi să izoleze sarcina de sursa de energie (de obicei Șocurile surpriză pot cauza rănirea directă sau o
printr-un întrerupător sau separator) şi continuă să lucreze pe cădere de pe scară sau acoperiş.
acea - Înainte de a lucra la un şir de panouri
„sarcină sigură cu zero energie“. În sistemele electrice solare, fotovoltaice, care ar necesita conectarea sau
lucrările se execută pe însăşi sursa de energie (panourile deconectarea circuitelor, întrerupeţi calea
fotovoltaice sau cablurile asociate) – ceea ce este total diferit de curentului prin decuplarea întreru- pătorului de
lucrul pe o „sarcină sigură“ şi trebuie luat în considerare. Chiar în curent continuu. Etichetaţi şi blocaţi circuitul
condiţii de lumină scăzută se pot crea tensiuni care să ducă la şoc folosind procedurile standard discutate în
electric sau arc. Un şoc surprinzător apărut la un moment secţiunea prece- dentă.
nepotrivit poate cauza o cădere de pe scară sau acoperiş.
Următoarele aspecte trebuie luate în considerare când 4.se Sistemele solare racordate la reţea au două surse
lucrează cu circuite electrice solare: de energie care trebuie luate în considerare
- Oprirea circuitului principal.
Întrerupătorul nu afectează energia produsă de
Urmaţi procedurile enumerate în secţiu- nea precedentă pentru modulele fotovoltaice – chiar dacă invertorul este
lucrul cu sisteme electrice. oprit. Este impor- tant de ţinut minte că
Țineţi cont că invertoarele PV pot avea condensatori care pot deschiderea (opri- rea) întrerupătorului principal
înmagazina o sar- cină după ce sursa de putere a fost în- treruptă nu opreş- te sursa de energie a sistemului solar.
– întotdeauna urmaţi in- strucţiunile producătorului şi căutaţi in- Cablurile din partea circuitului PV pot încă să
formaţiile de funcţionare şi siguranţă specifice echipamentului. aibă tensiune care poate livra un curent
semnificativ, chiar şi în condiţii de luminozitate
redusă.

- Separatorii pot izola modulele foto- voltaice dar


nu opresc tensiunea. Țineţi cont că, dacă
separatorul de curent continuu este cuplat, linia
de la modulele
4
INSTALAREA – LUCRUL LA FAȚA LOCULUI

PV poate să aibă încă tensiune pe ea. Aceasta este similară cu FIGURA 85. CLAMPMETRU (Sursa: OSEIA,2011)
tensiunea venită din partea de circuit spre utilitatea pu- blică după
ce întrerupătorul principal este deschis. Trataţi cablul care vine
de la centrala fotovoltaică cu aceeaşi grijă ca şi pe cel de la
utilitatea publică. Un sistem fotovoltaic rezidenţial poate avea un
potenţial de până la 600 Vcc.

Există pericolul de arc electric în timpul introducerii sau


eliminării panourilor fotovoltaice dintr-un circuit

FIGURA 84. PERICOLUL DE ARC ELECTRIC (Sursa:


OSEIA,2011)

Lucrul cu bateriile
Lucrul cu bateriile în sisteme cu stocare poate fi
cea mai periculoasă parte a instalării şi în-
treţinerii sistemelor electrice solare. Bateriile
pot fi periculoase!
Aveţi grijă ca toţi angajaţii care lucrează cu
bateriile să înţeleagă pericolele şi codurile de
siguranţă relevante pentru sistemele cu baterii.
NICIODATĂ nu deconectaţi modulele PV din
conectori sau cablu sub sarcină! - Verificaţi manualele producătorului, pentru
probleme de instalare, manipulare şi scoa- tere
Când se adaugă sau se scot o serie de panouri PV, dacă un circuit din uz a bateriilor.
este închis sau şirul este în sarcină, poate apărea un arc electric
- Bateriile obişnuite sunt acid-plumb. Atât acidul,
de-a lungul conectării cablului. Arcul electric are suficientă energie
cât şi plumbul sunt chimicale periculoase.
să cauzeze ar- suri grave. Alt pericol îl constituie apariţia arcului
Plumbul poate produce sterilitate, iar acidul
prin surprindere şi pierdere echili- brului sau căderea de pe
arsuri severe.
acoperiş sau scară.
- Întotdeauna trebuie prevenită apariţia de arc
Întotdeauna deschideţi separatorul de curent continuu înainte electric lângă terminalele bateriilor. Întotdeauna
de a lucra la un sistem fotovoltaic. deschideţi întrerupătorul de curent continuu
între baterii şi invertor înainte de a lucra la
bancul de baterii.
Folosiţi un clampmetru pentru a verifica potenţiale energii- Bancurile de baterii pot stoca tensiuni cu
periculoase înainte de a lucra la o instalaţie PV (OHSA, 2011). potenţial de curent foarte mare. Aceste
potenţiale mari pot produce pericol de arc
electric. Uneltele de metal şi bijuteriile
personale pot crea arc pe baterii care poate
produce arsuri severe şi explozia bateriilor.
Scoateţi bijuteriile personale şi folosiţi doar
unelte corespunzătoare când lucraţi cu bateriile.
Când se lucrază la baterii este recomandată Dacă lucrul la înălţime este inevitabil:
purtarea ochelarilor de protecţie.
- Folosiţi un loc sigur pentru accesul la lucrul la
Bateriile moarte sunt considerate pericu- loase şi trebuie înălţime – nu folosiţi scurtături, dacă există deja
reciclate corespunzător. (OHSA, 2011) căi sigure de acces cum ar fi scări permanente,
schele de metal.
4.1.4. Măsuri de siguranţă pentru lucrul- Asiguraţi şi folosiţi echipament de lucru pentru
prevenirea căderilor, precum schele de faţadă,
la înălţime turnuri mobile de acces sau platforme de lucru
mobile (MEWPs) care au şine protectoare în
Când este necesar lucrul la înălţime, trebuie pregătită o „evaluare
jurul platformei de lucru.
de risc“. Această evaluare trebuie să se adauge la evaluarea
generală a riscului sănătăţii şi siguranţei. - Minimizaţi distanţa şi consecinţele căderii, de
exemplu prin folosirea în mod adecvat a unei
FIGURA 86. PLANIFICAREA LUCRULUI LA ÎNĂLȚIME
(Sursa: OHSA, 2011)
scări pentru nivelurile inferioare, pe durate
scurte de lucru.
FIGURA 87. LUCRUL LA ÎNĂLȚIME pe Cristal Tower
(Sursa Martifer Solar SA.)

Accesul mobil
Turn mobil
Instalatorul trebuie să fie competent în ceea ce
priveşte ridicarea şi strângerea schelelor mobile,
Nu complicaţi prea mult procesul. Riscurile de lucru la înălţime trebuie întotdeauna să citească şi să urmeze
sunt de obicei bine ştiute şi majoritatea măsurilor de control sunt îndeaproape instrucţiunile producă- torului şi să
uşor de aplicat. nu folosească sub nicio formă echipamentul
peste limitele impuse.
Legea nu se aşteaptă la eliminarea riscului, dar instalatorul
trebuie să protejeze oamenii prin minimizarea riscului pe cât este Denumite în mod comun turnuri mobile de
„raţional posibil“. acces sau schele mobile, aceste structuri sunt
realizate din componente prefabricate, prin-
cipalul material de structură fiind aluminiul sau
fibra de sticlă.
4
INSTALAREA – LUCRUL LA FAȚA LOCULUI

Roţile sau picioarele turnului trebuie să fie în contact cu o FIGURA 89. PLATFORMĂ MOBILĂ DE LUCRU (Sursa:
suprafaţă fermă. Lonjeroanele trebuie instalate după specificaţia OHSA, 2011)
produ- cătorului.
FIGURA 88. TURN MOBIL (Sursa: OHSA, 2011)

Scară glisantă
Platforme de lucru mobile (MEWPs) Scările trebuie utilizate pentru un risc scăzut,
pe durate reduse de lucru.
MEWPS pot oferi o metodă sigură de lucru la înălţime, deoarece:
Scările pot fi clasificate după tipul de folosire:
Permit lucrătorilor să acceseze uşor şi rapid punctul de lucru.
pentru comerţ şi uz industrial uşor; pentru uz
Au rame de protecţie şi plăci care previn căderea persoanelor.
extensiv şi industrial; sau pentru uz domestic.
Pot fi folosite în interior şi în exterior.
Sunt incluse elevatoare, lifturi tip Producătorii trebuie întotdeauna să furnizeze
foarfecă şi braţe montate pe vehicule. informaţii despre specificaţiile scărilor şi să
furnizeze date precum sarcina maximă de lucru.
Un om trebuie să folosească scara, scara pliantă
sau dispozitive de stabilitate doar da- că este
competent. Utilizatorii trebuie in- struiţi şi
şcolarizaţi pentru a folosi echi- pamentele într-
un mod sigur. (OHSA, 2011)
FIGURA 90. SCARĂ GLISANTĂ (Sursa: OHSA, 2011)
PPE pot include:
- Protecţie pentru ochi şi faţă (ex.: ochelari de
protecţie, ochelari, mască pentru faţă, vizor).
- Protecţia capului (ex.: cască de protecţie, cască).
Casca de protecţie trebuie folosită când există
pericol de cădere a obiectelor peste persoane
sau risc de lovire a capului de obiectele din jur.
De exemplu, dacă cineva lucrează pe acoperiş
sau la un nivel superior, casca trebuie purtată tot
timpul.
- Protecţii pentru extremităţi (ex.: pantofi cu
bombeu metalic, alte protecţii pentru picioare,
mănuşi de siguranţă, mănuşi de latex,
genunchiere).
- Dispozitive de respirat (ex.: respirator, mască de
praf). Acestea sunt deosebit de importante dacă
se lucrează în apropierea vopselei de plumb sau
a azbestului. Măştile pot fi necesare în poduri,
când se lucrează lângă izolaţii.
- Protecţie a auzului (ex.: dopuri de urechi, căşti
de urechi).
- Haine de protecţie.
Protecţia la incendiu
Echipamentul de siguranţă
Instalarea unui sistem PV pe o clădire poate
afecta siguranţa la incendiu.
Scopul echipamentului personal de protecţie este de a proteja
angajaţii de riscul rănirii prin crearea unei bariere împotriva  Pentru aplicaţiile de acoperiş, sistemul PV
pericolelor la locul de muncă. Echipamentul personal de trebuie montat peste o învelitoare rezistentă la
protecţie nu este un substitut pentru o pro- iectare corectă sau foc, care este proiectată pentru aplicaţie.
controlul administrativ al bunelor practici de lucru, dar trebuie
 Nu instalaţi sau folosiţi module lângă
folosit în conjuncţie cu aceste controale pentru a garanta locaţii periculoase, cu gaze inflamabile. În
siguranţa şi sănătatea angajaţilor. cazul unui incendiu într-o clădire, modulele
PV de pe acoperiş pot produce tensiune
Angajatorii trebuie să ofere şi să plătească Echipamentul Personal
periculoasă în curent continuu chiar dacă:
de Protecţie (PPE) ne- cesar pentru ca muncitorii să execute
lucra- rea în siguranţă. Angajatorul trebuie să se asigure că  Intensitatea luminii este redusă când modulele
angajaţii utilizează şi menţin PPE într-o stare curată şi de nădejde. sunt deconectate de la invertor.
Când an- gajaţii aleg să nu se conformeze cu regulile PPE, acest  Modulele sunt parţial sau în întregime distruse.
lucru indică de obicei o breşă în sistemul de management al  Cablajul este compromis sau distrus.
siguranţei.
4
INSTALAREA – LUCRUL LA FAȚA LOCULUI

În timpul şi după incendiu, staţi departe de toate elementele- O instalaţie PV poate dezvolta tensiuni de curent
sistemului PV, informaţi brigada de pompieri despre posibilele continuu letale, dacă împământarea nu este
pericole datorate sistemului PV (YINGLI, 2011) realizată adecvat.
- Sistemele PV pot fi descrise ca „joasă tensiune“
Alte riscuri chiar dacă generează până la 1500V între fire.
Atingerea unui potenţial de 20Vcc este
Spre deosebire de plăcile de sticlă pentru acoperiş sau placare considerat suficient pentru risc de şoc.
verticală, modulele PV sunt adesea realizate folosind sticlă la-- Riscul de şoc creşte semnificativ dacă un
minată întărită. Acest lucru înseamnă că sticla nu se va fragmenta modul PV sau instalaţia este deteriorată.
la deteriorare şi poate cădea într-o singură bucată.
- Pentru maximizarea eficienţei modulelor PV,
Marginile modulului PV, în special unde muchiile de sticlă sunt acestea sunt în general instalate în locuri
expuse, pot fi ascuţite. neadăpostite. Aşadar, frigul, vântul şi ploaia pot
reprezenta pericole la instalare şi întreţinere.
Deşi nu este suficient să producă vătămări în timpul instalării sau
întreţinerii, unele produse PV conţin cadmiu care poate- Părţi din modulele PV pot atinge temperaturi
reprezenta un risc de praf toxic dacă pro- dusul este zdrobit la înalte (cca 80 C) în timpul funcţionării normale.
o

scoaterea din uz. - Suprafeţele modulelor PV pot reflecta o mare


parte din radiaţia incidentă, care poate afecta
Modulele PV produc electricitate la expu- nerea la lumina
ochii.
soarelui şi nu pot fi oprite. Aceasta înseamnă că instalarea
sistemelor PV necesită deseori lucrul cu circuite sub tensiune.

La cablarea sistemului aveţi în vedere si- guranţa. Modulele PV Pentru informaţii suplimentare şi îndrumare vezi
produc curent con- tinuu care se comportă diferit de curentul Lectură suplimentară.
alternativ. De exemplu, un arc de curent continuu se poate
propaga în aer peste câţiva mm (în funcţie de tensiune) şi
continuă până tensiunea este eliminată sau spaţiul în aer este 4.2.
mărit. Planul de instalare
Un astfel de arc poate cauza incendiu şi/sau daune semnificative.
Fazele de instalare şi punere în funcţiune ale
Curentul de defect în cablurile modulului PV este puţin mai mare proiectului sunt mijloace pentru implemen-
decât curentul normal de funcţionare. Acest lucru înseamnă că tarea bunelor practici de proiectare discutate în
siguranţele şi întrerupătoarele nu pot fi folosite pentru protecţie. secţiunea 2.
Totuşi, utilizarea de componenete şi pro- ceduri
de instalare de înaltă calitate nu re- prezintă doar
o măsură de respectare a reglementărilor. Calitatea
instalării sistemului are o influenţă puternică
asupra performan- ţelor sistemului şi aşteptările
pe durata de viaţă a sistemului şi nivelurile de
producţie.

După selectarea componentelor pentru sis- temul


PV, este important ca acestea să fie instalate în
concordanţă cu recomandările
producătorului, în special în ceea ce priveşte prinderi, ventilaţie, de asemenea la deteriorarea altor părţi din
temperatură de funcţio- nare şi aspecte de siguranţă. acoperiş, în unele cazuri afectându-se izolaţia.
Nerespectarea condiţiilor corecte de funcţionare poate duce la
niveluri de performanţă scăzute, durată de viaţă mai scăzută a
componentelor şi chiar defectarea sistemului în unele cazuri. Procedura de punere în funcţiune permite
verificarea performanţei sistemului la orice
moment al instalării. Anumite aspecte ale
Trebuie acordată atenţie la minimizarea lungimilor cablurilor şi, punerii în funcţiune vor fi prezentate în funcţie
în particular, verifi- carea şi asigurarea faptului că toate co- de relaţia lor cu problemele de per- formanţă a
nexiunile sunt corect realizate şi protejate. Deşi poate să nu sistemului. (DTI, 2006)
afecteze performanţa ini- ţială a sistemului, o conexiune slabă
poate deveni mai importantă în timp şi poate duce la
performanţe slabe pe termen lung. În timpul etapelor de proiectare a instalaţiei
fotovoltaice, aprovizionarea, transportul şi
depozitarea trebuie luate în considerare. În
Pierderile de performanţă datorate proas- telor conexiuni pot fi general, următoarele chestiuni trebuie veri- ficate
importante, dar sunt în general greu de identificat şi corectat, înainte de instalarea unui parc foto- voltaic:
mai ales dacă sunt în mijlocul ansamblului de module. Este mult
mai bine să se verifice calitatea conexiunilor la momentul
instalării decât să trebuiască tratată această problemă mai târziu, în Ce, cum şi când (să se realizeze) sarcinile alocate
timpul funcţionării. Cablul în exces trebuie evitat oricând este --> Realizare
posibil. Când este necesar un mic exces de cablu (de exemplu
pentru o componentă care trebuie să fie mobilă pentru inspecţie, Aceste chestiuni trebuie să fie rezolvate în
fară deconec- tare), cablul în exces nu trebuie să fie strâns colac, timpul etapelor de planificare a asamblării,
deoarece acest lucru va reduce capa- citatea de disipare a indiferent de dimensiunea instalaţiei. În acest
căldurii, şi, de asemenea, poate să transmită vârfuri de sarcină fel, se elimină factorii neprevăzuţi, întâr- zierile,
inductive către invertor la deconectarea ansamblului sau a şirului. improvizaţiile şi situaţiile periculoase.

Chiar dacă nu are impact direct asupra per- formanţei iniţiale a Toate componentele unei instalaţii vin cu
sistemului, calitatea in- stalaţiei fizice, în special ansamblul de instrucţiuni de asamblare, evaluarea riscului etc. de
module, poate influenţa performanţa pe termen lung a la producătorul respectiv. Urmăriţi aceste metode
sistemului şi costurile. Fixarea slabă poate duce la deteriorarea de bună practică pentru o execuţie sigură şi
modulelor în condiţii meteo adverse, ceea ce determină pierderea fiabilă.
producţiei şi necesitatea reparaţiei sau înlocuirii unei părţi din
sistem. Poate duce
Toate operaţiile de bază incluse în procesul de
asamblare trebuie definite clar, cu esti- marea
duratei şi constrângerile de timp ne- cesare
pentru fiecare operaţie; ceea ce în- seamnă
termene limită pentru fiecare etapă din
momentul execuţiei. Aceste sarcini tre- buie să
se încadreze într-un termen stabilit. (Diagramă
Gantt sau similară) (ASIF, 2002)
4
INSTALAREA – LUCRUL LA FAȚA LOCULUI

Etapele de lucru potrivit tip de instalaţie şi particularităţile sale.


Etapele de lucru pe care instalatorul ar trebui să le urmeze încep- Determină nivelul potenţial de generare so- lară
cu planificarea persona- lului şi resurselor materiale necesare al regiunii în care instalaţia va fi ampla- sată,
pentru realizarea în bune condiţii a instalaţiei. pentru a cuantifica fezabilitatea aplica- ţiei de
generare solară. Pentru acest scop, se folosesc
Procesul de montare la faţa locului constă din
diferite mijloace: hărţi sau sta- tistici existente,
următorii paşi (TKNIKA, 2004):
măsurători de la faţa lo- cului, utilizarea
Montarea structurilor sistemelor de calculatoare etc.
Montarea panourilor fotovoltaice - Se formulează şi realizează propuneri oficiale
Conectarea modulelor fotovoltaice pentru instalaţia solară în concor- danţă cu
Montarea tabloului de distribuţie. necesarul de energie şi interesele clientului.
Pozarea tuburilor şi conductelor.
Conectarea componentelor. Produsul final va fi un studiu economic şi tehnic
Pornirea şi testarea bateriilor al instalaţiei propuse pentru evaluarea de către
Documentaţia tehnică client. (TKNIKA, 2004)
Raport
Un proiect autentic trebuie întotdeauna să includă legislaţia în
vigoare referitoare la instalaţie, luând în considerare toate Obiectivul raportului este de a explica scopul
aspec- tele tehnice şi de mediu. În acest sens, este o mare proiectului (ce se va face) precum şi procesul
diferenţă între sistemele fotovoltaice autonome şi cele racordate decizional urmat şi justificarea fiecărei decizii
la reţea, cele din urmă implicând proceduri legale mult mai luate, furnizând detalii – dacă este posibil –
extinse. despre întreaga procedură. În acelaşi timp,
raportul indică modul în care funcţionează
Următorul plan de acţiune trebuie imple- mentat, la demararea fiecare parte tehnică a sistemului. În esenţă,
unui proiect după pri- mirea de la beneficiar a informaţiilor rele- reprezintă o descriere a fiecărui pas făcut în
vante şi a necesităţilor: studiu de fezabilitate, raport anual, procesul de proiectare.
schiţe, lista condiţiilor, buget, plan de siguranţă etc. În acest mod,
şi cu informaţiile pertinente disponibile, insta- latorul va putea În funcţie de tipul proiectului, conţinutul
realiza instalaţia în timpul alocat proiectului şi va putea să atingă raportului poate varia substanţial, dar, în
standardele de calitate aplicabile. general, următoarele faze ale unui proiect de
centrală fotovoltaică racordată la reţea pot servi
Studiul de fezabilitate drept îndrumare:
Înainte de a demara proiectul în sine, proiec- tantul realizează un  Determinarea proiectului
Studiu de fezabilitate, un document care include necesităţile  Particularităţi ale instalaţiei PV
 Calcularea componentelor instalaţiei
bene- ficiarului şi consideraţiile tipului de instalaţie, care trebuie
să:  Estimarea energiei electrice totale
generată anual
Evalueze necesarul de energie şi nevoile clientului, pentru a
 Calculul venitului anual aproximativ
determina cel mai
 Concluziile proiectului
 Anexe
Buget  Plan de amplasament al liniilor de distribuţie
Bugetul prezintă costul economic pentru execuţia proiectului. electrică
 Etc.
Această secţiune trebuie să includă: costul detaliat al diverselor
rubrici de materiale, mână de lucru, transport, închirierea de
scule şi maşinării, precum şi orice altă componentă necesară Cum am menţionat şi anterior, numărul şi tipul
finalizării proiectului. schiţelor poate varia substanţial, în func- ţie de
proiect. În orice situaţie, aceste planuri sau
Este recomandat să se realizeze tabele pentru indicarea schiţe trebuie să fie suficiente pentru asigurarea
următoarelor chestiuni: concept, cantitate, preţ unitar şi valoare execuţiei corecte a proiectului şi pemtru a nu
totală. lăsa loc de nesiguranţă. (TKNIKA, 2004)
Lista condiţiilor 4.2.4. Unelte şi echipament
Această secţiune va include toate standardele ce trebuie Uneltele şi echipamentul la dispoziţia insta-
respectate de materialele alese pentru execuţia proiectului, latorului nu sunt substanţial diferite de cele
regulile sau îndrumările pe care instalatorul trebuie să le urmeze utilizate de un electrician autorizat. În orice caz,
pentru o execuţie corectă şi fina- lizarea proiectului, precum şi toate reglementările relevante conţinute în
toate condiţiile administrative care guvernează relaţia dintre legislaţia fiecărei ţări trebuie strict urmate.
supraveghetor sau instalator şi mana- gementul sau proprietarul
terenului: recon- siderări provizorii, evaluarea proprietăţii, Toate componentele necesare asamblării in-
privilegii, forme de plată, garanţii etc. stalaţiilor pe acoperiş sau pe faţada clădirii
precum şi echipamentul necesar de siguranţă
trebuie să fie disponibil, iar instalatorii trebuie să
Desene tehnice fi fost instruiţi pentru utilizarea acestora.

Această secţiune trebuie să includă toate schiţele necesare Este recomandabil să existe utilajele şi
instalatorului pentru a-şi desfăşura procedurile de montare fără a maşinăriile necesare transferului şi ridicării
exista dubii, totul fiind clar şi precis. Pentru a se evita modulelor fotovoltaice şi a altor materiale pe
ambiguităţile şi pentru a nu exista posibilitatea erorii de acoperiş, astfel încât acestea să nu constituie o
interpretare, la elabo- rarea acestor schiţe trebuie implementate sarcină fizică excesivă pentru instalator.
formate standard şi legende. În cele din urmă, instalatorul trebuie să aibă un
compas şi un clinometru pentru poziţio- narea
Ca îndrumare, unele schiţe de bază ce trebuie corectă a modulelor PV. (Tknika, 2004)
incluse sunt:
4.2.5. Planul de siguranţă
Harta locului
Vederi ale locaţiei În funcţie de cadrul proiectului, planul de
Plan de amplasament al proiectului siguranţă poate fi mai mult sau mai puţin extins,
Schema monofilară a instalaţiei elec- trice dar trebuie să includă cel puţin:
Plan cu distribuţia componentelor Lista şi descrierea lucrărilor ce trebuie
realizate
Lista riscurilor existente şi măsurile de
precauţie ce trebuie luate
Descrierea regulilor de siguranţă ce tre- buie
urmate şi lista oricăror măsuri de siguranţă ce
trebuie luate
Reglementări aplicabile
4
INSTALAREA – LUCRUL LA FAȚA LOCULUI

Această secţiune este foarte importantă pentru a asigura execuţia Nedetectaţi, curenţii de defect se pot trans-
sigură a proiectului cu suficiente garanţii de securitate pentru forma în pericole de incendiu. Fără protecţie
evitarea potenţialelor accidente. De aceea, la pregătirea planului, fuzibilă pentru eliminarea acestor defecte,
conţinutul acestuia trebuie să fie clar şi concis astfel încât protecţia la pericolul de incendiu poate fi
instalatorul să poată înţelege uşor şi să aplice îndrumările obţinută doar printr-un sistem de c.c. proiectat
corespunzătoare. bine şi printr-o instalare res- ponsabilă.
Fotovoltaicele prezintă o combinaţie unică de
pericole – din cauza riscului de şoc, cădere şi a
4.3. Instalarea componentelor
dificultăţii de manipulare simultană. Toate aceste
electrice pericole sunt întâlnite pe parcursul şantierului,
dar rareori simultan.
Reducerea pericolelor electrice În timp ce constructorii de acoperişuri pot fi
La realizarea unei declaraţii de metodă şi evaluarea riscului obişnuiţi cu minimizarea riscurilor căderii sau
pentru instalarea unui sistem PV, sunt câteva pericole specifice rănirii din cauza problemelor de manipulare
fotovoltaicelor care trebuie tratate. manuală, ei pot să nu fie obişnuiţi cu riscul la
şocuri electrice. Similar, electricienii sunt fa-
Acestea se vor adăuga la consideraţiile standard precum PPE
miliarizaţi cu pericolul de şoc electric, dar nu
(Echiamentul Personal de Protecţie), lucrul la înălţime,
sunt obişnuiţi cu manipularea obiectelor mari la
manipularea manuală, manipularea sticlei, alte aplicaţii şi
înălţime. (OSHA, 2011)
reglementări în construcţii.
Modulele PV produc electricitate când sunt expuse la lumina zilei 4.3.2. Instalarea sistemului
şi nu pot fi oprite individual. Deci, spre deosebire de alte instalaţii de împământare
electrice, instalaţia electrică a unui sistem PV implică, de obicei,
lucrul la un sistem sub tensiune. Conectarea părţilor unui sistem fotovoltaic la
împământare afectează:
Șirurile de module nu se pot baza pe protecţii fuzibile, ca
limitare a curentului pentru deco- nectare automată a sarcinii în  Riscul de şoc electric pentru
condiţii de defect, din cauza faptului că diferenţa dintre curentul persoanele din apropierea instalaţiei
normal de funcţionare şi cel de scurtcircuit este foarte mică.  Riscul de incendiu în condiţii de defect
Odată apărut, un defect poate rămâne un pericol probabil  Transmisia suprasarcinilor datorate
nedetectat, chiar pe o perioadă considerabilă de timp. trăsnetului
Proiectarea şi instalarea corespunzătoare a cablurilor vor ajuta la Interferenţa electromagnetică

protecţia atât a in- stalatorilor, cât şi a oricărei persoane care
vine în contact cu sistemul de şocuri electrice (operator, Împământarea eficientă este un important
proprietar, curăţător, ingineri de service etc.). element de siguranţă pentru un sistem PV sigur.
Împământarea pentru sistemele PV este tratată în
NEC 690(V). Dacă tensiunea maximă a sistemului
este mai mare de 50V, atunci un conductor
trebuie în mod normal să fie împământat. O
prevedere recentă, Artico- lul 690.35 care a fost
introdusă în NEC din 2005, furnizează detalii
despre cum se insta- lează un sistem PV conform,
neîmpământat, de orice tensiune. Această nouă
prevedere va determina probabil schimbări în
proiectarea
sistemelor PV, care la rândul lor vor aduce schimbări în metodele diferenţele de potenţial între punctele ex- puse
de instalare. Problema principală abordată în NEC din 2008 NEC simultan şi părţile din afara sistemului nu vor
relativ la Articolul 690.35 este prevederea de a folosi „Cablu PV“ cauza un şoc electric. „Părţile con- ductoare din
sau „Fir PV“ care să respecte cerinţele pentru cablarea subterană a afara sistemului“ sunt părţi conductoare
ansamblului fotovoltaic. Câţiva producători oferă conexiuni susceptibile de a introduce un potenţial, de
pentru module cu astfel de tipuri de conductori. obicei pământul, şi nu fac parte din instalaţia
Două tipuri de conexiuni la pământ trebuie electrică, precum ţevi de apă, burlane, scurgeri –
considerate: orice conductor care este legat la pământ dar nu
este parte din sistemul electric.
Împământarea părţilor conductoare expuse c) PME: Împământarea de Protecţie Multiplă
(ex. rama modulului) – un aranjament de împământare unde nulul de
Împământarea sistemului – pentru lucru este combinat cu împământarea într- un
conectarea ieşirii unui modul la pământ singur conductor. Când alimentarea de la reţea
1) Împământarea părţilor conductoare este PME, (majoritatea alimentărilor domestice)
expuse împământarea PME nu poate fi dusă în afara
zonei de echipotenţial. Acest lucru este valabil
Majoritatea instalaţiilor vor utiliza module clasă II, cabluri şi
pentru a preveni potenţialul pericol de şoc
conectori de c.c. clasă II şi vor fi conectate la reţea printr-un
electric, dacă se pierde nulul de alimentare.
invertor cu un transformator de izolaţie. Această abor- dare este
recomandată şi permite cadrului modulelor să rămână liber.
Note pentru utilizarea diagramei de mai jos:
a) Transformator de izolaţie: Un trans-
formator de izolaţie este cel care are înfă- şurările de intrare şi
ieşire separate electric prin izolaţie dublă sau consolidată.
Deşi pericolele reprezentate de cadrul unui modul care atinge
potenţialul de c.c. pot fi importante, curentul potenţial de
defect/şoc este mult mai mic decât cel apărut la un defect din
reţea. Deci separaţia electrică dintre reţea şi circuitul de c.c. prin
transformatorul de izolaţie este factorul determinant pentru
evaluarea necesităţii împământării ramei modulului.
b) „Zona de Echipotenţial“: definită ca o zonă
în care părţile conductoare expuse şi părţile conductoare din
afara sistemului sunt men- ţinute la aproximativ acelaşi potenţial
prin legare. Astfel, în condiţii de defect,
4
INSTALAREA – LUCRUL LA FAȚA LOCULUI

RA 91. SCHEMA LOGICĂ A ARBORELUI DECIZIONAL DE ÎMPĂMÂNTARE A


CADRELOR PV
(Sursa: BRE et al, 2006).

Module clasa II?


și
Cabluri clasa II, conectori/conexiuni & Cutii de joncțiune
și
Transformator de Izolație în Invertor?
(Notă: la BS 3535 între c.a. & c.c.)

NU

În Zona de Echipotențial?
irii) de obicei nu sunt în zona de echipotențializare. Totuși, un sistem solar termic sau structura metalică a altei clădiri conectate, care este în raza de a
DA DA

Împământare PME?
NU

Instalați & legați la țărușul de împământare


(Notă. Nu scoateți PME în afara zonei de echipotențializare)
Se lasă liber Legat direct la Terminalul de Împământare al Consumatorului
(Notă: folosiți funie împletită de 10
(Notă: folosiți funie împletită
mm2 sau echivalent)
de 10 mm2 sau echivalent)
2) Împământarea sistemului (împământarea Toate cablurile folosite în porţiunea de c.c. a
conductorului c.c.) circuitului vor fi realizate pentru păstrarea
Legarea oricărui conductor de c.c. la pământ nu este recomandată. acestui grad de protecţie, şi anume izolaţie
Totuşi ca şi în nota de mai jos, împământarea unuia dintre dublă.
conduc- torii sub tensiune din partea de c.c. este permisă, dacă Protecţie împotriva contactului indirect
există măcar o separaţie între partea de c.a. şi cea de c.c., În partea de c.a. a instalaţiei, se va monta un
incluzând inver- torul. întrerupător diferenţial.
Notă: În unele ţări se practica legarea con- ductorilor de c.c. la În instalaţiile autonome cu consumatori AC, se
pământ (ex: împămân- tarea conexiunii la mijlocul şirului sau îm- va instala un întrerupător diferenţial, cu
pământarea minusului), sau pentru raţiuni de performaţă la unele senzitivitate sporită, cu o caracteristică de lucru
tipuri de module se îm- pământează plusul. Din cauza creşterii de 30mA sau 300mA, în funcţie de tipul de
nu- mărului de căi de punere la pământ şi a posibilelor probleme circuit care este protejat, şi un timp de răspuns
cu invertoarele euro- pene disponibile, care au detecţie internă de 0,2 secunde.
de punere la pământ, astfel de practici trebuie folosite doar când În instalaţiile racordate la reţea, pe linia electrică
nu se pot evita (orice co- nexiune cu pământul a unei parţi de c.c. conectată la reţeaua de joasă ten- siune, se va
trebuie conectată electric astfel încât să se evite corodarea) (DTI, instala un întrerupător diferenţial cu o
2006). caracteristică de 300mA şi un timp de răspuns de
Conductele 0,2 secunde. Întrerupătorul dife- renţial instalat
va fi cu reset automat, în cazul declanşării –
Tuburile şi conductele folosite în instalaţiile PV trebuie să dispozitivul se resetează la revenirea condiţiilor
respecte standardele oficiale cerute de ţara în cauză, în funcţie de normale de lucru.
tipul instalaţiei executate: subterană sau supra- terană, în locuri Protecţia la supracurent
publice aglomerate sau locaţii distante, expuse la intemperii sau În porţiunea de c.c. a instalaţiei, vor fi in- stalate
aco- perite. Trebuie ţinut cont de faptul că aceste conducte de siguranţe potrivite, de tip gG, calibrate pentru
cabluri sunt adesea expuse in- temperiilor şi unor temperaturi curentul necesar, permiţând celor doi poli să fie
extrem de înalte. (DTI, 2006) conectaţi şi deconectaţi, pozitiv sau negativ. În
locul acestor siguranţe pot fi folo- site siguranţe
Protecţii
potrivite ca amperaj, de curbă C, resetabile, cu
Protecţiile instalate într-un sistem PV diferă în funcţie de tipul extragere, care permit co- nectarea şi
instalaţiei – autonomă sau conectată la reţea, după cum este deconectarea celor doi poli. Aceste componente
indicat în diagrame. În general, tipurile de protecţii ce se vor trebuie să fie pregătite pentru uz în c.c..
instala sunt: În porţiunea AC
În instalaţiile autonome, vor fi instalate între-
Clasa II de Protecţii
rupătoare termomagnetice pentru protecţia
Modulele folosite vor fi certificate drept echipamente CLASA II
diferitelor circuite ale instalaţiei, după cum este
de protecţie cu ten- siuni de operare până la 1000V.
indicat în Reglementările Echipamen- telor
Electrice de Joasă Tensiune (LVEER).
În instalaţiile racordate la reţea, la ieşirea
invertorului, se va instala un întrerupător
termomagnetic de curent şi tensiune potri- vită
şi curbă C, pentru izolarea de restul in- stalaţiei,
ca protecţie la supracurent şi scurt- circuit.
La punctul de conexiune între instalaţia foto-
voltaică şi reţeaua electrică, se va instala de
4
INSTALAREA – LUCRUL LA FAȚA LOCULUI

asemenea un întrerupător termomagnetic de curent şi tensiune


potrivită şi curbă C, pentru a permite izolarea corespunzătoare a Celulele de siliciu monocristalin au o bună
insta- laţiei de reţea şi protecţie la supracurent şi scurtcircuit. performanţă datorită preciziei structurale.
Procesul de producţie este acelaşi cu cel utilizat
CLASA I DE PROTECȚIE
în industria electronică, cu un grad înalt de
Împământarea maselor metalice printr-un conductor dedicat, purificare, ceea ce face producţia mai
numit PE. costisitoare.
Conductoarele circuitului
Celulele din siliciu policristalin sunt similare
În instalaţiile fotovoltaice se folosesc conduc- toare şi, ca în orice
celulelor monocristaline, dar au o concen- traţie
altă instalaţie electrică, trebuie prevăzut suficient spaţiu pentru a
mai mare de impurităţi, ceea ce le re- duce
se evita supraîncălzirea şi căderile excesive de tensiune în liniile
producţia, deşi raportul preţ/producţie este mai
de electricitate, aşa cum este indicat în reglementările statutare.
bun decât la celulele monocristaline. Astăzi pot
Conductoarele folosite în partea de c.c. vor fi clasificate drept
fi găsite panouri monocristaline, care sunt foarte
Clasa II (dublă izolaţie). Instalatorul trebuie să folosească conduc-
competitive cu cele poli- cristaline ca preţ şi
toare tip RZ1 (izolaţie de polietilenă reticulară
module policristaline comparabile ca niveluri de
– XLPE – cu manta de poliolefin), temperaturi de funcţionare
performanţă.
peste sau egale cu 90oC şi tensiune de efort de 750-1000V.
În porţiunea de c.a. trebuie urmate instruc- ţiunile indicate în Caracteristici electrice:
Reglementările Echipa- mentului Electric de Joasă Tensiune TABEL 21. CARACTERISTICI ELECTRICE (Sursa: Tknika, 2004)
(LVEER). Parametri Descriere Unităţi
Isc Intensitatea Curentului Amperi
Instalarea echipamentului de Scurtcircuit
Voc Tensiunea în circuit Volţi
Modulul fotovoltaic deschis
Ip– Imax Intensitatea de vârf a Amperi
Consideraţii curentului primar de
intrare
La alegerea modulului fotovoltaic, care va fi folosit la Vp – Vmax Tensiunea primară de Volţi
configurarea ansamblului fotovol- taic, ţineţi minte următoarele: ieşire maximă
Wp – Wmax Puterea de vârf – Waţi
Tipul celulei fotoelectrice. puterea maximă
Particularităţile electrice.
Caracteristicile fizice. Tensiunea nominală pentru instalaţiile
Montare. autonome este de 12, 24 sau 48 volţi. Deci este
Tipul celulei (Celula fotoelectrică): esenţial să se conecteze aceste module în serie
În zilele noastre, sunt disponibile diverse tipuri de celule (siliciu sau paralel, pentru a obţine tensiunea şi
monocristalin, siliciu policristalin, cristalin amorf etc.) şi diverse intensitatea optime.
tehnologii aplicate pentru selecţia modulului pentru În instalaţiile conectate la reţea, tensiunea
configurarea generatorului fotovol- taic. nominală este mult mai mare şi depinde de
invertorul folosit. În acest caz, este important să
se verifice numărul maxim de panouri co-
nectate în serie, fără să provoace deteriorări.

Caracteristici fizice:
Cele mai importante caracteristici fizice sunt
dimensiunile şi greutatea modulului solar, care
trebuie luate în considerare la calcularea
spaţiului pe care câmpul de fotovoltaice îl va
ocupa şi la planificarea transportului şi a asamblării (vehicule de FIGURA 92. UNIREA PANOURILOR FOTOVOLTAICE
(Sursa: Flickr, 2011)
tonaj greu, macarale, numărul personalului necesar).
Asamblarea
La asamblarea instalaţiei, începeţi cu mo- dulele PV, ţinând cont
ca acestea nu pot fi oprite, iar când primesc radiaţie solară ge-
nerează forţă electromotoare. Aşadar trebuie luate precauţiile
necesare pentru lucrul cu tensiuni înalte. Mai mult, trebuie luate
în cal- cul mijloacele necesare de transport şi asam- blare pentru
ansamblul de module, deoarece deseori este necesară asamblarea pe
acoperiş sau faţade, şi din cauza greutăţii şi dimensiu- nilor, acest
lucru poate fi complicat.
Aspectele-cheie care trebuie luate în consi- derare la montarea
panourilor sunt:
Poziţionarea panourilor.
Prinderea panourilor implică un contact între două
Locaţia. materiale diferite (aluminiu pe modul şi oţel
Prinderea panourilor. pentru profil), ceea ce determină un risc de şoc
electric. Pentru a preveni contactul dintre cele
Locaţia două metale trebuie folosiţi izo- latori precum
Condiţiile de vreme, pentru orice locaţie, sunt, în mod normal, nylon sau cauciuc.
variabile, iar funcţio- narea adecvată a modulelor PV va varia
corespunzător. De aceea, trebuie urmaţi câţiva paşi specifici, Se folosesc doar orificiile modulare ale pa-
pentru a se asigura faptul că iradianţa maximă cade pe modul, şi noului, special proiectate de producător. Acest
că temperatura, în orice moment, este ţinută minimă. Acest lucru lucru asigură o suprafaţă corespun- zătoare a
este posibil prin alegerea optimă a unghiului, direcţiei şi cadrului şi se evită daune ireme- diabile asupra
asamblarea modulelor fotovoltaice, pentru a fi siguri că sunt panoului (precum spargerea sticlei).
expuse la maximum de lumină pe parcursul zilei.
Amplasarea panourilor împreună trebuie făcută
Poziţionarea modulelor PV astfel încât să se prevină orice de- teriorare,
În condiţii normale, ancorarea modulelor de structură se face în precum sprijinirea modulelor de ambalaj sau
două etape: conectarea acestora în serie şi paralel, şi montarea punerea pe un banc de lucru ori o structură
efectivă a structurii. Modulele sunt de obicei conectate prin similară.
profile metalice de secţiuni angulare, în formă de U sau pătrate,
Odată ce panourile sunt împreunate, sunt gata de
care sunt strânse împreună, formând o structură integrală pentru
montare pe structură. Această ope- raţiune
panou.
trebuie realizată de mai mulţi lucră- tori şi
folosind aparate mecanice cores- punzătoare
precum macarale, scripeţi etc., în special când
structura este localizată la o înălţime
considerabilă faţă de pământ.

Profilele folosite pentru amplasarea panou- rilor


sunt, de asemenea, folosite la ancorarea lor de
structură.
4
INSTALAREA – LUCRUL LA FAȚA LOCULUI

RA 93. ATAȘAREA MODULELOR PV DE


STRUCTURĂ. (Sursa: EKILOR) În mod normal, pentru parcuri PV cu un nu- măr
considerabil de module, se folosesc cutii modulare
de joncţiune, pentru conectarea între panouri.
(ASIF, 2002)
Circuite paralele
Câteva (unul sau mai multe) module trebuie
conectate în paralel pentru a se obţine o
intensitate a curentului mai mare decât a unui
singur modul. (Vezi secţiunea 2.2.1)
Toate aceste circuite trebuie să aibă carac-
teristici echivalente. În acest scop, fiecare este
selectat, unul câte unul, în funcţie de toleranţă.
Intensitatea ansamblului de panouri în cir- cuite
paralele este egală cu suma fiecărui pa- nou. Deci
conductorii îşi vor creşte ca- pacitatea în funcţie
de numărul de panouri conectate.
Circuite serie
Câteva (două sau mai multe) module trebuie să
fie conectate în serie, pentru a obţine tensiunile
maxime pentru fiecare modul. Este extrem de
important ca fiecare modul să aibă aceleaşi
caracteristici tensiune-curent. În acest scop,
fiecare este ales, unul câte unul, în funcţie de
Conectarea modulelor PV toleranţă. Intensitatea tuturor panourilor în serie,
Odată ce au fost amplasate corespunzător în formaţie, panourile ca întreg, va fi aceeaşi ca a unui singur panou.
pot fi conectate. Princi- palul obiectiv este de a pregăti Fiecare cablu va avea deci aceeaşi secţiune.
componentele electrice ale parcului fotovoltaic; adică, să se (Tknika, 2004) (Vezi secţiunea 2.2.1)
pregătească terminalele principale, pozitiv şi negativ, care definesc Conexiuni mixte
circuitul principal al ge- neratorului PV. Aceste terminale sunt ca- În acest caz, tensiunea dorită este obţinută prin
racterizate de parametri precum tensiune şi intensitate, alese în conectarea în serie a unui număr de module
etapa de proiectare. (ms). Această structură formează o conexiune şir a
Pentru a preveni potenţialele greşeli în co- nectarea panourilor, generatorului. (Vezi secţiunea 2.2.1)
mai ales când se lu- crează cu centrale formate din conexiuni pa- Intensitate dorită este obţinută prin asocierea unui
ralele sau serie, este recomandată utilizarea desenelor tehnice număr specific de conexiuni şir în paralel (Bn).
sau schiţelor care prezintă poziţia şi cablarea modulelor. În instalaţiile cu nivel de putere definit, cele mai
Cablarea între module trebuie făcută prin co- nectorii existenţi la multe trebuie conectate în serie pentru a se
cutia de siguranţe a fie- cărui modul. Cele mai folosite conexiuni evita secţiuni de cablu prea groase; cât timp
sunt nemetalice, de tip furtun flexibil. Acestea trebuie perfect tensiunea de funcţionare a modulelor conectate
fixate la cutia de siguranţe. permite acest tip de cablare.
La conectarea mai multor şiruri în paralel, cablurile pentru Caracteristici Fizice:
fiecare dintre ele trebuie să fie adunate într-o cutie centrală de
Este bine să se cunoască dimensiunile şi greu-
siguranţe, şi toate conectate în paralel. În acest fel, secţiunea ce
tatea, pentru a dimensiona tabloul unde va fi
conţine conductoarele va fi în- totdeauna aceeaşi pentru toate
instalat.
instalările. Această cutie de siguranţe conţine în mod normal
întrerupătoare, siguranţe, descărcă- toare şi alte componente Invertoarele conectate la reţea
specifice proiec- tului. Aceste dispozitive care sunt conectate la re-
Utilizarea cutiei centrale de siguranţe fa- cilitează întreţinerea şi ţeaua publică trebuie să transmită către reţea un
măsurătorile, făcând uşor accesul şi localizarea terminalelor fie- semnal care este identic cu reţeaua în tensiune,
cărui circuit generator (rânduri de module conectate în paralel). frecvenţă şi interval cu toleranţele permise sub
reglementările locale.
Invertorul
Tensiunea nominală:
Consideraţii Aceasta indică tensiunea de intrare şi ieşire a
Există diverse clasificări pentru invertoare. Unele depind de invertorului. În acest caz, este important de ştiut
locaţia în sistemul foto- voltaic (vezi secţiunea 2.2.2), iar altele tensiunea maximă admisibilă pe intrare, deoarece
depind de tipul de instalaţie: invertoare autonome şi invertoare această informaţie va determina numărul de
pentru conectare la reţea. Fiecare are parametri diferiţi. module care pot fi conectate în serie la invertor.
Tensiunea de ieşire va fi o sinusoidă de aceeaşi
Invertorul Autonom
frecvenţă cu a reţelei şi o tensiune de 230 Vca în
Tipul semnalului de ieşire: sistemele mono- fazate, respectiv 400Vca în
sistemele trifazate.
Forma de undă a ieşirii unui invertor auto- nom poate fi:
dreptunghiulară, sinus mo- dificat sau sinus pur. Fiecare poate fi Caracteristicile fizice:
folosită, în funcţie de tipul receptorului conectat. În orice caz, azi
Este bine să se cunoască dimensiunile şi greu-
putem găsi invertoare cu ieşire sinusoidală pură (care au cele mai
tatea invertorului pentru a proiecta cu grijă
bune caracteristici) la aproape acelaşi preţ ca şi celelalte
poziţionarea, necesarul pentru transport şi
invertoare din clasa sa, de aceea sunt recomandate.
asamblare. Nu tebuie uitat faptul că inver-
Tensiunea nominală: toarele de putere înaltă cântăresc destul de mult.
Tensiunea de intrare este de obicei 12, 24 sau 48 Vcc, care este
determinată de tensiunea instalaţiei, în timp ce ieşirea va fi
230Vca.

Putere:
Această valoare indică puterea receptorilor
ce pot fi conectaţi la invertor.
4
INSTALAREA – LUCRUL LA FAȚA LOCULUI

Izolaţie / Protecţie:
FIGURA 94. INVERTOR SOLAR. (Sursa: Saecsa energia
Aceste tipuri de invertoare trebuie să solar, 2011)
încorporeze o serie de protecţii pentru:
Lipsa tensiunii electrice în reţea.
Ieşirea tensiunii de reţea din limite.
Frecvenţa reţelei peste limitele de solicitare.
Supraîncălzirea invertorului.
Tensiune scăzută a generatorului
fotovoltaic.
Curent insuficient de la generatorul fotovoltaic.
Pe lângă acestea, majoritatea invertoarelor moderne vin cu
funcţia de monitorizare a punctului maxim (vârf) de putere
furnizată (MPPS) încorporat, astfel că se adaptează la nivelurile de
tensiune şi curent pentru a obţine maximum de putere pentru
orice nivel de iradianţă.
Amplasarea
Asamblarea În mod normal, sunt incluse toate elementele
La montarea invertoarelor trebuie ţinut cont că, în multe ocazii, necesare pentru montarea invertorului pe o
acestea sunt expuse la intemperii, deci trebuie să aibă gradul de suprafaţă verticală (şuruburi, cleme etc.).
protecţie IP corespunzător. Invertorul este livrat de obicei cu găurile şi
prinderile necesare. Instalaţia nu trebuie
Locaţia niciodată modificată sau schimbată, respec- tând
Invertorul trebuie poziţionat într-un spaţiu închis, adăpostit de întotdeauna indicaţiile şi recomandările puse la
vremea din exterior. În orice caz, invertoarele pot fi întotdeauna dispoziţie de producător (ex. spaţiul necesar
amplasate într-o cutie etanşă pentru uz exterior. pentru ventilarea invertorului).
Invertoarele autonome trebuie instalate cât mai aproape posibil Conectarea
de bateriile de stocare, în special din pricină că această secţiune Aceasta este o operaţiune simplă, deoarece
suferă cele mai mari pierderi de tensiune. În orice caz, producătorul furnizează toate instrucţiunile
întotdeauna menţineţi o separaţie minimă, prescrisă în relevante pentru realizarea operaţiunii de
regulamentele de si- guranţă, astfel încât să nu fie afectate de gaze conectare fără probleme.
de la bateriile de stocare. Un invertor are de obicei două terminale de
intrare pentru conectarea bateriei, regulato- rului
curent/tensiune sau modulele PV (în funcţie de
tipul invertorului), şi două sau trei terminale de
ieşire (fază, neutru şi pământ) pentru circuitul
închis de curent alternativ sau reţeaua externă
(în funcţie de tipul invertorului).
Tipul conectorilor disponibili în invertoarele de
putere mică este foarte divers (tipul prizei, de
exemplu). Cu toate acestea, invertoarele de
puteri medii sau mari sunt în mod normal
echipate cu terminale cu şurub. Instrucţiunile
invertorului indică foarte clar fiecare terminal,
pentru a înţelege uşor simbolurile.
Terminalele de conexiune ale invertorului nu sunt în mod normal Tipul
accesibile, ci mai degrabă protejate pentru a nu fi în zona de acces
Există două tipuri de baterii: monobloc şi baterii
a persoanelor, atât la intrare, cât şi la ieşire. (ASIF, 2002).
cu celule de 2 volţi.
Sistemul de stocare cu baterii Bateriile monobloc au 12 volţi tensiune de lucru
şi sunt compacte. Sunt folosite când capacitatea
Consideraţii
de stocare necesară nu este foarte mare.
Cele mai importante caracteristici la selec- tarea unei baterii
Când capacitatea de stocare este mai mare (mai
sunt:
mult de 1000 Ah), bateriile cu celule de 2 volţi
Tehnologia folosită se folosesc fie în serie, fie în paralel, pentru a
Tipul realiza capacitatea de stocare necesară. Există
diverse baterii de stocare pe piaţă, cu capacităţi
Capacitatea diferite. (Tknika, 2004)
Caracteristicile fizice Capacitate:
Montarea Capacitatea de stocare a bateriilor este definită
Tehnologia aplicată: de necesarul de energie al instalaţiei, care a fost
deja calculat în etapa de proiec- tare. Când
Bateriile folosite în instalaţiile de energie fotovoltaică sunt capacitatea exactă a bateriei nu poate fi găsită, se
considerate staţionare, putând fi utilizate trei tipuri de tehnologii alege o baterie care depă- şeşte nivelul necesar.
din această categorie: plumb-acid, gel sau nichel- cadmiu. Aşa cum s-a menţionat în secţiunea precedentă,
bateriile cu celulă tip 2 volţi se folosesc
Bateriile plumb-acid sunt cel mai des folosite datorită raportului
întotdeauna pentru o capacitate de stocare de
calitate preţ, deşi au dezavantajul necesităţii întreţinerii pentru
durată.
evitarea evaporării electrolitului, care pro- voacă deteriorarea
bateriei. Fiţi atenţi întotdeauna la valoarea C a bateriei
alese; ex. C10, C20, C100 etc. Precum se ştie,
Bateriile cu gel au caracteristici similare celor cu plumb-acid, dar acest parametru indică rata de descărcare pentru
datorită tipului de elec- trolit folosit, nu necesită mentenanţă. capacitatea necesară. Acest para- metru este de
Dato- rită acestui fapt folosirea lor este din ce în ce mai populară. asemenea folosit pentru a compara bateriile.
Bateriile nichel-cadmiu prezintă cele mai bune caracteristici şi În instalaţiile fotovoltaice este recomandată
performanţe şi nu necesită mentenanţă. Singurul dezavantaj este utilizarea de baterii C20 sau C100, deoarece au
că ele sunt mult mai scumpe decât ba- teriile cu gel menţionate timpii de descărcare cei mai potriviţi pentru
anterior, deci utili- zarea lor este restricţionată pentru serviciile funcţionarea bateriilor. (Tknika, 2004)
vulnerabile, unde continua funcţionare este vitală (instalaţii
telefonice, sisteme de se- curitate etc.) (Tknika, 2004) Caracteristici fizice
Cele mai importante caracteristici fizice de avut
în vedere sunt: dimensiunile şi greu- tatea.
Greutatea este o variabilă importantă, deoa- rece
determină mijloacele necesare pentru transport
şi montaj. Țineţi cont că bateriile care stochează
cantităţi mari de energie cântăresc destul de
mult.
4
INSTALAREA – LUCRUL LA FAȚA LOCULUI

Asamblarea Dacă electrolitul lichid nu este închis în baterie,


Anumite accesorii sunt de asemenea ne- cesare pentru depozitarea bateriilor trebuie făcută într-o
instalarea bateriilor. Bateriile sunt adeseori montate pe cameră ventilată corespunzător (prin mijloace
suprafeţe de lucru izolatoare, în cazul vărsării electrolitului, şi naturale sau artificiale) deoarece gazele emise în
pentru a se preveni expunerea bateriilor la umiditatea faza de încărcare sunt extrem de periculoase.
pământului. Apoi, camera nu trebuie să prezinte elemente
care ar putea cauza scân- tei sau flacără.
Mai mult, terminalele trebuie amplasate într- un fel în care să se
izoleze contactele şi să se evite posibila coroziune, iar pentru În funcţie de numărul necesar de baterii de
legarea corespunzătoare trebuie utilizate borne de conexiune, stocare, o instalaţie de scurgere specială pentru
folosind secţiunile de cablu co- recte. Aceste borne sunt de acest scop poate fi necesară, comple- tată cu o
obicei vândute împreună cu bateriile. În orice caz, bornele trebuie serie de suprafeţe de lucru pentru o bună
să se potrivească uşor, cu mâna, ca- blurile trebuind să aibă stabilitate. Acestea protejează împo- triva
secţiunea corectă. posibilei umidităţi, coroziuni sau acid pe care îl
preiau în caz de vărsare a electrolitului.
Transferul bateriilor la locaţie trebuie făcut prin transportarea mai
întâi a bateriilor goale, care se umplu apoi la faţa locului. La
montare, conectarea şi manipularea bate- riilor se va face cu Amplasarea
Elementele de Protecţie Individuală Corespunzătoare (EIP), în
special din cauza prezenţei substanţelor toxice şi corozive. Următoarele instrucţiuni trebuie strict urmate:

La conectarea unui număr de baterii în para- lel, pentru creşterea- Bateriile trebuie golite înainte de orice
capacităţii de stocare, un număr de maxim două şiruri de baterii se transport.
vor lega în paralel printr-o secţiune de cablu. - La umplerea bateriilor cu electroliţi, trebuie
Capacitatea stocată prin electricitatea pro- dusă de panouri – folosite protecţiile de siguranţă necesare precum
dacă nu există conectare la reţea – poate fi mărită, necesitând un măşti, mănuşi, haine cores- punzătoare etc. în
număr destul de mare de baterii de stocare. Aceasta înseamnă că special din cauza faptului că electroliţii conţin
procesul de montare a pa- nourilor poate fi laborios şi poate dura acid toxic şi coroziv.
mai mult de o zi de lucru. - Suprafaţa de lucru trebuie să fie complet dreaptă.
Trei puncte principale trebuie luate în con- siderare la montarea
- Se asigură faptul că disponibilitatea bateri- ilor este
bateriilor de stocare, locaţia, poziţionarea şi conectarea.
cea prevăzută în proiectul original.
Locaţia
- La manipularea bateriilor de stocare, tre- buie
Bateriile trebuie întotdeauna amplasate într- o zonă închisă, folosite mijloace mecanice cores- punzătoare
protejată de intemperii şi care să nu fie expusă direct soarelui. pentru ridicat, deoarece bateriile pot depăşi 100
kg.
- Terminalele bateriilor nu se vor folosi pentru
ancorare sau ridicare.
În cazul unui număr foarte mare de baterii,
acestea trebuie grupate în rasteluri, lăsând suficient
spaţiu între ele pentru a permite mentenanţa şi
manipularea.
FIGURA 95. DIVERSELE OPȚIUNI DISPONIBILE (Sursa: puţin două) baterii în paralel. Acest tip de
Tknika, 2004)
conexiune permite descărcarea omogenă a
ambelor. Dacă una dintre baterii suferă un
scurtcircuit, cealaltă (celelalte) se vor des- cărca
complet în caz de scurtcircuit, chiar provocând o
deteriorare ireversibilă în fiecare baterie.
FIGURA 96. CONEXIUNILE PARALEL ȘI PARALEL
ÎNCRUCIȘAT. (Sursa:Tknika)

Conexiunea serie

O instalaţie PV care trebuie să funcţioneze la 24


Volţi are nevoie de 2 baterii de stocare conectate
în serie, şi anume 12 celule de doi volţi.

O instalaţie PV care trebuie să funcţioneze la 48


Conexiuni volţi are nevoie de 4 baterii de stocare în serie,
Este esenţial ca fiecare conexiune să aibă ace- leaşi caracteristici conectând 24 de celule de 2-volţi. (Tknika, 2004)
electrice. De aceea trebuie ales acelaşi producător şi model. Cu FIGURA 97. 48 V. 100 Ah. CONEXIUNE SERIE. 4
excepţia înlocuirii unei baterii defecte, nu trebuie amestecate BATERII. (Sursa: Tknika, 2004)
baterii noi cu baterii vechi.

Există două grupuri majore de baterii:

Cele echipate cu terminale compatibile cu conexiunile standard;


mult mai flexibile, spre deosebire de cele rigide.

Cele care încorporează propriul sistem de conexiune, special


proiectat pentru tipul respectiv de baterii. Acestea oferă mai
multă flexibilitate şi sunt mai uşor de montat. (Tknika, 2004)

Conexiunile paralele

Se foloseşte modul de conexiune paralel încrucişat pentru


conectarea mai multor (cel
4
INSTALAREA – LUCRUL LA FAȚA LOCULUI
FIGURA 98. 24 V. 100 Ah. CONEXIUNE SERIE. 2
BATERII. (Sursa:Tknika) 2.000 amperi pe oră, trebuie să conectăm 6
celule de 2 volţi în serie, fiecare cu o capacitate
de 2.000 Ah.
4.4.4. Regulatorul de curent/tensiune

Consideraţii
Cele mai importante caracteristici ale
regulatorului sunt:
 Tipul de reglaj.
 Caracteristici electrice.
 Caracteristici fizice.
Conexiuni serie şi paralel
 Montajul
În acest caz, tensiunea dorită este obţinută Tipul de reglaj
prin asocierea mai multor baterii în serie.
Regulatoarele pot fi conectate în serie sau
Această structură formează un şir de baterii. Capacitatea dorită paralel, pot funcţiona în două sau trei etape şi pot
va fi obţinută prin aso- cierea unui număr specific de şiruri în sau nu să detecteze puterea maximă.
paralel.
Astăzi, datorită sistemelor electronice avan- sate,
Conexiunile trebuie să fie încrucişate. putem găsi o serie de regulatoare cu multe
FIGURA 99. funcţii utile la preţuri competitive.
24V. 200Ah. CONEXIUNE MIXTĂ. 2 GRUPURI A 2 BATERII ÎN SERIE CONECTATE ÎN
PARALEL. (Sursa:
Regulatoarele în serie sunt recomandate pentru
Tknika) instalaţiile cu consum redus, în timp ce
regulatoarele în paralel pot fi folosite în in-
stalaţiile cu consum scăzut sau ridicat, în funcţie
de tipul de reglaj folosit.
Caracteristici electrice
Următoarele caracteristici trebuie luate în
considerare:
 Tensiunea de lucru: de obicei 12, 24 sau 48 V.
Există de asemenea modele cu două tensiuni.
 Intensitatea maximă: curentul maxim reglat.
 Consum: consumul actual al regu- latorului
Conexiunea serială cu celule de 2 volţi propriu-zis.
Deoarece conexiunea bateriilor de stocare în serie este mai puţin  Intensitatea maximă la scurtcircuit: curentul
problematică decât co- nexiunea paralelă, trebuie folosite celule maxim la care rezistă circuitul în caz de
de 2 volţi când este necesară o capacitate semni- ficativă. Aceasta scurtcircuit.
trebuie să acopere capa- citatea totală necesară, conectată în serie, Caracteristici fizice
până este obţinută tensiunea necesară.
Cele mai importante caracteristici fizice sunt:
De exemplu: Într-o instalaţie PV care funcţio- dimensiunile, greutatea şi indicele de izolare.
nează la 12 Volţi şi necesită o capacitate de
Dimensiunile şi greutatea regulatorului tre- buie luate FIGURA
în 100. AMPLASAREA REGULATORULUI CURENT/ TENSIUNE ÎNTR-
O INSTALAȚIE PV. (Sursa:
considerare la dimensionarea tabloului în care va fi instalat Tknika,2004)
regulatorul.
Indicele de izolaţie va indica dacă regulatorul poate fi lăsat expus
la intemperii. În general, regulatoarele sunt instalate într-un
tablou, cât mai aproape posibil de baterii, pentru a evita căderile
bruşte de tensiune, dar trebuie poziţionat în aşa fel încât să nu
fie afectat de vaporii bateriilor.

Asamblarea
Montajul regulatoarelor nu necesită o atenţie specială, dar, ca orice
echipament electronic, toate precauţiile necesare trebuie luate. În
multe cazuri este recomandabil să se folo- sească protecţii la
suprasarcină. Mai mult, trebuie avut grijă ca împământarea echi-
pamentului şi montajul să se facă în lipsa oricărei tensiuni. FIGURA 101. REGULATOR SOLAR. (Sursa: Solostocks,
2011)
Regulatorul va fi conectat în următoarea
ordine:
Conexiune baterie – regulator.
Conexiune câmp PV – regulator.
Conexiune către sarcină.

Regulatorul de curent/tensiune este o componentă indispensabilă


a sistemelor PV autonome cu acumulare de energie (excep- tând
cazurile de putere redusă). (ASIF, 2002)

Locaţia
Amplasarea
Amplasarea corespunzătoare a instalaţiei trebuie să respecte
următoarele cerinţe: Problema amplasării a fost luată în consi- derare
chiar de către producător. Fixarea are loc direct
Temperatura maximă din atmosferă trebuie să fie mai mică de
pe o suprafaţă verticală. Cea mai comună metodă
45ºC, iar zona trebuie să fie ventilată, fără scurgeri sau pericole
de ancorare constă în fixarea structurii cu o serie
similare, şi protejată de intemperii. Locaţia ideală este aproape de
de şuruburi şi cârlige. Re- gulatorul
baterii (mai ales din cauza faptului că aici au loc majoritatea
curent/tensiune vine în mod normal echipat cu
scurt- circuitelor), dar fără nicio emisie de gaz.
găurile necesare pentru ancorare. De aceea, nu este
necesar ca instalatorul să facă modificări fizice
aparatului (găuri etc.)
Ventilaţia corespunzătoare a aparatului este extrem
de importantă. (ASIF, 2002)
Conexiuni
Regulatorul curent/tensiune este echipat cu un
set de terminale în partea de jos, care sunt
marcate clar cu simboluri pentru fiecare linie.
4
INSTALAREA – LUCRUL LA FAȚA LOCULUI

Cele trei linii diferite sunt Panoul, Bateria şi Sarcina, putând fi


identificare fiecare împreună cu polaritatea. Tot echipamentul poate suferi daune ire-
mediabile dacă nu este urmată strict ordinea de
Înainte de a începe conexiunea, este impor- tant să se verifice conexiune, în special la regulatoarele serie.
polaritatea şi să se pozi- ţioneze corect fiecare linie, altfel există
pericolul unei conexiuni greşite din care să rezulte scurtcircuite. Pentru a deconecta regulatorul dintr-o in-
stalaţie în funcţiune, folosiţi procedura invers.
RA 102. DETALIUL CONEXIUNILOR
REGULATORULUI PV. (Sursa:Tknika)
Adică:

1. Deconectaţi terminalele sarcinii.


2. Deconectaţi terminalele generatorului PV.
3. Deconectaţi terminalele de la baterie, eliminând
deci alimentarea electrică.

Secţiunea firelor folosite


Secţiunea firelor este importantă pentru a evita
posibilele scurtcircuite care pot deter- mina
defectarea sistemului.
Ca o regulă, un scurtcircuit peste 3% din ten-
siunea nominală la condiţii de curent maxim nu
trebuie permis, excepţie făcând cablajul de la
baterie la regulator, care va fi de ordinul 1 %.
Secţiune cablu = 2 x L x Imax/56 x C
L reprezintă lungimea cablului folosit (metri) Imax =
Procedura de conexiune a regulatorului curent / tensiune
Intensitatea maximă (A).
La conectarea regulatorului, următoarea
secvenţă trebuie urmată strict: C = tensiunea maximă permisă (V).

Se conectează terminalele bateriei la ter- minalele regulatorului,


marcate cu sim- bolul bateriei. În acest fel regulatorul pri- meşte NOTĂ:
deja tensiune pentru a-şi alimenta circuitele. „Unele regulatoare au componente încărcate
Se conectează generatorul PV la ter- minalele etichetate negativ în circuitul electronic, ceea ce în-
corespunzător ale re- gulatorului. seamnă că nu trebuie folosite în instalaţii în care
conductorul de minus este împământat“.
Se conectează sarcina la terminalele indi- cate pe regulator,
urmărind polaritatea.
4.5. Instalarea componentelor O serie de montanţi prefabricaţi sunt disponibili
pe piaţă. Dacă sunt instalaţi cores- punzător,
mecanice inginerii sau laboratoarele certifică aceşti montanţi
la preluarea unor sarcini specificate datorate
Adaptarea proiectului mecanic vântului. Dacă se folo- sesc montanţi
achiziţionaţi, este necesară verificarea.
Odată componentele sistemului PV selectate, instalatorul trebuie să
decidă cum este cel mai bine să monteze echipamentele astfel Suportul structurii
încât sistemul să fie sigur, să funcţioneze corespunzător şi să
arate plăcut estetic. Există diferite tipuri de structuri pe piaţă, care
variază în funcţie de tipul instalaţiei: pentru
Dacă designul ales presupune instalarea pe acoperişul înclinat, pardoseli, faţade sau acoperişuri.
montanţii trebuie fixaţi solid de grinzile sau căpriorii acoperişului
—nu de platforma acoperişului. În funcţie de tipul acoperişului, Aceste structuri trebuie să fie rezistente la rugină
montanţii trebuie ataşaţi astfel încât acoperişul să nu permită şi să nu necesite întreţinere, precum aluminiul
scurgeri la nivelul penetrării. Alte metode pot fi folosite, dacă anodizat sau oţelul tratat.
sunt certificate de organizaţii acreditate.
Apoi, toate celelalte materiale trebuie să fie din
Producătorii de sisteme pentru montare pe acoperiş oferă oţel inoxidabil şi să corespundă cu re-
instrucţiuni pentru ataşarea la multe tipuri de acoperiş. glementările în vigoare.
Asiguraţi-vă că marginile modulelor nu sunt ciobite sau crăpate
atunci când manipulaţi şi montaţi modulele. Crăpături sau ciobiri În orice caz, există soluţii pe piaţă care se
mici în sticlă pot deveni puncte de stres fizic de unde cră- păturile potrivesc pentru aproape toate tipurile de
se pot dezvolta din cauza contracţiei/dilatării provocate de instalaţii.
tempera- tură. Forţele de cuplu date pentru montanţii PV de tip
Materialele folosite în construirea structurilor
compresie trebuie respectate.
pot varia în funcţie de tip, mediul în care sunt
Dispunerea modulelor PV este importantă pentru estetică şi folosite, rezistenţă etc.
pentru a ajuta la răcirea modulelor. O dispunere orizontală (land- Principalele materiale folosite sunt:
scape) poate avea un avantaj mic faţă de dis- punerea verticală
(portret) dacă se consideră răcirea pasivă a modulelor. Dispunerea
 aluminu
ori- zontală este cea în care latura paralelă este mai mare decât
 fier
latura perpendiculară pe streaşină. În dispunerea orizontală, aerul
petrece mai puţin timp sub modul ceea ce asigură o răcire mai
 oţel inoxidabil
uniformă. Modulele func- ţionează la temperaturi mai scăzute
dacă sunt montate la cel puţin 3 inci (7,6 cm) deasupra  fibră de sticlă
acoperişului.
În ceea ce priveşte montarea, trebuie luate în
considerare două aspecte principale:

 Locaţia

 Poziţionarea
4
INSTALAREA – LUCRUL LA FAȚA LOCULUI

RA 103. EXEMPLU DE STRUCTURĂ PV. (Sursa: TKNIKA)


Cele mai folosite moduri de ancorare în
construcţiile civile sunt:
- fie o fundaţie de beton cu o pană de beton,
- fie prinderea directă, folosind blocuri de
ancorare.
Suportul structural îndeplineşte un scop dublu:
Pe de-o parte, scop mecanic, furnizând şi
asigurând un montaj perfect, care să reziste la
vânt până la 160 km/h, zăpadă, gheaţă etc. Pe de
Locaţia altă parte, scop funcţional, pentru obţinerea
În afară de consideraţiile specifice, precum integrarea orientării precise şi un unghi potrivit pentru
arhitecturală, structura trebuie amplasată în locaţii deschise, fără utilizarea la maximum a radiaţiei solare.
umbră în perioadele luminate puternic de soare, în aşa fel încât Dacă se doreşte obţinerea de subvenţii, este
modulele să fie situate în direcţia corespunzătoare şi la unghiul imperativ necesar ca aceste structuri să
corespunzător. corespundă cu specificaţiile tipului de in- stalaţie
La determinarea locaţiei optime pentru struc- tură ţineţi cont de şi cu specificaţiile tehnice stablilte de IEDS.
impactul vizual şi în special de riscul de vandalism. La (ASIF, 2002)
poziţionarea struc- turii, este necesară prezenţa la faţa locului,
4.5.2.1. Structuri fixe
deci instalatorul trebuie să fie obişnuit cu utilizarea unei busole,
precum şi cu calea apa- rentă a soarelui. Există patru locaţii fundamentale pentru
panouri:
Poziţionarea
 Pe sol
Două operaţiuni principale se execută pentru
poziţionare: montajul şi ancorarea.  Pe stâlpi şi/sau turnuri metalice

Montajul constă în prinderea elementelor structurale şi suportul  Pe pereţi


lor mecanic, precum stâlpii, cadrul, forma etc.  Pe acoperiş
Ancorarea constă în fixarea structurii pe su- prafaţă sau pe Alegerea poziţiei depinde de particularităţile şi
elementul de prindere, (podea, acoperiş, faţadă etc.) cu scopul de caracteristicile locaţiei, ţinând seama ca accesul
a asigura rezistenţa şi stabilitatea necesare structurii, astfel încât să fie uşor pentru eventuale reparaţii şi operaţii
să poată rezista la ni- velul maxim predictibil de vânt şi zăpadă. de întreţinere.
Această etapă a instalării poate necesita un considerabil volum de FIGURA 104. DIFERITE LOCAȚII (Sursa: Tknika, 2004)
muncă pentru construcţii civile, deci toate materialele necesare
trebuie stabilite în timpul etapei de proiectare.
Structuri mobile Urmărirea printr-o singură axă nord-sud.
Performanţele modulelor PV depind de că- derea radiaţiei Panoul se poate roti în jurul axei nord-sud, ur-
directe a soarelui pe suprafaţa panoului, printre altele. Într-o mărind calea soarelui de la est la vest.
situaţie ideală, panourile sunt corect orientate spre soare în
orice moment, pentru asigurarea unei traiec- torii normale la Când unghiul de elevaţie coincide cu lati-
suprafaţă a radiaţiei solare. tudinea locaţiei, acest tip de urmărire se nu-
Există modalităţi diferite pentru ca panourile meşte polar. În acest caz, producţia obţinută este
să urmărească soarele: echivalentă cu 96% din cea obţinută prin urmărirea
Urmărirea altitudinii soarelui pe două axe.
Panoul se poate roti de-a lungul axei orizon- tale dată de axa est- FIGURA 107. URMĂRIREA PRINTR-O SINGURĂ AXĂ
vest, permiţând urmări- rea soarelui pe bază zilnică. Singurul NORD-SUD (Sursa: Tknika, 2004)
parame- tru care variază este unghiul generatorului PV.
FIGURA 105.
URMĂRIREA ALTITUDINII SOARELUI (Sursa: Tknika, 2004)

Urmărirea pe două axe


Panoul se roteşte în jurul a două axe: una
schimbă elevaţia, de la nord la sud, iar cealaltă
schimbă azimutul de-a lungul căii est- vest a
soarelui.
Urmărirea azimutului solar
În acest tip de urmărire, cel mai bun unghi de
Panoul se poate roti în jurul unei axe ver- ticale, perpendiculare
impact solar apare la unghiul axei azimutului,
pe planul de lucru, ceea ce îi permite să urmărească azimutul
care coincide cu latitudinea specifică locaţiei,
soarelui pe o bază zilnică. Singurul parametru care variază este
când producţia obţinută de generatorul PV este
azimutul sau schimbarea direcţiei de la est la vest a
maximă.
generatorului.
FIGURA 108. URMĂRIRE PE DOUĂ AXE (Sursa: Tknika,
FIGURA 106. 2004)
URMĂRIREA AZIMUTULUI SOLAR (Sursa: Tknika,
2004)
4
INSTALAREA – LUCRUL LA FAȚA LOCULUI

Există de asemenea şi un alt tip de urmărire în care panoul se


roteşte în jurul ambelor axe: una schimbă elevaţia, iar cealaltă se A) Fundaţii cu dale şi baza perimetrului de
beton.
mişcă în jurul axei nord-sud, urmărind calea soarelui.
B) Fundaţii cu grinzi de lemn cu o durată de
FIGURA 109. B) URMĂRIREA PE DOUĂ AXE (Sursa: viaţă mai scăzută.
Tknika, 2004)
C)Fundaţii cu blocuri de beton.
D) Fundaţii metalice ancorate ferm la sol.

Elemente de ancorare
Două tipuri diferite de prindere a piciorului
structurii de fundaţie pot fi observate în dia-
gramă.
Există o altă procedură care constă în intro-
ducerea de piese de metal în baza de beton, în
aşa fel încât, când betonul este turnat, acestea
sunt prinse rigid între ele.
Sisteme de ancorare
Puncte de sprijin FIGURA 111.
Unul dintre cele mai importante aspecte de luat în considerare îl ELEMENTE DE ANCORARE (Sursa: Tknika, 2004)
reprezintă punctele de sprijin, deoarece rezistenţa structurii
depinde de acestea, ca ansamblu.
Este inutil de calculat o structură care să reziste la vânt puternic,
dacă nu ne asigurăm că structura este fixată corespunzător de sol,
acoperiş etc.
În FIGURA 110 putem vedea cele patru tipuri diferite de baze
pentru structurile pe sol sau acoperiş.
FIGURA 110.
PUNCTE DE SPRIJIN (Sursa: Tknika, 2004)
Sisteme PV conectate la reţea Faptul că avem o conexiune la o sursă electrică
de energie nu ne împiedică să obţinem cât mai
„Acele sisteme în care energia electrică generată de câmpul mult de la sistemul solar. Energia generată poate
fotovoltaic se scurge direct într-o sursă externă de alimentare“ fi direct injectată în reţea, folosind un convertor
special, deci evităm costul ridicat al bateriilor şi
regulatoarelor.

FIGURA 112. INSTALAȚIE RACORDATĂ LA REȚEA (Sursa: Tknika, 2004)

FIGURA 113. DIAGRAMĂ MONOFILARĂ A INSTALAȚIEI RACORDATE LA REȚEA (Sursa: Tknika, 2004)
4
INSTALAREA – LUCRUL LA FAȚA LOCULUI

Topologia instalaţiei
Putem distinge două părţi diferite ale in- stalaţiilor fotovoltaice Punctul de racordare la reţeaua electrică
racordate la reţea: DC (curent continuu) şi AC (curent alternativ). Pentru instalaţii conectate mono sau trifazat la
Prima parte tratează generatorul PV, între- rupătoarele sale şi reţea de 230V/400V, conexiunea se va stabili în
convertorul. A doua categorie tratează Convertorul, disjunctorul amonte de contorul electric care aparţine reţelei
său şi contoarele de energie. de distribuţie.

FIGURA 114. DIAGRAMĂ BLOC A UNEI INSTALAȚII RACORDATE LA REȚEA (Sursa: Tknika, 2004)

Sisteme PV autonome te fi folosită de toţi consumatorii conectaţi la


această reţea.
În instalaţiile autonome, energia generată este stocată, iar
proprietarul instalaţiei con- sumă puterea generată (consum În orice caz, în ambele cazuri proprietarul
individual). Alte instalaţii conectate la reţeaua electrică sunt instalaţiei poate fi un individ sau o companie.
direct injectate într-o sursă externă de energie – fără capacitate În general, aceste tipuri de instalaţii sunt folosite
de stocare – şi poa- în zone depărtate şi izolate, unde ar fi dificil sau
chiar imposibil să se conecteze re-
ţeaua electrică fie din raţiuni economice, curent continuu de 12, 24 sau 48 volţi.
tehnice, fie din cauza problemei accesibilităţii Instalaţiile de putere înaltă necesită o ten- siune
Instalaţiile autonome pot fi construite pentru alimentarea în de 230Vca pentru a evita secţiunile mari de
curent alternativ sau continuu. cablu.

Tipul instalaţiei construite depinde de numă- rul şi caracteristicile Anumite dispozitive sunt produse cu ali-
electrice ale dispoziti- velor consumatoare. La construirea mentarea în curent continuu sau alternativ, în
instala- ţiilor de puteri reduse se folosesc tensiuni de funcţie de necesităţi.

FIGURA 115. SISTEM PV AUTONOM (Sursa: TKNIKA)

La determinarea mărimii sistemului foto- voltaic, trebuie avută avantajele, caracteristicile şi limitările aces- teia într-
în vedere aplicaţia acestuia. Nu putem folosi aceleaşi criterii un mod clar şi concis.
de proiectare pentru un sistem de iluminat, sau pentru o casă
Dat fiind faptul că o instalaţie fotovoltaică nu are
de vacanţă, ca pentru o instalaţie radio sau un aparat de sem-
limitări tehnice privind puterea ge- nerată,
nalizare de pe stradă.
managerul de proiect trebuie să ofere toate
În primul caz, criteriile economice privind siguranţa informaţiile necesare utili- zatorului privind:
operaţională sunt prioritare, în timp ce în al doilea caz ar trebui
 Locaţia
să supra- dimensionăm întregul sistem şi să alegem materiale
 Scopul
conform cu standardele de sigu- ranţă şi calitate a străzilor,
 Gradul de utilizare
pentru a men- ţine la minim probabilitatea defectării.
 Specificaţiile tehnice ale elemen- telor
Determinarea mărimii instalaţiei trebuie să înceapă cu informarea
 Numărul şi caracteristicile poten-
clientului despre
ţialilor viitori utilizatori
 Istoricul financiar
4
INSTALAREA – LUCRUL LA FAȚA LOCULUI

4.8. Sistemul de montaj FIGURA 117. MANAGEMENTUL MODULELOR PV (Sursa: ReSEL, TUC)

şi instalarea pe clădire

Calitatea instalării sistemului influenţează major performanţa în


exploatare şi înde- plinirea duratei de viaţă şi producţia de
energie prefigurată. În cazul instalaţiilor BIPV, următoarele
probleme trebuie tra- tate cu atenţie:

Urmarea consideraţiilor din proiect

Fazele de instalare şi punere în funcţiune ale proiectului sunt


propice implementării bunelor practici de proiectare.
- modulele PV introduc atât sarcini statice, cât şi
Managementul modulelor PV sarcini din vânt. Structura montată trebuie evaluată,
pentru a se asigura ca- pacitatea de preluare a
Unele consideraţii simple trebuie luate în seamă la manevrarea acestor forţe, şi trebuie fixate cu balast sau de un
panourilor foto- voltaice. corp structural corespunzător.
Ţineţi cont că modulele PV sunt fragile! Evitaţi să păşiţi pe ele.

RA 116. NU PĂȘIȚI PE MODULELE PV (Sursa: ECN)

modulele PV sunt deseori mari (2m2 sau mai mult) şi grele


(>50kg) şi de aceea necesită o atenţie specială la ridicare şi
manipulare, în special când se lucrează la înălţime şi în condiţii
de vânt.
RA 118. BALAST ȘI ANCORARE (Sursa: Urmaţi recomandările producătorilor.
TECNALIA)
Azi, există pe piaţă o varietate mare de
produse fotovoltaice pentru integrarea în
clădire. După alegerea componentelor co-
respunzătoare pentru sistemul PV, este im-
portant ca acestea să fie instalate în con-
cordanţă cu recomandările producătorului, în
special în ceea ce priveşte fixarea, ven- tilarea,
calibrarea, temperaturile de func- ţionare şi
aspectele de siguranţă. Neres- pectarea
condiţiilor corecte de funcţionare poate duce
Brăţările sau cadrele de montaj trebuie protejate, de la niveluri de performanţă scă- zute,
asemenea, la coroziune. reducerea perioadei de viaţă şi chiar
defectarea sistemului, în unele cazuri.
Acolo unde este necesară o penetrare a izolaţiei clădirii (ex. în
timpul instalării cablurilor sau a unui sistem PV integrat) FIGURA 120. INSTALAREA DE PĂTURI DE CAUCIUC
trebuie luate toate măsurile adecvate pentru a se menţine CU CELULE DE SILICIU AMORF (Sursa: Gisscosa-
Firestone)
rezistenţa clădirii la incendiu şi la intemperii.
A 119. ASIGURAREA STABILITĂȚII ACOPERIȘU- LUI ȘI ETANȘEITATEA LA
INTEMPERII (Sursa:
Biohause)

FIGURA 121.
INSTALAREA DE PANOURI FLEXIBILE (Sursa:
Biohouse)

În special în sistemele retrofit, trebuie realizat un studiu de


fezabilitate sau o evaluare a structurii acoperişului, pentru a
se asigura că rezistenţa actuală a aco- perişului poate prelua
greutatea modu- lelor.
4
INSTALAREA – LUCRUL LA FAȚA LOCULUI

FIGURA 122. SECVENȚA DE INSTALARE A PANOURILOR


AUTO ADEZIVE (Sursa: Lumeta Inc) - Alegeţi modulele PV pentru un şir cu ace- leaşi
caracteristici de fabricaţie; lanţul este la fel de
puternic precum cea mai slabă verigă.

- Amplasaţi corespunzător senzorii şi cali- braţi-i.


FIGURA 123. AMPLASAREA SENZORILOR (Sursa: Ekain
Taldea- Spania)

Cablarea modulelor
La cablarea modulelor, pe lângă luarea în
considerare a riscurilor electrice, următoarele
probleme sunt importante, pentru perfor-
manţele viitoare ale sistemului PV.
- Trebuie acordată atenţie la minimizarea lungimii
cablurilor şi, în mod special, trebuie asigurat
faptul că toate conexiunile sunt corect realizate
şi protejate. Cablarea an- samblului fotovoltaic
trebuie adăpostită într-un jgheab, pentru evitarea
inundării şi acumulărilor de praf şi rugină. Deşi e
posibil să nu afecteze performanţele iniţiale ale
sistemului, o conexiune slabă poate avea in-
fluenţe mari în timp şi poate duce la redu- cerea
performanţelor pe termen lung.
FIGURA 124. REPARAREA
INSTALAȚIE PV (Sursa:Zubigune, Spania)
CABLURILOR
4.9.
ÎNTR-O
Finalizarea instalării
sistemului PV
După instalarea sistemului PV, instalatorul
trebuie să realizeze următoarele proceduri:
 Pornirea şi operarea sistemului
 Verificarea securităţii sistemului şi a
măsurilor de siguranţă
 Livrarea instalaţiei

Inspecţia şi testarea
Inspecţia şi testarea sistemului complet, în
concordanţă cu Reglementările pentru ca- bluri,
trebuie realizată şi documentată.
Documentaţia de inspecţie şi testare conţine de
obicei 3 formulare – un certificat de instalare,
care include un program de obiecte inspectate,
şi un program de teste.
Modulele sticlă-sticlă pentru faţade şi luminatoare au de obicei
un sistem de conectare electrică foarte simplu. Cu aceste tipuri de Inspecţia şi testarea circuitelor c.c., în special a
conectare electrică se pot ascunde cablurile în substructură, circuitelor modulelor PV necesită consi- deraţii
obţinându-se un rezultat uniform, estetic plăcut. speciale. Apendixul C acoperă in- specţia şi
testarea circuitelor ansamblului PV şi
FIGURA 125. DIFERITE TIPURI DE CONEXIUNE ÎN documentaţia ce trebuie furnizată.
MODULELE STICLĂ-STICLĂ PENTRU FAȚADE (Sursa:
MSK şi Sheuten Solar)
Testele de punere în funcţiune a sistemului
Testele de performanţă a şirului/ansamblului PV
sunt recomandate pentru verificarea per-
formanţei şi descoperirea eventualelor mo- dule
defecte. Aceasta poate necesita mijloace de
măsurare a iradianţei solare pentru insta- laţiile
de mari dimensiuni, dacă nivelul radia- ţiilor
fluctuează pe perioada testelor.
Monitorizarea simultană a radiaţiei solare poate
prezenta dificultăţi practice, doar dacă nu cumva
sistemul este dotat cu senzor în- corporat şi
cablul acestuia este disponibil în locul
desfăşurării testului. Dacă avem condiţii de
iradianţă relativ constantă (adică nu avem
înnorări bruşte), compararea tensiunii în gol a
mai multor şiruri va identifica şirurile cu
probleme.
4
INSTALAREA – LUCRUL LA FAȚA LOCULUI

TABEL 22. TABEL CU REZULTATELE TESTELOR (Sursa:DTI


2006)

Client . ........................................... . Adresa / Locaţia tabloului de Tipul alimentării: Instrumente


Data testului …………………………………………….. distribuţie: TN-S/TN-C-S/TT Impedanţa buclei: ……………
Semnătură ............................................... ......……………………………………… Continuitate: ............…………
Metodă de protecţie la contact indirect …………………………………………… Ze la sursă.........Ω Izolaţie: …………
…………………….………………………….. …………………………………………… Tester RCD: ……… ………
………….…………………………………………………. …………………… PFC..............................kA
Echipament vulnerabil la testare …………
..………………………………………………………….

Descrierea Lucrării: ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Descrierea circuitului
Rezultatele testelor
Capacitatea de
scurtcircuit a dispozitivului
Conductori de cablare
de protecţie la supracurent: Impedanţa Observaţii

Polaritate
………..kA buclei de
Continuitate Rezistenţa de izolaţie împământare Zs Verificare Funcţională

Sub Tensiune /
Nominal ln Cpc (R1 + R2) * Ω R2 * Ω Tensiune Timp
tensiune Tensiune
Tip A /Pământ M RCD Altele
Inel

mm2 Ω ms
mm2 MΩ
Procedura de verificare a izolaţiei în teren Pentru ansambluri care nu au părţi con-
Siguranţă: ductoare accesibile (ex. ţigle PV de acoperiş)
testul trebuie să se facă între cablurile an-
Citiţi şi fiţi siguri că această procedură este
samblului şi împământarea clădirii.
înţeleasă înainte de a începe lucrul.
Testarea izolaţiei prezintă pericol de şoc electric, fiţi precauţi la Pregătirea zonei de test:
realizarea testelor. 1) Limitaţi accesul persoanelor neautorizate.
Nu realizaţi testul fără instruirea practică
2) Izolaţi ansamblul PV de invertor (de obicei
necesară.
de la separatorul ansamblului).
Limitaţi accesul la zona de lucru.
3) Deconectaţi orice piesă de echipament
Nu atingeţi şi luaţi măsuri ca nici o altă persoană să nu atingă
care ar putea avea un impact asupra măsu- rării
vreo suprafaţă metalică cu orice parte a corpului, când exe- cutaţi
izolaţiei de protecţie (adică protecţii la
teste de izolaţie.
supratensiune) în cutia de joncţiune sau de
Nu atingeţi şi luaţi măsuri ca nici o altă persoană să nu atingă cu conexiune.
vreo parte a corpului spatele modulului/laminatului, când
executaţi teste de izolaţie. Echipament necesar:
Ori de câte ori aparatul de testare a izolaţiei este energizat, există Dispozitiv de testare a rezistenţei de izolaţie
tensiune în zona de test. Echipamentul trebuie să aibă capa- Mănuşi izolatoare
citatea de autodescărcare. Ochelari
Ghete de protecţie
Notă privind metoda de test
Cutie de scurtcircuit (dacă este
Două metode de test sunt posibile: necesară)
a) Testul între minusul circuitului şi pământ, Procedura
urmat de testul între plusul circuitului şi pământ 1) Testul trebuie repetat pentru fiecare
b) Testul între pământ şi plusul şi minusul ansamblu. Șirurile individuale pot fi de
circuitului scurtcircuitate asemenea testate, dacă este necesar.
2) Purtaţi pantofi de protecţie, mănuşi şi
Acolo unde structura/cadrul este legat la pă- mânt, ochelari.
împământarea poate fi orice conexiune de împământare 3) Acolo unde se realizează testul între
corespunzătoare sau cadrul ansamblului (acolo unde se foloseşte împământare şi plusul şi minusul scurt- circuitate
un cadru pentru ansamblu, asiguraţi-vă că există contact ferm şi – scurtcircuitaţi cablurile cu o cutie
întregul cadru este continuu). corespunzătoare de joncţiune.
Pentru sisteme unde cadrul ansamblului nu este legat la pământ 4) Conectaţi un fir de la aparatul de testat re-
(ex. acolo unde este o instalaţie cu clasa II) un inginer poate zistenţa de izolaţie la cablul (cablurile)
alege să realizeze două teste ansamblului, după NOTA de mai sus.
5) Conectaţi celălalt fir de la dispozitivul de
între cablurile ansamblului şi conectorul de testare a rezistenţei de izolaţie la pământ, după
legare la pământ NOTA anterioară.
între cablurile ansamblului şi cadru. 6) Fixaţi firele de test (ex. cu faşete pentru
cabluri).
7) Urmaţi instrucţiunile aparatului de testare
a rezistenţei de izolaţie pentru a vă asigura că
tensiunea de test este aceeaşi ca în TABEL 23 şi
că valorile citite sunt în M Ohmi.
4
INSTALAREA – LUCRUL LA FAȚA LOCULUI

8) Urmaţi instrucţiunile aparatului de testare


a rezistenţei de izolare pentru a realiza testul.
9) Asiguraţi-vă că sistemul este neenergizat,
înainte de a scoate cablurile de test sau de a atinge vreo parte
conductoare.
TABEL 23. TABELA METODEI DE TEST (Sursa: DTI, 2006)
Metoda de Tensiunea Tensiunea Impedanţa
test sistemului de test minimă
(Voc stc x1.25)
Plusul şi 120V 220V 0,25MΩ
minusul <600V 500V 0,5MΩ
ansamblului
scurt- <1000V 1000V 1MΩ
circuitate
Teste 120V 250V 0,25MΩ
separate 500V V
<600V oc stc 0, 5MΩ
pentru (min 100V)**
minusul şi 1000V Voc stc
<1000V 1MΩ
plusul
(min 100V)**
ansamblului
** Tensiune de test ajustată pentru a preveni vârful să depăşească valoarea
modulului şi a cablului

După ce noul sistem instalat a funcţionat minim 240 ore fără


incidente, actul provizoriu de certificare poate fi semnat.

Testarea şi livrarea
După testele preliminare, înainte de a livra produsul finit,
instalatorul trebuie:
Să cureţe orice material în exces
Să cureţe bine zona ocupată de
module
Să furnizeze clientului un manual de
operare.
TABEL 24. FOAIE DE TEST LA PUNERE ÎN FUNCȚIUNE (Sursa: DTI, 2006)

Notă: Acest formular se poate modifica, deoarece este dezvoltat de Comitetul Tehnic IEC
Raport de test al ansamblului PV – circuite de curent continuu
Numărul de referinţă al raportului: Numele şi adresa contractorilor
Adresa instalaţiei
Data verificării Semnătura
Descrierea operaţiilor de testare Instrumente de test

Șir 1 2 3 4 n
Ansamblu Modul
Cantitate
Parametrii Voc (stc)
ansamblului Isc (stc)
Dispozitiv de Tip
protecţie Valoare (A)
Valoare c.c. (V)
Capacitate de rupere (kA)
Cablaj Tip
Fază (mm2)
Împământare (mm2)
Testarea şirului Voc (V)
Metoda de test: Isc (A)
Anexa-2 Soare
Verificare polarităţii
Continuitatea împământării (dacă este prevăzută)
Conectat la invertor (Număr serial)
Rezistenţa de izolaţie a ansamblului Tensiunea de test (V)
Ref IEC 60364- 713-04 Plus – Pământ (MΩ)
Metoda de test: Anexa-1 Minus-Pământ (MΩ)
Observaţii:
4
INSTALAREA – LUCRUL LA FAȚA LOCULUI

Documentaţia clientului  Desene tehnice


 Lista condiţiilor
Un proiect autentic trebuie întotdeauna să respecte legislaţia în
 Buget
vigoare privind in- stalaţia, luând în considerare toate aspectele
 Plan de securitate
tehnice precum şi aspectele de mediu. În acest sens, există o
diferenţă notabilă între sistemele fotovoltaice autonome şi cele
co- nectate la reţeaua electrică, mai ales din cauza procedurilor Mai mult, instalatorul trebuie să furnizeze
legale mai extinse pentru cea din urmă. clientului un manual de operare pentru insta-
La demararea proiectului, după culegerea informaţiilor necesare laţie şi să realizeze următoarele teste:
de la client, trebuie urmat un plan de acţiune ale cărui principalea) Pornirea şi operarea sistemului
secţiuni cuprind: studiu de fezabilitate, raport anual, schiţe, lista
b) Verificare securităţii sistemului şi toate
condiţiilor, buget, plan de siguranţă etc. În acest fel, cu măsurile de siguranţă
informaţiile corespunzătoare la dispoziţie, instalatorul poate reuşi
să realizeze lucrările în timpul alocat proiectului şi să atingă
După operarea nou instalatului sistem pentru
standardele de calitate aplicabile.
minim 240 ore, fără incidente, actul pro- vizoriu
Studiul de fezabilitate de certificare poate fi semnat.
Înainte de a derula proiectul în sine, pro- iectantul, luând în În final, instalatorul trebuie:
considerare nevoile clientului şi tipul instalaţiei, trebuie să:
- Să scoată materialele şi reziduurile în exces.
-evalueze necesarul de energie şi interesele clientului, pentru a- Să cureţe bine spaţiul ocupat.
determina cel mai potrivit tip de instalaţie şi caracteristicile sale.
- determine potenţialul de energie solară al Lista de control
regiunii unde va avea loc instalarea, pentru a cuantifica al instalaţiei
fezabilitatea aplicaţiei de energie solară. În acest moment,
trebuie folosite di- verse mijloace: hărţi sau statistici disponibile, Odată instalaţia finalizată, trebuie verificată
măsurători la faţa locului, utilizarea sisteme- lor de calculatoare funcţionarea sistemului. Următoarea listă in-
etc. clude parametrii ce trebuie verificaţi, ca un
exemplu. În orice caz, această listă poate varia în
Produsul finit va fi un studiu economic şi tehnic al instalaţiei
funcţie de tipul şi caracteristicile instalaţiei.
propuse spre evaluarea beneficiarului.
Instalatorul va furniza, de asemenea, clien- tului o copie a
proiectului, care va include următoarele secţiuni, ca îndrumare:
Studiu de fezabilitate
Raport
TABEL 25. Foaia de punere în funcţiune a sistemului PV. Sursa:( BRE et al,2006)

Sistem PV – Lista de control al instalaţiei


Adresa instalaţiei Verificat de:

Data: Referinţa:

Inspecţie generală (electrică – ref IEC60364-6-61)


Echipament corespunzător standardelor, corect selectat & nedeteriorat
Echipament accesibil pentru operare, inspecţie & întreţinere
Echipament şi accesorii corect conectate
Măsuri particulare de protecţie în zone speciale
Echipament şi măsuri de protecţie corespunzătoare influenţelor externe
Sistem instalat pentru a preveni influenţa mutuală
Cablurile conectate şi etichetate
Cablurile alese pentru curentul transportat şi căderea de tensiune
Cablurile trase prin zone sigure sau protejate împotriva deteriorării mecanice
Prezenţa barierei la incendiu, etanşări şi protecţii împotriva efectelor termice
Instalaţia generală (mecanică)
Ventilaţie disponibilă în spatele modulelor pentru a preveni supraîncălzirea/risc de foc
Materialul şi cadrul ansamblului rezistente la coroziune
Cadrul modulului corect fixat şi stabil; Fixările pe acoperiş rezistente la intemperii
Trecerea de cabluri rezistentă la intemperii
Protecţia la supratensiune/şoc electric
Părţile sub tensiune izolate, protejate prin bariere/cutii, plasate în locuri inaccesibile sau
Clasa II
Prezenţa legăturii cadrului ansamblului la echipotenţializare (relevant dacă este necesar)
Dispozitive de protecţie la suprasarcini (relevant dacă este necesar)
Dispozitiv de curent rezidual (RCD) (relevant dacă este necesar)
Cadrul corect integrat cu instalaţia de protecţie la trăsnet existentă
Sistemul de c.c.
Separaţia fizică a cablurilor c.a. şi c.c.
Întrerupător de c.c. instalat (IEC60364-712.536.2.2)
cabluri c.c. – izolaţie de protecţie şi ranforsare (relevant dacă este necesar)
Toate componentele de c.c. calculate pentru a opera la tensiunea maximă de c.c. a
sistemului (Voc stc x 1,25)
Șirurile PV cu siguranţe sau cu diode de blocaj (relevant dacă este necesar)
Sistemul de c.a.
separatorul de c.a. blocabil doar în poziţia OFF
Protecţiile invertorului setate după cerinţele reglementărilor locale
Etichetarea & identificarea
Etichetarea generală a circuitelor, dispozitivelor de protecţie, comutatoare şi terminale
(IEC60364-6-61)
Schemele sistemului PV afişate în locaţie
Setările protecţiilor & detaliile de instalare afişate în locaţie
Procedura de oprire de urgenţă afişată în locaţie
Separatorul de c.a. etichetat clar
Separatorul de c.c. / cutiile de joncţiune etichetate corespunzător
Semnele & etichetele durabile şi fixate corespunzător
4
INSTALAREA – LUCRUL LA FAȚA LOCULUI

Exerciţii 5. Planul de siguranţă va fi dus la îndeplinire


de:
Întrebări
Utilizatorul instalaţiei
Ce caracteristică a modulelor PV face ca acestea să fie periculoase Proiectant
la expunerea la soare?
Instalator
Modulele PV generează electricitate c.c care nu poate fi întreruptă
6. Echipamentul de Protecţie Personal
decât dacă lumina solară este împiedicată să ajungă pe modul. include (alegeţi 3 răspunsuri):
Dezvoltarea unor temperaturi ridicate pe suprafeţele acestora Protecţie a ochilor şi feţei
pot cauza incendiu Planul de evaluare a riscului
Gaze toxice pot fi eliberate de panouri, în cazul temperaturilor Protecţia extremităţilor
ridicate. Platforme de ridicare
Ce pericole trebuie estimate la pregătirea evaluării de risc şi a Protecţia auzului
declaraţiei de metodă pentru instalarea unui sistem PV? Turnuri mobile
7. Raportul proiectului:
De ce nu este posibil să se folosească sigu- ranţe pentru protejarea
cablurilor dintre modulele PV? Explică scopul proiectului şi descrie procedurile
de urmat pentru finali- zarea acestuia.
Modulele PV sunt dispozitive limita- toare de curent, ceea ce
înseamnă că protecţia cu siguranţe nu va fi efici- entă în condiţii Conţine obligaţiile instalatorului pe
de scurtcircuit şi o cale alternativă de protecţie este necesară parcursul executării proiectului.
Explică riscurile potenţiale şi măsurile
Modulele PV sunt dispozitive limita- toare de curent, ceea ce
preventive ce trebuie luate.
înseamnă că protecţia cu siguranţe nu va fi efici- entă în condiţii
8. Un studiu de fezabilitate trebuie să:
de circuit deschis şi o cale alternativă de protecţie este ne- cesară
(alegeţi 3 răspunsuri)
Siguranţele pot exploda dacă sunt expuse la curenţi scăzuţi care
Evalueze necesarul de energie şi interesele
trec prin cablul ce conectează componenetele de sistem.
clientului
Comportamentul curentului continuu este diferit de cel al Determine nivelul potenţial al puterii solare
curentului alternativ. Descrieţi pericolele asociate cu fiecare. generate din regiune
Includă o examinare atentă a ceea ce poate
vătăma oamenii, în timpul procesului de
instalare
Formalizeze şi să facă propuneri referitoare la
instalaţia fotovoltaică, în funcţie de necesarul de
energie al clientului
Evalueze dimensiunea posibilelor riscuri
implicate în timpul întreţinerii, luând în
considerare precauţiile existente.
Structurile utilizate într-o instalaţie 15. Cantitatea de cădere de tensiune admisă
fotovoltaică trebuie să fie: pe liniile de alimentare:
Particularizate pentru fiecare instalaţie în parte Va fi definită de reglementările apli- cabile
pentru acest tip de instalaţie
Nu există reglementări cu privire la structuri
Depinde exclusiv de criteriile adop- tate de
Să fie rezistente la coroziune şi să nu proiectant
necesite întreţinere. Va fi determinată prin înţelegerea mutuală între
Protecţiile ce trebuie folosite pentru o instalaţie fotovoltaică client şi proiectant
racordată la reţea: 16.Regulatoarele sunt instalate într-un ta- blou care
va fi:
Sunt la alegerea proiectantului a) cât mai departe posibil de baterii,
Trebuie să respecte cerinţe legale pertinente neafectat de vaporii bateriei
Nu există cerinţe legale pertinente cât mai aproape posibil de baterii, pentru a se
evita căderile bruşte de tensiune
Pentru instalaţii conectate la reţele mono sau trifazate 230/400V, cât mai aproape de baterii, pentru a evita căderile
racordarea instalaţiei se face: bruşte de tensiune, dar în aşa fel încât să nu fie
În aval de contorul electric afectate de vaporii bateriei
17.Instalatorul trebuie să furnizeze utiliza- torului
În amonte de contorul electric
manualul de operare a instalaţiei.
Unde doreşte clientul Adevărat
Nu este important ca toate modulele să aibă aceeaşi caracteristică Fals
tensiune-curent în cazul conexiunii serie. 18. Înainte de predarea provizorie a proprie-
tăţii instalaţiei:
Adevărat Este necesar ca instalaţia să funcţio- neze minim
Fals 240 de ore
Într-o instalaţie autonomă, consumul Nu este necesar să se lase instalaţia în funcţiune
este: Aprobarea finală este dată de client
19.Este necesar să se realizeze verificări pe- riodice
Exclusiv în c.c. asupra parametrilor de funcţionare a instalaţiei.
Exclusiv în c.a. Adevărat
Fals
În c.a., c.c. sau ambele simultan
20.Care dintre următoarele componente sunt
Pentru a ne asigura că secţiunea conductorului de c.c. nu este necesare pentru o instalaţie PV conectată la
prea mare, trebuie: reţea?
Să scădem tensiunea de funcţionare Panouri fotovoltaice
Regulator curent/tensiune
Să creştem tensiunea de funcţionare
Baterii
Să ne asigurăm că distanţa între ge- nerator şi punctul de Invertor autonom
consum este cât mai mare posibil Invertor racordat la reţea
Vas de expansiune a apei
Contor de energie electrică
Aranjaţi următoarele faze ale instalării unui sistem PV racordat la
reţea în ordinea corectă.
Instalarea staţiei de generare PV
Cablarea componentelor
Instalarea panourilor de siguranţă şi măsurare
Instalarea cadrelor
Testul final de funcţionare
Conectarea la reţea
Montarea contoarelor de energie
STUDII DE CAZ – CELE MAI BUNE PRACTICI 5

Manualul instalatorilor de sisteme fotovoltaice solare 137


5. STUDII DE CAZ – CELE 5.1. Instalaţia PV din Școala
MAI BUNE PRACTICI Multilaterală din Aurinkolahti
Secţiunea Studii de Caz a acestui Manual prezintă diverse sisteme
PV de scară redusă care folosesc diverse tehnologii, pe diferite Oraş (Țara): Helsinki (Finlanda) Tipul
tipuri de clădiri din Europa.
aplicaţiei: montată pe acoperiş Anul:
2009
Criteriul de selecţie se axează pe aspecte teh- nice şi estetice
precum şi pe inovaţiile sis- temelor, pentru a expune tehnologii
avansate ale sistemelor şi abordări. Rezumat
Oraşul Helsinki este implicat în multe
Cele mai bune practici prezentate în această secţiune invocă tipuri angajamente privind eficienţa energiei precum şi
de sisteme PV la care instalatorii probabil vor lucra. Informaţia reducerea de emisii CO2. Prin aceste
inclusă va ajuta la evitarea greşelilor frec- vente şi dezvoltarea angajamente, oraşul Helsinki s-a angajat de
bunelor practici în im- plementarea soluţiilor fotovoltaice. asemenea să consume un volum mai mare de
energie regenerabilă. Staţia solară Aurinkolahti
este un proiect pilot pentru testarea surselor de
energie rege- nerabilă. Ținta de economii anuale
la şcoala multilaterală din Aurinkolahti este de
6,5% în fiecare an, comparat cu consumul de
energie electrică din reţeaua naţională.

Descrierea soluţiei Descrierea


datelor de plecare
- Descriere locaţie/tipul clădirii: şcoală
- Parteneri şi acţionari implicaţi: oraşul Helsinki,
Departamentul Lucrărilor Publice, PWD
Management de Construcţii
- Durata proiectului pilot: ~ şase luni
- Durata lucrărilor de instalare: ~ două
săptămâni
5
STUDII DE CAZ –
CELE MAI BUNE PRACTICI

Rezultate/realizări
- Producţia de energie: 14.691 kWh/primul an
de funcţionare (defectarea fazei L3 a
invertorului din iunie 2010 până în august 2010
a determinat o pierdere de producţie de
energie de 5.000 kWh)
- Reducerea emisiilor de CO2: 3.482 kg CO2
(factorul de emisie folosit: 237 g CO2/kWh)
- Alte beneficii: scop educaţional pentru
predarea ştiinţelor naturii
FIGURA 126. ȘCOALA AURINKOLAHTI. (Sursa: oraşul
Helsinki)

Replicarea
Descriere tehnică
Sfaturi despre cum să se replice soluţii şi paşii de
Putere totală instalată: 20,4 kWp urmat/obstacolele de evitat.
Suprafaţa necesară pe kW: 7,35 m2/kW Soluţia poate fi replicată şi în alte locaţii. Toate
Tehnologie PV folosită: siliciu cristalin staţiile de panouri solare trebuie corect
dimensionate individual înainte de instalare,
Tipul invertorului: SMC6000TL (6300 W, 600 V, 26 A) pentru o dimensionare precisă a construcţiei şi
Întreţinere, garanţii şi durata de viaţă a soluţiei: sistemul instalaţiei electrice.
aproape că nu necesită întreţinere, durata garanţiei 25 ani,
durata de viaţă aşteptată 30 de ani Detalii de contact
Aspecte economice - Contact:

Costul total al soluţiei şi costul PV: sirpa.eskelinen@hel.fi


€140.783; 6,90 €/W
Fondurile pentru implementare şi sursele: 35% din costurile
totale, acordate de Ministerul Forţei de Muncă şi Economiei.
Tarif de injectare, subsidii, subvenţii locale/regionale sau
naţionale: Nu există un tarif pentru producţia de energie
descentralizată în Finlanda.
Rata internă de recuperare (IRR) a soluţiei: durata de recuperare
(fără dobânzi) 25 până la 50 de ani, în funcţie de preţurile pieţei
de energie.
Centrală PV pe şcoala
din Kungsmad

Oraş (Țară): Växjö, Suedia Latitudine/Longitudine: 56° 53' N /


14° 49' E Tipul aplicaţiei: montată pe acoperiş
Anul: 2008

FIGURA 128.
SISTEMUL PV PE ȘCOALĂ. (Sursa: Kari Ahlqvist)
Rezumat
Oraşul Växjö are un plan pentru climat şi energie foarte Descrierea soluţiei Descrierea
ambiţios: să devină inde- pendent de combustibilii fosili până în datelor de intrare
2030. Până acum, focalizarea a fost pe biomasă, dar în anii recenţi,
- Descrierea locaţiei/tipului clădirii: Centrala PV este
energia solară a atras un mare interes. Centrala PV de pe şcoala
montată pe acoperişul unui liceu.
Kungsmad a fost a doua centrală PV construită în Växjö şi este
încă cea mai mare din zonă. De fapt, este una dintre cele mai- Partenerii şi investitorii implicaţi: Compania
mari de acest tip din Su- edia. Constă în 780 de panouri pe o municipală imobiliară Vöfab şi compania de
suprafaţă de 1.021 m2. Centrala generează circa instalaţii Glacell AB
130.000 kWh de electricitate în fiecare an, ceea ce este estimat- Durata lucrărilor de instalare: circa o lună
a fi 1/6 din consumul anual al şcolii. Producţia de energie curentă
şi reducerea de CO2 sunt afişate pentru public pe un panou
electronic. Descriere tehnică
- Puterea totală instalată: 137 kWp
FIGURA 127. AFIȘAJUL SISTEMULUI PV (Sursa: Kari
- Suprafaţa necesară pe kW: 7,45 m2/kW
Ahlqvist) - Tehnologia PV utilizată: siliciu policristalin
- Tipul invertorului: IG 500HV
- Întreţinere, garanţii şi durata de viaţă a
soluţiei: garanţia este de 25 ani. Nu este
calculată durata de viaţă aşteptată. Până acum nu
a fost realizată nici o operaţie de întreţinere. S-ar
putea ca sistemul să nece- site curăţarea mai
târziu.
5
STUDII DE CAZ –
CELE MAI BUNE PRACTICI

Aspecte economice
Costul total al soluţiei şi costul PV:
€500.000 (3,65 €/Wp)
Fondurile pentru implementare şi sursele:
Subvenţie de stat 70%, Vöfab 30%
Tarif de injectare, subsidii, subvenţii locale/regionale sau
naţionale: subvenţie de stat de 70 %.
Rata internă de recuperare pentru soluţie: nu a fost stabilită o
rată internă de recuperare.

Rezultate/realizări
Producţia de energie: Aproximativ
130.000kWh pe an FIGURA 129.
SISTEM PV PE ACOPERIȘ. (Sursa: Kari Ahlqvist)
Reducerea emisiilor de CO2: 78.000 kg CO2

Detalii de contact
Replicarea - Informaţii online:
Sfaturi despre cum să se replice soluţii şi paşii de www.vofab.se
urmat/obstacolele de evitat.
- Contact:
Aceasta este printre primele centrale PV din Växjö şi încearcă să
Henrik.johansson@vaxjo.se
paveze drumul pentru interesul şi utilizarea mai frecventă a siste-
melor PV în oraş. Este o soluţie relativ simplă. Această instalaţie
arată că este posibil să se producă energie electrică din surse
solare chiar şi în Suedia.
Centrala solară BERDEN
Oraş (Țară): Bogojina, Slovenia
Latitudine/Longitudine: 46°/16° Tipul aplicaţiei:
BIPV
Anul: 2011

Rezumat
Modulele PV solare sunt integrate în acope- rişul unei noi clădiri.
Această soluţie a fost realizată cu scopul de a reduce costurile
adi- ţionale de amplasare peste acoperiş. Aco- perişul este
acoperit cu 216 module PV Upsolar UP-M230P. S-au folosit cinci
invertoare de 10kW Riello, pentru o instalaţie de 49,68 kW. FIGURA 130. CENTRALA SOLARĂ BERDEN. (Sursa:
www.plan-net.si)
Centrala va aduce anual o reducere de 30 t CO2.
Aspecte economice
Descrierea soluţiei Descrierea datelor de intrare
- Costul total al soluţiei şi costul PV:
Descrierea locaţiei/tipului clădirii: clădirea este localizată în NE 3,14 €/Wp; costul PV: 1,97 €/Wp
Sloveniei şi este folosită în scopuri de afaceri.
- Fondurile pentru implementare şi sursele:
Partenerii şi investitorii implicaţi: participare cu capital
investitorul este un fermier.
- Tarif de injectare, subsidii, subvenţii
Durata lucrărilor de instalare: lucrările au durat în jur de o lună. locale/regionale sau naţionale:
0,444€/kWh
Descriere tehnică - Rata internă de recuperare: 10%.
Puterea totală instalată: 49,68 kWp Rezultate/realizări
Suprafaţa necesară pe kW: 7,1 m /kW 2
- Producţia de energie: 49 MWh pe an
Tehnologia PV utilizată: siliciu cristalin - Reducerea emisiilor de CO2: 30.000 kg CO2,
Tipul invertorului: Riello HP1000065, 10 kW (bazat pe o medie globală de 0,6 kg CO2 pe
Întreţinere, garanţii şi durata de viaţă a soluţiei: durata de viaţă KWh.)
a proiectului este de 30 ani, garanţia modulelor PV (10 ani),
Replicarea
invertoare (5 ani), şi garanţia generală (2 ani).
- Sfaturi despre cum să se replice soluţii şi
paşii de urmat/obstacolele de evitat.
Soluţia poate fi replicată la orice clădire cu
orientarea similară. Un proiect bine pregătit este
baza unei bune execuţii.

Detalii de contact
- Informaţii online:
www.plan-net-solar.si
- Contact:
Femc Marko ( info@plan-net.si )
5
STUDII DE CAZ –
CELE MAI BUNE PRACTICI

Sistem PV pe şcoala Orientarea modulelor este 13° sud-vest. În


imediata vecinătate a sistemului există un bloc
din Šmartno ob Dreti de locuinţe, care nu umbreşte sistemul PV.
Oraş (Țară): Šmartno ob Dreti, Slovenia
Latitudine/Longitudine: 46.28406/ 14.88854 Tipul aplicaţiei:
- Partenerii şi investitorii implicaţi
BAPV
Anul: 2010 Investitor: BISOL Group d.o.o.
Rezumat
Centrala PV MFE OŠ Šmartno ob Dreti este o aplicaţie instalată pe- Durata lucrărilor:
acoperişul unei şcoli primare. Investitorul, BISOL, a utilizat 99
de module fotovoltaice BISOL 245W. Puterea in- stalată este de Dreptul de Servitute a fost semnat la 1
24,25 kW. Producţia până la această dată (27 octombrie, 2011) septembrie, 2010; centrala solară a fost
este de 24 MWh, care depăşeşte energia previzionată cu 8,5%. conectată la reţea în 14 decembrie, 2010.
Lucrările pe acoperiş au început pe 10
Descrierea soluţiei Descrierea datelor de intrare noiembrie 2010, şi întregul sistem PV (inclusiv
- Descrierea locaţiei/tipului clădirii: pozarea conductelor de cablu) a fost gata opt
zile mai târziu. Alte trei săptămâni au trecut
Școala primară din Šmartno ob Dreti este o instituţie veche, cu înainte ca documentaţia oficială de la com-
acoperiş de cărămidă. Acoperişul este în bune stare; de aceea nu pania de utilităţi să fie emisă.
a fost necesară înlocuirea acestuia. 99 de module fotovoltaice
BISOL din siliciu poli- cristalin, fiecare a 245 W, au fost instalate
pe 160m2. Cum modulele BISOL au o toleranţă strict pozitivă a Descriere tehnică
puterii, capacitatea totală instalată şi măsurată a sistemului PV- Puterea totală instalată (kW): 24,25 kW
este 24,25kW. - Suprafaţa necesară pe kW: circa 7 m²
- Tehnologia PV utilizată: siliciu cristalin
- Tipul invertorului: un SMA 1500 TL şi două
SMA SB 400 TL
- Întreţinere, garanţii şi durata de viaţă a
soluţiei: contract de întreţinere şi mo- nitorizare
cu BISOL Group d.o.o.; Garanţii:
10 ani pentru produs; 12 ani garanţie pentru o
putere a modulelor de 90%, 25 ani garanţie
pentru o putere a modulelor de 80%, un an
garanţie de funcţionare fără probleme a
sistemului PV (până în 14 decembrie, 2011).
Durata de viaţă aştep- tată: mai mult de 40 de
FIGURA 131. SISTEM PE ACOPERIȘ (Sursa: BISOL Group ani
d.o.o)

Aspecte economice
- Costul total al soluţiei: 70.325 EUR
- Fonduri de implementare şi sursele: 80% credit
bancar, 20% propriile resurse
Tarif de injectare, subsidii, subvenţii locale/regionale sau
5.5. Atena Metro Mall
naţionale: BISOL a închiriat acoperişul şcolii pe o perioadă de
25 de ani. Toată energia produsă este vândută Centrului de Oraş (Țară): Atena, Grecia
Ajutorare a Surselor de Energie Regenerabilă la un preţ de
Lat./Long.:37.941363 /23.739974
vânzare garantat. Tariful de injecţie pentru anul 2010 (pentru
centrale micro-solare pe clădiri) era 386,38 €/MWh. Acesta este Tipul aplicaţiei: BIPV
un preţ garantat pentru 15 ani.
Anul: 2010
Rata internă de recuperare pentru soluţie:
după 7 ani 5,4% Rezumat
după 10 ani 10,7% Proiectat cu scopul de a economisi resurse şi de
după 15 ani 13,7% a proteja mediul înconjurător, Metro Mall din
Atena combină caracteristici variate, care îl fac o
după 20 ani 15,3%
clădire bioclimatică cu un consum de energie
Rezultate/realizări foarte scăzut. Panourile solare acoperă 400 m2 pe
Producţia de energie: producţia de energie până la această dată partea sudică a clădirii, realizând o economie de
(27 octombrie, 2011) este de 24 MWh, energia anuală previzio- 5%.
nată era 22,1 MWh, surplus 8,5%
Descrierea soluţiei Descrierea
Reduceri de emisii CO2: 14.400 kg
Crearea de locuri de mucă: mulţi oameni au lucrat la proiect: datelor de intrare
vânzători, manageri de proiect şi divizia logistică şi depozit, 5- Descrierea locaţiei/tipul clădirii: BIPV constă în
instalatori şi mulţi alţii. două faţade şi partea de sud a Trade center-ului
Alte beneficii: în scop educaţional BISOL a amplasat un panou „Atena Metro Mall“.
LCD în şcoală, care per- mite copiilor să monitorizeze- Partenerii şi investitorii implicaţi: întregul proiect
funcţionarea centralei solare. Acest lucru contribuie la procesul a fost finanţat de proprietar: TALIMA VENTURE
de învăţare şi creşte conştien- tizarea problemelor de mediu INC.
printre copii. - Durata lucrărilor: 20 de zile.
Replicarea
Sfaturi despre cum să se replice soluţii şi paşii de Descriere tehnică
urmat/obstacolele de evitat.
- Puterea totală instalată: 51 kWp
Ca pentru orice proiect PV pe acoperiş este necesară evaluarea
- Suprafaţa necesară pe Kw: 7,72 m2
locaţiei, acoperişul tre- buie să fie într-o stare bună, atenţie
specială trebuie acordată orientării, umbririi etc. - Tehnologia PV utilizată: siliciu cristalin
Detalii de contact - Tipuri de module: SCH660P de la SOLAR
CELLS HELLAS SA
Informaţii online: www.bisol.com
- Tipul invertorului: Sunergy ELV 230/5000W
Contact: info@bisol.si
5
STUDII DE CAZ –
CELE MAI BUNE PRACTICI

Detalii de contact
- Informaţii online:
www.schellas.gr , www.acepower.gr
- Contact:
- Ms. Eirini Komessariou
(ekomessariou@schellas.gr)
- Mr. Ioannis Aggelos
(service@acepower.gr)

FIGURA 132. ATENA METRO MALL.

Întreţinere: serviciile de întreţinere sunt furnizate sub contract


de ACE POWER ELECTRONICS
Garanţii: 5 ani pentru Invertor şi panouri PV
Durata de viaţă a soluţiei: aproximativ 25 ani.

Aspecte economice
Costul total al soluţiei şi costul PV:
€142.000, 2,78 €/Wp

Tarif de injectare, subsidii, subvenţii locale/regionale sau


naţionale:
Sistemul livrează energia în sistemul naţional. Energia este plătită
conform tarifului de injec- tare – 0,394€/KWh - de corporaţia
energetică publică (PPC). În teorie, sistemul va produce
aproximativ 39,9 MWh/an ceea ce înseamnă o recuperare a
investiţiei în 9 ani.

Rezultate/realizări
Producţia de energie: 39.900 kWh /an
Emisii de CO2 eliminate: 23.940 kg
Replicarea
Sfaturi despre cum să se replice soluţii şi paşii de
urmat/obstacolele de evitat.
Sistemul poate fi uşor replicat în alte clădiri.
5.6. Sistem montat pe acoperiş şi - Tehnologia PV utilizată: siliciu cristalin
- Tipul invertorului (putere şi specificaţii):
perete în Finlanda
SMC4600TL (5250 W, 600 V, 26 A)
Oraş (Țară): Helsinki (Finlanda) - Întreţinere, garanţii şi durata de viaţă a
Tipul aplicaţiei:montată pe acoperiş şi perete soluţiei: sistemul aproape că nu necesită
întreţinere; durata garanţiei - 25 de ani, durata
Anul: 2009 de viaţă aşteptată - circa 30 ani.
Rezumat Aspecte economice
Oraşul Helsinki este implicat în multe an- gajamente de eficienţă- Costul total al soluţiei şi costul PV:
energetică precum şi în reducerea emisiilor CO2. Prin aceste an- €87.275; 8,23 €/W
gajamente, oraşul Helsinki este de asemenea implicat în- Sursele şi fondurile de finanţare: 35% din
creşterea volumului de energie re- generabilă. Centrala de costurile totale, acordate de Ministerul Forţei de
energie solară Latokartano este unul dintre proiectele pilot Muncă şi Economiei.
pentru testarea energiilor regenerabile. Ținta anuală de
- Tarif de injectare, subsidii, subvenţii
economisire la şcoala Latokartano este de circa 4%.
locale/regionale sau naţionale: nu există tarif de
Descrierea soluţiei Descrierea datelor de intrare injectare pentru producţia des- centralizată de
energie electrică în Finlanda
Descrierea locaţiei/tipului clădirii:
- Rata internă de recuperare: perioada de
clădire de şcoală
recuperare (fără dobândă) este între 25 şi 50 de
Partenerii şi investitorii implicaţi: oraşul Helsinki, ani, în funcţie de preţul electricităţii pe piaţă.
Departamentul de Lucrări Publice, PWD Managementul
Construcţiilor Rezultate/realizări
Durata proiectului pilot: clădirea este nouă, - Producţia de energie: aproximativ
aproape doi ani 9.500kWh/primul an de funcţionare
- Reduceri de CO2: 2252 kg CO2 (factorul de
emisie folosit: 237 g CO2/kWh)
- Alte beneficii: scop educaţional pentru
predarea ştiinţelor naturii
Replicarea
Sfaturi despre cum să se replice soluţii şi paşii de
urmat/obstacolele de evitat.
Soluţia poate fi replicată şi în alte locaţii. Toate
staţiile de panouri solare trebuie corect
FIGURA 133. ȘCOALA ATOKARTANO (Sursa: Oraşul dimensionate individual înainte de instalare, pentru
Helsinki) o dimensionare precisă a construcţiei şi instalaţiei
Descriere tehnică electrice.

Puterea totală instalată: 10,6 kWp Detalii de contact


Suprafaţa necesară pe kW: 7,35 m2/kW - Contact:
sirpa.eskelinen@hel.fi
5
STUDII DE CAZ –
CELE MAI BUNE PRACTICI

5.7. Blackpool Centrul de


Excelenţă pentru Mediul Înconjurător

Oraş (Țară): Blackpool (Marea Britanie)


Latitudine/Longitudine:
53°47'0"N 3°3'27.56"W
Tipul aplicaţiei:
Acoperiş înclinat – acoperiş transparent
FIGURA 134.
Anul: 2004 CENTRUL DE EXCELENȚĂ PENTRU MEDIUL
ÎNCONJURĂTOR BLACKPOOL. (Sursa: Consiliul Oraşului
Blackpool)

Rezumat
Un solarium abandonat, situat la malul mării în Blackpool, a fost- Partenerii şi investitorii implicaţi:
renovat şi reechipat pentru a funcţiona ca un Centru Regional de Centrul de Excelenţă în Probleme de Mediu,
Excelenţă pentru Sustenabilitatea Mediului Înconjurător în nord- cunoscut şi ca Solaris, reprezintă un parteneriat
vestul Angliei. Energia sustenabilă este un element cheie pentru multiagenţii subregional. Pro- iectul a fost pus în
clădirea renovată prin energia fotovoltaică generată de instalaţia funcţiune de Consiliul Blackpool şi intenţionează
din locaţie, două turbine eoliene şi o centrală combinată de să contribuie la importanta provocare de
încălzire şi energie electrică (CHP). Acest proiect inovator oferă o regenerare din Blackpool. Alţi parteneri în
focalizare şi o platformă pentru construirea şi promovarea de proiect sunt Universitatea Lancaster, Blackpool
surse sustenabile în turism, spaţii de producţie, comerciale, şi Co- legiul Fylde precum şi echipa de acţiuni de
educaţionale şi în sectoarele comunităţii, atât locale, cât şi mediu Blackpool
regionale. Ansamblul PV furnizează până la 44% din necesarul
anual de electricitate al clădirii.
- Durata proiectului pilot : din 2003 până în
august 2004
Descrierea soluţiei Descrierea datelor de intrare
Descriere tehnică
- Descrierea locaţiei/tipului clădirii:
Clădiri nerezidenţiale - 2 etaje - Puterea totală instalată: 18.067 kWp
- Suprafaţa necesară pe kW: 9,08 m2/kW
- Tehnologia PV utilizată: siliciu multi-
cristalin
- Tipul invertorului (putere): SMA (4 tipuri -
SMR1700, SMR3000, SMR2500, SMR850)
- Puterea combinată a invertoarelor:
14,85kW
Aspecte economice
Cost total al soluţiei/costul PV: 306.054
€, 16,93 €/W
Surse şi fonduri de implementare: subvenţia de la Primărie
65% din costul instalaţiei PV (€151.000) restul venind de la
bugetul proiectului global.

Rezultate/realizări
Producţia de energie: 12.776MWh
Alte beneficii:
Clădirea a fost proiectată să respecte cele mai bune practici şi a
obţinut o notă excelentă de la evaluatorul de mediu BREEAM.
Utilizarea energiei din clădire este monitorizată şi optimizată în
timp real.
Solaris a fost creat ca bază pentru educaţie şi promovarea
proiectării şi încorporării de energii regenerabile în această zonă .
Clădirea este de tip pasiv, folosind fluxurile de energie naturală FIGURA 135. CENTRUL DE EXCELENȚĂ PENTRU MEDIUL
pentru menţinerea confortului ter- mic şi eliminarea necesităţii ÎNCONJURĂTOR BLACKPOOL. (Sursa: Halcrow
Group ltd)
încălzirii şi răcirii mecanice.
Materialele de construcţie din clădire conţin materiale reciclate Replicarea
şi sustenabile: blocurile de beton conţin pulbere de cenuşă, un Sfaturi despre cum să se replice soluţii şi paşii de
produs rezultat din industrie; şi ziare reciclate folo- site ca urmat/obstacolele de evitat.
izolator în cavitatea pereţilor exteriori.
În timpul instalării sistemului PV, au fost
întâmpinate relativ puţine probleme. Unele
module PV au fost deteriorate în timpul
Detalii de contact transportului, dar au fost comandate module
Informaţii online: care să le înlocuiască. S-a menţinut un contact
www.solariscentre.org strâns între partenerii instalatori, pentru a se
ajunge la o înţelegere asupra designului, înainte
Contact:
de a se comanda modulele PV acoperite cu strat
andy.duckett@blackpool.gov.uk dublu.
duncan.broadbent@blackpool.gov.uk Legăturile strânse au permis ca schimbările de
proiect, inclusiv probleme legate de umbrire, să
fie rezolvate prin alegerea şi poziţionarea
unităţilor PV, şi a permis un efort coordonat în
renovarea solariumului şi instalarea noii
tehnologii. Înaintea instalării au existat
îngrijorări cu privire la nisipul adus de vânt şi
acumularea de sare datorată apropierii de ţărm,
totuşi aceste probleme nu au devenit evidente.
EXEMPLU DE INSTALARE A UNEI CENTRALE
PV DE SCARĂ REDUSĂ PE O CLĂDIRE 6
FIGURA 137.
6. EXEMPLU DE INSTALARE A TERASA DE SUD (vedere din NV)
UNUI SISTEM DE MICI DIMENSIUNI PE O
CLĂDIRE
Descrierea clădirii
Clădirea aleasă, situată în mediul urban, în oraşul Zagreb, are
destinaţia de clădire pu- blică (teatru). Clădirea este conectată la
re- ţeaua locală de distribuţie printr-o conexiune de alimentare a
consumatorului de 96 kW.
FIGURA 136.
FOTOGRAFIE ORTOGONALĂ A CLĂDIRII ȘI
ÎMPREJURIMILOR 6.2. Utilitarul Software – PV*Sol
PV*Sol este un software pentru calculator
folosit pentru simulări şi calcule de sisteme PV,
atât conectate la reţea, cât şi autonome.
PV*Sol are o bară de unelte chiar sub bara de
meniu, similară cu majoritatea aplicaţiilor
Windows. O scurtă descriere a acestor
pictograme:

Proiect Nou – creează un proiect nou


Deschide Proiect – deschide un proiect existent
Salvare Proiect – salvează proiectul

Această clădire cu trei etaje are de asemenea trei terase (acoperiş


drept) deasupra clădirii. Terasa din sud (haşurată şi prezentată în Date tehnice – selecţia parametrilor tehnici şi a
FIGURA 138) a fost aleasă pentru instalarea modulelor PV. Un echipamentului
sistem de aer condiţionat extern este amplasat pe terasă şi va fi Date despre climă – selecţie de date climatice
mutat pe terasa de nord. Acoperişul este o con- strucţie de
Tarif injectare – selectarea tarifului cores-
beton cu parametri statici satis- făcători, care poate prelua
punzător sistemului
sarcina modulelor PV şi a structurii de susţinere.
Umbrire – permite evaluarea umbrelor din
locaţie
Pierderi – defineşte pierderile din sistem
6
EXEMPLU DE INSTALARE A UNEI CENTRALE PV DE SCARĂ REDUSĂ PE O CLĂDIRE

6.3.1. Determinarea condiţiilor


climatice
Verificarea sistemului – determină dacă
sistemul este dimensionat corect Simulare – rulează Productivitatea unui sistem PV depinde practic
de doi factori climatici: iradianţa şi temperatura
simularea aerului. Aceste date pot fi obţinute din publicaţii
Calculul eficienţei economice – calculează perioada de recuperare locale despre po- tenţialul energiei solare, sau de
financiară a proiectului la servicii online, precum PVGIS.

Balanţa anuală de energie – prezintă În cazul ales, datele pentru iradianţa pe suprafeţe
producţia de energie calculată tehnic orizontale şi media lunară a temperaturii aerului
sunt disponibile în Atlasul Solar al Croaţiei, care
are date adunate pentru ultimii 30 de ani. Sub
„Climate data“ (date climatice), pot fi selectate
Datele de Energie – prezintă producţia calculată de energie şi alţi datele pentru o locaţie specifică, dacă sunt
parametri ai sistemului disponibile. Aceste date pot fi de asemenea
introduse apăsând butonul MeteoSyn.
Rezumat al raportului proiectului – creează un scurt raport al
proiectului Oraşul Zagreb este situat în interiorul Croaţiei, o
zonă care are o iradianţă mai scăzută decât zona
Compararea variantelor – compară proiectul de coastă, cu toate că utilizare sistemelor PV este
selectat cu alt proiect fezabilă eco- nomic. Iradianţa solară anuală pe
planul orizontal generează 1,20 MWh/m2. Dacă
este înclinată la unghiul optim, ceea ce este posibil
Selectarea limbii – pentru alegerea limbii MeteoSyn – folosit în acest caz, iradianţa solară anuală va atinge 1,37
MWh/m2. Pe parcursul lunilor anului, iradianţa
pentru încărcarea sau
medie zilnică pe un plan înclinat va varia de la
introducerea de date climatice
un minim de 0,96 kWh/m2 în decembrie, la un
6.3. Calcule înainte de vizitarea maxim de 6,12 kWh/m2 în iulie.
Temperatura medie a aerului variază de la un
amplasamentului minim de 0,8°C în ianuarie la un maxim de
20,1°C în iulie.
Înainte de vizitarea amplasamentului trebuie realizate câteva
calcule preliminare, pentru a asigura corectitudinea datelor FIGURA 138. IRADIANȚA SOLARĂ ȘI TEMPERATURA AERULUI
PENTRU LOCAȚIA ALEASĂ
prezentate cli- entului. Întâi, condiţiile de climă de care de- pinde
productivitatea sistemului PV – radiaţia solară şi temperatura 7 25

aerului. Pe de altă parte, parametrii economici ai proiectului tre- 6


20

buie explicaţi clientului – preţul estimat al sistemului precum şi


5

15
4

câştigurile anuale şi du- rata recuperării. Toate datele din această 3


10

eta- pă sunt practic estimări grosiere ale datelor reale.


Average daily irradiation (kWh/m2)

5
1

0 0
January February March April May June July August September October November December

Irradiation on horizntal plane Average air temperature


6.3.2. Estimarea productivității Cu aceste date, un sistem PV instalat de 1 kW va
instalației PV produce 1040 kWh în fiecare an, cu un venit
anual de €468. Un simplu calcul, fo- losind
Condiţiile climatice determină potenţialul natural pentru orice aceste date, arată o perioadă de re- cuperare de
locaţie dată; totuşi, clientul are nevoie de mai multe date. În 7,5 ani. Totuşi, trebuie subliniat faptul că nu sunt
locul informaţiilor zilnice de iradianţă, energia pe care sistemul o luate în considerare costuri suplimentare precum
va produce va fi de mai mare interes pentru client. Experienţa de documentaţia, între- ţinerea şi inflaţia, ceea ce
la alte centrale PV din zonele apropiate arată că productivitatea înseamnă că, după ajustări, clientului îi va fi
PV estimată va fi între 1000 kWh/kWp şi 1100 kWh/kWp, în prezentată o perioa- dă mai lungă de recuperare.
funcţie de an şi de echipamentul folosit. Totuşi, în această etapă,
putem să prezentăm clientului doar date estimative. Datele 6.4.reale Vizita în locaţie
vor fi calculate la alegerea echipamentului. Pentru a face aceasta,
este utilizat un software online (PVGIS, vezi pag. 42), care O vizită în locaţie este făcută pentru a aduna
estimează productivitatea anuală a PV în acest caz la 1040 mai multe detalii despre potenţialul site, precum
kWh/kWp. umbrirea din vecinătate, structura acoperişului,
posibile trasee de cabluri etc. Toţi parametrii
Estimarea financiară a soluției sunt verificaţi provizoriu la faţa locului.

Costul unui sistem PV specific depinde de câţiva factori. În Înainte de vizitarea locaţiei, trebuie pregătită o
această etapă, trebuie doar să ştim costul specific al sistemului listă cu obiecte de verificat. Următorii parametri
PV. Acesta este de obicei estimat pe baza câtorva oferte de sunt verificaţi la faţa locului:
echipament PV de la distribuitori. Costul tipic pentru sisteme PV Structura acoperişului
mai mici este în gama 3000 €/kW până la 3500 €/kW. În acest
caz, se foloseşte valoarea mai mare pentru a se asigura o estimare Dimensiunile acoperişului
satisfăcătoare, care să lase loc la ajustări. Analiza umbririi
Estimarea producției anuale şi a Punctul de conexiune la reţea
perioadei de recuperare a investiției Amplasarea invertorului

Calculele provizorii privind venitul anual se pot baza pe un Trasee posibile de cablu
sistem de 1 kW, pentru a asigura modularitatea calculelor. În Împământarea şi protecţia la trăsnet
acest caz putem presupune următoarele:
Căi posibile de transport pentru
Producţia anuală: E = 1040 kWh/kWp echipament
Preţul tipic pentru sistem: p = 3500 €/kW Informaţiile relevante sunt notate pe lista de
Tarif de injecţie: t=0,51 €/kWh (3,4 HRK/kWh) verificări, adăugându-se fotografii şi copii ale
documentaţiei relevante.

6.5. Dimensionarea sistemului PV


Dimensionarea şi selectarea echipamentului
utilizat pentru centrala PV depinde, în prin-
cipal, de factori financiari şi tehnici, dar şi de
disponibilitatea unui anumit tip de echipa-
ment. La selectarea modulelor PV şi a
invertoarelor, trebuie verificată compati-
6
EXEMPLU DE INSTALARE A UNEI CENTRALE PV DE SCARĂ REDUSĂ PE O CLĂDIRE

bilitatea cu standardele IEC şi naţional. Luând în calcul nate, datorită posibilităţii orientării panou- rilor
profitabilitatea sistemului PV, pro- ducţie de energie versus cost, se spre sud (în emisfera nordică).
vor verifica o serie de oferte. Acesta este de obicei un proces
iterativ. Unghiul optim de înclinare a modulelor PV
depinde de locaţia geografică şi de condiţiile
În acest caz, echipamentul este ales pe baza ofertelor primite de climatice. Acest unghi este similar pentru o zonă
la mai mulţi distribuitori. largă, cu acelaşi climat şi aceeaşi latitudine.
Alegerea modulelor PV Pentru zona aleasă, unghiul optim de înclinare
Câteva sisteme diferite au fost simulate, pentru a asigura este prezentat în„Manualul radiaţiei solare“, şi
alegerea centralei PV cu cea mai bună producţie de energie, la un este de 28° la această locaţie.
preţ rezonabil. Dacă unghiul optim nu este cunoscut, este
În acest exemplu, au fost alese module de posibil să se calculeze cu PV*Sol. Odată ce
230 W monocristaline, de la producători locali. Aceste module datele climatice şi geografice sunt introduse în
sunt certificate de EN IEC 61215 şi EN IEC 61730. Garanţia pro- programul PV*Sol, unghiul optim poate fi
ducătorului, pe module, a fost 10 ani, cu o garanţie limitată a calculat apăsând butonul „Înclinare şi iradianţă
puterii de ieşire de 90% pe o perioadă de 12 ani, şi 80% putere maximă“.
de ieşire până la 25 ani. În general, aceasta este garanţia dată de În cazul unui acoperiş drept, unghiul optim este
majoritatea modulelor mono şi policristaline disponibile pe piaţă. recomandat pentru calcule. Unghiul acoperişului
Dimen- siunile modulelor sunt 1,663 x 0,998 [m x m]. precum şi orientarea trebuie estimate sau
Ca o alternativă, o altă ofertă a fost luată în considerare, cu măsurate şi introduse în câm- purile
module mai scumpe, dar mai avansate din punct de vedere corespunzătoare (Orientare şi Încli- nare) sub
tehnic. Mo- dulele alternative au un coeficient de tem- peratură Date TehniceAnsamblu PV.
puţin mai mic, ceea ce le-ar permite să producă, în aceeaşi
locaţie, mai multă energie decât cele evaluate iniţial. Aceste
module sunt de asemenea certificate de EN IEC 61215 şi IEC
Dimensionarea sistemul PV
61730, cu o garanţie a producătorului de 10 ani şi o garanţie
similară pentru puterea de ieşire. Dimensiunile fizice ale acoperişului, fie drept, fie
Decizia finală asupra modulului care va fi instalat a fost făcută înclinat, vor determina dimensiunea ma- ximă
după o prezentare către client a rezultatelor simulărilor cu posibilă (puterea instalată) a sistemului PV de pe
producţia de energie şi detaliile financiare. clădire. Pentru un acoperiş înclinat trebuie
evaluate doar dimensiunile părţii de sud (sau
6.5.2. Orientarea şi înclinarea sud-est/sud-vest), pentru a calcula eficienţa
modulelor PV producţiei de energie electrică. Acoperişurile
drepte pot fi de asemenea folo- site pentru
Acoperişurile drepte au un mare avantaj la instalarea modulelor instalarea de module PV, dar între module
PV asupra celor încli- trebuie lăsată o distanţă minimă, pentru a evita
umbrirea. Chiar dacă acope- rişul este drept sau
înclinat, trebuie acordată o atenţie specială
pentru evitarea umbririi de la obiectele existente
pe acoperiş (coşuri, an- tene, pereţi etc.) precum
şi de la alte obiecte apropiate.
În cazul de faţă, dimensiunile acoperişului drept sunt de 20 m marginea spre est este aleasă 2 m, pentru a avea
lungime (direcţia sud- nord) şi 126 m în lăţime (direcţia est-vest). un coridor liber, deoarece intrarea pe acoperiş
Pe acoperişuri drepte, modulele PV sunt montate pe structuri este în acea parte. Marginea dinspre nord este
fixe aranjate pentru un- ghiul optim. Modulele trebuie aleasă 0 m, deoarece o altă terasă este în spatele
amplasate în rânduri cu o distanţă între ele, pentru a se evita ei , iar butonul „Cover roof“ va umple întregul
umbrirea în cazul cel mai defavorabil (solstiţiul de iarnă – 21 acoperiş cu module PV. Se pot elimina module
decembrie la ora 12:00). Distanţa poate fi estimată grosier la cel individuale cu butonul
puţin 1,5 din lăţimea modulelor. Distanţa poate fi calculată mai „Delete element“ dacă este necesar.
precis, folosind ecu- aţiile din capitolul 2, sau poate fi simulată în Ținând cont de parametrii menţionaţi mai sus,
PV*Sol care sugerează distanţele cores- punzătoare între module pentru primul caz (module PV de 230W), este
pentru cazurile selectate. posibilă acoperirea terasei cu 45 de module, cu
FIGURA 139. DISTANȚELE ÎNTRE MODULE un total instalat de 10,35 kW.
În cazul al doilea (module de 200W), pot fi
instalate în total 66 de module, cu o capa- citate
totală de 13,20 kW. Cum unele ţări au grupe
diferite de centrale PV, iar tariful de injectare
este diferit, trebuie luată în considerare
dimensiunea ansamblului PV. În acest caz,
centralele PV cu o capacitate in- stalată de peste
10 kW primesc mai puţin la injectarea în reţea
decât cele sub 10 kW. Astfel, în primul caz se
elimină două panouri, pentru a nu se depăşi
limita de 10 kW (nu este indicat în figură). În al
doilea caz, se elimină 16 module pentru a nu
Determinarea dimensiunii corespunzătoare a sistemului PV de pe depăşi limita de 10 kW. După eliminarea
un acoperiş poate fi făcută fie cu un utilitar software, fie prin modulelor va exista spaţiu suplimentar pe
calcule de mână. acoperiş, care poate fi folosit dacă este necesară
În PV*Sol, înainte de determinare, trebuie ales tipul de evitarea umbririi. Totuşi decizia finală asupra -
instalaţie „Free standing“, precum şi „Determinate Output from dimensiunii sistemului PV este luată la alegerea
Roof area“. invertorului.
Sub „Technical data  Roof parameters 
Min Distance between Modules“ trebuie bifat
„Use minimum Distance for Mounting“. În următorul tabel
(Numărul de module pe acoperiş), trebuie introduse
dimensiunile acoperişului, precum şi marginile faţă de muchia
clădirii. În acest caz, marginile de la vest şi sud sunt alese de
10 m, în timp ce
6
EXEMPLU DE INSTALARE A UNEI CENTRALE PV DE SCARĂ REDUSĂ PE O CLĂDIRE

FIGURA 140. DISTRIBUȚIA MODULELOR PV PE După selectarea invertorului, factorii care


ACOPERIȘUL DREPT – DIMENSIUNEA MAXIMĂ
afectează producţia, precum lungimea ca- blului
sau secţiunea, sunt introduse folosind butonul
„Losses“ (Pierderi).

6.5.5. Configurarea ansamblului


de module
După selectarea invertorului, configuraţia
ansamblului PV este clară - ansamblurile de
module PV trebuie să respecte parametrii de
intrare ai invertorului, ex. tensiunea şi cu- rentul
de intrare. Acest calcul se face fie de mână, fie
cu un utilitar software, de obicei dat de
producătorul invertorului.
PV*Sol are o funcţie integrată pentru con-
figurarea sistemului PV, în funcţie de carac-
teristicile de intrare ale invertorului. Pro- gramul
va sugera un număr de module în şir şi un număr
de şiruri în paralel.
Următoarea configuraţie a fost creată pentru
cele două cazuri:
Primul caz: 3 şiruri în paralel a 14 module în
În cazul acoperişului înclinat, fie cu ventilaţie („With ventilation“) serie,
sau fără ventilaţie („Without ventilation“), în funcţie de cazul
real, se alege acest tip de opţiune şi se intro- duc doar Al doilea caz: 4 şiruri în paralel a 12 module în
dimensiunile şi marginile aco- perişului. serie,
Trebuie de asemenea verificat dacă para- metrii
Selecţia unui invertor
de ieşire ai ansamblului PV se potrivesc cu
Invertorul trebuie ales pentru a se potrivi cu puterea de ieşire a parametrii de intrare ai invertorului. Cu butonul
sistemului PV – putere, tensiune şi curent. Acest calcul poate fi „Check“ (verificare), PV*Sol verifică dacă există
uşor făcut folosind unul din numeroasele utilitare software, discrepanţe. Sunt realizate teste precum
multe fiind chiar recomandate de producătorii de invertoare. Sub Verificarea Ieşirii, Verificarea Tensiu- nii MPP,
Technical data  Inverter, PV*Sol sugerează invertoarele Verificarea Curentului şi Verificarea Limitei
potrivite pentru sistem. În primul caz, se aleg cele 43 de module, Maxime de Tensiune. PV*Sol va
deşi nu se găseşte nici un invertor care să se potrivească acestui
ansamblu, deci trebuie selectat un număr diferit de module. Cu
42 de module, PV*Sol sugerează câteva variante de invertoare.
În acest caz, a fost ales un
invertor cu o capacitate de 10 kW, cu toate că
poate fi făcută şi o altă alegere.
În al doilea caz, am ales, similar, un invertor
cu puterea de ieşire 10 kW. Alte două module
au fost eliminate, lăsând un total de 48 de
module, care au reprezentat selecţia pentru al
doilea caz, pentru a se potrivi cu cerinţele
referitoare la tensiunea de intrare a
invertorului.
semnaliza dacă oricare dintre aceşti parametri sunt în afara FIGURA 141. DIAGRAMĂ CU DISPUNEREA SISTEMULUI
PV PENTRU PRIMUL CAZ
limitelor acceptabile. Parametrii care au fost verificaţi în acest fel
sunt prezentaţi în tabelul de mai jos
TABEL 26. PARAMETRI DE POTRIVIRE ÎNTRE ANSAMBLUL PV
ȘI INVERTOR

Sistem 1 Sistem 2

Ieşirea PV pe invertor [kW] 9.66 9.6


Puterea c.a. a invertorului [kW] 10 10

Factor de dimensionare 97 96
Factor de dimensionare permis 78 – 108 78 - 108
Dispunerea finală a sistemului PV
Verificarea puterii  
Gama de urmărire MPP [V] 333-500 333-500 Dispunerea fizică a modulelor PV pe supra- faţă
Tensiunea MPP a ansamblului 382-471 382-471 trebuie să corespundă cu schema electrică şi
Verificare tensiunii MPP   conexiunea între module. Dacă este posibil,
Tensiunea maximă a modulele amplasate în rânduri apropiate trebuie
700 700
invertorului [V] să aparţină aceluiaşi şir. Figura de mai jos
Tensiunea maximă a modulului
[V]
1000 1000 prezintă dispunerea finală a modulelor pe
Tensiunea de circuit deschis [V] acoperiş, trei rânduri de mo- dule fiind
604 600
(la G = 1000 W/m2, T = -10°C) conectate pe şir.
Verificare limitei maxime a
 
tensiunii
Curent prin cablu la [A]: 23 21
FIGURA 142. DISPUNEREA FINALĂ A ANSAMBLULUI PV
Capacitatea max.a cablului [A] 171 136
Curentul max. prin invertor [A]
23.3 21.1
(1000 W/m2, 25°C)
Curentul maxim de intrare al
31.0 31.0
invertorului [A]
Verificarea curenţilor  
Factor de dimensionare 97 96

În final, configuraţia ansamblului PV trebuie reprezentată printr-o


schemă bloc, care va da instalatorului o idee despre cum va
conecta modulele la invertor, şi apoi invertorul la contorul de
energie şi la alte echipamente care pot fi instalate pentru
racordarea la reţea. Trebuie notat că aceasta nu este o schemă
detaliată de amplasament, deoarece dispozitivele de protecţie, cum
ar fi protec- ţiile la suprasarcini, conexiunile la împămân- tare şi
diodele de blocare nu sunt incluse.
6
EXEMPLU DE INSTALARE A UNEI CENTRALE PV DE SCARĂ REDUSĂ PE O CLĂDIRE

Estimarea umbririi imposibil de prezis. Totuşi, simularea oferă o


estimare demnă de încredere a producţiei de
Umbrirea poate afecta performanţele unui sistem PV. În special energie.
umbrele obiectelor apropiate sunt periculoase, deoarece doar o
umbrire parţială a unui modul PV este su- ficientă pentru a
afecta producţia întregului ansamblu. Umbra copacilor trebuie După specificarea şi introducerea tuturor
luată în considerare, deoarece copacii vor creşte în decursul parametrilor tehnici şi de climă, performaţele
timpului. sistemului PV pot fi simulate prin apăsarea
În PV*Sol, evaluarea umbririi este realizată în fereastra „Shade“, butonului „Simulation“. După simulare, câ- teva
fie prin definirea distanţei şi înălţimii obiectelor înconjurătoare, selecţii de rezultate pot fi vizualizate: Eficienţa
fie prin calculul umbrelor de la obiecte îndepărtate. Sub „List of economică, Balanţa anuală, Raportul proiectului şi
objects“ (lista obiectelor), este posibil să fie definite umbrele Grafice.
datorate obiectelor înconjurătoare, prin introducerea înălţimii, Raportul Grafice reprezintă grafic producţia de
distanţei şi azimutului, care poate fi uşor estimat în teren. Două energie pe lună, precum şi alţi parametri de
tipuri de umbre pot fi selectate: clădire sau copac. Mai mult, sistem, precum eficienţa invertorului, tem-
diagrama solară poate fi accesată prin intro- ducerea punctelor peratura modulului etc.
(azimut, înălţime). Cea mai uşoară cale de a determina umbrirea
FIGURA 144. SIMULAREA REZULTATELOR – PRODUCȚIA
în acest mod este folosirea unui utilitar de analiză, precum Solar DE ENERGIE ELECTRICĂ
Pahtfinder.
FIGURA 143. EXEMPLE DE UMBRE ÎN LOCAȚIE kWh 1.500 System Variant
1.400
1.300
90° 1.200
1.100
1.000
900
800
700
600
500
400
300
200
100
0

Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec Time Period 1. 1. - 31.12.

Energy Produced (AC) 1. TG 10.031 kWh Energy Produced (AC) 2. TG 10.558 kWh

Sun's Course at its Highest Point

Producţia anuală de energie estimată în pri- mul caz este de


45° Equinox 10.031 kWh, în timp ce pentru al doilea caz este puţin mai
30°
mare,
Sun's Lowest 10.558 kWh. Diferenţa dintre cele două
Position
15° sisteme este evidentă – al doilea sistem, chiar şi cu mai

puţină putere instalată produce mai m180°ultă energie.
90° Aceasta se datorează în mare
-180° -90° 0°
North East South W est North
parte coeficientului de temperatură mai
6.7. Estimarea producţiei scăzut pentru modulele PV din al doilea caz.

de energie Productivitatea PV estimată pentru zona din jurul


oraşului Zagreb este 1040 kWh/kWp – caz în
Producţia de energie reprezintă energia pre- vizionată a fi care avem o productivitate PV calculată de
produsă de sistemul PV pentru parametrii climatici medii. 1038 kWh/kWp în primul caz, şi 1100
Această valoare poate varia în conformitate cu parametrii kWh/kWp în cel de-al doilea. Valorile estimate
climatici ai unui anumit an, care sunt practic pot fi comparate cu valorile reale de la
centralele PV care funcţionează în apro-
piere. Cifrele pentru o centrală de o dimensiune similară (în acest Conform acestor două oferte, costul total este cu
caz 9,59 kW) sunt prezentate în TABELUL 27. circa €5.000 mai mic în primul caz faţă de al
TABEL 27. PRODUCȚIA DE ELECTRICITATE A UNEI CENTRALE doilea. Totuşi, trebuie ţinut cont că producţia de
PV DE 9,59 kW DE-A LUNGUL A TREI ANI energie în al doilea sistem are o valoare mai
An Energie generată Productivitatea PV pe an mare în simulare.
[kWh] [kWh/kWp]
2008. 9,418 982
Costul dezvoltării proiectului
2009. 9,881 1,030 Costurile echipamentului sunt considerabile, în
2010. 8,802 917 cazul unui sistem PV. Totuşi, costurile de
dezvoltare a proiectului (documentaţia, pro-
Calcule financiare cedura pentru obţinerea statutului de
producător eligibil) nu trebuie neglijate. Acest
Aspectul financiar al centralei PV reprezintă o motivaţie puternică
cost depinde de cerinţele legislative specifice în
pentru mulţi dezvoltatori. Cum mulţi dezvoltatori sunt conştienţi
fiecare ţară şi trebuie de aceea estimate de un
de tarifele de injectare, ei trebuie, de asemenea, să fie complet
expert local. Estimări pentru Croaţia, ba- zate pe
informaţi asupra consecinţelor financiare: costul echipamentului,
proiecte anterioare, indică un cost de dezvoltare
costul de dezvoltare a proiectului, venitul anual, costul cu
a proiectului de până la €5.000, ceea ce este
întreţinerea, perioada de recuperare, rata internă de recuperare
destul de mult comparativ cu costul
etc.
echipamentelor. Costurile de între- ţinere ale
Costul echipamentului unui sistem PV conţin de obicei o verificare
anuală a sistemului şi curăţarea modulelor. Deşi
Costurile echipamentului pot fi în general estimate din ofertele considerat un cost relativ mic, ce poate fi
sau din experinţa anterioară, dar modul cel mai bun de a estima neglijat, realitatea este că nu trebuie ignorat în
costul real al echipamentelor este obţinerea de oferte de la calcule. În general, acest cost poate fi estimat ca
distribuitorii locali de echipamente PV. În acest sens, pentru acest procent din investiţia totală (1–2 %). În acest
proiect, au fost transmise cereri de ofertă către o serie de caz, în funcţie de ofer- tele de echipament de la
distribuitori, iar două din cele zece oferte au fost alese pentru distribuitori, costu- rile de întreţinere sunt
ana- liză. Aceste oferte de preţ au fost deja pre- zentate în estimate la 400 €/an.
subcapitolele anterioare. Costul echipamentelor este prezentat 6.8.3. Venitul anual
în TABELUL 28.
Venitul anual reprezintă suma plătită de
TABEL 28. DETALIEREA OFERTELOR DE ECHIPAMENT PV (€)
operatorul pieţei către proprietarul centralei, în
Sistem 1 Sistem 2 concordanţă cu producţia sa de elec- tricitate. În
Module PV 14.179,2 19.289,6
Invertor 2.906,6 3.133,3
general, se bazează pe doi factori: nivelul de preţ
Cabluri, cutii şi alte 2.340 2.600 pentru injectare şi producţia de electricitate.
BOS Deteriorarea modulelor trebuie luată în
Structura de suport 3.200 2.866,6
Lucrări de instalare 2.466,6 2.800 considerare la calcularea de- precierii
Total (€) 25.092,5 30.689,6 echipamentului PV pe perioada vieţii de
Valorile din tabel sunt bazate pe oferte în HRK. Rata de schimb 1€=7,5 HRK. Valorile funcţionare. Se aşteaptă ca acest factor să
sunt doar pentru scop ilustrativ. influenţeze producţia de energie cu 10% în
primii 12 ani, şi cu 25% până la 25 ani.
În acest caz, venitul primului sistem, conform
tarifului de injecţie croat, va fi €5.115 în primul
an de funcţionare. Acesta este mai scăzut decât
venitul pentru cel de-al doilea sistem, în primul
an de funcţionare, care este
€5.384.
6
EXEMPLU DE INSTALARE A UNEI CENTRALE PV DE SCARĂ REDUSĂ PE O CLĂDIRE

Calculele de eficienţă economică FIGURA 145. REZULTATELE SIMULĂRII ECONOMICE – BALANȚA


LICHIDITĂȚILOR ȘI PLĂȚILE DE LA UTILITATE
Calculele de eficienţă economică pot fi realizate fie de mână, fie
Cash Balance (Accrued Cash Flow ) Payment from Utility
cu calculatoarele incluse în software-ul de simulare. PV*Sol are
un utilitar pentru calculul rapid al eficienţei economice. Acesta 20.000
15.000
poate fi accesat prin 10.000

„Calculation  Economic efficiency calculation“ în bara de

Amounts [kn]
5.000
0

instrumente. -5.000

-10.000
În primul pas, trebuie selectat tariful de in- jecţie, precum şi data -15.000

de pornire a func- ţionării centralei PV şi deprecierea anuală. -20.000

-25.000

Dacă nu este disponibil, tariful de injecţie poate fi setat în 10 20


Years
fereastra „Feed-in tariff“. Al doilea pas oferă parametrii generali
pentru calculele economice, aici fiind posibilă alege- rea Decizia finală pentru alegerea unuia dintre cele
perioadei de evaluare în ani (20 în acest caz) şi dobânda două sisteme va fi bazată pe o serie de
capitalului (4% în acest caz). parametri, dar va fi în principal bazată pe
Al treilea pas este foaia de cost, unde toate costurile sunt factorii economic-financiari. TABELUL 29 arată
rezumate. Sub primele trei câmpuri sunt introduse costurile rezultatele simulării situaţiei econo- mice.
deductibile şi nedeductibile, precum şi subsidiile directe (dacă Sistemul 2, cu o productivitate estimată mai
există). Toate aceste costuri pot fi itemizate drept costuri mare, ceea ce ar aduce venituri mai mari de la
specifice. Alt câmp calculează costurile anuale de operare, costu- utilitate, are o perioadă de amortizare mai mare
rile anuale de consum şi alte costuri anuale şi economii. decât Sistemul 1. Are, de ase- menea, o
producţie netă mai mică decât primul. Aceasta
În al patrulea pas, poate fi ales tipul de finan- ţare. În acest caz,
din cauza faptului că este mai scump decât
presupunem că dezvol- tatorul proiectului are capital propriu
primul. Totuşi, investiţia în am- bele sisteme este
pentru centrala PV şi că nu sunt necesare împru- muturi.
profitabilă, deoarece am- bele oferă profit de-a
Pasul următor este de a prezenta rezultatele calculului de eficienţă lungul duratei de viaţă.
economică (Valoarea Capitalului, Perioada de amortizare şi Pro-
TABEL 29. COMPARAȚIA ECONOMICĂ A CELOR DOUĂ
ducţia netă). Rezultatul simulării economice pentru primul SISTEME SIMULATE
sistem este prezentat în FIGURA 146. Observaţi faptul că balanţa
de lichidităţi atinge o valoare pozitivă atunci când investiţia este
recuperată. Factorul de depreciere a modulelor PV poate fi
observat în graficul plăţii utilităţii, deoarece scade în timp. Tariful
de injecţie pentru Croaţia este garantat 12 ani, şi se poate
aştepta ca după această perioadă să nu se mai primească bani de la
utilitate.
Sistem 1 Sistem 2

Valoarea capitalului
10.010 6.864
(€)
Perioada de
8,1 9,3
amortizare (ani)
Producţie netă 9,3 % 7,1 %
Instalarea sistemului 14. Comutaţi întrerupătorul c.c. pe ON
15. Comutaţi întrerupătorul c.a. pe ON – realizat de
Planificarea instalării
personalul DSO
Planificarea instalării trebuie să stabilească foarte clar paşii şi
procedurile pe care un instalator trebuie să le urmeze la Lucrări de pregătire
instalarea unui sistem PV. Acest proces necesită ca in- stalatorul Acoperişul clădirii unde va fi amplasată centrala
să coopereze îndeaproape cu restul personalului, în special PV trebuie curăţat înainte de in- stalarea
personalul DSO, res- ponsabil cu racordarea la reţea a sistemului. Dispozitivele care pot fi mutate uşor,
sistemului. Principalii paşi sunt descrişi în continuare: precum antenele, trebuie mu- tate în locuri
Pregătirea lucrărilor identificate dinainte pe acoperiş. Celelalte
obiecte trebuie eliminate, dacă este posibil, de
Montarea structurii suport (prefabricată) pe acoperiş.
Împământarea structurii suport la împământarea existentă
Odată ce zona acoperişului a fost curăţată şi
Montarea cutiei de adunare a cablurilor de c.c. obiectele îndepărtate, zona trebuie să fie uşor
Pozarea conductelor şi a cablurilor de la module la cutia de accesibilă pentru instalator.
adunare a cablurilor de c.c., şi de la cutia de adunare a cablurilor
Modulele PV, structura suport şi alte
la invertor
echipamente trebuie să fie transferate cu grijă pe
Instalaţi invertorul şi întrerupătorul acoperiş. Acest lucru se poate realiza manual sau
de c.c. (în poziţia „OFF“) cu o macara corespunzătoare. Dacă se realizează
manual, dimensiunea şi greutatea modulelor
Amplasaţi contorul şi întrerupătorul de c.a. (în poziţia „OFF“) –
trebuie luată în considerare. În acest caz,
realizat de personalul DSO
modulele au fost ridicate de la sol pe acoperiş
Pozarea cablurilor de la invertor la contor printr-o macara amplasată pe terasa nordică a
Amplasaţi modulele PV pe suporţi şi fixaţiile clădirii.

Conectaţi cablurile electrice de la cutia de adunare a cablurilor la Modulele PV, structura suport şi alte echi-
întrerupătorul de c.c., şi între întrerupătorul de c.c. şi invertor pamente trebuie să fie depozitate în poziţii uşor
accesibile. Modulele PV depozitate şi structurile
Conectaţi cablurile de la şiruri în cutia de adunare a cablurilor
de suport nu trebuie să împiedice lucrul
Conectaţi modulele în şiruri instalatorului. Terasa de nord a fost aleasă drept
Verificaţi tensiunea în cutia de cabluri locaţie de depozitare, deoarece era aproape de
macara, iar ansamblul de module nu se montează
în acea parte.

6.9.3. Montarea structurii suport

Structurile suport pentru modulele PV vin în


multe forme diferite. Structurile metalice sunt
des folosite, la fel şi containerele de plastic
umplute cu balast de piatră, sau chiar structuri
de lemn. Structurile suport trebuie montate în
conformitate cu instrucţiunile producătorului şi
verificate pentru a vedea că sunt bine fixate.
6
EXEMPLU DE INSTALARE A UNEI CENTRALE PV DE SCARĂ REDUSĂ PE O CLĂDIRE

RA 146. EXEMPLU DE STRUCTURĂ SUPORT DIN METAL, PREFABRICATĂ (CU


MODULE) PENTRU ACOPERIȘ METALIC necesar, unghiul modulelor trebuie verificat, iar
structura suport ajustată la unghiul optim. Două
şine suplimentare sunt montate pe structura
suport de-a lungul întregii lungimi a şirului de
module PV, pe care unt fixate modulele PV.

FIGURA 148. VEDERE LATERALĂ A STRUCTURII SUPORT


(Sursa:ETEK)

În majoritatea cazurilor, structura suport este montată pe o


fundaţie. Fundaţiile sunt fie blocuri de beton, fie cadre metalice
mari. Aceste structuri sunt adesea fixate de aco- periş, ceea ce
trebuie făcut cu grijă pentru a evita eventualele puncte de
scurgere. FIGURA 148 arată o fundaţie din cadru metalic pe un
acoperiş drept aparţinând unei clădiri publice. Se poate vedea că şina
de metal este montată direct pe acoperiş. Două şine de metal sunt
întinse de-a lungul axei est-vest (orizontal) pentru fiecare rând de
module PV, iar unele suplimentare sunt amplasate de-a lungul
axei nord-sud (verticale).
6.9.4. Montarea conductelor
şi a cablurilor
FIGURA 147. CADRU DE FUNDAȚIE METALICĂ

Conductele trebuie să protejeze cablurile de


vremea severă, soarele direct şi posibilele
impacturi mecanice. Conductele pot fi am-
plasate pe sol sau pe structura suport, în spatele
modulelor, şi direcţionate către cutia de cabluri
din apropierea rândurilor de module PV.

Cablurile în conducte nu trebuie lăsate libere;


totuşi, nu trebuie nici fixate prea rigid. În acest
caz, cablurile au fost introduse în conducte de
plastic montate în spatele structurii suport a
modulelor. Cablurile trebuie de asemenea să fie
Structura suport este montată pe fundaţii. Constă din trei şine, amplasate în conducte, pentru a evita accesul
neautorizat.
care sunt prinse împreună în formă de triunghi. Dacă este
RA 149. CABLURI ȘI CONDUCTE AMPLASATE ÎN SPATELE MODULELOR PV 6.9.6. Amplasarea modulelor
pe structura suport
Modulele PV trebuie amplasate pe structura
suport după ce lucrările pregătitoare (montarea
structurii suport, pozarea conduc- telor şi
cablurilor, montarea invertorului şi a
întrerupătoarelor) au fost finalizate. Modu- lele
trebuie amplasate pe cele două şine paralele
deasupra structurii suport. Modulele sunt prinse
de aceste şine cu unelte şi me- canisme speciale
(FIGURA 152). Totuşi, deoarece aceste sisteme
diferă de la un producător la altul, instrucţiunile
Toate cablurile trebuie direcţionate prin conducte la cutia de produ- cătorului trebuie urmate. Modulele
cabluri. Intrarea ca- blurilor în cutia de cabluri trebuie etanşată trebuie amplasate unul lângă altul, ţinând cont
corespunzător, pentru a preveni infiltrarea apei în cutie. Dacă că ele vor fi conectate electric.
este posibil, intrările de cablu trebuie realizate în partea de jos. La acest moment, nici un modul nu ar trebui

Amplasarea invertorului să fie conectat electric.


FIGURA 151. PRINDEREA UNUI MODUL DE ȘINĂ (Sursa: SOLVIS)
Invertorul trebuie amplasat într-o locaţie aleasă, prestabilită.
Unele invertoare pot fi amplasate afară, lângă ansamblul PV. Altele
trebuie amplasate înăuntru. Invertoarele sunt adesea montate pe
perete, deci trebuie lăsat spaţiu suplimentar între două invertoare
sau între invertor şi un alt echipament, pentru a satisface
cerinţele de răcire şi de ventilare a invertorului.
FIGURA 150. AMPLASAREA INVERTORULUI

Conexiunea electrică
Conexiunea electrică a sistemului trebuie
realizată cu mare grijă, deoarece în unele cazuri
este imposibil să se oprească unele părţi ale
sistemului, ceea ce înseamnă că unele cabluri
sunt sub tensiune în timpul procesului de
conectare. Această măsură de siguranţă priveşte
în special conectarea mo- dulelor PV racordarea
la reţea. De aceea, aceste două sarcini trebuie
realizate la sfârşit. Conexiunea electrică trebuie
Întrerupătoarele de c.c. şi c.a. trebuie amplasate lângă invertor. realizată cu ambele întrerupătoare de c.c. şi c.a.
Este necesar să se asigure accesul la aceste două întrerupătoare. în poziţia
„OFF“.
Înainte de conectarea electrică a diverselor
componente, trebuie verificată tensiunea între
linii.
6
EXEMPLU DE INSTALARE A UNEI CENTRALE PV DE SCARĂ REDUSĂ PE O CLĂDIRE

Primul pas este conectarea cutiei de cabluri cu întrerupătorul de 6.9.8. Verificarea şi punerea
c.c., invertorul şi între- rupătorul de c.a. La conectarea cablurilor
de în funcţiune
c.c. la invertor trebuie respectată polaritatea corectă. În cutia de În faza de testare şi punere în funcţiune, toţi
cabluri, polaritatea, precum şi diferenţierea între cablurile parametrii sistemului trebuie verificaţi în
şirurilor diferite trebuie avută în vedere. concordaţă cu procedura stabilită. Este de
asemenea important să se verifice impactul
Conexiunile electrice ale modulelor PV în şiruri sunt realizate asupra reţelei şi funcţionarea în paralel cu
prin conectori speciali. Modulele PV trebuie să aibă cutii de co- sistemul. Centrala PV trebuie să respecte toate
nectori cu o lungime de cablu suficientă, astfel încât să ajungă la cerinţele sau reglementările DSO. În timpul fazei
cablurile şi conectorii celor două module alăturate. Conectorii de testare, următorii parametri trebuie verificaţi
sunt introduşi cu uşurinţă unul în celălalt, iar cablurile trebuie şi măsuraţi:
fixate în cel mai apropiat punct.
Nivelul iradianţei
Dacă este posibil, această operaţiune trebuie făcută noaptea sau cu Tensiunea de c.c. pe şiruri
modulele PV acoperite, pentru a se evita riscul electrocutării.
Curentul de c.c. pe şiruri
RA 152. CONEXIUNEA ELECTRICĂ A MODULELOR – PARTEA DIN SPATE
Tensiunea de c.a. din reţea
Frecvenţa tensiunii din reţea
 Curentul alternativ de la invertor
Personalul DSO trebuie să verifice orice
cerinţă pentru centrala PV sau impactul asupra
reţelei electrice. Aceasta include de obicei
verificarea intermitenţelor, deco- nectărilor în
caz de defect etc., şi trebuie realizate doar de
personalul autorizat de la DSO.

Plan de siguranţă pentru


Pasul final este conectarea contorului de energie electrică şi a o instalaţie la scară mică
întregului sistem la reţea. Această operaţiune este de obicei
realizată de personalul local DSO. În ma- joritatea cazurilor, Prevenirea şocului electric prin lucrul cu
această sarcină trebuie realizată de personal autorizat, deoarece circuitele scoase de sub tensiune este vitală
implică lucrul cu circuite sub tensiune. La acest punct, reţeaua pentru siguranţa sistemelor electrice solare, care
electrică este racordată la contor şi apoi la întrerupătorul de c.a. au practic două surse de electricitate: de la utilitate
şi de la sistemul electric solar. Oprirea
întrerupătorului principal nu opreşte sistemul
electric solar de a produce energie electrică.
Instalaţiile fotovoltaice pot fi re- alizate în mod
natural ca să fie sigure, aşa cum pot fi
majoritatea instalaţiilor într-o clă- dire, cu
condiţia ca orice pericol asociat cu instalarea şi
utilizare în clădire să fie tratat corespunzător.
Procesul îmbunătăţirii siguranţei pe perioada construcţiei,
funcţionării şi întreţinerii nece- sită:
respectarea cerinţelor legii, normativelor sistemelor PV şi
standardelor
urmarea recomandărilor producătorilor
urmarea celor mai bune practici
În acest proiect, măsurile de siguranţă şi protecţie au fost
sistematic aplicate în concordanţă cu standardele în vigoare, croate
şi europene, pentru acest tip de sisteme.
Modulele sunt montate pe acoperiş cu in-
Pentru a garanta siguranţa şi continuitatea în funcţionare a stalaţia existentă de paratrăsnet, ceea ce
sistemelor PV de-a lungul duratei de viaţă, este necesară minimizează daunele sistemului PV la dis- tanţa
asigurarea protecţiei complete la trăsnet şi suprasarcini induse permisă între modulele PV şi instalaţia de
chiar din faza de proiectare şi de implementare a proiectului. paratrăsnet. În acest exemplu, distanţa trebuie să
Trebuie prevă- zută protecţie nu doar la ieşirea din invertor ci şi la fie mai mare de 0,5 m.
ieşirea din modulele PV.
Dacă nu este posibilă o distanţă mai mare de 0,5
Sistemele fotovoltaice sunt de obicei instalate pe acoperişuri, m, este necesar să se stabilească o co- nexiune
acolo unde există o proba- bilitate mai mare de fulgere (şi deci de conductoare între modulele PV şi instalaţia de
suprasarcini). În concordanţă cu standardul EN 62305-2 loviturile protecţie la trăsnet, care este conectată la
de fulger directe sau indirecte sunt catalogate drept un risc pământ. Scopul acesteia este de a preveni
aşteptat de deteriorare pentru o centrală fotovoltaică. trecerea curenţilor trăsnetului prin structura
Pentru acest proiect, protecţia sistemului fotovoltaic la modulelor fotovoltaice. Dacă structura
suprasarcinile atmosferice şi in- duse a fost realizat în conductoare a panourilor nu este legată printr-
concordanţă cu standardele Uniunii Europene EN60364-7- 712, un conductor la instalaţia de paratrăsnet sau
EN61173 şi grupele de standarde EN62305. casa nu are instalaţie de paratrăsnet, atunci este
necesar să conectăm structura modulelor PV la
Invertorul, fiind obiectul central al sistemului fotovoltaic, trebuie
pământ. Împă- mântarea asigură descărcarea
să fie în special protejat la trăsnet şi descărcări, dar în acelaşi
rapidă a cu- rentului la sol. Pentru împământare
timp protecţia trebuie să includă întregul sistem fotovoltaic.
pot fi folosiţi ţăruşi din oţel sau cupru înfipţi
Cum distanţa între terminalul reţelei de conexiune a ansamblului adânc sau platbandă.
de module PV şi invertor era mai mare de 25 m, au fost prevăzute
descărcătoare la ambele capete. O schiţă a sistemului PV este Invertorul este protejat de descărcătoare atât pe
desenată în urmă- toarea diagramă. partea de c.c., cât şi pe cea de c.a.
Descărcătoarele de pe partea de c.c. trebuie alese în
conformitate cu tensiunea de circuit deschis a
sursei fotovoltaice.
Din cauza condiţiilor meteo, ploaie, radiaţie
solară şi temperatură ridicată, modulele
fotovoltaice sunt interconectate cu cablu
H07RN-F.
Sunt utilizate întrerupătoare de 20A c.c. pentru
protecţia modulelor şi disjunctoare de 16 A şi
25A tip B pentru protecţia inver- torului, după
recomandarea producătorului.
6
EXEMPLU DE INSTALARE A UNEI CENTRALE PV DE SCARĂ REDUSĂ PE O CLĂDIRE

Cerinţa minimă pentru a realiza funcţionarea în paralel este setată O creştere cu aproape 100 kWh/kWp
în aşa fel încât protecţia invertorului porneşte (adică acţionarea Nu este nici o diferenţă
asupra întrerupătorului) şi izolează sistemul PV de reţea, dacă există
deviaţii de frecvenţă sau tensiune (supra sau subtensiune). 6. Ce date trebuie colectate la faţa locului? (Alegeţi
Limitele deviaţiei posibile sunt date din fabrică pentru fiecare 3):
invertor şi respectă standardele UE. orientarea şi înclinarea acoperişului
caracteristicile echipamentului
locaţia umbrelor
datele climatice
Exerciţii locaţii posibile pentru amplasarea BoS

Ce acţiuni trebuie întreprinse înainte de vizita la faţa locului? 7. i. Clădirea are un acoperiş în două ape. Una spre
(alegeţi 3): sud-est şi alta spre nord-vest. Înclinarea
Estimări iniţiale ale centralei raportat la suprafaţa de acoperiş acoperişului este 15° şi dimensiunile de 10 x 5
disponibilă [m x m]. Alegeţi un modul de 200W. Alegeţi
Colectarea datelor climatice partea de acoperiş pe care veţi amplasa
Plan cu detalierea traseelor de cabluri modulele PV.
Estimări grosiere ale producţiei a) nord-vest
Planificarea precisă a amplasării BoS b) sud-est

Folosiţi PVGIS ii. Estimaţi puterea posibilă a centralei PV


http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/apps4/pv est.php pentru a afla în cazul amplasării panoului în format portret (pe
productivitatea PV previzionată în zona Istria (Croaţia). înălţime):
Aproximativ 1200 kWh/kWp a) 4 kW
Aproximativ 1600 kWh/kWp b) 4,4 kW
Aproximativ 800 kWh/kWp c) 8 kW

Verificaţi tariful de injectare în zona dvs. pentru diferite 8. În cazul unui sistem de 4,4 kW cu 22 module
dimensiuni de sisteme PV (10 kW, 30 kW). aranjate în 2 şiruri, selectaţi un invertor care se
potriveşte cu carac- teristicile de ieşire ale
Dacă un sistem de 10 kW costă €33.000, estimaţi perioada de ansamblului PV. Prezentaţi configuraţia
recuperare într-o locaţie cu 1220 kWh/kWp şi un tarif FIT de ansamblului şi a invertorului/invertoarelor
0,51€/kWh. (Notă: pot fi folosite mai multe invertoare).
Aproape 9 ani
Aproape 5 ani 9. Calculaţi unghiul de umbrire de la un stâlp situat
Aproape 2 ani la 25 de metri spre estul ansam- blului PV, cu o
înâlţime de 10 m deasupra modulelor. Plasaţi-l
Estimaţi productivitatea PV pentru siste- mul de la întrebarea 2 pe o diagramă solară. Obstrucţionează lumina
orientat spre sud- vest cu o înclinaţie de 15°. Care este dife- directă a soarelui către sistemul PV?
renţa faţă de un sistem cu înclinaţia optimă?
O reducere cu aproape 100 kWh/kWp 10.Calculaţi unghiul de umbrire de la un copac
situat la 10 metri spre sud, cu o înălţime de 5
metri peste module.
30o
b) 26,6o
60o
Pentru sistemul PV din figura de mai jos estimaţi distanţa d astfel
încât al doilea rând să nu fie umbrit.
a) 0,998 m
2,0 m
2,7 m
ÎNTREȚINERE ȘI DEPANARE 7
ÎNTREȚINERE ȘI DEPANARE Pentru sistemele PV racordate la reţea, pro-
Acest capitol are ca scop furnizarea de informaţii utile privind ducţia de energie trebuie înregistrată (kWh,
întreţinerea şi depa- narea sistemelor PV. Amperi, Volţi) şi verificată. Aceste rezultate,
care trebuie trimise instalatorului (depind, de
Planul de întreţinere asemenea, de contract/înţelegere) pot scoate la
iveală posibile defecte în sistem. Păstrarea de
Inspecţia periodică
înregistrări lunare şi anuale ale producţiei de
Sistemele fotovoltaice s-a dovedit că au nevoie de puţină energie este deosebit de utilă pentru
întreţinere, presupunând că s-au folosit reguli bune de proiectare confirmarea funcţionării corecte a sistemului PV
şi că au fost aplicate procedurile corespunzătoare de control al (NABCEB, 2005).
calităţii la instalare şi la punerea în funcţiune. Mulţi instalatori şi
Cu 153. PĂSTRAREA
proprietari spun că sistemele lor PV „nu necesită întreţinere“.FIGURA ÎNREGISTRĂRILOR
PRODUCȚIEI DE ENERGIE PENTRU SISTEMELE PV RACORDATE
toate acestea, sistemele fotovoltaice ne- cesită o inspecţie LA REȚEA, CIPRU. (Sursa: Cyprus
periodică pentru a confirma că sistemul funcţionează corect şi nu Energy Agency)
are deteriorări sau defecte. Frecvenţa inspecţiei şi întreţinerea
sistemului fotovoltaic ar trebui să fie anuală. Mai exact, în primul
an de func- ţionare a sistemului PV inspecţia poate fi mai
frecventă, deoarece problemele apar de obicei la începutul
funcţionării. Cu toate acestea, frecvenţa inspecţiei şi întreţinerii
este determinată de „contractul de între- ţinere“ stabilit între
proprietar şi instalator.

În cazul instalaţiilor PV autonome, bateriile necesită mai multă


întreţinere care depinde de tipul bateriilor, ciclii de încărcare/
des- cărcare şi aplicaţie. În inspecţia periodică, o listă cu verificări
trebuie realizată şi urmată pentru întreaga instalaţie, pentru a
verifica performanţa componentelor sistemului. O “mică”
defecţiune în sistemul PV (în special în sistemele mari) poate
avea rezultate evident negative asupra nivelului de performanţă
al sistemului şi deci asupra producţiei sale de energie electrică.
Sistemul PV poate fi in- spectat prin monitorizare, dar inspecţia Acumularea de praf
anu- ală în locaţie este necesară pentru a verifica fiecare parte a
sistemului. Pentru sistemele autonome, instalatorul trebuie să Cea mai comună sarcină de întreţinere pentru
ofere proprietarului câteva instrucţiuni de bază. modulele solare este curăţarea zonei de sticlă
pentru eliminarea prafului excesiv. Ansamblul de
module trebuie curăţat când temperatura nu este
prea ridicată, de obicei dimineaţa sau seara
târziu.

Straturile de praf şi murdărie pot fi date jos de pe


module prin spălarea cu apă. În cele mai multe
cazuri, spălarea este necesară doar în timpul
perioadelor lungi de uscăciune, când nu este
ploaie, pentru a curăţa natural modulele.
7
ÎNTREȚINERE ȘI
DEPANARE

Frecvenţa curăţării depinde de condiţia fiecărei instalaţii. De FIGURA 155. INSPECȚIA BATERIILOR LA SISTEMELE
exemplu, când un sistem PV este instalat aproape de o zonă cu AUTONOME, CIPRU. (Sursa: Cyprus Energy Agency)
praf, modulele trebuie curăţate mai frecvent. În timpul
perioadelor cu ploi frecvente, mur- dăria de pe module este
curăţată de ploaie şi nu necesită altă curăţare. În cazul unui strat
mai gros de murdărie pe suprafaţa modu- lelor, se poate folosi
apă caldă sau un burete pentru înlăturarea acumulărilor de
murdărie. Trebuie evitată orice unealtă ascuţită sau de- tergent
(Nicola M.Pearsall & Robert Hill, 2001).

Întreţinerea bateriilor depinde de tipul, ciclii de


RA 154. INSPECȚIA PERIODICĂ A ANSAMBLULUI PV A UNUI SISTEM MONTAT PE
încărcare/descărcare şi aplicaţie. Cele două
ACOPERIȘ ȘI sarcini care trebuie îndeplinite sunt adăugarea de
RACORDAT LA REȚEA, CIPRU. (Sursa: Conercon Ltd, apă şi verificările performan- ţelor. Verificările
Cyprus)
performanţelor pot include înregistrări ale
densităţii specifice, citiri de conductanţă,
măsurători de temperatură, citirea tensiunii
celulei, şi chiar un test de capacitate. Citirile
tensiunii şi curentului bateriei în timpul
încărcării pot fi folositoare în determinarea stării
corespunzătoare de funcţionare a unui controler
de încărcare. Bateriile imersate plumb-antimoniu
necesită cea mai mare întreţinere privind
completarea şi curăţarea. Bateriile etanşe
plumb-acid şi cu gel şi de tipul AGM rămân
relativ curate în timpul operării şi nu necesită
completare cu apă. Producătorii de baterii oferă
reco- mandări de întreţinere pentru utilizare ba-
teriilor lor (James P.Dunlop, 1997).

7.1.4. Întreţinerea invertorului


Dacă în modul se observă defecte evidente (ex. crăpături) la
momentul inspecţiei sau al curăţării, acest lucru trebuie notat şi Sarcina principală privind întreţinerea in-
moni- torizat pentru a asigura funcţionarea corectă a vertorului este de a verifica sistemul său de
ansamblului. Ramele modulelor trebuie inspectate şi verificate diagnostic. Când invertorul este instalat într- un
ca să nu aibă defecte. spaţiu închis, inspecţia şi curăţarea in- vertorului
trebuie să se facă mai des. Prin urmare, este
Întreţinerea bateriilor important să se verifice func- ţionarea invertorului
prin observarea corectă a indicatoarelor LED,
Privind sistemele autonome, întreţinerea bateriilor este probabil măsura şi/sau alte date afişate. Mai mult, zona
cea mai importantă sarcină de întreţinere. din jurul invertorului trebuie menţinută liberă
pentru a permite o circulaţie bună a aerului
pentru o răcire corespunzătoare. Apoi, verificarea
câtorva protecţii ale invertorului sunt
importante, de asemenea.
de împământare şi rezistenţa de izolaţie a
RA 156. INSPECȚIA INVERTOARELOR DIN SISTEME PE ACOPERIȘ, CONECTATE LA REȚEA, cablurilor.
CIPRU. (Sursa:
Conercon Ltd)
Un piranometru sau senzor de iradianţă este
folosit pentru măsurarea iradianţei soarelui.
Piranometrul folosit de depanatorul PV trebuie
să fie un instrument care măsoară iradianţa totală
pentru ansamblul de module din toate direcţiile
(adică, directă şi difuză). Piranometrul trebuie să
fie îndreptat în aceeaşi direcţie ca panourile
sistemului PV pentru a înregistra corect iradianţa
incidentă pe ansamblu. Dacă ansamblul PV are
orien- tări multiple, iradianţa trebuie măsurată
pentru fiecare orientare.
Dacă un invertor se strică şi există o În cazul întreţinerii bateriilor în sisteme PV
„Garanţie“ de la producător, atunci, trebuie înlocuit în câteva autonome, se foloseşte de obicei un hidro-
zile. Termenii şi condiţiile prevăzute în contractul dintre instalator metru pentru a verifica densitatea specifică a
şi proprietar sunt foarte importante. Acestea trebuie să includă o electrolitului din baterii. Capacele bateriei sunt
clauză de indemnizaţii care să acopere pierderile de producţie şi scoase şi hidrometrul preia electrolit pentru
faptul că nu s-a reuşit repararea sistemului într-o anumită măsurători. Hidrometrul încorporează un plutitor
perioadă de timp (mai puţin de 48 ore). care va pluti mai sus la o densitate specifică mai
7.1.5. Întreţinerea regulatorului mare şi mai jos la o densitate specifică mai mică.
Dacă densitatea specifică este semnificativ mai
de încărcare mică într-o celulă decât în celelalte celule ale
bateriei, este o indicaţie a unei celule defecte.
Întreţinerea regulatorului de încărcare se realizează în timpul
Dacă, după un ciclu normal de încărcare, umplând
inspecţiei celorlalte componente PV. Constă în proceduri de diag-
cu apă distilată şi apoi aplicând o sarcină de
nosticare şi verificare a tensiunii. Trebuie urmărite instrucţiunile
egalizare a bateriei nu creşte densitatea specifică,
şi datele afişate de regulatorul de încărcare.
atunci celula sau bateria trebuie înlocuită. În plus,
Unelte şi echipament pentru în timpul întreţinerii bateriei trebuie purtate
mască protectoare, mănuşi şi alte echipamente
întreţinere de protecţie.
Multimetrele în c.c şi c.a. şi clampmetrele sunt folosite pentru O cameră cu infraroşu (cameră de termo-
măsurarea tensiunii şi curentului în partea de c.c. şi c.a.. grafiere) poate fi de asemenea folosită în timpul
Multimetrul mai poate fi folosit şi pentru verificarea continuităţii inspecţiei şi întreţinerii, pentru a identifica
cablurilor în timpul instalării. punctele fierbinţi din sistemul PV (ex. la celule,
Un instrument portabil care măsoară rezis- tenţa este folosit cutii de joncţiune, panouri PV) (NABCEB,
pentru a măsura rezistenţa 2005).
7
ÎNTREȚINERE ȘI
DEPANARE

FIGURA 1. DETECTAREA UNUI PUNCT FIERBINTE ÎNTR-UN FIGURA 157. POTENȚIALE UMBRE DE LA VEGETAȚIA ÎN
PANOU PV FOLOSIND O CAMERĂ DE TERMOGRAFIERE (Sursa: CREȘTERE. (Sursa: Terza Solar Ltd)
http://www.leonardo-energy.org/)

Umbrire Verificarea conexiunilor electrice


Sursele de umbră pot fi evitate în timpul proiectării şi instalării Circuitul electric trebuie verificat periodic (de
sistemului PV. Umbrele de la alte clădiri sau alte echipamente pot obicei la 4-5 ani), pentru a ne asigura că nu sunt
fi evitate de la începutul proiectului. probleme cu conexiuni nestrânse, coro- ziune etc.

În general, atunci când sistemul PV este amplasat pe acoperiş,


FIGURA 158. ÎNTREȚINEREA CONEXIUNILOR ELECTRICE.
sursele de umbrire datorate vegetaţiei, precum copacii, sunt mai (Sursa: Conercon Ltd)
severe. Totuşi, condiţiile pot fi schimbate da- că se iau măsuri
pentru controlarea creşterii copacilor, care pot cauza pierderi
importante de energie generată. Nu este necesar să se elimine
copacii sau vegetaţia, ci doar să se asigure că aceasta nu creşte
peste nivelul la care produce o umbrire semnificativă a
ansamblului.
Proprietarul sistemului trebuie să înţeleagă importanţa lipsei
umbrei, iar în timpul între- ţinerii – pe lângă aranjarea şi tăierea
crengilor
– să verifice echipamentele care pot umbri pe acoperişurile
alăturate ex. instalarea de an- tene, disc de satelit etc. Mai mult,
pro- prietarul trebuie să se asigure că nimic din ce este instalat pe
acoperişul său nu umbreşte ansamblul PV (DTI,2006).

Alte daune
Un sistem PV poate fi deteriorat de mulţi factori
neprevăzuţi precum: condiţii de vreme extremă
(cutremure, grindină, furtuni, trăsnete, inundaţie
etc.), incendiu, explozie, acte intenţionate ale
altor persoane, sabotaj, furt, muşcături de
animale, război, acţiuni in- tenţionate ale
proprietarului, energia nu- cleară. Fulgerele, în
special, pot produce daune modulelor PV şi
invertoarelor. Pentru
protecţia invertoarelor la trăsnete trebuie instalate descărcătoare ansamblul PV iluminat va genera în con- tinuare
din partea de c.c. (şi uneori în partea de c.a.). Structurile şi curent pentru alimentarea arcului. În consecinţă
cadrele modulelor PV trebuie împământate cores- punzător. defectul nu poate fi izolat de către invertor. Dacă
Asigurările pentru fotovoltaice acoperă dau- nele sistemului PV este indicat un defect de izo- laţie, cauza
pentru unele tipuri de dau- ne neprevăzute (Electric Market defectului trebuie urmărită cât mai repede
Authority, 2011). posibil. Într-un sistem cu unul sau două şiruri,
defectele de cablare pot fi de- tectate prin
Greşeli şi defecte comune verificarea invertorului.

Introducere
7.2.1.2. Defecte ale invertorului
Cum sistemele PV nu sunt în funcţiune de mulţi ani, o serie de
informaţii utile au fost acumulate pentru defectele şi problemele Cele mai des raportate defecte, conform cu
tipice acestora. multe studii sunt defectele invertorului (63%).
Totuşi, s-au făcut îmbunătăţiri considerabile în
Defecte de izolare domeniu de-a lungul timpului. Un defect comun
Recent, calitatea conexiunilor modulelor s-a îmbunătăţit este dimen- sionarea incorectă şi/sau
semnificativ, de la introducerea pe scară largă a conectorilor cu nepotrivirea ca- blului şi a tensiunii cu ansamblul
stecher. Folosirea de legături de cabluri sau cabluri care nu sunt PV. Ma- joritatea firmelor de instalare a
rezistente la UV sau tempe- ratură s-a dovedit foarte sistemelor PV au depăşit acum această problemă,
problematică. Izola- ţia trebuie de asemenea să reziste la sarcini iar pro- gramele software de simulare şi
mecanice. Toate izolaţiile îmbătrânesc în timp. Pentru sursele de utilitarele de proiectare furnizate de producătorii
energie electrică, durata de viaţă a cablurilor de forţă este în in- vertoarelor oferă ajutor în această problemă.
general de 45 ani. Izolaţia poate fi de asemenea deteriorată de Alte surse de probleme pentru invertor sunt
radiaţii UV, de ten- siunea excesivă, dar şi mecanic. Protecţia suprasarcinile cauzate de furtunile electrice sau
corespunzătoare pentru cabluri este deja disponibilă pe piaţă. comutarea reţelei, îmbătrânirea şi
Orice defect de izolaţie – oricare ar fi cauza – pe partea de c.c. supraîncălzirea. Restul defectelor sunt pur şi
poate produce arc electric, ceea ce este un risc serios de simplu defecte ale dispozitivului (DGS, 2008).
incendiu. În consecinţă, toate ca- blurile trebuie periodic
verificate la dete- riorări mecanice sau termice. Cea mai bună
modalitate este măsurarea rezistenţei de izolaţie. 7.2.1.3. Defecte de construcţie
Monitorizarea automată a izolaţiei, realizată de multe invertoare, O problemă comună privind montarea sistemelor
este o funcţie foarte utilă. Semnalizează un defect de izolaţie, iar PV este deformarea modulelor PV la instalarea
invertorul izolează sistemul de reţea. Totuşi, pe acoperiş, pentru a realiza o suprafaţă
uniformă, dreaptă mecanic. Sub influenţa
temperaturii şi a vântului, sau de-a lungul
timpului, sticla modulului se poate sparge.
Defecte tipice la sistemele de mon- tare PV sunt
lipsa fixărilor de dilataţie între module sau prea
puţine cârlige de acoperiş pentru ancorarea la
sarcinile din vânt. Mai mult, alegerea greşită de
materiale poate cauza coroziune pe cadrele de
montare, de aceea întotdeauna trebuie folosite
materiale compatibile (DGS, 2008).
7
ÎNTREȚINERE ȘI
DEPANARE

Greşeli comune 9. Îndoirea conductoarelor prea aproape de


conectori.
Greşelile în instalaţiile PV pot fi minimizate prin asigurarea unei
10.Conectori
proiectări, instalări şi întreţineri corespunzătoare. De obicei, majo- tip ştecher, când sunt conectaţi cu
ritatea greşelilor apar la instalarea sistemului PV. În această conectori fără fixare, nu sunt total introduşi
secţiune, sunt enumerate cele mai frecvente greşeli de instalare
(Brooks Engineering, 2010). Greşeli comune în instalare la împământarea
ansamblului:
Greşeli comune în instalarea modulelor şi configurare:
1. Neinstalarea conductorului de
Schimbarea traseului de cabluri fără să se modifice diagrama împământare pe sistemul PV.
electrică. 2. Neconectarea diverselor părţi ale modulelor
Schimbarea tipului de modul sau a producătorului din cauza împreună, pentru atingerea unui echipotenţial.
problemelor de livrare. 3. Folosirea de prinderi pentru împământare pentru
uz în interior pe modulele şi structurile PV.
Depăşirea tensiunii modulului sau a invertorului din cauza 4. Presupunerea că doar fixarea cadrelor de aluminiu
proiectării greşite a ansamblului. pe structurile suport oferă o împământare
Punerea a prea puţine module în serie pentru o funcţionare suficientă.
corectă a inver- torului în timpul temperaturilor ridicate din
5. Instalarea unui conductor subdimensionat
timpul verii. pentru împământare.
Instalarea modulelor PV fără a lua în considerare curentul Impp Instalarea incorectă a protecţiei la trăsnet.
6.
al fiecărui modul (gruparea).
Greşeli comune de instalare la cutiile electrice,
Greşeli comune în instalare cauzate de managementul conducte şi mijloace de deconectare:
cablurilor: 1. Instalarea de deconectoare cu destinaţia de
instalare pe verticală în aplicaţii non verticale.
Greşeli umane privind conectarea cablurilor în timpul instalării.
2. Instalarea de siguranţe de calibru greşit în cutiile
Suporţi insuficienţipentru fixarea
de conexiune şi separatorii cu fuzibili.
corespunzătoare a cablurilor.
Fire atingând acoperişul sau alte suprafeţe 3. Acoperirea cutiilor sau conductelor, făcându-le
abrazive, expunându-le la stres mecanic. aproape inaccesibile pentru service.
Insuficiente susţineri la intervale 4. Nu se urmează instrucţiunile produ- cătorului
corespunzătoare. pentru cablarea separatorului de cablu în partea de
Mai multe cabluri care intră într-o singură presetupă. c.c..
Conductoarele nu urmează traseul. 5. Instalarea de manşoane uscate în locaţii umede
Tragerea cablurilor prea întins sau lăsarea şi înăuntrul cutiilor care se udă în mod constant.
acestora prea libere. 6. Folosirea de garnituri improprii pentru
Conectorii nu sunt complet conectaţi. introducerea cablurilor în cutii de exterior.
Greşeli comune de instalare la sistemele de montare: invertorului pot da informaţii utile pentru
Nu se folosesc piesele furnizate sau recomandate la sistemele de localizarea defectelor. Pentru verificarea prin
montare. măsurători, testaţi partea de c.a. şi apoi par- tea
Nu se instalează corect jgheaburile de de c.c. a invertorului. Apoi, verificaţi cablul de
scurgere. c.c. şi întrerupătorul principal de c.c. La
Nu se folosesc adezivii corespunzători măsurarea rezistenţei de izolaţie, rezis- tenţa faţă
pentru tipul de acoperiş. de pământ trebuie să fie minim 2 MOhmi.
Nu se ataşează buloane de ancorare co- respunzătoare la
elementele acoperişului. Pasul 2: Defecte de punere la pământ şi scurt-
Nu se efectuează găuri corespunzătoare pentru buloanele de circuit
ancorare şi lipsesc sau se crapă elemente ale acoperişului. Defectele de punere la pământ şi scurtcircuit pot
fi detectate urmând procedura de depa- nare,
Depanarea dar şirurile PV trebuie mai întâi sepa- rate şi
măsurate individual. Pentru aceasta, opriţi întâi
Metodele de corectare a defectelor depind de tipul defectului şi invertorul şi, dacă există, opriţi întrerupătorul sau
de tipul sistemului PV. Întâi, clientul trebuie întrebat când şi cum întrerupătoarele de c.c. Apoi, câte un modul pe
a descoperit defectul. Diagramele circuitului şi o descriere şir trebuie acoperit complet. Acum şirurile pot fi
tehnică a sistemului pot fi utile. Înainte de a face măsurători, separate fără pericol de arc şi măsurătoarea poate
trebuie realizată o verificare vizuală a sistemului PV – în special a începe.
modulelor – pentru a verifica deteriorări mecanice sau
depunerea de praf. Cablurile şi conexiunile electrice trebuie de Pasul 3: Siguranţele/diodele/modulele şirului
asemenea verificate. Tensiunea la siguranţele şirului şi la diode poate
Măsurătorile necesare pentru descoperirea defectelor în sistemele fi măsurată în timpul funcţionării prin folosirea
racordate la reţea sunt de obicei aceleaşi ca la punerea în unui voltmetru în paralel. Dacă sunt prezente
funcţiune. Azi, din ce în ce mai des, diag- nosticarea de la diferenţe evidente în tensiunile indi- viduale ale
distanţă, printr-un modem şi PC, este posibilă datorită şirurilor şi/sau curenţi de scurt- circuit pe şir,
invertoarelor moderne. aceasta este o indicaţie a nepo- trivirii
Procedura pas-cu-pas este descrisă în următoarele paragrafe: generatorului sau o indicaţie a unui de- fect
electric în unul sau mai multe şiruri. Poate fi deci
Pasul 1: Invertorul şi PV cutia de cabluri/ cutia de joncţiune necesar să se facă măsurători in- dividuale la
Întâi, verificarea prin măsurătoare a inver- torului şi cutiei de modulele şirului respectiv. Pentru şiruri mai
cabluri/joncţiune trebuie să înceapă cu cablurile care le lungi, împărţiţi şirul în jumătate şi găsiţi care este
conectează. Verificaţi datele de funcţionare ale inver- torului, jumătatea defectă a şirului. Apoi, folosiţi aceeaşi
prin verificarea LED-urilor sau codu- rilor de eroare, sau folosind metodă pe jumătate de şir defectă pentru
software la dis- tanţă şi un laptop. Datele de funcţionare ale identificarea modulului defect. Conexiunile
modulului şi diodele de bypass trebuie, de
asemenea, testate.

Pasul 4 Tensiunea de circuit deschis şi curentul


de scurtcircuit
Măsurarea tensiunii de circuit deschis şi cu-
rentul de scurtcircuit sunt foarte importante
pentru monitorizarea funcţionării sistemului, dar
trebuie înregistrată de asemenea şi ira- dianţa
curentă.
7
ÎNTREȚINERE ȘI
DEPANARE

Unele defecte tipice întâlnite la instalaţiile PV sunt enumerate în


TABELUL 30 mai jos. Pe coloana din partea dreaptă sunt cauze
posibile pentru aceste defecte, alături de măsuri de remediere
pentru a depana problema şi pentru a repune sistemul în
funcţionare (DGS, 2008).
TABEL 30. DEFECTE TIPICE, MĂSURI CORECTIVE ȘI DEPANAREA (Sursa: Karamchetti M, 2011)

DEFECTE TIPICE MĂSURI CORECTIVE ȘI DEPANAREA


Nu există curent de la ansamblul de Întrerupătoare, siguranţe sau disjunctoare deschise, arse, declanşate, cablul rupt sau corodat.
module

Curentul de la module scăzut Unele module sunt umbrite, soarele nu luminează puternic.
Unghiul de înclinare sau orientarea incorectă.
Unele module sunt deteriorate sau defecte. Modulele sunt murdare.
Bateria nu se încarcă Măsuraţi tensiunea de circuit deschis şi confirmaţi că este în limitele normale. Dacă
tensiunea este scăzută sau zero, verificaţi conexiunile la ansamblul PV. Deconectaţi
sistemul PV de la controlerul de încărcare când lucraţi la sistemul PV .
Măsuraţi tensiunea sistemului PV şi tensiunea bateriei la terminalele controlerului de
încărcare, dacă tensiunea este aceeaşi ansamblul PV încarcă bateriile.
Dacă tensiunea PV este aproape de cea de circuit deschis a panourilor şi tensiunea
bateriei este scăzută, controlerul nu încarcă bateriile şi poate fi deteriorat.
Tensiunea este prea scăzută Deconectaţi ansamblul PV, deconectaţi firul de pe terminalul pozitiv al bateriei şi lăsaţi
ansamblul PV deconectat. Lampa verde a controlerului de încărcare nu trebuie să fie aprinsă.
Măsuraţi tensiunea la terminalele panoului solar ale controlerului de încărcare. Dacă
becul verde este aprins, sau tensiunea bateriei este măsurată la terminale, controlerul
poate fi deteriorat.

Sarcina nu funcţionează corect Verificaţi că nu sunt siguranţe arse sau disjunctoare declanşate.

Oprire la tensiune scăzută Scurtaţi cablurile sau folosiţi cabluri mai groase, reîncărcaţi bateria, permiteţi unităţii să se
răcească, îmbunătăţiţi circulaţia aerului, amplasaţi unitatea într-un mediu mai rece.
Lampa Fault aprinsă, sarcina de c.a. nu Echipamentele de c.a. montate sunt rezistente la puteri mai mari decât cea a invertorului, a
funcţionează apărut oprirea la suprasarcină.
Echipamentele de c.a. montate sunt rezistente la puteri mai mici decât cea a invertorului.
Echipamentul depăşeşte capacitatea de supratensiune tranzitorie a invertorului.
Polaritate conectată invers pe Verificaţi conexiunea la baterie, invertorul a fost probabil deteriorat şi necesită înlocuirea.
invertor

Sarcinile se deconectează incorect Controlerul nu primeşte tensiune corespunzătoare de la baterie, verificaţi conexiunea bateriei.
Pragul de deconectare la minimă tensiune este setat prea sus.
Modificaţi pragul de minimă tensiune folosind o sursă de alimentare variabilă.

Ardere siguranţă ansamblu module Realizarea testului de scurtcircuit cu bateriile conectate.


Deconectaţi bateriile pentru realizarea testului. Ansamblul depăşeşte clasa controlerului,
adăugaţi un alt controler în paralel, dacă este posibil, sau înlocuiţi-l cu controlere de o
capacitate mai mare.
Nu există putere pe ieşirea invertoruluiÎntrerupător, siguranţă sau disjunctor deschis, ars sau declanşat ori cablu rupt sau corodat.
Tensiune scăzută pe invertor sau circuitul controlerului de încărcare este deschis.
Tensiune ridicată a bateriei.
Proceduri de diagnostic Ecrane
Ecranele sunt baza monitorizării. Cel mai simplu
Proceduri de inspecţie vizuală este un indicator inclus în invertor. Majoritatea
Problemele mecanice sunt în general evi- dente, din cauza unor producătorilor de invertoare PV oferă un ecran
lucruri desprinse sau îndoite, rupte sau corodate. Pot fi în general opţional. Totuşi, acesta poate impune
identificate prin contact vizual. Instrucţiunile prezentate în constrângeri severe cu privire la locaţia
capitolele anterioare trebuie respectate. amplasării invertorului, care în mod normal ar
trebui să fie într-un gol din acoperiş, cameră
Monitorizarea performanţei electrică sau alt spaţiu izolat. Pentru ca ecranul
să fie eficient, trebuie amplasat undeva unde să
Date de la utilizator fie vizibil în activităţile de zi cu zi. Ecranele la
Datele de la utilizator pot varia de la un simplu LED aprins pe distanţă sunt mai uşor de amplasat şi pot primi
invertor sau un ecran amplasat în spaţiul domestic, până la un date chiar de la invertor, sau printr-un contor
ecran mare de perete, interactiv la intrarea într-o instituţie. Toate amplasat pe cablul către tabloul de distri- buţie.
aceste afişaje oferă utilizatorilor o indicaţie că sistemul funcţio- Un cost semnificativ pentru instalare îl
nează. O imagine clară adaugă valoare unui sistem, în special dacă reprezintă pozarea cablului către ecran, dar sunt
este combinată cu grafice sau text în care sunt explicate echipamente pe piaţă care evită acest lucru prin
conceptele. folosirea de transmisii radio de rază scurtă.

Verificarea performanţei Multe formate de date pot fi afişate: cel mai


Un sistem poate fi finanţat pe baza producţiei sale prin diferite popular este puterea instantanee generată şi
scheme (Tarife de injectare), în care utilizatorul este autorizat să energia totală generată până la această dată. Totuşi,
măsoare producţia şi să o compare cu consumul din reţea. ecrane mari afişează deseori valori derivate,
Complexitatea şi cheltuielile acestei măsurători sunt determinate care au un înţeles mai bun pentru public, precum
de numărul şi acurateţea măsurătorilor de realizat. numărul de becuri alimentate, sau cantitatea de
emisii de carbon eliminată. Un sistem bazat pe
calculator poate adesea să transmită această
informaţie către un monitor de informare touch-
screen sau să afişeze pe un site.
7.3.2.4. Sisteme de achiziţie de date
FIGURA 159. M
MĂSURAREA LA UN SISTEM PV AMPLASAT PE ACOPERIȘ, CONECTAT LA REȚEA Sistemul principal tinde să se încadreze în
(Sursa: Conercon
Ltd)
două categorii: înregistratoare şi calculatoare.
Avantajul înregistratoarelor îl constituie sim-
plitatea şi robusteţea construcţiei, dar dez-
avantajul îl reprezintă inflexibilitatea şi costul.
Un sistem cu calculator, în contrast, poate fi mai
greu setat şi pus în funcţiune, dar are avantajul
unei mai mari varietăţi de opţiuni de funcţionare
şi setări parametrizabile, în timp ce costul poate
fi mai mic pentru un sistem bazat pe un PC
desktop. Alegerea între cele două tipuri poate fi
dictată de strategia de monitorizare.
7
ÎNTREȚINERE ȘI
DEPANARE

Senzorii adesea folosite, deoarece permit descărcarea


Nu există o limită de intrări ce pot fi monitorizate de un sistem frecventă a datelor (reducând dimensiunile
PV, dar majo- ritatea sistemelor vor avea nevoie să măsoare energia perioadelor „pierdute“), şi de asemenea şan- sa
de intrare şi de ieşire, şi câteva variabile de climă şi sistem. de a modifica orarul de înregistrare. Cele mai
Calibrarea şi recalibrarea sofisticate înregistratoare pot iniţia ape- larea
către un fax sau PC pentru a raporta orice defect
Sistemul trebuie setat şi calibrat de preferinţă în locaţia unde
sau semnale în afara limitelor îndată ce sunt
este instalat. Necesitatea recalibrării trebuie determinată
detectate. Apariţia internetului a permis
considerând durata de timp a monitorizării, precizia necesară
calculatoarelor să se conecteze la un portal prin
pentru sistem. Celula de referinţă este de obicei critică, dar de
linia telefonică, făcând astfel des- cărcarea
regulă cel mai greu accesibil obiect. Dacă recalibrarea anuală nu
datelor mai ieftină şi posibilă din orice parte a
este realizată în laborator, o comparaţie în locaţie cu un dispozitiv
lumii. Dacă nu este disponibilă o linie telefonică
apro- piat poate fi suficientă. Întregul sistem de monitorizare
la o locaţie distantă, o co- nexiune de celular
poate de asemenea să bene- ficieze de o calibrare comparativă
poate oferi o facilitate similară.
folosind un echipament de calibrare de mână (senzori de
temperatură ambientală, aparate de măsurat tensiunea şi curentul
7.3.4.1. Analiza datelor
etc.). După colectarea datelor sistemului PV, trebuie
Stocarea şi transmisia datelor întreprinsă o analiză detaliată. În acest fel, datele
stocate pot fi o unealtă folositoare pentru
Datele sunt în general stocate local folosind RAM drep evaluarea şi monitorizarea sistemului. Datele de
înregistrator, sau folosind un hard disc al unui sistem cu performanţă lunare, producţia ansamblului etc.
calculator. Înregistra- toarele adesea includ carduri RAM, discuri, au devenit căi normale de definire a
sau alte medii magnetice, ca o formă de stocare/recuperare. PC- performanţelor sis- temului PV şi o utilizare
urile pot folosi drive- uri multiple, sau descărcări zilnice, ca metodă continuă a acestei metode va face mai uşoară
de stocare de rezervă. compararea sistemelor existente. Grafice tip
Având datele înregistrate, acestea pot fi transmise către bară pot fi de asemenea detaliate cu
organizaţia de monitorizare prin mai multe mijloace. Cele mai subcategorii cum ar fi pierderi de preluare a
simple înregistratoare trebuie luate fizic şi duse la laborator, radiaţiei solare, pierderi ale sistemului etc. De
conectate la un cititor special, sau un port serial al unui exemplu, menţinerea unui grafic de bare cu
calculator. producţia zilnică şi lunară este o cale simplă de a
Mediile detaşabile permit interschimbarea mediilor de stocare garanta performanţa sistemului PV şi de a
din locaţie, permiţând continuarea monitorizării fără întrerupere. analiza posibilele defecte (Sursa pentru 7.3:
Singurele dezavantaje sunt că mediul de sto- care trebuie introdus Rudkin E. & Thornycroft J. 2008).
corect, sau înre- gistratorul nu poate fi repornit, iar pierderea de FIGURA 160.
date nu va fi observabilă până la urmă- toarea vizită. Transmisiile EXEMPLU DE GRAFIC TIP BARĂ A UNUI SISTEM PV
telefonice sunt DE 1KW
Documentaţia clientului
După terminarea instalării, testele şi verifi- cările extinse ale
instalatorului asupra sis- temului, rezultatele sunt trecute într-un
raport de punere în funcţiune. Acest proces poate dura câteva
zile, în funcţie de di- mensiunea sistemului PV. Acesta va fi
semnat de un reprezentant autorizat pentru a confirma faptul că
lucrarea este satis- făcătoare.

O copie a raportului de punere în funcţiune trebuie dată


proprietarului împreună cu certificatele de conformitate şi
garanţiile relevante. Sunt date garanţii pentru fiecare parte a
sistemului către proprietar (de obicei garanţia producătorului). De
asemenea trebuie date instrucţiuni complete de operare şi
întreţinere, împreună cu o descriere completă a sistemului.

De obicei, proprietarul cere câteva garanţii de performaţă a


sistemului de la instalator. In- stalatorul se angajează la producţia
unui sis- tem dând un minim de kWh produşi pe an. Dacă
producţia reală este mai mică decât cea dată, instalatorul trebuie să
compenseze pro- prietarul (investitorul), în funcţie de termenii
înţelegerii (Rudkin E. & Thornycroft J., 2008).

Lista de verificări pentru


întreţinere
Trebuie realizată o inspecţie şi întreţinere la faţa locului pentru
un sistem PV. Crearea unei liste de verificări este necesară pentru
a per- mite sistemului PV să funcţioneze normal. O listă de
verificări de întreţinere ar trebui să includă câteva din rubricile
din TABELUL 31.
7
ÎNTREȚINERE ȘI
DEPANARE

TABEL 31. LISTĂ DE VERIFICĂRI PENTRU ÎNTREȚINERE. (Sursa: http://www.contractorsinstitute.com/)

Sistemul PV – Listă de verificări pentru întreţinere


Adresa instalaţiei Inspectat de:

Data: Referinţa:

Modulele şi cablarea
emului □ □
respunzătoare pentru cablajul modulelor
corespunzători pentru extensia □de cablaj a modulelor Împământarea corespunzătoare a modulelor & structurii modulelor Conductorii de împământare
modulelor fixată corect şi etanşată

respunzătoare a cablurilor din exterior în cutii Conducte de metal prin pod până la separatorul modulelor Observarea deteriorării modulelor
□ umbririi modulelor
a acumulării de murdărie Urmărirea




□Conexiunile de c.c.
□Cutiile de cabluri pentru circuitul sursă
Disjunctoare speciale pentru c.c. sau siguranţe pentru tensiune adecvată
Listă cu echipamentul
Cutiile cu componenete de c.c.

Secţiunea şi tipul izolaţiei cablului corespunzătoare
□ Terminaţii corespunzătoare pentru conductori
□ Componente speciale pentru c.c.
Listă cu echipamentul
□ ÎMPĂMÂNTARE ÎNTR-UN SINGUR PUNCT!
□ Opţional, un electrod conductor pentru împământare

Cutii cu componente de c.a.
Bară de Nul separată
Listă cu echipamentul
Separatoare şi disjunctoare etichetate
Întrerupătorul utilităţii
Etichetat
Vizibil, blocabil, accesibil, rupere a sarcinii, mâner extern
Întrerupătorul principal al clădirii
Etichetat
Invertoarele
Listă cu invertoarele
□ □ (tip, număr serial, configuraţie)
Stare/Condiţie Defecte găsite Nivelul de zgomot

Tensiunea de circuit deschis (V) Impp (A)
Întrerupătoarele de intrare şi ieşire etichetate Dimensiuni de cabluri corespunzătoare Împământat





□ (doar la sistemele cu stocare în baterii)
Baterii
□ □la scurtcircuit
Terminalele protejate
Cablurile terminate corespunzător (fără menghină cu şurub pentru firele liţate) Sistem de ventilare şi răcire ce nu necesită întreţinere
Fluxul de aer evacuat □
în exterior
Etichetat cu procedurile de siguranţă corespunzătoare


Regulatoare de încărcare (doar la sistemele cu stocare în baterii)
ondiţie □ □
ătoarele de intrare şi ieşire etichetate Lista cu regulatoarele de încărcare Dimensiuni de cabluri corespunzătoare Împământat



Circuite în aşteptare (doar la sistemele cu stocare în baterii)
Aveţi grijă la mai multe cabluri dacă tensiunea este 120V
Etichetat
Punctul de racord cu utilitatea
Etichetat
Conformitate
Predarea sistemului PV
Defecte menţionate
7
ÎNTREȚINERE ȘI
DEPANARE

Exerciţii 7.6.2. Greşeli şi defecte tipice


Planul de întreţinere
1. Unul dintre defectele tipice privind instalarea
sistemelor de prindere a pa- nourilor PV este
Frecvenţa inspecţiei şi întreţinerii siste-
distorsionarea modulelor PV montate pe
mului fotovoltaic trebuie să fie:
acoperiş.
la fiecare 3 ani
Adevărat
cel puţin o dată pe an
Fals
la fiecare 5 ani
2. Cele mai des reclamate defecte potrivit unui
Majoritatea problemelor într-o instalaţie PV apar de obicei pe
număr mare de studii sunt defectele de
parcursul:
invertor
primului an de funcţionare
baterie
celui de-al doilea an de funcţionare
panou
al treilea an de funcţionare
cablaj
al patrulea şi al şaselea an de funcţionare
3. La instalarea şi conectarea modulelor PV, IMPP
Frecvenţa recomandată de curăţare a suprafeţelor modulelor
pentru fiecare modul trebuie luat în considerare:
este:
Adevărat
de două ori pe an
Fals
o dată pe lună
c) 4.
depinde de condiţiile fiecărei instalaţii Pentru alimentări electrice, durata fizică de
funcţionare este de obicei specificată ca:
4. În timpul măsurării iradianţei totale a unui
25 ani
ansamblu PV, piranometrul trebuie:
45 ani
să fie amplasat în aceeaşi direcţie ca ansamblul PV
15 ani
b) să fie amplasat în direcţie opusă a
ansamblului PV 35 ani
să fie orientat spre nord 5. Motiv pentru depăşirea tensiunii
să fie orientat spre sud invertorului pot fi:
Pentru a verifica densitatea electrolitului în baterii, instrumentul condiţiile meteo imprevizibile
de măsurare folosit este: proiectarea necorespunzătoare a
ansamblului de module
ampermetru
o scurtătură în sistemul PV
voltmetru
hidrometru 6. Dacă nu soseşte curent de la ansamblul PV, o
termometru cauză posibilă este ruperea sau corodarea
cablării.
Privind protecţia invertoarelor la trăsnet:
Adevărat
nu se folosesc echipamente supli- mentare
Fals
se folosesc descărcătoare
este folosit echipament pentru pro- tecţia la scurtcircuit
Proceduri de diagnostic Lista de verificări de întreţinere

Principalul avantaj al sistemelor asistate de calculator pentru


1. O listă de verificări de întreţinere pentru
achiziţia datelor este: invertor trebuie să includă (alegeţi 3):
construcţia simplă şi robustă nivel de zgomot
este mereu mai ieftină decât un logger condiţiile terminalelor
este mai rapidă decât logger-ul tensiunea de circuit deschis (V)
are o gamă mai largă de opţiuni de moduri de funcţionare şi I (A)
MPP
setări configurabile.
Ventilaţie forţată către exterior
Sistemul trebuie setat şi calibrat preferabil în laborator: Acumularea de impurităţi
Adevărat
Fals
Păstrarea înregistrărilor graficelor de bare
ale producţiei zilnice şi lunare de energie:
Este folosită doar pentru compararea performanţei anuale a
sistemului cu performanţa anuală din raportul de punere în
funcţiune
Este o metodă simplă prin care se asigură funcţionarea sistemului
şi se poate percepe o posibilă defecţiune în sistem.
Este inutilă deoarece datele sunt
stocate în invertoarele sistemului PV.
Problemele mecanice pot fi de obicei identificate printr-o
inspecţie vizuală:
Adevărat
Fals
Defectele de cablare pot fi detectate verificând invertorul.
Adevărat
Fals

Documentaţia către client

După ce instalaţia este completă, insta- latorul trebuie să-şi ia


angajamentul pentru producţia anuală de energie a sistemului
prin prezentarea unui minim kWh produşi pe an.
Adevărat
Fals
MANAGEMENTUL CALITĂȚII ȘI GRIJA PENTRU CLIENT8

8. MANAGEMENTUL O metodă de definire şi implementare a QMS


este de a gândi fiecare etapă a procesului şi a
CALITĂȚII ȘI GRIJA PENTRU CLIENT nota exact cum ar trebui abordată.
De exemplu, când o nouă cerere de ofertă este
Principiile calităţii primită, este esenţial să se reţină o serie de
detalii, ca de exemplu detalii de contact, locaţie
Odată ce bunele practici au fost stabilite într- o companie de & cod poştal, cerinţele de bază ale clientului,
instalare, este esenţial să se realizeze instalaţii cu acelaşi standard orientarea acoperişului şi panta (dacă este
ridicat. Aici un Sistem de Management al Calităţii (QMS) poate posibil) etc. Dacă există un for- mular standard
ajuta. ce poate fi completat, această sarcină poate fi
Ideea esenţială este că întregul proces, de la primul contact cu dată unei persoane care nu este expertă. Totuşi,
clientul prin ofertă, insta- lare, punere în funcţiune şi predare, dacă nu există un formular, de obicei trebuie ca
este trecut într-un plan scris pe care instalatorul face un efort să un expert să poarte conversaţia cu potenţialul
îl folosească la toate instalaţiile. client, ocu- pînd deci timpul valoros al expertului
pentru sarcini pe care ar putea să le realizeze
Formularele standard, procedurile şi soft- ware-ul care formează personal mai ieftin. Acesta este un exemplu de
QMS pot toate să contribuie la consistenţa funcţionării şi trasa- cum primul pas al procesului de vân-
bilitate. Trasabilitatea devine importantă în eventualitatea unei zare/instalare poate deveni mai consistent,
probleme de după pune- rea în funcţiune, poate multe luni sau eficient şi cu costuri mai mici prin folosirea unui
ani mai târziu. Ajută instalatorul să înţeleagă unde a mers prost proces standardizat.
procesul, sau dovedeşte că insta- latorul nu a făcut greşeli şi Deci, QMS-ul este construit prin gândirea
greşeala se află în altă parte (utilă în special dacă plângerea fiecărei etape şi notarea procedurii de urmat.
evoluează la o acţiune în instanţă). QMS-ul poate, de asemenea, fi gândit ca un set
ISO 9001 este un exemplu de sistem de management al calităţii de „Proceduri de Operare“.
utilizat de multe companii de dimensiuni medii şi mari şi poate fi Lista de mai jos este un exemplu de elemente
un îndrumar bun pentru oricine doreşte să implementeze un care pot fi luate în considerare la redactarea
QMS pentru propria afacere. Totuşi, este important să ţinem procedurilor de operare care vor fi introduse în
minte că fiecare afacere este diferită şi, astfel, fiecare afacere QMS-ul unei companii de instalare sisteme PV:
trebuie să dezvolte propriul QMS care este cel mai potrivit
 Procedură de procesare a cererilor de ofertă de la
pentru activităţile sale. Nu este necesar să se implementeze un
clienţi, posibil folosind un formular standard
sistem complet ISO 9001 pentru a implementa un QMS de bază.
„Cerere Ofertă Client“ (după cele discutate mai
O versiune redusă poate fi mai potrivită pentru companiile mai
sus).
mici şi persoane fizice.
 Procedură pentru realizarea unei vizite la
amplasament. Aceasta poate include detalii
despre cum să se realizeze un formular „Studiere
a amplasa- mentului“ sau „Evaluarea clădirii“.
 Cum să se pregătească o ofertă,
inclusiv o machetă de ofertă.
 Un contract standard cu clientul.
 Un contract standard cu un sub- contractor
pentru angajarea de sub- contractori.
8
MANAGEMENTUL CALITĂȚII ȘI GRIJA PENTRU CLIENT

Procedura folosită pentru proiectarea sistemelor şi utilitarele procedură şi care are potenţial de evoluţie
software: ex. software pentru calculaţiile mecanice şi electrice şi pentru a ajuta la motivarea personalului şi a
predicţiile de energie. planifica necesarul de forţă de muncă.
Procedura de evaluare a riscurilor locaţiei şi/sau declaraţii de  O procedură de reclamaţii şi înre- gistrare a
metodă. Aceasta poate include de asemenea un şablon tuturor reclamaţiilor primite (fie argumentate
corespunzător. sau nu) pentru a înregistra instanţe individuale
Procedură de inspectare a bunurilor livrate (ex. pentru de pro- bleme şi, dacă este cazul, cum să se
corectitudine, dete- riorare, părţi sau documentaţie lipsă etc.). rezolve.
Procedură de trecere în revistă a conţinutului QMS, inclusiv
stabilirea informaţiilor legate de când şi cum sunt aduse la zi Este de asemenea foarte util să se scrie un
documentele şi cine este responsabil cu aceasta. document de ansamblu al QMS care să spună ce
Alte documente care trebuie incluse în QMS: un document care proceduri vor fi folosite în ce etapă, de la
identifică standardele naţionale; reglementările tehnice; contactul cu clientul până la predarea către
reglementările în construcţii; ghiduri industriale etc. acesta şi serviciile de după vânzare. Acesta este
Instrucţiunile echipamentelor date de producători pentru fiecare de obicei cunoscut drep Planul Calităţii şi trebuie
echipament instalat de companie. să includă o definire a celui care este competent
Lista documentelor de ţinut în dosarul să realizeze fiecare procedură.
fiecărui client.
Lista documentelor de predat fiecărui
client. Odată ce a fost introdus un QMS, este de obicei
Termeni şi condiţii standard (dacă nu sunt incluse în contract) şi bine să se evalueze periodic cât de bine
informaţii standard de garanţie. funcţionează (ex: trimestrial), şi să se
Politică de Sănătate şi Siguranţă. înregistreze rezultatul fiecărei evaluări. Aceasta
garantează că greşeli anterioare nu se vor mai
Alte documente care pot apărea ocazional în repeta şi că sunt identificate bune practici şi
QMS: incluse în funcţionarea de zi cu zi a afacerii.
Astfel de evaluări asigură, de ase- menea, o
O listă a echipamentelor (inclusiv nu- măr serial) care necesită oportunitate de verificare a schim- bărilor în
calibrare, cine este responsabil de verificarea faptului că reglementări şi standarde care sunt relevante
echipamentul este calibrat şi datele care arată când trebuie realizată instalaţiilor PV, să se verifice reclamaţiile
urmă- toarea calibrare. primite, astfel încât cauzele comune să poată fi
Documentele de Instruire a Perso- nalului – utile pentru identificate şi corectate şi să se primească
determinarea celui care este competent să opereze o informaţii de la personal/ subcontractori.

8.2. Standarde UE pentru PV


Există numeroase standarde UE pentru PV care
conţin cerinţe pentru producţia şi testarea
produselor PV. Aceste standarde sunt de
asemenea aduse la zi din când în când, sau sunt
publicate noi standarde, pentru a lua în calcul
aceste schimbări în metodele de tehnologie şi
testare.
În consecinţă, nu este practic să includem aici o listă completă a De aceea, toate etapele procesului trebuie
standardelor. O listă a standardelor este disponibilă în Anexa iii şi documentate într-o formă pe care clientul să o
o listă de standarde poate fi găsită de asemenea pe site-ul înţeleagă, toate punctele cheie trebuie explicate
Asociaţiei Industriei Europene a Fotovoltaicelor (www.epia.org). verbal, iar proiectul nu trebuie să continue până
Multe standarde acoperă produsele PV, cu toate acestea, cele ce clientul nu este de acord şi până nu-şi dă
care definesc cerinţele pentru calificarea modulelor şi aprobarea acordul în scris pentru oferta instalatorului.
tipului includ:
Vânzarea de energie solară
EN 61215 (modulele PV cristaline)
EN 61646 (modulele PV film-subţire) Trebuie aderat la următoarele puncte, în timpul
procesului de pre-vânzare:
EN 61730 (siguranţa modulelor PV)
Publicitate
Este de obicei o cerinţă de eligibilitate (ex. pentru subvenţii
financiare) ca orice modul instalat să fie certificat cu cel puţin Publicitatea şi activităţile promoţionale vor da
unul din standardele menţionate mai sus. imaginea corectă a produselor şi serviciilor şi nu
vor face declaraţii nefondate despre
Deşi nu este un Standard European, standardul de instalare MCS performanţă sau recuperarea financiară.
pentru centrale PV de microgenerare (MIS 3002) specifică
cerinţele de proiectare, furnizare, instalare, punere în funcţiune şi Instruirea personalului
predare a sistemului PV pentru clădiri permanente. Personalul de vânzare va fi instruit la un nivel
MIS 3002 este disponibil pe site-ul MCS care să-i permită să realizeze o analiză solară
(www.microgenerationcertificaton.org). detaliată şi să ofere sfaturi despre orice
îmbunătăţire a serviciilor. Personalul va fi de
MIS 3002 apelează de asemenea la indicaţii din „Fotovoltaicele în asemenea capabil să ofere o evaluare de bază a
Clădiri – Ghid de instalare a sistemelor PV“, în prezent la a 2-a energiei clădirii şi să dea sfaturi cu privire la
ediţie, ce va fi foarte curând adusă la zi. eficienţa energetică.
Instruirea personalului de vânzări va include un
modul despre tehnici acceptabile de vân- zare,
Grija pentru client pentru a se evita tactici de presiune ridicată.
Personalul trebuie înştiinţat despre sancţiunile
Generalităţi posibile, dacă astfel de tactici sunt folosite.
Este important ca întreg procesul de la primul contact cu În general personalul de vânzare:
clientul, până la punerea în funcţiune şi predarea sistemului, să
- Nu poate oferi bonusuri pentru semnarea unui
fie precis, transparent, documentat clar şi înţeles de client.
contract la prima întâlnire de vânzare.
Depărtarea de la acest principiu general va conduce inevitabil la
probleme şi plângeri. - Nu poate rămâne pe proprietatea clientului mai
mult de 2 ore, inclusiv timpul de adunare a
datelor despre locaţie.
- Nu acceptă nici o plată la vizita iniţială de
vânzare.
- Trebuie informat clientul despre procesul de
vânzare (vezi Oferte, mai jos), inclusiv perioada
de „răcire“ ulterioară semnării contractului.
8
MANAGEMENTUL CALITĂȚII ȘI GRIJA PENTRU CLIENT

Trebuie să informeze clientul de orice permise sau aprobări Alte articole în ofertă
necesare (ex: aprobări de proiect, racordarea la reţea) înainte de
Alte articole care trebuie incluse în etapa de
începerea instalării şi trebuie să specifice clar persoana care
ofertare sunt:
trebuie să le obţină.
- O explicaţie despre bonusurile financiare (ex:
tarife de injecţie, subvenţii etc.).
Oferte şi contracte - Valoarea în bani rezultată pentru sistemul
propus, inclusiv recomandarea că invertorul poate
Estimări ale producţiei de energie necesita înlocuirea pe durata vieţii sistemului şi
Oferta, împreună cu termenii şi condiţiile firmei, vor forma costul estimativ al acestuia.
contractul între instalator şi client. De aceea, este esenţial ca- Listă cu toate componentele principale fur-
ofertele să fie clare, uşor de înţeles şi să conţină toate informaţiile nizate, inclusiv producătorul şi tipul mo- delului.
necesare. - Durata previzionată a procesului de
Chiar înainte ca o ofertă să fie emisă, este o bună practică să instalare.
oferiţi clientului o estimare a energiei anuale produse de- Perioada de „calm“ (poate varia în funcţie de
sistemul PV propus. Aceasta pentru că generarea de energie legislaţia locală sau codurile de practică).
regenerabilă (şi primirea de orice bonus financiar) este de obicei- Ce se întâmplă în timpul instalării: ex.
principalul scop al beneficiarului. De aceea, furnizarea unei montarea de schele.
estimări de o precizie rezonabilă a energiei previzionate a fi
produsă înainte de a intra în orice contract de instalare este de- Serviciile necesare (ex. energie electrică).
importanţă vitală. - Dacă este necesar, un spaţiu temporar de
depozitare în siguranţă a echipamentului înainte
Astfel de cifre de producţie de energie pot fi doar aproximative,
de montaj.
iar calculele pot deveni foarte complexe, în funcţie de nivelul de
precizie necesar. De aceea, este necesar să i se explice clientului- Modalităţi de plată acceptate, termeni de
factorii cheie: climă, orientare & înclinare, umbrire, temperatură plată.
şi de a menţiona ce metodă de calcul a fost folosită (dacă s-a- Alţi termeni şi condiţii specifici afacerii.
realizat un calcul de mână sau s-a folosit un software de
modelare). Ipotezele cheie ce stau la baza calculaţiei trebuie de Dacă este necesar un depozit înainte de începerea
asemenea prezentate pentru a permite verificarea estimărilor. lucrărilor de instalare, acesta va reprezenta o
Este de ase- menea esenţial, nu atât pentru propriul be- neficiu mică parte din valoarea totală a proiectului.
cât pentru al instalatorului, de a acompania estimările de Depozitul şi orice altă plată în avans, dacă este
performanţă cu o notă care să explice că performanţele siste- necesară, trebuie ţinute într- un cont special
mului PV nu pot fi prezise cu precizie, din cauza variaţiilor de creat pe numele clientului (ex. un cont „client“
energie solară disponibilă de la locaţie la locaţie şi de la an la an. sau alt cont nou creat). Acesta trebuie să fie
separat de conturile legate de creditele
instalatorului şi facilităţile bancare. Îndrumare
pentru realizarea şi ad- ministrarea acestor
aranjamente sunt dispo- nibile la majoritatea
băncilor. Depozitul va fi returnat clientului în
eventualitatea anulării contractului în perioada
de „calm“.
În eventualitatea unor mici modificări ale
specificaţiei, acestea trebuie aprobate în scris cu
clientul. În eventualitatea unor schimbări
mari de specificaţii, de oricare parte, trebuie realizată şi acceptată testare şi punere în funcţiune, inclusiv in-
o nouă ofertă înainte de continuarea lucrărilor. dicaţiile oferite în instrucţiunile de instalare de
către producătorul de echipamente. O co- pie a
Terminarea lucrărilor rezultatelor trebuie furnizată clientului.
Etapa de instalare poate demara doar după acceptul scris al După punerea în funcţiune a sistemului trebuie
ofertei (în eventualitatea mai multor cotaţii, trebuie clarificat la emis un certificat către client care să prezinte
care dintre ele se referă acceptarea). De asemenea, instalaţia nu următoarele puncte:
trebuie să înceapă până ce instalatorul nu are dovada că toate
permisele şi aprobările au fost obţinute. - adresa proprietăţii
- detalii de contact ale instalatorului
Dacă sunt angajaţi subcontractori, aceştia vor fi în permanenţă
sub supervizarea şi controlul instalatorului care a semnat- tipul & numărul serial al echipamentului
contractul cu clientul. Instalatorul rămâne responsabil în faţa instalat
clientului pentru calitatea şi corec- titudinea oricărei lucrări- data punerii în funcţiune
subcontractate. - puterea instalată a sistemului
În timpul instalării - estimarea anuală a producţiei de energie
Clienţii şi proprietatea acestora trebuie tra- tate cu respect tot- perioada de garanţie oferită de instalator
timpul. Trebuie luate precauţii pentru minimizarea zgomotului, (termeni de referinţă)
deranjului sau deteriorarea proprietăţii (ex. protecţia de murdărie &- garanţiile producătorului modulelor PV şi ale
praf dacă se lucrează în interior, înlocuirea ţiglelor crăpate etc.). invertorului
Clientul trebuie avertizat asupra oricăror probleme de sănătate şi Declaraţie: „Această instalaţie a fost pusă în
siguranţă, precum posibilitatea căderii de obiecte, riscuri funcţiune de <Numele companiei, numele
electrice etc., iar delimitări corespunzătoare trebuie instalate, inginerului>. <Compania> declară prin prezenta
pentru a preveni rănirea, în conformitate cu standardele locale de că la data punerii în funcţiune sistemul a fost
sănă- tate şi reglementările de siguranţă. inspectat şi declarat sigur, funcţional şi instalat
în concordanţă cu toate reglementările
Dacă instalatorul va întârzia din orice motiv (ex. vreme proastă), aplicabile”.
clientul trebuie informat şi să i se dea noi termene de reluare a
acti- vităţilor şi trebuie să i se explice cum vor avea impact Garanţii şi servicii după vânzare
asupra datei de punere în funcţiune.
Este important ca, după procesul de instalare,
8.3.5. Testul final, punerea în funcţiune şi clientul să fie asigurat că va primi suport în
eventualitatea oricărei probleme cu sistemul.
predarea instalației
Detalii privind garanţia care acoperă calitatea
La finalizarea procesului de instalare, ultima etapă este testarea şi
produselor şi a lucrărilor de instalare trebuie
punerea în funcţiune. Această etapă va urma procedura scrisă de incluse în documentaţia de punere în funcţiune
oferită clientului la terminarea lucrărilor (vezi
mai sus). Instalatorii trebuie să ofere un contract
de mentenanţă, dar să nu insiste ca acesta să fie
semnat. Este o bună practică să se lase un manual
de operare la faţa locului, care să detalieze
cerinţele de întreţinere ale sistemului.
Toţi instalatorii ar trebui să aibă şi să opereze
o procedură transparentă de reclamaţii, iar o
8
MANAGEMENTUL CALITĂȚII ȘI GRIJA PENTRU CLIENT

copie scrisă a procesului verbal trebuie lăsată


la client.
Un instrument util pentru instalator, pentru monitorizarea
satisfacţiei clientului, şi pentru a-şi asigura clienţii, este un
formular de feedback de la client. Este de aceea o bună practică
să se includă un astfel de formular în pachetul de predare a
instalaţiei.

Exerciţii
Pentru a ajuta dezvoltarea unui sistem corespunzător QMS să
monitorizeze afacerea, citiţi textul din acest capitol şi utilizaţi
informaţiile pentru a pregăti următoarele:
Un formular de „Chestionare a clientului“
Un formular de „Analiză a locaţiei“ sau
„Evaluare a clădirii“
 Un şablon de ofertă
Un contract standard cu clientul
Un contact standard cu sub-
contractorul
O procedură standard pentru pro- iectarea sistemelor PV
Un formular de evaluare a riscului
O declaraţie de metodă generică
Un formular de inspecţie a mărfurilor
utilizate în proiect
O procedură pentru trecerea în revistă
a conţinutului QMS-ului dvs.
O listă de Reglementări Tehnice, Reglementări în Construcţii şi
recomandări din industria naţională
O listă de documente de ţinut în
dosarul fiecărui client
O listă de documente de predat fiecărui client
Termenii şi condiţiile standard (dacă nu sunt incluse în contract)
şi informaţiile standard de garanţie
O politică de sănătate şi siguranţă pentru afacerea dvs.
O procedură de tratare a reclamaţiilor.
GLOSAR DE TERMENI Baterie: celule electrochimice încapsulate într-
un container şi conectate electric într-o
A configuraţie corespunzătoare serie/paralel pentru
a asigura nivelul de tensiune şi curent necesar
Amper: unitate de curent electric sau debitul curgerii de funcţionării.
electroni. O tensiune de un volt pe o rezistenţă de un ohm
determină circulaţia unui curent de un amper. C
Amper oră: măsură a curentului pe durată de timp, utilizat frecvent Cadmiu (Cd): element chimic utilizat în
pentru măsurarea capacităţii bateriei. realizarea anumitor tipuri de celule solare şi
Analiză ciclu de viaţă: apreciere cu privire la cuantificarea şi baterii.
evaluarea impactului asupra mediului (emisii, ape uzate, deşeuri Capsulare: protecţie aplicată în jurul celulelor în
solide şi consumul de energie şi alte resurse) pe durata ciclului procesul de realizare a modulelor PV, concepute
de viaţă al unui produs, proces sau activitate. să reziste peste 20 de ani.
Arsenit de galiu (GaAs): un compus cristalin de înaltă eficienţă Celule din siliciu cristalin: sunt realizate din felii
utilizat în producerea anumitor tipuri de celule solare şi materiale subţiri (plăcuţe) tăiate dintr-un singur cristal sau
semiconductoare. bloc de siliciu.
Azimut: Unghi între direcţia nord şi proiecţia normalei la Circuit electric: traseul electronilor dintr- o
suprafaţă pe planul orizontal, măsurat în sensul acelor de ceasornic sursă de alimentare (generator sau baterie)
faţă de nord. printr-o linie externă.

B Cleşte ampermetric: aparat electric de măsură


a curentului dotat cu două „fălci” care se deschid
Balanţa sistemului (BOS): totalitatea componentelor sistemului pentru a instala dispozitivul în jurul
exceptând modu- lele PV. Reprezintă echipamentul auxiliar care se conductorului fară a fi necesară întreruperea
referă la structurile de suport şi siguranţă, invertoare, separatoare
circuitului.
şi dispozitive de pro- tecţie la supracurent, regulatoare de
încărcare şi cutii de joncţiune. Clinometru: dispozitiv de măsurarea a
unghiului de pantă şi înclinaţie a unui obiect în
Banc de baterii: grup de baterii conectate împreună pentru a
raport cu gravitaţia sa, prin crearea unui orizont
stoca energia unui sistem fotovoltaic.
artificial.
Condiţii Standard de Testare (STC): radiaţie: 1000
W/m2, temperatură: 25°C şi masa aerului: 1.5.
Conductor pentru împământare: conductor
utilizat pentru a conecta cadrul unui dispo- zitiv
electric la pământ. Conductorul pentru
împământare este de obicei din cupru.
Conexiune în paralel: interconectarea a două sau mai
multe panouri, astfel încât tensiunea
9
GLOSAR DE TERMENI

la borne rămâne aceeaşi, iar curentul este Diodă de ocolire: diodă conectată în paralel la un
însumat. modul PV care oferă o cale alternativă pentru
Conexiune în serie: interconectarea a două sau mai multe curent în caz de umbrire sau defecţiune.
panouri astfel încât tensiunea este însumată, dar acelaşi curent Dioxid de carbon echivalent: emisii de gaze
trece prin ele. cu efect de seră exprimate în kgCO2e.
Controler serie: controler care întrerupe curentul de încărcare
E
prin deschiderea circu- itului ansamblului PV. Elementul de
control este legat în serie cu ansamblul PV şi cu bateria. Echipament de Protecţie a Personalului (PPE):
echipament utilizat pentru reducerea expunerii
Controler şunt: controler de încărcare care şuntează sau
angajaţilor la pericole, când con- troalele tehnice
redirecţionează curentul de încărcare de pe baterie.
şi administrative nu sunt posibile sau eficiente.
Convertor: dispozitiv care transformă un
Electrolit: mediul care oferă mecanismul de
voltaj DC într-un alt voltaj DC.
transport al ionilor între electrozii pozitivi şi
Curbă de învăţare: grafic ce reprezintă rata de învăţare. În negativi ai bateriei.
domeniul PV aceasta este cel mai adesea legată de preţul de
producţie al PV la nivel global. F
Curent alternativ: sarcină electrică schim- bându-şi periodic Factor de umplere: factor privind gradul până la
direcţia. În (c.c.), sarcina electrică se scurge întotdeauna într-o care un modul deviază de la modul optim de
singură direcţie. operare.
Curent continuu: circulaţie de sarcină electrică într-un singur Fenomen PV: crearea unei tensiuni electrice
sens. într-un material expus la lumină.

Curent electric: fluxul de energie electrică Foiţă: strat subţire de semiconductor.


(electricitate) ce traversează un conductor.
G
Curent-tensiune: combinaţiile utilizabile de curent şi tensiune la
Galiu (Ga): element chimic de natură metalică,
ieşirea panoului PV.
utilizat în producerea anumitor celule solare şi
Cutie de joncţiune: o cutie amplasată pe modul, în care şirurile dispozitive semiconductoare.
de panouri fotovoltaice sunt conectate electric şi în care se pot
Grad de descărcare: numărul de amperi-oră
găsi şi dispozitive de protecţie.
utilizaţi dintr-o baterie sau celulă complet
D încărcată, exprimaţi ca procent din capa- citatea
maximă.
Diodă: Dispozitiv electronic ce permite
curentului să treacă într-o singură direcţie. I
Diodă de blocaj: dispozitiv care controlează circulaţia curentului în Insularizare: orice situaţie în care reţeaua
sistemul PV, blocând curentul invers prin module. electrică este deconectată şi unul sau mai multe
invertoare dintr-un sistem PV conectat la reţea
menţine o cantitate de electricitate în acea
parte a reţelei sau pentru o instalaţie
consumator.
Invertor: convertor care transformă curentul continuu din
M
modulele PV în curent alternativ mono sau trifazat.
Matrice înclinată fixă: ansamblu de module
Iradianţă: intensitatea instantanee a radiaţiei solare pe o
fotovoltaice montate la un unghi fix faţă de
suprafaţă (W/m2).
orizontală.
Iradianţă globală pe suprafaţă înclinată: cantitatea totală de
Matrice PV: ansamblul modulelor PV conectate
radiaţii (directă şi difuză) primită de o suprafaţă înclinată.
împreună.
Iradianţă globală pe suprafaţă orizontală: cantitatea totală de
Măsurare: sistemul include contoare pentru
radiaţii cu unde scurte primite de o suprafaţă orizontală. Include atât
măsurarea performanţei generale. Unele
Iradiaţa Normală Directă, cât şi Iradianţa Difuză Orizontală.
contoare indică şi consumul intern de energie.
Iradianţă normală directă (DNI): cantitatea de radiaţie solară pe
Modul PV: Celule PV conectate în serie şi
unitatea de suprafaţă care este permanent păstrată perpendiculară
închise într-o carcasă protectivă.
(sau normală) pe razele solare care vin drept de la poziţia curentă
a soarelui pe cer. Multimetru: dispozitiv care poate măsura
tensiunea, curentul şi rezistenţa.
Iradiere difuză (DIF): cantitatea de radiaţie solară pe unitatea de
suprafaţă care nu ajunge pe cale directă de la soare, ci a fost O
dispersată de moleculele şi particulele din atmosferă sau
reflectată de pământ şi poate veni din orice direcţie. Ore de vârf solar: numărul echivalent de ore pe zi
când iradianţa solară medie este de 1 kW/m2.
Î
P
Împământare de protecţie: reţea de conductori care transferă
curentul la princi- palul terminal legat la pământ în scopuri de Perioadă de recuperare a investiţiei: perioada
protecţie. de timp în care inputul de energie pe durata
ciclului de viaţă al sistemului PV (producţie,
Întrerupător termomagnetic: limitator de curent (dispozitiv instalare, demontare şi reciclare) este compensat
electromecanic) care pre- vine alimentarea unei sarcini excesive. de electricitatea generată de sistemul PV.

K Pierderi datorate interconectării greșite:


pierderi datorate interconectării de celule solare
Kilowatt-oră: unitate de măsură a energiei egală cu 1000 watt-
sau module care nu au proprietăţi identice.
oră sau 3.6 megajouli.
Piranometru: instrument pentru măsurarea
L intensităţii radiaţiei solare pe o suprafaţă plană.
Lingou: cuburi sau cilindri de siliciu topiţi şi ulterior solidificaţi, Densitatea fluxului de radiaţie solară măsurat în
gata pentru tăiere în plăci subţiri. W/m2.
Plan de securitate: listă cu principalele
instrucţiuni privind asigurarea sănătăţii şi a
securităţii în faza de construcţie.
Punct fierbinte: fenomen în funcţionarea unui
dispozitiv PV, când una sau mai multe celule din
modulul sau matricea PV acţio-
9
GLOSAR DE TERMENI

nează ca o sarcină rezistivă, rezultând supraîncălzirea locală sau unui circuit electric la trecerea unui curent
topirea celulei. electric prea ridicat.
Punct de Putere Maximă (MPP): punctul de pe curba I-V în care Siliciu: element chimic nemetal, sensibil la
se obţine puterea maximă. lumină şi capabil să transforme lumina în
electricitate. Siliciul se găseşte în nisipul de plajă
R şi este materia primă în fabricarea majorităţii
Randament de conversie: Raportul dintre energia electrică celulelor PV.
produsă de un dispozitiv PV şi energia solară incidentă asupra
Sistem conectat la reţea: Sistem PV conectat
celulei fotovoltaice.
la reţeaua electrică local.
Rată de performanţă: performanţa sis- temului comparativ cu
Sistem de împământare: totalitatea măsu- rilor
un sistem similar (ca proiectare şi randament, situat în aceeaşi
utilizate pentru conectarea unei părţi dintr-un
locaţie), dar fără pierderi.
material conductor la pământ.
Rată internă de rentabilitate: rata reală a profitului anual al
Sistem de management al calităţii: structura
unei investiţii. Aceasta echivalează valoarea investiţiei cu
organizaţională şi procesele de implementare a
valoarea veniturilor obţinute.
managementului calităţii.
Regulator: dispozitiv pentru prevenirea supraîncărcării bateriilor
Sistem de pământare: vezi sistem de împă-
prin controlarea ciclului de încărcare – de obicei adaptabil la
mântare.
nevoile specifice ale bateriei.
Sistem de urmărire: sistem care urmăreşte poziţia
Regulator MPP (Punct de Putere Maximă): dispozitiv care soarelui în timpul zilei astfel încât razele de
caută punctul optim de funcţionare a unui modul şi se asigură că soare să ajungă la panou sub unghiul optim,
acesta furnizează puterea maximă posibilă în orice condiţii. îmbunătăţind în acest fel eficienţa.
Reţea: reţea de cabluri de transmisie utilizată la distribuţia energiei Sistem de urmărire pe o singură axă: sistem
electrice. capabil de rotire pe o axă, care urmăreşte de
S obicei soarele de la est la vest.

Semiconductor: material cu structură crista- lină ce permite Sistem distribuit: sistem de generare a energiei
trecerea curentului în anumite condiţii, fiind practic un mediu bun instalat acolo unde este nevoie de energie (lângă
pentru controlul curentului electric. consumator).

Semiconductor amorf: material semiconduc- tor necristalin, uşor Sistem fotovoltaic adaptat clădirii: Instalaţii PV
şi mai ieftin de realizat decât cel cristalin, dar mai puţin eficient. fixate pe elementele existente ale clădirii, precum
acoperişuri, luminatoare, faţade, balcoane,
Siguranţă fuzibilă: dispozitiv de protecţie electrică pentru adăposturi.
întreruperea automată a
Sistem fotovoltaic integrat în clădire: materiale
PV (foi, gresii, sticle etc.) utilizate în locul
materialelor de construcţii conven- ţionale în
anumite părţi ale anvelopei clădirii.
Sistem hibrid: combinaţii de dispozitive de
generare a energiei care pot include gene- ratori
convenţionali, cogenerare, turbine eo- liene,
hidrocentrale, baterii, fotovoltaice, pile de
combustie, biomasă şi alte intrări.
Sistem PV independent: sistem PV autonom, neconectat la reţea. Transformator de izolare: înfăşurările primare
şi secundare ale transformatorului care sunt
Solstiţiu de iarnă: cea mai scurtă zi şi cea mai lungă noapte a
separate electric de izolaţie dublă sau sporită.
anului, când poziţia maximă a soarelui pe cer se află la cel mai
scăzut nivel. U
Spectru solar: distribuţia totală a radiaţiei Unghi la zenit: unghiul dintre direcţia zenitului
electromagnetice emise de soare. şi direcţia razei de lumină.

Stratificare: felul în care concentraţia acidului variază de la vârf la V


bază în electrolitul bateriei. Volt (V): unitate de măsură a tensiunii electrice
Studiu de fezabilitate: raport privind viabilitatea unui proiect, egală cu tensiunea electromotoare care determină
cu accent pe iden- tificarea problemelor şi riscurilor potenţiale şi un curent continuu de un amper să treacă printr-
evidenţierea perspectivelor de succes. un conductor cu rezistenţa de un ohm.
Voltaj: tensiune electrică existentă între două
Sulfatare: formarea de cristale de sulfat de
puncte, măsurată în volţi.
plumb pe plăcile unei baterii plumb-acid.
W
Ş
Watt: unitate de măsură a puterii în Sistemul
Şir: număr de module sau panouri interconectate electric în serie Internaţional de Unităţi de Măsură.
pentru a produce tensiunea de funcţionare solicitată de sarcină.
Z
T Zenit: punctul imaginar cel mai înalt pe sfera
cerească, situat pe verticală, deasupra locului de
Tarif de injectare: mecanism menit să accelereze investiţiile în observaţie.
surse regenerabile, prin oferirea unor contracte pe termen lung
producătorilor. Zonă echipotenţială: puncte temporare de
împământare amplasate şi aranjate în aşa fel încât
Telulura de cadmiu (CdTe): material să prevină expunerea muncitorilor la diferenţe de
fotovoltaic policristalin tip film-subţire. potenţial periculoase.

Tensiune în circuit deschis: tensiune produsă de sistemele PV fără


sarcină conectată când celula este expusă la condiţii de testare
standard (STC).

Tensiune nominală: tensiune de referinţă utilizată pentru a


caracteriza baterii, module sau sisteme.
10
ANEXE

G Media zilnică de ore de vârf cu h


10. ANEXE soare
H Înălţimea obstacolului m
Iz cable Curentul nominal al cablului A
i. Abrevieri şi Acronime Imax INV Curentul maxim permis pe A
intrarea de c.c. a invertorului
TABEL 32. ABREVIERI ȘI ACRONIME In string Curentul nominal al şirului A
Acronim Explicaţie In String Curentul de declanşare al A
AC (c.a.) Curent Alternativ fuse siguranţei şirului
ASTM Societatea Americană pentru In AC Curentul nominal de c.a. al A
Teste şi Materiale invertorului
BAPV Fotovoltaice Aplicate Clădirilor ISC Curentul de scurtcircuit A
BIPV Fotovoltaice Integrate în Clădiri ISC PV Curentul de scurtcircuit al A
BOS Balanţa Sistemului generatorului PV
CEN – Comitetul de Standardizare ISC String Curentul de scurtcircuit al unui A
European şir
DC (c.c.) Curent Continuu IST Curentul de şir A
DIF Iradianţă Difuză kMMP Factorul de tensiune MPP -
DIN Iradianţă Directă Normală LAC cable Lungimea desfăşurată a cablului m
DOD Profunzimea Descărcării de conectare în c.a.
ΕPBT Perioada de Recuperare a Lm Lungimea desfăşurată a cablului m
Energiei (Energy Pay-Back Time) Lmin Distanţa minimă între PV şi m
FIT Tarif de Injectare(Feed-In-Tariff) obstacol
IEC Comisia Electrotehnică Lopti Distanţa optimă între rândurile m
Internaţională PV
Impp Curentul la Punctul Maxim de Ls Distanţa Pământ Soare km
Putere n Numărul de şiruri al -
IRR Rata Internă de Recuperare generatorului PV
ISO Organizaţia Internaţională nPV Eficienţa modulelor
pentru Standardizare P Puterea consumatorului W
LCA Analiza Ciclului de Viaţă (Life PAC c able Pierderea cablului
Cycle Analysis) PINV DC Puterea în c.c. a invertorului W
LED Diodă Luminiscentă PΝ Punctul de Putere Maximă W
MPP Punct de Putere Maximă PPV Puterea ansamblului PV W
PPE Echipament de Protecţie PR Rata de Performanţă %
Personală Q Capacitatea minimă necesară a Ah
PR Rata de Performanţă bateriei
PSH Ore de Vârf cu Soare R Rezistenţa electrică Ω
PV Fotovoltaic (ohm)
STC Condiţii Standard de Test TC Coeficientul de temperatură al V/oC
UL Underwriter Laboratories Inc tensiunii
Standards Tmin Temperatura minimă aşteptată o
C
a modulului
Tmax Temperatura maximă aşteptată o
C
Simboluri şi Unităţi a modulului
Tstc Temperatura modulului la STC o
C
TABEL 33. SIMBOLURI ȘI UNITĂȚI (25 oC)
Simbol Explicaţii Unităţi
Vmax(INV) Tensiunea de intrare maximă a V
A DC cable invertorului
Secţiunea cablului de c.c. mm2
VMPP(INV- Tensiunea minimă de intrare a V
CINV Factorul de dimensionare a %
min) invertorului la MPP
invertorului
V(MPP -T) VMPP la altă temperatură o
d Diametrul obstacolului m C
VMMP-STC Tensiunea MPP a sistemului PV V
ds Diametrul soarelui km
la STC
Ε Necesarul zilnic de energie, Wh Wh
VOC Tensiunea de circuit deschis V
FF Factorul de umplere %
VOC-STC Premise de siguranţă pentru modulele PV -
Tensiunea de circuit deschis la V IEC 61730-1
Partea 1: Cerinţe pentru construcţii
STC
Voc-Tmin Premise de siguranţă pentru modulele PV -
Tensiunea de circuit deschis V IEC 61730-2
Partea 2: Cerinţe pentru testare
maximă a sistemului 2PV la o
iradianţă de 1kW/m şi Tmin Ansambluri PV de siliciu cristalin –
IEC 61829 Măsurători la faţa locului a caracteristicilor
Voc-Tmax Tensiunea de circuit deschis V
I-V
maximă a sistemului 2PV la o
iradianţă de 1kW/m şi Tmax Ansamble şi module PV concentrator -
IEC 62108
WPV Premise de proiectare şi aprobarea tipului
Puterea de vârf a ansamblului
ΔV Căderea de tensiune V Practici recomandate pentru acceptarea
IEEE 1513
modulelor PV concentrator
φ Latitudine o
Metodă Standard de Test pentru
β Înclinarea optimă o
ASTM Determinarea Rezistenţei Modulelor PV la
κ Conductivitatea electrică m/Ω
E1038 Grindină prin Impactul cu Bile de Gheaţă
mm2
Propulsate
Ν Factorul de pierdere %
ASTM Metodă Standard de Test pentru Module PV
E1171 în Medii Ciclice Temperatură şi Umiditate
Metode Standard de Test pentru
iii. Standardele Internaţionale şi ASTM
Integritatea Izolaţiei şi Continuitatea Căii de
E1462
UE referitoare la PV ASTM
Împământare a Modulelor PV
Metode de Test pentru Efectele Atmosferice
TABEL 34. STANDARDE PENTRU METODE DE TEST ȘI CELULEE1596 asupra Iradianţei Solare la Modulele PV
DE REFERINȚĂ (Sursa: www.pvresources.com, 2011) Metodă Standard de Test pentru Imersia sub
ASTM Presiune în Apă Sărată şi Teste de
Metode de test şi celule de referinţă E1597 Temperatură pentru Modul PV în Medii
Marine
Metodă de Test Standard pentru
Determinarea Nepotrivirii Parametrului ASTM Practici Standard pentru Inspecţia Vizuală a
ASTM E973 E1799 Modulelor PV
Spectral între un Dispozitiv PV şi o Celulă
PV de Referinţă Metode Standard de Test pentru Verificarea
ASTM
Metode de Test pentru Măsurarea Integrităţii Izolaţiei la Umezeală a Modulelor
ASTM E1021 E1802
Răspunsului Spectral al Celulelor PV PV
Specificaţie Standard pentru Metode Standard de Test pentru
ASTM
ASTM E1040 Caracteristicile Fizice ale Celulelor PV de Determinarea Integrităţii Mecanice a
E1830-09
Referinţă Terestre Neconcentratoare Modulelor PV
Metodă Standard de Test pentru Metodă Standard de Test pentru Verificarea
ASTM
Determinarea Linearităţii unui Parametru al Integrităţii Izolaţiei la Umezeală a
ASTM E1143 E2047 Ansamblurilor PV
unui Dispozitiv PV în Raport cu un
Parametru de Test Metode Standard de Test pentru Măsurarea
Metodă Standard de Test pentru Calibrarea ASTM Performanţelor Electrice şi Răspunsul
Celulelor PV de Referinţă Terestre E2236 Spectral al Celulelor PV Multijoncţiune şi
ASTM E1125 Modulelor PV Neconcentratoare
Neconcentratoare, folosind un
Spectru Tabular ASTM Metodă Standard de Test pentru Verificarea
E2481 Protecţiei la Puncte Fierbinţi la Modulele PV
TABEL 35. STANDARDE PENTRU MODULE SOLARE (Sursa: Standard pentru Module şi Panouri PV
UL 1703
www.pvresources.com, www.epia.org, 2011) Placă-Dreaptă
Module Solare
TABEL 36. STANDARDE PENTRU SISTEME PV RACORDATE LA
REȚEA (Sursa: www.pvresources.com, 2011)
Sisteme PVInformaţia
Racordatedinla fişa tehnică şi eticheta
Reţea
EN 50380
Instalaţiile electrice ale clădirilor – Partea 7- modulului PV
IEC 60364- Module PV terestre din siliciu cristalin –
712: Cerinţe pentru instalaţii sau locaţii IEC 61215
7-712
speciale – Sisteme alimentate prin PV Premise de proiectare şi aprobarea tipului
Sisteme PV – Caracteristici ale interfeţei cu Sisteme de generare PV terestre –
IEC 61277
IEC 61727
utilitatea Generalităţi şi îndrumare
Sisteme PV – Îmbunătăţirea calităţii energiei Dispozitive PV – Proceduri de corecţie de
IEC 61683 IEC temperatură şi iradianţă la caracteristicile
– Procedură pentru măsurarea eficienţei
Componente din Balanţa sistemului pentru 60891:2009 măsurate I-V
IEC 62093 sistemele PV – Premise de proiectare în
medii naturale IEC 60904
Dispozitive PV (principii pentru măsurare)
Procedură de test pentru prevenirea Series
IEC 62116 insularizării pentru invertoare PV IEC 61345 Test UV pentru module PV
interconectate cu reţeaua Module PV film subţire terestre - Premise
IEC 61646
de proiectare şi aprobarea tipului
Testarea modulelor PV la coroziune prin
IEC 61701
pulverizarea de soluţie salină
10
ANEXE

Sisteme PV racordate la reţea – Cerinţe Recomandări pentru sisteme mici de energie


IEC 62446 minime pentru documentarea sistemului, regenerabilă sau hibride pentru electrificarea
teste de punere în funcţiune şi inspecţie rurală – Partea 8-1: Sisteme de selecţie a
Instalaţiile electrice ale clădirilor – Cerinţe IEC/TS bateriilor şi managementul bateriilor pentru
IEC 60364-
pentru instalaţii sau locaţii speciale – 62257-8-1 sisteme de electrificare autonome – Caz
7-712
Sisteme solare PV de alimentare electrică special cu baterii de maşină plumb-aci
imersat, disponibile în ţările în
TABEL 37. STANDARDE PENTRU SISTEME PV AUTONOME curs de dezvoltare.
(Sursa: www.pvresources.com, 2011)
Recomandări pentru sisteme mici de
Sisteme PV Autonome IEC/TS energie regenerabilă sau hibride pentru
Parametrii caracteristici pentru sistemele PV 62257-9-1 electrificarea rurală – Partea 9-1: Sisteme
IEC 61194 Micropower
autonome
Valorile pentru Sistemele de Pompare direct Recomandări pentru sisteme mici de
IEC 61702 IEC/TS energie regenerabilă sau hibride pentru
conectate la PV
Specificaţii pentru utilizare energiilor 62257-9-2 electrificarea rurală – Partea 9-2:
IEC/PAS Microreţele
regenerabile în electrificarea descentralizată
62011 Recomandări pentru sisteme mici de energie
rurală
IEEE Std IEEE Practici Recomandate pentru Testarea IEC/TS regenerabilă sau hibride pentru electrificarea
1526 Performanţelor Sistemelor PV Autonome 62257-9-3 rurală – Partea 9-3: Integrated
Sisteme PV Autonome – Premise de system – Interfaţa cu utilizatorul
IEC 62124 Recomandări pentru sisteme mici de
proiectare şi Aprobare a Tipului
Lanterne portabile PV – detalii de aprobare a IEC/TS energie regenerabilă sau hibride pentru
IEC specificaţiilor în sistemul IEC pentru conformitate 62257-9-4 electrificarea rurală – Partea 9-4: Sistem
PVRS11 şi certificare a echipamentului integrat – Instalarea utilizatorului
electric (IECEE) Recomandări pentru sisteme mici de energie
Lanterne portabile PV – premise de proiectare regenerabilă sau hibride pentru electrificarea
IEC/TS
IEC şi aprobare de tip Amendament 1, extensie rurală – Partea 9-5: Integrated system –
62257-9-5
PVRS11A pentru includerea lanternelor cu baterii Selectarea de lanterne portabile
hibride nichel-cadmiu pentru proiecte de electrificare rurală
TABEL 38. STANDARDE PENTRU ELECTRIFICAREA RURALĂ Recomandări pentru sisteme mici de energie
(Sursa: www.pvresources.com, 2011) regenerabilă sau hibride pentru electrificarea
IEC/TS
rurală – Partea 9-6: Integrated system –
Electrificare rurală 62257-9-6
Selectarea Sistemelor PV pentru
Electrificare Individuală (PV-IES)
Recomandări pentru sisteme mici de energie
IEC/TS regenerabilă sau hibride pentru electrificarea
Recomandări pentru sisteme mici de
62257-1 rurală – Partea 1: Introducere generală în energie regenerabilă sau hibride pentru
electrificarea rurală electrificarea rurală – Partea 12-1: Selecţia
IEC/TS
Recomandări pentru sisteme mici de energie lămpilor cu balast inclus (CFL) pentru
62257-12-1
IEC/TS regenerabilă sau hibride pentru electrificarea sistemele de electrificare rurală şi
62257-2 rurală – Partea 2: De la cerinţe până la o serie de recomandări pentru echipamentul de
sisteme de electrificare iluminat în case
Recomandări pentru sisteme mici de energie
regenerabilă sau hibride pentru electrificarea rurală
Procedură de Test pentru măsuri de
IEC/TS
62257-3 – Partea 3: Dezvoltarea şi managementul IEC 62116 prevenirea Insularizării pentru utilitate –
proiectului invertoare interconectate
Recomandări pentru sisteme mici de energie
IEC/TS
regenerabilă sau hibride pentru electrificarea rurală –
62257-4
Partea 4: Selecţia şi proiectarea sistemului TABEL 39. STANDARDE PENTRU MONITORIZARE (Sursa:
Recomandări pentru sisteme mici de energie
www.pvresources.com, 2011)
IEC/TS regenerabilă sau hibride pentru electrificarea rurală –
62257-5 Partea 5: Protecţia împotriva pericolelor Monitorizare
electrice
Recomandări pentru sisteme mici de energie
IEC/TS regenerabilă sau hibride pentru electrificarea
62257-6 rurală – Partea 6: Acceptare, funcţionare,
întreţinere şi înlocuire
Monitorizarea performanţelor sistemului PV–
Recomandări pentru sisteme mici de energie
IEC/TS
regenerabilă sau hibride pentru electrificarea IEC 61724 îndrumări pentru măsură, schimb de
62257-7 rurală – Partea 7: Generatoare date şi analiză
Recomandări pentru sisteme mici de energie Reţele de comunicaţie şi sisteme pentru
IEC/TS
62257-7-
regenerabilă sau hibride pentru electrificarea automatizări în sistemul energetic– Partea 7-
rurală – Partea 7-1: Generatoare – ansamble PV IEC 61850-7 420: Structura de bază a comunicaţiei –
1
Recomandări pentru sisteme mici de Noduri logice pentru resurse de energie
energie regenerabilă sau hibride pentru distribuite
IEC/TS IEC 60870 Echipament şi sisteme pentru telecontrol
electrificarea rurală – Partea 7-3: Seturi de
62257-7-3
Generatoare– Alegerea seturilor de
generatoare pentru electrificarea rurală
TABEL 40. STANDARDE PENTRU INVERTOARE (Sursa: Aluminiu şi aliaje de aluminiu –
www.pvresources.com, www.epia.org, 2011) Compoziţia chimică şi forme de
EN 573-1
produse fasonate - Partea 1: Sistemul
de denumire numerică
Invertoare
Îmbrăcăminţi galvanizate prin
Informaţiile fişei tehnice şi etichetei
EN 50524 ISO 1461 cufundare la cald pe articole de oţel şi
invertoarelor PV
fier – Specificaţii şi metode de test
Siguranţa convertoarelor de putere pentru
Oţeluri inoxidabile - Partea 1: Lista
IEC 62109-1 uzul în sistemele PV – Partea 1: Cerinţe EN 10088-1
oţelurilor inoxidabile
Generale
Oţeluri inoxidabile - Partea 2: Condiţii
Siguranţa convertoarelor de putere pentru
tehnice de furnizare pentru folii/plăci
IEC 62109-2 uzul în sistemele PV – Partea 2: Cerinţe EN 10088-2
şi fâşii de oţel rezistent la coroziune
speciale pentru inveroare
pentru scopuri generale
Sisteme PV– Dispozitive de îmbunătăţirea
Oţeluri inoxidabile - Partea 3: Condiţii
IEC 61683 calităţii energiei – Procedură pentru
tehnice de furnizare pentru produse
măsurat eficienţa
semi-finisate, bare, baghete, cabluri,
Standard pentru Invertoare, Convertoare, şi EN 10088-3
secţiuni şi produse decapate de oţeluri
UL 1741 Controlere pentru utilizarea în Sisteme
rezistente la coroziune pentru scopuri
Independente de Energie
generale
Eficienţa globală a invertoarelor PV
EN 50530 Sisteme de denumire pentru oţeluri -
conectate la reţea EN 10027-1
Partea 1: Denumiri de oţel
Sisteme de denumire pentru oţeluri -
EN 10027-2
TABEL 41. STANDARDE PENTRU CONTROLERE DE Partea 2: Sisteme numerice
ÎNCĂRCARE (Sursa: www.pvresources.com, www.epia.org, 2011)
TABEL 44. STANDARDE PENTRU CUTII DE JONCȚIUNE
Controlere (Sursa: www.pvresources.com, 2011)
Controlere de încărcat bateria pentru
de IEC 62509 încărcare
sisteme PV – Performanţe şi funcţionare
Cutii de joncţiune
Componentele de Balanţă a Sistemului
IEC 62093 pentru sistemele PV – Premise de proiectare DIN V VDE TABEL 45.
Cutii de Joncţiune pentru PV-uri
în mediul natural 0126-5
STANDARDE PENTRU FIRE/CABLURI (Sursa:
EN 50548 Cutii de Joncţiune pentru PV-uri
www.epia.org,
TABEL 42. STANDARDE PENTRU BATERII (Sursa: 2011
2011)
Fire/Cabluri
www.epia.org)
Baterii TABEL 46. STANDARDE PENTRU CONECTORI (Sursa:
Celule secundare şi baterii pentru sisteme de www.epia.org, 2011)
IEC 61427 energie PV – Cerinţe generale şi metode
de test Conectori
Practici recomandate pentru instalarea şi Conectori pentru sisteme PV – Cerinţe
IEEE Std EN 50521
întreţinerea bateriilor acid-plumb pentru şi teste de siguranţă
937 UL-SU 6703 Conectori folosiţi în sistemele PV
sisteme PV
IEEE Std Practici recomandate pentru dimensionarea UL 486A/486B Conectori de cabluri
1013 bateriilor plumb acid pentru sisteme PV
Practici recomandate pentru determinarea TABEL 47. ALTE STANDARDE BOS (Sursa: 2011
IEEE Std
caracterisiticilor de performanţă şi potrivirii www.pvresources.com)
1361
bateriilor în sistemele PV
Alte standarde BOS
Protecţia la supratensiune pentru sistemele
TABEL 43. STANDARDE PENTRU STRUCTURILE DE IEC 61173
de generare PV - Ghid
MONTARE (Sursa: www.pvresources.com, 2011)
Standarde pentru structurile de montare
UL-SU 4703 Cabluri PV
UL 854 Cabluri de racordare la utilitate
TUV Rheinland Cerinţe pentru cabluri pentru sisteme
2Pfg1169 PV
Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor -
EN 1991-1-2 Partea 1-2: Acţiuni generale – Acţiuni
asupra structurilor expuse la incendiu
Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor -
EN 1991-1-3 Partea 1-3: Acţiuni generale – Încărcări
din zăpadă
Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor -
EN 1991-1-4 Partea 1-4: Acţiuni generale – Încărcări
din vânt
10
ANEXE

TABEL 48. STANDARDE PENTRU STICLĂ ȘI APLICAȚIILE EI ÎN la îndoire a sticlei - Partea 3: Testarea
CLĂDIRI CU REFERIRI DETALIATE LA SISTEME BIPV (Sursa: specimenului susţinut în două puncte
www.pvresources.com, 2011) (îndoire prin patru puncte)
Sticla în clădiri - Determinarea rezistenţei
Sticla şi aplicaţiile ei în clădiri cu referiri detaliate la sistemele IPV
EN 1288-4 la îndoire a sticlei - Partea 4: Testarea
sticlei în formă de canal
Sticla în clădiri – Determinarea
Sticla în clădiri - Determinarea rezistenţei
EN 410 luminozităţii şi caracteristicilor solare ale
la îndoire a sticlei - Partea 5: Testul coaxial
sticlei EN 1288-5
cu inel dublu pe specimene
Sticla în clădiri – Geamuri securizate - drepte cu suprafeţe de test mici
EN 356 Testarea şi clasificarea rezistenţei
Sticla în clădiri – Sticlă laminată şi sticlă
împotriva atacului manual
EN 14449 de siguranţă laminată - Evaluarea
Sticla în clădiri – Determinarea conformităţii/Standardul produsului
EN 673 transmitanţei termice (valoarea U) – ISO 3585 Sticlă din Borosilicat 33 – Proprietăţi
Metoda de calculaţie
Sticla în clădiri -- Produse de sticlă pe
Sticla în clădiri – Produse de sticlă pe bază
bază de silicat calco sodat -- Partea 1:
EN 572-1 de silicat calco sodat - Partea 1: Definiţii ISO 16293-1
Definiţii şi proprietăţi generale fizice şi
şi proprietăţi generale fizice şi mecanice
mecanice
Sticla în clădiri - Produse de sticlă pe bază
Sticla în clădiri -- Sticlă laminată şi sticlă
EN 572-2 de silicat calco sodat - Partea 2: Sticlă de
ISO 12543-1 de siguranţă laminată -- Partea 1: Definiţii
suprafaţă
şi descriere părţilor componente
Sticla în clădiri - Produse de sticlă pe bază
Sticla în clădiri -- Sticlă laminată şi sticlă
EN 572-5 de silicat calco sodat - Partea 5: Sticlă cu
ISO 12543-2 de siguranţă laminată -- Partea 2: Sticlă
model
de siguranţă laminată
Sticla în clădiri - Produse de sticlă pe bază
Sticla în clădiri -- Sticlă laminată şi sticlă
EN 572-8 de silicat calco sodat - Partea 8:
ISO 12543-3 de siguranţă laminată -- Partea 3: Sticlă
Dimensiuni furnizate şi tăieri finale
laminată
Sticla în clădiri - Produse de sticlă pe bază
Sticla în clădiri -- Sticlă laminată şi sticlă
EN 572-9 de silicat calco sodat - Partea 9: Evaluarea
ISO 12543-4 de siguranţă laminată -- Partea 4: Metode
conformităţii/Standardul produsului
detestare a durabilităţii
Sticla în clădiri – Produse speciale de bază
Sticla în clădiri -- Sticlă laminată şi sticlă
–geamuri de Borosilicat- Partea 1-1:
EN 1748-1-1 ISO 12543-5 de siguranţă laminată -- Partea 5:
Definiţii şi proprietăţi generale fizice şi Dimensiuni şi finisarea muchiilor
mecanice
Sticla în clădiri -- Sticlă laminată şi sticlă
Sticla în clădiri - Produse speciale de bază ISO 12543-6
de siguranţă laminată -- Partea 6: Aspect
EN 1748-2-1 – Ceramică de sticlă - Partea 2-1 Definiţii
Specificaţii Standard pentru Sticla
şi proprietăţi generale fizice şi mecanice ASTM C1172
Dreaptă Arhitecturală Laminată
Sticla în clădiri - Produse speciale de bază
Metodă Standard de Test pentru
–geamuri de Borosilicat - Partea 1-2:
EN 1748-1-2 ASTM F1233 Materiale şi Sisteme de Securizare a
Evaluarea conformităţii/Standardul
Geamurilor
produsului
Sticla în clădiri - Produse speciale de bază
– Ceramică de sticlă - Partea 2-2: Standardele referitoare la PV pot fi
EN 1748-2-2
Evaluarea conformităţii/Standardul
produsului descărcate de la BSI (British Standards Institute)
Sticla în clădiri – Sticlă de siguranţă din Online, prin înscriere
EN 13024-1 borosilicat întărit termic - Partea 1:
Definiţie şi descriere http://shop.bsigroup.com/en/Navigate-by/
Sticla în clădiri - Sticlă de siguranţă din BSOL/. Toate standardele pot fi de asemenea
borosilicat întărit termic - Partea 2: achiziţionate prin magaziul online al fiecărei
EN 13024-2
Evaluarea conformităţii/Standardul
produsului organizaţii de standarde (ISO, IEC, ASTM etc).
Sticla în clădiri – Testul pendul – Metodă
EN 12600 de test la impact şi clasificarea pentru
sticlă dreaptă
Sticla în clădiri - Determinarea
EN 1288-1 rezistenţei la îndoire a sticlei - Partea 1:
Fundamentele testării sticlei
Sticla în clădiri - Determinarea
rezistenţei la îndoire a sticlei - Partea 2:
EN 1288-2
Testul coaxial cu inel dublu pe specimene
drepte cu suprafeţe de test mari
EN 1288-3 Sticla în clădiri – Determinarea rezistenţei
iv. Organizaţiile de standardizare Îmbinarea conductorilor
naţionale
Îmbinare dublă a conductorilor

Celulă primară sau acumulator


TABEL 49. ORGANIZAȚIILE DE STANDARDIZARE NAȚIONALE
Inductor, bobină, înfăşurare, frână
Organizaţia de Link
Țara Maşinărie, simbol general Asteriscul
standardizare
Belgia Institut belge de www.ibn.be este înlocuit de o literă ce
normalisation (IBN) desemnează:
The Bulgarian http://www.bds-bg.org C convertor sincron
Bulgaria Institute for G generator
Standardisation GS generator sincron
Croatian Standards www.hzn.hr M motor
Croaţia MG maşinărie utilizabilă ca generator
Institute
Cyprus Organisation www.cysorg.cy sau motor
Cipru MS motor sincron
for Standardisation
Hellenic Organization http://www.elotgr/default Baterie de acumulatori sau celule
Grecia for Standardization aspx primare
(ELOT)
Asociacion Espanola http://www.aenor.es
Siguranţă fuzibilă, simbol general
de Normalizacion y
Spania
Certificacion
(AENOR) Siguranţă cu partea de alimentare indicată
Asociatia de http://www.asr.oro/engle
România Standardizare din za2005/default_eng.html
România (ASRO)
Marea British Standards http://www.bsigroup.com Conexiune, închisă
Britanie Institution (BSI)
Conexiune, deschisă

Disjunctor
Simboluri grafice
IEC 60617 conţine simboluri grafice pentru utilizarea în diagrame Contact normal deschis, de asemenea
electrotehnice. Baza de date este sursa oficială a IEC 60617 simbol general pentru înterupător
incluzând mai mult de 1750 de simboluri.
Conductor, grup de conductori,
Unele din cele mai utilizate sunt prezentate în tabelul de mai jos. linie, cablu,
circuit, cale de transmisie
TABEL 50. SIMBOLURI GRAFICE (Sursa: Simmons and
Maguire, 2004) Trei conductoare
Simbol Descriere Conductoare într-un cablu, trei
conductoare prezentate
Curent continuu
Pământ sau împământare,
Curent alternativ simbol general

Polaritate pozitivă Ampermetru

Polaritate negativă Voltmetru


Propagare, flux de energie, flux de
semnal, o direcţie
Contactor, normal deschis

Contactor, normal închis


10
ANEXE

vii. Hărţi de iradianţă Echipament de acţionare (bobină releu),


simbol general
FIGURA 162.
HARTA DE IRADIANȚĂ A EUROPEI (Sursa: Wattmetru
http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/, Octombrie 2011)
Diodă semiconductoare,
simbol general

Diodă tunel

Rezistenţă, simbol general

Contor de energie

Lampă de semnalizare, simbol general

Celulă fotovoltaică

Curbe caracteristice I-V pentru module


FIGURA 161.
CURBE CARACTERISTICE I-V PENTRU MODULE (Sursa:
www.energygridsolutions.com/solar-sharphtml, October 2011) FIGURA 163. HARTĂ DE IRADIANȚĂ (Sursa: C
http://mappery.com, Octombrie 2011)
Știri, cercetare, analiză şi
viii.Link-uri utile www.solarbuzz.com consultanţă despre diverse
domenii PV
www.bipv.ch/index.php
?option=com_content&
Link Descriere
view=article&id=209&Ite
Informaţii despre puterea solară mid=176&lang=en
şi aplicaţiile sale Centrale PV la
www.pvresources.com scară mare Bază de date cu www.nrel.gov/pv/perfor
Informaţii despre defecte
utilitarele de mance_reliability/failure
observate în instalaţii PV
simulări şi rapoarte _database.html
Date despre cele mai bune IEC oferă o platformă
www.pvdatabase.org practici , Proiecte PV urbane, companiilor, industriei şi
Produse BIPV guvernelor pentru întâlniri,
www.iec.ch
Rapoarte şi statistici discuţii şi dezvoltarea
www.iea-pvps.org Standardelor Internaţionale
naţionale despre piaţa PV
Informaţii detaliate despre de care au nevoie
procesele administrative care Societatea Americană pentru
www.pvlegal.eu trebuie urmate pentru a Teste şi Materiale
instala un sistem PV în fieca- www.astm.org Standarde internaţionale
re din ţările participante. pentru materiale, produse,
Platformă care are ca scop sisteme şi servicii folosite în
dezvoltarea unei strategii şi construcţie, producţie şi
un plan de implementare transport
corespunzătoar pentru Comitet pentru platforma de
www.eupvplatform.org/ Standardizare pentru
educaţie, cercetare şi
dezvoltarea tehnologiei, www.cen.eu dezvoltarea Standardelor
inovaţie şi lansarea pe piaţă a Europene şi alte specificaţii
energiei PV tehnice
Underwriter Laboratories Inc
Informaţii despre echipa- www.ul.com bază de date cu peste 1.000
mentul de producţie, compo- de Standarde de Siguranţă
www.enf.cn/database/p nente solare (ex. invertoare, Organizaţia Internaţională
anels.html baterii), materiale solare, pentru Standardizare
panouri solare, vânzători, Federaţie la nivel global
instalatori de sisteme www.iso.ch pentru instituţiile naţionale
Bază de date extinsă, având de standarde, promovând
www.posharp.com/phot
caracteristici pentru multe dezvoltarea standardizării
ovoltaic/database.aspx
panouri PV mărfurilor şi serviciilor
Bază de date despre toate Bază de date cu peste 50.000
panourile disponibile pe piaţă de standarde bogate în
http://pvbin.com cu funcţie de căutare şi sortare http://shop.bsigroup.co conţinut critic pentru afaceri
după diferiţi m/Navigate-by/BSOL/ ce acoperă o largă gamă de
parametri discipline din toate
http://en.wikipedia.org/ Listă a centralelor PV mai mari sectoarele industriei
wiki/List_of_photovoltai de 25 MW în capacitate curentă Portal ce are ca scop
c_power_stations netă adunarea şi promovarea a ce
e mai bun pe Web în ceea ce
www.yoursunyourenerg
Acces la servicii axate pe priveşte energia PV în
y.com/
regenerabile, incluzând ştiri ansamblu şi care comple-
www.renewableenergy zilnice, produse, descrierea de mentează informaţiile deja
world.com/rea/home tehnologii, calendar cu disponibile în altă parte
evenimente în energie,
oportunităţi de muncă etc. Informaţii despre echipa-
mentul de producţie, compo-
Multe informaţii în diferite www.pv-tech.org/
www.solarplaza.com nente solare şi piaţa PV în
segmente din piaţa PV general
Portal dedicat energiei PV
care acoperă diverse IRENA are ca ţintă să adune
probleme (reviste despre http://www.irena.org/h toate tipurile de
www.solarserver.com regenerabile şi să ia în
energia solară, finanţare, ome/index.aspx?PriMen
evenimente, piaţa locurilor uID=12&mnu=Pri considerare politici diverse
de muncă etc.) de regenerabile la nivel local,
regional şi naţional
10
ANEXE

Informaţii şi servicii furnizate


Site oficial al Uniunii Europene.

de Strategia Energetică UE
pentru Europa (hărţi de
drumuri, pieţe, statistici etc.)

http://europ
Toate legile de mediu UE –
a.eu/pol/en
rezumate (deşeu, zgomot,
v/index_en.
poluarea aerului etc.)
htm

Biroul European de Selecţie a


http://europ Personalului (EPSO) are ca
a.eu/epso/in ţintă realizare unei selecţii a
personalului la cel mai înalt
http://ec.europa.eu

dex_en.htm
standard din partea
Instituţiilor UE.
http://epp.e
urostat.ec.e Statistici la nivel european
uropa.eu/po care permit comparaţii între
rtal/page/po ţări şi regiuni.
rtal/eurostat
/home/
Portal European pentru
eficienţa energiei în clădiri,
www.buildup.eu cunoştinţe foarte valoroase
despre cum să se reducă în
clădiri consumul energetic

Cea mai mare asociaţie


mondială din industrie,
dedicată pieţei de energie
electrică PV (informaţii despre
ultimele proiecte legislative,
oferind consul- tanţă factorilor
www.epia.org cheie despre cele mai adecvate
politici pentru dezvoltarea
unei pieţe PV sustenabile,
probleme tehnice şi
economice etc.)

Algoritmul de modelare
estimează componentele
directe, difuze şi reflectare ale
cerului senin şi cerului
real,Iradianţa globală pe un
http://re.jrc.ec.europa.e plan orizontal sau înclinat
u/pvgis Iradianţa totală zilnică [Wh/m2]
este calculată prin integrarea
valorilor de iradianţă [W/m2]
calculate la intervale regulate
de-a
lungul zilei
Bază de date climatologică
pentru aplicaţii de energie
solară: o bază de date
meteorologică conţinând date
www.meteonorm.com
comprehensive despre climă
pentru aplicaţii ale ingineriei
solare în orice
punct de pe glob
LECTURĂ SUPLIMENTARĂ
4. J.P. Dunlop, Batteries şi Charge Control
Lectură suplimentară in Stand-Alone Photovoltaic Systems.
Fundamentals şi Application. Sandia National
1. M. Drifa, P.J. Pereza, J. Aguilera, J.D.
Laboratories USA, 1997 (relevant §2210)
Aguilar, A new estimation method of irradiance on a partially
shaded PV generator in grid-connected photovoltaic Tehnicianul PV poate prelua cunoştinţe
systems, Renewable Energy vol 33, pp 2048–2056, 2008 specializate despre tehnologia bateriilor şi a
(relevant §2.1.3) strategiilor de reglare a încărcării folosite în mod
Instalatorii PV pot studia o nouă metodă de estimare a iradianţei uzual în sistemele PV autonome. Sunt furnizate
pentru un sistem parţial umbrit. Principiile metodei propuse şi detalii despre tipurile de celule plumb-acid
algoritmul folosit pentru calculul iradianţei pe planuri umbrite imersate, plumb-acid reglate prin valve şi nichel-
sunt prezentate în articol. cadmiu. Sunt prezentate comparaţii pentru
diversele tehnologii de ba- terii, şi consideraţii
pentru proiectarea sub- sistemului de baterii,
2. H. Haeberlin, Optimum DC operating sunt discutate sistemele auxiliare, de întreţinere
Voltage for grid connected PV plants, 20th European PV şi siguranţă.
Solar Energy Conference, Barcelona, Spain, June 2005
(relevant §222).
Tehnicianul poate afla răspunsuri la întrebări precum: la ce VMPP 5. Danish Energy Agency, Optimisation of
trebuie testat invertorul şi la ce interval trebuie alese tensiunile the Design of Grid-Connected PV Systems under
STC pentru modulele unei centrale PV. Procedurile de proiectare Danish Conditions” (PV-OPT), 2009 (relevant
sunt de asemenea prezentate în lucrare cu câteva exemple §231)
numerice.
Cursantul poate studia proiectul câtorva studii
de caz, pentru a înţelege teoria pre- zentată în
3. IEA PVPS, International Energy Agency capitolul 2. Sunt date trei exemple despre
Implementing Agreement on PV Power Systems, Use of PV proiectarea unei centrale PV pe un acoperiş al
Power Systems in Stand- Alone şi Island Applications, 2003 unei case, folosind produse disponibile pe piaţă.
Producţia de energie anuală estimată este
Instalatorii PV pot să aprofundeze cunoş- tinţele practicilor calculată în exemple cu trei metode diferite: un
comune şi ale tehnicilor practice de realizare a protecţiei la calcul de mână bazat pe fişele tehnice ale
trăsnet (relevant §228). modulelor şi invertorului; programul web PVGIS
şi sistemul software PVSYST. Cursanţii pot studia
exemple practice.
10
LECTURĂ SUPLIMENTARĂ

6. P. Arun, R. Banerjee, S. 10. B. Yu, M. Matsui, G. Yu, A review of


Bandyopadhyay, Optimum sizing of photovoltaic current anti-islanding methods for
battery systems incorporating photovoltaic power system, Solar Energy vol
uncertainty through design space approach, Solar Energy vol 84, pp 745-754, 2010
83, pp 1013-1025, 2009 (relevant §2210) Cursanţii pot studia
metodologia dimen- sionării optime a unui sistem de baterii Tehnicianul poate învăţa despre diferitele
metode împotriva insularizării dezvoltate în
pentru electrificarea zonelor izolate. Meto- dologia propusă este
generarea de energie PV în reţea bazată pe
bazată pe proiectarea spaţiului, ceea ce implică o simulare în timp
sistemele monofazate. Metodele active şi pasive
a întregului sistem.
anti-insularizare sunt evaluate şi comparate prin
rezultate experimentale.
7. L. Lu, H.X. Yang, Environmental
payback time analysis of a roof-mounted BIPV system in
Hong Kong, Applied Energy vol 87, 3625-3631, 2010 11. X. Gong, M. Kulkarni, Design
(relevant §2.4.1) optimization of a large scale rooftop PV
Este investigată perioada de recuperare financiară şi a gazelor cu system, Solar Energy, vol 78, pp 362-374,
efect de seră pentru un sistem de acoperiş BIPV (conectat la reţea) 2005 (relevant
în Hong Kong, pentru a determina suste- nabilitatea. §2.7.1)
Optimizarea sistemului PV este o problemă
8. EPIA, Solar generation 6; Solar esenţială la proiectarea sistemului. Articolul îi
Photovoltaic Electricity Empowering the World, 2011 prezintă tehnicianului procesul de optimizare a
(relevant §2.4.2) unui sistem PV racordat la reţea, pe acoperişul
Tehnicianul PV poate aduna informaţii va- loroase de pe piaţă unei clădiri federale de birouri şi un model de
relativ la starea curentă a PV în întreaga lume şi va fi de conversie a energiei PV. Pe baza acestui model
asemenea informat de problemele de mediu, potenţiale şi sunt optimizate unghiul de înclinare şi
prospecte de creştere pentru anii următori. Această informaţie va dimensiunea ansamblului PV. Metoda de
fi utilă în dialogul cu potenţiali clienţi. optimizare este bazată pe maximizarea utilizării
energiei produse de module, şi, în acelaşi timp,
9. M. A. Eltawil, Z. Zhao, Grid-connected minimizarea puterii electrice vândute în reţea.
photovoltaic power systems: Technical şi potential problems
—A review, Renewable şi Sustainable Energy Reviews
A. Salaymeh, Z. Hamamre, F. Sharaf,
vol. 14, pp 112-129, 2010
M.R. Abdelkader, Technical şi economical
Lucrarea trece în revistă literatura despre problemele potenţiale assessment of the utilization of photovoltaic
aşteptate cu nivel înalt de penetrare şi metode de prevenţie a systems in residential buildings: The case of
insularizării centralelor PV racordate la reţea. Potrivit studiului, Jordan, Energy Conversion şi Management, vol
invertoarele cu racordare la reţea au o performanţă destul de bună. 51, pp 1719-1726, 2010 (relevant §271)

Cursanţii pot evalua un studiu de caz care


examinează costurile unui sistem PV şi pe-
rioada de recuperare. Este prezentată
fezabilitate utilizării sistemelor PV într-un
apartament rezidenţial standard în Iordan. Este
ales un apartament drept studiu de caz pentru a
realiza calcule de energie şi economice. Sunt
calculate necesarul de putere electrică şi cost
pentru apartament.
Lectură suplimentară în limba
13. SEAI, Sustainable Energy Authority
greacă
of Ireland, Best Practice Guide– PVs, Ireland, 2010 (relevant
§2.7.1) 1 Οδηγίες για την εγκατάσταση Φ/Β
Tehnicianul PV poate studia designul preliminar al unui sistem συστημάτων σε κτιριακές εγκαταστάσεις,
ΚAΠΕ, 2009
BIPV. Studiul de caz descrie proiectarea şi planificarea unei
instalaţii PV, inclusiv integrarea sistemului PV în clădire. Manualul este disponibil de pe site-ul web CRES
şi sintetizează informaţii pentru profesioniştii în
instalaţii PV în clădiri.
14. NABCEP, North American Board of
Certified Energy Practitioners, NABCEP study guide for 2 Μηχανική των Φωτοβολταϊκών
photovoltaic system installers, USA 2009 (relevant §272) Συστημάτων, Τεχνολογία, Μελέτες,
Εφαρμογές, ΣΝ Καπλάνης, Εκδόσεις ΙΟΝ
Diferite întrebări şi răspunsuri sunt prezentate în acest articol, 2004
care testează cunoştinţele cursanţilor despre diverse probleme
PV. Răspunsurile sunt de asemenea prezentate în acelaşi ghid de Multe exerciţii şi exemple de PV pentru ca
personalul instruit să înţeleagă teoria şi
studiu.
problemele de proiectare prezentate în
Capitolul 2.
15. Photovoltaics in Buildings Guide to
the Installation of PV Systems 2nd edition 2006 (DTI publication
DTI/pub URN 06/1972). (3rd edition to be published shortly).
Available from www.bre.co.uk/filelibrary/pdf/rpts/Guide_to
_the_installation_of_PV_systems_2nd_Editio
n.pdf
16. BRE Digest 489 ‘Wind loads on roof-
based photovoltaic systems.’ Available from
www.brebookshop.com

17. BRE Digest 495 ‘Mechanical installation


of roof-mounted photovoltaic systems.’ Disponibil din
www.brebookshop.com
18. ‘Photovoltaics in Buildings – Safety şi
the CDM Regulations’, (BSRIA/DTI Februarie 2000, ISBN
086022 548 8

S-ar putea să vă placă și