TEHNOLOGII PENTRU ENERGIE

REGENERABILĂ

MONİTORİZAREA SİSTEMELOR DE
ORİENTARE

DigiEnergy 4.0
Digitalizarea tehnologiilor Energie 4.0
2021-1-TR01-KA210-VET000034519
Acest material didactic individual a fost creat în cadrul proiectului Erasmus+ ”Digitalizarea
tehnologiilor Energie 4.0” (DigiEnergy 4.0), nr. 2021-1-TR01-KA210-VET000034519.
Acesta urmărește să ghideze formatorii din învățământul profesional. Este gratuit pentru
utilizatori și nu poate fi vândut. Reproducerea materialului nu este permisă. Va fi publicat sub
formă electronică pe site-ul web al proiectului (http://www.digienergy40.com).

Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin, însă,

exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctele de vedere și opiniile
Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură
(EACEA). Nici Uniunea Europeană și nici EACEA nu pot fi considerate răspunzătoare
pentru acestea.

2
 CUPRINS

PREZENTARE ........................................................................................................................... 4
INTRODUCERE ........................................................................................................................ 5
ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE -1 ............................................................................................. 6
1. DIFERITE MODURI DE INSTALARE A MODULELOR FOTOVOLTAICE ............... 6
1.2 Module fotovoltaice mobile cu urmărire a soarelui .......................................................... 7
1.2.1 Sisteme de monitorizare pasivă ..................................................................................... 7
1.2.2. Sistemul de urmărire cronologică ................................................................................. 8
1.2.3 Sisteme de urmărire polară ............................................................................................ 8
1.2.4 Sisteme de urmărire cu o singură axă ............................................................................ 9
1.2.5 Sisteme de urmărire pe două axe ................................................................................. 10
EXERCIȚIU ..................................................................................................................... 11
MĂSURARE ȘI EVALUARE 2...................................................................................... 12
ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE -2 ........................................................................................... 13
2. GESTIONAREA SISTEMELOR MOBILE DE MONITORIZARE ............................... 13
2.1 Controlere logice programabile (PLC) ........................................................................... 13
2.2 Logica PLC ..................................................................................................................... 15
EXERCIȚIU ..................................................................................................................... 17
MĂSURARE ȘI EVALUARE 2...................................................................................... 18
ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE-3 ......................................................................................... 19
3. CONECTAREA UNITĂȚII DE CONTROL (PLC) LA SISTEM ȘI PROGRAMAREA
ACESTEIA ........................................................................................................................... 19
EXERCIȚIU ..................................................................................................................... 28
MĂSURARE ȘI EVALUARE......................................................................................... 29
EVALUAREA MODULELOR ................................................................................................ 30
CHEI DE RĂSPUNS ................................................................................................................ 32
REFERINȚE ............................................................................................................................. 35

3
 PREZENTARE
IKLAMALAR
DOMENIU Tehnologii privind energia regenerabilă

RAMURĂ/PROFESIE Sisteme Energie Solară

TITLU MODUL MONITORIZAREA SISTEMELOR DE ORIENTARE

DESCRIERE MODUL Acest modul va acoperi conținutul de bază privind
monitorizarea sistemelor de mișcare în sistemele de energie
solară.
DURATA 40/32
PRECONDIȚII Acest modul nu are condiții prealabile.

COMPETENȚE

Scop general: Învățați despre monitorizarea la nivel de

bază a sistemelor de mișcare în centralele solare

Diferențierea și descrierea diferitelor execuții de instalare a

modulelor fotovoltaice

SCOP MODUL Să fie capabil să înțeleagă și să utilizeze gestionarea

sistemelor mobile de monitorizare prin intermediul
controlerelor logice programabile (PLC) și logica de
funcționare a acestora.

Să fie capabil să recunoască și să implementeze pașii de bază

în procesul de programare a PLC-urilor

Mediu: Domeniul tehnologiilor de energie

regenerabilă, sisteme de energie regenerabilă
MEDII
EDUCAȚIONALE Echipament: Cunoștințe de bază în domeniul
ȘI
electric, cunoștințe de bază în domeniul electronic,
ECHIPAMENTE
echipamente de bază pentru programarea PLC
(hardware și software).

Vă veți autoevalua cu ajutorul instrumentelor de evaluare

oferite după fiecare activitate de învățare din modul.
MĂSURARE ȘI La sfârșitul modulului, profesorul va utiliza un instrument de
EVALUARE evaluare (test cu alegere multiplă, test adevărat-fals, test de
completare a spațiilor goale, test de potrivire etc.) pentru a
evalua cunoștințele și competențele pe care le-ați dobândit prin
aplicațiile din modul

GİRİİȘ

4
 INTRODUCERE

Dragi elevi,

Odată cu dezvoltarea accelerată a tehnologiei și creșterea eficienței în producția de energie

electrică, centralele solare cu urmărirea mișcării Soarelui reprezintă următorul pas în
dezvoltarea unei producții mai eficiente de energie electrică din surse regenerabile.

Prin intermediul acestui modul veți învăța despre metodele de bază de instalare a modulelor
fotovoltaice (module fotovoltaice fixe și module mobile de urmărire a energiei solare), cu
accent pe descrierea detaliată și elaborarea dezvoltării sistemului cu module fotovoltaice
mobile. Vă vor fi prezentate câteva sisteme specifice de module fotovoltaice mobile; de la cele
mai simple până la cele mai complexe care pot fi rotite pe două axe.

Având în vedere că sistemele fotovoltaice mobile, pe lângă instalarea echipamentelor care

permit pornirea sau schimbarea poziției modulelor fotovoltaice, necesită și o logică care să
gestioneze sistemul automatizat, veți afla despre cel mai potrivit circuit pentru această funcție,
care este un controler logic programabil (PLC). Structura/logica PLC-ului va fi descrisă în
scopul unei mai bune înțelegeri a funcționării dispozitivului în sine și a funcționalității părților
individuale ale structurii.

Modelul practic de simulare pe care îl veți întâlni descrie procesul de conectare a PLC-ului la
calculator (care este utilizat pentru a programa PLC-ul pentru a îndeplini funcția dorită -
controlabilitatea, adică rotirea modulelor fotovoltaice de-a lungul a două axe), programarea
PLC-ului și conectarea componentelor din program, precum și conectarea blocurilor
funcționale care au sarcina de a simula executarea mișcărilor reale, adică rotirea modulelor
fotovoltaice.

Acest modul este important pentru dvs. deoarece utilizarea PLC-urilor este în creștere
semnificativă datorită simplității și posibilităților pe care le oferă și este o introducere în
domeniul corelației dintre energie, automatizare și calculatoare.

5
 ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE -1

ÖĞRENME FAALİYETİ-1
SCOP

Veți învăța informații de bază despre diferite execuții de instalare a modulelor fotovoltaice:

− Module fotovoltaice fixe

− Module fotovoltaice mobile cu urmărire a Soarelui, care pot include sisteme de urmărire pe o
singură axă sau sisteme de urmărire pe două axe.

Veți afla că, în cazul modulelor fotovoltaice mobile cu urmărire a soarelui, întregul sistem trebuie să
fie automatizat pentru a deveni ușor de gestionat și pentru a putea fi controlat sau monitorizat. În plus,
este necesară implementarea unui suport software adecvat, deoarece gestionarea, controlul și
supravegherea necesită arhivarea și prelucrarea anumitor date.

CERCETARE

➢ Cercetări privind instalarea de module fotovoltaice

➢ Cercetați un sistem solar din apropiere și verificați ce tip de module fotovoltaice utilizează.
➢ Prezentați-vă concluziile și comentați cu colegii dumneavoastră.

1. DIFERITE MODURI DE INSTALARE A MODULELOR

FOTOVOLTAICE

1.1 Module fotovoltaice fixe

Modulele fotovoltaice fixe reprezintă un grup de celule fotovoltaice (care sunt conectate într-o
combinație serie-paralel) și sunt plasate într-o poziție adecvată în raport cu unghiul de incidență a
radiației solare. Modulele fotovoltaice instalate în acest mod nu urmăresc mișcarea soarelui, iar eficiența
lor depinde de poziția și de unghiul de instalare.

Est Vest

Figura 1 Modul fotovoltaic fix

6
 1.2 Module fotovoltaice mobile cu urmărire a soarelui

În acest mod de instalare a modulelor fotovoltaice, se folosesc sisteme de monitorizare a poziției

soarelui. Cu alte cuvinte, este vorba de un set de dispozitive sau de un sistem de acționare pentru
direcționarea modulelor fotovoltaice către soare. Acestea necesită o precizie ridicată datorită
direcționării corecte a radiației solare direct către modulele fotovoltaice. În comparație cu modulele
fotovoltaice fixe, acest tip de sistem contribuie în mod semnificativ la creșterea producției de energie
electrică, îmbunătățind proprietățile de absorbție în timpul zilei.
Există diferite versiuni de sisteme mobile de urmărire a energiei solare, care pot fi împărțite după cum
urmează:
- sisteme de monitorizare activă
- sisteme de monitorizare pasivă
- sistem de urmărire cronologică

Performanțele sistemelor mobile de urmărire a energiei solare pot fi definite și împărțite mai detaliat în:
- sisteme de urmărire polară
- sisteme de urmărire cu o axă de rotație orizontală
- sisteme de urmărire cu o axă de rotație verticală
- sisteme de urmărire pe două axe

Dacă se ia în considerare utilitatea unei centrale solare cu module fotovoltaice fixe și a unei centrale
solare cu module fotovoltaice mobile, energia electrică producția de energie electrică a sistemului cu o
singură axă crește cu aproximativ 30%, în timp ce producția de energie electrică a sistemului cu două axe crește
cu încă 6%.

În cazul sistemelor de urmărire solară activă, unitatea de control dirijează în permanență sistemul de
urmărire cu ajutorul unui sistem de acționare electrică extrem de automatizat și a echipamentelor
instalate asociate (senzori, regulatoare).

1.2.1 Sisteme de monitorizare pasivă

Sistemele pasive de urmărire solară folosesc punctul de fierbere scăzut al gazului comprimat din sistem
pentru a se deplasa dintr-o parte în alta (căldura soarelui creează presiune) și astfel sistemul de urmărire
se mișcă ca răspuns la dezechilibru. Acestea sunt imprecise, astfel încât sunt potrivite doar pentru
tipurile comune de sisteme fotovoltaice și nu îndeplinesc anumite criterii ale sistemelor fotovoltaice
specifice. Acestea sunt echipate cu amortizoare pentru adaptarea la rafalele puternice de vânt, cu
umbrire/reflectoare pentru reflectarea razelor de soare de dimineață și pentru "pornirea" modulelor
fotovoltaice, adică orientarea acestora spre Soare. Cu un astfel de sistem, acesta poate fi eliberat automat
din poziția în care este fixat seara, pentru a poziționa modulele fotovoltaice ușor deasupra zenitului,
astfel încât sistemul să fie pregătit pentru noua zi. În plus față de echipamentul menționat, se utilizează
și un resort de eliberare ușoară, care împiedică eliberarea unității în condiții de vânt nocturn.

7
 Figura 2 Modul fotovoltaic fix

1.2.2. Sistemul de urmărire cronologică

Sistemul cronologic își bazează activitatea pe rotația poziției în raport cu Soarele (în același raport cu
Pământul), dar în sens opus rotației Pământului. Este potențial precis și simplu și utilizează date despre
o rotație de 15 grade pe oră (o rotație a Pământului în jurul Soarelui pe zi). Teoretic, este capabil să
efectueze o rotație completă, cu condiția să nu existe o problemă de cablare încrucișată sau ca sistemul
să poată fi resetat în fiecare zi pentru a evita problema descrisă. În plus, sistemul poate fi automatizat
cu ajutorul unor circuite electronice de control cu un ceas în timp real care este pornit în sensul acelor
de ceasornic. De asemenea, este posibil să se facă ajustări în monitorizare, care poate fi intermitentă sau
continuă.

1.2.3 Sisteme de urmărire polară

Sistemele de urmărire polare au o axă de rotație pe o linie care urmează axa de rotație a
Pământului și este perpendiculară pe planul ecliptic. În cazul sistemelor simple cu o singură
axă, urmărirea poate fi setată inițial pe planul ecliptic de latitudine locală preconizată. Este
posibilă ajustarea celei de-a doua axe (unghiul de elevație), iar ajustarea se realizează manual
sau automat, pentru a compensa eventual abaterile de la planul ecliptic. Ajustările de acest tip
se efectuează de obicei de cel puțin două ori pe an (ajustările se efectuează cel mai bine în
timpul echinocțiului). O ajustare se face în timpul echinocțiului de toamnă pentru a stabili
poziția pentru perioada de toamnă-iarnă, iar cealaltă în timpul echinocțiului de primăvară-vară
pentru a stabili poziția pentru perioada de primăvară-vară.

8
Figura 3 Durata zilei și a nopții în timpul anotimpurilor

Figura 4 centrală solară cu sistem de urmărire polară, Greater Sandhill, SUA

1.2.4 Sisteme de urmărire cu o singură axă

Sistemele de urmărire pe o singură axă utilizează de obicei urmărirea polară pentru o eficiență maximă
a sistemului fotovoltaic, așa cum s-a descris anterior (cu ajustări manuale ale înclinării pe cealaltă axă
de câteva ori pe an).
Acestea pot fi orientate cu ajutorul unui mecanism pasiv sau activ, în funcție de producător și de soluția
tehnică de implementare. Acestea sunt compuse dintr-o țeavă orizontală lungă orientată liniar pe direcția
nord-sud, care este susținută de coloane sau de cadre pe piedestaluri. Modulele fotovoltaice sunt
montate pe o țeavă și, odată cu rotirea țevii în jurul axei sale, se obține efectul de urmărire a mișcării
aparente a soarelui în timpul zilei. Ele ating o productivitate pronunțată primăvara și vara, când
traiectoria soarelui este înaltă pe cer, în timp ce această productivitate este redusă în timpul iernii și
atunci când sunt poziționate la latitudini mari. Caracteristica de performanță a acestui sistem este dată
de rezistența structurii de susținere și de mecanismul simplu. Deoarece modulele fotovoltaice sunt
montate pe orizontală, acestea pot fi montate pe tubul axei fără riscul de deplasare și sunt accesibile
pentru curățare și întreținere. În cazul mecanismelor active, un controler și un motor sunt suficiente
pentru a controla mai multe rânduri de module fotovoltaice.

9
 Figura 5 Un model al unui sistem de urmărire orizontală cu o singură axă

Sistemele de urmărire verticală pe o singură axă se rotesc pe o axă verticală, cu module fotovoltaice
care pot fi montate înclinate sau pe verticală. Spre deosebire de cele orizontale, acestea sunt potrivite
pentru montaj și instalare la latitudini înalte, unde unghiul de mișcare a Soarelui nu este deosebit de
mare, dar sunt cu siguranță mai utile în timpul zilelor lungi de vară, când Soarele se deplasează de-a
lungul unui arc lung.

Figura 6 Modelul unui sistem de urmărire verticală cu o singură axă

1.2.5 Sisteme de urmărire pe două axe

Sistemele de urmărire pe două axe sunt sisteme active. Rotația se realizează pe orizontală și pe verticală,
iar prin combinarea celor două axe de rotație se poate evidenția orice locație deasupra emisferei.
Controlul sistemului se realizează în două moduri, prin intermediul unui sistem computerizat în funcție
de orientarea solară preconizată sau prin intermediul senzorilor de urmărire care controlează acționarea
electrică pentru a orienta modulele fotovoltaice spre Soare.

Figura 7 Modelul unui sistem de urmărire cu două axe

10
 EXERCIȚIU

Etapele procesului Sugestii

Schițați mișcările orizontale și verticale ale
Avizați imaginile din modul
sistemelor

LISTA DE CONTROL
Evaluați-vă punând un semn (X) în căsuța DA pentru competențele pe care le-ați dobândit în urma
comportamentelor enumerate mai jos, în cadrul acestei activități, și NU pentru competențele pe care nu
le-ați dobândit.

Criterii de evaluare DA NU
1. Ați obținut informații generale despre diferite execuții de
instalare a modulelor fotovoltaice?
2. Ați aflat care este diferența dintre modulele fotovoltaice fixe și
mobile?

3. Știți cum funcționează sistemele de urmărire pe o singură axă?

4. Știți ce sunt sistemele de urmărire pe două axe?

5. Ați învățat ce sunt sistemele activ, pasiv și cronologic?

EVALUARE
La finalul evaluării, analizați din nou răspunsurile "Nu". Dacă nu credeți că sunteți competent, repetați
activitatea de învățare. Dacă toate răspunsurile dvs. sunt "Da", treceți la "Evaluare și evaluare".

11
 MĂSURARE ȘI EVALUARE 2

Vă rugăm să citiți cu atenție întrebările de mai jos și să bifați opțiunea corectă.

1. Enumerați câteva dintre avantajele de performanță ale sistemelor fotovoltaice cu monitorizare a
mișcării Soarelui (puneți accentul pe producția de energie electrică și pe utilitatea unui astfel de
sistem).

2. Enumerați câteva dintre dezavantajele de performanță ale sistemelor fotovoltaice cu monitorizare

a mișcării Soarelui (puneți accentul pe justificarea economică a investiției în echipamente mai
complexe, pe costurile de întreținere).

3. Enumerați câteva dintre aspectele de bază ale analizei rentabilității economice a implementării
unei astfel de soluții.

4. Pentru ce domenii sunt adecvate axele verticale de rotație și nu cele orizontale?

EVALUARE

Comparați răspunsurile dumneavoastră cu cele din grila de răspuns. Reveniți la activitate și repetați
subiectele legate de întrebările la care ați dat răspunsuri greșite sau la care ați ezitat să răspundeți. Dacă
toate răspunsurile dvs. sunt corecte, treceți la următoarea activitate de învățare.

12
 ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE -2
ÖĞRENME FAALİYETİ-2

SCOP
SCOP
În acest modul veți învăța despre gestionarea sistemelor mobile de monitorizare prin intermediul
controlerelor logice programabile (PLC) și despre logica de funcționare a acestora.

CERCETARE

➢ Cercetați industriile în care sunt utilizate PLC-urile.

➢ Înregistrați informațiile pe care le-ați dobândit și împărtășiți-le cu colegii

2. GESTIONAREA SISTEMELOR MOBILE DE MONITORIZARE

2.1 Controlere logice programabile (PLC)

Instalarea sistemelor rotative de monitorizare a Soarelui în vederea creșterii producției de energie

electrică a unei centrale solare, pe lângă instalarea modulelor fotovoltaice, include și instalarea
membrilor executivi și a echipamentelor (elemente de fixare, suporturi pentru echipamente, mecanisme
de acționare, motoare de acționare, ghidaje...) care efectuează fizic lucrarea, adică instalează modulul
de module fotovoltaice în poziția cea mai potrivită în raport cu poziția actuală a Soarelui. Rezultatul
descris duce la realizarea premiselor de bază pentru automatizarea procesului de producție a energiei
electrice. Pentru ca sistemul instalat să atingă în totalitate gradul dorit de automatizare completă, este
necesar să se încredințeze operațiunile de proces (rotirea și urmărirea poziției Soarelui) sistemelor de
gestionare și control și de monitorizare a procesului dorit.

Operațiunile de informare ale procesului se bazează pe un program dat care trebuie programat sau
executat cu ajutorul unui circuit sau dispozitiv specific.

Cel mai potrivit circuit sau dispozitiv pentru exemplul nostru este un controler logic programabil (PLC).
Un PLC poate fi definit ca fiind un computer industrial miniatural care conține hardware și software
specifice pentru îndeplinirea funcțiilor de control. Acesta este cel mai adesea utilizat pentru
automatizarea diferitelor procese și acționări electromecanice industriale. Acesta permite combinații
multiple de intrări și ieșiri digitale și analogice cu intervale de temperatură sporite. Este imun la zgomote
electrice și este rezistent la vibrații și șocuri. Este alcătuit din două părți esențiale, și anume unitatea
centrală de comandă (eng. central processing unit - CPU) și interfața pentru intrarea și ieșirea datelor
(eng. input/output - I/O). O diagramă schematică care prezintă structura unui PLC poate fi văzută în
figura de mai jos.

13
 Figura 8 Structura PLC

Procesorul controlează întregul sistem prin intermediul procesorului și al sistemului de memorie. Acesta
este alcătuit dintr-un microprocesor, un cip de memorie și alte circuite integrate pentru controlul logic,
monitorizare și comunicare. CPU are diferite moduri de funcționare. În modul "programator", acceptă
schimbarea logicii de la calculator. Când CPU este setat în modul "run", acesta execută programul și,
astfel, procesul navigat de logică la ieșire. Datele de intrare de la dispozitivele conectate (de exemplu,
senzori) sunt procesate și apoi CPU "execută - execută" programul de control care este stocat în
memorie. Fiind un controler PLC, acesta execută programul după finalizare de fiecare dată din nou.
Timpul necesar pentru a executa un ciclu al programului se numește timp de scanare și se întâmplă
foarte repede (în intervalul de o miime de secundă, în funcție de program și de sistemul care trebuie
gestionat). Memoria din unitatea centrală de control stochează programul, păstrează valorile de intrare
și de ieșire și, în cele din urmă, permite stocarea diferitelor variabile care au o anumită valoare.

Intrarea/ieșirea sistemului este conectată fizic la dispozitivele reale și creează o legătură între unitatea
centrală și sursa de informații (intrare) și dispozitivele controlate (ieșire). După ce procesează datele de
intrare, CPU sugerează modificările necesare la ieșire după ce programul este executat. Există patru
pași de bază în funcționarea tuturor dispozitivelor PLC, și anume:
- scanare de intrare - detectează starea tuturor dispozitivelor de intrare care sunt conectate la
PLC
- scanarea programului - execută logica programului definit de utilizator
- scanare ieșire - alimentează sau deconectează alimentarea cu energie a tuturor dispozitivelor
de la ieșirea PLC-ului
- întreținere - include comunicarea cu dispozitivele de programare și efectuează diagnosticarea
internă

Dispozitivele PLC standard au o gamă largă de module de intrare - ieșire disponibile pentru a acoperi
diferite tipuri de senzori și dispozitive de ieșire. O posibilitate este ca modulele de intrare discrete să fie
utilizate pentru a detecta prezența obiectelor sau a evenimentelor, folosind dispozitive precum senzori
de distanță sau senzori fotoelectrici, întrerupătoare de limită și diverse butoane. Astfel de module pot
controla pornirea și oprirea unor sarcini, cum ar fi motoare, iluminat, supape.

Modulele de intrare analogică pot accepta semnale de la instrumente care măsoară debitul, presiunea,
temperatura sau alte cantități similare. Astfel de module pot interpreta semnalul și pot prezenta valoarea
în intervalul definit de specificațiile electrice ale dispozitivelor individuale. Ieșirile analogice pot
controla sarcini care necesită semnale de control diferite, cum ar fi acționările cu frecvență variabilă,

14
diferite contoare sau supape de debit analogice. Multe PLC-uri oferă module specializate, cum ar fi I/O
de mare viteză sau control al mișcării și comunicare serială sau Ethernet.

Cel mai mare avantaj al automatizării cu un PLC este capacitatea de a efectua operațiuni repetitive și
de a modifica sau de a reproduce fără modificări operațiunile controlate de program. În timpul
funcționării, acestea permit colectarea continuă a informațiilor esențiale.

2.2 Logica PLC

PLC reprezintă un înlocuitor pentru sistemul clasic de relee și oferă flexibilitate în funcționarea sa, care
seamănă cu funcționarea unui calculator care utilizează o logică similară cu cea a releelor. Schemele de
cablare a componentelor fizice în tehnologia releelor sunt dezvoltate în așa-numita formă "ladder", care
poate fi prezentată în figura de mai jos, iar programarea PLC se bazează pe o astfel de structură logică.

Figura 9 Structura / logica releului

Structura logică se numește "diagramă în scară" deoarece seamănă cu o scară cu două linii verticale de
bază conectate printr-o serie de linii orizontale. Linia verticală pozitivă (din stânga) are flux către linia
verticală negativă (din dreapta) prin intermediul dispozitivelor fizice. În exemplul prezentat, "PB"
reprezintă un buton; "CR" reprezintă un releu de control, în timp ce "L1" este o lumină.

Logica PLC este concepută pentru a avea aceeași arhitectură ca o structură de tip scară de releu, în care
biții de memorie înlocuiesc contactele și bobinele fizice.

Figura 10 Structura releului / logica PLC

15
Pentru programul din imagine, se folosește o structură de relee, dar aceasta este dublată de logica ladder.
Schimbarea constă în faptul că, în acest caz, nu există o logică pentru a uni cele două linii verticale, ci
sunt utilizate doar locații de memorie. Unele dintre aceste locații de memorie sunt utilizate intern, iar
altele cu I/O externe. Pentru a monitoriza și controla dispozitivele reale, acestea trebuie conectate la
modulele de intrare - ieșire. Pentru acest PLC, intrările și ieșirile sunt atribuite la adresele de memorie
X și Y, cum ar fi X001 în cazul butonului PB1. Starea acestui contact normal deschis (normal deschis
- NO) este citită de la intrarea modulului de intrare - ieșire la care este conectat fizic butonul. Pe de altă
parte, fiecare Y va avea conectat un dispozitiv de ieșire, așa cum se poate observa în cazul luminii
controlate de Y001. Tuturor celorlalte locații le sunt atribuiți biți interni care pot fi utilizați după cum
este necesar.

Unitatea centrală de procesare interpretează logica în ordine, pornind din partea superioară stângă a
programului în jos pe direcția liniei verticale, executând instrucțiunile de pe fiecare linie orizontală de
la stânga la dreapta. În acest caz, dacă este apăsată tasta PB1, CPU va activa releul CR1. Deoarece CR1
și-a schimbat starea, în a treia linie, CPU va activa releul CR3. Starea normal închisă (NC) a releului
CR3 este utilizată în a patra linie, astfel încât CPU va stinge lumina L1. Deși bobinele și contactele sunt
încă menționate în logica ladder, este important să rețineți că acestea sunt interpretări de memorie, nu
dispozitive reale. Când CPU ajunge la ultima linie, va face o buclă înapoi la începutul programului și îl
va începe din nou. Acest proces continuă atâta timp cât CPU este alimentat și se află în modul "run".
Timpul necesar pentru ca CPU să se întoarcă la început se numește timp de scanare, care este foarte
important pentru aplicațiile cu timp critic. Subrutinele și modulele speciale de intrare-ieșire pot fi
utilizate pentru a reduce timpul de timp, dacă este necesar. În plus față de contactele de bază normal
deschise și normal închise, puteți utiliza logica booleană cu operatorii logici AND, OR și NOT (AND,
OR, NOT în limba engleză), diverse temporizatoare, contoare, comparatoare, funcții matematice și
multe alte funcții speciale, toate în cooperare cu dispozitive fizice reale.

16
 EXERCIȚIU
UYGULAMA FAALİYETİ

Etapele procesului Sugestii

Recomandați diagrama schematică a
Schițați o diagramă schematică care să
modulului
arate structura unui PLC

Explicați structura PLC din imagine:

Urmați cu atenție pașii descriși în text.

Încercați să folosiți vizualizări pentru a vă

Scrieți ce reprezintă "CR", "PB" și "L". aminti semnificația termenilor și a
abrevierilor.

LISTA DE CONTROL
Evaluați-vă punând un semn (X) în căsuța DA pentru competențele pe care le-ați dobândit în urma
comportamentelor enumerate mai jos, în cadrul acestei activități, și NU pentru competențele pe care nu
le-ați dobândit.

Criterii de evaluare DA NU
1. Ați aflat ce sunt și cum se utilizează PLC-urile?

2. Ai învățat cum să desenezi o structură PLC?

3. Puteți explica ce este CPU?

EVALUARE

La finalul evaluării, revizuiți răspunsurile ca fiind "Nu". Dacă nu credeți că sunteți competent, repetați
activitatea de învățare. Dacă toate răspunsurile dvs. sunt "Da", treceți la "Evaluare și evaluare".

17
 MĂSURARE ȘI EVALUARE 2
ÖLÇME VE DEĞERLENDİRME
Citiți cu atenție întrebările de mai jos și completați spațiile libere.

1. Ce este un PLC și unde este cel mai des utilizat?

2. Care este timpul de scanare al PLC?
3. Ce logică folosește PLC-ul în activitatea sa?
4. Enumerați cei patru pași în funcționarea tuturor dispozitivelor PLC.
5. Care este rolul procesorului în PLC?

EVALUARE
Comparați răspunsurile dumneavoastră cu cele din grila de răspuns. Reveniți la activitate și repetați
subiectele legate de întrebările la care ați dat răspunsuri greșite sau la care ați ezitat să răspundeți. Dacă
toate răspunsurile dvs. sunt corecte, treceți la următoarea activitate de învățare.

18
 ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE-3
ÖĞRENME FAALİYETİ-3

SCOP
Veți învăța despre programarea PLC.

CERCETARE
➢ Studiați orele de apus și răsărit de soare în regiunea dumneavoastră.
➢ Cercetarea pe internet a unui exemplu pozitiv din practică, implementarea unui sistem
fotovoltaic cu urmărirea poziției soarelui și implementarea rezultatelor cercetării în clasă pentru
toți elevii.
➢ Împărtășiți și comentați constatările cu colegii dvs.

3. CONECTAREA UNITĂȚII DE CONTROL (PLC) LA SISTEM ȘI

PROGRAMAREA ACESTEIA

Pentru a crea o abordare corectă a dezvoltării și scrierii programelor PLC, este necesar să concepem
mai întâi ceea ce dorim să realizăm cu programul PLC, adică ceea ce dorim ca sistemul să facă. Pentru
cazul nostru observat, este important de reținut că este vorba de un model de simulare și că pot exista
anumite abateri în raport cu situația reală care trebuie realizată pe teren. Aceste abateri includ utilizarea
de contoare de impulsuri în loc de contoare de impulsuri "de mare viteză", utilizarea unor întrerupătoare
"kip" improvizate pentru a furniza impulsuri în loc de encodere digitale și parametrii de instrucțiuni din
cadrul programului care sunt personalizați pentru a îndeplini funcția reală.

Programul care va gestiona PLC-ul, cu ajutorul encoderului, în funcție de transferul selectat, va roti
modulul fotovoltaic de-a lungul axei orizontale și verticale. Prin aproximarea datelor privind orele de
răsărit și apus de soare în Slavonia (Croația), informația că panoul se rotește cu 15° pe oră și datele
privind unghiul optim lunar de la nivel lunar, se pot defini parametrii de intrare ai programului.
Tabelul 1 - Parametrii de intrare pentru programarea conducătorului auto

Unghiul de incidență
Luna Ora răsăritului [h] Ora apusului [h] al razelor [°]
Ianuarie 7:30 17:00 58
Februarie 7:00 17:00 50
Martie 6:30 18:00 39
Aprilie 5:30 19:00 22
Mai 4:30 20:00 8
Iunie 4:00 21:00 1
Iulie 4:00 21:00 4
August 4:30 20:00 17
Septembrie 5:30 19:00 36
Octombrie 6:00 17:00 49
Noiembrie 6:30 17:00 57
Decembrie 7:00 16:00 57

19
Modulul fotovoltaic este amplasat în poziția inițială la 37,5° grade spre nord-est în raport cu axa
orizontală. Din tabel reiese că o zi poate dura maximum 17 ore și, prin urmare, este necesar să se asigure
o rotație zilnică totală de 255°. La ora 4:00 a.m., la începutul zilei, indiferent de luna anului (deoarece
este cea mai timpurie oră de răsărit a soarelui), panoul își începe mișcarea orizontală. Trece o oră și apoi
efectuează o rotire de 15° spre vest cu ajutorul unui encoder digital. Codificatorul digital este un
convertor de deplasare, care funcționează astfel încât să transforme impulsurile obținute în deplasarea
reală a arborelui motorului. În locul unui traductor de deplasare real, se poate alege un traductor ale
cărui date pot fi simulate sau programate, ținând cont de faptul că rezoluția trebuie să fie astfel încât
1000 de impulsuri să corespundă unei rotații a potențiometrului de pe traductorul propriu-zis.

Având în vedere că virajul planificat este de 15°, numărul total de impulsuri care ar corespunde acestui
viraj este de 990 (puțin mai puțin decât un viraj complet), datorită numărului total de 66 de impulsuri
pentru un grad de viraj. Un astfel de dispozitiv este reprezentat în program ca un contor de impulsuri,
care poate fi ajustat în continuare în scopuri de simulare. În implementarea reală, ar trebui să se utilizeze
contoare de mare viteză ca funcții, din cauza incapacității PLC-ului de a număra un număr atât de mare
de intrări din cauza citirii mai mici frecvență. În acest caz, viteza de rotație depinde de selectarea
transmisiei și a motoarelor în sine pentru rotirea arborelui necesar. Atunci când se face o întoarcere de
15°, modulul PV întrerupe întoarcerea timp de o oră și apoi reia întoarcerea de 15°. Descrierea se repetă
până la apusul soarelui. La ora 3 dimineața, panoul începe procesul de inițializare, adică întoarcerea
spre est până la poziția de pornire, unde apoi, la ora 4 dimineața, începe din nou cu executarea mișcării
zilnice spre vest. Mișcarea orizontală se reduce la detectarea lunii curente și a înclinării optime necesare
a panoului. În cazul în care apare un vânt prea puternic, pe care senzorul îl detectează în funcție de
parametrizarea sa, modulul fotovoltaic revine în poziție orizontală pentru a nu afecta mișcarea și a nu
deteriora modulul fotovoltaic. Atunci când vântul slăbește, modulul fotovoltaic revine în poziția
necesară corespunzătoare timpului real. O astfel de "buclă" se repetă apoi lună de lună.

În scopul modelării, programul licențiat "TIA portal V13" poate fi utilizat cu ajutorul următoarelor
echipamente:
- CPU
- HMI Interfață om-mașină - KTP 600 monocromă
- Rectificator - sursă de alimentare cu intrare 100-240 V AC și ieșire 24 V DC
- Întrerupătoare Kip

Figura 11 Procesor - Siemens

Figura 12 HMI KTP 600
S7 1200

Figura 11 Redresor (sursă de

alimentare) Figura 14 Kip switch-uri

20
Când toate dispozitivele sunt conectate, este necesar să se creeze o conexiune între CPU, HMI și
computer, prin intermediul căreia se creează apoi programul în "TIA portal V13". Acest lucru se
realizează prin intermediul standardului de comunicare PROFINET (Process Field Network), conectând
HMI, CPU și computerul cu ajutorul unui cablu ethernet la router. Atunci când dispozitivele sunt
conectate fizic, este necesar să activăm dispozitivele pe care le folosim în programul TIA portal în
funcție de modelul propus corespunzător și de alți parametri de intrare.

Figura 15 Adăugarea unui dispozitiv în programul TIA portal V13

Următoarea sarcină constă în conectarea în interfața de programare a unității centrale și a HMI selectate
anterior și în configurarea adresei IP a fiecăruia dintre dispozitive, astfel încât acestea să se afle în
același domeniu și pentru a realiza o comunicare reușită.
După aceea, totul este pregătit pentru crearea blocurilor de program și a rețelelor, adică pentru crearea
programului propriu-zis.

Figura 16 Stabilirea unei conexiuni între unitatea centrală și HMI

21
 Figura 17 Au fost îndeplinite condițiile de conectare a tuturor dispozitivelor și de comunicare a acestora

Scrierea programului propriu-zis începe cu crearea de blocuri de program în cadrul cărora se execută
instrucțiuni specifice. Utilizând opțiunea "Add new block", utilizatorul poate crea noi blocuri cu funcții
suplimentare. Logica PLC este proiectată pentru a avea același aspect ca o structură de tip scară de
relee, dar aproape orice fenomen fizic din logica proiectată poate fi reprezentat, de asemenea, ca o
variabilă de memorie sub formă de biți de memorie, care pot fi apoi apelați în funcție de necesități.

Figura 18 Interfața programului TIA portal V13

În interfața programului TIA portal V13, în stânga sunt afișate toate dispozitivele și blocurile create, în
mijloc se află logica ladder a unei rețele individuale, iar în dreapta sunt instrucțiunile care pot fi utilizate.
Există 4 tipuri principale de blocuri de program. Primul în linie este "Blocul de organizare" (OB) sau
mai des numit "Blocul principal", care apelează alte blocuri sau execută subrutine speciale. Acesta este
cel mai adesea un "Ciclu de program" sau partea principală a programului care se execută ciclic.
Urmează "Blocul de funcții" (FB), care stochează valori în blocuri de memorie, astfel încât valorile

22
rămân disponibile chiar și după ce instrucțiunile blocului au fost executate. "Funcția" (FC) sunt blocuri
de cod sau subrutine fără memorie dedicată și sunt utilizate cel mai adesea pentru acțiuni imaginare.
"Blocul de date" (DB) are rolul de a stoca anumite date care pot fi apoi utilizate pentru subrutinele din
blocuri.

Figura 19 Crearea de blocuri de program

Programul este format din mai multe blocuri. Un bloc principal, care realizează două funcții pentru
rotația axelor individuale și din mai multe blocuri de date.

Figura 20 Blocuri utilizate

Blocurile de date conțin toate datele referitoare la ora locală și la ora sistemului, cu informații privind
unghiul optim lunar pe lună și orele de apus pe lună, cu ajutorul cărora PLC citește aceste date și le
utilizează pentru activitatea sa.

23
Figura 21 Blocul principal

În rețeaua 1 (Rețeaua 1), blocul principal al programului apelează blocul de funcții referitor la rotația
axei verticale, în timp ce în rețeaua 2 apelează blocul de funcții referitor la rotația axei orizontale. Aceste
blocuri funcționale sunt plasate fiecare în propria rețea, deoarece, dacă ar fi unul în spatele celuilalt într-
o rețea, cel de-al doilea bloc funcțional ar fi executat numai după executarea primului. Atunci când
semnalul obține o trecere, acesta este afișat în verde în timpul funcționării.

Pentru a explica blocurile funcționale, este necesar să se știe exact ce face fiecare instrucțiune utilizată.
Există instrucțiuni de logică de biți, instrucțiuni de temporizare, instrucțiuni de contor de impulsuri,
instrucțiuni matematice, instrucțiuni de conversie, conversii de valori, operații logice și nenumărate
altele. Fiecare dintre ele utilizează variabile sau așa-numitele "Tag-uri", care trebuie create special în
forma corespunzătoare (Int, Dint, Word, Bool, Byte, Char, Array, Time, Date, etc.). Acestea pot fi
utilizate ulterior prin conectarea la HMI pentru a afișa anumite informații pe ecran sau pentru a crește
interacțiunea cu utilizatorul prin intermediul ecranului.

Tabelul 2 - Lista instrucțiunilor utilizate

Numele instrucțiunii Simbol Descriere

Atunci când variabila are valoarea 1,
contactul se închide și emite valoarea pe
NO contact care o primește la intrare, în timp ce la
valoarea 0 nu este activat și ieșirea este
resetată la zero.
Atunci când variabila are valoarea 1,
contactul este deschis și ieșirea este
Contact NC resetată la zero, în timp ce la valoarea 0,
contactul este închis și ieșirea dă
valoarea pe care o primește la intrare.
Stabilește starea semnalului la 1
Ieșire setată (ON)

Setează starea semnalului la 0

Resetarea ieșirii (OFF)

24

Scop (bobină)
Generați ON pe întârziere
Generați OFF pe întârziere
Contorizare în sus
Contor sus-jos
Comparator egal
Comparator mai mic sau egal
Comparator mai mult sau egal
Comparator mai puțin
Comparator mai mult
25
Dacă rezultatul operației logice de la
intrarea bobinei are o stare de semnal 1,
variabila specificată este setată la o stare
de semnal 1, iar în cazul opus, dacă
intrarea este zero, variabila este setată la
0.
Când starea semnalului se schimbă de la
0 la 1, se trimite un 1 la ieșire după
expirarea timpului de așteptare.
Când starea semnalului se schimbă de la
0 la 1, după expirarea timpului, se
trimite 1 la ieșire cu posibilitatea de a
acumula timp și de a continua
acumularea dacă starea intrării se
schimbă de la 1 la 0.
Numără schimbările de stare a
semnalului de la 0 la 1.
Numără schimbările de stare a
semnalului de la 0 la 1 și de la 1 la 0
Compararea valorilor variabilelor. Dacă
valorile sunt egale, la ieșire se trimite 1,
în caz contrar 0.
Compararea valorilor variabilelor. Dacă
valoarea primei variabile este mai mică
sau egală cu cea a celei de-a doua, se
trimite 1 la ieșire, altfel 0.
Compararea valorilor variabilelor. Dacă
valoarea primei variabile este mai mare
sau egală cu cea a celei de-a doua, se
trimite 1 la ieșire, altfel 0.
Compararea valorilor variabilelor. Dacă
valoarea primei variabile este mai mică
decât cea a celei de-a doua, se trimite 1
la ieșire, altfel 0.
Compararea valorilor variabilelor. Dacă
valoarea primei variabile este mai mare
decât cea a celei de-a doua, se trimite 1
la ieșire, în caz contrar 0.
 Se scad două valori variabile la intrare și
Se scade valoarea se obține diferența la ieșire.

Formează valoarea absolută a unei

Valoarea absolută variabile specificate
Copiază valoarea unei variabile de la
Mutarea valorii intrare în valoarea unei alte variabile de
la ieșire.
Citește valoarea unui anumit membru
Citiți câmpul de valori din câmpul "value" și emite această
valoare
citirea orei și datei curente a ceasului
CPU cu decalajul ceasului și fusul orar
corespunzător și emiterea acestei valori
Citiți ora locală

Citește ora și data curentă de la ceasul

CPU și emite această valoare

Citiți ora sistemului

Instrucțiuni pentru setarea orei și datei
Imprimă ora sistemului ceasului CPU

Fiecare dintre aceste instrucțiuni are ramuri speciale în care pot fi plasate variabile specifice și fiecare
instrucțiune necesită un anumit tip de variabilă. Pentru a avea o imagine asupra funcționării logicii în sine, este
necesar să se observe mai multe rețele ale unui bloc funcțional. Luând ca exemplu rețeaua 12, în care sunt
precizate toate condițiile de activare a ieșirii unității centrale care activează acționarea modulului fotovoltaic
spre stânga, spre est, se poate observa că pentru activarea ieșirii este necesară îndeplinirea unui număr mare de
condiții. Variabilele QM3, Initialization și KP1 din stânga sunt reprezentate prin contacte NO, ceea ce înseamnă
că, dacă primesc o valoare de 1 la intrarea lor, vor transmite semnalul mai departe. Cazul invers este valabil
pentru variabilele R1 dreapta și Poziția zero pe orizontală, care sunt reprezentate de contacte NC și care transmit
semnalul dacă primesc valoarea 0 la intrare. Se poate spune că, dacă protecția QM3 nu se dezactivează, care
este reprezentată de contactul NO, variabila de memorie și care primește valoarea 1 la intrare, trece semnalul
mai departe. În mod similar, dacă nu se aplică condițiile de îndeplinire a variabilei R1 spre dreapta (deoarece
conducerea spre stânga și spre dreapta nu poate fi pornită în același timp), contactul NC primește valoarea 0 la
intrare și transmite semnalul mai departe. Pentru ca inițializarea să treacă semnalul, condițiile de îndeplinire a
acestuia trebuie să fie valabile, iar acestea sunt definite în grila 6. Dacă ceasul citit în prezent de la ceasul CPU
cu ajutorul instrucțiunii comparator este egal cu 3 am, valoarea 1 este transmisă la ieșire, care apoi activează
instrucțiunea SET (ON) asociată variabilei de memorie. Variabila de memorie respectivă are atunci valoarea 1
în rețeaua 12 și, întrucât este reprezentată de contactul NO, aceasta transmite deci semnalul.

26
Figura 22 Rețeaua 12

Figura 23 Rețeaua 6

Același lucru este valabil și pentru poziția orizontală Zero, care transmite semnalul dacă primește
valoarea 0 la intrare. În cazul în care întrerupătorul de limită fizică KP1, reprezentat de contactul NC,
este activat, acesta primește valoarea 0 la intrare și trimite un semnal mai departe care activează
variabila de memorie Poziția zero orizontală și Inițializare. Poziția zero pe orizontală are atunci valoarea
1, în timp ce inițializarea are valoarea 0, deoarece este reprezentată de instrucțiunea de resetare. În acest
caz, comutatorul de limită nu este apăsat și este valabil ca poziția zero pe orizontală să aibă valoarea 0.
Poziția zero pe orizontală este reprezentată de contactul NC din rețeaua 12 și cu valoarea 0 a poziției
zero pe orizontală din rețeaua 7, semnalul trece mai departe.

Figura 24 Rețeaua 7

Variabila KP1 din stânga este o variabilă fizică care indică unul dintre comutatoarele kip. Deoarece se
află în poziția superioară (ON), variabila respectivă are valoarea 1, iar contactul NO indicat în rețea lasă
să treacă semnalul. În cele din urmă, este activată R2 stânga, care este ieșirea fizică ce activează motorul
pentru a acționa în direcția corectă. Este important de reținut faptul că toate aceste condiții trebuie
îndeplinite pentru a activa numai acționarea într-o singură direcție, în timp ce este, de asemenea, necesar
să se asigure că valorile variabilelor individuale nu se ciocnesc și faptul că fiecare variabilă are propriile
condiții de ramificare pentru îndeplinirea sa.

27
 EXERCIȚIU
GULAMA FAALİYETİ
Lucrul cu unelte manuale.

Etapele procesului Sugestii

Crearea unei conexiuni între CPU, HMI și
calculator
Adăugarea unui dispozitiv în programul
TIA portal V13
Stabilirea unei conexiuni între CPU și HMI configurați adresa IP a fiecăruia dintre
Creați un bloc de program
Urmați instrucțiunile de conectare a
dispozitivelor, așa cum sunt descrise în
modulul
Activarea dispozitivelor pe care le folosim în
programul portalului TIA în funcție de
modelul propus corespunzător și de alți
parametri de intrare.
Conectați unitatea centrală și HMI selectate
anterior în interfața de programare și
dispozitive, astfel încât acestea să se afle în
același domeniu și pentru a realiza o
comunicare reușită.
Utilizați opțiunea "Adaugă bloc nou" pentru a
crea noi blocuri cu funcții suplimentare.

LISTA DE CONTROL
Evaluați-vă punând un semn (X) în căsuța "Da" pentru abilitățile pe care le-ați dobândit prin
comportamentele enumerate mai jos și pentru abilitățile pe care nu le-ați dobândit, punând o căsuță
"Nu" în cadrul acestei activități.

Criterii de evaluare Da Nu
1. Puteți numi echipamentul care va fi utilizat în scopul modelării cu
ajutorul programului TIA portal V13?
2. Puteți descrie etapele de lucru în cadrul programului TIA portal
V13?

3. Puteți numi și descrie cel puțin cinci instrucțiuni?

EVALUARE
La finalul evaluării, revizuiți răspunsurile ca fiind "Nu". Dacă nu credeți că sunteți competent, repetați
activitatea de învățare. Dacă toate răspunsurile dumneavoastră sunt "Da", treceți la "Evaluare și
evaluare".

28
 MĂSURARE ȘI EVALUARE
ÖLÇME VE DEĞERLENDİRME

Conectați numele instrucțiunilor și funcționalitatea instrucțiunilor, utilizate la crearea

programului de gestionare a sistemului fotovoltaic în programul TIA portal V13.

NUMELE INSTRUCȚIUNII FUNCȚIONALITATEA INSTRUCȚIUNILOR

1. Ieșire setată (ON)
2. Generați o întârziere la pornire
3. Contor sus
4. Mai mare sau egal cu comparatorul
5. Citiți câmpul de valori
A. Acesta citește valoarea unui anumit membru din
câmpul de valoare și emite această valoare.
B. Când starea semnalului se schimbă de la 0 la 1, se
trimite un 1 la ieșire după expirarea timpului de
așteptare
C. Stabilește starea semnalului la 1
D. Numără schimbările de stare a semnalelor de la 0
la 1.
E. Compararea valorilor variabilelor. Dacă valoarea
primei variabile este mai mare sau egală cu cea a
celei de-a doua, se trimite 1 la ieșire, altfel 0.

1. - ______
2. - ______
3. - ______
4. - ______
5. - ______

EVALUARE
Comparați răspunsurile dumneavoastră cu cele din grila de răspuns. Reveniți la activitate și repetați
subiectele legate de întrebările la care ați dat răspunsuri greșite sau la care ați ezitat să răspundeți. Dacă
toate răspunsurile dvs. sunt corecte, treceți la următoarea activitate de învățare.

29
 EVALUAREA MODULELOR
MODÜL DEĞERLENDİRME

1. În paranteza de lângă numărul enunțului, scrieți litera A dacă credeți că enunțul este adevărat,
sau litera F dacă credeți că enunțul este fals.

1. ( ) În practică, există 2 versiuni cheie de instalare a modulelor fotovoltaice, care sunt instalarea fixă
a modulelor fotovoltaice și instalarea modulelor fotovoltaice cu un sistem mobil de urmărire a
poziției Soarelui.
2. ( ) Modulele fotovoltaice fixe sunt plasate într-o poziție fixă adecvată având în vedere unghiul de
incidență a radiației solare, iar utilitatea lor depinde de monitorizarea mișcărilor Soarelui.
3. ( ) În cazul sistemelor active de urmărire solară, circuitul de control dirijează în permanență sistemul
de urmărire cu ajutorul unor echipamente instalate (senzori, regulatoare) asociate cu acționare
electrică foarte automatizată.
4. ( ) Sistemele de urmărire pe o singură axă utilizează de obicei urmărirea polară pentru o eficiență
fotovoltaică maximă, fără a ajusta panta pe cealaltă axă de mai multe ori pe parcursul anului.
5. ( ) Sistemele de urmărire pe două axe sunt sisteme active în care rotația se realizează pe orizontală și
pe verticală, prin combinarea celor două axe de rotație.
6. ( ) Controlul sistemelor cu două axe se realizează în două moduri, prin intermediul unui sistem
computerizat în funcție de orientarea solară preconizată sau prin intermediul unor senzori de
urmărire care controlează acționarea electrică pentru orientarea modulelor fotovoltaice spre
soare.

2. Răspundeți la următoarele întrebări folosind cuvinte cheie

1. Care este cel mai potrivit circuit sau dispozitiv pentru gestionarea unui sistem mobil de module
fotovoltaice pentru urmărirea poziției soarelui?
2. Ce mașină electrică execută fizic lucrarea, adică instalează modulele fotovoltaice în poziția cea mai
potrivită în raport cu poziția actuală a soarelui?
3. Care sunt cele 2 părți cheie din care este alcătuit un PLC?
4. Ce dispozitive sunt cel mai des utilizate pentru a detecta prezența obiectelor sau a evenimentelor,
deplasarea, schimbarea poziției...?
5. În ce ordine interpretează unitatea centrală de procesare logica pe o linie orizontală, executând
comenzile de pe acea linie orizontală?
6. Cum se numește timpul de care are nevoie procesorul pentru a readuce bucla la început, ceea ce este
foarte important pentru aplicațiile în care timpul are o importanță critică?

3. În paranteza de lângă numărul enunțului, scrieți litera A dacă credeți că enunțul este adevărat
sau litera F dacă credeți că este fals.

1. ( ) Pentru a programa PLC-ul care va gestiona sistemul fotovoltaic automatizat, modulul de urmărire
a poziției soarelui necesită un software adecvat și un calculator.
2. ( ) Programul controlează PLC-ul și rotește modulul fotovoltaic pe axele orizontală și verticală fără
ajutorul altor elemente, cum ar fi membrii executivi și echipamente (elemente de fixare, suporturi
de echipamente, mecanisme de acționare, motoare electrice de acționare, ghidaje).

3. ( ) Aproximarea datelor privind orele de răsărit și de apus ale soarelui într-o regiune, precum și
informațiile privind posibilul unghi de rotație al unui modul fotovoltaic nu sunt date esențiale
pentru parametrizarea programului de conducere și nu reprezintă parametri de intrare în program.

4. ( ) Când se face o rotire de 15°, modulul fotovoltaic întrerupe rotirea timp de o oră, după care se face
din nou o rotire de 15°. Se repetă așa cum s-a descris până la ora apusului Soarelui.
5. ( ) În cazul în care se produce un vânt prea puternic detectat de senzorul de vânt, fotovoltaic modulul
nu revine în poziție orizontală, dar rotația continuă conform planului, deoarece vântul nu
afectează mișcarea modulelor fotovoltaice.

30
6. ( ) Scrierea programelor în programul "TIA portal V13" începe cu crearea de fișiere de program
blocuri în cadrul cărora se execută anumite instrucțiuni.

4. Răspundeți la următoarele întrebări

1. Poate fi apelată variabila de memorie a unui fenomen fizic din logica PLC proiectată,
reprezentată sub formă de biți de memorie, ori de câte ori este nevoie sau doar o singură dată?
2. Ce bloc din programul "TIA portal V13" stochează valori în blocuri de memorie, astfel încât
valorile rămân disponibile chiar și după ce instrucțiunile blocului au fost executate?
3. În ce rețea a programului "TIA portal V13" sunt definite condițiile pentru începerea
procesului de inițializare? Dacă acestea sunt îndeplinite, procesul de inițializare începe la ora
3 dimineața.
4. Ce valoare de la ieșirea instrucțiunii "comparator egal" este omisă dacă procesul de
comparare determină că valoarea de timp citită în prezent de la ceasul CPU este egală cu ora
de pornire a inițializării setată (3 am)?
5. Ce instrucțiune a fost utilizată în procesul de comparare a valorilor de timp de la întrebarea
nr. 4?
6. Valoarea ratată a instrucțiunii "comparator egal" (valoarea 1), în cazul în care sunt îndeplinite
condițiile de pornire a inițializării, activează instrucțiunea SET (ON) asociată variabilei de
memorie, care are atunci valoarea 1 în rețeaua 12. Ce instrucțiune trebuie acționată pentru ca
semnalul de valoare egală ratată să fie ratat în continuare?

EVALUARE
Comparați răspunsurile dumneavoastră cu cele din grila de răspuns. Reveniți la activitate și repetați
subiectele legate de întrebările la care ați dat răspunsuri greșite sau la care ați ezitat să răspundeți. Dacă
toate răspunsurile dvs. sunt corecte, treceți la următorul test de performanță.

LISTA DE CONTROL
Evaluați-vă prin bifarea unui semn (X) în căsuța DA pentru competențele pe care le-ați dobândit în
urma comportamentelor enumerate mai jos în cadrul acestui modul, și NU pentru competențele pe care
nu le-ați dobândit.
Criterii de evaluare Da Nu
1. Puteți face o scurtă prezentare despre sistemele de mișcare în sistemele
de sisteme de energie solară?
2. Puteți să diferențiați și să descrieți diferite execuții de instalare a
modulelor fotovoltaice?
3. Înțelegeți bazele gestionării sistemelor mobile de monitorizare prin
intermediul controlerelor logice programabile (PLC) și logica de funcționare
a acestora?
4. Puteți înțelege semnificația și descrie diferitele instrucțiuni utilizate pentru
programarea PLC-urilor
5. Sunteți capabil să implementați pașii de bază în procesul de programare a
PLC-urilor

EVALUARE
La finalul evaluării, revizuiți răspunsurile ca fiind "Nu". Dacă nu credeți că sunteți competent, repetați
activitatea de învățare. Dacă toate răspunsurile dvs. sunt "Da", contactați profesorul pentru a trece la
modulul următor.

31
 CHEI DE RĂSPUNS

CHEIA DE RĂSPUNS LA ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE-1

- o creștere semnificativă a utilizării sistemelor fotovoltaice a dus la dezvoltarea unei

tehnologii moderne de valorificare a energiei solare, astfel încât nu este dificil să se
implementeze un sistem automatizat care să plaseze modulele fotovoltaice în poziție
verticală în raport cu poziția Soarelui.
- creșterea producției de energie electrică
1 - o creștere a rentabilității economice a investiției datorită cantității mai mari de energie
electrică produsă, odată cu subvenționarea producției de energie electrică din surse
regenerabile, care este în vigoare în toate țările
- o creștere a numărului de angajați, deoarece sistemul implementat necesită o întreținere
suplimentară, reducând astfel șomajul în unele țări
- costuri inițiale de investiție mai mari decât beneficiile (poate apărea cu ușurință un scenariu
în care raportul dintre costurile datorate implementării sistemului de monitorizare a poziției
Soarelui și creșterea veniturilor din producția suplimentară de energie electrică va fi negativ)
2 - lipsa de echipamente pentru implementarea unui sistem de monitorizare a poziției Soarelui
din cauza diverselor perturbări de pe piață
- lipsa de lucrători calificați care să poată implementa sistemul, adică să lucreze la
întreținerea ulterioară
- dimensiunea sistemului fotovoltaic - poziția și ușurința de execuție - eficiența și orientarea
3 - radiația solară - elementele tarifare și prețul energiei electrice - stimularea producției de
energie electrică - dobânzile și avantajele fiscale
Sistemele cu axa de rotație verticală sunt, spre deosebire de cele orizontale, potrivite pentru
4 zonele cu latitudini ridicate.

CHEIA DE RĂSPUNS LA ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE-2

PLC poate fi definit ca fiind un computer industrial miniatural care conține hardware și

1 software specifice pentru îndeplinirea funcțiilor de control. Acesta este cel mai adesea
utilizat pentru automatizarea diferitelor procese și acționări electromecanice industriale.

2 Timpul de scanare este timpul necesar pentru a executa un ciclu al programului.

Logica PLC este proiectată pentru a avea aceeași arhitectură ca și structura scării releului,
3 folosind biți de memorie și locații de memorie.

-scanare de intrare - detectează starea tuturor dispozitivelor de intrare care sunt conectate
la PLC
- scanarea programului - execută logica programului definit de utilizator
4 - scanare ieșire - alimentează sau deconectează alimentarea tuturor dispozitivelor de la
ieșirea PLC-ului
- întreținere - include comunicarea cu dispozitivele de programare și efectuează
diagnosticarea internă
CPU controlează întregul sistem PLC prin intermediul procesorului și al sistemului de
5
memorie.

32
CHEIA DE RĂSPUNS LA ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE-3

1 C
2 B
3 D
4 E
5 A

CHEIA DE RĂSPUNS LA EVALUAREA MODULULUI

Sarcina 1

Întrebarea nr. Răspuns corect

1. A
2. F
3. A
4. F
5. A
6. A

Sarcina 2

Întrebarea nr. Răspuns corect

1. PLC
2. Electromotor
3. CPU, interfață I/O
4. Senzori
5. de la stânga la
dreapta
6. timp de scanare

Sarcina 3

Întrebarea nr. Răspuns

corect
1. A
2. F
3. F
4. A
5. F
6. A

33
Sarcina 4

Întrebarea nr. Răspuns corect

1. poate fi solicitat în funcție de
necesități
2. Bloc de funcții (FB)
3. Rețeaua 6
4. Valoarea 1
5. Comparator în mod egal
6. NO contact

34
 REFERINȚE
KAYNAKÇA

[1] Sistem fotovoltaic cu monitorizare a poziției soarelui, Tomislav Odak, Ivor Marković, Tomislav
Novak, Zvonimir Meštrović, TVZ Zagreb
[2] Sisteme solare, Bazele teoretice, proiectare, instalare și exemple de proiecte realizate, Ljubomir
Majdančić, Graphis d.o.o. Zagreb.
[3] Sistem fotovoltaic cu monitorizare a mișcării soarelui - programare PLC, Josip Klinc, FERIT
Osijek
[4] Ghid practic pentru controlerele logice programabile, Manualul PLC
[5] Răsărituri și apusuri de soare, DHMZ
[6] Optimizarea utilizării energiei solare prin conversie fotovoltaică, Ivan Cvrk, FER Zagreb
[7] Surse online

35