INTRODUCERE

Sistemul de alimentare cu energie electrică (SAEE) a întreprinderii industriale

este destinat pentru asigurarea cu energie electrică a consumatorilor acesteea. SAEE
a întreprinderii este racordat la SEE şi asigură functionarea sistemului tehnologic al
întreprinderii, adică prezintă veriga de legatură dintre ultimile două. Din aceste
considerente ele asigură eficienţa procesului de producere al întreprinderii.
Asigurarea cu energie electrică la parametrii calitativi şi cantitativi ceruţi îi revine
sistemului electroenergetic care prezintă ansamblul instalaţiilor utilizate pentru
producerea, transformarea (conversia), transportul şi distribuţia energiei electrice,
legate printr-un proces comun de funcţionare.
De aceea la proiectarea SAEE a întreprinderilor industriale se va realiza o tratare
ingenerească a problemelor ce vizează de a fi rezolvate şi ordonarea activităţii în
acest domeniu.
La întreprinderile cu puterile relativ mari racordarea la sistemul
electroenergetic se efectuează la tensiunea 35-110-220 kV. Atunci la întreprindere
există staţie principală coborîtoare (SPC) pentru alimentarea unor grupe de receptoare
electrice de 10 kV şi a posturilor de transformare. Receptoarele electrice de 10 kV se
pot alimenta direct de la SPC sau PCD.
Pentru a prelua din SEE energia electrică necesară unei întreprinderi industriale
se realizează linii şi staţii de racordare la sistem.
În secţii se amplasează posturi de transformatoare cu ID-0,4 kV. Unele receptoare
electrice se alimentează de la aceste ID, altele de la dulapurile de putere sau de la
conductoare-bare.
Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu energie electrică a
întreprinderii este complicată deoarece conţine un numar mare de receptoare
electrice, respectiv dulapuri de distribuţie şi instalaţii de distribuţie. Dimensionarea
reţelelor electrice şi dezvoltarea acestora se efectueaza prin calcule, evaluari şi
comparări tehnico-economice. În rezultat asigurînduse un SAEE a întreprinderii
fiabil, optim, cu o siguranţă înaltă în funcţionare.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 1.CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERII ŞI A SECŢIILOR
1.1. Paricularităţile sursei de alimentare din sistemul extern.
1)Distanța întreprinderii pînă la sursa de alimentare (stația de transformare raională cu
2 transformatoare , 3 înfașurari 110/35/10 kV) este de 21 km.
2)Puterea de scurtcircuit a sistemului electroenergetic este de 2000 MVA,reactanța 0,8

Tabelul 1.1.1 Sarcina individuală

Nr. d/o Denumirea secţiei Puterea instalată, kW
1 Secția electrică 304
2 Secția instrumentală 800
3 Secția de prelucrare termică 1440
4 Secția instalațiilor nestandarde 320
5 Sectia de strunguri automatizate 1976
6 Secția de asamblare 640
7 Secția de ștanțare 1600
8 Secția de compresoare 360
9 Secția de galvanizare 3475
10 Secția mecanică 2080
11 Bloc de administrare 128
12 Cantina 256
13 Secția auxiliară 240
14 Fierărie 3040
15 Depozit 48
16 Secția de amabalare 160
17 Secția de turnătorie 2240

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 1.2 Caracteristica întreprinderii, a secţiilor şi a receptoarelor din

Uzina constructoare de mașini din sectorul agricol executa o gama variata de

lucrări cuprinzînd producerea și reparația diferitor agregate și vehicule destinate
sectorului agricol ,inclusiv prelucrarea pămîntului.După continuitatea în AEE face
parte din categoria I de receptoare ,deci alimentarea cu energie electrica se va
raliza prin 2 căi.
Caracteristica secțiilor:
1)Sectia de turnare realizeaza turnarea metalelor în forme ca mai apoi sa treaca
prin sectia de ștanțare .Dupa continuitatea în AEE fac parte din cat.I de
alimenatrea se va realiza prin 2 căi .
2)Pentru prevenirea coroziunii metalul turnat este galvanizat în sectia de
galvanizare .AEE la fel se va realize prin 2 cai.
3)Sectiile mecanica rspectiv electrica realizeaza reparatia apărăturii electrice si a
diferitor agregate .Dupa continuitea în AEE face parte din cat.II .
4)Sectia de compresoare asigura fuctionarea integra a întreprinderii de aceea
alimentarea cu AEE se va realize obligatoriu prin 2 căi.
5)Din blocul administrativ fac parte cantina si încaperile pentru personal.După
continuitatea în AEE face parte de categoria III.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tabelul 1.2.1 Clasificarea secţiilor

Nr. secţiei Mediul Categoria receptoarelor Categoria de incendiu

pe plan
1. înUscat
incinta după continuitate
II si explozii
-
2. secțiilor
Uscat II -
3. Torid I П-II,B-II
4. Uscat II П-II
5. Uscat II -
6. Torid I П-I,B-I
7. Uscat III -
8. Uscat I -
9. Torid I П-I,B-I
10. Uscat II -
11. Uscat III -
12. Uscat III П-II
13. Uscat III -
14. Torid I П-I,B-I
15. Uscat III -
16. Uscat III -
17. Torid I П-I,B-I

[1,p.30-32]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 2.DETERMINAREA SARCINILOR ELECTRICE DE CALCUL
PENTRU ÎNTREPRINDERE
Pentru determinarea sarcinilor de calcul a întreprinderii este necesar de a cunoaşte
puterile instalate a tuturor secţiilor şi coeficienţii de cerere. Sarcinile electrice de
calcul a unui consumator industrial sau a diferitor noduri de sarcină pot fi
determinate prin diverse metode cum ar fi : metoda consumurilor specifice ,
coeficienţilor de maxim , coeficienţilor de cerere. La determinarea sarcinilor electrice
de calcul a întreprinderilor industriale am aplicat metoda coeficientului de cerere.
Această metodă aplicabilă în orice nivel şi în special pentru grupuri mari de
receptoare reprezentînd o secţie sau o întreprindere. Puterea activă cerută se
unde : Pinst – puterea instalată a receptoarelor de forţă; determină cu relaţia :
Pcalc = Kc * Pinst ; Qcalc = Pcalc * tg 
Kc – coeficientul de cerere ce ţine cont de randamentul receptoarelor şi gradul
de încărcare al acestora, din [2. tab.3,2] din [4. tab.1.3]
Puterea activă de calcul pentru receptoare de iluminat din secţie :
Pc. il=Kc.il*po.il * F
unde : Kc. il – coeficientul de cerere pentru instalaţii de iluminat, [1,p16, tab.1.6.]
po. il – puterea specifică pentru instalaţii de iluminat; [1. tab.1.10.]
F – suprafaţa secţiei calculate reprezentată în tab 2.1.
Puterea activă totală de calcul:
Pc tot=Pcalc+Pc il.
Valoarea puterii reactive de calcul:
Qcalc=P c tot *tgφ,
1
unde: tgφ= √𝐶𝑂𝑆2𝜑 − 1

cosφ – factorul de putere;

1
tgφ1= √𝐶𝑂𝑆2𝜑 − 1

Puterea aparentă pentru receptoarele din secţiile întreprinderii se va determina:

2 2
Scalc. = √𝑃𝑐.𝑡𝑜𝑡. + 𝑄𝑐𝑎𝑙𝑐

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Pentru cartograma sarcinilor electrice se calculează raza circumferinţei după
următoare relaţia de calcul:
𝑃
r = √𝑚∗𝑖𝑛𝑠𝑡𝜋 ,

 kW 
unde : m = are valori : 0,5..1,  mm2 
 

Datele iniţiale pentru determinarea sarcinilor electrice de calcul după metoda

coeficientului de cerere sunt reprezentate în tabelul 2.1.

Sarcinile electrice de calcul pentru o secţie se determină după următoarele

formule:
Puterea activă de calcul pentru receptoarele de forţă din secţia nr.1 se
determină :
Pcalc 1 = Kc.*Pinst= 0,35*304=106,4[kW]
Puterea activă de calcul pentru receptoare de iluminat din secţia nr.1:
Pc.il 1 = Kc.il 1 *pc.il 1 * F1= 0,85*0,019*5981 =96,6[kW]

Puterea activă totală de calcul secţia nr. 1:

Pc tot 1 =Pcalc.1+Pc il.1=106,4+96,6= 203[kW]

Valoarea puterii reactive de calcul:

Qcalc.1 =P c .tot. 1 *tgφ1 =203*1,02=207,053[kVAR]
Puterea aparentă pentru receptoarele din secţia nr.1 a întreprinderii se va determina:
2 2
Scalc.1 = √𝑃𝑐.𝑡𝑜𝑡. + 𝑄𝑐𝑎𝑙𝑐

Scalc.1 = √203,0532 + 2072 =289,96 [kVA]

Se calculează raza circumferinţei după următoare relaţie de calcul:
𝑃𝑖𝑛𝑠𝑡 304
r=√ , r1 = √ = 13,9 [mm]
𝑚∗ 𝜋 0,5∗3,14

Determinarea sarcinilor electrice de calcul pentru toate secţiile se determină analogic

şi rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 2.2.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tabelul 2.1 Date iniţiale la determinarea sarcinilor electrice de calcul

Nr. pe Pinst Kc tgφ Kc,il Po,il F X Y

Plan [kW] [kW/m2] [m2] [m] [m]
1. 304 0,35 1,02 0,85 0,019 5981 65 236
2. 800 0,25 1,17 0,85 0,015 4621 81 390
3. 1440 0,6 2,67 0,6 0,016 6013 68 257
4. 320 0,8 1,02 0,95 0,016 967 75 140
5. 1976 0,3 1,73 0,6 0,016 4321 137 31
6. 640 0,62 1,33 0,85 0,013 5912 231 340
7. 1600 0,2 1,17 0,75 0,016 6547 240 186
8. 360 0,8 0,75 0,95 0,07 6112 462 357
9. 3475 0,65 0,8 0,9 0,018 6049 462 250
10. 2080 0,5 1,33 0,95 0,016 5912 462 140
11. 128 0,45 0,7 0,95 0,018 1715 290 18
12. 256 0,65 0,48 0,9 0,018 2057 481 25
13. 240 0,5 0,7 0,9 0,014 912 662 162
14. 3040 0,35 1,17 0,83 0,016 6134 715 106
15. 48 0,7 0,9 0,6 0,016 4549 565 487
16. 160 0,62 1,33 0,95 0,014 4816 431 487
17. 2240 0,5 0,65 0,85 0,019 4385 231 500

[1,p.16,tab.1.6.;p.22,tab.1.10.]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tabelul 2.2 Rezultatele calculului sarcinilor pe secţii

Nr.pe Pcalc. Pc.il Pc.tot Qcalc. Scalc. R

plan [kW] [kW] [kW] [kvar] [kVA] [mm]
1. 106,4 96,59315 202,9932 207,053 289,9606 13,91512
2. 200 58,91775 258,9178 302,9338 398,5063 22,57331
3. 864 57,7248 921,7248 2461,005 2627,95 30,28527
4. 256 14,6984 270,6984 276,1124 386,6726 14,27661
5. 592,8 41,4816 634,2816 1097,307 1267,437 35,47673
6. 396,8 65,3276 462,1276 614,6297 768,9809 20,19018
7. 320 78,564 398,564 466,3199 613,4391 31,92348
8. 288 106,448 694,448 520,836 868,06 15,14263
9. 2258,75 97,9938 2356,744 1885,395 3018,105 24,04653
10. 1040 89,8624 1129,862 1502,717 1880,092 36,39836
11. 57,6 19,3265 86,9265 60,84855 106,1073 9,029322
12. 166,4 33,3234 199,7234 95,86723 221,54 12,76939
13. 120 11,4912 131,4912 92,04384 160,5055 12,36391
14. 1064 81,45952 1145,46 1340,188 1763,003 44,00347
15. 33,6 13,6704 77,2704 69,54336 103,9567 5,529308
16. 99,2 24,0528 163,2528 217,1262 271,6529 10,09509
17. 1120 70,81775 1190,818 774,0315 1728,272 37,77237
∑ 8915,51 6620

Pentru dimensionarea staţiei principale coborîtoare se va determina puterea aparentă

totală de calcul pentru toată întreprinderea :

𝑖 𝑖
𝑆𝑐 î𝑛𝑡𝑟. = 𝐾𝑠 * √(𝑃𝑐.𝑡𝑜𝑡 )2 + (𝑄𝑐.𝑡𝑜𝑡 )2

unde :

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 𝑖
𝑃𝑐.𝑡𝑜𝑡 - puterea activă totală de calcul, avînd în vedere pierderile active prin
înfăşurările transformatoarelor. Pierderile de putere activă pot fi admise egale cu 2%
de la puterea sumară de tensiune joasă, în reţelele de medie tensiune – 3% din puterea
activă transportată.

𝑖
𝑄𝑐.𝑡𝑜𝑡 – puterea reactivă totală , avînd în vedere pierderile puterii reactive în
înfăşurările transformatoarelor (circa 10% din puterea reactivă de calcul) şi
capacitatea de transport a puterii reactive prin transformatoare :
𝑖 𝑖2
𝑄𝑐.𝑡𝑜𝑡 = √(𝑛 ∗ 𝐾𝑛𝑐. ∗ 𝑆𝑛𝑡 )2 − 𝑃𝑐.𝑡𝑜𝑡

În care : Kînc. - coeficientul de încărcare a transformatoarelor ;

n - numărul transformatoarelor din SPC ;
Snt - puterea nominală a transformatoarelor din SPC.
𝐾𝑠 - coeficientul de simultanietate , egal cu 0,92

Sarcina activă sumară a întreprinderii la barele de medie tensiune a staţiei de

transformare se determină după sarcinile active a secţiilor având în vedere sarcinile la
iluminatul electric, pierderile puterii active. Deasemenea se ia în vedere coeficientul
de simultanitate Ks= 0,9.

Sc. într= 0,92 * √(8915,51 + 0,03 ∗ 8915,51)2 + (6620 + 0,03 ∗ 6620)2 =

= 10112,36 [kVA]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 3. ALEGEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE
Pentru alegerea tensiunii externe de alimentare a întreprinderii se admite de a se
folosi de relaţia aproximativă a lui Still:

U c  4,34 l  16P , unde P  S c.într

2
în care: l – distanţa de la SPC pînă la sursa de alimentare [km];
P– puterea transmisă printr-o linie de alimentare [MW].

În baza rezultatului obţinut pentru U c , din şirul tensiuniloir nominale standard se

aleg două variante posibile ale tensiunii de alimentare a întreprinderii.
Aici este posibila compararea tehnico-economică a cel puțin două variante stabilite în
baza rezultatului obținut a tensiunii de calcul:

10,11
𝑈𝑐  4,34 21  16 * 2  43,28[kV ]
Varianta I Uc ≤ Un = 110 [kV]
Varianta II Uc ≥ Un = 35 [kV]

I. Efectuăm calculul tensiunii de alimentare pentru prima variantă:

Un= 110 [kV]
Sc.într. ⁄2 10112,36/2
Ic = = = 33,46[A]
√3 ∗ U n √3 ∗ 110
Ic
Fcalc. =
Jec
33,46
Fcalc. = = 30,4[mm2 ]
1,1

Fc = 35 [mm 2 ] – din [5,p.361,tab.П1-1 ]

ro = 0,83 [  /Km] – din [5,p.361,tab.П1-1 ]
xo = 0,429[  /Km] – din [5,p.363,tab.П1-3 ]
d = 7,5 [mm] - din [5,p.361,tab.П1-1 ]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Calculăm parametrii conductoarelor pentru varianta I
𝑹 = 𝒓𝟎 ∗ 𝒍 R= 0,83*6=4,98 [  ]
𝑿 = 𝒙𝟎 ∗ 𝒍 X = 0,429*6=2,574 [Ω]
Valoarea pierderilor de tensiune pentru varianta I :
P Q
∑ C.tot ∗R+∑ C.tot ∗X
2 2
∆U = = [V]
Un
4457,7 ∗ 4,98 + 3310,9 ∗ 2,574
∆𝐔 = = 297,65[V]
110
Calculăm pierderile de tensiune în % la 110 kV după formula:
∆U 0,297
∆U = U ∗ 100[%] ∆U = ∗ 100 = 0,27[%]
n 110

II. Efectuăm calculul electric al liniilor de alimentare la tensiunea de 35 kV

10112,36⁄
2 73,28
Ic = = 73,28[A] Fc = = 66,61[mm2 ]
1,73∗35 1,1
2
Fst = 70 mm , calculăm parametrii conductoarelor pentru varianta II:
R = 0,412*6= 2,472[Ω]
X = 0,419* 6= 2,514[Ω]
Valoarea pierderilor de tensiune pentru varianta II :
4457,7 ∗ 2,472 + 3310,9 ∗ 2,514
∆𝑼 = = 534,47[𝑉]
35
Calculăm pierderile de tensiune în % la 35 kV după formula:
0,53
∆𝑼 = ∗ 100 = 1,51[%]
35
Concluzii: Pentru intreprinderea dată am ales tensiunea de alimentare de 35 kV
deoarece pierderile care vor apărea se includ în limitele admisibile chiar dacă pe
viitor mărim puterea întreprinderii,în plus reducem cheltuielile pentru utilajul necesar
(transformatoare ,aparate electrice)

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 4. DIMENSIONAREA STAŢIEI PRINCIPALE COBORÎTOARE
Puterea de calcul a transformatoarelor din staţia principală coborîtoare se
determină în prealabil după relaţia :
Sc.într
Sc.tr =
n∗Kînc

unde: S c.într. – puterea de calcul pentru întreprindere ;

n – numărul de transformatoare n=2;
Kînc – coeficientul de încărcare a transformatoarelor; Kînc=0,7.
Pentru alegerea puterii nominale a transformatoarelor din SPC se vor stabili cel
puțin două variante posibile, stabilite în funcție de puterea de calcul ale
transformatoarelor obținută conform relației:
10112,36
𝐒𝐜.𝐭𝐫 = = 7222,85[kVA]
1,4

Varianta I S nom  Sctr SnT = 6300 [kVA]

Varianta II S nom  Sctr SnT= 10000 [kVA]

Puterea nominală aleasă trebuie să asigure supraîncărcarea transformatorului

în caz de avarie cu cel mult de 40%. Dacă condiţia nu se respectă se aleg
transformatoare cu puterea mai mare.
După alegerea puterii nominale a transformatoarelor din SPC se recalculează
coeficientul de încărcare real în regim de lucru şi de avarie după formule:

S c.într
K înc 
în regim normal: n  S nom.tr

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Coeficientul de încărcare în regim de avarie trebuie să corespundă relaţiei:
Sc.într
av
 1,4
av
K înc 
K înc
n  1  Snom.tr

Calculele coeficientului de încărcare pentru varianta I

10112,36 10112,36
K înc = = 0,8 K av
înc = = 1,6
2∗6300 6300
Calculele coeficientului de încărcare pentru varianta II
10112,36 10112,36
𝐊 î𝐧𝐜 = 2∗10000 = 0,5 𝐊 𝐚𝐯
î𝐧𝐜 = =1
10000
Concluzii:Puterea nominală a transformatorului ales este de 10000 kVA.În regim de
avarie K av av
înc =0,96 ceea ce satisface condițiilor cerute (K înc ≤1,4).Datele tehnice ale

transformatorului ales:ТДНС 10000/35 : 𝑖0 = 0,75%, 𝑈𝑆𝐶 = 14%, ∆𝑃𝑆𝐶 =

81𝑘𝑊, ∆𝑃𝑚.𝑔 = 12𝑘𝑊.

Determinăm centrul de greutate a sarcinii.

Construirea cartogramei sarcinilor electrice se efectuează pe baza puterilor de
calcul pentru fiecare secţie.
Coordonatele centrului de greutate a sarcinilor electrice pentru întreprindere se
determină conform formulei:
n
n

P  X i
 P Y i

X  1 Y  1
n

P
n

 Pi
1 1
i

Unde : Pi – puterea instalată secţiilor ;

n – numărul secţiilor;
Xi,Yi – coordonatele centrelor de greutate a sarcinilor pentru secţii, în
conformitate cu planul general al întreprinderii.
Aflăm centrul de greutatea a sarcinii prin determinarea coordonatelor X , Y :

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 2751710 3911150
𝑿= = 171,9[𝑚] 𝒀= = 244,3[𝑚]
16010 16010

5.DIMENSIONAREA POSTURILOR DE TRANSFORMARE

Puterile nominale a transformatoarelor din posturile de transformare din incinta
întreprinderii se vor alege reeşind din considerentele economice pentru realizarea
reţelei de distribuţie a energiei electrice folosind diferite posibilităţi de regrupare a
sarcinilor din secţii, alegera tipurilor de puteri din şirul puterilor nominale să tindă
spre minimul necesar .
Pentru determinarea numărului şi puterilor pentru transformatoarele din PT
sunt valabile aceleaş relaţii de calcul cu verificarea la supraîncărcarea trafo, mai
jos se reprezintă calculul coeficienţilor de încărcare.
În funcţie de particularităţile şi sarcina consumată de secţii se va completa
tablelul 5.1 cu rezultatele dimensionării posturilor de transformare.

𝑆𝑐𝑎𝑙𝑐. 2107
𝑆𝑐.𝑡𝑟 = 𝑆𝑐.𝑡𝑟 = = 1505[𝑘𝑉𝐴]
𝑛 ∗ 𝐾î𝑛𝑐 1,4
𝑆𝑐𝑎𝑙𝑐. 2107
𝐾î𝑛𝑐. = 𝐾î𝑛𝑐 = 2∗1600 = 0,65
𝑛∗𝑆𝑛𝑜𝑚.𝑡𝑟

𝑎𝑣. 𝑆𝑐𝑎𝑙𝑐. 𝑎𝑣 2107

𝐾î𝑛𝑐. = 𝐾î𝑛𝑐 = 1000 = 1,3
(𝑛−1)∗𝑆𝑛𝑜𝑚.𝑡𝑟

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tabelul 5.1 Rezultatele grupării secţiilor în PT

Categoria
Grupuri Pdeconectată
№ după Sarcina Kînc Kînc
de nxSnT în regim avarie
PT continuitate asigurată Avarie
sarcină [kW]
a în AEE
1,17 -
1 I,II 2107 2x1600 0,65 1,3

2 2,3 I,II 3025 2x2500 0,6 1,2 -

-
3 6,7,10 I,II 3261 2x2500 0,65 1,3

4,5,11, -
4 I,II,III 2140 2x1600 0,67 1,34
12,13
8,14,15,
5 I,II 3005 2x2500 0,6 1,2 -
16

6 9 I 3018 2x2500 0,6 1,2

Notă : Puterea deconectată în regim de avarie se va calcula după relaţia :

Pdec = 1.4 * Snom – Pc.tot

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 6. ELABORAREA REŢELEI DE MEDIE TENSIUNE
Între 40-60% din consumul întreprindelor se realizează în reţelele de joasă
tensiune fapt care necesită cantităţi importante de cablu şi conductoare, aparate de
comutaţie şi instalaţii de distribuţie. În aceste condiţii realizarea unor scheme similare
şi fiabile capătă o importanţă deosebită din punct de vedere economic.
În practică se desting reţele de joasă tensiune realizate după scheme de tip radial , de
tip magistral şi scheme buclate.
Particularităţile schemelor de tip radial : sunt utilizate în special pentru
alimentarea receptoarelor de consum important; avantajoase din punct de vedere al
continuităţii în alimentare cu energie electrică; sunt costisitoare deoarece necesită un
număr mare de aparate de comutaţie , protecţie , cabluri ..
În comparaţie cu schemele radiale schemele de tip magistral prezintă
următoarele particularităţi : gradul de siguranţă mai redus; cheltuelele de învestiţii şi
de exploatare sunt mai reduse ca urmare a întreţinerii mai simple şi a reducerii
pierderilor de putere şi tensiune.
- Curenţii de scurtcircuit au valori mai ridicate dar există posibilităţi tehnice de
realizare a unor bare conductoae.
Schemele buclate sunt economice şi sigure în exploatare. Buclarea reţelei de
joasă tensiune poate fi făcută de la un post de transformare sau între două posturi de
transformare apropiate.
Reţelele de distribuţie în medie tensiune la posturile de transformare sau
receptoarele de medie tensiune se realizează cu linii radiale sau linii principale.
Alegerea unea dintre aceste două variante se face în funcţie de gradul dorit de
asigurare a continuităţii în alimentăre, de amplasarea teritorială a sarcinilor principale
şi pe baza comparării indicatorilor tehnico-economici ai variantelor propuse. Schema
este reprezentată în anexa 1 şi pe coala 1 din partea grafică a proiectului de curs.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 7. CALCULUL REŢELEI DE MEDIE TENSIUNE
Calculul reţelei de medie tensiune constă în determinarea curenţilor care
parcurg prin cablurile de distribuţie şi alegerea tipului şi secţiunii. Determinăm
curentul de sarcină în linia de distribuţie având în vedere stabilirea anterior a opțiunii
de compensare a puterii reactive din partea de joasă/medie tensiune.
Etapele de dimensionare a cablurilor din reţeaua de distribuţie la 10 kV:
- determinarea sarcinii tranzitate pe porţiuni de reţea: Sc , tronson 0-i ;
- determinarea valorii curentului;

Ic 
Sc
A
3 Un

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Ic
- calculul secţiunii:
Fc  [mm2 ]
jec
unde: jec – densitatea economică a curentului = 1,4 [A/mm2] – din
[3,p.233,tab.4.5]
Se va efectua verificarea secţiunii alese după curentul admisibil de încălzire I.
Ic  Iadm
Se prezintă calculul curentului și secțiunii de calcul pe tronsoanele stabilite
după planul de situație (coala nr. 1):
𝑆𝑐
𝐼𝑐 =
√3 ∗ 𝑈𝑛

2566
𝐼𝑐 = = 148[A]
√3∗10

148
𝐹𝑒𝑐. = = 105,7[𝐴]
1,4

Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 7.1, în care se înscriu şi parametrii

pentru secţiunea nominală şi tipul cablului aleas.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tabelul 7.1 Rezultatele calculului reţelei de medie tensiune

Tipul şi ro xo
Sarcina Ic Fec Iadm L
Tronsonul secţ.  
tranzitată [A] [mm2] [A] [km]
cablului km km
SPC-PT1 2566 148 105,7 ААШв 240 0,62 0,09 0,58
3x120
PT1-PT2 1512 87,3 62 ААШв 165 0,89 0,095 0,1
3x70
SPC-PT4 2700 156 111,5 ААШв 240 0,62 0,09 0,17
3x120
PT4-PT3 1070 62 44,2 ААШв 140 0,326 0,083 0,12
50
SPC-PT5 3011 174 124,3 ААШв 275 0,645 0,084 0,26
3x150
PT5-PT6 1509 87 62,3 ААШв 165 0,89 0,095 0,05
3x70
[4,p.369,tab.П.1-9;p.373,tab.П.2-6]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 8. ELABORAREA SCHEMEI ELECTRICE DE ALIMENTARE

Întreprinderile industriale sînt alimentate din reţelele sistemului energetic, la

tensiuni cît mai înalte, în funcţie de puterea cerută care pot atinge valori de sute de
MW. Alegerea tensiunei optime se face prin compararea tehnico-economică a tuturor
variantelor raţionale, care pot fi adoptate .
Instalaţia electrică de înaltă tensiune a unei întreprinderi industriale se compune
din următoarele părţi, avînd funcţionalităţi distincte:
- instalaţia de racordare la sistenul energetic (racordul), reprezentînd liniile
electrice care fac legătura între reţeaua sistemului energetic şi staţia de distribuţie sau
transformare a întreprinderii (staţia principală de coborîre);
- instalaţia de distribuţie în medie tensiune la consumatorii de pe teritoriul
întreprinderii, reprezentînd totalitatea reţelelor care leagă posturile de transformare şi
receptoarele de înaltă tensiune la barele staţiei de distribuţie sau transformare.
Determinarea structurii reţelei şi alegerea numărului şi amplasamentului staţiilor
de primire a consumatorilor se va face ţinînd seama de :
- situaţia energetică existentă în zona respectivă, de perspectiva de dezvoltare
a regiunii pentru următorii 10-15 ani ;
- importanţa consumatorului, caracterizată prin categoria acestuea;
- siguranţa în alimentare , sistemul de alimentare al consumatorului va trebui
să asigure obligatoriu o alimentare de bază corespunzătoare puterii maxime
absorbite ;
Alegerea schemei de conexiuni şi a soluţiei constructive se face pe baza
următoarelor elemente : funcţia staţiei ; elasticitatea în exploatare ; simplitatea
schemelor ; sistemul de exploatare al staţiei (cu sau fără personal de expluatare ).
Schema de conexiuni trebue să fie cît mai simplă, în vederea obţinerii unei eficienţe

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 economice sporite, a unei expluatări simple şi a respectării normelor de protecţie a
muncii. Schema electrică monofilară este reprezentată în anexa nr.2 şi pe coala 2.

9. CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT

Calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru verificarea elementelor ale

instalaţiilor electrice la stabilitatea termică şi electrodinamică, alegerea şi reglarea
instalaţiilor de protecţie prin relee. La alegerea şi verificarea elementului repectiv,
trebue să se aleagă locul de scurtcircuit astfel, încît curentul ce rezultă să determine
solicitarea maximă posibilă a elementului. Pentru determinarea valorilor curenţilor de
scurtcircuit pot fi folosite mai multe metode, de exemplu metoda unităţilor relative,
care reprezintă un calcul operativ, dar aproximativ ceea ce se admite pentru instalaţii
la tensiuni mai mult de 1kV.
Metoda de calcul al curenţilor de scurcircuit prevede parcurgerea a celor patru
etape : elaborarea schemei de calcul ; elaborarea schemei echivalente ; transformarea
schemei echivalente faţă de punctul de scurcircuit ; determinarea curentului total de
scurcircuit , a curentului de şoc.
Se elaborează schema electrică monofilară în care sunt incluse toate elementele
reţelei parcurse de curenţi de scurtcircuit.
După schema electrică monofilară se alcătuieşte schema echivalentă.
În schema echivalentă toate elementele sunt înlocuite prin rezistenţe active şi
reactante inductive. Dacă calculul curenţilor de scurtcircuit se efectuează la tensiuni
înalte şi medii, atunci rezistenţa activă poate fi neglijată, deoarece are valori mici. De
obicei calculul se efectuează în unităţi relative.
Reactanţa inductivă a liniilor aeriene şi în cablu în unităţi relative se
Sb
determină: x L  xo  l  2
U med
unde : l – lungimea liniei, km;
Sb – puterea de bază (Sb=100 [MVA] sau 1000 [MVA])

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Umed – valoarea tensiunii medie pentru tensiunea nominală în punctul de
scurtcircuit.

Tabelul 9.1
Unom 6 [kV] 10 [kV] 35 [kV] 110 [kV]
Umed 6,3 [kV] 10,5 [kV] 37 [kV] 115 [kV]

xo – reactanţa specifică pentru un 1km,

Pentru transformator:
U sc Sb
xo  
100 S nom
unde: usc – tensiunea de scurtcircuit a transformatorului se ia din catalog
în dependenţă de tipul;
Snom – puterea nominală a transformatorului.
Reactanţa sistemului:
Sb Sb
x  sau x  xs 
S sc S nom
Unde : Snom, Scs – puterea nominală şi puterea de scurtcircuit al sistemului.
După aceasta se efectuează transformarea schemei echivalente pentru toate punctele
de scurt circuit, astfel ca în rezultat schema echivalentă să aibă forţă electromotoare
echivalentă şi impendanţa echivalentă.

Zech
Eech

unde: Eech – este forţa electromotoare sumară

Z ech  rech
2
 xech
2
- impendanţa echivalentă dacă rezistenţele active se
neglijează atunci Zech=Xech. Pentru fiecare punct scurtcircuit se determină curentul de
bază:

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Sb
Ib 
3 Ub
unde: Sb – este puterea de bază, aleasă la începutul calculului, MVA
Ub – tensiunea medie în punctul de scurtcircuit, kV.
Se determină curentul supratrazitoriu pentru fiecare punct de scurtcircuit:
Eech
I ''   I b , [kA]
Z ech
Pentru fiecare punct de scurtcircuit să determină curentul de şoc:

iş  2  k s  I '' , [kA]
unde: Ks – coeficientul de şoc se alege din [6. tab.3.8., P150].
Valoarea curentului total de scurtcircuit se determină:
Isc = 2 *I p.o +i a,t

unde: I p,t – componenta periodică, în momentul t de deconectare al scurtcircuitului,

I p,t = I p.o =III
ia,t – componenta aperiodică
−𝑡𝑠𝑐
𝑖𝑎,𝑡 = √2 ∗ 𝐼𝑝.𝑜 ∗ 𝑒 𝑇𝑎

în care: tsc-timpul minim de deconectare a scurtcircuitului,

tsc=0,01+tpropriu de deconectare a întreruptoarelor

Ta-componenta de amortizare, se alege din - [3, p.150,tab.3.8.]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Fig. 9.1 Schema de calcul Schema echivalenta

Es= 1
SEE
S s = 2000 MVA
X sist
X = O,8
s

L=21 km XL
L
X0 =0,4 Ω/km
K3
S nt=10000kVA X spc
SPC
K3 USC =14 %

X L1
L1 L1=0,58km
X 0 =0,09Ω/km
K2
L2=0, 1 km XL2
L2
K2 X0 =0, 095Ω/km

Snt= 2500 kVA K1

PT2 X PT
USC =6,5%
K1

Efectuam calculele reactanțelor:

Sb = 1000 MVA deoarece Sn.sist > 1500MVA , Xs =0,8
Sb 1000
Xsist = Xs ∗ = 0,8 ∗ = 0,4
Ss 2000
Sb 1000
XL = x0 ∗ L ∗ = 0,4 ∗ 21 ∗ = 6,13
Umed 2 372
Usc ∗ Sb 14 ∗ 1000
XSPC = = = 14
100 ∗ Str.spc 100 ∗ 10

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Sb 1000
XL1 = x01 ∗ L1 ∗ 2 = 0,09 ∗ 0,58 ∗ = 0,47
Umed 10,52
Sb 1000
XL2 = X02 ∗ L2 ∗ 2 = 0,095 ∗ 0,1 ∗ = 0,086
Umed 10,52

Usc ∗ Sb 6,5 ∗ 1000

XPT = = = 26
100 ∗ Str.PT 100 ∗ 2,5

Transformarea schemei echivalente față punctul de scurtcircuit K1:

Es

X rez1
K1

XPT 2 XL2 2 XL1 2 XSPC 2 XL 2

Xrez1 = + + + + + Xsist
2XPT 2XL2 2XL1 2XSPC 2XL
676 0,007 0,22 196 37,6
= + + + + + 0,4 = 23,432
52 0,172 0,94 28 12,26

Sb U 1000 0,4
Ib = ∗ U2 = 1,73∗0,42 ∗ 10 =55[kA]
√3∗Ub 1

Es 1
Ip.0 = ∗ Ib = ∗ 55 = 2,35[kA]
Xrez1 23,432
iș = √2 ∗ 𝐾ș ∗ Ip.o = 1,41 ∗ 1,369 ∗ 2,35 = 4,5[𝑘𝐴]

Pentru K2

X 2 PT 676
Xrez2 = Xrez1 − = 23,432 − = 10,43
2XPT 52

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Sb 1000
Ib = = = 55,05[kA]
√3 ∗ U b 1,73 ∗ 10,5
Es 1
Ip.0 = ∗ Ib = ∗ 55,05 = 5,27[kA]
Xrez2 10,43
iș = √2 ∗ 𝐾ș ∗ Ip.0 = 1,41 ∗ 1,369 ∗ 5,27 = 10,17[𝑘𝐴]

PentruK3

XSPC 2 XL 2 196 37,6

Xrez3 = + + Xsist = + + 0,4 = 10,4
2XSPC 2XL 28 12,26
Sb 1000
Ib = = = 55,05[kA]
√3 ∗ U b 1,73 ∗ 10,5
Es 1
Ip.0 = ∗ Ib = ∗ 55,05 = 5,3[kA]
Xrez3 10,4
iș = √2 ∗ 𝐾ș ∗ Ip.0 = 1,41 ∗ 1,608 ∗ 5,3 = 12,01[𝑘𝐴]
Rezultatele calculelor sunt reprezentate in tabelul 9.2
Tabelul 9.2
Punctul 𝐼𝑝.𝑜,[𝑘𝐴] 𝐾ș 𝑇𝑎 , 𝑆 𝑖ș , [𝑘𝐴]
de S/C
𝐾1 2,35 1,369 0,01 4,5
𝐾2 5,27 1,369 0,01 10,17
𝐾3 5,3 1,608 0,01 12,01

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 10.ALEGEREA ŞI VERIFICAREA APARATELOR
ELECTRICE

Aparatul electric dintr-o instalaţie electrică trebuie ales astfel încît să satisfacă
următoarele condiţii :
- Parametrii nominali ai echipamentului să corespundă parametrilor locului în
care se instalează;
- Să reziste supratensiunilor şi curenţilor de scurtcircuit ce pot să apară în
regimurile de avarie.
Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice şi termice în cazul
curenţilor de scurtcircuit se face prin compararea mărimelor de calcul cu cele de
încărcare.

La etapa de proiectare a schemei electrice de alimentare a unui consumator

industrial aparate electrice se vor alege în baza următoarelor condiţii :

- după tensiunea instalaţiei : UinstUnom

- după curentul de lucru : Il  Inom
- după capacitatea de rupere : Isc  Inom.rup.
- după stabilitatea electrodinamică: iş  ilim.din.
- după stabilitatea termică : Bsc  I2term.* tterm.

La alegerea unui sau a altui aparat electric aceste condiţii pot fi mai puţine sau
mai multe în funcţie de destinaţia şi locul de instalare. De exemplu: întrerupătoarele
se aleg după toate condiţiile, iar separatoarele nu se verifică la capacitatea de
deconectare.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tipul aparatelor de comutaţie şi protecţie cu parametrii de calcul şi nominali
din catalog se reprezintă în tabele.

Alegerea aparatelor electrice la tensiunea de alimentare din sistem.

Un =35 kV.
Tabela 10.1.Separator
Tipul: PHДЗ-1-35/1000 Y1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 35 [kV] Unom= 35 [kV]
Il= 165 [A] Imax= 261 [A] Inom= 1000 [A]
iş= 12,01 [kA] ilim.dim. = 63 [kA]
Bsc= 84 [𝑘𝐴2 *s] I2term  tterm= 2500 [𝑘𝐴2 *s]
[ 5,p.267,tab.5.5. ]

𝑆𝑛𝑡 10000
𝐼𝑙 = = = 165[𝐴]
√3 ∗ 𝑈𝑛 1,73 ∗ 35
1,4𝑆𝑛𝑡 1,4 ∗ 10000
𝐼𝑚𝑎𝑥 = = = 261[𝐴]
√3 ∗ 𝑈𝑛 1,73 ∗ 35

Bsс= 𝐼𝑝.𝑜 2 (𝑡𝑝𝑝𝑟 + 𝑡𝑑𝑒𝑐𝑜𝑛. ) = 5,32 ∗ 3 = 84[𝑘𝐴2 ∗ 𝑠]

Tabela 10.2. Scurtcircuitor

Tipul: KPH-35У1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 35 [kV] Unom= 35 [kV]
iş= 12,01 [kA] ilim.dim.= 42 [kA]
2
Bsc= 84 [𝑘𝐴 *s] I2term  tterm= 2500 [𝑘𝐴2 *s]
[1,p.180,tab.7.11.]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tabela 10.3. Descarcator
Tipul: PBO-3Y1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins=35 [kV] Unom= 35 [kV]
Il=165 [A] Imax= 261 [A] Inom= 400 [A]
iş = 12,01 [kA] ilim.dim.= 46 [kA]
Bsc= 89 [𝑘𝐴2 *s] I2termtterm= 900 [𝑘𝐴2 *s]
[ 5, pag 364 , tab 5.20 ]

Alegerea aparatelor electrice la tensiunea 10 kV.

Tabela 10.4.1 Întrerupător

Tipul: ВMПЭ-20
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 578 [A] Imax= 809 [A] Inom= 1000 [A]
Isc= 5,3 [kA] Inom.rup.= 20 [kA]
iş = 12,01 [kA] ilim.dim.= 52 [kA]
Bsc= 84 [𝑘𝐴2 *s] I2termtterm= 1600 [𝑘𝐴2 ∗s]
[3, pag.630, tab.Π4-4]

𝑆𝑛𝑡 10000
𝐼𝑙 = = = 578[𝐴]
√3 ∗ 𝑈𝑛 1,73 ∗ 10

1,4𝑆𝑛𝑡 1,4 ∗ 10000

𝐼𝑚𝑎𝑥 = = = 809[𝐴]
√3 ∗ 𝑈𝑛 1,73 ∗ 10

Bsс= 𝐼𝑝.𝑜 2 (𝑡𝑝𝑝𝑟 + 𝑡𝑑𝑒𝑐𝑜𝑛. ) = 5,32 ∗ 3 = 84[𝑘𝐴2 ∗ 𝑠]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tabela 10.4.2 Întrerupător
Tipul: ВММ-10-10
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 144 [A] Imax= 202 [A] Inom= 250 [A]
Isc= 5,27 [kA] Inom.rup.= 10 [kA]
iş =10,17 [kA] ilim.dim.= 25 [kA]
Bsc= 83 [𝑘𝐴2 *s] I2termtterm= 400 [𝑘𝐴2 *s]
[3, pag.630, tab.Π4-4]

𝑆𝑛𝑡 2500
𝐼𝑙 = = = 144[𝐴]
√3 ∗ 𝑈𝑛 1,73 ∗ 10
1,4𝑆𝑛𝑡 1,4 ∗ 2500
𝐼𝑚𝑎𝑥 = = = 202[𝐴]
√3 ∗ 𝑈𝑛 1,73 ∗ 10

Bsс= 𝐼𝑝.𝑜 2 (𝑡𝑝𝑝𝑟 + 𝑡𝑑𝑒𝑐𝑜𝑛. ) = 5,272 ∗ 3 = 83[𝑘𝐴2 ∗ 𝑠]

Tabelul 10.5. Separator

Tipul: PBЗ-10/400 IIIY3
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 144 [A] Imax= 202 [A] Inom= 400 [A]
iş =10,17 [kA] ilim.dim.= 41 [kA]
Bsc= 83 [𝑘𝐴2 *s] I2term.  tterm.= 1024 [𝑘𝐴2 *s]
[ 5,p.267,tab5.5 ]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tabelul 10 .6.1 Transformatorul de curent

Tipul: ТПЛK-10-УЗ
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 578 [A] Imax= 809 [A] Inom1= 1000 Inom2= 5 [A]
iş = 12,01 [kA] ilim.din.= 74.5 [kA]
Bsc= 84 [𝑘𝐴2 *s] I2term  tterm.= 2187 [𝑘𝐴2 *s]
r2=2,3 [Ω] r2.adm=4 [Ω]
[ 3,p.632,tab.4.5 ]

𝑆𝑎𝑝.
𝑟2 = 𝑟𝑎𝑝. + 𝑟𝑐𝑜𝑛𝑑. + 𝑟𝑐𝑜𝑛𝑡. = +𝑟𝑐𝑜𝑛𝑑. + 𝑟𝑐𝑜𝑛𝑡. = 0,4 + 1,8 + 0,1 = 2,3[Ω]
𝐼2 2

Tabelul 10 .6.2 Transformatorul de curent

Tipul: TЛM-10-У3
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 144 [A] Imax= 202 [A] Inom1= 300 Inom2= 5 [A]
iş =10,17 [kA] ilim.din.= 17.6 [kA]
Bsc= 83 [𝑘𝐴2 *s] I2term  tterm.= 300 [𝑘𝐴2 *s]
r2=2,8 [Ω] r2.adm=6 [Ω]
[ 3,p.632,tab.4.5 ]
𝑆𝑎𝑝.
𝑟2 = 𝑟𝑎𝑝. + 𝑟𝑐𝑜𝑛𝑑. + 𝑟𝑐𝑜𝑛𝑡. = +𝑟𝑐𝑜𝑛𝑑. + 𝑟𝑐𝑜𝑛𝑡. = 0,4 + 2,3 + 0,1 = 2,8[Ω]
𝐼2 2

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tabela 10.7. Transformatorul de tensiune
Tipul: HTMИ-10
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10[kV] Unom= 10 [kV]
𝑆2 = 24,96[𝑉 ∗ 𝐴] 𝑆2.𝑛𝑜𝑚 = 500[𝑉 ∗ 𝐴]
[1,p.188,tab.7.17.]

𝑆2 = √𝑃𝑎𝑝. 2 + Q ap. 2 =√232 + 9,72 = 24,96[V*A]

Tabela 10.8. Siguranţa fuzibilă

Tipul: ПКТ 104-10-250-20Y3
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV ] Unom= 10 [kV]
Il= 144[A]; Imax= 202 [A] Inom= 250 [A]
Isc=5,27 [kA] Inom.rup.= 20 [kA]
[5, pag.255, tab.5.4]

Alegerea aparatelor electrice la tensiunea de 0,4 kV.

Tabela 10.9. Întrerupător automat

Tipul: Э25
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 0,4 [kV] Unom= 0,66 [kV]
Il= 3612 [A] Imax= 5057 [A] Inom= 6000 [A]
Isc= 1,55 [kA] Inom.rup.= 50 [kA]
[1,p.91,tab.4.10]

𝑆𝑛𝑡 2500
𝐼𝑙 = = = 3612[𝐴]
√3 ∗ 𝑈𝑛 1,73 ∗ 0,4

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 1,4𝑆𝑛𝑡 1,4 ∗ 2500
𝐼𝑚𝑎𝑥 = = = 5057[𝐴]
√3 ∗ 𝑈𝑛 1,73 ∗ 0,4

Tabelul 10 .10. Transformatorul de curent

Tipul: ТНШЛ-066
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 0.4 [kV] Unom= 0,6 [kV]
Il= 3612 [A] Imax= 5057 [A] Inom1= 6000, Inom2= 5 [A]
iş = 4,5 [kA] ilim.din.= 17.6 [kA]
Bsc= 16,6 [𝑘𝐴2 *s] I2term  tterm.= 2187 [𝑘𝐴2 *s]
r2=3 [Ω] r2.adm=6 [Ω]
[ 6,p.632,tab.4.5 ]
𝑆𝑎𝑝.
𝑟2 = 𝑟𝑎𝑝. + 𝑟𝑐𝑜𝑛𝑑. + 𝑟𝑐𝑜𝑛𝑡. = +𝑟𝑐𝑜𝑛𝑑. + 𝑟𝑐𝑜𝑛𝑡. = 0,6 + 2,3 + 0,1 = 3[Ω]
𝐼2 2
Bsс= 𝐼𝑝.𝑜 2 (𝑡𝑝𝑝𝑟 + 𝑡𝑑𝑒𝑐𝑜𝑛. ) = 2,352 ∗ 3 = 16,6[𝑘𝐴2 ∗ 𝑠]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Concluzie:
În proiectul de curs a fost efectuată alimentarea cu energiei electrică a uzinei
constructoare de mașini din sectorul agricol. Alimentarea cu e.e poate fi efectuata de
la statia raionala a SEE,in care sint instalate doua transfoarmatoare de putere .
Alegerea tensiunii de alimantare a întrprinderii a fost argumentată din punct de
vedere tehnico-economic.Alegînd tensiunea de alimentare 35kV, a fost nevoie
instalarea pe teritoriul întrprinderii o staţie principala coborîtoare, cu două
transformatoare de putere TДHC-10000/35.
Din cauza lipsei de teritoriu SPC n-a fost amplasată lîngă centrul de sarcină, ea
a fost amplasată la hotarele fabricii în partea direcţiei de alimentare.Staţia de
transformare a fost construită de tip interior, şi ea se înzestrează cu dulapuri
prefabricate care pot fi montate într-un singur rînd.Pentru ridicarea fiabilităţii în
alimentarea cu energie electrică a fabricii, instalaţia de distribuţie ID-10kV se
secţionează cu întreruptorul, care în regim normal de funcţionare este deconectat.
Pentru comutarea rapidă a consunatorilor la sursa de rezervă, în caz de avarie, este
folosit dispozitivul de anclanşare automată rapidă a rezervei. Schema de alimentare a
secţiilor întreprinderii este magistrală.
Posturile de transfarmare ale secţiilor au fost alese de tip exterior cît interor.
Transfoarmatoarele de putere alese pentru posturile de transformare sunt de 2 tipuri
TM-2500/10 si TM-1600/10.
În fine toate deciziile luate în proiect sînt argumentate luînd în consideraţie
cerinţele NAIE (Norme şi Amenajări în Instalaţiile Electroenergetice).

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 BIBLIOGRAFIE

1) Кабышев А.В., Обухов С.Г. Расчет и проектирование систем

электроснабжения. Томск.2005
2) D. Comşa, S. Darie. Proiectarea instalaţiilor electrice industriale. Cimişlia
“TipCim”, 1994.
3) Л.Д. Рожкова, В.С. Козулин. Электроснабжение станций и подстанций.
Москва. Энергоатомиздат, 1987.
4) В.А. Боровиков, В.С. Косарев. Электрические сети энергетических
систем. Энергия. Ленинград, 1977.
5) Б.Н. Неклепаев, И.П. Крючков. Электическая часть станций и
подстанций. Москва. Энергоатомиздат, 1989.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data