Untitled

CUPRINS
Pag.
INTRODUCERE……………………………………………………………………………..…….2
1. CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERII………………………………………………..........4
1.1.Caracteristica tehnico-economică a întreprinderii...................................................... .....4
1.2.Calculul sarcinilor electrice .............................................................………………..….....9
2. ALEGEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE A ÎNTRPRINDERII.………………………...16

2.1. Alegerea tensiunii de alimentare a întreprinderii.............................................................16
2.2. Alegerea numărului şi puterii transformatoarelor de forţă pentru secţiile
întreprinderii ................................................................................................................................21
3. CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT ŞI PROTECŢIA PRIN RELEE ŞI
AUTOMATICĂ.........................................................................................................................24
3.1.Calculul curenţilor de scurtcircuit.....................................................................................24
3.2.Alegerea elementelor schemei reţelei................................................................................27
3.3. Protecţia prin relee şi automatică……………………………………………..………....31
3.4.Compensarea puterii reactive............................................................................................42
4. INSTALAŢII ENERGEICE INDUSTRIALE............................................................................45

4.1.Calculul sistemului de purjare continuă.........................................................................46
4.2. Descrierea schemei sistemului de purjă………………………………………..…......49
5. TRTAREA NEUTRULUI ÎN REŢELE DE MEDIE TENSIUNE CU REFERIRE LA

UTILIZAREA BOBINELOR DE INDUCTANŢĂ……………………………………….…..50
5.1. Generalităţi ...............................................................................................................................50
5.2. Solicitarea reţelei în funcţie de modul de legare la pământ a punctului neutru ………….......52
6. ASPECTE DE ECONOMIE ŞI MANAGEMENT………………………………………….....82

6.1. Alegerea schemei de alimentare internă a întreprinderii..................................................82
6.2 Starea actuală în complexul energetic. Imperativul reformei…………………………....91
7.PROTECŢIA MUNCII ŞI A MEDIULUI AMBIANT...............................................................103

7.1. Organizarea protecţiei muncii la S.A. “CARMEZ” din mun. CHIŞINĂU ………...103
7.2. Analiza condiţiilor de muncă în secţia de conserve.......................................................104
7.3. Calcularea ventilării în secţia de conserve la S.A. “CARMEZ” din mun.
CHIŞINĂU............................................................................................................................105
7.4. Tehnica securităţii la expluatarea şi repararea utilajului la posturile de transformare
10/0.4 .......................................................................................................................................109
7.5. Securitatea antiincendiară la postul de transformare....................................................111
8. CALCULUL PROTECŢIEI CONTRA PARATRĂSNETULUI A ID-10kV......................115

8.1. Calculul paratrăsnetului...................................................................................................115
.
CONCLUZII……………………………………………………………………….…………......119
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………..………….......120
Coala
1
Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data
INTRODUCERE
Sistemul de alimentare cu energie electrică a consumatorilor este destinat pentru alimentarea

cu energie electrică şi distribuirea ei între consumatori. El este un obiect industrial compus de tip
cibernetic, elementele căruia iau parte în procesul de producere bazat pe trăsături specifice, ce
garantează alimentarea sigură şi înlăturarea defectelor de caracter avariat. De aceea funcţionarea
fiabilă şi economică a sistemului de alimentare poate fi posibilă numai prin dirijarea automatică a
lui. Cu acest scop se foloseşte un complex de dispozitive automate, printre care rolul primordial îl
au dispozitivele protecţie prin relee şi automatică. Necesitatea utilizării dirijării automate a
elementelor sistemului se datorează cerinţelor înalte impuse alimentării fiabile a consumatorilor şi
rapidităţii proceselor tranzitorii care au loc la apariţia defectelor.
Funcţiile dispozitivelor de automatică :

 deconectarea rapidă a elementului defectat
 întreruperea regimurilor anormale
 restabilirea rapidă a alimentării cu energie electrică a consumatorilor
 menţinerea tensiunii nominale
 deconectarea unei părţi a consumatorilor în caz de dificit de putere activă în sistemul energetic.
Utilizarea largă în sistem au căpătat releele ce se conectează la elementul protejat prin

intermediul transformatoarelor de curent şi de tensiune. Protecţia prin relee în afară de
deconectarea elementului defectat, serveşte pentru semnalizare.
Dacă dispozitivul de protecţie deconectează un element o parte din consumatori rămân

deconectaţi, ceea ce nu este de dorit. Restabilirea alimentării cu energie electrică se face prin
intermediul dispozitivului de reanclanşare automată rapidă (R.A.R.) sau dispozitivului de
anclanşare automată a rezervei (A.A.R.). Dispozitivul R.A.R. efectuiază anclanşarea elementului
deconectat în rezultatul acţiunii protecţiei prin relee.
Dispozitivul A.A.R. alimentează secţia de bare a staţiei principale coborâtoare, a punctului de
distribuţie sau de transformare ce a pierdut alimentarea ca urmare a deconectării liniei de alimentare
sau a transformatorului de la sursa de alimentare. Nivelul nominal se menţine prin intermediul
reglării excitaţiei motoarelor sincrone din sistem, sau raportului de transformare al
transformatoarelor, precum şi conectării sau deconectării batareelor de condensatoare. Dacă în
sistem apare un deficit de putere activă atunci are loc micşorarea frecvenţei. Deficitul mare de
putere activă poate aduce la dereglarea sistemului. De aceea bilanţul dintre energia activă produsă
şi consumată poate fi asigurată prin deconectarea unor consumatori.
Coala
2
Dirijarea cu sistemul electroenergetic o asigură dispecerul care pe baza datelor primite
despre situaţia dată ia hotărâri. Pentru dirijarea sistemului dispecerul primeşte de la sistemul de
telemecanică despre parametrii regimului sistemului şi despre poziţia întrerupătoarelor.
Majorarea puterii duce la complicarea şi majorarea numărului de instalaţii de protecţie prin
relee şi automatică. Fiabilitatea funcţionării acestor dispozitive este asigurată prin proiectarea şi
exploatarea lor corectă.
Problema protecţiei prin relee , rolul ei în funcţionarea fiabilă a sistemului de alimentare
continuă a consumatorilor creşte permanent. Pentru asigurarea funcţionării neîntrerupte a părţii
neavariate a sistemului, timpul de deconectare a scurtcircuitului trebuie să fie minimal. Este clar, că
personalul de serviciu nu este în stare ca în timpul necesar să asigure deconectarea elementului
necesar. O mare atenţie se acordă la cercetarea şi studierea proceselor electromagnetice în circuitele
primare şi secundare ale protecţiei şi comportarea ei sub acţiunea acestor procese. Se efectuiază
studii privind comportarea transformatoarelor de curent, se elaborează metode ce aduc la mărirea
preciziei funcţionării lor, se folosesc metode de calcul mai precise ale curenţilor din secundar şi a
curenţilor de magnetizare.
În cadrul automatizării o importanţă mare o are reglarea automată, care urmăreşte asigurarea în
exploatare a valorilor optimale pentru diferite mărimi (tensiune, frecvenţă, turaţie etc.). Pe lângă
reglarea automată, în cadrul automatizărilor în sistemele electroenergetice se întâlnesc probleme de
comandă automată (pornire, oprire automată a motoarelor, generatoarelor), control automat şi probleme
de protecţie prin relee a sistemelor electrice.
Protecţia prin relee este una din principalele forme ale automatizării sistemelor electroenergetice
având drept scop principal detectarea avariei şi deconectarea elementului avariat în vederea evitării
extinderii avariei şi a revenirii cât mai rapide la regimul normal de funcţionare pentru restul sistemului.
Cu alte cuvinte, protecţia prin relee este formată din ansamblul aparatelor şi dispozitivelor destinate să
comande automat deconectarea instalaţiei electrice protejate în cazul apariţiei unui defect sau a unui
regim anormal periculos şi/sau să semnalizeze apariţia regimului respectiv.
Coala
3
1. CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERII
1.1 Caracteristica tehnico-economică a întreprinderii
Combinatul de produse din carne a început să funcţioneze în anul 1904. De atunci el mult s-a
dezvoltat, au fost construite edificii noi, au fost aduse şi instalate linii tehnologice moderne noi de
prelucrare a cărnii .
Combinatul include în sine abatorul, depozite frigoriferice cu congelatoare, blocul principal de
producere a mezelului, secţia de conserve din carne, secţia de prelucrare a pielelor şi alte secţii de
prelucrare a produselor.
Întreprinderea din punct de vedere energetic este alimentată cu gaz natural, energie electrică,
păcură în caz de întrerupere a alimentării cu gaz .
Gazul natural este utilizat pentru producere aburului în procese tehnologice, care este folosit şi
pentru încălzirea încăperilor, prepararea apei calde.
Energia electrică este utilizată pentru alimentarea receptorilor electrici în instalaţiile
frigorifice, pentru producerea aerului comprimat, iluminat, necesităţi tehnologice, etc.
Apa este pompată din fîntînă arteziană de la o adîncime de 95m cu pompe de putere în
rezervoare apoi consumată în mod direct cu exclusivitatea tratării chimice. Se utilizează ca apă
menajeră la spălare, încălzire şi alte necesităţi tehnologice.
Păcura se utilizează în calitate de combustibil de rezervă pentru cazanele de abur.
Mai jos prezentăm un tabel de consum a tuturor formelor de energie la combinat.
În tab.1.1 se prezintă formele de consum al energiei electrice.
Tabelul 1.1
Consumul de energie la combinat.
Unităţi de Echivalent de energie Preţul,
Tipul energiei. Consumul
măsură Gj  mii lei
Gaz natural 4525695 m3 151384,5 81,2 2,266
En.electrică 8222160 kW·h 29599,4 17,2 1,9
Păcură 78 m3 2940,3 1,6 0,0234
Total 183924,26 100 4,1894
Întreprinderea este alimentată de 10PT de la o SD şi este de categoria a-II după categoria

continuităţii în alimentare cu energie electrică. Are un sistem tarifar catrinom:
de la 7-10 c0=1,25 lei/kwh
10-17 c0=0,78 lei/kwh
Coala
4
17-20 c0=1,25 lei/kwh
20-7 c0=0.47 lei/kwh
Contorizarea este asigurată de un sistem de contoare de tip CЭT4-1/1 care au legătură cu
computatorul din sistemul de contorizare, în cacest sistem este prezent şi sumatorul care o memorie
cpecifică de fixare a consumului de vîrf, de minim, de amează de tip ETS-M produs în Vengria.
Compensarea puterii reactive este asigurată cu instalaţii de compensare moderne de producere
germană de tip LB-Z4.4IP20 SAH-N2065N Un=0,38kV aceste instalaţii de compensare au un
sistem de reglare automată a puterii reactive.
Tabelul 1.2
Caracteristica consumului de energie electrică a proceselor de producere.
Denumirea Cantitatea, Consum de Cantitatea, T Consum de
procesului bucţăţi energie, kW energie, kW
Vite cornute mari - - 1 25,24
Porcine - - 1 15,96
Conserve 1000 10,01 - -
Paşteturi 1000 17,98 - -
Mezel fiert - - 1 76,75
Mezel afumat - - 1 12,07
1.1.1 Caracteristica secţiilor
 Secţia de mezeluri - aici are loc dezosarea cărnii, mărunţirea cu maşini de tocat carne,
amestecarea cu speţe, aromatizarea şi prepararea farşului, farşul este dat în pompa şi se găteşte
mezelul, aici are loc tot procesul de producere a mezelului, fierbere, afumare după care mezelul
este transportat în frigider la păstrare. Deconectarea energiei duce la stoparea procesului de
producere, o deconectare mai îndelungată duce la daune mari şi materia poate fi pierdută astfel
poate duce la pagube mari .
 Secţia de conserve - partea principală o deţin presurile automate de formare a băncilor din
tablă. Tot procesul este automatizat sînt două ştampuri unde se fac capacele. După care sînt
prelucrate cu abur, apoi sînt umplute cu carne şi trec la strungul de conservat şi sînt transportate
la baia de apă fierbinte şi apoi sînt încărcate în autoclav şi se dau în procesul de fierbere, după
fierbere bancile se spală cu apă rece şi se dau la păstrare pe un termen de două săptămâni. După
această perioadă se face controlul calităţii şi se pun etichetile de calitate a producătorului.
Deconectarea energiei electrice duce la stoparea procesului de producere datorită automatizării.
Coala
5
 Secţia de compresoare. În secţia de compresoare a combinatului se găsesc patru
compresoare de aer cu cîte două compresoare fiecare tip. Compresoare cu ventil şi compresoare
cu pistoane de tip AД-260 cu motor cu P=290 kW. La deconectarea energiei se opresc
compresoare dacă este o deconectare pe o perioadă mai mare poate duce la dezgheţarea cărnii şi
la stricarea producţiei.
 Secţia frigoriferică are un volum destul de mare aproximativ de 2000 t echivalent cu 7000
kW şi lucrează cu trei temperaturi :
-120C - pentru păstrare pînă la o săptămînă
-280C - pentru păstrare de la 3-6 luni
-400C - păstrarea pînă la 1 an
 Instalaţiile frigoriferice sînt amplasate în centrul întreprinderii şi deasemenea prin secţiile
de producere. Ca agent frigorific este amoniacul, temperatura în camerele frigiderului este
menţinută automat, în fiecare din instalaţiile frigorifice sînt instalate indicatoare de temperatură,
compresoarele sînt conectate pereche automat în dependenţă de sarcină. La deconectarea
energiei nu duce nici la o daună aşa cum frigiderul nu consumă energie electrică, consumul îi
revine secţiei de compresoare.
 Depozit de materiale de construcţie, aici sînt depozitate materialele de construcţie
necesare pentru reparaţie pe teritoriul combinatului. Deconectarea energiei electrice nu aduce
daune combinatului.
 Boxuri limuzine, aici se află maşinile şi autocarele combinatului, deconectarea energiei
electrice nu aduce daune întreprinderii.
 Magazin en-gros.Aici se livrează producţie en-gros, deconectarea energiei poate duce la ne
livrarea producţiei, pot apărea chiar şi daune materiale considerabile de exemplu frigiderele
instalate aici dacă pierd alimentarea.
 Spălătoria, aici se spală hainele lucrătorilor pentru că este pericol de bacterii, de aceea
halatele sunt schimbate în fiecare zi. Deconectarea energiei electrice poate duce la stoparea
procesului de producere, aceasta este conform normativelor dar în realitate aceste reguli sînt
adesea încălcate.
Coala
6
Tabelul 1.3
Caracteristica secţiilor a întreprinderii
Den.secţiei Condiţiilemediului Continuitatea Gradul de Categoria Tipul
Înconjurător în alimentare electrocut după staţiei
după AEE are incendiu şi
explozie
Depozit de Mediul Normal,umeditatea Cu pericol
produse de normală t=15C III redus -
П-I
alimentare
Principal
Secţia de Mediul Normal,umeditatea Cu pericol
П-I
alimentare normală t=15C III redus -
Secţia de Mediul Normal,umeditatea II Cu pericol Tip
-
mezeluri medie t=14C redus interior
Secţia conserve Mediul Normal, umeditatea II Cu pericol Tip
П-I
medie t=15C redus interior
Secţia ambalaj Mediul Normal, umeditatea III Cu pericol
П-I
medie t=15C redus -
Secţia electrică Mediul Normal,umeditatea Cu pericol
-
medie t=20C III redus -
Secţia Mediul Normal,umeditatea II Grad mare Tip
-
compresoare medie t=20C de pericol interior
Secţia frigorifică Mediul Normal,umeditatea III Cu pericol -
-
scăzută t=-18C,-25C redus
Hala mecanică Mediul Normal,umeditatea III Cu pericol -
П-I
medie t=15C redus
Centrla termică Mediul normal,umeditatea II Cu pericol Tip
scăzută t=30C П-I exterior
redus
Secţia de Mediul Normal II Grad mare -
condensare Umeditatea de pericol -
mărită t=20C
Secţia construcţii Mediul normal,umeditatea III Cu pericol
şi reparaţii scăzută t=30C - -
redus
Blocul Mediul normal,umeditatea III Cu pericol -
П-I
administrativ normală t=18C redus
Dispecerat Mediul Normal,umeditatea III Cu pericol -
-
normală t=18C redus
Întreţinere Mediul Normal,umeditatea Cu pericol -
П-I
animale normală t=15C III redus
Spălătoria Mediul umed,umeditatea III Grad mare -
-
ridicată t=20C de pericol
Mediul normal, III Cu pericol -
П-I
Boxuri limuzine Umeditatea normalăt=17C redus
Depozit amoniac Mediuluscat, t=10C II Cu pericol -
B-Ia
redus
Secţia de Mediul normal,umeditatea II Cu pericol Tip
-
pompare a apei normală t=14C redus interior
Coala
7
1.1.3.Calculul curbelor de sarcină
Ca date iniţiale la calcul se iau curbele de zi de vară şi iarnă, de sarcină activă, conform
graficelor (fig. 1.1).
În baza acestor curbe se construieşte curba anuală de sarcină activă, fig.1 după care
determinăm următoarele mărimi:
1)Calculăm consumul de energie anuală
W = Σ Pi • niarn + Σ Pj • nvara ,
unde:
Pi - puterea activă consumată în ora i a curbei de iarnă, kw;
niarn – numărul de zile de iarnă într-un an, unde niarn = 183;
Pj - puterea activă consumată în ora j a curbei de vară, kw;
nvara - numărul de zile de iarnă într-un an, unde nvara = 182;
W –consumul anual de energie electricăla întreprindere,kw •h
Wan= 29533 MWh/an
2)Puterea medie
Pmed – puterea medie a combinatului de carne, kw;

Tan – numărul de ore într-un an, unde Tan = 8760 h.
3)Determinăm coeficientul de aplatizare
4)Durata de utilizare a sarcinii maxime în timpul anului
5)Calculăm coeficientul de maxim
Coala
8
Curba de sarcină anuală este construită mai jos în figura1.b
Fig.1.1 a)Curbele de srcină de iarnă şi de vară.

b) Curba de sarcină anuală.
1.2.Calculul sarcinilor electrice
Determinarea sarcinilor electrice este una din primele etape a proiectării sistemului de
alimentare cu energie electrică, după ce se aleg şi se verifică instalaţiile electrice a sistemului.
Coala
9
Calculul sarcinilor se efectuează cu ajutorul MEC. Pentru secţia de conserve se foloseşte metoda
diagramelor reglementate iar pentru celelalte secţii se utilizează metoda coeficientului de cerere.
1.2.1.Calculul sarcinilor a secţiei de conserve din blocul principal de producere
Determinarea sarcinilor electrice a secţiei de conserve se efectuează luând în consideraţie

repartizarea receptoarelor pe planul secţiei şi gruparea lor în noduri. Calculul este efectuat la MEC
şi rezultatele sînt introduse în tabelul 1.4 şi 1.5 Tabelul1.4
Datele initiale pentru calcularea sarcinilor electrice a S.R.M.
---------------------------------------------------------------
I Nr. | Nr. |Nr. de RE | Nr.* Pn | Ku | Cos(f) I
I nod. |grupului| in grupa | buc* kW | -- | --- I
---------------------------------------------------------------
I I 1 I 1 I 1 * 5.00 I 0.25 I 0.80 I
I I------------------------------------------------------I
I 1 I 2 I 1 I 1 * 7.50 I 0.75 I 0.80 I
I I------------------------------------------------------I
I I I I 1 * 12.00 I I I
I I 3 I 3 I 1 * 3.00 I 0.70 I 0.85 I
I I I I 1 * 5.00 I I I
I I------------------------------------------------------I
I I 4 I 2 I 2 * 25.00 I 0.75 I 0.85 I
I I------------------------------------------------------I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.90; Po =0.013 kW/m^2; F= 968 m^2I
I Coordonatele nodului : X= 7.5 m; Y= 4.5 m I
I-------------------------------------------------------------I
I I 1 I 3 I 3 * 7.50 I 0.50 I 0.85 I
I I------------------------------------------------------I
I 2 I 2 I 2 I 1 * 25.00 I 0.75 I 0.80 I
I I I I 1 * 7.50 I I I
I I------------------------------------------------------I
I I 3 I 1 I 1 * 7.50 I 0.85 I 0.85 I
I I------------------------------------------------------I
I-------------------------------------------------------------I
I 3 I 1 I 3 I 2 * 25.00 I 0.25 I 0.80 I
I I I I 1 * 5.00 I I I
I I------------------------------------------------------I
I I 2 I 1 I 1 * 12.00 I 0.27 I 0.80 I
I I------------------------------------------------------I
I-------------------------------------------------------------I
I I 1 I 1 I 0 * 12.00 I 0.27 I 0.80 I
I I I I 1 * 12.00 I I I
I I------------------------------------------------------I
I 4 I 2 I 2 I 1 * 3.00 I 0.65 I 0.85 I
I I I I 1 * 5.00 I I I
I I------------------------------------------------------I
I I 3 I 2 I 1 * 10.00 I 0.65 I 0.85 I
I I I I 1 * 7.50 I I I
I I------------------------------------------------------I
I I 4 I 1 I 1 * 7.50 I 0.85 I 0.85 I
I I------------------------------------------------------I
I-------------------------------------------------------------I
Rezultatele calcularii sarcinilor electrice a S.R.M.
---------------------------------------------------------------
I Nr. Nr. | Pn | Pmed |Qmed | Ne | Ku | Km | P | Q | S I
Inod. gr. | kW | kW |kvar | -- | -- | -- | kW |kvar | kVA I
---------------------------------------------------------------
I 1 5.0 1.3 0.9 I
I 1 2 7.5 5.6 4.2 I
I 3 20.0 14.0 8.7 I
I 4 50.0 37.5 23.2 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 82.5 58.4 37.1 5 0.71 1.45 93.8 40.8 102.3 I
I Sarcina de iluminat - 11.3 kW; Unghiul sectorului - 43 gradeI
I-------------------------------------------------------------I
Coala
10
I 1 22.5 11.3 7.0 I
I 2 2 32.5 24.4 18.3 I
I 3 7.5 6.4 4.0 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 62.5 42.0 29.2 4 0.67 1.50 62.5 32.1 70.3 I
I-------------------------------------------------------------I
I 3 1 55.0 13.8 10.3 I
I 2 12.0 3.2 2.4 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 67.0 17.0 12.7 3 0.25 2.45 41.6 14.0 43.9 I
I-------------------------------------------------------------I
I 1 12.0 3.2 2.4 I
I 4 2 8.0 5.2 3.2 I
I 3 17.5 11.4 7.0 I
I 4 7.5 6.4 4.0 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 45.0 26.2 16.7 5 0.58 1.56 40.8 18.3 44.7 I
I-------------------------------------------------------------I
I Total: 257.0 143.6 95.7 16 0.56 1.34 203.3 95.7 224.7 I
I-------------------------------------------------------------I
Coordonatele centrului de sarcina : X= 3 m; Y= 2 m;
Tabelul 1.5
Datele iniţiale pentru alegerea parametrilor reţelei 0,4 kV
_______________________________________________________________
| Nr. | P nom, | CosF | Condiţii | I nom, | I porn, |
| R/E | kW | | de pornire | A | A |
_______________________________________________________________
| 1 | 5.00 | 0.80 | Usoare | 9.02 | 45.11 |
| 2 | 25.00 | 0.85 | Ip=Inom | 42.45 | 42.45 |
| 3 | 25.00 | 0.85 | Ip=Inom | 42.45 | 42.45 |
| 4 | 7.50 | 0.85 | Usoare | 12.74 | 63.68 |
| 5 | 12.00 | 0.85 | Usoare | 20.38 | 101.89 |
| 6 | 10.00 | 0.85 | Usoare | 16.98 | 84.90 |
| 7 | 12.00 | 0.80 | Usoare | 21.65 | 108.25 |
| 8 | 5.00 | 0.80 | Usoare | 9.02 | 45.11 |
| 9 | 5.00 | 0.80 | Grele | 9.02 | 45.11 |
| 10 | 3.00 | 0.85 | Usoare | 5.09 | 25.47 |
| 11 | 7.50 | 0.85 | Usoare | 12.74 | 63.68 |
| 12 | 12.00 | 0.80 | Grele | 21.65 | 108.25 |
| 13 | 5.00 | 0.80 | Usoare | 9.02 | 45.11 |
| 14 | 7.50 | 0.85 | Usoare | 12.74 | 63.68 |
| 15 | 25.00 | 0.85 | Ip=Inom | 42.45 | 42.45 |
| 16 | 7.50 | 0.85 | Usoare | 12.74 | 63.68 |
| 17 | 7.50 | 0.80 | Usoare | 13.53 | 67.66 |
| 18 | 7.50 | 0.85 | Grele | 12.74 | 63.68 |
| 19 | 5.00 | 0.80 | Usoare | 9.02 | 45.11 |
| 20 | 7.50 | 0.85 | Usoare | 12.74 | 63.68 |
| 21 | 5.00 | 0.80 | Usoare | 9.02 | 45.11 |
| 22 | 3.00 | 0.80 | Usoare | 5.41 | 27.06 |
| 23 | 7.50 | 0.85 | Usoare | 12.74 | 63.68 |
_______________________________________________________________
| Nr. |Tipul conductor| Fuzibila |Demarorul|Releul termic |

_______________________________________________________________
| 1 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/8 |
| 2 | APV 3*10+1*8 | PN2-100/60 | PMA-422 | TRN- 60/40 |
| 3 | APV 3*10+1*8 | PN2-100/60 | PMA-422 | TRN- 60/40 |
| 4 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/12.5 |
| 5 | APV 4*4 | PN2-100/50 | PME-222 | TRN- 25/20 |
| 6 | APV 4*2.5 | PN2-100/40 | PME-222 | TRN- 25/16 |
| 7 | APV 4*4 | PN2-100/50 | PME-222 | TRN- 25/20 |
| 8 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/8 |
| 9 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/8 |
| 10 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/5 |
| 11 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/12.5 |
| 12 | APV 4*4 | PN2-100/80 | PME-222 | TRN- 25/20 |
| 13 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/8 |
| 14 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/12.5 |
| 15 | APV 3*10+1*8 | PN2-100/60 | PMA-422 | TRN- 60/40 |
| 16 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/12.5 |
| 17 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/12.5 |
| 18 | APV 4*2.5 | PN2-100/40 | PME-122 | TRN- 16/12.5 |
| 19 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/8 |
| 20 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/12.5 |
Coala
11
| 21 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/8 |
| 22 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/5 |
| 23 | APV 4*2.5 | PN2-100/30 | PME-122 | TRN- 16/12.5
Sectia - Sectia de conserve
Elaborator - Guja Sergiu gr EI-001
Ca exemplu de calcul se va examena nodul 4

Determinăm puterea instalată secundară a receptoarelor
n
Pi   ni  Pi
 i 1
unde:
n-numărul de receptoare cu aceleaşi putere
Pi-puterea instalată a receptoarelor, kW
Pi=1·5+1·7.5+1·12+1·3+1·5+2·25=82.5 kW
Sarcina medie activă pentru schimbul cel mai încărcat se determină cu relaţia
n
Pmed max   Pi  k ui
i 1
unde
Pi-puterea instalată a receptoarelor, kW
kui- coeficientul de utilizare a receptoarelor
Pmedmax=5·0.25+7.5·0.75+20·0.7+50·0.75=58.37 kW
Valoarea medie a coeficientului de utilizare
Numărul echivalent de receptoare
Considerăm Nech=5
Din [3] găsim coeficientul de maxim, valoarea coeficientului de maxim depinde de
coeficientul de utilizare ku şi de numărul de echivalent de receptoare, deci pentru k u=0.707şi
Nech=5găsim coeficientul de maxim km=1.25
Determinăm puterea activă de calcul cu relaţia
Pcalc=Pmedmax·km=58.37·1.25=72.96kW
Determinăm puterea reactivă de calcul
Qcalc=Qmedmax·k
Coala
12
unde: Qmedmax-puterea medie reactivă, kVar
Qmed max   Pi k ui tg i
unde: tgi-corespunde factorului de putere cosi

Qmedmax=5·0.25·0.75+7.5·0.75·0.75+20·0.7·.62+50·0.75·0.62=37.1kVar
Qcalc=37.1·1.1=40.8 kVar
Puterea de calcul aparentă se determină cu relaţia
În mod analogic se calculă sarcinile electrice pentru celelalte noduri.

Sarcina pentru iluminatul electric al secţiei se determină cu relaţia
Pil c=P0 il·kc il·Fsec ,
unde:
P0 il -puterea specifică pentru iluminat în conformitate cu [3]
P0 il=0.013kw/m2
kc il - coeficintul de cerere pentru iluminat în conformitate cu [3] kc il=0.8-1
Fsec - aria secţiei conform datelor luate de la combinat
Pilc=0.013·0.9·720=8.42 kW
1.2.2 Calculul sarcinilor electrice a secţiilor întreprinderii

Tabelul 1.6
Datele initiale pentru calculul sarcinilor sectiilor uzinei
--------------------------------------------------
I N | Sarcina de putere | Sarcina de iluminat | Coordonatele I
I-------------------------------------------------------------I
INr.| P inst.: Kc : Cos |Kcil.: Po : Fsect.| X : Y : Z I
I | kW : -- : - | -- : kW/m^2: m^2 | m : m : m I
I-------------------------------------------------------------I
I 1 160.0 0.90 0.90 0.90 0.0130 900 40 280 0 I
I 2 85.0 0.80 0.80 0.85 0.0130 1320 35 240 0 I
I 3 180.0 0.35 0.65 0.89 0.0130 1320 35 240 0 I
I 4 850.0 0.60 0.60 0.90 0.0170 1920 112 200 0 I
I 5 230.0 0.35 0.70 0.90 0.0200 3016 154 200 0 I
I 6 180.0 0.35 0.70 0.90 0.0130 864 76 100 0 I
I 8 260.0 0.35 0.60 0.90 0.0130 1288 50 190 0 I
I 9 120.0 0.60 0.75 0.80 0.0110 2112 322 228 0 I
I 10 300.0 0.60 0.75 0.85 0.0140 1632 360 230 0 I
I 11 250.0 0.80 0.80 0.85 0.0110 1200 155 120 0 I
I 12 1670.0 0.81 0.85 0.90 0.0070 2520 110 110 0 I
I 13 120.0 0.45 0.90 1.00 0.0170 3130 34 100 0 I
I 14 150.0 0.45 0.70 0.90 0.0090 1344 34 62 0 I
I 15 660.0 0.69 0.75 1.00 0.0060 2000 211 121 0 I
I 16 120.0 0.35 1.00 0.95 0.0090 1620 216 55 0 I
I 17 180.0 0.26 0.40 0.95 0.0180 1512 300 67 0 I
I 18 300.0 0.40 0.70 1.00 0.0130 660 360 44 0 I
I 19 350.0 0.65 0.75 1.00 0.0070 2368 412 48 0 I
I 20 150.0 0.45 0.90 0.85 0.0090 1800 300 124 0 I
I 21 400.0 0.85 0.80 0.90 0.0070 3168 380 120 0 I
I-------------------------------------------------------------I
IIluminarea teritoriului 1.00 0.0040 135000 50 190 0 I
---------------------------------------------------------------
Scara cartogramei: JT - 0.40 kW/mm^2; IT - 0.40 kW/mm^2
Coeficient de simultaneitatea - 0.95; Tg norm. - 0.30
Intreprinderea - SA ''CARMEZ''
Coala
13
Elaborat de - Guja Sergiu gr.EI-001
Vom prezenta un exemplu de calcul a sarcinilor electrice pentru o secţie după metoda
coeficientului de cerere.
Sarcina activă a secţiei se determină cu relaţia de mai jos
Pci = kci Pi
unde: kc - coeficientul de cerere pentru secţia numărul 1, kc=0.9
Pi-puterea instalată la secţia conform datelor de la combinat Pi=160kW
Deci
Pc1=0.9·160=126kW
Determinăm puterea reactivă de calcul
Qci=Pci tg
unde: tg- corespunde cos
Qci=126·0.48 =61kVar
Determinăm sarcina electrică de iluminat a secţiei nr.34
Pcil=kcil Poil Fsec
unde: kcil -coeficientul de cerere la iluminat, pentru spălătorie kcil=09
Poil - puterea specifică pentru iluminatul încăperii, Poil =0.013kW/m2
Fsec - aria secţiei conform datelor luate de la combinat, Fsec=900m2
Pcil=0.9·0.013·900=10.53kW
1.2.3 Determinarea sarcinii de calcul a întreprinderii
Pentru determinarea sarcinii active sumare a uzinei se determină sarcinile active ale secţiilor
avînd în vedere şi sarcina electrică a iluminatului. Pierderi de puterie activă în posturile de
transformare pot fi admise egal cu 2  de la puterea secundară la tensiunea 0.4kV
1.2.4Cartograma sarcinilor electrice
Cartograma sarcinilor electrice reprezintă o circumferinţă suprafaţa cărea după o scară dată
este echivalentă cu sarcina electrică a secţiei respective.
Centrul circumferinţei reprezintă centrul sarcinii electrice a secţiei. Raza secţiei se determină
pci  pcili
după următoarea relaţie: ri 
m
unde: Pci - sarcina de calcul a secţiei i , kW
Pcili - sarcina de iluminat electric a secţiei i, kW
m - scara cartogramei,kW/mm2
Coala
14
Calculăm raza cercumferinţei pentru secţia 7
Fiecare circumferinţă poate fi împărţită în sector care indică puterea de forţă şi ceea de
iluminat. Unghiul sectorului de iluminat se determină cu expresia:
Pentru secţia nr. 7unghiul sectorului de iluminat este:
Pentru celelalte secţii calculul se face în mod analog valorile razelor circumferinţei şi
unghiurile de iluminat sunt date în tabelul 1.2
Tabelul 1.7
Sarcina de calcul si marimimile referitor la partea grafica
I N | Sarcina 0.4 kV | Sarcina 10 kV | Partea grafica I
I-------------------------------------------------------------I
INr.| Pc : Qc : Pil. | Pc : Qc | Rj : Ri :Ungh.I
I | kW : kvar : kW | kW : kvar | mm : mm :gradeI
I-------------------------------------------------------------I
I 1 144.0 69.7 10.5 0.0 0.0 11 0 25 I
I 2 68.0 51.0 14.6 0.0 0.0 7 0 64 I
I 3 63.0 73.7 15.2 0.0 0.0 7 0 70 I
I 4 510.0 680.0 29.4 0.0 0.0 20 0 20 I
I 5 80.5 82.1 54.3 0.0 0.0 8 0 145 I
I 6 63.0 64.3 10.1 0.0 0.0 7 0 50 I
I 7 203.3 95.7 11.3 0.0 0.0 13 0 19 I
I 8 91.0 121.3 15.1 0.0 0.0 9 0 51 I
I 9 72.0 63.5 18.6 0.0 0.0 8 0 74 I
I 10 180.0 158.7 19.4 0.0 0.0 12 0 35 I
I 11 200.0 150.0 11.2 0.0 0.0 13 0 19 I
I 12 1352.7 838.3 15.9 0.0 0.0 33 0 4 I
I 13 54.0 26.2 53.2 0.0 0.0 7 0 179 I
I 14 67.5 68.9 10.9 0.0 0.0 7 0 50 I
I 15 455.4 401.6 12.0 0.0 0.0 19 0 9 I
I 16 42.0 0.0 13.9 0.0 0.0 6 0 89 I
I 17 46.8 107.2 25.9 0.0 0.0 6 0 128 I
I 18 120.0 122.4 8.6 0.0 0.0 10 0 24 I
I 19 227.5 200.6 16.6 0.0 0.0 13 0 24 I
I 20 67.5 32.7 13.8 0.0 0.0 7 0 61 I
I 21 340.0 255.0 20.0 0.0 0.0 16 0 20 I
I-------------------------------------------------------------I
I 4448.2 3663.0 400.2 0.0 0.0 T o t a l I
---------------------------------------------------------------
Sarcina pentru iluminarea teritoriului - 540.0 kW
Pierderi in transformatoare - 107.8 kW; in linii - 164.9 kW
Sarcina de calcul la JT SPC- 5439 +j 4319 kVA; Sjt= 6945 kVA
Sarcina de calcul la IT SPC- 5578 +j 5013 kVA; Sjt= 7499 kVA
Partea electrica de sistem la barele IT SPC - 1673 kvar
Coordonatele centrului de sarcina - X= 174 m; Y= 140 m; Z= 0 m
Coala
15
2. ALEGEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE A ÎNTRPRINDERII
Alegerea tensiunii se reduce la determinarea unei tensiuni care corespunde cerinţelor tehnice
şi ţine cont de perspectiva perspectiva dezvoltării întreprinderii. Tensiunii alese trebuie să
corespundă minimul cheltuielilor totale actualizate. Alegerea tensiunii se efectuează atît din punct
de vedere tehnic cît şi prin compararea tehnico – economică a două variante. La compararea tehnico
– economică a variantelor e considerat tariful la energie electrică Cow=0,06 $/kWh.
2.1 Alegerea tensiunii de alimentare a întreprinderii
Alegerea tensiunii reţelei de alimentare şi distribuţie depinde de puterea sumară care se consumă de
întreprindere, depărtarea de la sursa de alimentare cu energie electrică, numărul şi puterea unitară a
receptoarelor electrice. Pentru alegerea tensiunii alimentării exterioare, dacă avem posibilitatea
alimentării cu mai multă tensiune, este necesar de efectuat compararea tehnico – economică a
variantelor. La egalitatea cheltuielilor totale actualizate ori avantajul mic al reţelei de joasă tensiune,
prioritatea se dă reţelei de înaltă tensiune, deoarece pierderile în elemente sunt mai mici, şi se
asigură posibilitatea dezvoltării întreprinderii.
Alegerea tensiunii de alimentare externă o efectuăm prin metoda comparării tehnico-
economice a câtorva variante posibile.
Puterea totală transmisă prin liniile de legătură cu sistemul electroenergetic:
Valoarea aproximativă a tensiunii de alimentare se determină după formula lui Styll:

în cazul utilizării a 2 linii de legătură:
,
unde: l=2,5 km –distanţa de la staţia de transformatoare a sistemului electroenergetic până la
întreprinde
P=P/2=4,448/2=2,224 MVA – sarcina activă de calcul la barele de înaltă tensiune, în cazul a

2 linii de conexiune;
Alimentarea cu energie electrică a întreprinderii se efectuiază la U=10 kV cu 2 LEC (linii în
cablu).
Deoarece la întreprinderea dată există consumatori de II şi a III-a categorie, la SD se prevede
instalarea a două secţii de bare distincte, alimentate de la două surse de alimentare distincte.
Determinăm curenţii nominali a liniilor în cablu , pentru alimentarea în 2 cabluri:
Coala
16
Alegem secţiunea liniilor în cablu pentru variantele corespunzătoare, luând în consideraţie, că
pentru Tm=4600 ore, densitatea curentului pentru liniile în cablu la tensiune de 10 kV –este de
j=0,72 .
Pentru tensiunea de 10 kV, secţiunea economică a conductoarelor este egală cu:
Secţiunea ce-a mai apropiată după standard este .

Verificăm secţiunea conductorului ales după curentul maximal admisibil în caz de avarie
(dezunirea în caz de avarie a unei linii):
,.
Alegem două cabluri cu secţiunea de 185 mm 2, cu curentul admisibil Iadm=310 A de tip
2(AAШвУ -3 x 185), fiecare cu Iadm=310 A.
Liniile în cablu, în cel mai rău caz, admit o suprasarcină de 1,5 faţă de cea nominală, în decurs de o
oră de lichidare a avariei:
unde: este coeficientul maximal admisibil de supraîncărcare a cablurilor canalizate

subteran, în cazul coeficientului de încărcare preventivă egală cu 0,6-0,7 şi duratei de lichidare a
avariei în decurs de o oră.
Pierderile de tensiune pentru regimul normal de funcţionare (secţiunea 240 mm2) :
În caz de avarie, pierderile de tensiune se vor dubla:
V-om efectua mai jos unele calcule tehnico economice de caracter informativ.
Calculele se v-or efectua utilizând metoda cheltuielilor totale actualizate (CTA):
unde:
Ic,a-investiţiile capitale actualizate:
Ca-cheltuielile de exploatare actualizate;
λa-valoarea renumerării actualizate.
Investiţiile capitale actualizate se vor calcula:
Coala
17
unde:
ILEA-investiiţile în liniile aeriene;

Iînt-costul celulelor cu întreruptoare de înaltă tensiune;
ISPC-investiţiile capitale la construcţia SPC;
IS –investiiţiile în sistemul pentru tensiunea respectivă, cota-parte de participare la
procurarea transformatorului din sistem, luînd în consideraţie că suma totală se investeşte în 3 ani a
cîte 60%, 30%, 10%.
Cheltuielile de exploatare actualizate Ca, se vor determina:
Costul pierderilor de putere şi energie totale:
unde:
costul pierderilor constante;

costul ierderilorvariabile
costul pirderilor variabile
unde: pierderile variabile în transformator
Coala
18
.
Pierderile constante se vor calcula pentru transformatoare după formula:
Pierderile constante de putere în transformatoare vor fi egale:
Costurile pierderilor constante de energie electrică:
unde: T-timpul de funcţionare ainstalaţiei.
În calitate de exemplu de mai jos vom aduce calculul pentru varianta Unom=10 kV
a) Calculăm investiţiile capitale şi cele actualizate:
Investiţiile capitale:
Investiiţiile actualizate:
Cheltuielile de întreţinere şi reparaţie:
Costul pierderilor variabile:
Pierderile variabile de putere în liniile de cablu:
Costul pierderilor variabile în liniile de cablu:
Costul total al pierderilor de putere şi energie electrică:
Cheltuielile de exploatare actualizate:
Valoarea remanentă actualizată:
Determinăm cheltuielile totale actualizate:
Coala
19
Varianta II – 110kV
Determinăm curentul liniei aeriene
A.
Determinăm secţiunea conductoarelor după densitatea economică:
A.
Alegem conductorul de tip AC – 70/11 pentru care Iadm=210A.

În regimul de avarie Iav=2Ilea=24,98AIadm=265A.
Determinăm pierderile de tensiune în regim normal şi de avarie
Determinăm pierderile de putere în regim normal
Rezultatele calculelor tehnico-economice.

În rezultatul calcului tehnic aprobăm tensiunea 110 kV pentru sistemul de alimentare
exterior al întreprinderii. Ea este de perspectivă cu evidenţa faptului creşterii sarcinilor la
întreprindere.
Criteriile principale care stau la alegerea transformatoarelor sînt:
-continuitatea în AEE a consumatorilor, consumul de nemetal şi puterea necesară a
transformatorului.
Vom utiliza 2 transformatoare la SPC puterea cărora o vom determina după relaţia:
unde:
SCE – puterea aparentă de calcul a întreprinderii care se calculă după relaţia:
PCE – puterea activă de calcul a întreprinderii

QS – puterea reactivă consumată de întreprindere din sistemul energetic.
În caz de avarie transformatorul rămas în funcţiune trebuie să fie verificat la capacitate
suprasarcină:
Coala
20
Alegem din [3, tab. 2.108] transformatorul de tip TMH-6300/110.
În regimul normal transformatoarele vor funcţiona cu coeficientul de încărcare:
Alegerea nunărului şi puterii transformatoarelor la SPC şi PT:
În urma calculelor efectuate alcătuim un tabel de comparare a variantelor, în care vom

compara două tensiuni de alimentare a întreprinderii exterioare 10kV în cablu şi 110kV linie
electrică aeriană.
Tabelul 2.1
Compararea variantelor de alegere a tensiunii de alimentare cu energie electrică exterioară
Nr Un, Inom, Iav, Fec,m Tipul cond P,kW U,k Iact,mii$ Сa,mii$ CTA,m
kV A A m2 V ii$
1 10 134,8 209,6 112,34 ААШв3х150 75 0,13 77,05 190 251
2 110 12,49 24,98 24,98 АС-70/11 19,8 0,12 698 198 896
2.2 Alegerea numărului şi puterii transformatoarelor de forţă pentru secţiile întreprinderii
Determinarea corectă a numărului şi puterii transformatoarelor de forţă pentru secţiile

întreprinderii e posibilă numai prin efectuarea unor calcule tehnico-economice, luând în consideraţie
următorii factori:
- categoria de fiabilitate de alimentare cu energie electrică a consumatorilor;

- compensarea puterii reactive a sarcinii la tensiunea de până la 1 kV;
- posibilitatea de suprasarcină a transformatorului în regim normal şi regim de
avarie;
- pasului de puteri standarde;
- regimurilor economice de funcţionare a transformatoarelor în dependenţă de
graficul de sarcină;
Numărul transformatoarelor de secţie acţionează nemijlocit asupra investiţiilor capitale şi
cheltuielilor anuale pentru instalaţiile de distribuţie de tensiunea 10 kV, asupra reţelelor electrice
interne şi a secţiilor. Astfel, în cazul micşorării numărului de PT ( deci în cazul măririi puterii lor
unitare) se micşorează numărul de celule a SD, lungimea sumară a liniilor şi pierderile de energie
electrică şi de tensiune în reţelele de distribuţie de 10 kV, însă va creşte costul reţelelor de 0,4 kV şi
pierderile în ele. Mărirea numărului de PT invers, va aduce la scăderea cheltuielilor legate de
Coala
21
reţelele interne a secţiilor, dar va mări numărul de celule a SD-10 kV şi Cheltuielele legate de aceste
reţele. În cazul unui anumit număr de transformatoare cu puterea Sn se poate de obţinut minimul de
cheltuieli actualizate în cazul asigurării gradului dat de fiabilitate în alimentarea cu energie
electrică. Un astfel de variant va fi optimal şi el va fi primit ca soluţie finală.
Deoarece la întreprinderea dată exista receptori de categoria a II şi a III atunci se recomandă

instalarea atât a posturilor de transformare cu două transformatoare, cât a posturilor cu un
transformator.
Toate posturile de transformare utilizate în proiect sunt prefabricate şi în toate cazurile sunt
încorporate în secţiile întreprinderii.
Alegerea orientativă a numărului şi puterii transformatoarelor instalate în secţii poate fi
efectuat după densitatea sarcinii care revine la 1 m^2 de suprafaţă a secţiei:
, kVA/m2
unde: Sp – puterea totală de calcul a sarcinii secţiei date, kVA;
F – aria secţiei date, m2.
În cazul densităţii sarcinii de până la 0,2 kVA/m2, este convenabil de utilizat transformatoare
cu puterea de până la 1000 kVA, în cazul densităţii 0,2-0,3 kVA/m2 – transformatoare cu puterea de
1600 kVA. În cazul densităţii sarcinii mai mare de 0,3 kVA/m2 este convenabil de utilizat
transformatoare cu puterea 1600 KVA, care trebuie să fie determinată prin calculele respective
tehnico-economice.
Alegerea puterii nominale a transformatoarelor o efectuăm reieşind din încărcarea lor

raţională în regimul normal şi posibilitatea rezervării minimale în regim de postavarie.
Coeficienţii recomandabili de încărcare a transformatoarelor:
- În cazul priorităţii consumatorilor de categoria a II şi existenţei unui rezerv centralizat de
transformatoare şi în cazul sarcinilor de categoria a III, Ki=0,9-0,95;
- În cazul dat puterea nominală a transformatoarelor se va determina după puterea de
calcul totală .Sc pentru cel mai încărcat schimb:
,
unde : Sc –puterea de calcul a secţiei date, kVA;
n - numărul de transformatoare;
Ki – coeficientul de încărcare în dependenţă de categoria sus numită.
Transformatoarele alese pentru instalaţie trebuie să fie controlate la o eventuală suprasarcină
sistematică, după condiţia:
Coala
22
În cazul posturilor cu două transformatoare, suplimentar trebuie de controlat suprasarcina
transformatorului în regim de avarie, după formula:
În cazul alegerii numărului şi puterii transformatoarelor de secţie este necesar totodată de

rezolvat problema valorii economice raţionale a puterii reactive care poate fi transmisă în reţeaua
de tensiune 0,4 kV .
Tabelul 2.2
Alegerea numărului şi puterii transformatoarelor de secţie.
Numărul, tipul şi Puterea de
Nr. Sarcina de Categoria
Kîn Kîr Kav puterea deconectar
PT calcul, Pc, kW de AEE
Transformatorului e , kW
467,4+55,9+72, TM3-2x400
1 II,III 0,8 0,85 1,4 81,3
7+81=677,3
2 360 II 0,8 0,9 1,4 TM3-1x400 0
244,1+128,6=37 TM3-1x400
3 II, III 0,8 0,93 1,4 128,6
2,7
4 211,2 II 0,8 0,52 1,4 TM3-2x1000 0
1368,6+73=144 TM3-1x400
5 II 0,9 0,6 1,4 243,6
1,6
107,2+136,4=24 TM3-1x400
6 III 0,9 0,78 1,4 243,6
3,6
145,5+82,6+78, TM3-1x400
7 III 0,9 0,78 1,4 315
2=315
8 254 II 0,8 0,53 1,4 TM3-1x400 0
9 539+135=674 III 0,9 0,84 1,4 TM3-2x400 674
10 199,4+91=290,4 III 0,9 0,73 1,4 TM3-1x400 290,4
3. CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT ŞI PROTECŢIA PRIN RELEE ŞI
AUTOMATICĂ
3.1Calculul curenţilor de scurtcircuit
Calculul curentului de scurtcircuit se efectuează pentru un număr minim de puncte necesare

pentru alegerea aparatajului şi a porţiunilor conductoare ce ţine de secţia de mezeluri. Mai este
necesar de a calcula curentul de scurtcircuit monofazat la cel mai îndepărtat receptor din punct de
Coala
23
vedere electric pentru verificarea deconectării fiabile a scurtcircuitului de fuzibil sau întrerupător
automat.
La calculul curenţilor de scurtcircuit se fac următoarele admiteri:
-considerăm simetria sistemului trifazat;
-lipseşte saturaţia sistemelor magnetice;
-evidenţa aproximativă a sarcinilor ;
-scurtcircuitul se consideră metalic ( nu se ia în consideraţie rezistenţa arcului electric) ;
-se alcătuieşte schema de calcul a sistemului de alimentare cu energie electrică ;
- se alcătuieşte schema electrică echivalent, ce prezintă o schemă electrică simplificată.
Pe această linie se prezintă elementele sistemului de alimentare cu energie electrică.
Elementele sunt prezentate prin rezistenţe în unităţi relative.
Schema electrică se alcătuieşte incepînd cu sistemul şi terminînd cu cel mai îndepărtat

receptor electric din secţie.
Ca elemente din schemă fac parte liniile aeriene ,liniile în cablu, transformatoarele, instalaţia
de distribuţie, întreruptoarele, întreruptoarele automat, conductorul ş.a.
schema proprie zisă o prezentăm mai jos pentru a efectua
calculile. Prezentăm metoda de calcul a curenţilor de scurt circuit. Se consideră mărimile de
bază Sb = 100 mVA, Umn= 10,5 kV.
Rezistenţa sistemului în unităţi relative se determină conform relaţiei
X s*= ,
unde: Xs - reactanţa sistemului ;  / km,

Ss - puterea sistemului; MVA, determinăm reactanţa liniei cu ajutorul relaţiei de mai jos:
Sb
Xlec*= X0 . l . 2 ,
U mn
Calculul curenţilor de scurtcircuit se efectuează pentru alegerea aparatajului de comutaţie,

protecţie prin relee.
Calculul dat se efectuează cu ajutorul maşinii de calcul. Calculul curenţilor de scurtcircuit se
efectuează în următoarele etape:
unde:
X0 - reactanţa sistemului se alege din tabele în dependenţă de curentul şi tensiunea cablului,
l - lungimea cablului, km.
Determinăm rezistenţa conductorului după următoarea relaţie
Coala
24
Sb
R*lec= r0 . l .
2 ,
U mn
unde: r0 - rezistenţa specifică a conductorului se determină din tabel.

Pentru a determina curentul de scurtcircuit trifazat determinăm rezistenţa sumară :
Xrez = X*lec + Xs ;
deci avem:
Isc(3)= ,
unde: E - tensiunea electromotoare a sistemului în unităţi relative se acceptă valoare E = 1,
Ib - curentul de bază care este determinat cu ajutorul relaţiei:
Ib = .
Determinăm puterea de scurtcircuit:

Ssc= 3 .Ub .Isc(3).
Cu scopul simplificării calculelor pentru fiecare treaptă în schema de calcul în loc de
tensiunea reală se indică tensiunea medie nominală Umed nom
Pentru calculul curentului de scurtcircuit trifazat în reţelele cu tensiunea mai mare de 1000V
se alcătuieşte schema de calcul pentru reţeaua de alimentare concretă.
Tabelul 3.1
Datele pentru calculul curentilor de s.c. in sistemul de AEE
___________________________________________________________
| A | B | C | D | RNP | XNP | F | P | Q | E |
_____________________________________________________
| 600.0 0.000 0.000 10.50 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 4.500 15.20 0.000 10.50 4.500 15.20 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .2060 .0790 2.500 10.50 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .4430 .0850 .1500 10.50 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .5900 .9500 .0720 10.50 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 5.500 17.60 0.000 .4000 5.500 17.60 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .0220 .1400 0.000 .4000 .0220 .1400 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 0.000 0.000 0.000 .4000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .4100 .1300 0.000 .4000 .4100 .1300 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .0220 .1400 0.000 .1400 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .6500 .1700 0.000 .4000 .6500 .1700 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .4700 .7100 0.000 .4000 .4400 .7100 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .6250 .0625 30.00 .4000 6.250 .1560 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 7.000 4.500 0.000 .4000 7.000 4.500 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .9600 .2800 0.000 .4000 .9600 .2800 7.500 .8500 .9300 0.000 |
_____________________________________________________
Combinatul - SA ''S.A.T.I''
Proiectant – Botnaru T. EI-051
Rezultatele calculelor curentilor de s.c. in sistemul de AEE a intreprinderii
___________________________________________________________________
|Punctul| I''(3) | i de soc | Is | I''(2) | S'' |
|de s.c.| kA | kA | kA | kA | MVA |
____________________________________________________________________
| 2 | 15.603 | 44.133 | 27.026 | 13.513 | 283.771 |
| 3 | 7.770 | 11.684 | 7.801 | 6.729 | 141.318 |
| 5 | 6.637 | 9.883 | 6.655 | 5.747 | 120.696 |
| 6 | 9.548 | 14.483 | 9.598 | 8.269 | 6.615 |
Coala
25
| 13 | 5.512 | 7.838 | 5.512 | 4.773 | 3.819 |
| 14 | 4.599 | 6.542 | 4.599 | 3.982 | 3.186 |
| 15 | 4.512 | 6.416 | 4.512 | 3.907 | 3.126 |
_____________________________________________________________________
Curentul de s.c. monofazat - 2.300 kA
Schema de principiu pentru calculul curenţilor de scurtcircuit este prezentată în fig.3.1.
Figura 3.1 Schema de principiu pentru calculul curenţilor de scurtcircuit.
3.2.Alegerea elementelor schemei reţelei
Coala
26
Efectuăm alegerea conductoarelor şi utilajului de comutaţie a unei reţele de la PT până la
receptorul (cel mai îndepărtat electric) după curenţii nominali şi tensiunea de lucru fără verificarea
la curenţii de sc.
Reglajul de curent al declanşatorului electromagnetic al întrerupătorului automat:
Întreruptorul automat la barele TR sau PT8
Ic – suma curenţilor receptorilor nominal al motorului cu cea mai mare putere:
Alegem întrerupătorul automat de tip BA-55-39 cu In=630A.
3.2.1.Alegerea întreruptorului automatului de linie
Alegem automatul pentru nodul 1. Reglajul de curent al întrerupătorului automat:
Alegem întrerupătorul automat BA55-77 cu Ina= 250A, Iregde=500A, Kde=2
3.2.2.Alegerea întreruptorului automat al receptorului precăutat
Întrerupătorul automat pentru receptorul electric nr. 23 cu parametrii Pn = 7,5kW,

InîA=12,37A, Ip = 12,37·5 = 63,67 A, Inde=1,25(12,37 + 63,67)= 76 A îl constituie urmăorul
Propunem întrerupătorul automat BA 55-75 cu In = 25 A, Inde = 25A, Kde = 7 A, Ireg de = 175 A
3.2.3.Alegerea cablului ce alimentează barele conductoare
Alegerea o efectuăm după curentul de calcul al nodului Ic=366 A. Alegem 2 cabluri de tip
2(AAШвx50)
Alegerea conductorului care alimentează RE
Curentul nominal al RE:
Coala
27
Alegem conductorul AПВ 4x2.5 cu Iadm=27A.
Rezultatele calculelor pentru celelalte receptoare le prezentăm în tabel.
3.2.4Alegerea şi verificarea întrerupătorului la 10kV.
Sarcina de calcul pe porţiunea SD-PT7

, iş=6,392kA , Ip0 =6,365kA , Iş=3,392kA.
Curentul maximal:
Alegem întrerupătorul de tip BMM-10-630-ПЭ11 cu următorii parametrii
Determinăm componenţa aperiodică a curentului de sc.
unde: este durata de timp de la momentul apariţiei sc.

Pănă la momentul de desfacere a contactelor.
- timpul minim de funcţionare a protecţiei prin rel
- timpul propriu de deschidere a întrerupătorului
- constanta de timp.
Calculăm impulsul termic:
Tabelul 3.2
Datele de calcul şi de catalog
Date din catalog
Valori calculate
BMM-10-400-10Y2
1. Un=10Kv 1. Un=10kV
2. Imax=57A 2. Imax=630A
3. is=6,392kA 3. ied=10kA
4. Ip+ia= 6,365+0,4=9,4kA 4. Idec(1+n)= 20(1+0,2)=33,9kA
5. Bsc=5,26kA 5. I2TtT=2024=1600kA2s
Coala
28
3.2.5Alegerea şi verificarea LEC 10kV.
Determinăm secţiunea cablului după densitatea economică a curentului:
unde: jec=1,2A/mm2, din [2, tab1.3.36].

Alegem cablu de tip AAШв3x70 cu Iadm=165A.
Verificăm cablul după stabilitate termică:
unde: Bsc impulsul termic calculat anterior. - din [3, tab 2.72]
Observăm că secţiunule : 29.42  95 deci cablul este termic stabil.
3.2.6Alegerea şi verificarea transformatorului de curent
Efectuăm alegerea şi verificarea transformatorului de curent TПЛ-10У3 cu Iin=100A şi

Ian=5A; clasa de precizie 0,5; San=10VA; ildin=250; IT=34; tT=3s.
Verificăm TC după stabilitate electrodinamică:
Verificăm TC după stabilitate termică:
Verificăm TC la eroarea de 10%.

Rezistenţa sumară a aparatelor a unei bare:
Tabelul 3.3
Aparatele conectate la înfăşurarea secundară a TC le prezentăm în tabel
Aparatul Tipul Sarcina VA
Ampermetru Э-335 0,5
Wattmetru Д-345 0,5
Coala
29
Varmetru Д-345 0,5
Contor de energie activă САЗ-И680 2,5
Contor de energie reactivă САЗ-И676 2,5
Total 6,5
Sarcina secundară de calcul:
unde: - rezistenţa de contact.
unde: Zzn=0,8 – pentru clasa de precizie 0,5.
alegem secţiunea standardizată 4mm2.Tip.AKPBГ
3.2.7Alegerea şi verificarea transformatorului de tensiune 10kV
Instalăm transformatorul de tensiune HTMИ-10-66 cu U1n=10kV şi U2n=100V.

Verificăm transformatorul după sarcina secundară. Calculul sarcinii în înfăşurarea secundară
este adus în tabel următor.
Transformatorul ales are puterea nominală 40VA în clasa de precizie 0,5 necesară pentru
conectarea contoarelor re măsură.
S2z=54VASn=120VA
Tabelul 3.4
Aparatele conectate la înfăşurarea secundară a TU le prezentăm în tabel
Aparatul Tipul Sarcina fazei, VA
Ampermetru Э-335 2
Wattmetru Д-345 2
Varmetru Д-345 2
Contor de energie activă САЗ-И680 24
Contor de energie reactivă САЗ-И676 24
Total 54
Coala
30
3.2.8Alegerea demarorului şi conductorului care alimentează RE.
După curentul de lungă durată a RE egal cu 12,7 A şi puterea motorului egală cu 7,5 kW,
instalăm demarorul magnetic PМE-122 cu parametii de catalg în comparaţie cu cei calculaţi
Instalăm releul termic de tipul ТPH-16/12,5 A cu reglajulul la poziţia +5%. După

curentul de lungă durată a RE egal cu 12,7 A instalăm conductorul AПВ4х2,5 cu curentul admisibil
Iadm=27 A  Inom=12,7 A.
3.3 Protecţia prin relee şi automatică
Alegem protecţiile pentru toate elementele sistemului şi le prezentăm în tabelul 3.5.

Alegerea tipului de protecţie şi automatizare
Tabelul 3.5
Alegerea tipului de protecţie şi dispozitivul de automatică a elementelor protejate
Tipul dispozitivului de
Nr. Denumirea elementului Tipul protecţiei utilizate
automatică
1 Motor electric ÎA de tip BA-51 ПМE 110004-25А
2 LEC – 0,4kV ÎA de tip BA-55-39 ПМE 110004-25А
PMC ( I – III )
3 LEC – 10kV RAR
PMC ( homopolară)
Manometru cu contacte electrice
4 Transformator de 400kVA Secţionare rapidă de curent AAR
PMC
Scurtcircuite
5 Baterii de condensatoare Creşterea tensiunii RAPR
Suprasarcini
3.3.1. Protecţia prin relee a liniei electrice în cablu (LEC) la 10kV
Linia electrică în cablu trebuie să fie protejată de la următoarele defecte:

 s.c. polifazate;
 puneri simple la pământ;
 suprasarcini;
La s.c. polifazate se prevede protecţia maximală de curent (PMC) în două trepte:
 I – secţionare de curent (SC).
Coala
31
 III – PMC cu temporizare.
La puneri simple la pămînt – PMC de secvenţă homopolară.
La suprasarcini PMC cu temporizare.
Calculul protecţiei contra s.c. polifazate
Secţionarea de curent rapidă se realizează în două faze pe schema de conexiune a

înfăşurărilor secundare a transformatorului de curent şi releu în stea incompletă.
Curentul de acţionare a protecţiei se determină din condiţia:
,
I I
unde: k sig - coeficient de siguranţă pentru releu de tip RT-40 , k sig =1,21,3 ;
( 3)
I sc max.ext . - valoarea supratranzitorie a curentul maximal trifazat ce parcurge protecţia
( 3)
la capătul liniei , I sc max.ext . =15,603 kA .
Verificăm sensibilitatea
I sc( 2min
)
k sens  I 2,
I pp
(2)
unde: I sc min. - curentul de s.c. bifazat ce parcurge protecţia prin două faze în locul instalării
(2)
protecţiei, I sc min. =13,513 kA ;
Sensibilitatea nu se asigură. Pentru majorarea sensibilităţii utilizăm secţionarea de curent

combinată cu protecţia de minimă tensiune. Curentul de acţionare a protecţiei se determină din două
condiţii:
1) unde: =1,5…2
2) Desensibilizarea de la curentul maxim de lucru

k sig
I
I pp   I lucr .max ,
k rev
krev=0,85 - coeficientul de revenire;

Ilucr.max=134,8A - curentul de lucru maximal care trece prin cablu.
Coala
32
Din cele două condiţii o alegem pe cea maximală
I
I pp =7507 A.
Tensiunea de acţionare a protecţiei se determină din condiţia
I U l . min
U pp   0.7U nom ,
k sig  k rev
unde k sig  1.2 ;
k rev  1.25 ;
I
U pp  0.7  10  7 kV .
Calculăm sensibilitatea protecţiei după tensiune
unde: xl- reactanţa liniei .

Sensibilitatea se asigură. Determinăm curentul de pornire a releului.
unde: - coeficientul de schemă egal cu, =1.
Tensiunea de pornire a releului
unde: kU=10000/100.
În aşa mod alegem releu de curent de tip RT-40/50 cu Ireg= 40 A (conexiunea în paralel a
bobinelor releului) şi releul minim de tensiune de tip PH-54/160 cu Ureg=70V.
Calculul PMC temporizate.
PMC cu temporizare îndeplineşte funcţia protecţiei de rezervă contra s.c. polifazate şi
protecţie de bază contra suprasarcinii. Curentul de pornire a protecţiei se determină din condiţia
III
unde: k sig =1,1 1,2 ;
kaut- coeficient de autopornire, kaut=2,53,5 ;

krev=0,85.
Coala
33
.
Coeficientul de sensibilitate
Pentru protecţie îndepărtată k sens >1,2 (pentru s.c. la sfârşitul zonei de rezervare, la sfârşitul
liniei precedente ).
Sensibilitatea protecţiei se asigură. Curentul de pornire al releului
Alegem releu de tip RT-40/10 cu Ireg=8 A.

Temporizarea protecţiei se determină după relaţia :
III III
t pp  t pp .el .max   t ,
III
unde: t pp .el .max =1,8 s ;
III
t pp =1,8+0,5=2,3 s .
Alegem releu de tip ЭВ-133 cu plaja de reglaj treg=0,5 9s.
Calculul protecţiei împotriva punerilor simple la pămînt
Ca protecţie se utilizează PMC de secvenţă homopolară realizată cu TC (TAZ) de secvenţă
homopolară. Curentul de acţionare al protecţiei se determină din condiţia :
I 0 pp  k sig  3  I 0(1l ) ,
unde: ksig- coeficient de siguranţă, ksig=2,0 ÷2,5 cînd protecţia acţionează la semnal cu temporizare
realizată cu releul de curent de secvenţă homopolară de tip RTZ-50 ;
3  I 0(1l ) - curentul ce depinde de capacitatea liniei ;
Coeficientul de sensibilitate se determină din relaţia:
unde: - curentul determinat de capacitatea tuturor liniilor ne defectate
Coala
34
Curentul de pornire al releului
Alegem releu de tip RTZ-50 cu Ireg=0,030,06 şi temporizarea t=0,51,0s .
3.3.2. Verificarea transformatorului de curent (TC) la eroarea de 10%
Pentru verificarea TC se alege din tab.9 formula de calcul a sarcinii secundare a TC confrom
schemei de protecţie. Pentru schema cu două TC („stea incompletă ”) în regimul de scurtcircuit
trifazat sarcina se determină cu relaţia:
unde: Rcond - rezistenţa conductoarelor de legătură;

Zr.f – impedanţa releului conectat în fază;
Rcont=0,1Ω – rezistenţa de contact.
unde: l=25m - lungimea conductorului de la TC până la releu, m;

S=4mm2 – aria secţiunii transversale a conductorului;
ρ = 2,9·10-2 Ω•mm2/m – rezistenţa specifică a materialului conductorului;
Sr1f - puterea absorbită în circuitul de fază , Sr1f=Sr2f=0,5 V·A(RT40/10);

Ireglaj min = 5 A – reglajul minimal de curent al releului;
Multiplul curentului primar calculat I1calc în raport cu curentul nominal primar I 1n al TC se determină
cu relaţia:
unde: K1=0,8 - coeficient ce ţine cont de posibila înrăutăţire a caracteristicii de magnetizare a TC;
Coala
35
K2=1,2÷1,3 – coeficient ce ţine cont de inexactitatea calculelor şi influenţa componentei
aperiodice al curentului de scurtcircuit la funcţionarea TC;
I1max – valoarea maximă a curentului primar pentru care trebuie să se asigure funcţionarea
TC cu eroarea nu mai mare de 10%;
I1max=1,1 · Ipp = 1,1 · 610 = 671 A .
Din curbele multiplului de supracurent pentru transformatoarele de curent tip TPL-10

pentru KI=400/5 de clasa 0,5 pentru K10=2,52 primim Z2adm=4,9 Ω.
Z2adm=4,9Ω > Z2calc=0,45Ω.
Deci Z2adm este mai mare ca sarcina secundară calculată Z2calc eroarea TC nu depăşeşte 10%.
3.3.3. Verificarea sensibilităţii siguranţelor fuzibile şi întreruptoarelor automate
Conform prescripţiilor pentru acţionarea fiabilă a aparatului de protecţie într-un timp cât
mai scurt pentru instalaţiile neexplozibile este necesar să se asigure următoarele condiţii :
1) în cazul protecţiei cu întreruptoare automate înzestrate cu declanşatoare electromagnetice
trebuie să se îndeplinească condiţiile :
- - pentru Ina£100 A ;
- - pentru Ina>100 A ;
unde: - componenta periodică a curentului de scurtcircuit monofazat la bornele receptorului
( motorului ) ,
Astfel pentru motorul electric cu puterea minimă şi pentru grupul de motoare :
a) protecţia cu întreruptoare automate :
- receptorul electric RE-23 cu Ireg de = 500A :
3171 A > 1,4 × 500= 700 A ;
- grup de motoare cu Ireg de =1260 A :
3171 A > 1,25 × 1260= 1575 A .
Sensibilitatea protecţiei transformatorului realizată cu ajutorul întreruptorului automat la
tensiunea 0,38 kV se verifică cu condiţia :
Coala
36
unde: - componenta periodică a curentului de scurtcircuit bifazat la bornele 0,38 kV ale
transformatorului =8249A ; Ireg de =3200 A :
Sensibilitatea se asigură .
Selectivitatea între elementele protecţiei
Determinăm selectivitatea începînd cu cel mai îndepărtat receptor .
Siguranţele fuzibile şi elementele lor fuzibile se caracterizează prin tensiunea nominală şi
curentul nominal . Tensiunea nominală a siguranţelor fuzibile Uns trebuie aleasă egală cu tensiunea
nominală a reţelei Ureţea :
Uns = Ureţea .
Curentul nominal al elementului fuzibilui depinde de condiţiile de demarare a motoarelor
protejate . Curentul care parcurge elementul fuzibil se determină din expresia :
unde: a - coeficientul ce ţine de condiţiile de demarare ale motorului pentru condiţii uşoare , a =
2,5 ;
Ip – curentul de pornire al motorului electric :
,
unde: In m - curentul nominal al motorului electric determinat cu relaţia :
unde: Pn m - puterea nominală a motorului , Pnm=7,5 kW ;

Un – tensiunea nominală a motorului , Un = 0,4 kV ;
cos j - coieficientul de putere nominal , cos j = 0,85 ;
h - randamentul nominal , h = 0,83.
Determinăm curentul de pornire al motorului .

.
Determinăm curentul elementului fuzibil .
Alegem siguranţa fuzibilă de tip ПH2-100/50 .
Coala
37
Timpul de acţionare al siguranţelor fuzibile se determină din curbe speciale de protecţie în
dependenţă de şi In f .
De exemplu pentru RE-23 , In f = 20 A , = 5908 A (punctual de s.c. k14) , determinăm tf

=0,01 s .
Selectivitatea funcţie de timp .
a) între întreruptoare automate :
,
unde td1 şi td2 sunt timpii de acţionare ai întreruptoareleor automate instalate în amonte ,
respectiv în aval .
Astfel selectivitatea :
între QF4 şi QF5 este : .
b) Temporizarea protecţiei transformatorului de secţie contra s.c. exterioare :

tpp³ td + Dt ,
unde: Dt - treapta de selectivitate , Dt =0,5s –pentru protecţia maximală de curent cu
caracteristica independentă ( pentru releul RT-40 ) .
între protecţia maximală de current ( PMC ) a LEC ce alimentează transformatorul de secţie :

.
Temporizarea PMC a întreruptorului de secţionare a staţiei de distribuţie :
.
Astfel obţinem ,temporizarea protecţiei LEC ce alimentează întreaga fabrică :
.
După calculele obţinute mai sus conchidem , că selectivitatea se asigură .
3.3.4. Calculul protecţiei transformatorului din secţie
Conform NAIE transformatorul trebuie protejat împotriva :

s.c. polifazate în înfăşurări şi la borne ;
 s.c. între spirele aceleiaşi faze , defectul izolaţiei plăcilor ;
Coala
38
 s.c monofazate la partea cu neutrul legat la pământ ;
 s.c exterioare ;
 suprasarcini ;
 scăderea nivelului de ulei .
Calculul protecţiei împotriva s.c. polifazate în înfăşurări şi la borne
Luând în consideraţie că transformatorul este alimentat în radial de o linie în cablu direct,
fără aparate de comutaţie ( înreruptoare cu ulei sau siguranţe şi separatoare ) , protecţia împotriva
acestui defect va fi instalată la începutul liniei de alimentare . Vom prevedea secţionarea de curent
rapidă .
Curentul de pornire al secţionării de curent rapide se determină din relaţia :
unde: kIsig - coeficientul pentru cazul cu relee RT-40 , kIsig=1,2...1,3 ;

I(3)IIsc.max.ext - valoarea supratranzitorie a curentului ce trece prin protecţie la s.c. trifazat maximal la
partea de JT a transformatorului de secţie raportată la partea de 10 kV ;
Sensibilitatea se verifică cu:
unde: I(2)s.c.min - valoarea minimă curentului la un s.c. bifazat la partea de 10 kV a

transformatorului ,
;
Curentul de pornire al releului :
unde: k(3)sch =1,0 –pentru schema de conexiune a transformatorului de curent şi a releelor în stea
incompletă ;
kI - coeficientul de transformare al transformatorului de curent , kI =100/5 .
Alegem releul de tip RT 40 /50 cu Ireg =25 A.
Calculul protecţiei împotriva s.c. exterioare
Curentul de pornire al protecţiei maximale de curent cu temporizare se obţine din relaţia de
mai jos . Schema de conexiune a TC şi a releelor – stea incompletă
Coala
39
,
unde: kaut - coeficientul de autopornire , kaut = 2,5...3,5 ;

krev –coeficientul de revenire pentru releul RT-40 krev = 0,8 ;
I1n-curentul nominal al transformatorului de secţie ;
Sensibilitatea protecţiei se va asigura .

Alegem releul tip RT 40/6 , Ireg =5 A .

Temporizarea protecţiei se ia cu o treaptă de selectivitate mai mare ca timpul de acţionare al
întreruptorului automat ce protejează transformatorul de secţie împotriva s.c. la partea de 0,4 kV ,
adică :
t pp III= te III+ Δt ;
unde: te III– cea mai mare temporizare a protecţiei liniei ce se alimentează de la transformator,
te III= tQFe =0,3 s,
Δt – treapta de selectivitate , Δt = 0,5 – 0,7 s.
tppIII = 0,3 + 0,5 = 0,8 s.
Alegem releul de tip EV – 233 cu plaja de reglare 0,5 – 9 s.

Luând în consideraţie că înfăşurările transformatorului sunt conectate după schema triunghi-
stea zero, protecţia împotriva s.c. monofazate nu se va prevedea, deoarece x1T =x0T şi în acest caz la
aceste defecte va acţiona protecţia împotriva s.c. polifazate .
Calculul protecţiei împotriva suprasarcinii
Suprasarcina de obicei este simetrică , deaceea protecţia se realizează într-o singură fază , cu un
transformator de curent şi un releu , şi acţionează la semnal .
Coala
40
Curentul de pornire al protecţiei :
unde: ; krev = 0,8 ; Int=23 A .

.
Alegem releul tip RT 40/2 Ireg =2 A. Temporizarea PMC în acest caz se ia cu o treaptă de
selectivitate mai mare ca PMC împotriva scurtcircuitelor.
tIIIPMCsupr = tIIIPMCs.c. + Δt = 0,8 + 0,5 = 1,3 s.
Se alege releu de timp tip EV-133 .
Protecţia transformatorului împotriva defectelor interne şi scurgerilor de ulei
Se utilizează protecţia de gaze realizată cu ajutorul manometrului cu contacte EKM-1 , care

acţionează la creşterea presiunii ( pentru transformator tip TMZ ) la semnal .
3.3.5. Schema de semnalizare şi măsurare
Schema de semnalizare este prezentată pe partea grafică a proiectului . Sunt prevăzute

următoarele tipuri de semnalizare , semnalizarea la :
1) scurtcircuit ;
1) suprasarcină ;
2) dispariţia tensiunii ;
3) RAR .
Schema de măsurare este prevăzută pe partea grafică a proiectului . Ea este compusă din
contoarele de evidenţă a energiei active şi reactive conectate prin intermediul transformatoarelor de
curent şi de tensiune .
Coala
41
Fig.3.2. Schema de măsurări şi evidenţă a energiei electrice.
Coala
42
3.4.Compensarea puterii reactive
Una din întrebările de bază, rezolvate în timpul proiectării şi exploatării sistemelor de
alimentare cu energie electrică a întreprinderilor industriale este rezolvarea problemei compensării
puterii reactive. Transmiterea a unei cantităţi considerabile de putere reactivă din sistemul
electroenergetic la consumatori este neraţională din următoarele cauze:
- apariţia pierderilor suplimentare de putere activă şi energie electrică în toate elementele
sistemului de alimentare cu energie electrică, determinate de încărcarea lor cu putere
reactivă;
- apariţia pierderilor suplimentare de tensiune în elementele reţelei de alimentare.
Compensarea puterii reactive cu îmbunătăţirea simultană a calităţii energiei electrice în
reţelele de alimentare cu energie electrică a întreprinderii industriale constituie una din direcţiile de
bază de micşorare a pierderilor de energie electrică şi mărirea eficienţei funcţionării instalaţiilor
electrice.
Puterea reactivă optimă care poare fi transmisă (tranzitată) din reţeaua de 10 kV în reţeaua de
până la 1 kV, prin transformatoarele de forţă instalate în secţii, se determină cu relaţia:
unde, este coeficientul de încărcare normativ al transformatorului de putere;

N – numărul transformatoarelor din PT;
Snt – puterea nominală a transformatoarelor din PT, în kVA;
Pc – puterea de calcul a postului de transformare, în kW.
Tabelul3.6
Alegerea tipului de instalaţiei de baterii de condensatoare (BC) în posturile de trnsformare
Nr. PT Qnec 0,4kV,kvar Qbc 0,4kV, kvar Tipul instalaţiei de BC
PT-1 541,5 600 УКЛН-0,38-600-50У3
PT-2 255 300 УКЛН-0,38-300-50У3
PT-3 372,7 450 УКЛН-0,38-450-50У3
PT-4 150 150 УКЛН-0,38-150-50У3
PT-5 702,6 750 УКЛН-0,38-750-50У3
PT-6 95,1 150 УКЛН-0,38-150-50У3
PT-7 194,4 300 УКЛН-0,38-300-50У3
PT-8 95,7 150 УКЛН -0,38-150 НЛУ3
PT-9 883,4 750 УКЛН-0,38-750-50У3
PT-10 222,2 300 УКЛН -0,38-300 НЛУ3
Coala
43
Puterea reactivă consumată la partea de 0,4kV constituie Q0,4 =3663 kvar. Admitem
pierderile în transformatoare 10% din Pinst aTR.
Deci puterea reactivă sumară va fi :
Rezerva de putere reactivă va în PT va fi egală aproximativ cu 15% din cea sumară:
În total consumul va fi:
Tabelul 3.7
Bilanţul puterii reactive
Puterea reactivă,
Nr. Părţile bilanţului
kvar
1. Necesarul de putere reactivă
1.1 Puterea de calcul la 0,4 kV 3663
1.2 Puterea de calcul la 10 kV 0
1.3 Pierderi de putere în transformatoare 640
1.4 Rezerva în regimul de post avarie 645,45
1.5 Necesarul total de putere reactivă 4948,45
2. Venitul de putere reactivă
2.1 Sistemul energetic 1638,4
2.2 Motoare sincrone 10 kV 0
2.3 Motoare sincrone 0,4 kV 0
2.4 Instalaţii de compensare 0,4 kV 3900
2.5 Venitul total de putere reactivă 5538
3. Bilanţul puterii reactive + 589,55
Coala
44
4. INSTALAŢII ENERGEICE INDUSTRIALE
Centrala termică se la S.A. “Carmez” este înzestrată cu două generatoare de abur de

tip E-10-14. Sunt destinate pentru producerea aburului pentru necesităţi tehnologice cît şi
pentru producerea apei calde.
Pentru menţinerea bilanţului de săruri din tamburul generatorului de aburi se utilizează
procesul de purjare.
În cazanul cu tambur cu circulaţie naturală este necesar ca concentraţia de săruri din
apă să fie mai mică decît cea critică.
Din generatorul de abur prin purjă se scoate o parte de apă şi împreună cu ea se
elimină sărurile în aşa cantitate cu care se introduc împreună cu apa de alimentare (tratată
chimic).
În rezultatul purjei cantitatea de săruri, ce se conţine în apă se stabilizează la nivelul
admisibil, neglijînd cele ce se elimină din amestec. Se utilizează purjarea periodică şi cea
continuă. Purjarea continuă asigură eliminarea constantă din cazan a sărurilor acumulate în
amestec ce au loc în concentraţie mai mare în partea de sus a tamburului. Purjarea
periodică se utilizează pentru eliminarea sărurilor aşezate pe suprafaţa pereţilor generatorului
de abur şi se produce din tambur în partea de jos şi colectoarele cazanului peste fiecare
12-16 h.
Schema de purjă este prezentată în fig.6.1. Apa purjei continue se dă în separator,
unde se menţine presiunea mai joasă decît în cazan. În rezultat o parte din apa de purjă se
evaporă şi aburul obţinut trece în degazor.
Apa rămasă în separator se elimină prin schimbătorul de căldură şi după răcirea ei se
varsă în sistemul de drenaj.
Coala
45
Fig.4.1. Schema de purjare continuă a generatorului de abur.
4.1.Calculul sistemului de purjare continuă
Debitul purjei se calculă, reeşind din bilanţul de săruri al cazanului:
unde: - salinitatea apei de alimentare, mg/kg;

- salinitatea apei de cazan; pentru cazane de tip E, cu presiunea
de 5,0 MPa, =3000 mg/kg.
Deoarece apa de alimentare prezintă un amestec de condensat cu apa de adaos,
salinitatea ei se va determina cu relaţia obţinută din bilanţul de săruri al acestui amestec:
Debitul apei de adaos îl apreciem în prealabil cu formula:
unde: - purja, = 1…3%;
- pierderile de apă, = 1...2%.
Avînd cantitatea purjei, se execută calculul separatorului de purjă. Schema de calcul

este preyentată în fig.6.2. Debitul aburului format la distinderea purjei în separator şi
al rămăşiţei de apă se determină rezolvînd sistemul din două ecuaţii:
Fig.4.2. Schema de calcul a separatorului de purjă
Coala
46
 a bilanţului material al separatorului -
 a bilanţului termic al acestuia -
Aici , şi sunt respectiv entalpiile apei şi a aburului pe linia de

saturaţie la presiunile din cazan şi din degazor. În degazoarele de tip atmosferic, care se
utilizează la presiuni pînă la 3,5 MPa, = 0,12 Mpa.
Pentru debitele şi parametrii respectivi se calculă diametrele racordurilor.
Date iniţiale:
-9 t/h - debitul de abur tehnologic =2,5 kg/s;
- 60 % - cota condensatului returnat;3
Determinăm debitul de purjă după relaţia:
unde: - debitul de abur tehnologic, ,
- salinitatea apei de cazan, 3000 mg/kg;

- salinitatea apei de alimentare, mg/kg;
Determinăm debitul de condensat returnat, conform [5] avem:
Calculăm debitul apei de adaos considerînd = 1%, =1%.
Determinăm salinitatea apei de alimentare:
Coala
47
Calculăm debitul de purjă:
Din sistemul de ecuaţii pentru debitul aburului format la distinderea purjei în
separator obţinem următoarele:
unde: - debitul apei de purjă kg/s;

- debitul de vapori de purjă kg/s;
Din [6] alegem: = 830,1 kj/kg;
= 2683,3 kj/kg;
= 439,36 kj/kg;
Determinăm debitul apei de purjă şi debitul vaporilor de purjă:
Determinăm diametrul conductelor cu ajutorul ecuaţiilor:
de unde rezultă :
- debitul fluidului, kg/s;

- volumul specific al fluidului, ;
- viteza fluidului, m/s;
Coala
48
4.2. Descrierea schemei sistemului de purjă
Schema principială de purjare este prezentată în fig…3. Apa de cazan din tamburul
1 se îndreaptă spre separatorul de purjă 2. Cantitatea de apă se reglează prin intermediul
ventilului 3, complectul de diafragme sau sistemul de ventile conform indicaţiilor
manometrului. Ajungînd purja spe separator la distinderea în el a apei cantitatea de vaporii
formaţi se îndreaptă de obicei în degazor prin conducta 4. Apa separată prin conductă se
orientează spre schimbătorul de căldură de suprafaţă (regenerativ) pentru preîncălzirea apei
tratate deja.
Cedînd căldura apa de cazan se elimină în fîntînă (în sistemul de drenaj) 7.
Pentru obţinerea aburului de calitate satisfăcător, nivelul constant al apei în separator
se menţine prin intermediul automatizării cu reglatoare speciale. În afară de aceasta se
utilizează conducta 9, din mediul de abur la care sunt instalate supape de retur.
5. TRATAREA NEUTRULUI ÎN REŢELE DE MEDIE TENSIUNE CU REFERIRE LA

UTILIZAREA BOBINELOR DE INDUCTANŢĂ
5.1 Generalităţi
În România funcţionează izolat la curenţi de punere la pâmânt < 10 A, indiferent de tensiunea

nominală a reţelei. Peste această valoare se adoptă legarea la pâmânt prin bobină de stingere, în
scopul reducerii curentului de punere la pământ la locul defect sau prin rezistor.
Coala
49
Adoptarea acestui sistem a avut la bază urmâtoarele consideraţii:
• punerile la pământ trecătoare să nu provoace declanşarea liniei respective;
• să fie posibilă funcţionarea, pe durată limitată, cu o punere la pământ stabilă;
• să se prevină creşterile de tensiune prea mari pe fazele sănătoase în timpul funcţionării cu
punere la pământ.
Modul de tratare a neutrului reţelelor de medie tensiune nu are în prezent o soluţie unitară în
tehnica mondială. Se pot distinge mai multe tendinţe dintre care se menţionează următoarele:
a) Neutrul legat direct la pământ Este aplicat în reţelele din Marea Britanie şi în
majoritatea întreprinderilor de electricitate din SUA (soluţia anglo-saxonâ ). în ultimul timp această
soluţie a început să fie aplicată şi în Rusia.
b) Neutrul legat la pământ prin rezistenţă sau reactanţă de mică valoare. Se aplică
generalizat în Franţa şi în unele zone din Germania, lugoslavia, Bulgaria, Ungaria, Rusia. în ultimii
ani aceastâ soluţie a început sâ fie utilizatâ şi în România, datoritâ faptului câ în reţelele de cabluri,
în urma unor puneri la pământ au apârut deteriorări ale izolaţiei care au provocat avarii cu urmâri
grave, explicate pe seama creşterii de tensiune.
c) Neutrul legat la pământ prin bobină de stingere, procedeu aplicat în majoritatea
ţărilor din Europa şi în Rusia.
d) Funcţionarea cu neutrul izolat se aplică în Italia, în unele zone din Germania,
Romania.
e) Schema mixtă, folosind soluţiile combinate b şi c (soluţie hibridă). Această soluţie se
aplică în Germania, lugoslavia, Cehia. Se menţionează ca un element semnificativ faptul că
literatura tehnică din ultimii ani din Germania, Italia, Austria, Ungaria este foarte bogată în
publicaţii cu privire la problema tratârii neutrului reţelelor de medie tensiune, pe când cea din
Franţa, Anglia, SUA nu se mai preocupâ de această problemă. De aici se poate
deduce că acolo unde s-a introdus legarea la pământ directă sau prin rezistenţă a neutrului
reţelelor de medie tensiune problema a primit o rezolvare satisfâcătoare, iar acolo unde nu s-a luat
încă această decizie, situaţia reţelei provoacă greutăţi în exploatare.
În unele ţări ca Germania, Ungaria, lugoslavia se remarcă tendinţa de a trece partial sau total
la funcţionarea reţelei cu neutrul legat la pământ prin rezistenţă sau reactanţă de mică valoare.
Aceasta se datoreşte avantajelor oferite de acest sistem şi anume:
o micşorarea supratensiunilor în timpul proceselor tranzitorii;
o simplitatea execuţiei dispozitivului de tratare;
o micşorarea numărului total al defectelor.
Coala
50
În Germania se remarcă o dezvoltare a metodelor de tratare mixtă. Apeste metode folosesc
bobina de stingere pentru efectul favorabil asupra defectelor trecătoare, şuntând-o automat printr-o
impedanţă limitatoare m scopul declanşării defectelor persistente.
Exemplul reţelelor franceze arată că în liniile electrice aeriene cu neutrul legat la pământ prin
rezistenţă, RAR elimină (procentual) tot atâtea defecte ca şi cele ce se autoelimină la liniile electrice
m cablu cu neutrul izolat sau tratat prin bobină. Acest fapt a fost decisiv pentru introducerea
sistemului de legare la pământ prin rezistenţă în Franţa.
Studiile si cercetările efectuate în ultimii 15...20 de ani au pus în evidenţă o serie de avantaje
majore pe care le prezintă soluţia de tratare a neutrului reţelelor de medie tensiune prin rezistor.
Soluţia permite realizarea unor protecţii sigure de selectare şi eliminare rapidă a defectelor, ceea ce
conduce la excluderea unor dezavantaje importante specifîce funcţionării reţelelor cu neutrul izolat
sau tratat prin bobină de compensare. Această soluţie s-a impus în special pentru reţele de medie
tensiune m cablu sau preponderent în cablu. în cazul reţelelor aeriene şi a unor reţele mixte, tratate
prin rezistor a neutrului nu are aceeaşi eficacitate, datorită numărului mai mare de întremperi în
alimentarea consumatorilor ca urmare a defectelor pasagere, specifice acestor reţele. Protecţiile prin
relee la acest tip de reţele provoacă deconectarea liniei şi în cazul defectelor pasagere
(trecătoare).Găsirea unor metode de eliminare a defectelor pasagere care reprezintă 70%...90% din
totalul defectelor fară a fî afectată alimentarea consumatorilor a constituit o preocupare importantă a
specialiştilor în ultimii ani.
5.2 Solicitarea reţelei în funcţie de modul de legare la pământ a punctului neutru.
5.2.1. Modurile de legare la pâmânt a punctului neutru
Termenul "punct neutru" este folosit pentru a denumi un nod la care sunt legate, cu câte o
bornă, toate fazele unui sistem polifazat de curent alternativ. Cea mai frecventă utilizare a acestui
termen este în legătură cu schema de conexiuni a echipamentelor care prezintă înfăşurări trifazate
respectiv generatoarele sincrone şi transformatoarele. Referitor la înfăşurările acestor echipamente,
Coala
51
prezenţa punctului neutru accesibil semnifică o conexiune în "stea" sau în "zig-zag". Conexiunea în
"triunghi" nu permite existenţa unui punct neutru natural.
În regim normal, echilibrat, de funcţionare a unei surse trifazate, care alimentează un
circuit simetric cuprinzând linii electrice şi consumatori, potenţialul punctului neutru este egal cu
zero, iar mărimea curentului m acest nod este, de asemenea, nulă. De aici provine şi tendinţa
denumirii punctului neutru drept nul, ceea ce este corect numai în situaţia particulară în care acest
punct este legat direct la pământ, printr-un conductor de impedanţă neglijabilă. Regimul ideal
propus mai sus nu este niciodată real; ca urmare, fie că potenţialul punctului neutru este diferit de
zero, fie curentul prin acest nod este nenul, chiar în regim normal de funcţionare a reţelei trifazate.
Mărimile menţionate sunt influenţate de sursă şi reţea prin dezechilibru respectiv nesimetrie, dar şi
de către impedanţa dintre punctul neutru şi pământ.
Problemele legate de existenţa şi modul de legare a punctului neutru la pământ se
manifestă mai ales în regimurile nesimetrice de avarie, de care sunt mai ales responsabile reţelele,
consumatorii şi, în măsură neglijabilă, sursele. Cele mai frecvente regimuri de acest fel sunt
defectele nesimetrice transversale (simplă şi dublă punere la pământ). Mărimea impedanţei dintre
punctul neutru şi pământ are influenţă decisivă asupra mărimii curenţilor şi tensiunilor pe suprafaţa
defectului.
În funcţie de modul de realizare şi mărimea acestei impedanţe, se disting modurile de
tratare a neutrului prezentate în tabelul 7.2.1.
Neutrul izolat: între punctul neutru şi pământ nu se află un element fizic de circuit, ci doar
o izolaţie capabilă să suporte creşterile de potenţial apărute în regimul normal de funcţionare
simetric sau în regim de defect. dacă înfăşurarea trifazată are conexiunea în triunghi şi nu există alt
echipament cu conexiune în stea, neutrul izolat este implicit şi inaccesibil.
Neutrul legat la pământ poate fi considerat în toate celelalte cazuri, dar din cauza
multiplelor moduri de realizare şi a implicaţiilor corespunzătoare, se adoptă denumiri specifice.
Cazul cel mai simplu este acela al neutrului legat direct (metalic) la pământ, atunci când
mărimea impedanţei ZN este aceea a conductorului de legare la pământ (ZN = 0).
Coala
52
Tabelul 5.1
Moduri de tratare a neutrului în reţele de medie tensiune
Legarea neutrului la pământ prin impedanţă redusă se poate realiza printr-un rezistor sau
o inductanţă adecvate. Mărimea impedanţei este fixă, indiferent de dimensiunea reţelei, depinzând
numai de tensiunea nominală a acesteia şi de tipul constructiv (aerian sau subteran).
Neutrul compensat (tratat cu bobină de stingere) se realizează prin intercalarea
între punctul neutru şi pământ a unei inductanţe reglabile, dimensionată în funcţie de tensiunea
nominală a reţelei şi de lungimea acesteia.
Soluţia mixtă reuneşte două moduri de tratare pentru acelaşi punct neutru, care se
folosesc într-o anumită ordine, în scopul cumulării celor două soluţii luate separat. Cea mai
frecventă utilizare o are asocierea unei bobine de stingere cu o impedanţă de valoare redusă.
Fiecare dintre aceste moduri de tratare a neutrului are domenii preferenţiale de
utilizare, fără a se exclude şi unele suprapuneri. Alegerea soluţiei optime este rezultanta luării în
considerare a tuturor influenţelor acesteia în timpul defectului transversal monofazat deoarece:
- acest tip de defect este mai frecvent în raport cu celelalte,
- este decisiv influenţat de mărimea impedanţei ZN.
Aceste consecinţe decurg din mărimea curentului de defect şi a supratensiunilor pe fazele

reţelei în regim de defect. Mărimea supratensiunilor în regim de defect monofazat este decisivă
pentru:
- alegerea nivelului de izolaţie al reţelei,
- alegerea descărcătoarelor pentru protecţie la supratensiuni atmosferice şi de comutaţie.
Mărimea curentului de defect monofazat are o gamă mai largă de influenţe:
Coala
53
- asupra detectării defectului şi a sensibilităţii şi selectivităţii protecţiilor,
- asupra continuităţii în alimentare a consumatorilor,
- asupra solicitării termice şi electrodinamice a echipamentelor reţelei,
- asupra potenţialelor pe priza de pământ parcurse de curentul de defect,
- asupra perturbaţiilor electromagnetice induse în liniile de telecomunicaţii, care au
trasee paralele cu liniile reţelei electrice.
Importanţa acestor consecinţe poate diferi în funcţie de tensiunea nominală şi tipul constructiv
al reţelei. Adesea intervin şi consideraţii subiective datorită tradiţiei locale, astfel că se folosesc
soluţii diferite m condiţii asemănătoare.
Preocupările privind regimul punctului neutru sunt la fel de vechi ca şi reţelele de transport şi
distribuţia curentului alternativ în sistem trifazat [2.1]. Până în prezent s-au cristalizat şi generalizat
soluţiile pentru reţelele de transport (la înaltă şi foarte înaltă tensiune) ca şi pentru reţelele de joasă
tensiune. în cazul reţelelor de medie tensiune (în România 6-20 kV) se folosesc, în diferite ţări,
toate procedeele menţionate în tabelul 2.1, fară a se remarca unul dintre acestea prin avantaje
hotărâtoare.
5.2.2. Supratensiuni datorate defectelor monofazate
5.2.2.1. Supratensiuni m regim stabilizat de defect monofazat
Procedeul uzual de analiză a unui asemenea defect utilizează metoda componentelor

simetrice. Potrivit acestei metode, "un sistem de n vectori oarecare poate fi scris ca rezultantă a n
sisteme de vectori simetrici".
Pentru vectorii tensiune şi intensitate a curentului dintr-un sistem trifazat, transformarea din
componente de fază în componente de secvenţă pozitivă, negativă şi zero, se realizează prin
intermediul următoarelor relaţii:
; ;
în care indicii A, B, C corespund fazelor, indicii1,2,0, corespund componentelor simetrice, iar cu a

s-a notat operatorul de fază (de rotaţie):
; ; ;
Coala
54
Fig. 5.1 Defect monofazat (a) şi bifazat cu pământul (b)
Pentru analiza defectului monofazat se consideră schema din figura 5.1., valabilă pentru
punerea la pământ a fazei A. Dacă nu se iau în considerare curenţii datoraţi consumatorilor racordaţi
la linie, prezenţa defectului se poate exprima prin relaţiile:
Având în vedere descompunerea în componente simetrice a tensiunilor şi curenţilor, dată

de relaţiile de mai sus, pot fi scrise următoarele:
în final avem relaţiile în sistemul de ecuaţii:
Ecuaţiile de mai sus conduc la concluzia că, în cazul scurtcircuitului monofazat, cele trei
scheme de secvenţă sunt înseriate, aşa cum se poate vedea în figura 5.2. În schema din fig.5.2 se pot
determina tensiunile şi curenţii la locul de defect, în componente simetrice.
Coala
55
Fig. 5.2. Schemă echivalentă de calcul pentru scurtcircuit monofazat.
Tensiunile în componente de fază, obţinute prin dezvoltarea relaţiilor de transformare, sunt date
de relaţiile:
Dacă scurtcircuitul se consideră că este alimentat de la o sursă de putere mare, atunci se

pot neglija diferenţele dintre impedanţele generatoarelor pe secvenţă pozitivă, respectiv negativă,
condiţii în care se poate considera ca fiind satisfacută egalitatea Z1= Z2.
Dacă se au în vedere aceste consideraţii şi dacă se înlocuiesc relaţiile de mai sus, atunci se
vor obţine relaţiile de calcul, în mărimi complexe, ale tensiunilor în componente pe fază, la locul de
defect:
Coala
56
Schema de calcul din figura 5.2., valabilă prin metoda componentelor simetrice, cuprinde
impedanţe echivalente în raport cu locul defectului, pentru secvenţele pozitivă, negativă şi zero, fără
a indica şi modul de obţinere a acestora.
Modul de întocmire a acestor scheme pentru un caz concret, se poate urmări în

exemplul care urmează.
Exemplu: se consideră cazul unui defect monofazat pe o linie de medie tensiune, conectată la o
staţie de transformare având configuraţia de bază uzuală în sistemul energetic naţional fig.5.3.a)
este specific faptul că înfăşurarea de medie tensiune a transformatorului IT / MT are o conexiune în
triunghi, fapt care impune prezenţa unui transformator de neutru artificial (TNA). în amonte de bara
IT a staţiei se află reţeaua de transport, care, pentru simplificare, poate fi considerată ca o sursă de
putere infinită.
Schema echivalentă de secvenţă pozitivă (directă), obţinută în raport cu locul defectului
este reprezentată în fig. 5.3, b). în această schemă, Z L este impedanţa pozitivă a unei linii până la
locul defectului, iar ZT şi ZTNA sunt impedanţele celor două transformatoare. Pentru ca, într-o
asemenea schemă să se poată pune în evidenţă o impedanţă echivalentă Zd ca în fig. 5.2., se vor
prelucra în mod adecvat ecuaţiile scrise pe bazele teoremelor lui Kirchhoff:
Din relaţiile de sus rezultă ,astfel că din doua se obţine:
Fig. 5.3. Schemele monofilară (a), de secvenţă pozitivă (b) şi de secvenţă zero (c).
Introducând expresia una în alta şi simplificând astfel încât coeficientul lui Ud să fie 1, se obţine:
Coala
57
;
sau
;
Prin echivalare, se obţin relaţiile de calcul pentru:
 t.e.m. echivalentă
 impedanţa echivalentă de secvenţă pozitivă
Aşadar, t.e.m. în schema echivalentă de calcul a defectului nesimetric poate diferi de cea a
sursei, iar impedanţa echivalentă a schemei de secvenţă pozitivă se obţine ca impedanţa echivalentă
a schemei respective pasivizată, văzută dinspre locul defectului.
în calcul s-au neglijat, pentru claritate, alte linii posibil a fi conectate la acelaşi sistem de
bare ca şi partea din linie de la dreapta defectului împreună cu consumatorii aferenţi. Pentru
calculele mai exacte, aceste componente se pot adăuga la schemele din fig. 5.2.3., b) şi c), iar
impedanţele echivalente se vor calcula tot în raport cu locul defectului. Aceasta nu afectează
observaţiile din aliniatul precedent.
Schema de secvenţă negativă ('inversă) este identică, m acest caz, cu schema de secvenţă
pozitivă pasivizată, iar impedanţa echivalentă este, de asemenea, identică cu aceea de secvenţă
pozitivă.
Schema echivalentă pentru secvenţa zero (homopolară) este aceea din fig. 5.2.3., c). în
această schemă apare impedanţa de tratare a neutrului, care nu există în schemele de secvenţă
pozitivă şi negativă, deoarece curenţii pe secvenţele respective au suma egală cu zero în punctul
neutru. rezistenţa defectului apare în acelaşi mod ca şi ZN. Conexiunea m triunghi a
transformatorului IT/MT pe partea de MT împiedică închiderea curentului homopolar prin această
înfăşurare, ceea ce este modelat prin contactul deschis.
Capacitatea Co din această schemă este capacitatea fază-pământ a întregii reţele racordată la
bare în momentul defectului. în cazul în care ZN are mărime redusă (neutru legat la pământ direct
sau prin impedanţă de limitare a curentului de scurtcircuit monofazat) şi defectul are rezistenţă
mică, această capacitate poate fi neglijată. Schema de secvenţă zero fiind pasivă, obţinerea
impedanţei echivalente nu ridică probleme de principiu.
Analiza mărimii supratensiunilor pe fazele sănătoase are ca punct de plecare relaţia. Se
presupune câ este vorba despre o reţea în care nu există supratensiuni temporare prin efect capacitiv
Coala
58
în timpul regimului normal, anterior defectului. Considerând că reactanţele domină net în raport cu
rezistenţele în schema echivalentă, iar rezistenţa defectului este neglijabilă, relaţia devine:
Modulul acestei tensiuni este:
Introducând relaţia k=X0/X1, rezultă expresia:
Domeniul de valori ale factorului k (-< k <), acoperă toate modurile posibile de tratare
a neutrului reţelei şi toate poziţiile defectului în reţea. Pentru evaluarea acestui parametru, trebuie
ţinut seama de mărimea reactanţei homopolare în raport cu reactanţa pozitivă pentru componentele
reţelei considerate (aceleaşi, m general pentru toate cazurile practice), astfel:
- în cazul liniilor electrice X0>X1, în funcţie de construcţia liniei ( aeriană cu sau fără
conductor de protecţie, subterană), raportul acestora fiind de ordinul unităţilor;
- pentru transformatoare având grupa de conexiuni Yd sau Yyd, X0 =X1
- pentru transformatoare cu conexiunea înfăşurărilor de tip Yz, X0 « X1;
- pentru transformatoare cu conexiunea înfăşurărilor de tip Yy, X0 » X1.
Trebuie menţionat că în cazul prezenţei în schemă a unui transformator cu conexiunea Yy,
reactanţa echivalentă a schemei homopolare este influenţată şi de schema reţelei racordată la
înfăşurarea neafectată de defect. Dacă în acea zonă există un alt punct neutru legat la pământ,
atunci curenţii homopolari pot circula, iar reactanţa zero a transformatorului este apropiată de cea
pozitivă.
Dacă defectul apare pe partea înfâşurării cu conexiune în triunghi a unui transformator,

curenţii homopolari nu pot circula prin această înfaşurare, iar reactanţa transformatorului este
infmită (nu mai apare în schemă).
Gama de valori posibile ale raportului k=X 0/X1 poate fi împărţită în funcţie de modul de
tratare a neutrului reţelei astfel:
- pentru neutrul izolat (ZN) în schema de secvenţă zero elementul principal rămâne
capacitatea Co faţă de pământ. Ca urmare reactanţa capacitivă are semnul "-", iar k<0. Valorile
practic posibile ale lui \k\ sunt mari, către limita din stânga a axei, fîind invers proportionale cu
mărimea capacităţii Co.
Coala
59
- pentru neutrul compensat (bobină de stingere), factorului k are valoarea absolută cea
mai mare, fiind invers proporţională cu abaterea de la acordarea perfectă a bobinei. Pentru
supracompensare k>0, iar pentru sub compensare k<0.
- pentru neutru legat direct la pământ (ZN=O), capacitatea Co este şuntată de către
impedanţa transformatorului, iar k are valori de ordinul câtorva unităţi (1..3). Dacă reţeaua conţine
multe transformatoare cu neutrul legat direct la pământ precum şi linii scurte, sunt posibile şi valori
k<l;
- pentru neutrul legat la pământ prin impedanţă redusă, 3<k<10, fiind cu atât mai mare
cu cât ZN este mai mare;
Zona corespunzătoare intervalului (-10..-2 )<k<l este prea puţin probabil să poată fi atinsă
în reţelele existente astăzi.
Rezistenţa defectului are influenţă vizibilă de reducere a supratensiunilor, mai ales în zona
k<0. în zonele cu valori mari ale raportului k, influenţa rezistenţei defectului este nesemnificativă.
Mărimea supratensiunilor, care în regim permanent variază în limite destul de largi,

influenţează în mod direct alegerea descărcătoarelor cu rezistenţă variabilă, în privinţa parametrului
"tensiunea maximă admisibilă pe descărcător". Alegerea descărcătoarelor în mod acoperitor, pentru
valoarea maximă a factorului de supratensiune temporară nu este convenabilă deoarece şi nivelul de
protecţie rezultă mai mare, iar izolaţia va fi mai scumpă.
În scopul reducerii costului izolaţiei, s-a adoptat o împărţire în două categorii a reţelelor în
funcţie de nivelul acestor supratensiuni. Se foloseşte , în acest scop, factorul de legare la pământ
kp:
care reprezintă raportul dintre tensiunea fază-pământ în regim normal de funcţionare a reţelei şi
tensiunea fază-pământ pe fazele sănătoase în regim de defect monofazat, în acelaşi loc din reţea.
Se consideră că reţeaua este:
- efectiv legată la pământ dacă kp< 1,4 şi
- neefectiv legată la pământ dacă kp> 1,4.
Corelarea valorii acestei limite cu mărimea raportului X0/X1, conduce aproximativ la
X0/X1=3.
Coala
60
5.2.2.2. Supratensiuni în regim tranzitoriu de defect monofazat
Analiza regimului tranzitoriu de defect monofazat utilizează scheme echivalente şi ecuaţii
integro-diferenţiale corespunzătoare. Din cauza complexităţii schemelor reale, aceasta analiza este
laborioasa si prezintă dificultăţi pentru calculul clasic. Din acest motiv se va lua în considerare o
schemă simplificată până la limita la care fenomenele specifice acestui regim tranzitoriu nu sunt
afectate în esenţa lor (fig.5.4.).
Fig. 5.4. Schema echivalentă pentru regi tranzitoriu de defect monofazat

Această schemă corespunde destul de bine cazului defectului monofazat într-o schemă
care conşine o linie alimentată de la o sursă. Inductanţele corespund transformatorului şi sursei, iar
LN reprezintă elementul de tratare a neutrului. Nu sunt luate în considerare rezistenţele
componentelor schemei, iar defectul se modelează prin închiderea întrerupătorului I.
Evoluţia regimului tranzitoriu este influenţată de condiţiile iniţiale respectiv de momentul
producerii defectului (străpungerea sau conturnarea izolaţiei). Se va lua m considerare momentul
cel mai probabil şi anume atunci când tensiunea fază-pământ trece prin valoarea maximă pe faza
defectă.
Dacă defectul are loc pe faza A, la momentul menţionat, atunci valorile instantanee ale
tensiunilor fază-pământ sunt:
u = -Um, us=Um/2, uT=Um/2,
iar ale tensiunilor între faze
uRS = uTR == 3Um/2.
Coala
61
Ţinând seama de faptul că diferenţa de potenţial dintre fazele A şi C este nulă la momentul
iniţial, schema din fig. 7.4. se transformă ca în fig. 7.5., a), prin conectarea în paralel a capacităţilor
fazelor B şi C faţă de pământ şi faţă de faza A. Capacitatea dintre fazele B şi C este şuntată din
acelaşi motiv. Prin apariţia defectului (închiderea întrerupătorului I) cele două gmpe de capacităţi
ale fazelor sănătoase sunt conectate în paralel. întrucât acestea sunt încărcate la tensiuni diferite,
are loc redistribuirea sarcinilor între ele până la egalizarea tensiunilor la bornele grupării. Acest
proces se petrece foarte rapid, instantaneu chiar, dacă se neglijează rezistenţele conductoarelor şi a
defectului. Rezultă:
Fig. 5.5. Scheme echivalente pentru procesul tranzitoriu de defect monofazat

Diferenţa de potenţial dintre faze fiind de 3Um/2, iar Ueg fiind mai mică decât aceasta,
urmează a doua fază a regimului tranzitoriu, în decursul căreia se reîncarcă capacităţile dintre fazele
A şi B,C de la sursă, până la atingerea valorii de regim permanent, 3U m/2. Acest proces se poate
descrie cu ajutorul schemei din fig. 5.5. b). Ecuaţiile schemei se pot scrie în valori instantanee, iar
prin transformare Laplece, în forma de sus. Se urmăreşte obţinerea expresiei tensiunii u, care apare
pe faze sănătoase faţă de pământ.
Din sistemul de mai sus, prin eliminări succesive, rezultă soluţia, în operaţional,
Coala
62
;
în care:
Prin transformare inversă, din relaţiile obţinute se obţine componenta liberă a tensiunii pe
fazele sănătoase în regim tranzitoriu de defect monofazat:
Această expresie se poate particulariza pentru diferite moduri de tratare a

neutrului, astfel:
- pentru neutrul legat direct la pământ, (LN=0)
- pentru neutru izolat (LN) sau compensat (LN » L)
Componenta de regim forţat a tensiunii pe fazele sănătoase este cunoscută de la analiza

regimului permanent de defect monofazat:
- pentru neutru legat la pământ, uf(t)=Um cos t,
- pentru neutru izolat sau compensat, uf(t)= Umcost,
Pentru ambele cazuri frecvenţa oscilaţiilor de regim liber este considerabil mai mare decât
frecvenţa industrială, astfel că se poate admite că, în momentul în care tensiunea sursei atinge, pe
fazele sănătoase, valoarea de vârf acelaşi lucru se întâmplă şi pentru oscilaţia de regim liber. Ca
urmare, valoarea maximă a tensiunii se va obţine ca sumă a amplitudinilor oscilaţiilor de regim liber
şi de regim forţat
Rezultă:
- pentru neutru legat la pământ
- pentru neutru izolat sau compensat
Coala
63
;
Cele mai frecvent întâlnite valori, în cazurile practice, pentru raportul C/Co sunt cuprinse între 1/3 şi
1/4. Factorul de supratensiune tranzitorie, Umax/Um, rezultă a fi:
- în reţele cu neutrul legat direct la pământ 1,2 - 1,25.

- în reţele cu neutrul izolat sau compensat 2,48 - 2,53.
Dacă este vorba de reţea subterană echipată cu cabluri cu câmp radial, se poate considera
C«Co, astfel că factorul de supratensiune rezultă a fi 1 în cazul neutrului legat direct la pământ şi
2,73 în cazul neutrului izolat sau compensat.
Analiza efectuată mai sus este valabilă pentru o punere la pământ netă, rezistenţa
defectului fiind neglijată. Modul cel mai frecvent de producere a acestor defecte este însă
conturnarea izolaţiei externe sub influenţa supratensiunilor atmosferice sau a poluării. în asemenea
condiţii prezenţa şi modul de evoluţie a arcului electric de conturnare influenţează în mare măsură
nivelul supratensiunilor de regim tranzitoriu.
5.2.3. Reţele cu neutrul izolat
5.2.3.1. Curentul de defect
Defectul monofazat modifică circulaţia curenţilor care se închid prin admitanţele axelor
faţă de pământ în timp ce curenţii de sarcină rămân neschimbaţi. Considerând o schemă
simplificată la maximum (fig. 5.6.), cu parametri concentraţi, în care admitanţele fază-pământ sunt
considerate egale, iar sistemul de tensiuni echilibrat, se obţine în cazul imui defect pe faza A,
relaţia:
;
Fig. 5.6. Defect monofazat în reţea cu neutrul izolat
Coala
64
Notând cu admitanţa specifică fază-pământ şi cu 1 lungimea totală a
reţelei, rezultă directa proporţionalitate dintre mărimea curentului de punere la pământ şi întinderea
reţelei
;
Semnul "-" indică sensul circulaţiei curentului pe faza defectă, invers în raport cu sensul
t.e.m a fazei. Faţă de tensiunea din punctul neutru şi pământ, UN = -UR , curentul de defect este
capacitiv (cu 90 de grade înainte).
Defectul monofazat în reţelele cu neutrul izolat nu deranjează, în principiu, consumatorii,
deoarece:
- intensitatea curentului de defect este redusă în comparaţie cu curentul de sarcină, astfel că
nu se impune deconectarea rapidă a liniei defecte;
- se păstrează triunghiul tensiunilor dintre fazele liniei, astfel încât consumatorii trifazaţi
pot funcţiona normal.
Pentru deconectarea selectivă a liniilor sau echipamentelor afectate de defectele
monofazate, protecţiile maximale de curent homopolar nu sunt suficient de sensibile. Sunt necesare
protecţiile direcţionale (releele wattmetrice) sau mai complexe .
5.2.3.2. Tensiunile pe fazele sănătoase
Punerea la pământ a unei faze într-o reţea cu neutrul izolat modifică tensiunile fază-pământ,
în principiu reducând la zero tensiunea pe faza cu defect şi mărind tensiunea pe fazele sănătoase la
valoarea dintre faze. Această imagine corespunde defectului galvanic în regim permanent, dacă
rezistenţa defectului este neglijabilă.
În ceea ce priveşte regimul stabilizat de defect, mărimea supratensiunilor pe fazele
sănătoase este influenţată în primul rând de parametrii schemei reţelei, prin intermediul raportului
Z0/Z1 dintre impedanţele echivalente secvenţă zero şi pozitivă ale schemei în raport cu locul
defectului. Pentru cazul neutrului izolat, impedanţa schemei de secvenţă zero (fig. 5.2.3., c) are
caracter capacitiv, iar în modul este relativ mare, depinzând invers proporţional de capacitatea totală
faţă de pământ a reţelei. Rezultă că supratensiunile în regim permanent de defect monofazat sunt de
ordinul a u.r. Reţelele cu neutrul izolat pot fi deci caracterizate ca neefectiv legate la pământ.
Pentru regimul tranzitoriu al defectului galvanic sunt specificate supratensiuni maxime de
ordinul a 2,5 u.r., diferite în funcţie de momentul iniţial al defectului, de parametrii reţelei, de locul
defectului etc. Dacă însă defectul are loc prin arc electric, iar arderea acestuia este instabilă, sunt de
aşteptat valori mult mai ridicate ale factorului de supratensiune. tranzitorie.
Este verificat, prin experimente, că arderea arcului electric de conturnare a izolatoarelor
este instabilă sub o anumită valoare a intensităţii curentului de defect, putându-se stinge spontan;
Coala
65
arcul se poate reaprinde dacâ restabilirea rigidităţii dielectrice a izolaţiei după stingerea sa nu este
suficient de rapidă pentru a suporta regimul tranzitoriu de revenire la normal a tensiunii pe faza
defectă. Astfel regimul tranzitoriu de defect va fi format din mai multe procese de stingere şi
reaprindere a arcului electric, fiecare declanşând un alt proces tranzitoriu ale cărui condiţii iniţiale
nu mai pot fi stabilite precis.
Asemenea situaţii sunt posibile mai ales în reţelele cu neutrul izolat, de lungime medie,
domeniul de ardere instabilă a arcului electric fiind considerat 10 - 40 A, în funcţie de numeroşi
factori. Pentru curenţi de defect mai mici, arcul electric se poate stinge fară reaprinderi.
Astfel de fenomene fac ca neutrul izolat să nu fie recomandat în practică .
5.2.4. Reţele compensate
Conectarea, între punctul neutru al reţelei şi pâmânt, a unei inductanţe de mărime

corespunzătoare poate produce auto-eliminarea defectelor monofazate, care se produc prin arc
electric. Din acest motiv echipamentul respectiv este cunoscut sub numele de bobină de stingere
sau, după numele celui care a propus primul această soluţie, bobină Petersen.
Pentru defectele prin contact galvanic, acţiunea inductanţei, de micşorare a curentului de
defect, are ca efect micşorarea potenţialului prizei de pământ prin care circulă acest curent, fară a
putea elimina defectul.
5.2.4.1. Compensarea curentului capacitiv
Conform cu figura 5.7., datorită prezenţei inductanţei dintre punctul neutru şi pământ, pe
faza defectă circulă până la locul defectului un curent IN , defazat inductiv faţă de tensiunea pe
neutru, deci în opoziţie de fază faţă de curentul de punere la pământ (dacă facem abstracţie de
componentele active). Ca urmare, dacă cei doi curenţi au aceeaşi intensitate, curentul de defect se
anulează (de fapt se reduce la suma componentelor active), ceea ce asigură eliminarea defectelor
prin arc electric şi revenirea la regimul normal de funcţionare.
Coala
66
Fig. 5.7. Compensarea curentului capacitiv de punere la pământ
Curentul inductiv este
Asfel încât curentul rezidual devine, ţinând seama de relaţiile mai sus obţinute
Notând componentele acestui curent:
, , ,
rezultă expresia
sau
în care s-au facut notaţiile:
- factorul de amortizare al reţelei d = I0/IC ,
- gradul de acordare al inductanţei bobinei de stingere" q = IL/IC.
Prin reglarea inductanţei se poate atinge situaţia de acord perfect, q=l, care corespunde
minimului curentului de defect. Acest minim reprezintă componenta activă datorată conductanţei
izolaţiei şi pierderilor active în bobina de stingere, contribuţia principală revenind bobinei de
stingere.
Coala
67
Acordarea perfectâ a bobinei este cunoscută şi sub numele de acord la rezistenţă.
Denumirea provine din faptul că această condiţie corespunde stării de rezonanţă într-un circuit RLC
paralel, format din inductanţa bobinei de stingere (IN)şi capacităţile faţă de pâmânt ale fazelor reţelei
(3C0). într-adevăr,
iar pulsaţia de rezonanţa a circuitului RLC este
Pentru q=l rezultă ω=ω0.

Situaţia în care q<l se numeşte subcompensare, iar aceea pentru care q>l,
supracompensare.
5.2.4.2. Supratensiunile fază-pământ
în cazul defectelor prin arc electric, dacâ bobina este bine acordată, defectul se elimină la
prima trecere prin zero a curentului rezidual, astfel încât tensiunile pe fazele sănătoase revin la
regimul normal.
Regimul tranzitoriu de revenire la normal a tensiunii pe faza defectă este influenţat de
gradul de acordare al bobinei de stingere. Analiza acestui proces tranzitoriu se va prezenta folosind
o schemă echivalentâ cât mai simplă, asemănătoare cu cea din figura 7.2.5., a), dar în care condiţiile
iniţiale corespund regimului de defect monofazat pe faza A, la momentul când tensiunile
electromotoare ale sursei au valorile.
Întreruperea arcului electric de punere la pământ este simulată prin deschiderea
întrerupătorului I. Calculul urmăreşte determinarea expresiei tensiunii u(t), a fazei R faţă de
pământ. Sunt valabile următoarele ecuaţii:
Coala
68
Rezolvarea acestui sistem (de exemplu folosind calculul operaţional), permite obţinerea
soluţiei de regim liber a regimului tranzitoriu de revenire:
Deoarece în schema din figura 5.8. nu sunt luate în considerare rezistenţele elementelor
componente, iar regimul liber trebuie să fie amortizat, se va multiplica soluţia cu un factor
corespunzător atenuării. Soluţia de regim fortat este, conform soluţiei iniţiale pentru tensiunea fazei
A,
astfel că expresia tensiunii de revenire pe faza A este
Având în vedere câ L«LN, expresia pulsaţiei de regimul liber se poate scrie:
în cazul acordării perfecte a bobinei de stingere (q=l), tensiunea revine la valoarea normală, pe faza
defectă, cu atât mai lent cu cât factorul de amortizare a este mai mic, fară apariţie de supratensiuni.
Dacă însă bobina este dezacordată, indiferent de sens, regimul de revenire este însoţit de
supratensiuni atât pe fazele sănătoase cât şi pe aceea cu defect.
În privinţa supratensiunilor în regim stabilizat de defect, care se produc în cazul defectelor
galvanice, nivelul acestora este apropiat de acela din cazul neutrului izolat, u.r. Deoarece
impedanţa unui circuit RLC paralel caracteristic schemei de secvenţă zero a reţelei cu bobină de
stingere este foarte mare la rezonanţă şi în apropierea ei, este exclusă posibilitatea îndeplinirii
condiţiei Z0/Z1 = -2, pentru care supratensiunile pe fazele sănătoase ar fî foarte mari.
Aşadar o reţea compensată poate fi considerată ca neefectiv legata la pământ, dar supratensiunile
sunt mult mai reduse ca durată şi amplitudine în raport cu cazul neutrului izolat, cu atât mai mult cu
cât bobina este acordată mai aproape de rezonanţă.
5.2.4.3. Tensiunea de deplasare a neutrului
În regim normal de funcţionare a reţelei compensate, între punctul neutru al acesteia şi pământ
există o diferenţă de potenţial, numită tensiune de deplasare a neutrului. Mărimea acestei tensiuni se
poate calcula cu expresia generală:
Dacă sistemul trifazat de tensiuni se consideră echilibrat:
Coala
69
iar admitanţele fazelor reţelei sunt egale
atunci tensiunea de deplasare a neutrului este nulă. În realitate, dacă sistemul trifazat de tensiuni
poate fi considerat echilibrat, admitanţele fază-pământ nu sunt niciodată egale mai ales datorită
deosebirilor în mărimea capacităţilor Co. Considerând cazul general
unde: Co este valoarea medie aritmetică a capacităţilor faţâ de pământ ale celor trei faze
(astfel ca Ca+Cb+Cc=3Co),rezultă:
După simplificări şi folosirea notaţiilor de mai sus, se obţine forma
Rezultă că tensiunea de deplasare a neutrului este o mărime complexă, care poate fi

caracterizată prin modul şi fază, a căror mărime depinde de gradul de dezechilibru al admitanţelor
fază-pământ dar şi de gradul de acordare a bobinei de stingere:
5.2.4.4. Realizarea compensării, constructia, instalarea si exploatarea bobinelorde

stingere
5.2.4.4. l. Tipuri constructive de bobine de stingere
Caracteristica constructivă principală a acestor echipamente este litatea de reglare a inductanţei

într-o gamă de valori cât mai largâ pentru a fi acordată corect în situaţii diferite privind mărimea
reţelei. Există mai posibilităţi tehnice de realizare a unei inductanţe reglabile, dintre care s-au t
practic următoarele:
a) înfaşurare cu prize fixe, comutabile numai dupâ scoaterea de sub tie a bobine de stingere,
Coala
70
b) înfaşurare fixă aşezată pe un miez magnetic de construcţie specială, posibilitatea de reglare a
reluctanţei prin deplasarea unei piese (plonjor),
c) înfaşurare fixă aşezată pe un miez magnetic de asemenea fix, iar sa inductanţei se realizează
prin modificarea permeabilităţii magnetice a lui.
Datorită valorii relativ mari a inductanţei necesare, a necesitâţii asigurârii ei înfâşurării şi a răcirii, a
instalârii în exterior, varianta constructivă preferată, indiferent de modul de reglare a inductanţei,
este asemănătoare cu aceea sformatoarelor din staţii: înfaşurare pe miez de fier, în carcasă metalică
cu izolaţie internă tip hârtie-ulei şi izolator de trecere din porţelan.
5.2.4.4.2. Dimensionare şi instalare
Dat fiind rolul de compensare a curentului capacitiv, principalii parametri de proiectare a bobinelor
de stingere sunt tensiunea nominalâ şi curentul nominal (mai rar se specifică puterea). Având în
vedere că, pe durata exploatării, configuraţia reţelelor se modifică destul de frecvent datorită
manevrelor operative şi există un proces de dezvoltare prin extinderea unor linii şi apariţia altora
noi, bobina de stingere trebuie să asigure compensarea optimă a curentului capacitiv în aceste
condiţii. Din acest motiv se instalează bobine cu rezervă de reglare pentru posibilitatea funcţionării
la supracompensare (max. 15%) şi potrivit prognozei de deuvoltare a reţelei.
Bobinele de stingere se instalează în staţii de transformare, folosind punctele neutre ale
transformatoarelor. Dacă înfaşurarea care alimentează reţeaua compensată are conexiune în
triunghi, punctul neutru trebuie creat în mod artificial cu ajutorul unui transformator trifazat sau a
unei inductanţe trifazate.
pentru a asigura compensarea curentului capacitiv în diferite scheme operative, se montează câte o
bobină de stingere pe fiecare sistem de bare a staţiei de transformare. Transformatorul la al cărui
punct neutru se conectează bobina de stingere trebuie să aibă reactanţa zero cât mai redusă. în felul
acesta, în schema echivalentă de secvenţă zero (fig. 5.3), partea din tensiunea zero care se
repartizează pe reactanţa transformatorului va fî redusă, iar bobina de stingere va primi practic
întreaga tensiune a fazei defecte.
Reactanţa zero a transformatoarelor depinde esenţial de grupa de conexiuni a îfăşurărilor.
Deoarece conexiunea în Z prezintă cea mai redusă valoare a reactanţei homopolare, aceasta este
preferată pentru construcţiile de creare a neutrului artificial. Prezenţa bobinei de stingere, conectată
la un transformator de alimentare a unei reţele şi care are punct neutru accesibil, introduce sarcină
suplimentară pentru transformator în timpul regimului de defect monofazat, prin circulaţia
curentului de defect prin înfăşurările sale, ceea ce limitează puterea bobinei care poate fi instalată.
Coala
71
5.2.4.4.3. Exploatarea bobinelor de stingere
0 cerinţă principală în timpul funcţionării reţelelor compensate este menţinerea permanentă a
stării optime de acordare a bobinei de stingere, care este un compromis între compensarea cât mai
aproape de rezonanţă a curentului capacitiv şi limitarea tensiunii de deplasare a neutrului. Alegerea
gradului de acordare optim depinde de structura fiecărei reţele :
- supracompensare de cel mult 5% pentru reţele aeriene sau mixte ,
- compensare totală pentru reţele subterane
Reglarea propriu-zisă a bobinelor de stingere se poate realiza în timpul funcţionării normale a
reţelei sau pe durata defectului. Informaţiile necesare reglării bobinei de stingere pot fi obţinute, în
principal:
- prin cunoaşterea, pentru orice schemă operativă a reţelei, a curentului capacitiv a acesteia.
Asemenea informaţii sunt dificil de obţinut şi folosit de către personalul de exploatare;
- prin măsurarea tensiunii de deplasare a neutrului şi reglarea bobinei în sensul atingerii valorii
maxime a acestea urmată de supracompensare, dacă este cazul
Importanţa reglării corecte în permanenţă face necesară recurgerea la automatizarea acordării
bobinei. în acest scop se pot folosi sisteme de reglare buclă închisă (cu reacţie negativă), care
folosesc ca mărime de intrare fie modulul tensiunii de deplasare a neutrului fie faza acesteia.
Principiile de reglare posibile sunt:
 reglarea de tip extremal dacă se urmăreşte modulul tensiunii de deplasare,
 reglare de tip prescriere dacă se urmăreşte faza tensiunii de deplasare.
Coala
72
Fig. 5.8. Scheme bloc ale regulatoarelor automate pentru bobina de stingere
În figura 5.8. sunt date scheme bloc posibile ale unor sisteme de reglare automată de cele două
tipuri menţionate anterior.
Ambele sisteme intră în funcţiune atunci când apare o abatere a mărimii de intrare mai mare
decât de pragul reglat. Prin comanda dată sistemului de reglare a inductanţei se modifică mărimea
acesteia până când abaterea semnalului de intrare dispare. La apariţia defectului monofazat,
recunoscută prin creşterea tensiunii homopolare, funcţionarea se blochează. Pentru reducerea
numărului de acţionări a sistemului de acţionare, insensibilitatea iniţială poate fi aleasă mai mare
decât aceea de la sfârşitul procesului de reglare, astfel încât să se evite influenţa unor perturbaţii de
Coala
73
scurtă durată şi mică amplitudine. Recent s-au dezvoltat şi alte procedee de reglare automată a
bobinelor de stingere, care folosesc sisteme de calcul în timp real a capacităţii reţelei şi comandă
reglarea adecvată bobinei de stingere:
- injectarea unui curent de frecvenţă industrială relativ redus, de intensitate cunoscută, între neutru
şi pământ şi calculul capacităţii homopolare pe baza variaţiei tensiunii (sistemul Genepi al EdF);
- analiza procesului tranzitoriu apărut ca urmare a unor manevre sau a unor defecte şi care afectează
forma tensiunii de deplasare a neutrului, având ca rezultat determinarea gradului de dezacordare a
bobinei şi a factorului de amortizare a tabelului .
5.2.4.4.4. Acordarea automată a bobinelor de stingere
Prezenţa bobinelor de stingere corect acordate este un factor de reducere a întreruperilor în

funcţionarea reţelelor de distribuţie datorate defectelor monofazate. Eficienţa eliminării defectelor
trecătoare este foarte bună în reţelele aeriene, dar mai puţin bună în reţelele subterane având în
vedere caracterul neautoregenerator al izolaţiei cablurilor. Asigurarea reglării optime a bobinelor de
stingere, în condiţiile modificării frecvente a topologiei reţelelor este greu de analizat de către
personalul de exploatare, astfel încât este necesară folosirea unor echipamente automate adecvate.
Expunerea principiilor reglării automate a bobinelor de stingere însoţită de analiza
performanţelor posibile face obiectul acestui capitol. Unele exemple de sisteme automate de reglare
realizate în ţară şi străinătate completează aspectele teoretice cu modalităţi practice de valorificare.
a) Modelarea matematică a tensiunii de deplasare a neutrului
Prin automatizarea reglării bobinelor de stingere se urmăreşte asigurarea unui grad de

acordare corespunzător tipului de reţea (aeriană sau subterană) pe toată durata funcţionării acesteia.
Reglarea are loc în timpul funcţionării normale a reţelei, astfel încât, la apariţia unui defect
monofazat, bobina să fie pregătită de funcţionare m cele mai bune condiţii.
în regim de funcţionare normală a reţelei, principala mărime electrică, care permite controlul stării
de acordare a bobinei de stingere este tensiunea de deplasare a neutrului. Pentru conducerea unui
proces de reglare, fie el automat sau manual, trebuie cunoscută dependenţa dintre tensiunea de
deplasare a neutrului şi gradul de acordare al bobinei de stingere. De asemenea, trebuie cunoscută
influenţa modificărilor unor parametri ai reţelei asupra acestui semnal. Influenţele apărute pe
această cale pot constitui o sursă de erori care afectează procesul de reglare.
Tensiunea de deplasare a neutrului este o mărime vectorială. Atât modulul cât şi faza acesteia
depind de gradul de acordare al bobinei de stingere, astfel încât ambele mărimi pot fî utilizate
Coala
74
pentru conducerea reglării. Calitatea acestei mărimi, de a reflecta gradul de acordare, este studiată
în continuare.
b) Relaţii de calcul a tensiumi de deplasare a neutrului
În principiu, tensiunea dintre punctul neutru şi pământ pentru un circuit trifazat se poate
determina cu relaţia:
în care:
- , , - tensiunile de fază ale circuitului,
- - admitanţele fazelor reţelei faţă de pâmânt,

- - este admitanţa dintre punctul neutru şi pământ. Relaţia generală de principiu, poate fî
particularizată pentru diferite scheme concrete ale circuitului trifazat, luând în considerare fie numai
componentele esenţiale cum ar fi admitanţele liniilor unor reţele şi admitanţa dintre punctul neutru
şi pământ, fie ţinând seama şi de impedanţele sursei şi ale conductoarelor liniilor reţelei, prezenţa
consumatorilor, modul de realizare a punctului neutru.
Prin se înţelege admitanţa bobinei de stingere. De fapt, în mod riguros, trebuie luată în
considerare o formă de felul:
în care:
- RN,XN sunt rezistenţa şi bobinei de stingere,

- RT,XT,RHT,XHT sunt parametrii de secvenţă pozitivă şi zero ai transformatorului de neutru artificial,
- RL,XL RHL,XHL sunt parametrii de secventă pozitivă şi zero a liniilor lei.
Eventualele diferenţe dintre parametrii de secvenţă pozitivă şi zero pentru sursă şi pentru alte
transformatoare din reţea pot fi neglijate în raport cu acelea considerate în relaţia de mai sus.
Consumatorii din reţea au fost luaţi în considerare prin curenţii absorbiţi de fazele liniilor.
Suma acestor curenţi este nulă, având în vedere conexiunea în triunghi a transformatoarelor MT/JT.
Este evidentă complicarea relaţiilor de calcul ale tensiunii de deplasare a neutrului, pe măsura
sporirii complexităţii schemei echivalente a reţelei. Asemenea relaţii sunt greu de folosit, chiar şi
numai pentru tratarea aspectelor calitative ale acordării bobinelor de stingere. De aceea este util de
analizat importanţa practică a relaţiilor de calcul prin evidenţierea deosebirilor cantitative în raport
cu varianta cea mai simplă.
Coala
75
c) Analiza numerică
Pentru analiza cantitativă se ia în considerare o schemă monofilară radială, cea mai frecvent
folosită pentru reţelele de medie tensiune din România.
Expresia de calcul a tensiunii de deplasare a neutrului este:
Lungimile liniilor din aceste reţele sunt suficient de mici pentru ca acestea să poată fi
înlocuite prin circuite cu parametrii concentraţi.
Puterile transformatoarelor, lungimile liniilor, secţiunile conductoarelor se consideră
invariabile având valori frecvent întâlnite în aceste reţele.
Pentru o altă serie de parametrii se iau în considerare modificări între anumite limite,
considerate posibile în reţelele reale.
Admitanţa fazelor reţelei se poate pune sub forma:
în care ,este factorul de pierderi dielectrice al izolaţiei liniei. Valoarea acestuia
diferă în funcţie de natura materialului izolant, fiind mai mică în cazul liniilor aeriene în raport cu
liniile subterane. Pe lângă acestea, pierderile în izolaţie variază în timp sub influenţa unor factori
interni sau externi. Cu excepţia defectelor locale, se poate considera o creştere monotonă a în
timp.
Pentru calcule s-a considerat factorul de pierderi dielectrice acelaşi pentru toate fazele reţelei
şi având valori în gama: (10'2..10'1), ceea ce este acoperitor chiar şi pentru izolaţia îmbătrânită.
Susceptanţa capacitivă a fazelor liniilor electrice este diferitâ datorită în primul rând cauzelor
constructive. Indiferent de tipul coronamentului unei linii aeriene capacitatea dintre conductoare şi
pământ diferă atât datoritî poziţiei conductoarelor faţă de pământ cât şi a influenţei reciproce dintre
acestea. Nesimetria naturală a susceptanţelor capacitive poate atinge chiar 10%. În cazul liniilor
subterane această nesimetrie este mult mai redusă, teoretic nulă. În realitate şi în reţelele subterane
se manifestă o mică nesimetrie, parţial datorată neuniformităţii constructive a cablurilor.
În calcule s-a considerat susceptanţa capacitivă a fazei A mai mare decât a celorlalte în
rapoartele m = 1,01/1,05/1,1, ceea ce poate acoperi valorile specifice celor mai uzuale tipuri de
coronament.
Admitanţa dintre neutrul reţelei şi pâmânt este constituită fizic din bobina de stingere. La
compensarea curentului capacitiv al reţelei participă însă şi celelalte componente inductive ale
circuitului homopolar, datorate diferenţelor dintre parametrii de secvenţă pozitivă şi zero ai liniilor
Coala
76
şi transformatoarelor. În calculele efectuate pentru această analiză, s-au luat în considerare numai
parametrii homopolari ai transformatoarelor, deoarece aceştia sunt independenţi de dimensiunile
reţelei. tipul de conexiuni, de poziţia înfăşurărilor faţă de miez, de structura circuitului magnetic. Cu
suficientă Parametrii homopolari ai transformatoarelor, în general, nu sunt indicaţi exact în
literatură. Aceştia depind de precizie se poate considera că, pentru transformatoare de tip Yd,
impedanţa zero este egală cu impedanţa de secvenţă pozitivă. Pentru transformatorul de neutru
artificial, având conexiunea în Z pe partea de medie tensiune, s-ar putea considera teoretic că
reactanţa zero este nulă, iar rezistenţa zero mai mică decât rezistenţa pozitivă din cauza reducerii
importante a pierderilor pe componenta zero în miez. În realitate, datorită aşezării semibobinelor
de-a lungul coloanei circuitului magnetic şi nu concentric, scăpările de flux pe componenta zero nu
sunt neglijabile.
Literatura de specialitate indică X0/X1 = 0,2..0,3 [2.8]. Unele măsurări efectuate asupra
transformatoarelor de neutru artificial cu puterea de 1000 kVA au condus la rezultate asemănătoare
(X0/X1 = 0,2..0,3) [2.9].
Pentru studiul influentei acestui raport, în calcule s-a considerat X0/X1 = 0;0,1:0,2;0,3;l;
R0/R1=l.
Parametrii homopolari ai liniei depind în mare măsură de tipul liniei şi de geometria acesteia.
Pentru liniile aeriene determinarea analitică este posibilă cu bună precizie, dar pentru liniile
subterane influenţa structurii căii de circulaţie a curentului prin sol are mare importanţa asupra
parametrilor homopolari. Modelul de pozare al cablurilor şi existenţa unor elemente metalice în
vecinătatea traseelor sunt detalii specifice fiecărei linii şi nu pot fi considerate în general.
Determinarea precisă a acestor parametri se poate face doar prin încercări în reţea.
Neglijarea diferenţelor dintre parametrii de secvenţă pozitivă şi zero ai liniilor subterane nu
afectează calitativ analiza numerică. Eroarea produsă în evaluarea exactă a inductanţei bobinei
pentru care are loc compensarea exactă a curentului capacitiv nu este importantă decât pentru
reglarea bobinei pe baza calculului curentului capacitiv al reţelei, metodă care nu mai este practică.
Utilizarea curbelor de variaţie a tensiunii de deplasare a neutrului în raport cu inductanţa bobinei de
stingere, elimină această eroare atât în cazul reglării manuale cât şi late.
5.2.5. Reţele cu neutrul legat la pământ

5.2.5.1. Neutrul legat direct la pământ
5.2.5.1.1. Curentul de defect monofazat
Coala
77
Curentul de defect monofazat este format, în acest caz, din suprapunerea curentului capacitiv
al reţelei şi a curentului de scurtcircuit monofazat. A doua componentă predomină, mai ales în cazul
rezistenţei reduse a defectului, astfel încât contribuţia curentului capacitiv se poate neglija.
Folosind metoda componentelor simetrice se obţine, pentru curentul de defect monofazat,
expresia
,în timp ce pentru curentul de scurtcircuit trifazat, relaţia de
calcul este
Raportul celor doi curenţi
poate fi folosit pentru evaluarea comparativă a consecinţelor legării directe a neutrului la

pământ asupra ftmcţionării reţelei.
Dacâ X0=X1 (şi considerând X1==X2, ceea ce este acceptabil), rezultă egalitatea dintre curenţii
de scurtcircuit monofazat şi trifazat. Dată fiind ponderea substanţial mai mare a defectelor
monofazate, o asemenea situaţie ar însemna o solicitare termică, electrodinamică şi mecanică foarte
grea pentru întreruptoare, ceea ce conduce la cheltuieli de întreţinere mari.
Condiţia menţionată se poate atinge numai în cazul unei reţele dense, cu linii relativ scurte,
cu multe staţii de transformare având toate punctele neutre ale transformatoarelor legate direct la
pământ. reducerea intensităţii curentului de defect monofazat necesită ca X 0>X1, ceea ce se poate
obţine prin izolarea unora dintre punctele neutre ale reţelei interconectate, restul rămânând legate
la pământ. În acest scop, punctele neutre ale transformatoarelor sunt uneori legate la pământ prin
intermediul unui separator având în paralel şi un descârcător (pentru protecţia izolaţiei neutrului),
astfel încât neutrul să poată fi izolat faţă de pământ, la nevoie.
În toate cazurile însă, mărimea curentului de defect monofazat este mult mai mare decât
curentul de sarcină, astfel încât defectul este scurtcircuit, iar protecţiile pot deconecta rapid şi
selectiv linia sau echipamentul afectat.
5.2.5.1.2. Supratensiunile pe fazele sănătoase

Având în vedere valorile reduse ale reactanţei echivalente homopolare în cazul neutrului legat
la pământ, raportul Xh/Xd, are valori mici, (k<3) astfel că acest tip de reţea poate fi considerat ca
Coala
78
efectiv legat la pământ. Corespunzător, supratensiunile pe fazele sănătoase au valorile cele mai
reduse; factorul de supratensiune nu depăşeşte 1,4 u.r.
5.2.5.2. Neutrul legat la pământ prin impedantă redusă
Între punctul neutru şi pământ se conectează o impedanţă (rezistenţă sau reactanţă inductivă)
de mărime fixă, dimensionată astfel încât să limiteze intensitatea curentului de scurtcircuit
monofazat la o valoare maximă admisă, care să satisfacă simultan două cerinţe:
- să menţină în limitele admisibile efectele produse de curentul de scurtcircuit în reţea;
- să permită utilizarea unor protecţii cât mai simple şi sigure pentru deconectarea selectivă a
liniei sau echipamentului în care s-a produs defectul monofazat.
Prima cerinţă are ca scop reducerea solicitării termice şi electrodinamice a căilor de curent
parcurse de curentul de defect precum şi limitarea potenţialelor pe prizele de pământ ale stâlpilor,
staţiilor şi posturilor de transformare, deci se cere o valoare cât mai redusă a curentului de
scurtcircuit monofazat.
A doua cerinţă conduce la alegerea unei valori cât mai mari a curentului de defect, pentru a
simplifica schemele de protecţie prin relee.
Compromisul între aceste două tendinţe a condus la următoarea alegere a valorii maxime a
curentului de scurtcircuit monofazat
- 300 A în reţelele aeriene sau mixte;
- 1000 A în reţelele subterane.
Corespunzător acestor valori, mărimea impedanţei de tratare a neutrului va trebui să fie,
aproximativ:
- 0,58 Ω/kV pentru reţele subterane;
- 1,92 Ω/kV pentru reţele aeriene sau mixte. Mărimea impedanţei rezultate fiind mult mai
mică decât aceea a unei bobine de stingere, s-a adoptat termenul de impedanţă redusâ pentru a
denumi această impedanţă de legare a neutrului la pământ.
În aceste condiţii se obţine, în cele mai multe cazuri, X 0/X1>3, astfel că factorul de legare la
pământ rezultă kp>l,4. Aşadar aceste reţele sunt neefectiv legate la pământ.
Soluţia de tratare a neutrului cu impedanţă redusă este folosită în exclusivitate în reţelele de
medie tensiune, mai ales în ţări europene.
În unele ţări (Franţa, Spania) această soluţie a fost aplicată chiar de la începutul dezvoltării
reţelelor de medie tensiune, datorită avantajelor privind realizarea şi eficacitatea protectiei prin relee
împotriva defectelor monofazate.
Coala
79
În alte ţări, în care soluţia predominantă de tratare a neutrului a fost bobina de stingere, s-a
trecut la tratarea cu impedanţă redusă în reţelele subterane de întindere mare în care eficienţa
bobinei de stingere este redusă. Cauzele acestei reduceri de eficacitate sunt:
- mărirea curentului capacitiv deosebit de ridicată, astfel că puterile şi costurile bobinelor de
stingere instalate devin prea mari. Divizarea reţelei în mai multe reţele de dimensiuni mai mici este,
de asemenea, costisitoare;
- ponderea componentei active în curentul de defect monofazat fiind mai mare decât la reţele
aeriene, rezultă curent rezidual destul de mare pentru a nu permite autoeliminarea defectelor
monofazate, chiar în situaţia acordării la rezonanţă a bobinei de stingere;
- în reţelele subterane, urbane şi industriale, sunt prezente adesea armonice superioare în
curba tensiunilor de fază, datorită consumatorilor deformanţi. Aceste armonice se regăsesc şi în
curentul de defect monofazat, dar nu pot fi compensate de către bobina de stingere. Ele contribuie la
mărirea curentului rezidual;
- defectele care se produc în izolaţia internă (materiale în stare solidă), nu pot fi eliminate
definitiv cu certitudine, deoarece această izolaţie este neatoregeneratoare. Astfel este posibilă
instalarea regimului de ardere intermitentă a arcului electric, însoţit de supratensiuni periculoase,
care pot produce străpungerea izolaţiei uneia dintre fazele sănătoase într-un punct slab, de în aceeaşi
reţea;
- datorită distanţelor mici dintre faze, se produce cu mare frecvenţă extinderea defectului la
celelalte faze, deci apariţia unui număr mult mai mare de defecte polifazate şi deteriorarea
importantă a cablului afectat.
Aceste dezavantaje dispar în cazul tratării cu impedanţă redusă deoarece:
- mărimea reţelei nu are influenţă importantă asupra dimensionării impedananţei de tratare a
neutrului;
- curentul de defect monofazat este suficient de mare pentru a asigura deconectarea rapidă,
astfel încât deteriorarea cablului este minoră, iar extinderea defectului la celelalte faze, exclusă.
Din cauza dificultăţii de menţinere a potenţialului pe prizele de pământ în limitele admise,
acest mod de tratare a neutrului este prea costisitor pentru reţelele aeriene. Prizele de pământ
naturale ale stâlpilor liniilor aeriene au rezistenţa mult mai mare decât prizele posturilor şi staţiilor
de transformare, iar lungimea mare a liniilor reţelelor aeriene face ca probabilitatea producerii
defectelor la stâlpi să fie mult mai mare în comparaţie cu posturile de transformare. Reducerea
mărimii acestor rezistenţe implică costuri prea mari pentru a fi acceptate, cu excepţia unor situaţii
particulare. În condiţiile înăspririi cerinţelor privind protecţia populaţiei şi animalelor în raport cu
reţelele electrice, normele europene impun valori reduse ale potenţialelor admisibile pe prizele de
Coala
80
pământ ale acestor instalaţii. De asemenea, supratensiunile transmise în reţelele de joasă tensiune
datorită defectelor din reţele de medie tensiune sunt limitate prin aceste norme. în aceste condiţii are
loc, în prezent, schimbarea metodei de tratare a neutrului reţelelor aeriene de medie tensiune din
Franţa de la rezistenţă redusă la bobină de stingere.
Deşi, în principiu, impedanţa redusă se poate realiza ca un rezistor sau o inductanţă, cea mai
mare răspândire o are utilizarea rezistorului. Principalele motive sunt:
- influenţa mai redusă a mărimii capacităţii fază-pământ a reţelei asupra valorii
curentului de defect monofazat (figura 2.12.), datorită însumării vectoriale a
curentului capacitiv de punere la pământ cu curentul prin neutru care este în fază
cu tensiunea fazei defecte în cazul rezistorului şi defazat în urmă cu 90° în cazul
inductanţei;
- factor de supratensiune mai redus pe fazele sănătoase în timpul defectului
monofazat în cazul rezistorului, deşi această deosebire nu este atât de importantă
pentru a justifica o reducere a nivelului de izolaţie.
Din punct de vedere economic însă, este mai avantajoasă soluţia inductanţei. Aceasta se poate
realiza ca o bobină fără miez, din conductor de alumiiniu, cu izolaţia uscată sau în ulei de
transformator. Rezultă avantaje precum:
- regim termic foarte uşor, pe durata defectului, datorită lipsei disipării de energie activă în
inductanţă;
- gabarit (dimensiuni, masă) şi costuri mult mai reduse comparativ cu rezistorul.
Coala
81
6. ASPECTE DE ECONOMIE ŞI MANAGEMENT
6.1. Alegerea schemei de alimentare internă a întreprinderii
Compararea tehnico-economică a variantelor de alimentare cu energie electrică a postului de

transformare PT-10, prin intermediul magistralelor enumerate mai jos şi radial.
La alegerea schemei de alimentare internă a întreprinderii purcedem după aranjarea tuturor
punctelor de alimentare pe planul general al întreprinderii şi în secţii în corespundere cu tehnologia
de producere şi cartograma sarcinilor calculate.
Pentru rezervarea reciprocă a posturilor de transformare utilizăm sectoare de cablu între
posturile de transformatoare apropiate, care se alimentează de la secţii diferite.
Schema de distribuţie a energiei electrice este legată cu schema tehnologică a obiectelor.
Alimentarea receptorilor de energie electrică a diferitor linii tehnologice se efectuează de la surse
independente: posturi de transformatoare, puncte de distribuţie, de la diferite secţii a barelor a unui
post de transformatoare. Aceasta se înfăptuieşte pentru ca în caz de avarie să nu fie oprite ambele
linii tehnologice. În acelaşi timp, procesele tehnologice legate între ele sunt alimentate la unul şi
aceiaşi sursă de alimentare, pentru ca în caz de dispariţie a tensiunii toţi receptorii unui proces
tehnologic să fie deconectaţi împreună.
Varianta 1 (Alimentarea PT-10 prin magistrala SD - PT9 - PT10)
Coala
82
Fig. 6.1. Alimentarea PT-10 prin magistrala SD - PT9 - PT10
Sectorul SD – PT9 (magistral)
Determinăm puterea de calcul pe porţiune:
Secţiunea economică a cablului aplicînd meroda densităţii economice:
= ,deoarece nu se schimbă sarcina pe perioada de studiu;
unde:
- densitatea economică, se determină după relaţia
Coala
83
unde:
-costul 1 km de linie cu secţiunea 1 ;
=28,3 ;
-durata de timp actualizată;
-costul specific de calcul al pierderilor de putere şi energie variabil;
Alegem cablu AAШв-3 x 95 cu Iadm=205 A. Costul montării I0=7,829 mii$/km. Pierderile în cablu
la sarcină maximă P0=50 kW/km, l=0,15km, r0=0,326Ω.
Cheltuielile totale actualizate:
unde :
Ia – investiţiile capitale actualizate;
Ca – cheltuielile de exploatare actualizate;
a – valoarea remanentă actualizată;
Da – daunele condiţionate de întreruperea energiei electrice;
unde :
Il – investiţiile în liniile în cablu;
IT – investiţiile în celulele cu întrerupătoare;
I0T=0,789mii$ - costul întreruptorului de tip BMM-10-400-10Y2
Coala
84
Cîr – cheltuielile actualizate de exploatare legate de întreţinerea şi reparaţia utilajului electric;
CPW – cheltuieli condiţionate de pierderi de putere şi energie;
CPW=CPW`+CPW``
CPW` - costul pierderilor variabile;
CPW`` - costul pierderilor constante, deoarece analizăm LEC-10kV CPW`` =0(se naglijează);
Durata de calcul a pierderilor de energie se determină după relaţia:

Durata de calcul a pierderilor de energie se determină după relaţia:
Pierderile de putere ce nu variază în funcţie de sarcină nu se determină deoarece sunt mici şi

se neglijează.
unde:
Calculul daunelor îl vom efectua după relaţia:

, mii$
unde:
Wnelivr – cantitatea de energie nelivrată din cauza refuzurilor;
1,08 – coeficient care ea în seamă refuzul cu 0,1h;
d0 – dauna specifică pentru întreprinderea dată, $1kWh;
, kWh
 - coeficientul de limitare al puterii în regimul avariat;
l – coeficientul de aplatizare lunară;
z – coeficientul a aplatizare zilnică;
H – probabilitatea de refuzuri al schemei date;
Coala
85
unde:
Hî – probabilitatea de refuz al întrerupătorului;
HLEC – probabilitatea de refuz a LEC;
costul daunelor:
Porţiunea PT9 – PT10 (magistral)

Puterea de calcul pe porţiune:
determinăm secţiunea cablului după densitatea economică:
unde:
Alegem cablu AAШв-3 x 35 cu Iadm=115A; I0=4,733 mii$1km; P0=42kW/km; l = 0,29km,

r0=0,89Ω.
Investiţiile la construcţia liniei:
Investiţiile în celula cu întrerupător:
Cheltuielile pentru întreţinere şi exploatare:
Energia electrică nelivrată:

Coala
86
Costul daunelor:
Varianta cu nealimentarea PT10

Puterea de calcul:
determinăm secţiunea cablului după densitatea economică:
unde:
Alegem cablu AAШв-3 x 50 cu Iadm=140A; I0=5,392 mii$1km; P0=44 kW/km; l = 0,15 km,
r0=0,62Ω.
Investiţiile la construcţia liniei:
Investiţiile în celula cu întrerupător:
Cheltuielile pentru întreţinere şi exploatare:
Energia electrică nelivrată:
Costul daunelor:
Calculele pentru eclelalte variante de alegere se calculă similar precedentelor, astfel încît sunt
prezentate în tabelul 6.1.,6.2,6.3
Coala
87
Varianta II (Alimentarea PT-10 prin magistrala SD - PT1 - PT3 - PT2 - PT10)
Fig.6.2. Alimentarea PT-10 prin magistrala SD - PT1 - PT3 - PT2 - PT10

Varianta III (Alimentarea PT-10 prin radila SD - PT10)
Coala
88
Fig. 6.3. Alimentarea PT-10 prin radila SD - PT10
Tabelul 6.1
Rezultatul CTA∑ prin alimentarea PT-10 prin magistrală

Alimentarea PT- Tipul liniei în
10 prin magistr. Fec, cablu Ia, mii$ Ca, mii$ λa, mii$ Da, mii$ CTA,mii$
SD-PT9-PT10 mm2
Sect. SD-PT9 76,72 AAШв-3x 95 1,959 1,598 0,69 0,35 3,202
Sect.PT9-PT10 29,85 AAШв-3x 35 1,37 1,931 0,49 0,13 2,94

Sect.SD-PT1 112,32 AAШв-3x 120 1,445 1,277 0,504 0,49 2,708
Sect.PT1-PT3 69,6 AAШв-3x 70 1,361 3,704 0,489 0,308 4,83
Sect.PT3-PT2 34,9 AAШв-3x 35 0,236 0,27 0,084 0,157 0,579
CTA∑ 12,4
Tabelul 6.2
Rezultatul CTA∑ prin alimentarea PT-10 prin magistrală
Coala
89
10 prin magistr. Fec, cablu Ia, mii$ Ca, mii$ λa, mii$ Da, mii$ CTA,
SD-PT1-PT3- mm 2
mii$
PT2-PT10
Sect. SD-PT9 46,87 AAШв-3x 50 1,589 1,216 0,556 0,204 2,453
Sect.SD-PT1 142,17 AAШв-3x 150 1,56 1,542 0,545 0,062 3,182
Sect.PT1-PT3 105,17 AAШв-3x 120 1,97 4,605 0,709 0,459 6,336
Sect.PT3-PT2 66,86 AAШв-3x 70 0,324 0,434 0,166 0,291 0,883
Sect. PT2-PT10 29,85 AAШв-3x 35 0,804 0,644 0,289 0,13 1,289
CTA∑ 14,62
Tabelul 6.3
Rezultatul CTA∑ prin alimentarea PT-10 radial
10 prin radila Fec, cablu Ia, mii$ Ca, mii$ λa, mii$ Da, mii$ CTA,
SD- PT10 mm 2
mii$
Sect. SD-PT9 46,87 AAШв-3x 50 1,589 1,216 0,556 0,204 2,453

Sect.SD-PT10 29,85 AAШв-3x 35 2,003 1,423 0,811 0,13 3,045
Sect.SD-PT1 112,32 AAШв-3x 120 1,445 1,277 0,504 0,49 2,708
Sect.PT1-PT3 69,6 AAШв-3x 70 1,361 3,704 0,489 0,308 4,83
Sect. PT3-PT2 34,9 AAШв-3x 35 0,236 0,27 0,084 0,157 0,579
CTA∑ 13,61
Observăm că CTA pentru varianta I sunt mai mici, deci schema de alimentare cu energie electrică
dată,este mai convinabilă din punct de vedere economic, dar din punct de vedere al fiabilităţii în
funcţionare varianta II (radial) este mai optimă. Deci vom solicita varianta II.
Coala
90
6.2 Starea actuală în complexul energetic. Imperativul reformei
6.2.1 Starea actuală şi problemele complexului energetic
Situaţia actuală a complexului energetic naţional este caracterizată de urmatorii factori

semnificativi:
Factori economici:
tendinţa creşterii continue a datoriilor;
blocajul financiar al întreprinderilor energetice determinat de imense datorii debitoare şi
creditoare;
creşterea de circa două ori a pierderilor de energie si combustibil pe parcursul ultimilor ani (in
sectorul electroenergetic depăşind 30% din volumul total livrat);
lipsa de investiţiilor capitale pentru renovarea şi dezvoltarea complexului energetic;
Coala
91
uzura morală şi fizică avansată a instalaţiilor şi echipamentelor energetice: circa 60% din
instalaţiile termoelectrice au o durată de viată ce depaşeşte 25 ani, 40% - 30 ani, fapt care a
condus la un nivel scazut al calităţii serviciilor prestate, la diminuarea eficienţei energetice.
Factori de eficienţă energetică:
intensitatea energetică este de 3-4 ori mai mare decît indicii respectivi în ţările dezvoltate.
Republica Moldova se plasează în fruntea ţărilor cu cea mai mare pondere a cheltuielilor pentru
resursele energetice consumate.
Factori de securitate energetică:
Dependenţa aproape totală (circa 98%) de importul de resurse energetice primare;
un numar limitat de surse de import a combustibilului şi energiei electrice; gazele naturale sînt
în continuare importate doar dintr-o singură ţară;
ponderea gazelor naturale în balanţa consumului total de resurse energetice primare constituie
circa 70%;
lipsa capacităţilor necesare de generare a energiei electrice în partea dreapta a Nistrului pentru
acoperirea propriului consum;
capacitatea redusă a liniilor electrice de conexiune cu Vestul (doar trei linii 110kV); structura
reţelei electrice de transport nu este favorabilă din punctul de vedere al asigurării securitaţii
energetice a statului.
Pe parcursul ultimilor ani Guvernul a întreprins mai mulţi paşi în reformarea complexului,
adoptînd un şir de hotărîri, toate indreptăţeşte spre demonopolizarea, descentralizarea,
întroducerea cconcurenţei,atragerea şi încurajarea investiţiilor private, majorarea eficienţei
energetice şi economice.
In anul 1997 fosta Companie de Stat "Moldenergo" a fost descentralizată şi corporatizată, fiind
divizată după principiul funcţional în trei categorii de întreprinderi ce urmează a fi privatizate (cu
excepţia transportului de energie şi dispeceratului central):
de generare: Societatea pe Acţiuni "CET-1 Chişinău", Societatea pe Acţiuni "CET-2 Chişinău",
Societatea pe Acţiuni "CET-Nord Balţi";
de transport şi dispecerat central: Întreprinderea de Stat "Moldtranselectro";
de distribuţie: Societatea pe Acţiuni "RED Chişinău", Societatea pe Acţiuni "RED Nord",
Societatea pe Acţiuni "RED Nord-Vest", Societatea pe Acţiuni "RED Centru", Societatea pe
Acţiuni "RED Sud".
A fost formată Compania mixtă moldo-rusă "Moldova-Gaz", în care 50% de acţiuni sunt
deţinute de Societatea pe Acţiuni "Gazprom" din Federaţia Rusă. Sînt în curs de reorganizare şi
celelalte sectoare energetice.
Coala
92
În 1997 a fost creată Agenţia Naţională pentru Reglementare în energetică, organ chemat să
exercite funcţia de reglementare economică în energetică republicii şi de protecţie a
consumatorilor.
În 1999 a demarat procesul real de privatizare a întreprinderilor reţelelor electrice de
distribuţie şi a altor obiective energetice importante.
În pofida eforturilor depuse criza în complexul energetic continuă să se aprofundeze.
Soluţionarea situaţiei create este posibilă doar prin continuarea reformei economice in complexul
energetic.
Necesitatea continuării reformei
Printre factorii ce determină necesitatea ajustării politicii energetice a tării pe termen mediu
şi lung o importanţa covîrşitoare o au:
imperativul economic de a imbunătăţi performanţa complexului energetic actual;
imperativul juridic ce rezultă din legile recent adoptate cu privire la energetică, energie electrică,
gaze naturale, conceptul privatizării întreprinderilor energetice, proiectul individual de
privatizare a întreprinderilor din sectorul electroenergetic, reorganizarea sectorului de gaze;
opţiunea statului de a-şi gestiona cu succes dependenţa sa energetică de alte tări;
necesitatea armonizării legislaţiei naţionale din complexul energetic cu reglementările
internaţionale din acest domeniu;
necesitatea dezvoltării cadrului instituţional şi legislativ favorabil atragerii investiţiilor private
locale şi străine în complexul energetic.
6.2.2. Obiectivele strategice ale politicii energetice
Misiunea statului in domeniul energiei este de a crea şi asigura condiţiile necesare pentru o
activitate eficientă a întreprinderilor energetice, indiferent de forma lor de proprietate, în
scopul alimentarii fiabile si calitative a consumatorilor cu energie şi combustibil, la tarife
rezonabile şi la un impact admisibil asupra mediului.
Obligaţiunea complexului energetic este de a oferi servicii energetice, fiabile si calitative,
tuturor categoriilor de consumatori de energie şi combustibil în baza relaţiilor
comerciale/contractuale
stabilite intre furnizori si consumatori.
Obiectivele strategice ale politicii energetice naţionale pentru perioada de pîna în anul 2010,
sînt:
finalizarea procesului de privatizare a complexului energetic şi formarea pieţei energetice;
Coala
93
promovarea eficienţei energetice, conservării energiei;
asigurarea securitaţii energetice a statului;
protecţia mediului înconjurător.
Aceste obiective strategice se transformă în urmatoarele seturi de obiective tematice ce
urmează a fi atinse către anul 2010:
obiective de eficientă economică şi energetică:
demonopolizarea complexului energetic, privatizarea preponderentă a acestuia şi promovarea
competiţiei pe piaţa resurselor energetice, care, în ansamblu, vor contribui la:
majorarea eficienţei energetice la producerea, transportul, distribuţia si furnizarea energiei şi
combustibililor;
diminuarea costurilor şi, deci, la formarea unor preţuri rezonabile la energie şi combustibil;
implementarea de tehnologii energetice eficiente ce au impact minim asupra mediului (a
ciclului termodinamic combinat şi a cogenerării energiei electrice şi termice, respectîndu-se
principiul cost-beneficiu);
lichidarea datoriilor şi normalizarea situaţiei financiare a întreprinderilor complexului
energetic;
atragerea investitiilor private in reabilitarea şi construcţia de obiective energetice;
implicarea resurselor energetice proprii, inclusiv celor regenerabile, în balanţa de
consum în cazurile în care acestea se dovedesc a fi economic competitive;
promovarea unei politici insistente şi consecvente de conservare a energiei la consumatori;
obiective de securitate energetică:
diversificarea genurilor de combustibil, utilizaţi pe teritoriul ţării, a surselor şi cailor de import
a resurselor energetice;
majorarea capacităţilor competitive de producere a energiei electrice;
întărirea interconexiunilor energetice cu Vestul;
dezvoltarea si valorificarea surselor proprii de petrol si gaze;
crearea conditiilor necesare pentru aderarea sistemului electroenergetic national la cel vest-
european;
obiective ecologice:
alinierea la standardele şi normele europene de poluare a mediului.
Atingerea obiectivelor menţionate va conduce la aprovizionarea consumatorilor cu energie
şi combustibil de calitate şi la preţuri rezonabile şi la o stare financiară sănătoasa a
întreprinderilor din complexul energetic.
Coala
94
6.2.3. Direcţiile principale în atingerea obiectivelor fixate
Obiectivele strategice se prevăd a fi atinse către anul 2010 prin formarea unui cadru legal, care
ar asigura o funcţionare şi dezvoltare eficienta şi durabilă a complexului energetic, făra ca statul
să se implice în relaţiile contractuale dintre furnizori si consumatori. Acest cadru legislativ,
organizatoric, fiscal şi de altă natură va incuraja furnizorii şi consumatorii de resurse energetice să
activeze progresiv şi eficient. Acţiunile statului în această direcţie vor cunoaşte o abordare
diferenţiata pentru fiecare sector în parte.
Securitatea energetică a statului va fi asigurată prin diversificarea surselor de import a
energiei electrice şi produselor petroliere, prin dezvoltarea capacitaţilor proprii competitive de
producere a energiei electrice, precum şi prin crearea de rezerve strategice de combustibil.
Dezvoltarea complexului energetic va avea loc preponderent prin atragerea de investitii
private, pe baza de concurs şi fară eliberarea de garanţii din partea statului în acest proces.
Cooperarea şi integrarea regionlă şi europeană este o soluţie indispensabilă pentru energetica
Republicii Moldova, care importă circa 98% din necesarul de resurse energetice primare.
1. Sectorul electroenergetic
Obiective sectoriale:
formarea unei piete competitive a energiei electrice;
majorarea capacităţii interne (pîna la 80%) de acoperire a sarcinii electrice de consum.
Căi si modalităti de atingere a obiectivelor sectoriale
Finalizarea procesului de privatizare a reţelelor naţionale de distribuţie şi a centralelor
electrice va contribui în mare măsura la formarea unei pieţe competitive a energiei electrice.
Privatizarea
Companiilor electroenergetice prin atragerea investitorilor strategici în domeniul generării şi
istribuţiei ramîne a fi cea mai sigură cale de soluţionare a problemei aprovizionării cu energie
electricăŢara are nevoie de noi capacitaţi de producere a energiei electrice. Vor fi incurajate
construcţia de noi centrale electrice cu puterea instalată de circa 100-300 MW fiecare, precum
şi de a extinde capacitaţile centralelor existente, în baza principiului preţurilor competitive pe
piaţă şi cu considerarea dependenţei de import şi diversificării surselor de energie electrică. Vor fi
promovate tehnologii şi instalaţii electroenergetice eficiente şi cu un impact admisibil asupra
mediului.
Pe de altă parte, piaţa regională de energie electrica ofera în prezent şi pe termen lung
energie electrică la un preţ mult mai mic decît cel al energiei produse în ţară la centralele
electrice nou construite. In acest context energetic, prioritar devine atît formarea unei pieţe
Coala
95
interne concurenţiale a energiei electrice, cît şi contribuţia la formarea unei pieţe regionale
fiabile şi transparente.
Aceasta necesită:
majorarea capacităţilor proprii de producere a energiei electrice care ar permite de a acoperi
pîna la 80% din consumul total de energie;
refacerea structurii reţelei electrice de transport şi interconexiune în scopul majorării
capacitaţii ei de import şi tranzit a energiei de cel puţin 50% din sarcina consumului intern.
În plan strategic se prevede ca pînă în anul 2010 consumatorii cu puterea de 100 kW şi mai
mult (consumatori eligibili) să se bucure de dreptul de a-şi alege singuri furnizorii de energie
electrica.
Totodata, se prevede a fi create condiţiile necesare pentru funcţionarea sistemului
electroenergetic naţional în paralel cu cel interconectat Est-Vest.
2. Sectorul termoenergetic
diminuarea costurilor pentru producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice;
eficienţa, investiţiile, fiabilitatea alimentării cu energie.
În descentralizarea sectorului de termoficare existent şi trecerea lui în proprietatea şi
gestiunea autorităţilor publice locale, cu posibilitatea privatizării ulterioare a unor obiecte
termoenergetice;
promovarea cogenerării energiilor termice şi electrice în cadrul CET-urilor în urma refacerii
centralelor termice în CET în baza principiului "cost-beneficiu".
Căi şi modalitaţi de atingere a obiectivelor sectoriale
Dreptul de reglementare a activitaţilor şi de stabilire a tarifelor la energia termica va fi
transferat, dupa caz, de la Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică spre autoritaţile
publice locale.
Această reglementare va fi exercitată în baza politicii şi metodologiei naţionale de tarifare
ce încurajează scopul sporirii calităţii energiei termice livrate şi eficienţei se va trece la
decentralizarea luării deciziilor privind dezvoltarea sistemelor de aprovizionare cu energie
termica. Avînd în vedere caeficienţa sistemului de termoficare utilizat este mult dependentă de
condiţiile locale, toate sistemele de termoficare publice existente vor trece în subordinea
primariilor respective care vor stabili singure în acest context îl constituie asigurarea contorizării
maxime a energiei consumate şi variantele optime de asigurare cu energie termică a
Coala
96
consumatorilor, precum şi a formei de organizare a unitaţilor de prestare a serviciilor privind
energia termică.
În baza de studii vor fi definite criterii clare în baza cărora consumatorii sa-şi poată alege
singuri modalitatea de aprovizionare cu energie termica de lungă durată.
Tarifele pentru energia termica produsă şi distribuita prin sisteme centralizate vor fi
reglementate de autoritaţile locale, creîndu-se astfel premisa de baza pentru sporirea eficienţei
funcţionării sistemului de aprovizionare cu energie termică. Pe de alta parte, se va crea cadrul de
condiţii în vederea creşterii responsabilitaţii de achitare a consumatorilor pentru energia
consumată. Un loc prioritar conservarea energiei.
Pentru a spori eficienţa utilizarii resurselor energetice primare în ţară se va promova refacerea
centralelor termice existente în centrale electrice de termoficare pe baza principiului "cost-
beneficiu".
Concomitent, se vor crea condiţii pentru utilizarea tot mai largă a resurselor regenerabile de
energie competitive pentru asigurarea necesităţilor de energie termică a consumatorilor.
Aplicarea conceptului menţionat se va efectua prin realizarea unui şir de măsuri de ordin
legislativ, instituţional, managerial, economic, tehnic şi de alta natură.
3.Sectorul de gaze
formarea unei pieţe interne competitive a gazelor naturale;
promovarea în continuare a gazificării localitatilor care pîna în prezent au ramas în afara acestui
serviciu;
asigurarea calitaţii şi fiabilitaţii aprovizionării consumatorilor cu gaze naturale.
Căi şi modalităţi de atingere a obiectivelor sectoriale
Statul îsi va menţine influenţa în stabilirea tarifelor pentru transportul, distribuţia şi furnizarea
gazelor. În plan strategic statul va întreprinde paşi spre construcţia de noi conducte magistrale de
gaze în vederea lărgirii interconexiunilor cu alte ţări şi va studia posibilităţile de stocare a
gazelor naturale atît pe teritoriul republicii, cît şi în ţările vecine. Se va menţine influenţa statului
în domeniul prospectării şi exploatării resurselor de gaze din republică.Totodată va fi promovată
utilizarea gazelor naturale în calitate de combustibil pentru transport.
În scopul evitării monopolului şi sporirii eficienţei sectorului se va urmări formarea unei pieţe
competitive a gazelor naturale unde consumatorii vor avea dreptul de a-şi alege singuri furnizorii
Coala
97
acestui tip de combustibil. Pentru asigurarea securitaţii energetice a republicii vor fi
intreprinse măsuri privind cercetarea şi utilizarea posibilelor variante de aprovizionare cu gaze,
inclusiv din Asia Mijlocie, Orientul Apropiat, Africa de Nord, Europa de Nord.
Avînd în vedere prezenţa unei cereri sporite pentru gazele naturale în mai multe localităţi ale
republicii şi lipsa posibilităţii financiare a statului spre acoperirea acesteia, pîna în anul
2010dezvoltarea reţelelor de gaze respective se va efectua cu participarea capitalului privat şi în
baza de licitaţii.
În vederea sporirii eficienţei funcţionării sistemului de gaze vor continua lucrările spre
contorizarea tuturor consumatorilor, utilizind mijloace moderne de evidenţă. Totodată, se va
asigura contorizarea la hotarele republicii a gazului transportat prin gazoductele magistrale,
precum şi contorizarea branşamentelor intrasistemice.
4. Sectorul de combustibil lichid şi solid
formarea unei competiţii largi între furnizorii de produse petroliere şi cărbune;
majorarea fiabilitaţii şi calităţii aprovizionării consumatorilor cu combustibil lichid şi solid.
Căi şi modalităţi de atingere a obiectivelor sectoriale
La baza alimentării fiabile a consumatorilor cu combustibil lichid şi solid de calitate înalta şi la
preţuri avantajoase va sta promovarea competiţiei largi pe piaţa produselor menţionate. În acest
context, statului îi va reveni doar rolul de a forma cadrul de condiţii pentru funcţionarea eficientă
a pieţei. Aceasta va conduce la formarea competiţiei între furnizorii de combustibil şi la
diminuarea preţurilor la aceste resurse energetice.
O contribuţie importantă o va aduce finalizarea construcţiei Terminalului petrolier de la
Giurgiuleşti şi a reţelei aferente, precum şi întărirea treptata a capacităţii operaţionale a acestui
important obiectiv. Totodata, vor fi intreprinse măsuri spre privatizarea activelor Societăţii pe
Acţiuni "Tirex-Petrol" şi Societăţii pe Acţiuni "Combustibil Solid", spre eficientizarea funcţionării
nodurilor de căi ferate la frontiera cu Vestul, precum şi spre formarea cadrului instituţional şi
legislativ-normativ privind procurările publice de produse petroliere şi cărbune.
Ţinind cont de dependenţa mare a importului de resurse primare de energie, urmează a fi
utilizate integral toate deşeurile agricole, forestiere şi urbane în calitate de combustibil.
Diversificarea surselor şi căilor de import a produselor petroliere şi a carbunelui reprezintă
orientarea principală în gestionarea cu succes a dependenţei energetice.
Coala
98
În ţară vor fi continuate prospecţiunile propriilor resurse energetice, precum şi exploatarea
surselor identificate ce se dovedesc a fi competitive cu atragerea investiţiilor private în acest
domeniu.
Pornind de la cele menţionate mai sus, acţiunile de dezvoltare pîna în anul 2010 a sistemului de
aprovizionare cu combustibil lichid şi solid.
6.2.4. Elemente importante de politică energetică
1. Conservarea energiei la consumatori. Sursele regenerabile de energie
Obiective tematice catre anul 2010:

micşorarea intensităţii energetice în mediu cu 2-3% anual;
valorificarea energiilor regenerabile economic competitive.
Căi şi modalităţi de atingere a obiectivelor tematice
Conservarea energiei va contribui la reducerea consumului de resurse energetice, şi respectiv, la
micşorarea costurilor pentru extinderea capacităţilor de producere şi importului de energie,
precum şi la majorarea capacităţii de concurenţă a producţiei autohtone şi diminuarea impactului
energeticii asupra mediului înconjurător.
Cu scopul susţinerii financiare a proiectelor energoeficiente, a tehnologiilor, cercetărilor şi
elaborărilor tehnice în domeniu se va crea Fondul naţional pentru conservarea energiei. Totodata,
vor fi elaborate şi implementate un şir de programe ramurale de conservare a energiei.
Eficientizarea activităţii Inspectoratului Energetic de Stat şi Agenţiei Naţionale pentru
Conservarea Energiei, cu formarea filialelor judeţene a acesteia, care la rîndul său i-şi va aduce
aportul la promovarea tehnologiilor şi proceselor tehnologice eficiente şi la diminuarea
intensităţii energetice. Va fi promovată crearea companiilor de servicii energetice, precum şi
crearea zonelor demonstrative a eficienţei energetice.
Pe de altă parte, un suport la diminuarea consumurilor specifice de energie îl va constitui
elaborarea şi implementarea standardelor de consum ale energiei în clădiri publice, în transport, de
către aparatele de uz casnic. Urmează a fi perfecţionate sistemele centralizate de alimentare cu
energie termică, implementarea sistemelor autonome eficiente de aprovizionare cu energie
termică şi instalarea dispozitivelor de reglare a temperaturii în clădiri.
Dezvoltarea şi utilizarea surselor regenerabile de energie competitive va contribui la
diminuarea dependenţei energetice de sursele de import.
Un rol important în acest domeniu se va acorda educaţiei şi instruirii specialiştilor,
studentilor, elevilor şi a populaţiei în domeniul utilizării eficiente şi economisirii energiei,
organizării concursurilor şi expoziţiilor realizarilor în acest domeniu.
Coala
99
2. Reglementarea economică statală în domeniul energiei
Obiective tematice:
formarea si menţinerea unui cadru complet, independent şi transparent de reglementare;
promovarea unei politici tarifare adecvate.
Extinderea reformelor necesită formarea unui mediu de reglementare, care ar corespunde
cerintelor moderne organizatorice, tehnice şi economice pentru activitatea eficienta a
întreprinderilor energetice, cu elaborarea cadrului normativ şi de reglementare independent şi
transparent necesare economiei de piaţă.
Funcţionarea pieţelor energetice va fi îndreptata spre minimizarea costurilor şi îmbunatăţirea
calităţii serviciilor prestate consumatorilor.
Tarifele vor fi orientate spre acoperirea necesitatilor financiare rezonabile ale sectoarelor
energetice dar, totodata, şi spre promovarea eficienţei şi competiţiei largi pe piaţă, cu scopul
deservirii consumatorilor la costuri minime.
Tarifele la energia electrică, termică şi gaze naturale vor fi stabilite unice pentru toate
categoriile de consumatori, cu trecerea ulterioară treptată la tarife diferenţiate.
3. Protecţia mediului înconjurător
Obiective tematice:
alinierea la standardele şi normele europene de poluare a mediului;
reducerea emisiilor în mediul înconjurător.
Sectorul energetic emite pe teritoriul ţării aproximativ 30% din substanţele nocive eliberate
în mediul înconjurător de pe urma activităţii economice. În marea majoritate a cazurilor
poluarea mediului are loc în limitele palierelor admisibile, excepţie constituind unele cazuri la
CTE Moldoveneasca, Centrala termică Sud-Chişinău şi pe alocuri unităţile de transport care
functionează pe baza de motorină şi benzină.
Avînd în vedere că la nivel mondial se înaspresc cerinţele faţă de poluarea mediului
înconjurător şi a faptului ca Republica Moldova a semnat mai multe acorduri internaţionale
privind respectarea standardelor de emisie a substantelor nocive, este necesar sa se
întreprindă paşi concreţi spre respectarea normelor de poluare a mediului.
Restructurarea şi privatizarea energeticii, aflate actualmente în desfăşurare, este pe cale de a
soluţiona în mare măsura problemele ecologice considerate de nedepăşit din lipsa finanţării.
Coala
100
Privatizarea centralelor electrice schimbă substanţial sarcina statului, ea fiind redusă doar la
monitorizarea respectării cerintelor de poluare aplicate la aceste obiective, obligaţie care
actualmente se îndeplineste.
Lansarea şi implementarea programului de conservare a energiei va contribui simtitor la
diminuarea emisiilor nocive.
Căile principale de diminuare a impactului complexului energetic asupra mediului sînt
urmatoarele:
substituirea combustibililor fosili cu gaze naturale şi gaz lichefiat, care sînt mai putin
poluante, inclusiv pentru alimentarea mijloacelor de transport;
elaborarea şi implementarea standardelor şi normativelor ecologice de stat la nivelul celor
europene în privinţa reducerii emisiei substantelor nocive, inclusiv la obiectele energetice şi
mijloacele de transport;
elaborarea şi implementarea mecanismului economic pentru protecţia mediului ambiant în
complexul energetic.
4. Formarea cadrelor si educaţia energetică. Cercetarea ştiinţifica
Obiective tematice:
orientarea politicii de pregătire a cadrelor pe principiile economiei de piaţă;
conştientizarea populaţiei privind problemele şi importanţa energiei;
formarea cadrului de condiţii pentru asigurarea unei competente înalte a studiilor efectuate de
instituţiile de cercetare naţionale.
Lansarea economiei de piaţă în sistemul energetic al ţării, schimbările de structură care au
loc în prezent şi vor continua în anii următori în sectorul respectiv impun abordarea problemei
pregătirii cadrelor şi cercetării pentru ramura de pe poziţii noi.
Beneficiarii promoţiilor instituţiilor de învăţămînt vor fi preponderent întreprinderile
private, sau cele cu capital majoritar privat. Doar un mic numar de companii vor fi în întregime
de stat. În aceste imprejurări contribuţia financiară a statului în pregătirea cadrelor din
energetică se va diminua substanţial. Principala sursă financiară a sistemului de pregătire a
cadrelor energetice se va baza pe comanda de stat şi contracte încheiate între instituţia de învăţămînt
şi solicitantul obţinerii studiilor respective sau întreprinderea ce comandă cadre. Statul va
oferi un numar limitat de burse de studii pentru instituţiile de învatamînt tehnic. Specialităţile vor
îngloba în programele lor discipline de importanţă majoră în noile condiţii de funcţionare a
ramurii (economie, management, marketing, politici energetice, conservarea energiei, limbi
Coala
101
moderne etc.). Orientarea generală în pregatirea cadrelor inginereşti urmează a fi indreptata spre
profit.
O importanţă deosebită urmează a fi acordată educaţiei energetice a întregii societăţi. În acest
scop vor fi elaborate un şir de programe de educaţie şi conştientizare a societăţii în spiritul
consumului raţional de energie şi resurse energetice, care vor cuprinde toate treptele sistemului
de învăţămînt naţional, precum şi al populaţiei. În promovarea acestui deziderat un rol
important îi revine învăţămîntului superior.
În domeniul cercetării ştiinţifice pînă în anul 2010 se prevede a efectua un şir de studii şi
cercetări necesare solutionării problemelor de restructurare şi dezvoltare a complexului
energetic. Statul va sprijini, în primul rînd, cercetările care privesc realizarea conceptului
dezvoltării ramurii şi elaborarea de acte de politică energetică, majorarea eficienţei energetice
şi economice, atragînd în acest scop suportul organismelor şi programelor internaţionale.
5. Cooperarea internaţională
Pornind de la faptul ca Republica Moldova importă aproape suta la sută din necesarul de
resurse primare de energie - un factor deosebit de important în gestionarea cu succes a
dependenţei sale energetice îl reprezintă poziţia activă a ţării în cooperarea internatională în
domeniul energiei.
Această cooperare urmează a fi promovată în urmatoarele direcţii prioritare:
participarea la activităţile şi programele/proiectele energetice ale structurilor internaţionale,
preocupate de elaborarea, implementarea şi coordonarea politicilor energetice la nivel mondial,
european şi regional, cum sînt - Organizaţia Naţiunilor Unite, Consiliul Mondial al Energiei,
Banca Mondială, Agenţia Internaţionala pentru Energia Atomica, Secretariatul Cartei Energiei,
Comisia Uniunii Eutropene, Comisia pentru Cooperarea Economică a Ţărilor Bazinului Mării
Negre etc.;
cooperarea bi- si multilaterala cu ţările din regiune în scopul formării unei pieţe energetice
regionale eficiente, fiabile şi transparente;
atragerea de investiţii străine, de tehnologii "know-how" şi a managementului modern în
domeniul energiei.
6.2.5. Monitorizarea implimentării prezentei straterii
Gestionarea generală a procesului de implementare a prezentei Strategii îi revine
Ministerului Industriei şi Energeticii. Toate instituţiile de stat sînt responsabile de a contribui la
realizarea prevederilor prezentei Strategii.
Monitorizarea implementarii prezentei Strategii va fi efectuată de către Ministerul Industriei şi
Energeticii prin elaborarea periodică (o data la doi ani) a unui raport (Raport al Energiei) privind
Coala
102
stadiul curent de implementare a politicii energetice naţionale, care va urma să fie prezentat
Guvernului spre examinare şi aprobare. Primul Raport al Energiei va fi prezentat la împlinirea a
doi ani de la momentul aprobării prezentei Strategii.
7.PROTECŢIA MUNCII ŞI A MEDIULUI AMBIANT
7.1. Organizarea protecţiei muncii la întreprinderea S.A. „CARMEZ”, mun. CHIŞINĂU
În prezent la combinatul de carne activează 900 de persoane . Combinatul de carne se

ocupă cu producerea mezelurilor , conservelor etc. De aceia aici sunt diferite utilaje şi maşini
rotitoare periculoase din punct de vedere a traumatizmelor.
Cu scopul îmbunătăţiriicondiţiilor de muncă şi respectarea ordinei în secţii şi la

serviciile combinatului a fost elaborat un plan complex pentru îmbunătăţirea condiţiilor de
protecţie muncii şi de ceremonii de însănătoşire şi sanitariei .
Se efectuiază lucrării pentru implementarea utilajului tehnologic modern care are o
securitate mai mare , se face modernizarea utilajului şi instalaţiilor , se mai fac instalaţii
Coala
103
pentru blocare în caz de avarie şi alte modificări . Se realizează măsuri organizatorice care
reiese din cerinţele regulilor şi normelor de protecţia muncii. Toţi lucrătorii noi veniţi la
combinat trebuie să treacă un instructaj introductiv la protecţia muncii.
În acest instructaj intră tehnica securităţii , sanitaria industrială şi igiena muncii,

securitatea antiincendiară şi legislaţia muncii. Acest insructaj îl studiază studenţii şi lucrătorii
trimişii în deplasare , pentru a petrece practica de producere sau efectuarea lucrărilor . După
terminarea instructajului , instructorul trebuie să răspundă la întrebările de control pentru
verificarea gradului de însuşire a materialului predat . Persoana care na însuşit condiţiile
citite în formă de instructaj , se invită la instructaj din nou . Lucrătorii după ce au făcut
toate formele în secţia de cadre , la locul de muncă primesc un instructaj primar în privinţa
tehnicii securităţii . Ei îşi petrec lecţiile şi stagiunea sub supravegherea conducătorului timp
de 2-14 schimburi (aceasta depinde de caracterul lucrului şi calificarea lucrătorului ) .
Instructajul primar se face cu scopul ca lucrătorul să ia cunoştinţe detaliate cu
instrucţiunile tehnicii de securitate şi sanitaria producerilor după profesia dată sau lucrului
încredinţat şi prentîmpinarea traumatizmelor de producere şi bolilor profesionale .
Instructajul primar se face nemijlocial de conducătorul lucrării (maiestrului , mecanicului ,
energeticianului , etc. ). La lucru de sinestătător se admit persoanelor cu învoirea
conducătorului numai după petrecerea de către el a instructajului introductiv şi primar ,
stagieri , iar în cazurile necesare după o instruire specială şi atestaţie .
Instrutajul periodic se face în următoarele cazuri:

- la schimbarea condiţiilor de muncă în legătură cu modernizarea sau schimbarea
utilajului tehnologic , utilizarea materialelor noi .
- la încălcarea de către lucrători a instructajului la tehnica securităţii şi sanitaria de
producerea independent de ce măsuri au fost luate înprivinţa infactorului .
- la necesitatea aducerii la cunoştinţă lucrătorilor condiţiilor. Adăugătoare apărute
odată cu introducerea regulilor noi , normelor şi instrucţiilor la tehnica securităţii
şi sanitaria de producţie . La îndeplinirea lucrărilor unice neprevăzute în cercul
de obligaţii după lucrul de bază , profesie .
- în caz de accident sau de otrăvire profesională care s-au petrecut cauza
cunoştinţelor insuficiente a lucrărilor a exemplelor de lucruri de securitate.
Instructajul în afara planului se petrece la locul de muncă de aceleaşi persoane

împuternicite în obligaţiile cărora intra petrecerea instructajului primar şi periodic .
Coala
104
Instructajul cu scop se petrece la îndeplinirea lucrărilor unice care n-au legătură directă
cu obligaţiile pe specialitate , lichidarea urmărilor avariei , calamităţile naturale , efectuarea
lucrărilor după ordin-permis , petrecerea excursiilor , măsuri în masă .
7.2Analiza condiţiilor de muncă în secţia de conserve
Angajaţii combinatului de carne din oraşul Chişinău care activează în secţia de

conserve sunt impuşi acţiuni cărorva factori care duc la schimbarea stării sănătăţii lor .
Procesul tehnologic de producere a cărnii este legat , cu un număr mare de utilaje . În zona de lucru
de aprovizionare a maşinilor şi mecanismelor pot apărea periodic factori periculoşi , care apar la
mişcarea părţilor rotative a maşinilor electrice şi rotative .
În funcţie de gravitatea acţiunii factorii se divizează în factori dăunători de producere în
factori periculoşi de producţie . În secţia de producere factorii fizici sunt ca vibraţiile
fiindcă există două presuri . Tot ca factor periculoşi fizic există temperatura ridicată .
Aceasta se datoreşte la acea că în autoclav fierberea are loc cu abur saturat cu temperatura
de 150 grade C şi presiunea de 0.48 MPa . Mai există pericol de electrocutare deoarece
umeditatea relativă în această secţie este de 70 – 80 %.
Ca factori chimici în această reacţie este umeditatea neoptimală ceea ce este periculos
din punct de vedere a electrosecurităţii. Ca factori fizici periculoşi mai există şi utilajul
tehnologic . Aceste este din cauza că aici există maşini de tocat carne care sunt foarte
periculoase , mai sunt maşini de conservat borcane care tot sunt periculoase .
Analiza detailată a condiţiilor de muncă în secţia mezeluri se face în conformitate cu factorii

dăunători de producere conform STAS-12.0.003-84,,Factori periculoşi şi dăunători de producere ,,.
La analiza condiţiilor de muncă vom întocmi un tabel tabelul 8.1
7.3. Calculul ventilării în secţia de conserve a S.A. “CARMEZ”, mun. Chişinău
Pentru a menţine condiţiile optimale ale microclimei în zona de lucru des se foloseşte
ventilarea. Ventilarea poate fi naturală şi artificială.
La ventilarea naturală infiltrarea se efectuează prin crăpături de ferestre, uşi, pereţi.
Calcularea ventilării constă în determinarea volumului de aer necesar pentru eliminarea
surplusurilor de căldură, de umezeală, şi substanţelor dăunătoare. Acest calcul este redat
mai jos.
Datele necesare pentru calcularea volumului de aer eliminat:
Coala
105
1. Puterea utilajului P1=217 kW.
2. Numărul de angajaţi n = 14.
3. Volumul încăperii V=7020 m3 .
4. Căldura degajată de un angajat k3 = 165 js.
5. Concentraţie umezelii în aerul din afară încăperii da = 1,5 gm3 .
6. Pierderi de căldura Q5=0,5 kJh.
7. Perioada anului – iarnă.
8. Temperatura mediului înconjurător ta = 3 oC
9. Puterea consumată pentru iluminatul P=11,3 kW.
10. Direcţia ferestrelor –sud.
11. Coeficientul de schimb a aerului ks=2.
12. Randamentul utilajului =0,8.
13. Suprafaţa totală a ferestrelor mF = 809.
14. Tipul becului - de fluorescenţă
1. Calcularea volumului de aer necesar pentru eliminarea surplusurilor de

căldură.
Lt= QS / c·ρ(tN – tA), m3/h (3.1)
unde: c – capacitatea termică a aerului, 0,24 kkal/kg oK
ρ – densitatea aerului, 1,206 kg/m3
tN – temperatura aerului în încăpere după STAS 12.1.005 – 88 în funcţie de perioada anului
şi categoria lucrului fizic.
tA - temperatura aerului aspirat din afară încăperii t =3 ºC.
Qs – surplusul de căldură degajată.
-Surplusul de căldură degajată:
Qs. = Q1 + Q2 + Q3 + Q4- Q5, ( 3.2)
unde: Q1 – surplusul de căldură degajat de utilaj.

Q2 - surplusul de căldură degajat de angajaţi.
Q3 - surplusul de căldură degajat de iluminatul artificial.
Q4 - surplusul de căldură degajat de iradierea naturală.
Q5 - pierderi de căldura
- Surplusul de căldură degajat de utilaj se calculează din relaţia:
Coala
106
Q1 = 1,02·P1 ·η·3600, [kJ/h] (3.3)
unde: P1- puterea consumată de dispozitiv,

η = 0,8 - randamentul.
Q1=1,02·217·0,8·3600=796824 kJ/h (3.4)
- Surplusul de căldură degajat de dispozitivele de iluminare
Q2 = 1,02·Pdis.ilum(1- η)·cosφ·3600, [kJ/h] (3.5)
unde: Pdis.ilum - puterea dispozitivelor de iluminare [kW],

η- randamentul, de transformare a energiei electrice în energie termică
( becuri cu incandescenţă 0,1…0,15, pentru becuri de fluorescenţă 0,3..0,45)
cosφ =1- factor de putere pentru becuri de incandescenţă
cosφ =0,5..0,65 pentru becuri de fluorescenţă
Q2 = 1,02·11,3· (1-0,3)·0,5·3600 = 14522,7 kJ/h (3.6)
- Căldura emisă de personal:
Q3=k3·n (3.7)
unde: n - numărul personalului,

k3- energia degajată de un muncitor în timpul lucrului fizic
Q3 = 14·165 =8316 kJ/h (3.8)
- Căldura introdusă de radiaţia solară
Q4 = m·F·qsup. stic. , (3.8)
unde: m - numărul de ferestre din încăpere
Coala
107
F - suprafaţa unei ferestre [m2]
qsup. stic. - radiaţia solară , ce trece prin suprafaţa steclei de 1m2 depinde
de direcţia ferestrelor.
Q4 = m·F·qsup. stic.= 80·9·8,75 = 26397kJh (3.9)
Adunând toate componentele, obţinem:
Qs = 796824 +14522,7 +8316 +26397 -0,5= 846059,2 kJ/h (3.10)
Substituind în prima formulă, obţinem volumul de aer necesar pentru evacuare:
Vt= QS /c·ρ·(tN – tA) =846059,2 /1,005·1,206·(22-3) = 36739,54 m³/h (3.13)
2.Calcularea volumului de aer necesar pentru eliminarea surplusurilor de

umezeală
Lu=Gu/1000·ρ·(del-da), m³/h
unde:
ρ – densitatea aerului ρ=1,2 kg/m³
del – concentraţia umezelii în aerul încăperii.
Del=Gu/V=21854/7020 = 3,11 g/m³
unde:
V – volumul încăperii V= 7020 m³ .
da – concentraţia umezelii în aerul în afară încăperii da=1,5 g/m³.
Gu – Cantitatea de umezeală degajată în aer la răcirea utilajului şi de angajaţi
Gu = G1 + G2
Coala
108
G1=k`1·P1 =217·100=21700 g/h
unde:
P1- puterea utilajului P1=217 kW.
k'1 - cantitatea de umezeală degajată la răcirea unui kW, k'1 =100.
G2= k'2·n = 11·14=154 g/h
k'2 – cantitatea de umezeală degajată de un angajat timp de o oră.

n – numărul de angajaţi.
Lu=Gu/1000·ρ·(del-da)=21854/1000·1,2·(3,11 – 1,5)=11,31 m³/h
3.Alegerea productivităţii ventilatorului şi tipul lui se efectuează după volumul maxim.
L = Lmax ( Lt, Lu )
L = 36739,54 m³/h
4.Calcularea aproximativă
În cazul când este necesar de apreciat ventilaţia încăperii într-un mod aproximativ se
efectuează calcularea după coeficientul de schimb de aer.
L = ks· Vînc =2·7020=14080 m³/h
Unde:
ks – coeficientul de schimb al aerului,ks=2.
Vînc – volumul încăperii, V= 7020 m3.
7.4. Tehnica securităţii la expluatarea şi repararea utilajului la posturile de
Coala
109
transformare 10/0.4
Utilajul postului de transformare se execută conform RAIE, care prevăd măsuri de securitate
adăugătoare prevăzute de personalul în execuţie de deservire .
Conform regulilor tehnicii de exploatare se petrec revizii periodice a utilajului PT , printre altele
este necesar de atras atenţie la încăpere în general , funcţionarea uşilor, ferestrelor , lacătelor ,
iluminatul , instalaţiile de legare la pământ şi altele .
Toate acestea sînt importante atât pentru personalul de exploatarea cît şi pentru cel de reparaţie.
Utilajul PT şi aparatele montate trebuie să corespundă cerinţelor RAIE. Personalul ce deserveşte PT
trebuie să dispună de schemele necesare şi de regimurile de funcţionare posibile în regim normal şi
de avarie.
Pentru funcţionarea fiabilă şi economică a alimentării cu energie electrică PT în exploatare
trebuie permanent să se afle în funcţiune toate secţiile sistemului de bare în afară de bara de ocolire
şi de asemenea tot utilajul în afară de cel de rezervă. Clasa de izolaţie a utilajului trebuie să
corespundă tensiunii nominale a reţelei, dar echipamentul de protecţie de la supratensiuni nivelului
izolaţiei utilajului electric.
Încălzirea construcţiilor ce se află în vecinătatea conductoarelor, prin care este parcurs de
curentul de 1000 A şi admisibil pentru atingerea personalului nu trebuie să întreacă 50°C. Controlul
periodic a încălzirii acestor construcţii se face de personalul răspunzător de gospodăria electrică, dar
nu mai rar de o dată în trei luni. La exploatarea utilajului de ventilare trebuie de asigurat
temperatura aerului înăuntrul încăperii PT în timp de vară nu mai mult de 40°C. În caz de depăşire
de 40°C se iau măsuri de micşorare a temperaturii sau răcire a aerului.
La exploatarea încălzitoarelor electrice instalate în PT din secţia frigorifică în care temperatura
mediului înconjurător poate fi mai jos de admisibil se petrece controlul periodic conform graficului
de personalul în răspundere de gospodăria electrică, temperatura se stabileşte conform STAS-ului
indicată de uzina producătoare.
Întrerupătoarele cu ulei sînt echipate cu instalaţii de încălzire a rezervoarelor de ulei dacă
temperatura mediului înconjurător a aerului timp de o zi poate fi mai jos de -25°C
Angrenajele legăturilor, rulmenţii mecanismelor întrerupătoarelor, separatoarelor,
scurtcircuitoarelor şi acţionărilor sînt unse cu ulei rezistent la temperaturi joase, temperatura căreia
nu depăşeşte temperatura minimă de iarnă.
La încăperile interioare ferestrele trebuie întodeauna să fie închise, toate porţiunile trecerii
cablurilor se acoperă pentru protejarea de la nimerirea păsărilor, animalelor în încăpere găurile se
acoperă cu plasă.
Coala
110
Controlul PT fără deconectare trebuie să se petreacă:
─la obiecte cu personal permanent permanent de deservire nu mai rar de o dată în trei zile
─la obiecte fără personal de deserviciu permanent nu mai rar de o dată pe lună
─ după deconectarea scurtcircuitului
Încercarea utilajului se face în conformitate cu normele.
Reparaţia capitală a utilajului se face :
-întreruptoarele cu ulei - o dată în 6-8 ani
-întreruptoarele de sarcină - 0 dată în 4-8 ani
întreruptoarele cu aer - o dată în 4-6 ani
-scurtcircuitor - odată în 2-3 ani
-compresoarele - o dată în 2-3 ani
Prima reparaţie se face conform termenului indicat în fişa tehnică a uzinei producătoare.
Reparaţia capitală a separatorului se face după scoaterea tensiunii de pe bare sau trecerea de la o
bară la alta, reparaţia se face numai după necesitate.
Reparaţia capitală a aparatelor PT se efectuiază după necesitate în rezultatul încercărilor
profilactice. Decizia de a efectua reparaţia o ia persoana care deserveşte gospodăria electrică.
La PT trebuie să fie utilajul necesar antiincendiar.
Secundarul transformatoarelor de tensiune automat se deconectează cu ajutorul bloc-contactelor
momentan cu primarul circuitului dacă în schemă este pericol de apariţie a tensiunii din partea de
joasă a transformatorului.
Toate inscripţiile trebuie să corespundă cu normativele în viguare.
La examenarea PT o atenţie deosebită trebuie acordată următoarelor :
1. Starea încăperii, starea uşilor, ferestrelor, lipsa scurgerilor de la etajele de sus şi funcţionării
lacătelor.
2. Starea încălzirii, ventilării.
3. starea iluminatului şi prizelor la pământ.
4. alte mijloace de protecţie.
5. Nivelul şi temperatura uleiului în echipament.
6. Starea contactelor.
7. Starea automatelor, tabloului de dirijare de tensiune joasă.
8. Controlul sigiliilor la relee şi contoare cu discuri rotative.
9. Starea izolaţiei.
10. Funcţionarea semnalizării.
Coala
111
Pentru fiecare PT în dependenţă de mediul înconjurător se stabileşte termenul de curăţire de la
prafuri şi murdării. Curăţirea încăperii şi a echipamentului se face conform regulilor tehnicii
securităţii.
Funcţionarea elementelor de rezervă regular se efectuează conectarea sub sarcină în timpul
stabilit de instrucţiune.
Căile care duc la PT din secţia frigorifică trebuie să fie în stare bună în orice timp. Canalele de
cablu trebuie să fie acoperite plite incandescente. Nivelul uleiului în întrerupătoarele cu ulei
transformatoarele de măsură nu trebuie să întreacă în limitele max-min. Uleiul trebuie să fie protejat
de la aciditate şi umezeală.
Blocajele operative, în afară de cele mecanice trebuie să fie sigilate, personalului operativ îi este interzis să
acţioneze blocajele din funcţionare.
7.5. Securitatea antiincendiară la postul de transformare
Pentru a întreţine securitatea împotriva incendiilor a obiectivelor la un nivel sporit este necesar
de a studia multilateral pericolul de incendiu, cauzele apariţiei incendiilor, a alege cele mai
efective metode şi procedee de preîntâmpinare a lor, iar în caz de apariţie, acestea să fie lichidate
cu pagube minime pentru gospodăria naţională.
În conformitate cu legislaţia în vigoare, responsabilitatea pentru asigurarea securităţii împotriva

incendiilor a întreprinderilor, organizaţiilor, instituţiilor o poartă conducătorii acestora care sunt
obligaţi:
 să asigure elaborarea instrucţiunilor privind măsurile de securitate împotriva incendiilor

pentru subdiviziunile şi unele lucrări ce ţin de pericolul de incendiu;
 să organizeze studierea şi respectarea regulilor şi instrucţiunilor privind securitatea
împotriva incendiilor de către toţi angajaţii;
 să organizeze îndeplinirea la timp a măsurilor prescrise de organele de supraveghere a
măsurilor de pază împotriva incendiilor;
 să includă în planul de dezvoltare economică şi socială, măsuri ce sporesc securitatea
împotriva incendiilor a obiectivului;
 să asigure subdiviziunile obiectivului cu mijloace de propagandă împotriva incendiilor
(panouri, machete, placarde, standuri, etc.);
 să asigure cercetarea incendiilor, stabilirea cauzelor apariţiei lor şi a persoanelor
vinovate, precum şi elaborarea măsurilor de preîntâmpinare a cazurilor similare.
Coala
112
Securitatea împotriva incendiilor a obiectivelor trebuie să se asigure:
 printr-un sistem de preîntâmpinare a incendiilor;

 printr-un sistem de protecţie împotriva incendiilor;
 prin măsuri tehnico-organizatorice.
Sistemele de preîntâmpinare şi protecţie împotriva incendiilor trebuie să excludă în ansamblu

influenţa factorilor periculoşi ai incendiului, ce depăşesc valorile admisibile, asupra oamenilor.
Probabilitatea influenţei acestor factori nu trebuie să o depăşească pe cea normativă, egală cu 10-
6
pentru o persoană pe an. Factorii periculoşi ai incendiului care influenţează asupra oamenilor
sunt următorii: focul deschis şi scânteile, temperatura înaltă a mediului înconjurător, produsele
toxice ale arderii, fumul, concentraţia scăzută a oxigenului, etc..
Măsurile tehnico-organizatorice trebuie să includă:
 organizarea protecţiei împotriva incendiilor de tip corespunzător (profesională, benevolă,

ş.a.), efectiv anumit şi dotare tehnică;
 certificarea substanţelor, materialelor, articolelor, proceselor tehnologice şi obiectivelor
referitor la asigurarea securităţii împotriva incendiilor;
 organizarea instruirii angajaţilor, elevilor, studenţilor, populaţiei referitor la regulile de
securitate împotriva incendiilor;
 confecţionarea şi folosirea mijloacelor demonstrative de agitaţie privind asigurarea
securităţii împotriva incendiilor.
Întreprinderile industriale posedă un pericol de incendii sporit, deoarece sunt caracterizate de un

utilaj de producţie complicat, o cantitate considerabilă de lichide uşor inflamabile, gaze lichefiate
inflamabile, materiale combustibile solide, un număr considerabil de vase şi aparate în care se
păstrează produse cu pericol de incendii sub presiune; reţea dezvoltată de conducte cu armătură
de închidere-pornire, blocare şi ajustare; un număr mare de instalaţii electrice.
Dificultatea protecţiei antiincendiare a întreprinderilor contemporane este agravată de

dimensiunile lor gigantice, densitatea construcţiilor, mărirea capacităţii depozitelor, folosirea
Coala
113
pentru construcţie a elementelor cu greutate scăzută, din metal şi materiale polimerice care
posedă un grad mic de rezistenţă la foc. Analiza incendiilor mari, înregistrate la întreprinderile
industriale a demonstrat, că în timpul incendiilor la aceste întreprinderi se creează o situaţie
complicată pentru lichidarea acestor incendii, de aceea este necesar de elaborat un complex
întreg de măsuri, privind protecţia antiincendiară cu caracter diferit.
Măsurile de protecţie împotriva incendiilor se împart în următoarele grupe:
1. Măsuri organizatorice: instruirea angajaţilor privind regulile cu privire la securitatea

incendiilor, organizarea lecţiilor, convorbirilor, editarea instrucţiunilor, materialelor ilustrative, etc.;
2. Măsuri de exploatare – prevăd exploatarea corectă a sistemelor de încălzire, ventilare şi
condiţionare a aerului, protecţie antifulger, utilajelor tehnologice şi maşinilor, întreţinerea
exemplară a clădirilor, instalaţiilor şi teritoriilor etc.;
3. Măsuri tehnice – respectarea normelor şi regulilor cu privire la securitatea împotriva

incendiilor la instalarea sistemelor de încălzire, ventilaţie şi condiţionare a aerului, protecţiei
antifulger, utilajului tehnologic, precum şi la edificarea clădirilor;
4. Măsuri speciale – interzicerea sau limitarea folosirii focului deschis în locurile cu pericol
de incendiu, fumatului în locurile nestabilite, respectarea obligatorie a normelor şi regulilor la
executarea lucrărilor cu substanţe periculoase din punct de vedere exploziv şi incendiar.
Pentru lichidarea focarelor de incendiu la faza iniţială cu forţele angajaţilor toate încăperile de
producţie, auxiliare, depozitele, instalaţiile exterioare, precum şi sectoarele cu pericol de incendiu
trebuie să fie asigurate cu mijloace primare de stingere a incendiilor, inventar şi scule pompiereşti,
în conformitate cu cerinţele normativelor în vigoare.
Mijloacele primare de stingere a incendiilor sunt: hidrantele de incendiu interioare, extinctoare

manuale, pompele manuale, hidromonitoarele, lăzile cu nisip etc. Mijloacele de stingere a focarelor
de incendiu, care pot fi folosite cel mai efectiv la stadiul iniţial, sunt hidrantele interioare,
extinctoarele, învelitoarele, nisipul.
Incendiile ce au loc la întreprinderile industriale şi în secţiile frigorifice, adesea capătă

proporţii considerabile, sunt însoţite de mari pagube materiale, iar uneori şi de victime omeneşti.
Factorii de bază sub acţiunea cărora au loc accidentele, otrăvirile, moartea oamenilor, precum şi
Coala
114
paguba materială sunt: focul deschis, scânteile, iradierea termică, temperatura sporită a mediului şi
obiectelor înconjurătoare, produsele toxice ale arderii, fumul, insuficienţa de oxigen etc.
Specialiştii au constatat că raportul persoanelor ce au decedat în rezultatul intoxicării cu

produsele arderii faţă de numărul total al decedaţilor în ultimii 30 de ani are o tendinţă de mărire,
ceea ce este legat de folosirea pe larg în construcţie şi industrie a materialelor polimerice şi
compoziţionale [9].
La combinatul de produse din carne sunt angajate patru persoane în calitate de pompieri. În caz
de apariţie a incendiului în secţia frigorifică acestea patru persoane şi cu ajutorul personalului de
prin preajmă, adică care lucrează nemijlocit prin apropiere trebuie într-un timp cît mai scurt să
stingă incendiul apărut. În caz că acest incendiul nu poate fi stins de aceste persoane enumerate mai
sus, ei sunt obligaţi să cheme într-un timp cît mai scurt pompierii din municipiu.
Probabilitatea de apărea incendii în secţia este foarte mică şi de aceea la combinatul de carne din
or.Chişinău nu s-au întâlnit cazuri de apariţie a incendiilor şi pe viitor nici nu vor apărea deoarece
nu sunt dorite de nimeni. Acestea sunt cuvintele spuse de un lucrător din această secţie.
8. CALCULUL PROTECŢIEI CONTRA PARATRĂSNETULUI

A STAŢIEI DE DISTRIBUŢIE SD-10 kV
8.1. Calculul paratrăsnetului
Cel mai periculos trăsnet este atunci cînd are loc o lovitură directă. Probabilitatea de trăsnet la o
instalaţie cu o înălţime mai mică de 60m se determină cu relaţia:
N=(B+6hx) (L+6hx) n10-6;
unde:
B - lăţimea obiectului de protecţie, m;
Coala
115
L - lungimea obiectului protejat, m;
hx - înălţimea obiectului protejat, m;
n - numărul mediu de lovituri pe 1km2/an;
N=(5+65,5) (12+65,5) 1510-6
În calitate de protecţie vom utiliza un paratrăsnet din pilon de beton-armat cu înălţimea de 15m.
Calculul se efectuează după următoarele relaţii:
ro=(1.1-0,002h) h
rx=(1,1-0,002h) (h-hx/0,85)
h0=0,85h
unde:
r0 - raza de protecţie a paratrăsnetului, m;
h - înălţimea paratrăsnetului, m;
hx - înălţimea obiectului protejat, m;
rx - raza de protecţie la înălţimea hx, m;
r0=(1,1-0,00215) 15=16,05 m;
rx=(1,1-0,00215) (15-5,5/0,85)=9,16m;
h0=0,8515=12,75m;
h=15m
h0=12.75m
ID-10KV hx=5.5
m
rx=9.16m r0=16m
Pp
ID-10KV
Zona de protecţie la înălţimea de 5.5 m
Coala
116
12
rx=9,2m
r0=16m
5
Zona de protecţie a paratrăsnetului
Fig. 8.1 Schema de protecţie a paratrăsnetului.
Calculul prizei de legare la pămînt constă în alegerea prizei de pămînt şi alegerea tipului de
electrozi şi locul amplasării lor. Calculul protecţiei constă în determinarea numărului de electrozi şi
dimensiunile lui care asigură rezistenţa prizei de pămînt în limitile normativului. Conform
normativelor R04 pentru Uj1000 v
Calculul se face în modul următor:
1. Se alege numărul de electrozi tipul şi dimensiunile lor.
Alegem 5 electrozi cu d=15mm şi l=2m
2. Calculăm rezistenţa solului. Solul este lut şi din [10] determinăm condiţiile necesare:
calc=măs;
unde:
calc - rezistenţa solului calculată;
măs- rezistenţa măsurată din catalog măs=0,5102 ;
 - coeficient ce ţine cont de umiditatea solului  =2.
calc=0,51022=100m
3. Determinăm rezistenţa electrozilor naturali

Rn=20
Coala
117
4. Determinăm rezistenţa prizei de pămînt artificiale luînd în consideraţie rezistenţa electrozilor
naturali
R0  Rn 4  20
Ra    5
Rn  R0 20  4
5. Determinăm rezistenţa unui electrod vertical care se află la 0,5m de la suprafaţa solului
c 2l 1 4h  l 100 2  2 1 4  15

. 2
Re  (ln   ln ) (ln  ln  27.6
2   l d 2 wh  l 2  314
. 2 015
. 2 5  15
. 2
h=1.5m
l=2m
Fig. 8.2 Schema de amplasare a electrodului

6. Găsim distanţa dintre electrozi şi din [10] găsim randamentul 5x2 =0.75
1 2 3 4
5
l=2m
Fig. 8.3 Amplasarea electrozilor
7. Găsim rezistenţa benzii de unire

c 2  l2t 100 2  82
Re   ln  ln  16.6 
2  l t bh 2  314
.  8 0.06  0.5
8. Determinăm rezistenţa totală a electrozilor verticali
Rart  Rb 5  16,64
Rel .tot    7,2
Rb  Rart 16,64  5
9. Determinăm numărul precizat de electrozi
Coala
118
Rel 27.6
n   51
.
Rel .tot .   7.2  0.75
În rezultat numărul ales de electrozi va fi egal cu 5, deci rezistenţa prizei de punere la pământ va
corespunde normativelor R0=4 şi instalaţia va fi protejată de trăsnet.
CONCLUZII
În lucrarea prezentă se analizează pe larg situaţia energetică a întreprinderii ca scop (problemă
fixă), de studiere a sectorului vast şi propunere.
Se defineşte calculul analitic a proiectului de alimentare cu energie electrică, respective alăturat
de partea grafică, care ca scop obţinerea unei rezoluţii optime, ţinând cont de toţi factorii energetici,
economici cât şi de exploatare.
Întrprinderea S.A. “CARMEZ” este alimentată exeterior prin intermediul a două linii electrice
aeriene (LEC), cu lngimea de 2,5 km de la PT (post de transformare) ce uneşte sistemul energetic
naţional de se alimentează şi alte întreprinderi.
În întreprinderea dată (caz concret), se găseşte în rezultat a existenţei a 10 PT 10/0,4 cu pteri de
630 respectiv 1000 kVA.
Coala
119
Ca observaţie poate atenţiona faptul prevederei rezervei centralizate în cadrul sectorului
energetic de aprovizionare cu tipul de transformator respectuv în caz de avarie (ieşire din funcţie a
unui transformator).
Este alimentată interior de la instalaţia de distribuţie (ID-10 kV).
Este prevăzută alimentarea cu energie electrică a receptoarelor electrice din secţii de la PT de
tip interior prin LEC АПВБГ aparente pe tavan şi АПВ de la dulapul de forţă până la receptor.
Se analizează sistemul de purjare a cauanului de tip E-11. Se determină diametrul conductei de
purjă.
Se calculă paratrăsnetul ce prevede protecţia împotriva trăsnetilor(factor al mediului ambiant) a
ID-10 kV.
BIBLIOGRAFIE
1. Ion Romanciuc, Alimentarea cu energie electrică a întreprinderilor , îndrumar de

proiectare, Chişinău 2000.
2.Ю.Я. Киселев И.В. Романчук МЕТОДИЧЕСКИЕ УКАЗАНИЯ к дипломного
проектирования.
3. Андреев В.А. Релейная защита и автоматика систем электроснабжения. М.:
Высшая школа, 1991.
4. Чернобровов Н.В. Релейная защита. М.: Энергия, 1974.
5. Шабад М.А. Расчеты релейной защиты и автоматики распределительных сетей. Л.:
Энергоатомиздат, 1985.
Coala
120
6. Справочник по проектированию электроснабжения/ Под ред. Барыбина Ю.Г. и др.
М.: Энергоатомиздат, 1990.
7. Беляев А.В. Выбор аппаратуры, защит и кабелей в сетях 0,4 кВ. Л.:
8. Неклепаев Б.Н., Крючков И.П. Электрическая часть электростанций и подстанций.
Справочные материалы для курсового и дипломного проектирования. М.:
9. Правила устройства электроустановок. М.: Энергоатомиздат, 1985.
10. Руководящие указания по релейной защите. Релейная защита понижающих
трансформаторов и автотрансформаторов 110-500 кВ, Расчёты. М.: Энергоатомиздат,
1985.
11. Липкин Б.Ю. Электроснабжение промышленных предприятий и установок. М.:
Высшая школа, 1990.
12. Ермилов А.А. Основы электроснабжения промышленных предприятий. М.:
13. Винославский В.Н., Пивняк Г.Г. и др. Переходные процессы в системах
электроснабжения. Киев: Выща школа, 1989.
14. Федосеев А.М. Релейная защита электроэнергетических систем. Релейная защита
сетей. М.: Энергоатомиздат, 1984.
15. Справочник по электроснабжению и электрооборудованию. Т.1./ Под общ. ред.
Федорова А.А. М.: Энергоатомиздат, 1986.
Coala
121

Untitled

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Untitled

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

2. ALEGEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE A ÎNTRPRINDERII.………………………...16

4. INSTALAŢII ENERGEICE INDUSTRIALE............................................................................45

5. TRTAREA NEUTRULUI ÎN REŢELE DE MEDIE TENSIUNE CU REFERIRE LA

6. ASPECTE DE ECONOMIE ŞI MANAGEMENT………………………………………….....82

7.PROTECŢIA MUNCII ŞI A MEDIULUI AMBIANT...............................................................103

8. CALCULUL PROTECŢIEI CONTRA PARATRĂSNETULUI A ID-10kV......................115

Sistemul de alimentare cu energie electrică a consumatorilor este destinat pentru alimentarea

Funcţiile dispozitivelor de automatică :

Utilizarea largă în sistem au căpătat releele ce se conectează la elementul protejat prin

Dacă dispozitivul de protecţie deconectează un element o parte din consumatori rămân

1.1 Caracteristica tehnico-economică a întreprinderii

Întreprinderea este alimentată de 10PT de la o SD şi este de categoria a-II după categoria

1.1.1 Caracteristica secţiilor

Pmed – puterea medie a combinatului de carne, kw;

4)Durata de utilizare a sarcinii maxime în timpul anului

5)Calculăm coeficientul de maxim

Fig.1.1 a)Curbele de srcină de iarnă şi de vară.

1.2.Calculul sarcinilor electrice

Determinarea sarcinilor electrice a secţiei de conserve se efectuează luând în consideraţie

| Nr. |Tipul conductor| Fuzibila |Demarorul|Releul termic |

Ca exemplu de calcul se va examena nodul 4

Numărul echivalent de receptoare

unde: tgi-corespunde factorului de putere cosi

În mod analogic se calculă sarcinile electrice pentru celelalte noduri.

1.2.2 Calculul sarcinilor electrice a secţiilor întreprinderii

1.2.3 Determinarea sarcinii de calcul a întreprinderii

1.2.4Cartograma sarcinilor electrice

Pentru secţia nr. 7unghiul sectorului de iluminat este:

Valoarea aproximativă a tensiunii de alimentare se determină după formula lui Styll:

P=P/2=4,448/2=2,224 MVA – sarcina activă de calcul la barele de înaltă tensiune, în cazul a

Pentru tensiunea de 10 kV, secţiunea economică a conductoarelor este egală cu:

Secţiunea ce-a mai apropiată după standard este .

unde: este coeficientul maximal admisibil de supraîncărcare a cablurilor canalizate

În caz de avarie, pierderile de tensiune se vor dubla:

ILEA-investiiţile în liniile aeriene;

Cheltuielile de exploatare actualizate Ca, se vor determina:

Costul pierderilor de putere şi energie totale:

costul pierderilor constante;

costul pirderilor variabile

unde: pierderile variabile în transformator

Pierderile constante se vor calcula pentru transformatoare după formula:

Pierderile constante de putere în transformatoare vor fi egale:

Costurile pierderilor constante de energie electrică:

unde: T-timpul de funcţionare ainstalaţiei.

Cheltuielile de întreţinere şi reparaţie:

Costul pierderilor variabile:

Pierderile variabile de putere în liniile de cablu:

Costul pierderilor variabile în liniile de cablu:

Costul total al pierderilor de putere şi energie electrică:

Cheltuielile de exploatare actualizate:

Valoarea remanentă actualizată:

Determinăm cheltuielile totale actualizate:

Determinăm secţiunea conductoarelor după densitatea economică:

Alegem conductorul de tip AC – 70/11 pentru care Iadm=210A.

Determinăm pierderile de putere în regim normal

Rezultatele calculelor tehnico-economice.

PCE – puterea activă de calcul a întreprinderii

În urma calculelor efectuate alcătuim un tabel de comparare a variantelor, în care vom

2.2 Alegerea numărului şi puterii transformatoarelor de forţă pentru secţiile întreprinderii

Determinarea corectă a numărului şi puterii transformatoarelor de forţă pentru secţiile

- categoria de fiabilitate de alimentare cu energie electrică a consumatorilor;

Deoarece la întreprinderea dată exista receptori de categoria a II şi a III atunci se recomandă

Alegerea puterii nominale a transformatoarelor o efectuăm reieşind din încărcarea lor