REZUMAT

În cadrul acestei lucrări a fost proiectat sistemului de alimentare cu energie electrică a

Combinatului de covoare ‘’FLOARE CARPET’’ S.A. Calculele au fost realizate atît pe cale
analitică cît și prin utilizare programelor de calcule speciale la calculator. Conținutul lucrării
este structurat în cinci capitole.

Primul capitol - Partea electrotehnică cuprinde calculul echipamentului electric de

alimentare cu energie electrică a intreprinderii.

Al doilea capitol, Protecția prin relee, automatică și măsurarea energiei electrice,

cuprinde alegerea și verificarea protecției instalațiilor electrice.

În al treilea capitol - Metode de neutralizare a electricității statice prevede măsurile de

combatere a electricitîții statice, aceasta fiind o problemă caracteristică pentru întreprinderea
dată.

Al patrulea capitol, intitulat Aspecte de economie și management, cuprinde compararea

tehnico-economică a variantelor de alimentare cu energie electrică cît și auditul energetic.

În al cincelea capitol - Securitatea activității vitale au fost identificați factorii de risc din
cadrul întreprinderii și metodele de combatere a acestora.

SUMMARY
In this license project was designed the power supply system of Carpet Fabric "FLOARE
CARPET" S.A. The calculations were performed both analytically and by using special
computer calculations. The content of the paper is structured in five chapters.
The first chapter - The electrotechnical part comprises the calculation of the electric
power supply of the enterprise.
The second chapter, Relay Protection, Automatic and Electrical Measurement, includes
the choice and verification of the protection of electrical installations.
In the third chapter - Methods of neutralization of static electricity provides measures to
combat static electricity, which is a characteristic problem for the given enterprise.
The fourth chapter, entitled Economics and Management Aspects, includes the technical-
economic comparison of the power supply variants and the energy audit.
In the fifth chapter - Security of the vital activity were identified the risk factors within
the enterprise and the methods of combating them.
 CUPRINS
INTRODUCERE.......................................................................................................................................7

1 PARTEA ELECTROTEHNICĂ............................................................................................................9
1.1 Descrierea procesului tehnologic al întreprinderii..............................................................................9
1.2 Caracteristica secţiilor...................................................................................................................10
1.3 Calculul sarcinilor electrice...............................................................................................................12
1.4 Calculul şi elaborarea curbelor de sarcină.........................................................................................15
1.5 Racordarea întreprinderii la sistemul electroenergetic......................................................................15
1.6 Alegerea şi amplasarea punctului de distribuţie şi a posturilor de transformare..............................16
1.7 Elaborarea sistemului de alimentare cu energie electrică din incinta întreprinderii
şi calculul parametrilor liniilor de distribuţie...................................................................................17
1.8 Calculul parametrilor reţelei din secţia de filat.................................................................................18
1.9 Calculul curenţilor de scurtcircuit.....................................................................................................19
1.10 Alegerea şi verificarea elementelor şi aparatajului la tensiuni înalte şi joase.................................27
1.11 Compensarea puterii reactive..........................................................................................................32

2. PROTECŢIA PRIN RELEE, AUTOMATICĂ ŞI MĂSURAREA ENERGIEI ELECTRICE..........34

2.1 Alegerea tipurilor de protecţii prin relee pentru elementele SAEE..................................................34
2.2 Verificarea selectivităţii protecţiilor..................................................................................................34
2.3 Protecţia prin relee a LEA-110kV.....................................................................................................35
2.4 Schema dispozitivului de anclanşare automată a rezervei...............................................................39
2.5 Organizarea sistemului de măsurări electrice...................................................................................40

3. METODE DE NEUTRALIZARE A ELECTRICITĂŢII STATICE.................................................42

3.1 Cauzele apariţiei electricităţii statice.................................................................................................42
3.2 Factorii periculoşi şi nocivi ai electricităţii statice...........................................................................43
3.3 Protecţia împotriva electricităţii statice.............................................................................................45
3.4 Neutralizatori moderni ai electricităţii statice...................................................................................51

4 ASPECTE DE ECONOMIE ŞI MANAGEMENT..............................................................................64

4.1 Compararea tehnico - economică a variantelor de alimentare cu energie electrică.........................64
4.2 Calculul tehnico - economic a variantelor de schemă a reţelei interioare........................................69
4.3 Auditul energetic..............................................................................................................................72

5 SECURITATEA ACTIVITĂŢII VITALE..........................................................................................76

5.1 Introducere.......................................................................................................................................76
5.2 Analiza condiţiilor de muncă...........................................................................................................76
5.3 Măsuri privind sanităria industrială..................................................................................................77
5.4 Măsuri privind tehnica securității.....................................................................................................79
5.5 Măsuri de protecție contra incendiilor.............................................................................................82
5.3 Măsuri de protecţie a mediului ambiant............................................................................................83
5.4. Calculul instalaţiei de legare la pămînt a neutrului transfomatorului 10/0,4...................................84

CONCLUZIE..........................................................................................................................................87
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................................88
ANEXE...................................................................................................................................................90

6
 INTRODUCERE

Energia este unul dintre factorii principali care determină bunăstarea unei ţării şi a omului. Aceasta
influenţează nivelului de dezvoltarea a tuturor segmentelor de activitate ale unei societăţi pe termen
lung.

Eficienţa funcţionării oricărei întreprinderi industriale şi calitatea producţiei acestora într-o măsură
determinată depind de eficienţa funcţionării sistemului de alimentare cu energie electrică a întreprinderii.
Dependenţă devine tot mai pronunţată la etapa actuală de dezvoltare a industriei, cînd întreprinderile
industriale implementează linii moderne automatizate de producere, utilaje şi echipamente tehnologice
cu caracteristici performante, sisteme complexe de control al calităţii producţiei, etc.

Sistemul de alimentare cu energie electrică a întreprinderii este destinat pentru asigurarea

receptoarelor electrice(R.E.) ale acesteia cu energie electrică. Prin receptor electric se înţelege
dispozitivul care transformă energia electrică în altă formă de energie pentru utilizare (spre exemplu:
motoare electrice, cuptoare electrice, corp de iluminat, aparat de sudare etc.).

Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu energie electrică a întreprinderii este

complicată, deoarece poate să conţină sute de receptoare electrice, sute de dulapuri de distribuţie, zeci de
instalaţii de distribuţie ID- 10 kV. În cazul când puterea instalată a întreprinderii este relativ mică şi
distanţa de la staţia sistemului electroenergetic nu este mare este posibilă alimentarea la tensiunea 10 kV.
În acest caz pe teritoriul întreprinderii se construieşte un punct de distribuţie central (P.D.C.) de la care
se efectuează distribuirea energiei electrice în incinta întreprinderii. La întreprinderile cu puterile relativ
mari racordarea la sistemul electroenergetic se efectuează la tensiunea 35-110-220 kV. Atunci la
întreprindere există staţia principală coborâtoare (S.P.C.) pentru alimentarea unor grupe de receptoare
electrice 10 kV şi a posturilor de transformare. Receptoarele electrice 10 kV se pot alimenta direct de la
S.P.C. sau P.D.C. În secţii se amplasează posturile de transformatoare cu ID-0,4 kV. Unele receptoare
electrice se alimentează de la aceste ID, altele de la dulapurile de putere sau de la conductoare-bare.

Un sistem de AEE a întreprinderi trebuie să satisfacă cerinţele privind siguranţă în alimentare cu

energie electrică, economicitate, comoditate de exploatare, menţinere nivelului de tensiune şi stabilitatea
frecvenţei. De asemenea trebuie să fie prevăzută flexibilitatea sistemului care va asigura extinderea de
mai departe şi modernizarea infrastructurii întreprinderii. O problemă de primă importanţă este stabilirea
modului de alimentare cu energie electrică, în condiţii tehnice şi economice corespunzătoare, a
diferitelor categorii de consumatori. Prin aceasta se înţelege în primul rând determinarea soluţiilor care
conduc la randamente energetice maxime, economisirea energiei sub toate formele precum şi la un nivel

7
de siguranţă necesar. În acest scop este necesară o analiză sub toate aspectele a factorilor tehnico-
economici implicaţi şi realizarea unei interferenţe optime, consumatorii industriali şi surse de alimentare.

8
1 PARTEA ELECTROTEHNICĂ
1.1 Descrierea procesului tehnologic al întreprinderii

În exploatarea întreprinderii se află producerea de ţesut, producerea de filat şi vopsire (pentru a

putea asigura întreprinderea cu materie primă- fire de lînă de calitate înaltă, au fost date în exploatare
linii tehnologice de filat şi vopsire).
Ciclul tehnologic de producere a covoarelor reprezintă un proces finit, care include în sine
fabricarea firelor de lînă, vopsirea acestora, ţesutul covoarelor, finisarea covoarelor, marcarea,
ambalarea, depozitarea produsului finit.
Fabrica va produce covoare din lînă (compoziţia firului fiind de 80% lînă + 20% poliamid) şi lînă
pură (compoziţia firului fiind de 100%). Covoarele cu marca fabricii vor fi caracterizate ca covoare de
calitate înaltă, confecţionate la războaiele de ţesut automatizate, asigurînd calităţi excepţionale de
exploatare, cum sunt: longevitatea covoarelor, elasticitate înaltă, păstrarea îndelungată a aspectului
exterior, stabilitate faţă de murdărie şi ecologic pure.
Teritoriul fabricii va ocupa o suprafaţă de circa 111769 m 2, teritoriu pe care vor fi amplasate
secţiile de producere şi auxziliare.
Fabrica de covoare este una din întreprinderile industriale cu consum mare de energie electrică.
Ea are un regim de funcţionare în doua schimburi, consumul anual de energie electrică a fabricii
constituie aproximativ 30 mln kWh.
Fabrica este constituită din 32 de secţii, dintre care principalele sînt: secţia de filat, sectia de
vopsit, sectia de ţesut, sectia de finisat.
Întreprinderea va fi alimentată cu energie electrică prin două lini de la o staţie de transformare a
sistemului energetic poziţionată la o distanţă de 1,5 km de la fabrică.
Întreruperea furnizării de energie electrică duce, în principal, la deficienţa produselor, fără riscul
deteriorării echipamentelor şi ameninţarea la adresa sănătăţii personalului. Consumatorii instalaţiei sunt,
în general, de a doua şi a treia categorie de alimentare cu energie electrică.
Pentru funcţionarea normală a întreprinderii este necesar să se asigure producerea de materii prime
primare: fire, lână.
Datele despre puterile instalate a secţiilor şi a receptoarelor instalate în secţie, sunt expuse în anexa
A, tabelele A.A.1 şi A.A.2.

9
1.2 Caracteristica secţiilor

Secţia de filat:
Secţia de filare este destinată prelucrării produselor din fire. Mediul ambiant este normal, podeaua-
betonată. O întrerupere a alimentării cu energie va duce la subproducţie.
Pînă la începerea procesului propriu-zis de prelucrare a materiei prime, materia primă este supusă
controlului preventiv. Controlul preventiv constă din sustragerea unui eşantion prestabilit din fiecare
colet, care urmează a fi testat în biroul laboratorului tehnologic al fabricii.
În urma acestor teste se stabileşte gradul de impuritate pentru fiecare colet, respectiv fiecare partidă.
După o formulă specială, se calculează masa condiţionată a partidei, ce reprezintă gradul de calitate a
întregii partide de materie primă. Cu cît procentul de impuritate este mai mic cu atît masa condiţionată
este mai mare şi cu atît gradul de calitate este mai mare.
Datorita pericolului de incendiu, determinat de procesul tehnologic, care pote să apară în urma
descărcărilor electrostatice, se asigură un mediu cu umiditatea cuprinsă între 65%-80%.
Secţia vopsit:
Firele primite din secţia filat, în bobine a cîte 3-4 kg fiecare, sunt pregătite pentru a trece procedura
chimică de vopsire. Vopsirea şi uscarea firelor se produce în bobine slab bobinate în loturi de 600 kg de
fiecare culoare. Pentru fiecare lot se perfectează cîte o recetă, unde sunt indicaţi parametrii colorării:
culoare, tonul, regimul de vopsire, timpul vopsirii, temperatura, formulele chimice.
Secţia de vopsit se caracterizează printrun mediu chimic activ, cu un grad înalt al pericolului de
incendiu şi explozie, podeaua este betonată.
Secţia ţesut:
Ţesutul covoarelor reprezintă cel mai complex proces în întregul ciclu de producere a covoarelor.
Secţia ţesut include în sine mai multe secţii auxiliare, fără de care nu ar fi posibilă producerea
covoarelor. Acestea sunt: secţia de perforare a cartelelor, secţia depanare a firelor, secţia transport
electric, secţia reparaţii mecanice, secţia alimentare a războaielor.
Secţia de perforare a cartelelor este o secţie auxiliară avînd funcţia principală de pregătire a
cartelelor pentru războiul de ţesut.
În Secţia de depanare a firelor bobinele cu firele de lînă şi iută deja vopsite în coloritul necesar sunt
depanate în bobine mai mici, avînd diametrul total de circa 9-10 cm, deasemenea în acestă secţie este
pregătită urzeala covorului.
Secţia transport electric are funcţia principală de a transporta fie materia primă de la un depozit la
echipamentul de producere, fie produsul semifinit spre echipamentele de finisare.
Obligaţiunea Secţiei reparaţii mecanice este de a asigura funcţionarea continuă a echipamentului de
producere şi în caz de necesitate repararea acestuia.

10
 Secţia alimentarea războaielor are funcţia de a asigura aprovizionarea şi alimentarea războaielor de
ţesut atît cu fire de lînă şi iută cît şi urzeala în cantităţile prestabilite, necesare producerii covoarelor.
Produsele finite sunt transmise automatizat către depozitul de produse finite, unde, conform
comenzilor clienţilor, sunt sortate după dimensiuni şi desene şi încărcate în boxuri speciale. În fiecare
box pot fi încărcate circa 100 metri pătraţi, în dependenţă de dimensiunea covoarelor. Boxurile sunt
ridicate şi coborîte automatizat. Livrările sunt efectuate conform comenzilor primite din partea clienţilor
şi partenerilor.
Secţia de compresoare:
Staţia de compresoare este destinată producerii aerului comprimat care este utilizat pentru
funcţionarea maşinilor tehnologice şi pentru echipamentul pneumatic, etc. RE sunt de categoria II,
deconectarea cărora conduce la stoparea procesului tehnologic, staţionarea utilajului şi a personalului,
ceea ce evident se reflectă economic, mediul intern este normal, din punct de vedere al electrosecurităţii
încăperea este cu pericol ridicat.
Secţia de pompare:
Staţia de pompare, este destinată pentru asigurarea cu apă a diverselor procese tehnologice a uzinei,
precum şi aprovizionarea cu apă în caz de incendiu. Întreruperea alimentării cu energie electrică duce la
mărirea timpului de finisare a producţiei.
Cazangeria:
Cazangeria, este destinată pentru producerea aburului necesar în procesul tehnologic, încălzirea
apei menajere şi pentru încălzirea încăperilor. Din receptoare electrică sînt prezente pompe, ventilatoare
şi instalaţiile auxiliare de deservire a cazanelor. La deconectarea energiei electrice vor fi provocate
întreruperea alimentării cu apă caldă şi staţionarea instalaţilor de automatizare a centralei,sau pierderea
programului fiind necesar timp pentru reprogramarea instalaţiei.
Staţia de pompare:
În staţia de pompare se găsesc pompe, de la care sunt alimentate cu apă secţiile fabricii.
Întreruperea alimentării cu energie electrică aduce la nelivrarea producţiei de bază. Apa este absorbită
din sonda arteziană de la o adîncime de 120 m pompată cu pompe în rezervoare la staţia de purificare
apoi consumată ca apă menajeră la spălare, încălzire şi alte necesităţi tehnologice.
Staţia de compresoare:
Staţia de compresoare. În secţia de compresoare se găsesc două compresoare de aer cu ventil de tip
AД-560 cu motor cu P=560 kW. La deconectarea energiei se foloseşte aerul comprimat din rezervor.
Dacă este o deconectare pe o perioadă mai mare poate duce la dezgheţarea frigiderelor şi la nelivrarea
producţiei.

11
 Blocul administrative:
În blocul administrativ sunt aranjate laboratoarele de control a diferitor aparate de măsură,
laboratorul chimic-analitic, destinate pentru petrecerea cercetărilor şi controlului producţiei fabricate. La
partea administrativă a blocului se referă încăperile sălilor de prelucrare a datelor cu calculatorul,
încăperile de primire şi eliberare a informaţiei, grupa de încadrare, dispeceratul, anticamera
întreprinderii, secţiile de contabilitate, secţia energeticianului-şef.
Magazin de firma:
Magazin de firma livrează producţie en-gros, deconectarea energiei nu duce la nelivrarea
producţiei.
Cantina:
Cantina constă din următoarele încăperi: două săli de prânz, un bar, oficiile personalului, secţii de
prelucrare alimentară: secţie de prelucrare a legumelor, de prelucrare a cărnii, secţia frigorifică, secţia de
pregătire fierbinte, spălătoria şi camera de gunoi. Consumatorii de energie electrică de bază sunt
frigidere, plite electrice, maşine de spălat.
Depozite:
În depozite sînt depozitate diferite materialele de construcţie necesare pentru procesul tehnologic.
Deconectarea energiei electrice nu aduce daune.
Secţia de reparaţii mecanice:
Destinaţia secţiei de reparaţii mecanice este reparaţia electromecanică a utilajului de forţă, a
utilajului tehnologic. Consumatorii de energie electrică de bază sunt motoarele asincrone a strungurilor,
instalaţiile de sudare, receptoarele fiind alimentate de la tensiunea 380/220 V. Întreruperea pe o durată
scurtă de timp a alimentării cu energie electrică nu va condiţiona mari prejudicii.
Garajul:
În garjul se află maşinile şi autocarele fabricii, deconectarea energiei electrice nu aduce daune
întreprinderii.
De menţionat că podelele în secţiile întreprinderii sunt cimentuite, aparatajul are legare la pamînt.
Caracteristica generală a secţiilor se prezintă în anexa A, tabelul A.A.3.

1.3 Calculul sarcinilor electrice

Sarcinile electrice de calcul a întreprinderilor industriale, a secţiilor sau a diferitor noduri de

sarcină pot fi determinate prin diferite metode. Determinarea corectă a sarcinii este pusă la baza
proiectării sistemului de alimentare cu energie electrică. Sarcina caracterizează consumul de energie
electrică a receptorului electric, grupuri de receptoare electrice a secţiilor şi întreprinderilor în general.

12
 Sarcinile electrice de calcul ale secţiilor se recomandă de determinat prin metoda coeficientului de
maxim. Conform acestei metode receptoarele electrice se împart în grupe teritorial, fiecare grupă se va
alimenta de la un punct de distribuţie comun: dulap de putere, conductor-bară. Acestea se vor numi
noduri. Pentru fiecare nod se determină numărul de receptoare, puterea nominală, regimul de
funcţionare. Conform regimului de funcţionare receptoarele electrice se împart în grupe. Un nod poate
conţine mai multe grupe.

Pentru fiecare nod se determină coeficientul de utilizare a puterii active:

P msi
K u .a .  i 1
n ,
P i 1
ni

n
unde P
i 1
msi este suma puterilor medii a receptoarelor electrice corespunzătoare nodului dat:
n n

 Pmsi   K uai  Pni ,

i 1 i 1

în care K uai este coeficientul de utilizare a puterii active corespunzător receptorului electric “i”;
Pni - puterea nominală a receptorului “i”, kW.
Spre exemplu, pentru nodul 7:
n

K uai  Pni
 3  40  0,7    10  0,65    2 12  0,6 
K u .a.  i 1
  0,672 .
n
40  40  40  10  12  12
P
i 1
ni

Se determină numărul echivalent de receptoare electrice:

2
 n 
  Pni 
ne   i n1  ,
 Pni2
i 1

 3  40  10  2 12 
2

ne   5,75  6 receptoare .
3  402  102  2  122
Cu valorile cunoscute K u ,a şi ne din fig.2.4 [3, p.27] se alege coeficientul de maxim,
K m ,a  f  K ua , ne  .
Deci, K ma  1, 64 .
Se determină puterea activă de calcul:
Pc  K ma  Pms  1,68  104,9  172,03 kW .
Se determină puterea reactivă de calcul:
pentru ne  10 , Qc  1,1  Qms .
Deci avem:

13
 n n
Qms   Qmsi   Pmsi  tgi   2  120  0,7  0,75    10  0,65  0,75  
i 1 i 1 ;
  2  24  0,6  0,8   101,41 k var
deci, Qc  1,1  Qms  1,1  101,47  111,5 k var .
Se determină puterea aparentă de calcul pentru nodul 1:
Sc  Pc2  Qc2  172,032  111,52  204,75 kVA .

Sarcinile de calcul ale secţiei de filat determinăm prin metoda coeficientului de maximum cu
folosirea calculatorului. Datele iniţiale şi rezultatele de calcul la calculator sunt prezentate în anexa A,
Tabelul A.A.4 şi Tabelul A.A.5
Sarcinile electrice de calcul a celorlalte secţii se recomandă de determinat prin metoda
coeficientului de cerere. Pentru aceasta e nevoie de a cunoaşte puterile instalate ale tuturor secţiilor şi
coeficientului de cerere care se află din îndrumare [4, p.7-10] şi [6, p. 3-6 ].
Se determină puterea de calcul conform relaţiei :
Pc  K ca  Pn ,

unde K ca este coeficientul de cerere a puterii active ;

Pn - puterea nominală (instalată) a secţiei, kW.

Puterea de calcul pentru iluminatul electric al secţiei se determină cu relaţia:

Pcil  F  Po  K cil ,

unde F este aria suprafeţei secţiei corespunzătoare, m 2 ;

Po - sarcina specifică pentru iluminatul electric al secţiei, kW / m 2 ;

K c ,il - coeficientul de cerere a sarcinilor de iluminat electric (se determină din îndrumare).
Puterea reactivă de calcul se determină conform relaţiei :
Qc  Pc  t g  ,

Spre exemplu, pentru secţia 1 :

Pc  K ca  Pn  1100  0,85  935 kW  ;

Pcil  F  Po  K cil  1400  0, 016  0,85  84, 49 kW  ;

Qc  Pc  t g  935  0, 7  654,5 k var .

Calculul sarcinilor electrice a tuturor secţiilor întreprinderii sunt efectuate prin metoda coeficienţilor
de cerere cu ajutorul calculatorului şi sunt prezentate în anexa A, Tabelul A.A.6 şi Tabelul A.A.7
Folosind datele de calcul construim cartograma sarcinilor secţiilor şi întreprinderii

1.4 Calculul şi elaborarea curbelor de sarcină

14
 Curba de sarcină reprezintă variaţia sarcinii în timp. Curbele de sarcină a întreprinderii pentru
zilele de iarnă şi vară sunt prezentate respectiv în anexă, figurile A.A.8 şi tabelul A.A.9 .
Luînd în consideraţie că durata perioadei de iarnă reprezintă 183 zile, iar de vară – 182 zile, se
construieşte graficul anual al curbelor de sarcină, prezentat în anexă, figura A.A.10.
Se determină indicatorii curbei de sarcină anuală:
- energia anuală consumată:
n
wa   Pi  Ti ,
i 1

unde Pi este puterea consumată de întreprindere la treapta “i” a curbei anuale de sarcină, kW;
Ti - tipul de utilizare a puterii Pi într-un an, h;

n - numărul de trepte a curbei anuale de sarcină.

Wan= 169560 ·183+142200 ·182=56909,88 MWh/an
Puterea medie
Wa 56909,88
Pmed    6, 47 MW
Tref 8760
Pmed – puterea medie a întreprinderii, kW;
Tan – numărul de ore într-un an, unde Tan = 8760 h.
Determinăm coeficientul de aplatizare
Pmed 6, 47
k    0, 72
Pmax 9, 0
Durata de utilizare a sarcinii maxime în timpul anului
W 56909,88
Tmax  a   6323h
Pmax 9, 0
Calculăm coeficientul de maximum
P 9, 0
kmax  max   1,38
Pmed 6, 47
Timpul pierderilor maxime:
=(0,124+Tmax10-4)2T=(0,124+0,6323)28760=5010h.

1.5 Racordarea întreprinderii la sistemul electroenergetic

Elaborarea racordului întreprinderii la SEE constă în alegerea tensiunii şi a schemei de alimentare.

Alegerea tensiunii constă în determinarea unei aşa valori a acesteea care ar satisface toate cerinţele
tehnice în ceea ce priveşte perspectiva de extindere a întreprinderii. De tensiunea racordului depind de
asemenea parametrii liniilor de legătură cu SEE, caracteristicile aparatajului de comutaţie şi ale
echipamentelor din staţiile de racord şi, deci, valorile investiţiilor, pierderilor de energie şi cheltuielilor
de exploatare.
În urma calculului tehnico-economic efectuat în capitolul „Aspecte de economie şi management”,
s-a constatat că racordarea sistemului de alimentare cu energie electrică a întreprinderii la reţeaua 110
kV este mai avantajoasă.
15
1.6 Alegerea şi amplasarea punctului de distribuţie şi a posturilor de transformare

SPC amplasăm lîngă gardul întreprinderii în zona intrării LEA-110 kV. Receptoare electrice la
tensiunea de 10 kV alimentăm prin liniile radiale de la PD-10 kV.
Alegerea corectă a numărului şi puterii transformatoarelor din secţii poate fi făcută numai prin
calcule tehnico-economice prin compararea variantelor. Numărul de PT influenţează cheltuielile legate
de construcţia ID în reţelele electrice. Reducerea numărului PT duce la micşorarea numărului de celule
la ID, creşte lungimea sumară a liniilor de transport, cresc pierderile de energie electrică. Majorarea
numărului PT reduce cheltuielile în reţelele de joasă tensiune însă majorează numărul de celule a ID şi
cheltuielile în reţele 10 kV. Problema în cauză este o problemă de optimizare.
PT cu un transformator se recomandă pentru alimentarea receptoarelor electrice care admit
întreruperea alimentării cu energie electrică, atîta timp cît se montează transformatorul de rezervă sau se
realizează rezerva cu linii de joasă tensiune de la PT vecin. Adică PT cu un transformator alimentează
receptoare electrice de categoria a III-a şi a II-a şi chiar receptoare electrice de categoria I cînd acestea
nu depăşesc 20 % din numărul total de receptoare electrice.
PT cu două transformatoare se recomandă de utilizat atunci cînd ponderea consumatorilor de
energie de categoria I este mai mare de 20 %, cînd secţiile au o densitate mare a sarcinii:
0,5  0,7 kVA / m 2 .

Alegerea puterii nominale a transformatoarelor din secţii se face reeşind din încărcarea lor în regim
normal şi ţinînd cont de posibilităţile de rezervare în regim postavarie. La nivel de întreprindere se
recomandă de a alege nu mai mult de două tipuri de transformatoare.
Analizînd sarcinile de calcul a tuturor secţiilor, din [23] se aleg transformatoare de tip TMЗ-630/10
şi TMЗ-1000/10. Puterea transformatoarelor din secţii se determină conform relaţiei:
Sc Pc
S nt   ,
n  ki n  ki  cos 

unde Pc este puterea de calcul a secţiei, kW;

n- numărul de transformatoare în postul de transformatoare din secţie;
ki - coeficientul de încărcare normal al transformatorului;
cos  - factorul de putere;
Se recomandă de a folosi următoarele valori ale coeficientului de încărcare:
- pentru staţii cu două transformatoare ce alimentează receptoare de categoria I: ki  0,65  0,7 ;
- pentru staţii cu două transformatoare ce alimentează receptoare de categoria II, III: ki  0,7  0,8 ;
- pentru staţii cu un transformator ce alimentează receptoare de categoria III şi categoria II în cazul
de rezervare centralizată (de depozit) a transformatoarelor: ki  0,9  0,95 .
16
 Datele despre alegerea transformatoarelor de putere din PT a secţiilor sunt prezentate în anexa A,
tabelul A.A.11.
Posturile de transformare se recomandă a fi instalate cît mai aproape de centrul sarcinilor electrice
a secţiilor, ceea ce permite de a construi un sistem de alimentare cu energie electrică mai economic şi
fiabil, deoarece se micşorează lungimea reţelelor 0,4 kV, se micşorează pierderile de energie electrică.
Posturile de transformare 10/0,4 kV este raţional să fie instalate în interiorul secţiilor, cu scopul de
apropiere maximă de receptoare. Însă în secţiile unde au loc dagajări enorme de căldură, prafuri
conductoare sau substanţe chimice ce influenţează dăunător asupra regimului normal de funcţionare a
transformatorului, în acest caz transformatoarele se amplasează în exteriorul secţiei, sau în interiorul lor
îngrădit cu perete despărţitor şi se prevede separat pentru transformator ventilarea.

1.7 Elaborarea sistemului de alimentare cu energie electrică din incinta întreprinderii şi calculul
parametrilor liniilor de distribuţie

Reţeaua internă de alimentare cu energie electrică are rolul de distribuiere a energiei electrice de
la staţia principală coborîtoare spre secţiile întreprinderii.

Alimentarea PT din secţii este prevăzută prin linii radiale sau magistrale. PT se alimentează de
la ID-10 kV prin intermediul cablurilor instalate în şanţuri în aşa fel, ca consumul de cablu să fie cît
mai mic posibil.

Prin schema magistrală dublă alimentăm PT3-PT5 şi PT2-PT1-PT7

Se vor analiza două variante de alimentare cu energie electrică a întreprinderii:

Varianta I – PT4-PT6 sunt alimentate prin linia magistrală dublă

Varianta II – PT4 şi PT6 sunt alimentate prin liniile radiale.
În urma calculului tehnico-economic efectuat în capitolul „Aspecte de economie şi management”,
s-a constatat că varianta I este mai avantajoasă.
Se determină secţiunile cablurilor conform densităţii economice de curent, utilizînd relaţia:
I
Fec  c ,
jec
Pc
unde, I c este curentul de calcul al cablului, I c  ;
3 U n
Pc - puterea de calcul al cablului;
U n - tensiunea nominală a cablului, U n  10 kV ;
jec - densitatea economică a curentului;
Pierderile de putere în liniile în cablu 10kV se determină conform relaţiei:

P  kin2  Po  l ,

17
 Ic
unde, k in este coificientul de încărcare a liniei corespunzătoare, kin  ;
I adm
I c - curentul de calcul al liniei corespunzătoare, A;
Iadm - curentul admisibil al liniilor corespunzătoare, A;
Po - pierderile de putere în cablu la sarcina nominală, kW/km;
l - lungimea liniei în cablu, km.
Pentru tronsonul liniei dublă PT3-PT5 cu lungimea lPT 3 PT 5  0,16 km :
P 1362
PPT 3 PT 5  PT 5   681 kW ;
2 2
P 681
I PT 3 PT 5  PT 3 PT 5   39,35 A ;
3 U n 3 10
I 39,35
FPT 5 PT 8  PT 5 PT 8   28,1 mm 2 ;
jec 1, 4
Din [3, tab.П.9] se alege cablu de tip ААШв 3x25 cu I adm  75 A . Pierderile de putere în cablu la

sarcina nominală Po  39 kW / km . Costul specific cablului I o  4, 025 mii u.m./ km .

Pierderile de putere în linia dublă PT3-PT5:
2 2
n
 I   39,5 
P    cwi   P0i  li  2     39  0,16  2, 449 kW .
i 1  I admi   75 
Alegerea cablurilor de alimentare ale PT se efectuează în formă de tabel, care este prezentat în
anexa A, tabelul A.A.12.

1.8 Calculul parametrilor reţelei din secţia de filat

În acest capitol se efectuează împărţirea receptoarelor electrice în grupuri şi noduri luînd în

consideraţie regimul lor de funcţionare şi locul amplasării.
Schemele reţelelor electrice din secţii pot fi: radiale şi magistrale. Reţeaua radială se realizează
cînd distribuţia energiei electrice la fiecare receptor electric sau la fiecare grupă de receptoare electrice
se efectuează printr-o linie aparte. Reţeaua magistrală este aşa o reţea în orice punct a căreia pot fi
racordate receptoare electrice.
Alegerea conductoarelor de alimentare a receptoarelor electrice, demaroarelor electomagnetice, a
automatelor şi releelor termice se efectuează cu ajutorul calculatorului, întroducînd datele iniţiale ale
receptoarelor electrice.
Datele iniţiale şi parametrii reţelei 0,4 kV sînt prezentate în anexa A, Tabelul A.A.13 si Tabelul
A.A.14 .

18
1.8.1. Alegerea dulapurilor de distribuţie din noduri
Pentru distribuţia energiei electrice spre grupele de receptoare trifazate la 0,4 kV se utilizează
dulapuri de putere.

Ţinînd cont că în secţie mediul înconjurător este normal, din [20] pentru fiecare nod se aleg
dulapuri de putere de tip ПР 8501С-2139 fabricate pentru zone cu climă moderată

1.8.2 Alegerea cablurilor de alimentare ale nodurilor şi secţiilor la tensiunea 0,4 kV

Secţiunile cablurilor de alimentare a nodurilor se aleg conform criteriului curentului admisibil,
conform condiţiei:
I adm  I max,calc ,

unde I adm este curentul admisibil al cablului, A;

I max,calc - curentul maxim calculat care parcurge cablul:
Sc
I max,calc  ,
3 U n

în care S c - puterea aparentă de calcul al nodului respectiv (din Anexa), kVA;

U n - tensiunea nominală, U n  0,4 kV .

Se alege cablul de alimentare pentru fiecare nod aparte:

Alegerea cablurilor de alimentare a nodurilor se prezintă în formă de tabel, care este prezentat în
anexă, tabelul A.A.15, conform datelor din tab. П.4.8. [1, p.343].
Alegerea cablurilor de alimentare a TD1-TD26 se prezintă în formă de tabel, care este prezentat în
anexă, tabelul A.A.16.

1.9 Calculul curenţilor de scurtcircuit

Calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru verificarea elementelor şi aparatajlui din
sistemul de alimentare cu energie electrică a întreprinderii la acţiunea acestor curenţi de scurtcircuit. La
fel calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru a elabora protecţia prin relee a elementelor
sistemului de alimentare cu energie electrică.
Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit se elaborează schema electrică monofilară începînd cu staţia
sistemului electroenergetic şi terminînd cu dulapul de comandă al liniei tehnologice nr.1 din secţia de
filat. Pe schemă se indică toţi conductorii de curent, aparatajul de comutaţie şi protecţie, iar apoi se
stabilesc punctele de scurtcircuit pentru care se calculează curenţii de scurtcircuit. Dacă există motoare
sincrone şi asincrone de puteri mari, ele trebuie să fie indicate pe schemă, întrucît au influenţă asupra
curenţilor de scurtcircuit. Se determină în general curenţii de scurtcircuit trifazat, iar pentru linia ce
alimentează receptorul cel mai îndepărtat din secţia de filat, se determină, de asemenea curentul de
19
scurtcircuit monofazat la sfîrşitul liniei (la bornele receptorului). Toate calculele se vor efectua cu
ajutorul unui program special la calculator.
Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit se alcătuiesşte schema de calcul prezentată în anexă,
figuraA.A.17.
Se aleg parametrii elementelor schemelor de calcul şi ehivalente:
I. Sistemul electroenergetic:
S s  900 MVA, xs  0, 4 ;

II. Sectorul 1-2:

Linia electrică aeriană de alimentare cu energie electrică a întreprinderii tip AC 70
ro  0, 420  / km , xo  0.42  / km , l  1,5 km .

III. Sectorul 2-3:

Transformatorul de putere, din tab. 3.3 [4,p.120] se alage transformator tip TMH- 6300/110 cu
parametrii:
S n  6300 kVA, U sc  10.5%, Psc  50 kW ,

IV. Sectorul 3-4:

Linia eletrică în cablu de alimentare cu energie eletrică a întreprinderii, linia electrică în cablu ce
alimentează ID cu conductor de tip ААШВ 3x70 cu parametrii:
r0  0, 429  ;
 km

 x0  0, 017  km ; .

l  0,16 km.

V. Sectorul 4-5:
Linia eletrică în cablu de alimentare cu energie eletrică a întreprinderii, linia electrică în cablu ce
alimentează ID cu conductor de tip ААШВ 3x35 cu parametrii:
r0  0,826  ;
 km
 
 x0  0, 083 ;
km .

l  0, 04 km.

VI. Sectorul 5-6:

Transformatorul de putere din secţia de filat. Din tab.П.18 [3] se alege transformatorul de tip
TM3-1000/10 cu parametrii:
20
  S n  1000 kVA;
U  5,5 %;
 sc
U1n  10 kV ;

U 2 n  0, 4 kV ; .
P  1, 65 kW ;
 sc
rt  1, 7 m;

 xt  8, 6 m.

VII. Sectorul 6-7:

Bareta. Bareta se alege conform următoarei condiţii:

I adm  I max  2023 A ;

Din tab. 1.3.31 [7] se alege bareta din aluminiu A (80x10) cu curentul I adm  2475 A ;.

Din tab. 3.2 [13] se aleg parametrii pasivi a baretei:

ro 1  0, 074m / m, x0 1  0,163m / m ;

ro 0  10  r 0 1  9  0, 074  0, 652m / m ,

xo 0  8,5  x 0 1  10  0,163  1.63m / m ;

l  4m .

VIII. Sectorul 7-8:

Transformatorul de curent TA1.Transformatorul de curent se alege conform condiţiilor:
U n  U retea , I in  I max ;

unde I max este curentul maxim ce parcurge înfăşurarea primară a transformatorului de curent:
I max  1,4  I nt ,

unde I nt este curentul nominal al transformatorului:

S nt 1000
I nt    1516 A ;
3 U n 3  0, 4

I max  1, 4  I nt  1, 4 1515  2023 A .

Din [23] se alege transformatorul de curent tip TTИ-100 cu clasa de precizie 0,5 şi parametrii:
U n  0, 66 kV , I1n  2500 A, I2n  5 A .

2500
Luînd în consideraţie că K I  , are valoare mare,r1=r0=0,06 mOm, x1=x0=0,04 mOm.
5
IX. Sectorul 8-9:

21
 Întreruptorul automat QF1.Întreruptorul automat, destinat protecţiei transformatorului de putere din
secţie împotriva scurtcircuitelor şi suprasarcinilor la partea de joasă tensiune (0,4 kV), se alege conform
condiţiilor:
U na  U retea , I na  I nt , I regds  dt   I ds  dt  ,

unde U na este tensiunea nominală a întreruptorului, V;

U retea - tensiunea reţelei, V;

I na - curentul nominal al întreruptorului, A;

I nt - curentul nominal al transformatorului la partea 0,4 kV, A;

I regds  dt  - reglajul de curent al declanşatorului de secţionare (termic), A.

Reglajul de curent al declanşatorului de secţionare pentru protecţia transformatorului în regimul de

scurtcircuit se determină cu relaţia:
I ds  1,55  I nt ,

Reglajul de curent al declanşatorului termic pentru regimul de suprasarcină al transformatorului

de putere se determină cu relaţia:

I dt  1,3  I nt  1,3 1516  1970 A .

Conform valorilor obţinute, din tab. A.1.3 [11, p.56] se alege întreruptorul automat tip selectiv
ВА55-43 cu parametrii nominali:
I n , a  2500 A  I max  2023 A ;

I nds
 1  I n ,ds  1 I na  2500 A  I max  2023 A ;
I na

I regds
 2  I regds  2  I nds  2 1000  2000 A  I ds  1970 A ;
I nds

I regdt
 1, 25  I regdt  1, 25  I nds  1, 25  2000  2500 A  I dt  2375 A ;
I nds

În funcţie de I n ,a  2500 A din tab.2.54 [12, p.139] se aleg parametrii întreruptorului automat:

ra  1  0,25 m , x a  1  0,1 m ;

ra  0   ra  1  0,25 m , x a  0   x a  1  0,1 m ;

22
 X. Sectorul 9-10:

Din tab. 1.3.31 [7] se alege bareta din aluminiu A (80x10) cu curentul I adm  2475 A ;.

Din tab. 3.2 [13] se aleg parametrii pasivi a baretei:

ro 1  0, 074m / m, x0 1  0,163m / m ;

ro 0  10  r 0 1  9  0, 074  0, 652m / m ,

xo 0  8,5  x 0 1  10  0,163  1.63m / m ;

l  3m .

X. Sectorul 9-10:
Întreruptorul automat QF2 ce alimentează nodul DP13. Se alege conform condiţiilor:
U na  U retea , I na  I max,l , I nds  I max,l , I regds  I ds ;

unde I max,l este curentul maximal de lucru:

Sc
I max,l  ,
3 U n

unde S c este puterea aparentă de calcul al nodului 13, Sc  80 kVA (tab. A.A.13).
Sc 80
I max,l    118 A .
3 U n 3  0, 4
Reglajul de curent al declanşatorului de secţionare al întreruptorului automat ce alimentează un
grup de receptoare electrice se calculează conform relaţiei:
I ds  1,5  I p' ,
n 1
I p'   I calc ,mi  I p max ,
i 1

n1
unde I
i 1
calc ,mi este suma curenţilor receptoarelor electrice fără curentul nominal al receptorului cu cea

mai mare putere:

n1

I
i 1
calc ,mi  I max,l  I n max ,

I n max - curentul nominal al receptorului cu cea mai mare putere, I n max  69,28 A (receptorul 19);
n 1

I
i 1
calc , mi  I max,l  I n max  118  44,5  73,5 A ;

I p max - curentul de pornire al motorului cu cea mai mare putere, I p max  222, 5 A (receptorul 19);
n 1
I p'   I calc ,mi  I p max  73,5  222, 5  296 A ;
i 1

23
 I ds  1,5  I p'  1,5  296  444 A ,
Din tab. A.1.3 [11, p.56] se alege întreruptor automat tip selectiv BA55-39 cu parametrii nominali:
I na  120 A  I max,l  118 A ;

I nds
 1  I nds  1 I na  1 120  120 A  I max,l  118 A ;
I na

I regds
 4  I regds  4  I nds  4  120  480 A  I ds  444 A .
I nds

În dependenţă de I na  120 A din tab.2.54 [12, p.139] se aleg parametrii întreruptorului

automat:
r a  1  2,15 m ;

;

 x a  1  1,2 m;

r a  0   ra  1  2,15 m ;
 x a  0  x  1,2 m.
  a  1

XI. Sectorul 10-11:

Transformatorul de curent TA2.Transformatorul de curent se alege conform următoarelor condiţii:
U n  U retea , I in  I max,l ,

unde I max,l  237 A (vezi sectorul 7-8).

Din [23] se alege transformatorul de curent tip TTИ-60 cu clasa de precizie 1 şi parametrii:
U n  0, 66 kV , I1n  150 A, I 2 n  5 A ,.

În dependenţă de K I  150 / 5 din tab.2.49 [12, p.137] se aleg parametrii transformatorului:

r TA  1  0 m;

;

 xTA  1   0 m;

r TA  0   rTA  1  0 m;
   m.
 xTA  0  xTA  1 0

XIII. Sectorul 12-13:

Cablul de alimentare al nodului 13. Cablul de tip АПВГ 4x95 cu I adm  160 A (tab. A.A.15) cu
următorii parametri pasivi:
r0 1  0,32 m / m , x0 1  0, 06 m / m ;

r0 0  2,9 m / m, x0 0  0, 6 m / m ;

l = 44 m.
XIV. Sectorul 13-14:
Întreruptorul automat QF3 ce alimentează nodul Dp11 la care este conectat receptorul electric cel
mai îndepărtat. Se alege conform condiţiilor:
U na  U retea , I na  I max,l , I nds  I max,l , I regds  I ds ;

unde I max,l este curentul maximal de lucru:

Sc
I max,l  ,
3 U n

24
unde S c este puterea aparentă de calcul al nodului 11, Sc  18,5 kVA (tab.A.A.15).
Sc 18,5
I max,l    26,7 A .
3 U n 3  0, 4
Reglajul de curent al declanşatorului de secţionare al întreruptorului automat ce alimentează un
grup de receptoare electrice se calculează conform relaţiei:
I ds  1,5  I p' ,
n 1
I p'   I calc ,mi  I p max ,
i 1

n1
unde I
i 1
calc ,mi este suma curenţilor receptoarelor electrice fără curentul nominal al receptorului cu cea

mai mare putere:

n1

I
i 1
calc ,mi  I max,l  I n max ,

I n max - curentul nominal al receptorului cu cea mai mare putere, I n max  10,83 A (receptorul 35);
n 1

I
i 1
calc , mi  I max,l  I n max  26, 7  10,83  15,87 A ;

I p max - curentul de pornire al motorului cu cea mai mare putere, I p max  54,13 A (receptorul 35);
n 1
I p'   I calc ,mi  I p max  15,87  54,13  70 A ;
i 1

I ds  1,5  I p'  1,5  296  444 A ,

Din tab. A.1.3 [11, p.56] se alege întreruptor automat tip BA47-29 cu parametrii:
I na  30 A  I max,l  26, 7 A;

I nd  30 A  I max,l  26, 7 A ;

I regds
 5  I regds  5  I nds  5  30  150 A  I ds  70 A .
I nds

În dependenţă de I na  30 A din tab.2.54 [12, p.139] se aleg parametrii întreruptorului automat:

r a  1  2,15 m ;

;

 x a  1  1,2 m;

r a  0   ra  1  2,15 m ;
 x a  0  x  1,2 m.
  a  1

XV. Sectorul 14-15:

Cablul de alimentare al nodului 13. Cablul de tip АПВГ 4x16 cu I adm  60 A (vezi punctul 1.8)
cu următorii parametri pasivi:
r0 1  8, 041 m / m , x0 1  0, 087 m / m ;

r0 0   32,51 m / m, x0 0   0,957 m / m ;

25
 l = 10 m.

XVI. Sectorul 15-16:

Întreruptorul automat QF4 ce protejează receptorul M39. Se alege conform condiţiilor:

U na  U retea , I na  I max,l , I nds  I max,l , I regds  I ds ;

unde I max,l este curentul maximal de lucru:

Ip- curentul de pornire al receptorului (M34), I p  K p  I n ;
K p - multiplu curentului de pornire, K p  5 ;

I n - curentul nominal al receptorului (M34);

Pn 5
In    9, 02 A ;
3  U n  cos   3  0, 4  0,8  0,85

I p  K p  I n  5  9, 02  45,11 A;

I ds  1, 2  I p  1, 2  45,11  54,13 A

Din tab. A.1.3 [11, p.56] se alege întreruptor automat tip BA47-29 cu parametrii:
I na  10 A  I max,l  9, 02 A;

I nd  10 A  I max,l  9, 02 A ;

I regds
 10  I regds  10  I nds  10 10  100 A  I ds  54 A .
I nds

În dependenţă de I na  10 A din tab.2.54 [12, p.139] se aleg parametrii întreruptorului automat:

r a  1  2,15 m ;

;

 x a  1  1,2 m;

r a  0   ra  1  2,15 m ;
 x a  0  x  1,2 m.
  a  1

XVIII. Sectorul 17-18:

Demaror electromagnetic.Pentru I n  54,17 A şi Pn  30 kW se alege demarorul
electromagnetic, pentru pornirea receptorului, de tip КMИ-46512 în ansamblu cu releu termic de tip
PTИ-3359, [23] cu parametrii:
I nom.luc  65 A , Pn  30 kW ;
r1  r0  0,96 m, x1  x0  0,28 m .

26
 Datele iniţiale pentru calculul curenţilor de scurtcircuit în sistemul de alimentare cu energie
electrică şi rezultatele calculelor la calculator a curenţilor de scurtcircuit sînt prezentate respectiv în
anexa A,Tabelul A.A.18 şi A.A.19 .

1.10 Alegerea şi verificarea elementelor şi aparatajului la tensiuni înalte şi joase

Alegerea şi verificarea elementelor şi aparatajului se va efectua pentru circuitul care începe cu

sistemul electroenergetic şi se termină cu receptorul nr.19 din secţia de filat.
Elementele şi aparatajul care urmează să fie alese se verifică la acţiunea curenţilor de scurtcircuit.

1.10.1 Alegerea şi verificarea întreruptoarelor 10 kV pe circuitul de alimentare a PT 4

Alegerea şi verificarea întreruptorului liniei în cablu pe sectorul ID – PT4:
Curentul care circulă prin linie:
I max,l  119, 6 A.

Curenţii de scurtcircuit în punctul 3 constituie:

I P 0  2,802 kA ;

is  6,375 kA .
Deci, din tab.1 [25, p. 6] se alege celula prefabricată tip inchis КРУ2-10-20/630-1-У1, cu
I n  630 A cu întreruptor tip ВМПЭ-10-630-20У3, conform tab.1 [24, p. 6] se aleg parametrii acestui

întreruptor. Verificarea se face în formă de tabel:

t dec  t tot .d .i  t P. P.r  0,04  0,05  0,14 s ;

  t p .r . min  t Pd  0,01  0,015  0,025 s ;

 0,025
 
ia.  2  I P 0  e Ta
 2  2,802  e 0.01
 0, 026 kA ;
I P  I p 0  3, 204 kA ;

unde Ta  0,01 s , tab.3.8 din [2, p.150];

 n  55 % conform fig.4.54 din [2, p. 296].

Datele despre verificarea întreruptorului sunt prezentate în anexa A, tabelul A.A.20.

1.10.2 Alegerea şi verificarea liniei electrice în cablu 10 kV pe sectorul ID – PT3

Cablul ce alimentează ID-PT6 a fost ales în tabelul 1.5, tip ААШв 3x95 cu I adm  205 A .
Cablu se verifică la stabilitatea termică:
q min  q ales ,

27
 Bsc
q min  ,
c
Bsc  23,82 kA2  s ,

unde C este coeficientul care depinde de caracteristica conductorului, valoarea căruia se alege din
tab.3.14 [2,p.192], C  100 A  s1 / 2 / mm 2 ;

Bsc 1,327 106

qmin    11,5 mm 2 ;
c 100
Se observă: qmin  11, 5 mm 2  qales  35 mm 2 , deci cablul va fi termic stabil.

1.10.3 Alegerea şi verificarea transformatorului de curent instalat pe linia în cablude pe sectorul

ID – PT4
Transformatorul de curent se alege conform condiţiilor:
U n  U retea ,

I n  I max ,

I max  79,9 A .
Din tab.5.9 [5,] se alege transfomator de curent tip ТPL-10-У3 cu parametrii nominali:
I1n  100 A; I 2 n  5 A; r2 n  0,8  , în clasa de precizie 0,5.
Verificăm transformatorul de curent la sarcina secundară:
r2 calc  r2 n ,

unde r2 n este sarcina nominală secundară admisibilă a transformatorului de curent, r2n  0,4  ;

r2 calc - sarcina secundară de calcul a transformatorului de curent;

r2 calc  rap  rcont  rcond ;

rap - suma rezistenţelor aparatelor conectate la secundarul transformatorului de curent,  ;

rcont - rezistenţa de contact, r  0,1  ;

rcond - rezistenţa conductoarelor de legătură,  .

S ap 1,84
rap  2
  0, 07  .
I 2n 52

Rezistenţa de calcul a conductorului de legătură determinăm reeşind din ipoteza:

r2 calc  r2 n ;

rcand  r2 n  rap  rcont  0,8  0, 07  0,1  0, 63  .

28
 Secţiunea conductorului:
  l calc
q cond  ,
rcond

unde  este rezistivitatea conductorului. Pentru conductor din aluminiu,   0,0283   mm2 / m ;

l calc - lungimea de calcul a conductoarelor de legătură dintre transformatorul de curent şi e a

aparatele conectate la acesta. Această lungime depinde de schema de conectare a aparatelor din
secundarul transformatorului de curent conform fig.4.106 [2] pentru conectarea amper-metrului într-o
fază: l calc  2  l ;
l 5 m, pentru circuitul liniei 10 kV conform [2];
lcalc  2  l  2  5  10 m ;
  lcalc 0, 0283 10
qcond    0, 44 mm 2 .
rcond 0, 63
Se acceptă conductorul din aluminiu cu secţiunea q  4 mm ;
2

  l 0,0283  10
rcond    0,071  .
q 4

r2calc  rap  rcont  rcond  0, 07  0,1  0, 071  0, 241  .

Deci, transformatorul de curent ales va funcţiona în clasa de precizie 0,5.

Verificarea transformatorului de curent se prezintă sub formă de tabel, care este prezentat în
anexa A, tabelul A.A.22 .
Deci, transformatorul de curent ales va funcţiona în clasa de precizie 0,5.

1.10.4 Alegerea şi verificarea transformatorului de tensiune la barele 10 kV

Transformatoarele de tensiune alegem conform tensiunii nominale a reţelei şi sarcina secundară.

Din tab.5.13 [2] alegem transformatorul de tensiune НАMИ-10-95У3 cu parametrii:

U 1n  10 kV ; U 2 n  100 V , clasa de precizie- 0,5;

S 2 n  120 VA .

Transformatorul de tensiune se verifică la sarcina secundară:

S 2 nom  S 2 calc ;

unde S 2 nom este sarcina secundară nominală a transformatorului de tensiune, S 2 nom  120 VA ;

S 2 calc - puterea consumată de toate aparatele de măsură, conectate la înfăşurarea secundară a

transformatorului de tensiune, VA.

Aparatele de măsură conectate la secundarul transformatorului de tensiune sunt prezentate în tabela.

29
 S 2,calc  P 2  Q 2  10, 022  9, 792  14, 03 VA .

Deoarece, S2 n  120 VA  S2 calc  14, 03 VA , transformatorul de tensiune funcţionează în clasa de preczie 0,5.

Pentru protecţia transformatorului de tensiune împotriva curenţilor de scurtcircuit alegem siguranţe

fuzibile de tip ПКН001-10У1, conform tab.5.4 [5].

1.10.5 Alegerea siguranţei fuzibile pentru protecţia transformatorului din PT3

Pentru protecţia transformatoarelor de putere din posturilor de transformare din secţii împotriva
scurtcircuitelor, ca protecţie rapidă se utilizează siguranţe fuzibile.
Curentul nominal al fuzibilului se determină conform condiţiei:
I nf  1,5  2   I nt ,

unde, I nf este curentul nominal al fuzibilului;

S nt 1000
I nt    57,5 A ;
3 U n 3 10
I nf  1, 6  I nt  1, 6  57, 5  92 A ;

Din [5,tab.5.4] se alege siguranţa fuzibilă tip ПКТ104-10-100-20УЗ cu parametrii prezentaţi.

Datele despre verificarea siguranţelor fuzibile sunt prezentate în anexa A, tabelul A.A.24 .

1.10.6 Alegerea echipamentului la partea 110 kV

Pentru alegerea echipamentului la partea 110 kV e necesar de determinat curentul de calcul maximal
posibil la partea de tensiune superioară a SPC:

I c  1,4  I nom ;
Snt 6300
I nom    33,06 A ;
3 Un 3  110
I max  1,4  I nom  1,4  33,06  46,28 A .
a) Alegerea şi verificarea întreruptoarelor.
Din tab.5.2 [5, p.238] se aleg întreruptoare cu ulei puţin tip BMT-110Б-20/1000 У1.
Verificarea întreruptoarelor se face în formă de table A.A.25.

În relaţiile din tab. 10.1 Ta este constanta de timp, din tab.3.8 [2, p.150], Ta  0,02 s ;
t dec = 0,15 ,s - timpul total de deconectare a scurtcircuitului, s

30
 ia . - valoarea instantanee a componentei aperiodice a curentului de scurtcircuit la momentul t 
;
 0,06
 
ia.  2  I P 0  e Ta
 2  10,155  e 0.02
 0,278 kA ;
I P , - valoarea eficace a componentei periodice a curentului de scurtcircuit, kA.
Valoarea acestui curent se determină utilizînd curbele de tip fig.3.26 [2, p.152].
I P0 4,019
Deoarece:   76,5  8 .
I n 52,5  103
atunci: I P  I p 0  10,155 kA .
 n - componenta relativă a curentului aperiodic de scurtcircuit în curentul de rupere,din fig.4.54

[2, p.296] pentru   0,06 s ,  n  25 % ;

B sc -impulsul termic, kA2  s .

b) Alegerea şi verificarea separatoarelor:

Din tab.5.5 [5, p.260] se aleg separatore tip. РНД3.1-110/1000У1
Verificarea se prezintă în formă de tabelul A.A.26.

1.11 Compensarea puterii reactive

Problema compensării puterii reactive cere rezolvare atît la etapa proiectării cât şi în exploatare.
Transportarea puterii reactive prin linii este însoţită de pierderi de putere activă, pierderi de
tensiune şi are loc limitarea capacităţii de transport a acestei linii.
Rezolvarea problemei compensării puterii reactive începe cu determinarea consumului de putere
reactivă la 0,4 kV şi la 10 kV.
Qc 0,4  5912, 7 k var, Qc10  0 k var .

Puterea reactivă posibilă de transportat prin transformatoarele PT1 poate fi determinată cu relaţia:

Qtt   k i.n  n  S nt  2  Pc2 ,

unde Qtt este puterea reactivă posibilă de transportat prin transformatorul din PT, kvar;
n- numărul de transformatoare din PT;
ki . n - coeficientul de încărcare normativ al transformatorului din PT;

S nt - puterea nominală al transformatorului din PT, kVA;

Pc - puterea de calcul al transformatorului din PT, kW.

Puterea necesară a bateriilor de condensatoare se determină cu relaţia:

31
 Q Bcnec  Qnec  Qtt ,

unde Qnec este puterea reactivă de calcul al secţiei, kvar.

Spre exemplu, pentru PT2:

 ki.n  n  S nt   0,8  2 1000 

2 2
Qtt   Pc2   1517 2  508, 6 k var ;

QBcnec  Qnec  Qtt  915,5  508, 6  406,9 k var ;

Din tab.2.192 [12, p.400] se alege două baterii de condensatoare de tip 2хKPM-0,38-450-50У3.
Rezultatele calculelor similare pentru toate P.T. se trec în tabel, care este prezentat în anexa A, tabelul
A.A.25.
Pierderile de putere reactivă în transformatoarele posturilor de transformare constituie 10 % din
puterea sumară consumată de întreprindere:
Qt  0,1  Qcons  0,111780  1178 k var .
Deci, puterea reactivă sumară va fi:
Q  Q0,4  Qt  5912, 7  1178  7090, 7 k var .

Rezerva de putere reactivă se consideră 10 % din puterea sumară consumată:

QR  0,15  Q  0,1  7090, 7  709,1 k var .
În total consumul de putere reactivă la întreprindere va fi:
Q  Q  QR  7090, 7  709,1  7799,1 k var .
Puterea reactivă livrată de sistem:
Qs  2702 k var ;
Puterea reactivă a bateriilor de condensatoare 0,4 kV:
QBC  5100 k var .
Bilanţul puterii reactive reprezintă: 2,2 kvar.
Rezultatele se prezintă în formă de tabel, care este prezentat în anexa A, tabelul A.A.26.
Conform bilanţului puterii reactive rezultă că puterea reactivă consumată de receptoarele electrice
0,4 kV este compensată parţial din sistem şi parţial cu instalaţii cu baterii de condensatoare.

32
2 PROTECŢIA PRIN RELEE, AUTOMATICĂ ŞI MĂSURAREA ENERGIEI ELECTRICE

2.1 Alegerea tipurilor de protecţii prin relee pentru elementele SAEE

În procesul de exploatare a sistemelor de AEE apar diferite defecte în elementele componente. Pentru
depistarea locului de s.c. şi deconectarea rapidă automată a întreruptoarelor echipamentului defectat sau
a sectorului de linie de la partea nedefectată a echipamentului sau a reţelei, sunt prevăzute dispozitive de
protecţie prin relee. Aceste dispozitive trebuie să asigure un timp mic posibil de deconectare a s.c. şi să
limiteze raza şi gradul de defect al elementului.
Alegem protecţiile pentru toate elementele sistemului şi le prezentăm în tabelul A.B.1.

2.2 Verificarea selectivităţii protecţiilor

Verificarea selectivităţii între elementele protecţiei se începe de la cel mai îndepărtat receptor
electric din secţia şi terminînd cu S.P.C. Pentru protecţia receptorului electric din secţie a fost ales
întreruptorul automat VA51-31. Acest întreruptor automat este neselectiv şi timpul de acţionare - tdQF1 =

0,04 s. Curentul de scurtcircuit trifazat la bornele motorului, I sc( 3)  1574 A (tab.1.13, punctul 15)
1. Selectivitatea între întreruptorul automat QF1 de tip neselectiv VA51-31 şi întreruptorul
automat QF2 de tip selectiv VA 55-37 se verifică cu următoarea condiţie:
t dQF 2  1,5  t dQF1 ,

unde t dQF2 este timpul de acţionare al întreruptorului automat QF2, s;

t dQF1 - timpul de acţionare al întreruptorului automat QF1, s;

t dQF 2  1,5  t dQF1  1,5  0,04  0,06 s.

Din tab. A.1.3.[18] se alege timpul de acţionare al întreruptorului automat tip VA 55-37,
t dQF 2  0,1 s.

2. Selectivitatea între întreruptoarele automate QF3 şi QF2:

t d 3  1,5  t d 2 ,

unde t d 3 şi t d 2 sunt timpii de acţionare ai întreruptoarelor automate instalate în amonte (QF3),

respectiv în aval (QF2),
t d 3  1,5  t d 2  1,5  0,1  0,15 s ;

Din tab. A.1.3.[18] se alege timpul de acţionare al întreruptorului automat QF3 tip VA 55-39,
t dQF 3  0,25 s .

3. Selectivitatea între protecţia maximală de curent a liniei, ce alimentează transformatorul de

putere PT6 şi întreruptorului automat la partea 0,4 kV - QF3 VA 55-39:
t PMC  t dQF3  Δt ,
33
unde t PMC este temporizarea PMC a liniei, s;
t- treapta de selectivitate, t =0,5 s;
t PMC Q 4  t dQF 3  t  0,25  0,4  0,65 s.

4. Selectivitatea PMCT a întreruptorului de secţionare şi a LEC-10kV :

t Q 3  t Q 4  t  0,65  0,4  1,05 s

5. Selectivitatea PMCT -10 kV a transformatorului şi a întreruptorului de secţionare:

t Q 2  t Q 3  t  1,05  0,4  1,45 s

6. Selectivitatea PMCT -110 kV şi PMCT -10 kV a transformatorului din SPC:

t Q1  t Q 2  t  1,45  0,4  1,85 s

6. Selectivitatea PMCT a LEA-110 kV şi PMCT -110 kV a transformatorului din SPC:

t Q  t Q1  t  1,85  0,4  2,25 s

2.3 Protecţia prin relee a LEA-110kV

Generalităţi
Conform NAIE la protecţia liniilor electrice aeriene trebuie de prevăzut următoarele protecţii:
- protecţia contra scurtcircuitelor polifazate;
- contra scurtcircuitelor monofazate şi bifazate la pămînt.
Calculul protecţiei contra scurtcircuitelor polifazate.
Se va utiliza protecţia maximală de curent (PMC) in două trepte prima şi a treia. În cazul liniilor cu
lungimea mai mică de (10-15)km se admite utilizarea protecţiei diferenţiale longitudinale şi ca rezerva
protecţia maximală de curent temporizată. În datele prezentate în sarcina lucrării observăm că lungimea
liniei este 40 km deci PDL nu se foloseşte.
Secţionarea de curent rapidă (prima treaptă).
Protecţia se realizează în trei faze (schema de conexiune al releelor este stea completă).
Curentul de pornire a protecţiei se determină reieşind din cauza că linia alimentează radial un
transformator, cu ajutorul relaţiei:
I
I pp  k sig
I
 I s(.3c). max .ext , K 4

unde k sig - coeficient de siguranţă, admitem k sig  1,2 ;

I I

I s(.3c). max .ext , K 4 - valoarea maximă a curentului ce trece prin protecţie la un s.c. trifazat în punctul

K4. Conform tab.A.A.10 I s.c. max .ext , K 4  3140 A

( 3)

10,5
.c.max.ext , K 4 10  3140 
I s(3)  286,7А;
115

34
Astfel curentul de pornire al protecţiei va fi:
I 1pp  1,2  286,7  344 A

Verificăm sensibilitatea protecţiei:

I s .2c. min
K sens 
I pp
 2
unde I s .c. min - valoarea minimă a curentului ce trece prin protecţie la scurtcircuit bifazat la sfârşitul
 2
liniei, I s.c. min  5152 A .
5152
deci K sens   14  2
344
sensibilitatea protecţiei este asigurată.

Determinăm curentul de pornire al releului:

 3
K sch  I pp
I

I prI 
KI
 3  3
unde K sch - coeficient de schemă (stea completă K sch =1 );
KI –raportul de transformare a TC, se admite raportul de transformare 100/5=20.
1  344
I
I pr   17,2
20
Alegem releul de tip АЛ1/100 cu Ireg=17,5.

Protecţia maximală de curent temporizată

Calculăm curentul de pornire a protecţiei:
III
K sig  K aut
I III
pp   I max .l ;
K rev

unde K sig - coeficient de siguranţa K sig  (1.1  1.2) ;

K aut . - coeficient de autopornire ce ia în consideraţie creşterea curentului de pornire a motorului

după restabilirea tensiuniide alimentare K aut  2,5  3,5 ;

K rev - coeficient de revenire ce ia în consideraţie tipul releului utilizat. Pentru relee electronice

K rev  0,9 ;

I max .l -curentul maximal de lucru;

9042
I max .l   47,5 A ;
3  110

35
 1,2  2,5
III
I pp   47,5  158,3 A ;
0,9

Sensibilitatea o verificăm la curentul de scurtcircuit trifazat la sfârşitul liniei pentru rezerva

apropiată:
5152
K sens   32  1,5 ;
158,3

deci sensibilitatea protecţiei este asigurată.

Timpul de pornire a protecţiei se determină cu relaţia:

III
t pp  t pp
III
max  t

III
unde t pp max -temporizarea maximă a protecţiilor din aval (protecţiei transformatorului PMC -
temporizată a T1 împotriva s.c exterioare)
t -treapta de selectivitate.

Conform cap.2.2 t pp  2,25s

III

Alegem releul de timp tip ВЛ100А cu reglajul t reg  4s

Calcul protecţiei contra scurtcircuitelor monofazate
Împotriva scurtcircuitelor monofazate în reţele cu Unom>110kV vom utiliza protecţia maximală de
secvenţa homopolară realizată în două trepte (prima şi a patra ) realizată prin intermediul FCSH-filtrului
de curent de secvenţă homopolară şi releului de curent.

Treapta 1.
Calculăm curentul homopolar de pornire a protecţiei:
I 0(1pp
)
 K sig
(1)
 I s(1.c). max ;

unde K sig  1.3 -pentru LEA cu Unom=(110-220) KV;

(1)

I s(1.c). max -valoarea maximală a curentului ce trece prin protecţie la s.c. monofazate la sfîrşitul liniei

(sistemul este în regim maxim) ;

U mn
I s(1.c). max  3  ;
3  ( x1e  x (1) )

aici: x1e  x1s max  x1W max ; x1e  8,14  16  24,14

x (1)  x 2  x0  x1  x 0 ; x (1)  8.14  68.21  76.35

Din cauza că:
x0 s
 1.5 rezultă că x0 s  1.5  x1s max ; x 0 s  1.5  8,14  12,21 ;
x1s max

36
 x0W
 3.5 rezultă că x 0W  3.5  x1W max ; x 0s  3.5  16  56 ;
x1W max

obţinem x0  x 0 s  x 0W  12.21  56  68.21 ;

115
Deci I s(1.c). max  3   1984 A ;
3  (24.14  76.35)

I 0(1pp)  1.3  1984  2579,2 A

Verificăm sensibilitatea protecţiei:

I sc(1.)min
K (1)
sens  I ;
I 0 pp
5600
K ( I ) sens   2.17  1.3 - condiţia de sensibilitate este asigurată;
2579,2
(1)
unde I sc. min - valoarea minimă a curentului ce trece prin protecţie la un s.c. monofazat la sfârşitul liniei
protejate.
U mn
I sc(1.)min  3 ;
3  (2  x s min  1.5  x s min )
115
I sc(1.)min  3   5600 A
(2  10.17  1.5  10.17)

Calculăm curentul de pornire al releului:

I 10 pp
I 0I p  .
kI
2579
I 0I pr   128 A
20
După datele de calcul obţinute alegem releul de tip АЛ1 cu I reg  130 A .

Treapta a patra.
Curentul de pornire a protecţiei se determină cu ajutorul expresiei:
I 0IVpp  K sig
IV
 K ap  I dez

unde K sig - coeficient de siguranţă K sig  1.25 ;

IV IV

K ap - coeficient ce ţine cont de componenta aperiodică a curentului K ap  1 ;

I dez - valoarea curentului de dezechilibru;

 ,%
I dez  I s(.3c). max .ext .
100
10
I dez   1260  126 A
100

Deci I 0IVpp  1  1,25  126  157,5 A

37
 Calculăm curentul de pornire al releului:
I 0IVpp
I IV 0 pr 
ki
157.5
I IV 0 pr   3.93 A
40
Alegem releul de tip АЛ1/20 cu reglajul 4A.
Determinăm temporizarea protecţiei:
t 0IVpp  t 0I pp  t

t 0IVpp  0  0.5  0.5s

2.4 Schema dispozitivului de anclanşare automată a rezervei

Pentru ridicarea fiabilităţii în alimentare a consumatorilor se efectuează alimentarea lor din două
părţi. În acest caz la defectarea uneia din sursele de alimentare, funcţionarea consumatorilor se va
asigura prin reţeaua nedefectată. Secţionarea schemei de alimentare simplifică relativ protecţia prin
relee, măreşte precizia funcţionării ei, măreşte tensiunea remanentă pe bare ce alimentează staţia de
transformare în caz de distribuţie şi micşorează valoarea curentului de scurtcircuit. Întreruperea în
alimentare în caz de avarie a elementelor de alimentare se înlătură conectarea automată a consumatorilor
la sursa de rezervă. Succesul acţionării D.A.A.R. conţine 90-95%.

Efectul înalt tehnico-economic şi simplicitatea schemei A.A.R. au dus la utilizarea lor largă în
sistemul energetic. Revenirea la schema iniţială a staţiei de transformare după apariţia tensiunii la barele
de lucru o efectuează personalul operativ. Aşa scheme se utilizează la staţiile fără personal operativ.

D.A.A.R. a întrerupătorului de secţionare restabileşte alimentarea consumatorilor la deconectarea

transformatorului sau a liniei de alimentare. În regim normal întrerupătorul transformatorului este
anclanşat, iar întrerupătorul de secţionare este deconectat.

Dezavantajul schemei de alimentare dintr-o singură parte este că la deconectarea avariată a sursei de
lucru duce la întreruperea alimentării consumatorilor. Acest dezavantaj poate fi înlăturat prin conectarea
rapidă automată a sursei de rezervă, sau prin anclanşarea întrerupătorului unde se efectuează secţionarea.
Pentru realizarea acestei operaţii se utilizează pe larg dispozitive automate speciale, ce poartă denumirea
de A.A.R. În caz de defect la transformator protecţia lui la deconectează întrerupătorul din partea de
joasă tensiune. Separatoarele acţionează în pauză fără curent şi se trece la alimentarea de la sursa de
rezervă.

La defecte pe secţiile barei de 10 kV ,35 kV acţionează protecţia transformatorului de alimentare ce

duce la deconectarea întrerupătorului şi aproape momentan acţionează A.A.R. Controlul secţiei
38
defectate cu ajutorul D.A.A.R. a întrerupătorului de secţionare este nedorită fiindcă se creează pericol
pentru consumatorii secţiei vecine. De aceea în unele cazuri se prevede blocarea D.A.A.R. de la
scurtcircuit pe bare.

Cerinţele impuse D.A.A.R. sînt următoarele:

-acţionarea dispozitivului de A.A.R. trebuie să fie cu un ciclu;
-la utilizarea dispozitivului A.A.R.,în afară de PMCT a elementului respectiv, se recomandă utilizarea
organului de minimă tensiune, pentru ca schema să poată acţiona la dispariţia tensiunii pe bare.

2.5 Organizarea sistemului de măsurări electrice

Evidenţa energiei electrice la întreprindere precum şi măsurarea parametrilor de calitate a acesteia

este realizată cu contoare multifuncţionale moderne de tip ALFA A1800, alese din [16].
Pentru evidenţa energiei electrice la pe teritoriul statiei se vor utiliza două tipuri de evidenţă.
Evidenţa comercială care se va realiza cu contoare bidirecţionale, instalate în PDC, care constituie
punctul de delimitare dintre reţelele întreprinderii şi sistemul electroenergetic. Evidenţa tehnică, se va
realiza cu contoare instalate în panourile de racord, distribuţie şi evidenţă. În tabelul. 2.2 este
reprezentat volumul de masurari necesare şi locul de amplasare a acestora:
Tabelul 2.2 – Aparatele de evidenta şi măsurare în incinta staţiei principale coboritoare
Circuitul Locul de instalare Volumul de masurari
Racordul 10 kV La fierare sectie de bare. Voltmetru, contor multifuncţional.
Linia 10 kV - Amperimetru , contor
multifunctional
Barele colectoare - Voltmetru.
Intreruptorul de - Amperimetru.
secţionare

Contoarele ALFA A1800 corespund normativelor în vigoare şi sunt conectate la reţea prin
intermediul transformatoarelor de curent şi tensiune. Contoarele date sunt elaborate pe bază de
microprocesor, care garantează o precizie înaltă şi o funcţionare fiabilă a contorului, iar posibilităţile
funcţionale de evidenţă satisfac cele mai stricte cerinţe ale sistemului energetic actual. Contoarele date
sunt certificate conform standartlui ГОСТ Р 52320-2005.
Aceste contoare corespund standardeleor referitor la clasa de precizie 0,5s, eneregie activă:
IEC 62053-22 (ГОСТ Р 52323-2005), energie reactivă: IEC 62054-23 (ГОСТ Р 52323-2005).
Schema de conexiune a contorului la reţeaua electrică este prezentată în Anexa B, Figura B.4.
Tabelul 2.3 – Caracteristicile tehnice a contorului ALFA A1800

39
Parametrul
Clasa de precizie 0,5s
Consumul de putere în circuitul de tensiune 0,003 VA
Consumul de putere în circuitul de curent 0,015 VA
Tensiunea nominală 3x57,7/100 V
Curentul nominal 5A
Indicele de protecţie IP 54
Constanta contorului 1000 imp/kWh
Numărul de module de ieşire 6 module DIN
Gabarite 307x170x89
Greutatea 2 kg

40
3. METODE DE NEUTRALIZARE A ELECTRICITĂŢII STATICE
Existenţa unei persoane în orice mediu este asociată cu influenţa câmpurilor electromagnetice
asupra lui şi a mediului său. În cazul încărcărilor electrice fixe, avem de-a face cu câmpuri electrostatice.
Împreună cu câmpurile electrice statice naturale în condiţiile technosferei şi în viaţa de zi cu zi, o
persoană este expusă câmpurilor electrice statice.
Câmpurile electrice de la încărcături excesive pe obiecte, îmbrăcăminte, corpul uman exercită o
influenţă negativă asupra sistemului nervos uman, este, de asemenea, sensibil la câmpurile electrostatice
şi sistemul cardiovascular al corpului.
Vor fi luate în considerare şi alte întrebări, cum ar fi cauzele electricităţii statice, efectele acesteia
asupra corpului uman şi mijloacele de protecţie împotriva electricităţii statice.

3.1 Cauzele apariţiei electricităţii statice

Electricitatea statică (conform GOST 12.1.018) este o combinaţie a fenomenelor asociate cu
apariţia, conservarea şi relaxarea încărcăturii electrice libere pe suprafaţa (sau în volum) a dielectricilor
sau pe conductorii izolaţi. Sarcinile electrostatice apar pe suprafeţele unor materiale, atât lichide cât şi
solide, ca rezultat al unui proces complex de electroliză de contact. Electroliza apare ca urmare a
proceselor complexe asociate redistribuirii electronilor şi a ionilor atunci când două suprafeţe de lichide
sau solide eterogene intră în contact cu diferite forţe atomice şi moleculare de atracţie a suprafeţei: de
exemplu, atunci când sunt separate două materiale dielectrice sau dielectrice diferite şi conductive. Când
se separă două materiale dielectrice, se separă încărcăturile electrice, iar un material cu o constantă
dielectrică mai mare este încărcat pozitiv, iar unul mai mic este încărcat negativ. Cu cât sunt mai diferite
proprietăţile dielectrice ale materialelor, cu atât mai intensă este separarea şi acumularea încărcăturilor
care curg usor în pământ dacă corpul fizic este un conductor de electricitate şi este împământat. În cazul
dielectricilor, încărcăturile electrice sunt menţinute o perioadă lungă de timp, ca urmare a faptului că se
numesc electricitate statică. La contactarea materialelor cu aceleaşi proprietăţi dielectrice (constanta
dielectrică) nu se formează sarcini.
O măsură de electrificare este sarcina pe care o posedă această substanţă. Intensitatea formării
sarcinii creşte odată cu creşterea vitezei de mişcare a materialelor, a rezistenţei lor specifice, a zonei de
contact şi a efortului de interacţiune. Gradul de electrificare a unui corp încărcat caracterizează
potenţialul său relativ faţă de pământ.
În producţie, acumularea de încărcături de electricitate statică este adesea observată atunci când:
frecarea curelelor de transmisie pe scripeţi sau benzi transportoare pe arbori, în special cu alunecare
transferul de lichide inflamabile prin conducte şi umplerea produselor petroliere în rezervor; deplasarea
prafului prin conducte; zdrobirea, amestecarea şi sortarea materialelor şi substanţelor uscate;
comprimarea a două materiale diferite, dintre care unul este un dielectric; prelucrarea materialelor
41
plastice, prelucrarea materialelor dielectrice (ebonită, plexiglas); transportul gazelor comprimate şi
lichefiate prin ţevi şi ieşirea lor prin orificii, în special dacă gazele conţin lichid, suspensie sau praf
pulverizat; circulaţia autovehiculului, cărucioarele de pe anvelopele de cauciuc şi persoanele de pe o
acoperire izolatoare uscată, pe ecranele monitoarelor şi televizoarelor încărcăturile pozitive se
acumulează sub acţiunea fasciculului de electroni generat de un tub catodic etc.
În plus, cauza formării încărcărilor statice este inducţia electrică, ca urmare a faptului că
corpurile izolate de la sol într-un câmp electric extern dobândesc o sarcină electrică. Mai ales o mare
electroliză de inducţie a obiectelor conductive. De exemplu, pe obiecte metalice (automobile etc.),
izolate de la sol, pe vreme uscată, sub acţiunea unui câmp electric de linii electrice de înaltă tensiune sau
de nori de furtună, se pot forma încărcări electrice importante.
De exemplu, încărcăturile electrostatice se formează pe corpul unei maşini care se deplasează pe
vreme uscată, în cazul în care cauciucul roţilor are proprietăţi bune de izolare. Ca urmare, o tensiune
electrică apare între corp şi sol, care poate ajunge la 10 kV şi poate cauza o scânteie atunci când o
persoană părăseşte maşina - o descărcare prin intermediul persoanei la pământ.
În industria electronică, electricitatea statică este generată în timpul fabricării, testării, transportului
şi depozitării dispozitivelor semiconductoare şi a circuitelor integrate, în spaţiile centrelor de calcul, în
zonele cu echipamente multiplicatoare, precum şi într-un număr de alte procese în care sunt utilizate
materiale dielectrice, fiind un factor nedorit.
În industria chimică, producţia de materiale plastice şi produse din acestea conduce, de asemenea,
la formarea de încărcături şi câmpuri electrostatice de 240-250 kV / m.
Forţa curentului de electrificare a fluxului de produse petroliere în conducte depinde de
proprietăţile dielectrice şi viscozitatea cinematică a fluidului, viteza fluxului, diametrul conductei şi
lungimea acesteia, materialul conductei, rugozitatea şi starea pereţilor săi interiori, temperatura
lichidului. Cu debitul turbulent în conducte lungi, curentul este proporţional cu viteza fluidului şi
diametrul conductei. Gradul de electrificare a benzilor dielectrice în mişcare (de exemplu benzile
transportoare) depinde de proprietăţile fizico-chimice ale materialelor de contact, densitatea de contact,
viteza de mişcare, umiditatea relativă etc.

3.2. Factorii periculoşi şi nocivi ai electricităţii statice

Cel mai mare pericol al încărcărilor electrostatice este că o scânteie poate avea suficientă energie
pentru a aprinde un amestec inflamabil sau exploziv. Astfel, îndepărtarea prafului dintr-un material
dielectric dintr-o cameră utilizând ventilaţia de evacuare poate duce la acumularea de încărcări
electrostatice şi depuneri de praf în conductele de gaze. Apariţia unei scurgeri în acest caz poate duce la

42
aprinderea sau explozia prafului. Au fost cazuri de accidente foarte grave la întreprinderi ca urmare a
exploziilor în sistemele de ventilaţie.
Energia unei descărcări scânteietoare poate ajunge la 1,4 J, ceea ce este suficient pentru a aprinde
amestecurile de vapori, praf şi gaz-aer din cele mai multe substanţe combustibile. De exemplu, energia
minimă de aprindere a vaporilor de acetonă este 0,25 · 10-3 J, metan 0,28 · 10-3, oxid de carbon 8 · 10-
3, făină de lemn 0,02, cărbune 0,04 JJ. Prin urmare, în conformitate cu GOST 12.1.018, siguranţa
electrostatică a unui obiect este considerată realizată numai dacă energia maximă a evacuărilor care se
pot produce în interiorul obiectului sau pe suprafaţa sa nu depăşeşte 40% din energia minimă de
aprindere a substanţelor şi materialelor.
Încărcarea electrostatică care rezultă din anumite procese de producţie poate ajunge la câteva mii de
volţi. De exemplu, atunci când frecaţi particule de nisip şi praf pe fundul corpului atunci când conduceţi
o maşină, potenţialul este generat până la 3 kV; la pomparea benzinei prin conducte - până la 3,6 kV;
când lichidele electrizante (alcool etilic, benzină, benzen, eter etilic etc.) sunt turnate în rezervoare
neîntemeiate în eventualitatea căderii libere a unui jet de lichid într-un vas umplut şi o rată de debit
înaltă de 18 ... 20 kV; când frecarea curelei transportoare este împotriva arborelui - până la 45 kV în
cazul frecarii curelelor de transmisie pe scripeţi până la 80 kV. Trebuie avut în vedere că pentru explozia
vaporilor de benzină este suficient un potenţial de 300 V; la o diferenţă de potenţial de 3 kV, gazele
combustibile sunt aprinse, iar 5 kV - majoritatea prafurilor combustibile.
Energia electrică statică se poate acumula şi pe corpul unei persoane atunci când poartă haine din
lână sau din fibre artificiale, se deplasează de-a lungul unei pardoseli neconductive sau în pantofi
dielectric, în contact cu dielectricii, atingând în unele cazuri un potenţial de 7 kV sau mai mult.
Cantitatea de energie electrică acumulată la om poate fi suficientă pentru o descărcare de scânteie atunci
când este în contact cu un obiect împământat. Efectul fiziologic al electricităţii statice depinde de energia
eliberată în timpul descărcării şi poate fi simţită sub formă de injecţii slabe, moderate sau puternice şi, în
unele situaţii, sub formă de convulsii uşoare, medii şi chiar acute. Deoarece curentul de descărcare a
electricităţii statice este neglijabil, în majoritatea cazurilor un astfel de efect este inofensiv - nu apare un
şoc electric. Cu toate acestea, mişcările reflexe ale unei persoane care rezultă din acest fenomen pot
duce la vătămări grave ca rezultat al căderii din înălţime, confiscării salopetelor sau a părţilor corpului
prin părţi mobile de maşini şi mecanisme neecranate etc. În plus, când se formează o încărcătură cu un
potenţial electric mare, câmp de tensiune crescută, care este dăunător pentru oameni. Cu o lungă şedere a
unei persoane într-un astfel de domeniu, se observă schimbări funcţionale în sistemele nervoase centrale,
cardiovasculare şi alte sisteme. Persoanele care lucrează în zona câmpului electrostatic se confruntă cu
diverse plângeri: iritabilitate, cefalee, tulburări de somn, pierderea poftei de mâncare etc. "Fobiile"
deosebite din cauza fricii de descărcare anticipată sunt caracteristice. Tendinţa de "fobii" este, de obicei,
combinată cu excitabilitatea emoţională crescută. Sa stabilit, de asemenea, un efect benefic asupra
43
bunăstării de a înlătura încărcarea electrostatică în exces din corpul uman (împământare, mers pe jos
desculţ).
Pericolul electricităţii statice constă, de asemenea, în posibilitatea unei descărcări rapide a scântei
între piesele de echipament sau o descărcare pe pământ. O astfel de evacuare poate apărea atunci când
încărcăturile electrice sunt ridicate şi umiditatea aerului este scăzută. Trebuie remarcat faptul că atunci
când umiditatea relativă a mediului (aerului) este mai mare de 85%, nu apar sarcini electrice, deoarece
aerul umed este conductiv din punct de vedere electric şi încărcăturile electrice în el sunt neutralizate
reciproc. Evacuările nu apar nici atunci când încărcăturile curg pe suprafaţa echipamentului în sol.
Astfel, pericolul electricităţii statice este, pe de o parte, că evacuările electrice pot provoca incendii
şi explozii în acele industrii unde se utilizează substanţe inflamabile, iar pe de altă parte, electricitatea
statică reprezintă un obstacol în calea creşterii productivităţii muncii în multe industrii datorită pentru
imposibilitatea creşterii vitezei de mişcare, la fel ca şi creşterea vitezei, electrizarea creşte brusc.
În condiţiile casnice (de exemplu, la mersul pe covor) se acumulează încărcături mici, iar energia
evacuărilor scânteilor nu este suficientă pentru a declanşa un incendiu în condiţii normale de viaţă.

3.3. Protecţia împotriva electricităţii statice

Din cele de mai sus rezultă că electricitatea statică perturbă fluxul normal al proceselor
tehnologice, interferează cu activitatea dispozitivelor electronice de automatizare şi telemehanică,
comunicaţii radio. Măsurile de protecţie împotriva electricităţii statice se efectuează în spaţii explozive
şi în incendii periculoase şi în zone cu instalaţii deschise aparţinând claselor B-I, B-I6, B-II şi B-IIa. În
încăperile şi zonele care nu fac parte din clasele specificate, protecţia se efectuează în acele zone de
producţie în care electricitatea statică afectează negativ cursul normal al procesului şi calitatea
produsului.
Nivelurile admisibile de rezistenţă a câmpurilor electrostatice sunt stabilite în GOST 12.1.045-84.
"Câmpuri electrostatice. Nivelurile admise la locul de muncă şi cerinţele de monitorizare. " Nivelurile
admise de intensitate a câmpului depind de timpul petrecut la locul de muncă. Nivelul maxim admis al
intensităţii câmpului electrostatic este de 60 kV / m pe oră. Utilizarea echipamentului de protecţie este
obligatorie în cazul în care nivelul real al intensităţii câmpului electrostatic la locul de muncă depăşeşte
60 kV / m.
Atunci când se aleg mijloace de protecţie împotriva electricităţii statice, trebuie avute în vedere
caracteristicile proceselor tehnologice, proprietăţile fizico-chimice ale materialului prelucrat,
microclimatul interior etc. care determină o abordare diferenţiată în elaborarea măsurilor de protecţie.
Protecţia împotriva electricităţii statice se realizează în două moduri:
• reducerea intensităţii formării sarcinilor electrice;
• eliminarea încărcăturilor formate de electricitate statică.
44
 Măsurile de protecţie împotriva electricităţii statice vizează prevenirea apariţiei şi acumulării
taxelor de electricitate statică, crearea condiţiilor de dispersie a taxelor şi eliminarea riscului de efecte
nocive.
Prevenirea acumulării de încărcături de electricitate statică se realizează prin împământarea
echipamentelor şi a comunicaţiilor pe care pot apărea, cu fiecare sistem de maşini, echipamente şi
structuri interconectate realizate din metal (uscătoare pneumatice, mixere, compresoare de gaz şi aer,
mori, transportoare închise, dispozitive de umplere şi drenare lichide cu conductivitate electrică scăzută
etc.), măcinate în cel puţin două locuri. Împământarea pentru îndepărtarea electricităţii statice poate fi
combinată cu împământarea de protecţie a echipamentului electric. Dacă împământarea este folosită
numai pentru îndepărtarea electricităţii statice, atunci rezistenţa sa electrică poate fi substanţial mai mare
decât rezistenţa de protecţie a echipamentului electric (până la 100 Ohmi). Chiar şi un fir subţire este
suficient pentru ca încărcăturile electrice să curgă constant în pământ. Conductoarele situate în paralel la
o distanţă de până la 10 cm sunt interconectate cu jumperi metalice la fiecare 25 m. Toţi containerele
mobile temporar sub umplerea sau drenarea gazelor combustibile lichefiate şi a lichidelor inflamabile
sunt ataşate la împământare pentru timpul de umplere. Camioanele de alimentare cu combustibil şi
rezervoarele de autovehicule au mărunţit lanţul de metal, respectând lungimea contactului cu solul cu cel
puţin 200 mm. Cu toate acestea, împământarea nu elimină complet acumularea de încărcări. În unele
cazuri, atunci când depozitele de substanţe neconductoare (răşini, filme, depozite) se formează pe pereţii
interiori ai pereţilor interiori ai aparatelor metalice, rezervoarelor şi conductelor, împământarea devine
ineficientă. La împământare nu se obţine nici o eliminare a pericolului atunci când se utilizează
dispozitive cu suprafeţe emailate şi alte suprafeţe neconductoare.
Reducerea intensităţii încărcărilor de electricitate statică se realizează prin selectarea
corespunzătoare a vitezei de mişcare a substanţelor, precum şi prin reducerea forţei de frecare, diferenţa
în proprietăţile dielectrice ale materialelor şi creşterea conductivităţii acestora. Reducerea forţei de
frecare este obţinută prin lubrifierea, reducerea rugozităţii şi a zonei de contact a suprafeţelor care
interacţionează. Ratele de frecare sunt limitate prin reducerea vitezei procesării şi transportului de
materiale.
Reducerea intensităţii formării încărcărilor electrice se realizează, de asemenea, cu excepţia
stropirii, strivirii şi pulverizării substanţelor, îndepărtarea încărcăturii electrostatice, selectarea
suprafeţelor de frecare, curăţarea gazelor combustibile şi a lichidelor din impurităţi. Vitezele de transport
sigure ale substanţelor lichide şi praf depind de rezistenţa lor electrică specifică a volumului ρv. Deci,
pentru lichidele cu ρv ≤ 105 Ohm · m, viteza admisă nu trebuie să fie mai mare de 10 m / s, cu 105 Ohm
· m <pv <109 Ohm · m - până la 5 m / s, iar pentru ρv> 109 Ohm · m, stabilit pentru fiecare lichid
separat, dar, de regulă, nu depăşeşte 1,2 m / s. Atunci când sunt furnizate lichide rezervoarelor, este

45
necesar să se excludă sau cel puţin să se limiteze stropirea lor, pulverizarea şi amestecarea viguroasă.
Tubul de umplere trebuie să fie extins la fundul vasului cu direcţia jetului de-a lungul peretelui său. În
timpul umplerii iniţiale a rezervoarelor, lichidul este furnizat la o viteză care nu depăşeşte 0,5 ... 0,7 m /
s.
Cea mai bună modalitate de a reduce intensitatea acumulării de electricitate statică în transmisiile
cu curea este de a creşte conductivitatea electrică a curelelor, de exemplu prin intermiterea suprafeţei
interioare a benzii cu un fir subţire de cupru pe direcţie longitudinală sau prin lubrifierea suprafeţei sale
interioare cu compuşi conductivi (conţinând negru de fum şi grafit într-un raport 1: , 5 în greutate etc.).
Ar trebui să se acorde atenţie ajustării tensiunii centurilor şi, dacă este posibil, reducerea vitezei de
deplasare la 5 m / s.
Dacă nu este posibilă împiedicarea acumulării de electricitate statică prin împământare, atunci
trebuie luate măsuri pentru a reduce rezistenţele dielectrice în vrac şi de suprafaţă ale materialelor
prelucrate. Acest lucru se realizează prin tratarea chimică a suprafeţei, utilizarea substanţelor antistatice,
aplicarea unor pelicule conductive electrice, scăderea vitezei de mişcare a materialelor de încărcare,
creşterea purităţii tratamentului suprafeţelor de frecare, creşterea umidităţii relative a aerului la 65 ...
70% etc.
Umiditatea aerului are o conductivitate electrică suficientă, astfel încât încărcăturile electrice
rezultate să curgă prin acesta. Prin urmare, într-un mediu cu aer umed, încărcările electrostatice nu sunt
practic formate, iar umidificarea aerului este una dintre cele mai simple şi comune metode de tratare a
electricităţii statice. Cu o umiditate relativă de peste 70% din procesele electrostatice sunt practic
absente. Acest lucru reduce dramatic nivelul prafului din materialele folosite. Procesele tehnologice sunt
în curs de stabilizare, creşterea productivităţii echipamentelor şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.
Pentru a asigura un nivel de umiditate în spaţii industriale sistem de umidificare utilizat. Cele mai
eficiente sunt sistemul de amortizare, în care aerul este forţat prin zona de umiditate. Astfel, există nu
numai eliminarea electricităţii statice din particulele de praf din aer, dar, de asemenea, tumefacţie praful
cu depunerea ulterioară datorită pierderii de volatilitate (spălare de aer). Când apare pentru prima dată
„ceaţă“, dar nu este ceaţă de apă şi particule de praf care se umfla si devin vizibile. După ceva timp
praful, aerul este purificat, prăfuire redusă, electrostatică dispare.
În desenele de mai jos sunt prezentate plafonul şi peretele de umezire blocuri folosite pentru
curăţarea aerului şi crearea de camere optime climatice.

46
Figura 3.1 – Plafonul şi peretele de umezire

Există următoarele tipuri de sisteme de umidificare a aerului.

• Sisteme de umidificare a aerului cu duze de vid sub presiune scăzută
        o Duzele de vid
        o Sisteme de umidificare a aerului din perete
        o Sisteme de umidificare a aerului din plafon
        o Sistem de umidificare a aerului separat
        o Sisteme locale de umidificare a aerului
        o Sisteme de umidificare a aerului prin conducte
• Sisteme de umidificare a aerului cu duze de înaltă presiune
        o Duze de înaltă presiune
        o Sisteme de umidificare a aerului din perete
        o Sisteme de umidificare a aerului din plafon
        o Sistem de umidificare a aerului separat
        o Sisteme locale de umidificare a aerului
        o Sisteme de umidificare a aerului prin conducte
Pentru îndepărtarea electricităţii statice din corpul uman, asiguraţi podele conducătoare sau zone
cu împământare, platforme de lucru, balustrade de scări, mânere de instrumente etc. furnizează pantofi
de lucru conductivi cu o rezistenţă unică de cel mult 108 Ohmi, precum şi îmbrăcăminte antistatică,

47
brăţări de pământ pentru protejarea mâinilor şi alte mijloace care asigură împământarea electrostatică a
corpului uman.
Dacă este imposibil să se utilizeze mijloace de protecţie împotriva electricităţii statice, se
recomandă neutralizarea încărcărilor prin ionizarea aerului în locurile de apariţie sau acumulare. Pentru a
face acest lucru, utilizaţi dispozitive speciale - ionizatoare, care creează ioni pozitivi şi negativi în jurul
unui obiect electrificat. Ionii care au o încărcătură opusă încărcării dielectricului sunt atrase de obiect şi
îl neutralizează. Astfel, ionizatoarele de aer de uz casnic nu numai că îmbunătăţesc compoziţia ionică a
aerului în încăpere, ci şi elimină încărcăturile electrostatice formate în mediul de aer uscat pe covoare,
suprafeţe sintetice de covor şi îmbrăcăminte. Producţia foloseşte ionizatoare speciale de aer de diferite
forme, dar ionizatoarele electrice sunt cele mai comune.
Echipamente de neutralizare a electricităţii statice in conformitate cu standardele în vigoare:
1. Echipamentul tehnologic, în timpul căruia are loc electrificarea, care duce la întreruperea
procesului tehnologic sau deteriorarea condiţiilor de lucru, ar trebui să fie echipat cu neutralizatori de
electricitate statică (datele tehnice ale neutralizatorilor, precum şi recomandările pentru instalarea lor
sunt furnizate în anexa corespunzătoare la "Reguli") .
2. În zonele periculoase, ar trebui să se utilizeze neutralizatori electrici radioizotopi şi explozii.
3. Parantezele de montare ar trebui să excludă vibraţia neutralizatorului şi să se asigure poziţia sa
constantă faţă de materialul care este prelucrat pe echipamentul de proces.
4. Tipul de neutralizator ar trebui să fie selectat pe baza nivelului intensităţii câmpului
electrostatic, a vitezei de procesare a materialului, a condiţiilor de producţie, a posibilităţii de instalare
pe acest tip de echipament.
5. Instalarea neutralizatorilor pe echipamentul tehnologic al văii pentru a asigura accesul
convenabil şi sigur la acestea pentru inspecţie, curăţare şi reparaţii.
6. Pentru a asigura funcţionarea cea mai eficientă (cel mai mare curent de ionizare), se recomandă
instalarea neutralizatoarelor de încărcare electrostatică la următoarele distanţe faţă de materialul
electrificat, mm:
- inducţie ................................. 3-30
- radioizotopi ............................... 15-50
- inducţia radioizotopilor ................... 10-30
- tensiune ridicată ............................... 10-40
Neutralizatoarele de electricitate statică trebuie să fie instalate astfel încât distanţa de la suprafaţa
radiatoarelor la suprafaţa încărcată să nu depăşească 25 mm, iar temperatura ambiantă să nu fie mai
mare de 60 ° C.
7. Distanţa de la electrozii de descărcare a neutralizatorului la cea mai apropiată parte a
echipamentului împământată cu metal trebuie să fie de cel puţin 200 mm. În acest caz, valoarea
48
capacităţii corpului neutralizatorului în raport cu părţile împământate ale echipamentului de proces nu
trebuie să depăşească 100 pF.
8. Incintele radioizotopilor şi neutralizatorilor de înaltă tensiune, sursele de alimentare, electrozi
corespunzători ai descărcătoarelor de neutralizatori de înaltă tensiune, electrozii neutralizatorilor de
inducţie instalaţi pe echipament trebuie să fie legaţi la pământ.
9. Instalaţiile de neutralizare pot fi instalate pe echipamentul de proces ca un mijloc independent
de protecţie împotriva electricităţii statice şi în combinaţie cu alte tipuri de neutralizatori (radioizotopi,
înaltă tensiune, etc.).
10. Pentru a asigura siguranţa electrică a circuitului electric al neutralizatorului de înaltă tensiune,
trebuie să existe o semnalizare luminoasă care să funcţioneze în permanenţă cu privire la aplicarea
tensiunii de alimentare.
11. Includerea tensiunii de alimentare a neutralizatorului de înaltă tensiune este blocată parţial
pentru a bate cu includerea corpurilor de lucru ale echipamentului de proces; La oprirea maşinii,
tensiunea furnizată convertizorului trebuie să fie oprită.
Dacă este necesar (în condiţiile tehnologiei), este necesar să se ia în considerare o întârziere în
ameliorarea tensiunii de la neutralizator în raport cu oprirea puterii motorului pe durata opririi corpurilor
de lucru.
12. Inductorul-neutralizator de înaltă tensiune trebuie să fie instalat astfel încât materialul
electrificat în mişcare prelucrat să treacă mai întâi sub partea sa de inducţie şi apoi sub cea cu tensiune
ridicată.
13. Instalarea şi funcţionarea neutralizatorilor radionuclizi ar trebui să se realizeze strict în
conformitate cu instrucţiunile ataşate acestora.
Utilizarea neutralizatorilor radioizotopi este permisă, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele
Reglementărilor sanitare existente pentru proiectarea şi funcţionarea neutralizatorilor de statică
radioizotopică cu surse de alfa şi beta 879-71.
Administraţia întreprinderii dezvoltă o instrucţiune care completează regulile specificate, ţinând
seama de specificul unei anumite producţii.
14. Neutralizatoarele radioizotopice sunt proiectate pentru a funcţiona în încăperi cu o temperatură
cuprinsă între 10 ° C şi 60 ° C, cu o umiditate relativă a aerului de până la 98%, absenţa acizilor şi a
vaporilor de alcali în aer, precum şi a gazelor care cauzează coroziunea metalică.
15. În locurile greu accesibile, se recomandă utilizarea neutralizatorilor aerodinamici radioizotopi
pe bază de surse de tritiu, unde se utilizează ventilatoare încorporate pentru furnizarea de ioni.
16. În camerele de uscare şi în alte volume închise se recomandă utilizarea neutralizatorilor de
purjare pe bază de surse de tritiu, utilizând o sursă autonomă de flux de aer pentru a furniza ioni din zona
de ionizare în zona de neutralizare ".
49
 3.4. Neutralizatori moderni ai electricităţii statice
În producţia de acoperitoare de perete textil, ca urmare a fricţiunii materialului textil şi a ţesăturii
de bază, apare o încărcătură electrică pe suprafaţa liniei de producţie a tapetului, ca urmare a unor cazuri
de deteriorare a personalului prin descărcarea de electricitate statică. Deoarece această linie include un
număr mare de arbori şi role, se produce un efect cumulativ (valoarea încărcăturii electrice creşte
treptat). De asemenea, ca rezultat al repulsiei reciproce a straturilor de acoperire de perete textil în ruloul
finit de tapet, a cărui rezistenţă creşte odată cu creşterea diametrului rolei, se observă o înfăşurare
slăbită.
Pentru a rezolva aceste probleme, am studiat modalităţile posibile de îndepărtare a tensiunii
electrostatice de pe suprafaţa materialelor laminate şi am constatat că cele mai eficiente filtre ale acului
cu o sursă suplimentară de energie sunt cele mai eficiente.
Conform rezultatelor cercetărilor teoretice şi practice, a fost elaborat un dispozitiv pentru
neutralizarea încărcărilor de energie electrică statică pe suprafaţa materialelor laminate (figura 1),
incluzând un neutralizator 1 conectat printr-un conector ecranat 2 cu o sursă de tensiune pulsată 3.
Aspectul dispozitivului

Figura 3.2 – Neutralizator static pe suprafaţa materialelor laminate

1 - neutralizator; 2 - conector ecranat;
3 - sursa tensiunii impulsului
Neutralizatorul de energie electrică statică este o bară cu secţiune transversală circulară 1, cu ace
încastrate ale electrodului emiţător 4, izolator 2 şi electrod emiţător 3 (Figura 2). Acele ale
neutralizatorului creează un câmp electric prin care moleculele de aer din jurul barei se transformă în
ioni negativi şi încărcaţi pozitiv.
Aspectul neutralizatorului de energie electrică statică

50
 Figura 3.3 – Neutralizator de energie electrică statică
1 – corpul neutralizatorului; 2 - izolator; 3 - electrod radiant;
4 - electrodul emiţătorului

Pentru a crea un câmp electric în apropierea acelor neutralizatorului, acestea sunt alimentate cu
tensiune înaltă de la o sursă externă. O sursă de tensiune pulsată cu o valoare de ieşire de 18 kV este
utilizată ca sursă externă.
Înaltă tensiune de la o sursă de tensiune pulsată este furnizată la electrozi neutralizator-electrod.
Un câmp electric puternic în această zonă duce la apariţia ionilor negativi şi încărcaţi pozitiv, care curg
în jos de la vârful acelor electrodului de emisie al neutralizatorului.
Ca urmare a studierii parametrilor dispozitivelor de neutralizare a energiei statice de la diferiţi
producători, au fost stabilite următoarele concluzii:
- cu o creştere a lungimii acului neutralizatorului, curentul de ionizare creşte şi tensiunea iniţială
de funcţionare scade, ceea ce reduce semnificativ tensiunea reziduală pe suprafaţa materialului
(lungimea acului dispozitivului dezvoltat este de 18-19 mm).
- datorită scăderii unghiului de ascuţire a acului, există o îmbunătăţire a fluxului de ioni de pe
suprafaţa sa, ceea ce reduce cantitatea de tensiune electrică reziduală pe suprafaţa materialului (unghiul
de ascuţire al acului neutralizatorului dezvoltat nu este mai mare de 20 de grade).
- cu o scădere a distanţei de la material la acul neutralizatorului, eficienţa acestuia creşte, dar cu o
distanţă mică (până la 10 mm) apare o descărcare corona, rezultând o scânteie (distanţa optimă de la
material la vârful acelor neutralizatorului este de 28-30 mm).
Densitatea acelor neutralizatorului este, de asemenea, de mare importanţă: cu o densitate ridicată,
câmpurile electrice ale acelor adiacente se suprapun şi câmpurile lor electrice sunt slăbite; dacă acele
sunt situate rar, există o scădere a ionizării neutralizatorului.
Frecvenţa optimă de plasare a acului depinde de distanţa dintre ac şi materialul care trebuie
neutralizat. Frecvenţa optimă de amplasare a acului (n) se calculează cu formula:

unde: hu este distanţa de la ac la materialul care trebuie neutralizat, mm, h=0;

Ln - lăţimea materialului care urmează a fi neutralizat, mm;
Cu o lăţime de acoperire de perete textil de 53 - 55 cm şi o distanţă de la neutralizator la ţesătura
de tapet textil de 28 - 30 mm, frecvenţa optimă de amplasare a acului ar trebui să fie de 9,8 - 8,8 mm.
Astfel, a fost efectuat un dispozitiv pentru neutralizarea încărcărilor de electricitate statică pe
suprafaţa materialelor laminate cu o lungime a acului de 19 mm, un unghi al unui vârf al acului de cel

51
mult 20 de grade şi un spaţiu al acului de 10 mm. Caracteristicile tehnice ale dispozitivului dezvoltat
sunt prezentate mai jos.
Tabelul 3.1 - Caracteristicile tehnice ale dispozitivului

Indicator Valoare
Spaţiul de lucru, mm 10-50

Temperatura de funcţionare,  10-35

Tensiunea de intrare, V ~ 220
Tensiune de ieşire, kV impulsuri, 18-20
Consumul curent, mA 100
Consumul de energie, W, nu mai mult de 25

Dispozitivul dezvoltat are mai multe avantaje faţă de cele existente:

- utilizează o sursă de tensiune pulsată, care reduce consumul de energie;
- tensiunea de ieşire este de 18 kV, astfel încât aria de lucru este de 10-50 mm;
- este realizat din ansambluri şi componente standard, care permit producerea unui neutralizator
fără costuri materiale suplimentare.
Următorul dispozitiv este destinat să neutralizeze încărcăturile electrostatice aplicate sau induse pe
materiale dielectrice şi neemologate, din materiale semiconductoare şi metalice. Acesta este un ionizator
bipolar de aer. Ionizatorul reduce câmpurile electrostatice locale la un nivel corespunzător nivelului
câmpului electrostatic al Pământului.
Neutralizatorul este disponibil în două versiuni:
- ГБИП-С - pentru realizarea instalaţiilor de zone curate locale;
- ГБИП-ПИ - pentru munca autonomă.
Principiul neutralizatorului se bazează pe formarea, într-o descărcare corona, a unor avalanşe de ioni
pozitivi şi negativi de o anumită intensitate, separaţi în spaţiu şi în timp şi transportul lor la viteză mică
în zona de proces. Acest lucru vă permite să obţineţi o concentraţie ridicată de ioni pozitivi şi negativi
într-o anumită regiune a spaţiului şi obiecte de descărcare de gestiune la un nivel de tensiune de câteva
volţi. Există o posibilitate de generare separată a ionilor fiecărei polarităţi, ajustând direcţia şi viteza de
propagare a fluxurilor ionice.
Principalele caracteristici tehnice
Concentraţia maximă a ionilor pozitivi sau negativi la o distanţă de 0,5 m de generator în modul de
ionizare unipolară, 1 / cm3, 6,105
Concentraţia maximă a ionilor pozitivi şi negativi la o distanţă de 0,5 m de generator în modul de
ionizare bipolară, 1 / cm3, 2,103

52
Fluxului de ioni, m2, 0,01-1
Debitul aerului ionizat în apropierea obiectelor din zona de proces la nivel, m / s 0,1
Consum de energie de la reţea (50Hz, 220V), W, nu mai mult 1-5
Ionizatorul are următoarele avantaje:
- posibilitatea reglării netede a concentraţiei ionilor ambelor polarităţi în flux;
- posibilitatea formării unui flux cu un anumit model de radiaţie;
- posibilitatea neutralizării potenţialului static la o valoare de 10-20 V;
- posibilitatea de montare a sursei la ieşirea ventilaţiei de admisie sau pe filtrul de aer fin;
- concentraţia de ozon la fereastra de ieşire nu depăşeşte fundalul natural

Neutralizator al electricităţii statice ГБИП-С

Destinaţie
1.1. Ionizatorul ГБИП-С (generator de fluxuri ionice bipolare) este proiectat pentru a neutraliza
încărcăturile statice aplicate produselor metalice dielectrice şi neamenajate la locul de muncă al
operatorului, precum şi pentru a crea un fund aeroionic optim în aerul zonei de lucru sub unitatea de
purificare a aerului Lada.
1.2 Ionizatorul ГБИП-С trebuie să funcţioneze cu următorii parametri de mediu:
temperatura aerului ambiant de la +10 la +35 ° C;
umiditatea relativă la o temperatură de + 25 ° C nu mai mare de 80%;
presiune atmosferică, mm Hg, - 630-800.

53
Parametre tehnice
Concentraţiile ionilor pozitivi şi negativi în modul de ionizare bipolară pentru a crea un fund aeronional
optim în aerul zonei de lucru corespund normelor sanitare şi igienice pentru nivelurile admisibile de
ionizare industrială a aerului şi a spaţiilor publice:
concentraţia de ioni negativi şi pozitivi la o distanţă de 0,5 m şi 1 m de unitatea electrozi corona este,
respectiv, (15 ± 5) * 103 cm3 şi (10 ± 3) * 103 cm3,
Consum de energie de la reţea 50 Hz 220 V, nu mai mult de 25 de waţi.
Masa dispozitivului, nu mai mult de 8 kg.
Timpul de muncă continuă nu este reglementat.

Principiul de funcţionare a ionizatorului ГБИП-С

Funcţional, ionizatorul ГБИП-С constă dintr-un bloc de electrozi corona (2 buc.), O unitate electronică
pentru generarea de impulsuri de tensiune şi transformatoare de tensiune în trepte.
Din punct de vedere structural, elementele generatorului sunt combinate în trei clădiri: o unitate
electronică este situată într-un singur caz, în celelalte două există blocuri de electrozi corona şi
transformatoare de tensiune în trepte. Blocurile de electrozi de descărcare cu transformatoare în trepte
sunt instalate direct la ieşirea instalaţiei în zona fluxului de aer purificat şi sunt conectate la unitatea
electronică cu un cablu flexibil.
Formarea fluxurilor ionice se datorează impactului impulsurilor de înaltă tensiune asupra electrozilor cu
o amplitudine suficientă pentru a excita o descărcare de tip corona, caracterizată prin prezenţa unui
număr mare de ioni şi suflare forţată a acestor ioni din spaţiul de evacuare a gazului în zona de proces.
Pentru a evita recombinarea reciprocă a ionilor de polaritate diferită în imediata vecinătate a regiunii de
descărcare a gazului şi o scădere corespunzătoare a numărului total de ioni, nu sunt generaţi simultan,
dar alternativ, ioni de polaritate pozitivă şi negativă.
Ionizatorul funcţionează după cum urmează:
După alimentarea tensiunii de alimentare a unităţii electronice, alimentarea cu energie electrică este
pornită, ceea ce generează impulsuri de tensiune de polaritate alternantă care sunt alimentate la
înfăşurările primare ale transformatoarelor step-up ale unităţii de evacuare. Comutatorul "polaritatea
ionilor" stabileşte modul tehnologic de funcţionare a generatorului ГБИП-С, şi anume, asigură
generarea fluxurilor de ioni bipolare.

Descrierea principalelor elemente ale generatorului de fluxuri ionice ГБИП-С

1. Blocaţi electrozi corona
 Unitatea electrozilor corona este un set de goluri de gaze

54
tip "sârmă - deasupra avionului". Ca electrozii, lângă care, atunci când se aplică un impuls de înaltă
tensiune, se declanşează o descărcare de tip "corona", se utilizează un sârmă de nicrom cu diametrul de
0,2 mm. Deoarece un electrod de joasă tensiune (împământat) serveşte plăci de plasă cu o dimensiune a
celulei de 10 mm, situate în spaţiu paralel cu firele corona. Distanţa dintre fire şi plăci - 15 mm. Plăcile
şi halterul sunt fixate într-un cadru metalic cu ajutorul izolatoarelor de caprolon.
2. Unitatea electronică.
 O unitate electronică care generează impulsuri de polaritate pozitivă şi negativă constă dintr-o sursă de
circuite stabilizate, reglate de tensiune de încărcare şi de formare a impulsurilor de polaritate pozitivă şi
negativă. Prin intermediul controlerului, se stabilesc duratele de generare a impulsurilor fiecărei
polarităţi. Pulsurile alternante sunt alimentate alternativ la transformatoare de step-up. Parametrii
impulsurilor de înaltă tensiune la ieşirea transformatoarelor step-up: amplitudinea - 8kV, durata frontului
- 10μs, durata impulsului la jumătate înălţime - 50μs. Durata generării de impulsuri pentru fiecare
polaritate poate varia în intervalul 1-8 secunde

Neutralizator de electricitate statică ГБИП-ПИ

Destinaţia ГБИП-ПИ
Ionizatorul ГБИП-ПИ (generator de fluxuri ionice bipolare) este proiectat pentru a neutraliza sarcinile
statice depuse pe produsele dielectrice în timpul producerii lor, precum şi pentru a crea un fund aeronier
optim în aerul zonei de lucru a sălii de producţie.
Ionizatorul ГБИП-ПИ ar trebui să funcţioneze cu următorii parametri de mediu:
temperatura aerului ambiant de la +10 la +35 ° C;
umiditatea relativă la o temperatură de + 25 ° C nu mai mare de 80%;
presiune atmosferică, mm Hg, - 630-800.
Parametre tehnice
Concentraţia maximă la o în modul de ionizare în modul de ionizare
distanţă de 0,5 m de generator unipolară bipolară
ioni pozitivi 6*105сm3 2*105сm3

ioni negativi 5*105сm3 3*105сm3

55
Debitul aerului ionizat la o distanţă de 0,05 m faţă de generator variază de la 1,5 ± 0,5 m / s la 3 ± 1 m /
s, la o distanţă de 0,5 m de generator - de la 0,5 ± 0,5 m / s 0,1 m / s la 1,1 ± 0,1 m / s.
Consum de energie de la reţea 50 Hz 220 V, nu mai mult de 25 de waţi.
Masa dispozitivului, nu mai mult de 6 kg.
Timpul de muncă continuă nu este reglementat.
Dispozitivul are capacitatea de a dezactiva în mod autonom sursa de generare a ionilor fiecărei polarităţi,
regla direcţia şi viteza de propagare a fluxurilor ionice.

Principiul de funcţionare a ionizatorului ГБИП-ПИ

Functional-ГБИП-ПИ constă dintr-un bloc de electrozi de evacuare, o unitate electronică pentru
generarea impulsurilor de tensiune şi tensiunea de alimentare a debitului de aer, generatoare de
transformatoare măresc tensiunea şi generatoarele debitului de aer (cele două ventilatoare axiale).
Structural, elementele generatorului de flux de ioni sunt combinate în două carcase: o unitate electronică
este plasată într-un singur caz, în al doilea - o unitate de electrod corona, transformatoare de tensiune în
trepte şi ventilatoare. Un bloc de electrozuri de descărcare cu transformatoare cu trepte şi ventilatoare
este montat pe un suport, al cărui design permite schimbarea înălţimii de montare a unităţii şi a
unghiului de înclinare.
Formarea fluxurilor ionice se realizează prin expunerea la impulsuri de înaltă tensiune, cu o amplitudine
de electrozi, suficient pentru a excita un tip de descărcare corona, caracterizată prin prezenţa unor
cantităţi mari de ioni, şi forţat suflare ionilor din diferenţa de evacuare a gazului în zona de proces.
Pentru a evita recombinarea reciprocă a ionilor de polaritate diferită în imediata vecinătate a regiunii de
descărcare a gazului şi o scădere corespunzătoare a numărului total de ioni, nu sunt generaţi simultan,
dar alternativ, ioni de polaritate pozitivă şi negativă.
Ionizatorul funcţionează după cum urmează:
După alimentarea tensiunii de alimentare a unităţii electronice, alimentarea simultană este activată, ceea
ce generează impulsuri de tensiune de polaritate alternantă care intră în unitatea electrozi corona şi
ventilatoare care asigură transferul de ioni din zona de evacuare a gazului către zona de proces.
Operatorul stabileşte fluxul de aer necesar prin blocul de electrozi corona folosind butonul de reglare a
debitului şi comutatorul de comutare "polaritate" - modul tehnologic al generatorului ГБИП-ПИ: modul
de generare ionică unipolară a polarităţii pozitive sau negative sau modul de generare a fluxului de ioni
bipolare. Pentru a reduce concentraţia de ioni în modul de ionizare bipolară în aerul zonei de lucru la
nivelul corespunzător "standardelor sanitare şi igienice", plăcile de ecranare sunt utilizate pentru a
neutraliza o parte a ionilor la ieşirea unităţii electrod de descărcare.
Descrierea principalelor elemente ale generatorului de fluxuri ionice ГБИП-ПИ

56
1. Blocaţi electrozi corona
 Unitatea de dispozitiv a electrozilor corona coincide cu cea a ГБИП-ПИ.
2. Unitatea electronică.
 O unitate electronică care generează impulsuri de polaritate pozitivă şi negativă constă dintr-o sursă de
tensiune de încărcare stabilizată, regulată, un circuit pentru generarea de impulsuri de polaritate pozitivă
şi negativă şi un circuit de alimentare cu energie pentru ventilatoare. Schema alimentării cu energie a
ventilatoarelor este o sursă de curent stabilizată, care are capacitatea de a regla tensiunea de alimentare
în intervalul 6-12V. Prin intermediul controlerului, se stabilesc duratele de generare a impulsurilor
fiecărei polarităţi. Pulsurile alternante sunt alimentate alternativ la intrarea transformatoarelor step-up.
Parametrii impulsurilor de înaltă tensiune la ieşirea transformatoarelor step-up:
amplitudine - 9kV,
durata frontului - 10μs.
Durata generării de impulsuri pentru fiecare polaritate poate varia în intervalul 1-8 secunde
3. Conducătorul fluxului de aer.
2 ventilatoare cu zgomot redus sunt utilizate ca filtre de aer.
axial tip DC cu o tensiune de alimentare de 12 V. Debitul maxim de aer furnizat de fiecare ventilator
este de cel puţin 75 metri cubi / oră.
În plus, ca un exemplu al celor mai moderne echipamente, ia în considerare produsele companiei
Eltex. Eltex produce neuralizatoare statice moderne şi convenabile pentru utilizare în producţie.
Următoarea este o scurtă listă a produselor lor, cu scurte descrieri.

Metode pasive de neutralizare a electricităţii statice

Cablu antielectrostatic Pensule antielectrostatice

Metode active pentru neutralizarea electricităţii statice

57
Surse de alimentare Electrozi de descărcare

STATICJET RX21 BASIX RX3 IONSTAR

Surse de alimentare - utilizate pentru furnizarea de înaltă tensiune la convertoarele statice. Un

transformator de înaltă tensiune converteşte tensiunea la 7500 volţi. În funcţie de model, unitatea poate
fi echipată cu un număr diferit de prize pentru conectarea cablurilor de înaltă tensiune. Despre
disponibilitatea lucrului informează indicatorul încorporat.

Caracteristici de bază
Blocul ES53, tensiune 230 V AC 50/60 Hz;
115 V AC 60 Hz;
Consumul de energie maxim 80 VA;
Tensiunea de ieşire 5 kV AC;
Temperatura mediului ambient 0…+60°C;
Număr de prize 5;
Dimensiuni 230 x 140 x 82 mm;
Greutate aprox. 4kg;
Blocul ES53, tensiune 230 V AC 50/60 Hz;
115 V AC 60 Hz;

Electrozi de descărcare - industria celulozei şi hârtiei

58
Creşterea vitezei de producţie şi reducerea dimensiunilor maşinilor sunt forţate să impună cerinţe tot
mai mari sistemelor de benzi antistatice. Cu soluţii tradiţionale la astfel de probleme, există limitări în
capacitatea de producţie. Proiectarea maşinilor nu permite instalarea componentelor de biţi în locul
potrivit. Şi este deosebit de important ca descărcarea să acţioneze la o distanţă suficient de mare. Prin
urmare, este nevoie de o mare adâncime de acţiune pentru procesele de mare viteză.

Dispozitivul antistatic produs de Eltex îndeplineşte cele mai înalte cerinţe şi a fost justificată în
utilizarea zilnică de zeci de ani, atât de producătorii de maşini-unelte, cât şi de companiile care operează
în diverse industrii. Electrozii de descărcare R50 / R51 creează o putere de descărcare activă destul de
ridicată în comparaţie cu metodele anterioare: locaţia izolată a firului de împământare măreşte câmpul
electric la vârful activ şi contribuie la îmbunătăţirea performanţei şi vitezei suportului de încărcare.
Astfel, se formează ioni semnificativ mai pozitivi şi electroni liberi decât benzile antistatice
convenţionale. În acelaşi timp, electrozii au o putere de descărcare mare. Fasciculele antistatice,
dezasamblate în rezistenţă, garantează o bună descărcare şi asigură siguranţa electrozilor în timpul
scurtcircuitelor şi contactelor.
Placă antistatică R50 / R51 cu racord rigid sau cu priză la tensiune alternativă (AC) Electrozii din
ambele variante sunt livraţi cu o lungime activă de la 100 la 3915 mm. Conectarea la sursa de tensiune
alternativă de 5 kV la 50-60 Hz.
RX3 IONSTAR
Lucrarea unui electrod convenţional este complicată de mărimea variabilă a rolei, ceea ce duce la o
scădere a eficienţei de îndepărtare a electricităţii statice.
O dezvoltare inovatoare de la Eltex - sistemul RX3 IONSTAR - ajută la rezolvarea acestei probleme. A
fost creat pentru a elimina o încărcătură foarte mare pe distanţe lungi.
Senzorii inteligenţi RX3 IONSTAR monitorizează constant distanţa şi nivelul de încărcare al obiectului
şi răspund rapid la schimbarea distanţelor, ajustând automat puterea fluxului de ioni furnizat. Sistemul
este incredibil de eficient pentru eliminarea electricităţii statice generate în timpul procesului de
înfăşurare. Un generator puternic încorporat în bara antistatică vă permite să neutralizaţi o sarcină
ridicată într-un timp scurt.
Tensiunea de ieşire este de până la 50 kV, ceea ce asigură distanţe de descărcare fără precedent, fără a fi
necesară utilizarea aerului comprimat.
În ciuda puterii uimitoare, dispozitivul este absolut sigur: chiar şi în momentul activităţii, eliminatorul de
electricitate statică RX3 IONSTAR elimină pericolul unui şoc electric.

Beneficii cheie:

59
 • descărcare perfectă pe distanţe lungi;
• măsurare automată a distanţei cu optimizarea puterii de descărcare;
• nici un risc de electroşoc;
• sfaturi / ace de emisie rezistente la uzură;
• nu este necesară o sursă de alimentare separată;
• design simplu robust;
• întreţinere minimă;
• instalare uşoară datorită utilizării profilului de aluminiu, fixat la piuliţe;
Sistemul IONSTAR RX3 este singurul sistem care adaptează automat puterea de descărcare în funcţie de
distanţă. Orice alt sistem necesită o ajustare manuală.
Eltex BASIX - datorită dimensiunilor sale compacte, este o alegere ideală pentru multe aplicaţii diferite.
Iar preţul redus îl face accesibil.
BASIX ES47
Generator
• Carcasă din oţel durabil
• Două conectori de înaltă tensiune
• Clasa de protecţie: IP40
• Electrozii sunt ataşaţi cu cleme.

BASIX R47
Electrod pentru îndepărtarea statică
• Rezistent la şocuri
• Design ergonomic
• Diametru mic de electrod
• Curăţare uşoară
• Monturi universale fiabile

STATICJET RX21
Soluţiile electrostatice convenţionale sunt prea mari şi există prea multe condiţii de instalare, dar
STATICJET RX21 rezolvă această problemă. Datorită dimensiunii sale compacte, greutăţii reduse şi
independenţei faţă de diferenţele internaţionale în ceea ce priveşte tensiunea de alimentare, STATICJET
RX21 poate fi utilizat uşor oriunde. Ionii generaţi trec prin fluxul de aer prin duze pe obiect şi asigură o
îndepărtare precisă şi fiabilă a încărcării statice.
Avantajele STATICJET RX21:
• generator integrat de înaltă tensiune (cablajul extern de înaltă tensiune nu este necesar)
60
 • protecţie la scurtcircuit
• 24 V DC
• design compact: dimensiuni mici şi greutate redusă
• flexibil şi uşor de instalat
• trei forme de duze diferite
• doi indicatori LED care reflectă starea aparatului.
• există un sistem automat de închidere în caz de defecţiune a dispozitivului, care emite bipuri.
Un cablu antistatic este modalitatea cea mai ieftină de a face faţă electricităţii statice. Se foloseşte la
imprimare, tăiere, extrudare, laminare, ambalare etc. Un cablu antistatic este un cablu de ionizare care
este tras prin suprafaţa unui material (film de plastic, hârtie etc.) din care este necesară o electricitate
statică. Cablul este legat la circuit.
Cablul este special conceput pentru a lucra pe materiale delicate şi are proprietăţi non-abrazive.
Datorită faptului că microconductoarele sunt atât de mici, acestea nu sunt nici măcar vizibile. Cablul nu
zgârie suprafaţa, deci poate fi aşezat direct pe suprafaţa materialului, fără a vă îngrijora de calitatea
acestuia. Oţelul inoxidabil de înaltă calitate, care stă la baza cablului, nu se oxidează, spre deosebire de
aluminiu, cupru şi argint şi, prin urmare, nu scade conductivitatea şi nu există astfel de efecte secundare
precum oxidarea punctului şi poluarea cu cupru.
Pensule antistatice
Hârtie, folie de plastic de toate tipurile şi alte materiale pot fi protejate de deteriorările cauzate de
stresul electrostatic acumulat în timpul tratamentului, datorită utilizării periilor antistatice.
Periile sunt disponibile în şase lungimi, de la 100 la 600 mm. Pachetul include un suport cu fixare
simplă şi picior magnetic. Două articulaţii cu bilă reglabile pe suport permit o ajustare universală. Un
cablu la sol poartă încărcături electrice la sol.
Sfera de aplicare:
- industria polimerilor;
- industria auto.
Concluzie
Electricitatea statică reprezintă o combinaţie de fenomene asociate cu apariţia, conservarea şi
descărcarea încărcăturii electrice libere pe suprafaţă şi în cea mai mare parte a substanţelor dielectrice şi
semiconductoare, a materialelor, a produselor sau a conductorilor izolaţi. Apariţia încărcărilor de
electricitate statică are loc în timpul deformării, fragmentării substanţelor, mişcării relative a două
corpuri în contact, straturilor de materiale lichide şi vrac, cu agitare puternică, cristalizare şi de asemenea
datorită inducţiei. Cele mai sensibile la câmpurile electrostatice sunt cele nervoase, cardiovasculare,
neurohumorale şi alte sisteme ale corpului. Energia electrică statică din industrie provoacă multe
inconveniente, conduce la deteriorarea condiţiilor de lucru, la o calitate mai scăzută a produselor şi la o
61
productivitate a echipamentului mai scăzută. Inflamabilitatea, gradul de praf al aerului cresc, deoarece
particulele de praf încărcate static sunt slab îndepărtate de sistemul de ventilaţie. Încărcăturile statice pot
provoca defectarea elementelor dispozitivelor electronice de comandă ale echipamentelor de proces. În
industria tipografică şi textilă, lipirea hârtiei şi a firelor, în producţia de vopseluri şi materiale plastice,
depunerea prafului pe suprafaţă, ceea ce duce la o scădere a calităţii produselor şi, în unele cazuri, la
defecte nerecuperabile. Aceasta necesită raţionalizarea igienică a intensităţii maxime admisibile a
câmpului electrostatic.
Un câmp electrostatic este caracterizat printr-o intensitate determinată de raportul forţei care
acţionează într-un câmp pe o sarcină electrică punctuală pe magnitudinea acestei încărcări. Unitatea de
măsură a tensiunii este de volţi pe metru. Nivelul permis al intensităţii câmpului electrostatic este de 60
kV / m. dacă intensitatea câmpului depăşeşte această valoare, trebuie utilizat echipament de protecţie
corespunzător.
Astfel, electricitatea statică poate provoca daune atunci când sunt combinate următoarele condiţii:
prezenţa unei surse de sarcini electrice statice;
acumularea de sarcini semnificative pe suprafeţele de contact;
suficienta diferenta de potential pentru defalcarea electrica a mediului;
disponibilitatea unui stoc suficientenergie electrică;
posibilitatea evacuărilor electrice.
Absenţa uneia dintre ele elimină pericolul electricităţii statice.

62
4 ASPECTE DE ECONOMIE ŞI MANAGEMENT
4.1 Compararea tehnico - economică a variantelor de alimentare cu energie electrică
Elaborarea racordului întreprinderii la S.E.E. constă în alegerea tensiunii şi a schemei de
alimentare. Alegerea tensiunii constă în determinarea unei aşa valori a acesteea care ar satisface toate
cerinţele tehnice în ceea ce priveşte perspectiva de extindere a întreprinderii. De tensiunea racordului
depind de asemenea parametrii liniilor de legătură cu S.E.E., caracteristicile aparatajului de comutaţie şi
ale echipamentelor din staţiile de racord şi, deci, valorile investiţiilor, pierderilor de energie şi
cheltuielilor de exploatare.
Valoarea aproximativă a tensiunii de alimentare se determină conform relaţia lui Still (SUA):
U  4,34  l  16  P ,
unde l este distanţa de la SEE pînă la întreprindere, l=6 km;
P-puterea de calcul la barele de tensiune înaltă a S.P.C.
9, 4
Atunci: U  4,34  l  16  Pc1  4,34  1,5  16   38 kV .
2
Alegerea tensiunii de alimentare se efectuează prin compararea tehnico-economică a variantelor.
Schemele de racordare a întreprinderii la S.E.E. pentru cele două variante considerate sînt prezentate în
fig.4.1. şi 4.2.

35 kV

LEA-35kV SPC
AC-70/11 ТMН-6300/35/10 10kV
L=1,5 km

Figura 4.1 - Racordarea sistemului de alimentare cu energie electrică a întreprinderii la reţeaua de

tensiune 35 kV

110 kV

LEA-110kV SPC
AC-70/11 ТMН-6300/110/10 10kV
L=1,5 km

Figura 4.2 - Racordarea sistemului de alimentare cu energie electrică a întrprinderii la reţeaua de

tensiune 110 kV

63
4.1.1 Metodologia de calcul
Pentru compararea variantelor vom utiliza metoda cheltuielilor anuale de calcul, ţinînd cont de
faptul că puterea maximă tranzitată prin linie nu variază de la an la an.
Cheltuielile anuale de calcul se determină conform expresiei:
CA  C  R I ,
unde, C reprezintă cheltuielile anuale de exploatare consante în perioada de studiu;
RI - rata anuală de rambursare a investiţiei;

În cele ce urmează se va preciza cum se determină componentele din formula dee mai sus.
Se va ţine cont de cheltuielile legate de pierderile de putere şi energie.
Cheltuielile C se determină cu expresia:
C  C i ,r  C W ,
unde Ci ,r sunt cheltuielile anuale cu personalul, întreţinerea şi reparaţiile;
C W - cheltuielile legate de pierderile de energie;

Cheltuielile Ci ,r se determină conform relaţiei:

C i , r  Pi , r  I ,
unde Pi ,r este cota anuală din valoarea investiţiei la întreţinere şi reparaţie, se alege din tab.3 [14,
p.61], Pi ,r  5,5 % ;
I - investiţiile legate de realizarea racordului la reţea;
Cheltuielile C W :
C W  P    CW ,
unde P sunt pierderi de putere în linie şi în transformatoarele din staţia coborîtoare, kW;
 - timpul pierderilor maximale, h;
$
CW - costul unui kW·h de energie, CW  0,13 ;
kW  h
Rata anuală de rambursare a investiţiei se determină cu relaţia:
RI  I   E I ,
unde E I este coeficientul de rambursare a investiţiei;
I  - investiţiile sumare;
Coeficientul E I se alege din Anexa 2 [14, p.118]. Pentru i=15 % şi Tsn  20 ani rezultă
E I  0,1598 ;

Investiţiile sumare includ două componente:

I   I ech  I ,
în care I ech sunt investiţiile echivalente determinate de pierderile echivalente de putere;
I - investiţiile legate de realizarea racordului la reţea;
Pentru investiţiile echivalente avem:
I ech  P  CP ,
unde P sunt pierderile de putere în linie şi în transformatoarele din staţia coborîtoare, kW;
C P - costul unui kW de putere instalată la cantrala etalon, C P  1000 $ / kW .

64
 În aşa fel structura cheltuielilor anuale de calcul este următoarea:
CA  C i , r  C W  I   E I .
4.1.2 Compararea tehnico - economică a variantelor tensiunilor de racordare a întreprinderii la
sistem
Varianta I : U n  35 kV .
Curentul în LEA-35 kV:
S c 93162  27022 9674
I LEA     79,9 A .
3 U n  n 3  35  2 3  35  2
Determinăm secţiunea conductoarelor liniilor aeriene, pentru varianta corespunzătoare, după
densitatea economică a curentului.
I LEA
Fec  ,
jec
unde jec este densitatea economică a curentului, se alege din tab.3.5. [2], jec  1,1 A / mm ;
2

79,9
Fec   72, 6 mm 2 .
1,1
Deci, întreprinderea va fi alimentată prin două L.E.A. cu dublu circuit cu conductoare tip AC

70/11 conform tab.7.38. [5], avînd curentul admisibil: I adm  265 A şi parametrii:

r0  0, 42  / km, x0  0, 44  / km .
În regim de avarie se obţine următorul curent într-un circuit al L.E.A.:
I LEAAV  2  I LEA  159,8  I adm  265 A .
Determinăm pierderile de tensiune în LEA în regim normal şi de avarie:
PR Qx
U norm  ,
Un  n
unde R este rezistenţa liniei, R  ro  l  0, 42 1,5  0,63  ;

x- reactanţa liniei, x  xo  l  0, 44 1,5  0, 66  ;

P- puterea activă de calcul la barele de înaltă tensiune a SPC;
Q- puterea reactivă de calcul la barele de înaltă tensiune a SPC,
n- numărul de linii, n=2;
P  R  Q  x 9316  0, 63  2702  0, 66
U norm    108 V ;
Un  n 35  2
U norm 180
U norm %  100  100  0,31% ;
Un 35000
2  U norm 2 180
U av %   100  100  0, 62 % .
Un 35000
Pierderile de putere în regim normal:

65
 Sc2 96742
PLEA   R   0, 63  24,07 k W ,
U n2 2  352
Alegem transformatoarele SPC
Рр9674
Sномт  =  6654 кVА.
n 2  0, 7
Din [5] se alege 2 transformatoare de putere cu două înfăşurări de tip. TMН-6300/35 avînd
următorii parametri:
Snt  6300 kVA , U it  35 kV , U jt  10,5 kV ,

Po  10 kW , Psc  46,5 kW , U sc  10,5% .

Pierderile de putere în transformatoarele SPC:
P  P  P ,
unde P  - pierderile variabile:
2
S 
P   Pкз  max   n,
 S nom 
2
 9674 
P '  2  46,5     48,11 kW;
 6300  2 
P  - pierderile constante:
P '  P0  n,
P '  2 10  20 kW .
Pierderile de energie în LEA
Wl  Pl  ,
Wl  24,07  5010,6  120588kW  h.
Pierderile de energie în transformatoarele:
Wt  P Т  P  ,
Wt  20  8760  48,11 5010,6  416242 kW  h .
Cheltuieli legate de pierderile de energie:
СW   120588  416242   0,12  69787,45 $
Investiţii în LEA:
I L  N ·L  I L 0  2·1,5  8400  25200$;
unde I o  8400 $ / km - costul specific AC-70/11 35 kV
Investiţiile sumare sunt:
I   I ech  I  P  CP  I L  I SPC  24,07 1000  25200  214950  264216,5$ ;
Cheltuielile anuale cu personalul, întreţinerea şi reparaţiile:
Ci ,r  Pi ,rL  I L  Pi ,rSPC  I SPC  0,066  25200  0,055  214950  13485, 45 $ ;
Cheltuielile de expluatare sunt:

C  Ci ,r  C pierd  13485, 45  69787,96  83273, 41$ .

Cheltuielile anuale de calcul sunt:
66
 CAI  C  I   EI  83273, 41  264216,5  0,14  120263,7 $ .

Varianta II - U n  110 kV .
Curentul în LEA-110 kV:
S c 93162  27022 9674
I LEA     25, 4 A .
3 U n  n 3 110  2 3 110  2
Determinăm secţiunea conductoarelor liniilor aeriene, pentru varianta corespunzătoare, după
densitatea economică a curentului.
I LEA
Fec  ,
jec
unde jec este densitatea economică a curentului, se alege din tab.3.5. [2], jec  1,1 A / mm ;
2

25, 4
Fec   23,1 mm 2 .
1,1
deci din [5], după condiţii de coronă se va alege conductor de tip. AC- 70/11, avînd curentul admisibil:
I adm  265 A şi parametrii: r0  0, 42  / km, x0  0, 44  / km .
În regim de avarie se obţine următorul curent într-un circuit al L.E.A.:
I LEAAV  2  I LEA  50,8  I adm  265 A .
Determinăm pierderile de tensiune în LEA în regim normal şi de avarie:
PR Qx
U norm  ,
Un  n
unde R este rezistenţa liniei, R  ro  l  0, 42 1,5  0,63  ;

x- reactanţa liniei, x  xo  l  0, 44 1,5  0, 66  ;

P- puterea activă de calcul la barele de înaltă tensiune a SPC;
Q- puterea reactivă de calcul la barele de înaltă tensiune a SPC,
n- numărul de linii, n=2;
P  R  Q  x 9316  0, 63  2702  0, 66
U norm    34,5 V ;
Un  n 110  2
U norm 69
U norm %  100  100  0, 03% ;
Un 110000
2  U norm 2  34,5
U av %   100  100  0, 06 % .
Un 110000
Pierderile de putere în regim normal:
S2 96742
PLEA  c2  R   0,63  2, 44 k W ,
Un 2 1102

Alegem transformatoarele SPC

67
 Рр9674
Sномт  =  6654 кVА.
n 2  0, 7
Din [5] se alege 2 transformatoare de putere cu două înfăşurări de tip. TMН-6300/110 avînd
următorii parametri:
Snt  6300 kVA , U it  110 kV , U jt  10,5 kV ,

Po  10 kW , Psc  46,5 kW , U sc  10,5% .

Pierderile de putere în transformatoarele SPC:
P  P  P ,
unde P  - pierderile variabile:
2
S 
P   Pкз  max   n,
 S nom 
2
 9674 
P '  2  46,5     48,11 kW;
 6300  2 
P  - pierderile constante:
P '  P0  n,

P '  2 10  20 kW .

Pierderile de energie în LEA

Wl  Pl  ,

Wl  2, 44  5010,6  12208,33kW  h.

Pierderile de energie în transformatoarele:
Wt  P Т  P  ,

Wt  20  8760  48,11 5010,6  416242 kW  h .

Cheltuieli legate de pierderile de energie:
СW   12208  416242   0,12  55698,55 $

Investiţii în LEA:
I L  N ·L  I L 0  2·1,5 10600  30800$;

unde I o  10600 $ / km - costul specific AC-70/11 110 kV

Investiţiile sumare sunt:
I   I ech  I  P  CP  I L  I SPC  2, 43 1000  31800  286800  321036,5$ ;
Cheltuielile anuale cu personalul, întreţinerea şi reparaţiile:
Ci ,r  Pi ,rL  I L  Pi ,rSPC  I SPC  0,066  318200  0,055  286800  17872,8 $ ;
Cheltuielile de expluatare sunt:

68
 C  Ci ,r  C pierd  17872,8  55698,55  73571,35$ .
Cheltuielile anuale de calcul sunt:
CAI  C  I   EI  73571,35  321036,5  0,14  118516,5 $ .
Conform criteriului CAmin. alegem varianta II Unom=110 kV

4.2. Calculul tehnico - economic a variantelor de schemă a reţelei interioare

Se vor analiza două variante de alimentare cu energie electrică a întreprinderii:

Varianta I –SPC-PT4-PT6 alimentăm prin magistrala dublă

Varianta II – SPC-PT4 şi SPC-PT6 alimentatăm prin liniile radiale.

2хААШв 3х70,
L=100m 2хААШв 3х35,
L=100m
2хААШв 3х35, 2хААШв 3х35,
L=100m L=200m

TП-4 TП-6 TП-4 TП-6

2 TMЗ-1000 2 TMЗ-1000 2 TMЗ-1000 2 TMЗ-1000

Varianta I Varianta II

Figura 4.3 - Variante de alimentare cu energie electrică a reţelei interioare

Calculul tehnico-economic pentru Varianta I.

Se determină secţiunile cablurilor conform densităţii economice de curent, utilizînd relaţia:
I
Fec  c ,
jec
Pc
unde, I c este curentul de calcul al cablului, I c  ;
3 U n
Pc - puterea de calcul al cablului;
U n - tensiunea nominală a cablului, U n  10 kV ;
jec - densitatea economică a curentului;

Pierderile de putere în liniile în cablu 10kV se determină conform relaţiei:

69
 P  kin2  Po  l ,
Ic
unde, k in este coificientul de încărcare a liniei corespunzătoare, kin  ;
I adm
I c - curentul de calcul al liniei corespunzătoare, A;

Iadm - curentul admisibil al liniilor corespunzătoare, A;

Po - pierderile de putere în cablu la sarcina nominală, kW/km;

l - lungimea liniei în cablu, km.

Pentru singur tronsonul liniei dublă PT4-PT6 cu lungimea lPT 4 PT 6  0,1 km :
P 1471, 6
PPT 4 PT 6  PT 6   735,8 kW ;
2 2
P 735,8
I PT 4 PT 6  PT 4 PT 6   42,5 A ;
3 U n 3 10
I 42,5
FPT 4 PT 6  PT 4 PT 6   30, 4 mm 2 ;
jec 1, 4
Din [3, tab.П.9] se alege cablu de tip ААШв 3x35 cu I adm  115 A . Pierderile de putere în cablu

la sarcina nominală Po  42 kW / km . Costul specific cablului I o  4,733 mii u.m./ km .

Pierderile de putere în linia dublă PT4-PT6:

2 2
n
 I   85,1 
P    cwi   P0i  li  2     42  0,1  1,149 kW .
i 1  I admi   115 
Investiţiile în linia dublă PT1-PT2:
Calculele pentru alte tronsone prezentăm în tabelul.
Tabelul 4.1 – Datele tronsoanelor pentru Varianta I
Ptrons, Itrons, Fec, Ltrons, Iadm, I0 P0 P , I,
Tronson 2
Conductor
kW A A/mm km A $/km kW/km kW $
PT4-PT6 1471,6 85,1 60,8 2xААШв 3х35 0,1 115 4,733 42 1,149 0,947
ID-PT4 2765,6 159,9 114,2 2xААШв 3х70 0,1 165 6,481 44 2,065 1,296
Total 3,214 2,243

I ech  P  CP  3, 214 1000  3214 u.m.

n
I c   I 0  l  nsep  I sep  nint r  I int r  2243  4  1250  2 15120  37483$
i 1

I   I c  I ech  37483  3214  40697 u.m.

Cî ,r  Pî ,r  I c  0,0175  37483  655,9$
C pierd  P   Cw  3, 214  5010,6  0,12  1932,5 $
C  Cî , r  C pierd  655,9  1932,5  2588,5$
Deci cheltuielile de calcul anuale pentru Varianta I vor constitui:
CAI  C  I   I  2588,5  40696  0,14  8286$ ;
70
Calculul tehnico-economic pentru Varianta II.
Calculele pentru tronsone prezentăm în tabelul.
Tabelul 4.2 – Datele tronsoanelor pentru Varianta II
Ptrons, Itrons, Fec, Ltrons, Iadm, I0 P0 dP, I,
Tronson Conductor
kW A A/mm2 km A $/km kW/km kW $
ID-PT6 1471,6 85,1 60,8 2xААШв 3х35 0,2 115 4,733 42 2,298 1,893
ID-PT4 12946 74,8 53,4 2xААШв 3х35 0,1 115 4,733 42 0,452 1,296
Total 2,750 3,189

I ech  P  CP  2,750 1000  2750 u.m.

n
I c   I 0  l  nsep  I sep  nint r  I int r  3189  0 1250  4 15120  63669$
i 1

I   I c  I ech  63669  2750  66419 u.m.

Cî ,r  Pî , r  I c  0, 0175  63669  1114, 2$
C pierd  P   Cw  2,750  5010, 6  0,12  1653,5 $
C  Cî ,r  C pierd  1114, 2  1653,5  2767,7$
Deci cheltuielile de calcul anuale pentru Varianta II vor constitui:
CAI  C  I   I  2767, 7  66419  0,14  12066,5$ ;
Comparînd cheltuielile de calcul în cazul celor două variante se obţine:
CAI  8286$  CAII  12066,5 $ .
În rezultatul calculelor tehnico-economică se va accepta varianta I.

4.2 Auditul energetic

4.2.1 Auditul energetic
Auditul reprezintă o activitate antreprenorială de efectuare independentă a verificării şi certificării
evidenţei contabile şi a bilanţului contabil (financiar) pentru a se constata autentitatea acestora şi
conformitatea operaţiilor economico-financiare cu actele legislative şi cu alte acte normative, precum şi
de acordarea a asistenţei de audit cu caracter nematerial. Auditul se exercită distinct de controlul de stat.
Auditor – specialist independent cu studii superioare financiare economice şi de drept, titular al
unui certificat de calificare ce îi conferă dreptul de a verifica şi certifica evidenţa contabilă şi bilanţurile
contabile ale agenţilor economici. Auditorul controlează activitatea întreprinderii pe baza contractului,
încheiat cu conducerea acestei întreprinderii cu autorizarea specială a organelor de stat, urmărind după
activitatea întreprinderii.
Auditul energetic al întreprinderii este împuternicit să-l efectueze Agenţia Naţională de
conservare a energiei. La efectuarea auditului energetic pot participa atât experţii locali, cât şi experţii

71
din alte ţări. Auditul energetic se elaborează în strânsă legătură cu reprezentanţii întreprinderii şi e de
dorit că la elaborare să participe reprezentanţii serviciilor inginerului principal şi a energeticianului-şef.
În baza verificării, auditorul întocmeşte un raport de expertiză contabilă şi evaluează patrimoniul la
privatizare şi acţionarizare.
Raportul de audit trebuie să conţină concluziile şi recomandările, având în scopul ca conducerea şi
personalul tehnic al întreprinderii să poată să primească decizii în raport cu măsurile de conservare a
energiei.
Raportul de expertiză, privind auditul energetic, trebuie să încludă în sine următoarele
compartimente:
- totalurile de bază a în care sunt relatate recomandările de bază a auditului energetic;
- informaţia privind asigurarea întreprinderii cu resurse energetice (energia electrică,
gaz natural, păcură, apă, energie termică, frig);
- analiza consumului energiei electrice, gazului natural, apei, energiei termice,
frigului pentru fiecare din halele (secţiile) întreprinderii cu rezultatele calculelor şi
recomandările pentru măsurile privind conservarea energiei;
- recomandările pentru aplicarea programului managementului energetic la
întreprindere.
În compartimentului „Totalurile de bază” este necesar de indicat volumul economiei tuturor
tipurilor de resurse energetice la îndeplinirea tuturor recomandărilor; de indicat mărimea investiţiilor
necesare pentru efectuarea recomandaţiilor şi termenul de recuperare a acestor investiţii. Într-un tabel
separat este necesar de indicat extrasul recomandărilor prioritare privind conservarea energiei, fiind
împărţite în trei grupe: fără cheltuieli (de organizare), cu cheltuieli medii (până la 3000 $) şi cu cheltuieli
mărite mai mult de 3000 $ cu prescripţia volumului de investiţii şi termenul de recuperare.
În compartimentul „Descrierea întreprinderii” se aduce istoricul întreprinderii, circulaţia anuală a
întreprinderii, venitul anual a întreprinderii, numărul de lucrători la întreprindere, pieţele de desfacere a
producţiei, posibilităţile de mărire a producţiei. Tot în acest compartiment se prescrie starea mijloacelor
de evidenţă a resurselor energetice. În acest compartiment, de asemenea, se descrie procesul de
producere pentru halele de producere de bază, regimul lor de lucru. Se îndeplineşte analiza resurselor
energetice folosite pentru îndeplinirea proceselor tehnologice.
În compartimentul „Asigurarea întreprinderii cu resurse energetice” se arată consumul anual de
resurse energetice pentru ultimii câteva ani şi costurile lor; consumul lunar a resurselor energetice pentru
această perioadă, se îndeplineşte analiza consumului energetic. Se construiesc raporturile de corelare
dintre volumul producţiei finale şi cheltuielilor de energie sumare pentru fiecare hală a întreprinderii. Se
efectuează comparările cheltuielilor specifice în raport cu ramurile industriei comune. Abaterile
cheltuielilor specifice de la ramurile industriei comune şi raportul satisfăcător dintre producţie finală şi
72
cheltuielile energetice indică la rezervere de producţie pentru micşorarea cheltuielilor de energie pe
contul analizei amănunţite şi reglarea consumului energetic.
În compartimentul „Distribuţia şi utilizarea energiei” se aduce distribuţia consumului energiei
dintre diferite subunităţi ale întreprinderii. Se efectuează analiza consumului energetic pentru
îndeplinirea diferitor operaţii a proceselor tehnologice. Se determină încărcarea instalaţiilor, gradul lor
de automatizare. Abaterea indicilor instalaţiilor de la parametri de bază arată că este necesar de efectuat
întreţinerea tehnică a instalaţiilor. Abaterea parametrilor instalaţiilor de la parametrii instalaţiilor de
ramură arată la rezervele micşorării cheltuielilor de energie pe contul analizei amănunţite şi reglarea
consumului energetic (de exemplu, schimbul mecanismelor de acţionare cu mecanisme mai slabe,
folosirea mecanismelor de antrenare cu schimbarea frecvenţei de rotaţie, automatizarea operaţiilor
manuale, schimbul utilajului cu un utilaj mai economic). În încheiere este necesar de indicat
recomandările privind conservarea energiei, fiind împărţite în trei grupe: fără cheltuieli (de organizare),
cu cheltuieli medii (până la 3000 $) şi cu cheltuieli mărite (mai mult de 3000 $) cu prescripţia volumului
de investiţii şi termenul de recuperare a cestor investiţii.
În compartimentul „Managementul energetic şi realizarea măsurilor privind conservarea energiei”
se arată economia posibilă în rezultatul îndeplinirii auditului energetic. O parte a programului privind
conservarea poate fi realizată prin intermediul unor acţiuni concomitente necesare numai pentru
rezolvarea de către conducerea întreprinderii a unor proiecte concrete privind conservarea energiei. Însă,
pentru realizarea complexului de măsuri în ansamblu şi pentru asigurarea efectivă a consumului
energetic pentru o perioadă îndelungată. Este neesar de efectuat lucrul serviciului constant a
managementului energetic într-o direcţie bine determinată.
Pentru realizarea măsurilor privind conservarea energiei este necesar de evidenţiat patru trepte:
- de a informa conducerea întreprinderii cu rezultatele auditului întreprins la
întreprindere;
- conducerea întreprinderii trebuie primească decizii, îndreptate spre micşorarea
consumului de energie şi apă, şi să ia asupra sa obligaţiunile;
- de a forma un serviciu referitor la management energetic, incluzând obligaţiunile
managementului energetic, cărui trebuie de acordat sprijin şi un buget de investiţii nu
prea mare, permiţând managerului energetician să organizeze anumite măsuri,
prezentate în următorul compartiment.

Referitor la prima treaptă, conducerea generală a întreprinderii trebuie să fie informată de

rezultatele auditului efectuat şi rmările posibile pentru întreprindere. Dacă este necesar, auditorii pot
detaliat să expună punctele nepercepute a raportului de expertiză.

73
 Treaptă a două este foarte importantă, deoarece fără o decizie dură a conducerii întreprinderii în
privinţa serviciului managementului energetic, va fi foarte greu de ajuns la rezultatul final al
managementului energetic.
Pentru treapta a treia este foarte importantă alegerea lucrătorului în calitate de manager
energetician, fiindcă realizarea reuşită a proiectului depinde de omul ce a fost angajat în acest post. În
afară de aceasta, trebuie de pregătit planul acţiunilor privind conservarea energiei şi de determinat
succesiunea efectuării măsurilor.
În treapta a patra, managerul energetician, desigur, trebuie să deţine răspunsul pentru realizarea
detaliată şi planificarea a măsurilor, determinarea şi realizarea proiectului pe paşi.

4.2.2 Alcătuirea sistemului managementului energetic

Realizarea unui management energetic va deveni foarte profitabil pentru întreprindere.
Profitabilitatea constă in:
- asigurarea reducerii optimale a cheltuielilor pentru pentru energie şi apă;
- asigurarea unui nivel mai sporit a cunoştinţelor personalului despre starea utilajului;
- asigurarea unui control mai calitativ privind starea tehnică a utilajului;
- ridicarea autorităţii în faţa lucrătorilor;

În ansamblu, toate aceste priorităţi vor influenţa asupra reducerii cheltuielilor şi optimizarea
venitului.
Condiţiile de bază a managementului energetic sunt:
- obligaţiunea şi dorinţa din partea conducerii a întreprinderii de-a susţine
managementul energetic;
- alegerea managerului energetician pentru îndeplinirea măsurilor privind conservarea
energiei;
- înţelegerea colectivului întreprinderii de necesitatea conservării energiei;
- managementul energetic trebuie să ocupe treapta superioară în sistema ierarhică a
întreprinderi, conducerea generală trebuie să fie informată direct despre rezultatele
managementului energetic.

74
 5 SECURITATEA ACTIVITĂŢII VITALE

5.1 Introducere
Securitatea electrică constituie un sistem de mijloace organizatorice şi tehnice, care asigură protecţia
oamenilor de efectele nocive şi periculoase ale curentului electric, arcului voltaic, cîmpului
electromagnetic şi electricităţii statice.

Instalaţiile destinate pentru producerea, transformarea, transmiterea, distribuţia şi consumarea

energiei electrice sînt numite instalaţii electrice. Instalaţiile electrice sînt amplasate în aer liber, în
încăperi închise sau semiînchise.

În procesul lucrului instalaţiile electrice pot exercita asupra organismului uman o influenţă nocivă:
cîmpurile electomagnetice, zgomotul, vibraţia, iluminarea insuficientă, temperatura sporită sau scăzută a
aerului, poluarea aerului cu substanţe nocive. Instalaţiile electrice defectate pot să ia foc sau să
explodeze. Deservirea instalaţiilor electrice e însoţită de eforturi emoţionale mari, suprasolicitaţii
psihofiziologice (atenţia, memoria, văzul, auzul).

Alegerea procedeelor şi mijloacelor de securitate electrică este reglamentată de regulile de instalare a

dispozitivelor electrice, regulile securităţii tehnice, regulile exploatării tehnice.

Măsurile tehnice şi organizatorice de protecţie au scopul de a asigura ineccesibilitatea părţilor

conductoare de curent şi imposibilitatea unei atingeri neprevăzute de ele, de a exclude electrocutările în
caz de scurtcircuit al curentului la masa instalaţiei electrice sau la pămînt, de a preveni acţiunile
incorecte ale personalului în timpul lucrului la instalaţiile electrice. Personalul care deserveşte instalaţiile
electrice este instruit regulat la tehnica securităţii.

5.2 Analiza condiţiilor de muncă

Fabrica de covoare are o serie de secții, în care condițiile de muncă sunt caracterizate de prezența
unor factori periculoși și nocivi. Majoritatea atelierelor de producție implicate în procesul principal au
un mediu umed. Un mare număr de echipamente electrice au fost instalate în aceste ateliere. În mare
măsură, siguranța întreținerii echipamentului electric depinde de condițiile de mediu din camera în care
este instalată, deoarece aceste condiții afectează rezistența pielii umane. Umiditatea, vaporii sau gazele
caustice, praful conductibil, precum și temperaturile înalte reduc rezistența izolației și o distrug. În plus,
pielea umană sub influența umidității și a temperaturii înalte devine conductibilă, ceea ce reduce
rezistența corpului uman și crește riscul de electrocutare. Podeaua conductibilă, pe care se află persoana,
reduce dramatic rezistența circuitului și mărește pericolul atunci când aceasta atinge piese sub tensiune.

75
Praful se depozitează pe fire și formează un circuit conductibil, în urma căruia pot exista scurtcircuitări
la pământ și între faze.
Astfel, factorii de risc în secțiile întreprinderii sunt:
1. umiditatea (umiditate relativă peste 75%) în prezența prafului conductibil;
2. podele conductibile;
3. creșterea temperaturii aerului (mai mult de + 35 ° С);
4. posibilitatea contactului simultan al unei persoane cu echipate cu împământare și cu părți active
ale acestora.
 În cazangerie există, de asemenea, condiții fierbinți și în același timp umede:
- există un nivel crescut de radiații infraroșii;
- poate crește temperatura suprafețelor echipamentului;
- există un risc crescut de electrocutare;
- există un nivel de zgomot crescut.
În secția mecanică și în diverse depozite, mașinile mobile, cum ar fi mașinile electrice,
macaralele, reprezintă un pericol potențial; componente mobile ale echipamentelor de producție.
 Stația de compresoare asigură procesul și echipamentul secțiilor cu aer comprimat uscat. Mediul
este umed, fierbinte; podele din beton; există un nivel crescut de zgomot; componentele mobile ale
echipamentelor și compresoarelor sunt periculoase.

5.3 Măsuri privind sanităria industrială

În procesul activităţii sale de muncă lucrătorul este supus interacţiunii mediului de lucru şi a
organismului său. Datoria omului modern constă în a transforma, a acomoda, a ajusta şi a face salubtu
mediu de producţie în aşa fel ca să-i asigure pe deplin securitatea şi sănătatea în muncă.
În contextul celor sesizate anterior sanitaria de producţie şi igiena muncii prezintă un sistem de
măsuri organizatorice, igienice, profilactice şi mijloace sanitaro-tehnice, menite să excludă influenţa
negativă a noxelor profesionale asupra lucrătorilor, care afectează organismul uman prin intermediul
mediului de lucru neadecvat.
Scopul servicului sanitariei de producţie şi igienei muncii constă în evaluarea noxelor
profesionale şi realizarea unui ansamblu de măsuri orientate spre asanarea condiţiilor de muncă la toate
etaele procesului de producţie, înlăturarea factorilor de risc ce influenţează asupra securităţii şi sănătăţii
în muncă şi prevenirea bolilor profesionale asupra lucrătorilor.
Factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională sunt factori (însuşiri, procese,
fenomene, comportamente) proprii elementelor sistemului de muncă, ce pot provoca în anumite condiţii,
accidente de muncă sau boli profesionale.

76
 Deoarece se regăsesc la nivelul fiecărui element al sistemului de muncă, cel mai general criteriu
de clasificare îi împarte în factori de risc proprii:
a) executantului;
b) sarcinii de lucru;
c) mijloacelor de producţie;
d) mediului de lucru.
Clădirile şi încăperile de producţie trebuie să asigure cea mai favorabilă situaţie de activitate şi să
înlăture pericolul incendiilor şi alte situaţii excepţionale. Volumul încăperilor de producţie trebuie ales în
aşa fel, încât fiecărui lucrător să-i revină nu mai puţin de 15 m 3 spaţiu şi suprafaţa nu mai puţin de 4,5 m 2
. Înălţimea încăperilor de producţie se stabileşte în funcţie de tipul procesului tehnologic şi asigurarea
înlăturării.
Există trei tipuri de iluminat de producţie – natural (creat de lumina directă şi reflectată a
cerului), artificial (când sunt folosite doar surse artificiale de lumină) şi mixt (când iluminatul natural
însuficient este completat de cel artificial).
După destinaţia funcţională iluminatul artificial se împarte în următoarele tipuri: de lucru, de
avarie, de evacuare, de pază, de serviciu.
Măsurile de combatere ale zgomotului şi vibraţiei pot fi condiţional grupate în modul următor:
măsuri organizatorice; măsuri tehnice.
Măsurile organizatorice:
- eliminarea utilajului vibroacustic din procesele tehnologice sau înlocuirea acestuia cu maşini
şi utilaje mai performante din punct de vedere vibroacustic (zgomot şi vibraţie reduse);
- amplasarea utilajului vibroacustic în încăperi separate;
- amplasarea secţiilor cu nivel vibroacustic sporit la distanţe mari de încăperile unde acest
fenomen lipseşte;
- controlul automat şi dirijarea de la distanţă cu utilajul vibroacustic sau din cabine efectiv
izolate contra acestor noxe;
- folosirea mijloacelor individuale de protecţie antizgomot şi antivibraţie;
- stabilirea regimurilor raţionale de muncă şi odihnă pentru lucrătorii care deservesc utilaj,
maşini, mecanisme cu nivel vibroacustic sporit;
- măsuri sanitaro-profilactice (masaje, văniţe calde etc.) pentru lucrătorii care deservesc sau
lucrează cu unelte vibroacustice.
Măsurile tehnice:
- proiectarea corectă a funcţiilor sub utilajul vibroacustic (concasoare, mori, separatoare,
compresoare etc.);
- izolarea fundaţiilor utilajului vibroacustic de elementele portante şi comunicaţiile inginereşti;
77
 - fonovibroizolarea activă şi pasivă a utilajului vibroacustic şi a locurilor de lucru ale
operatorilor;
- folosirea învelişurilor fonovibroabsorbante din cauciuc şi din diferite maşticuri pentru
făţuirea suprafeţelor comunicaţiilor inginereşti;
- folosirea amortizoarelor (tobe de eşapament) la ieşirea din injectoare;
- fonoizolarea transmisiilor utilajului zgomotos cu capote;
- atenuarea zgomotului sistemelor de ventilaţie la gurile de aspirare-refulare.
Mijloacele individuale de protecţie:
a) contra zgomotului – antifoane, căşti antizgomot, caschete (coifuri), costume speciale;
b) contra vibraţiilor:
- pentru mâini: mănuşi, garnituri, cuzinete;
- pentru picioare: încălţăminte specială, garnituri, pingele genunchere;
- pentru corp: pieptare, centuri, costume speciale.
Protecţia împotriva căldurii. Atunci când temperatura mediului ambiant este superioară
temperaturii cutanate şi organismul va primi căldura în principal prin convecţie, pentru a împiedica
transferul, se utilizează costume termoizolante, confecţionate din materiale cu conductibilitatea termică
scăzută ca: lână, piele, polimeri sintetici expandaţi.

5.4 Măsuri privind tehnica securității

Electrosecuritatea prezintă un sistem de măsuri organizatorice și mijloace tehnice, care asigură
protecția organizmului uman contra acțiunilor dăunătoare și periculoase ale curentului electric.
Insatalațiile destinate pentru producerea, transformarea, transmiterea, distribuția și consumarea
energiei electrice sânt numite instalații electrice. În procesul de lucru instalațiile electrice pot exercita
asupra organizmului uman o influență negativă: câmpurile electromagnetice, zgomotul, vibrația,
iluminarea insuficientă, iradiere sporită, poluarea aerului cu substanțe nocive. Instalțiile electrice
defectate pot să ia foc sau să explodeze. Deservirea instalațiilor electrice e însoșită de eforturi
emoționale mari, suprasolicitații psihofiziologice (atenția, memoria, văzul, auzul)
Procedeele și mijloacele de securitate electrică depind de tensiunea, tipul și frecvența curentului
electric, regimul neutrului al sursei de alimentare cu curent, condițiile mediului, destinația instalației
electrice, eventualitatea nimeririi omului sub tensiune.
Măsurile tehnice și organizatorice de protecție au scopul de a asigura ineccesibilitatea părșilor
conductoare de curent și imposibilitatea unei atingeri neprevăzute de ele, de a exclude electrocutările în
caz de scurtcircuit al curentului la părțile conductoare ale instalației electrice sau la pământ, de a preveni
acțiunile incorecte al personalului în timpul lucrului la instalațiile electrice. Personalul care deservește
instalațiile electrice este instruit regulat privind tehnica securității.

78
 Măsurile de protecție privind electrosecuritatea la efectuarea lucrărilor în instalațiile electrice:
I. Deservirea operativă
1. În instalațiile electrice cu tensiunea supra 1000 V, lucrătorii din personalul care au dreptul
desinestătător la deservirea instalațiilor electrice, și superiorii în tură trebuie să aibă grupa de securitate
IV, ceilalți-grupa III.
2. În instalațiile electrice cu tensiunea mai mica de 1000 V, lucrătorii din personal au dreptul
de sinestătător la deservirea instalațiilor electrice și să aibă grupa de electrosecuritate a III-a.
3. Se interzice în instalțiile electrice aproprierea oamenilor, mecanismelor și mașinilor de
ridicat speciale, la distanțe, față de părțile aflate sub tensiune, mai mici decât cele indicate în NAIE.
4. Controlul vizual a instalațiilor electrice din stație poate efectua un singur lucrător cu
grupa de electrosecuritate III din personalul de serviciu, sau un lucrător cu grupa de electrosecuritate V
din personal tehnic de administrare sau conducerea întreprinderii.
5. Se interzice în instalațiile electrice supra 1000 V, la controlul vizual, de a intra în
încăperi, camere, ne echipate cu îngrădiri și bariere, care impedică aproprierea de părțile aflate sub
tensiune la distanțe mai mici de cele indicate în NAIE.
6. Închiderea și deschiderea separatoarelor, separatoarelor de secționare, conectarea și
deconectarea întreruptoarelor la tensiunea supra 1000 V cu mecanism de acționare manual, este necesar
de efectuat cu mănuși electroizolante.
7. Scoaterea și instalarea siguranțelor fuzibile este necesar de efectuat în lipsa tensiunii.
Sub tensiune, dar fără sarcină se permite scoaterea și instalarea siguranțelor fuzibile la conexiunile
în schemele cărora lipsesc aparate de comutație, care permit scoaterea tensiunii.
Sub tensiune și sarcină se admite de a scoate și instala siguranțele fuzibile în în circuitele
secundare, rețelele de iluminat și siguranțele fuzibile a transformatoarelor de tensiune.
La scoaterea și instalarea siguranțelor fuzibile sub tensiune este necesar de utilizat:
a) Îm instalațiile electrice supra 1000 V – cleștelor (prajinilor) electroizolante cu utilizarea
mănușilor electroizolante și ochilarilor de protectție;
b) În instalațiile electrice cu tensiunea sub 100 V – cleștelor izolante sau mănușilor
electroizolante și ochelarilor de protecție.
8. Ușile încăperilor instalațiilor electrice, camerelor, dulapurilor și asamblurilor trebue să fie
încuiate pe lacăt, în afară de cemerele unde se efectuează lucrările.
9. În cazul incidentelor de muncă, pentru eliberarea accidentatului de sub influența
curentului electric, tensiunea trebue să fie scoasă imediat fără a primi permisiunea în prealabil.

79
 II. Măsurile tehnice, deconectările
1. Pentru pregătirea locului de muncă la executarea lucrărilor ce necesită scoaterea tensiunii
trebue să fie indeplinite în ordinea corespunzătoare următoarele măsuri tehnice:
a) Efectuate deconectările necesare și primite măsurile care împedică conectarea greșită
sau ,,samavolnică’’ a aparatelor de comutație;
b) Atârnarea indicatoarelor de interzicere pe mecanismele de acșionare manual și pe cheile
de dirijare de la distanță cu aparate de comutație;
c) Verificarea lipsei de tensiune pe părțile conductoare care trebuie să fie legate la pământ
pentru protejarea personalului contra acțiunii curentului electric;
d) Se verifică dacă este instalată legarea la pământ (închise cuțitele de legare la pământ
staționare, pus scurtcircuitorul mobil);
e) Îngrădirea după necessitate locurile de lucru sau părțile conductoare aflate sub tensiune și
atârnate pe îngrădiri indicatoare de electrosecuritate. În dependență de condițiile locale, părțile
conductoare se îngrădesc înainte sau după legarea lor la pămînt.
2. În instalațiile electrice cu tensiunea mai mare de cât 1000 V din toate părțile de unde prin
intermediul aparatelor de comutație poate fi aplicată tensiunea la locul de lucru, trebue să fie separare
vizibilă produsă de decuplarea și demontarea barelor și conductoarelor, deschiderii separatoarelor,
demontarea siguranțelor fuzibile, la fel și prin deconectarea separatoarelor de secționare și separatoarelor
de sarcină, cu excepția celor la care conectarea automata se efectuiază prin intermediul arcurilor instalate
nemijlocit la aceste aparate.
Transformatoarele de tensiune și transformatoarele de putere, legate de sectorul scos pentru
executarea lucrărilor în instalație electrică, la fel să fie deconectate și din partea de tensiune mai mica de
1000 V pentru a exclude posibilitatea transformării inverse.
3. La pregătirea locului de lucru, după deschiderea separatoarelor și deconectarea
separatoarelor de sarcină cu dirijare manuală este necesar visual de a se convinge de poziția lor deschisă
și lipsa punților șuntate.
4. În instalațiile electrice cu tensiunea supra 1000 V, pentru împedicarea conectării dreșite a
aparatelor de comutație, prin intermediul cărora poate fi aplicată tensiunea la locul de lucru, trebue
întreprinse următoarele măsuri:
a) La separatoare ăn poziție deschisă mecanizmele de acționare manuală trebue să fie
încuiate cu lacăt mechanic;
b) La separatoarele dirijate cu prăjină operative, îngrădirile staționare trebue să fie încuiate
cu lacăt mechanic;
c) La mecanizmele de acționare a aparatelor de comutație, care sunt dirijate de la distanță, să
se deconectate circuitele de putere și dirijare;
d) La mecanizmele de acționare cu arc, arcurile de conectare să fie trecute în poziție de
80
nefuncționare.
III. Instalarea legărilor la pământ. Cerințe de bază
1. Instalarea legărilor la pământ pe părțile conductoar a echipamentelor electrice este
necesar nemijlocit dupa verificarea lipsei de tensiune.
2. Scurtcircuitorul mobil pentru început se unește la instalația de legare la pămînt, iar apoi,
după verificarea lipsei de tensiune, se instalează pe părțile conductoare. Dezinstalarea scurtcircuitorului
mobil este necesar în consecutivitate inversă
3. Instalarea și dezinstalarea scurtcircuitoarelor mobile trebue să se efectueze în mănuși
electroizolante cu utilizarea în instalațiile cu tensiunea supra 1000 V a prăjinilor electroizolante.

5.5 Măsuri de protecție contra incendiilor

În conformitate cu legislaţia în vigoare responsabilitatea pentru asigurarea securităţii împotriva
incendiilor a întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor o poartă conducătorii acestora, care sunt
obligaţi:
1. Să asigure instrucţiunile privind măsurile de securitate antiincendiară pentru toate
subdiviziunile şi unele lucrări ce ţin de pericolul de incendiu;
2. Să organizeze studierea şi respectarea regulilor şi instrucţiunilor privind securitatea
antiincendiară de către toţi angajaţii;
3. Să stabilească în toate încăperile un regim de pază împotriva incendiilor şi să controleze
respectarea lui de către toţi angajaţii şi vizitatorii întreprinderii;
4. Să asigure obiectivul cu mijloace de stingere a incendiilor şi de comunicare şi să le
întreţină în stare de bună funcţionare;
5. Să numească prin ordin persoanele responsabile de securitatea antiincediară a secţiilor,
depozitelor, atelierelor şi altor sectoare, precum şi pentru starea tehnică şi exploatarea sistemelor de
ventilaţie, încălzire, instalaţiilor de stingere automată şi sistemelor de anunţare despre incendiu.
Responsabilitatea pentru securitatea antiincendiară a secţiilor halelor, atelierelor o poartă şefii lor
nemijlociţi sau alte persoane oficiale, numite prin ordin de către conducerea unităţii. Aceste persoane
sunt obligate:
1.Să cunoască proprietăţile incendiare ale materialelor şi substanţelor ce se folosesc sau se
păstrează pe sectorul încredinţat;
2.Să nu admită încălcarea regulilor de păstrare;
3.Să urmărească starea de funcţionare a tuturor sistemelor şi instalaţiilor;
4.Să explice angajaţilor instrucţiunile şi regulile securităţii antiincendiare care sunt în vigoare la
obiectivul dat.

81
 Preântâmpinarea incendiului trebuie să se asigure prin prevenirea formării mediului combustibil
şi formării sau includerii în mediul combustibil a surselor de aprindere. Prevenirea formării mediului
combustibil trebuie să se asigure prin izolarea mediului combustibil; mecanizarea şi automatizarea
maximală a proceselor tehnologice ce ţin de folosirea substanţelor combustibile; instalarea utilajului şi
ambalajelor ermetice a acestor substanţe şi folosirea cabinelor şi camerelor bine izolate de mediul
înconjurător. Prevenirea formării în mediul combustibil a surselor de aprindere trebuie să se asigure prin
folosirea maşinelor, mecanismelor, utilajului la exploatarea cărora nu se formează surse de aprindere;
folosirea în construcţii a mijloacelor cu acţiune rapidă de deconectare a posibilelor surse de aprindere;
folosirea utilajului şi proceselor tehnologice ce corespund cerinţelor de securitate privind formarea
scânteielor de la electricitatea statică; folosirea sculelor ce nu provoacă scântei în timpul lucrului cu
lichide uşor inflamabile şi gaze combustibile şi executarea regulilor stabilite privind securitatea
împotriva incendiilor.
Cerinţele faţă de sistemul de protecţie împotriva incendiilor trebuie să se asigure prin:
1.Folosirea mijloacelor de stingere a incendiilor şi respectiv tipurilor de tehnică antiincendiară;
2.Folosirea instalaţiilor automate de semnalizare şi stingere a incendiilor;
3.Folosirea construcţiilor de bază ale obiectivelor cu grad înalt de rezistenţă la foc;
4.Organizarea evacuării la timp a oamenilor;
5.Folosirea mijloacelor colective şi individuale de protecţie împotriva factorilor periculoşi ai
incendiului.
În cele din urmă se poate conclude şi spune că la orice obiectiv al economiei naţionale trebuie să
fie asigurată anunţarea la timp sau semnalizarea despre incendiu la faza iniţială cu orice mijloace tehnice
sau organizatorice.

5.6 Măsuri de protecție a mediului ambiant

Din punct de vedere a caracteristicii sursei de poluare și a influenței obiectului dat asupra
mediului ambiant Fabrica de sticlă reprezintă o sursă moderată de poluare a mediului.
Sursele principale de impurificare a mediului ambiant la întreprindere sunt concentrate în secțiile
de producție.
Noxele în marea lor majoritate sunt emisii de dioxid de carbon în urma arderii a combustibului
din cuptoarele de topit sticlă. Drept combustibil se folosește gaze naturale ce permit automatizarea
procesului de topire, nu produc reziduri, este un combustibil curat, nepoluant (nu sunt eliminări de
metale grele, acizi etc.). Răcirea cuptoarelor este asigurată cu ajutorul apei care circulă într-un circuit
închis fapt ce permite folosirea aceiași ape în repetate rânduri la răcirea cuptoarelor și la cerințele
gospodăriei din cadrul uzinei.
Folosirea echipamentelor și a tehnologiilor moderne, reduc la minim deșeurile obținute. Chear

82
dacă sticla este un material foarte stabil la factorii de eroziune și nu se supune descompunerii, ea poate fi
rciclată ceia ce permite de ai da o adouă viață și a minimiza consumul de materie primă. Datorită
faptului că întreprinderea produce peliculă pentru împachetare produselor pentru transportare consumul
căreia se reduce la minim și ea la fel poate fi reciclată.
- Scopul ventilației este de-a asigura parametrii aerului în încăperile de producere pentru a oferi un
climat confortabil lucrătorilor.

5.7 Calculul instalaţiei de legare la pămînt a neutrului transfomatorului 10/0,4

În instalaţiile 0,4 kV neutrul este pus la pămînt, deci este nevoie de calculat instalaţia de legare la
pămînt.

1. Se determină rezistenţa prizelor de punere la pămînt după normative conform condiţiei:

125
R adm  ,
IP

unde I P este curentul de punere la pămînt, I P  15 A ;

125
R adm   8,33  .
15

2. Se determină structura, în prealabil şi amplasarea electrozilor.

Fig.5.1 - Amplasarea electrozilor

3. Se determină rezistenţa necesară ţinînd cont de priza de punere la pămînt naturală:

R nat  R adm 8,33  4
R art    7,7  .
R nat  R adm 8,33  4

4. Se determină rezistenţa specifică de calcul a solului:

k s  1,4...1,8,   140   m ;

pentru electrozi verticali k s  1,4 :

 svert    k s  140  1,4  196   m ;

pentru electrozi orizontali k s  1,8 :

 sor    k s  140  1,8  252   m .
83
 5. Se determină rezistenţa de trecere la pămînt a unui electrod vertical şi a electolizilor
orizontali, utilizînd formulele empirice.
 vert  2  l 1 4H l  196  2  2,5 1 4  3  2,5 
Rvert    ln   ln    ln   ln   90,8 
2 l  b 2 S  H  l  2  3,14  2,5  0,012 2 5  3  2,5 

 vert 2  L2
Ror   ln ;
2   L  H0

unde L este lungimea electrodului orizontal, L  15 m ;

252 2 15 2
R or   ln  30,5  .
2  3,14  15 0,01  0,5

Fig.5.2 - Amplasarea electrodului vertical al prizei de legare la pămînt

6. Se determină numărul aproximativ de electozi verticali pentru o valoare concretă a

coeficientului de utilizare.
Rvert
N ,
Rart  uv

unde uv este coeficientul de utilizare a electrozilor verticali, uv  0,78 ;

90,8
N   15 electrozi .
7,7  0,78

7. Se determină rezistenţa de calcul a electrozilor orizontali:

Ror
Rorn  ,
uo

unde uo este coeficientul de utilizare a electrozilor orizontali, uo  0,8 ;

30,5
n
R or   38,1  .
0,8

8. Se precizează rezistenţa electrozilor verticali ţinînd cont de electrozii orizontali:

Ror  Rart 38,1  7,7
Relvert    9,7  .
Ror  R art 38,1  7,7

9. Se determină numărul de electrozi verticali:

84
 Rvert 90,8
N   12 electrozi .
u  Relvert 0,78  9,7
Priza de pămînt va fi constituită dintr-un electrod orizontal cu lungimea 15 m şi 12 electrozi
verticali cu lungimea 2,5 m. Electrozii sunt tubulari cu diametrul tubului d=5 cm. Priza de pămînt va fi
instalată în exteriorul secţiei de-a lungul peretelui.

CONCLUZIE

85
 În această lucrare a fost proiectat sistemul de alimentare cu energiei electrică a combinatului de
covoare ’FLOARE CARPET’’ S.A.
Proiectul conţine partea teoretică şi partea grafică. În partea teoretică au fost realizate calcule de
dimensionare a secţiilor, PT-urilor, a conductoarelor şi apratelor electrice, a protecţiei prin relee ş.a. o
parte din acestea au fost realizate cu utilizarea unor programelor de calcule speciale la calculator.
Racordul uzinei la sistemul electroenergetic (110kV) a fost argumentată din punct de vedere
tehnico-economic. Alegînd tensiunea de racord 110 kV, s-a făcut necesară instalarea pe teritoriu fabricii
a unei stații principale coborîtoare (SPC). Pentru a spori nivelul de siguranţă în alimentarea
consumatorilor barele instalaţiei de distribuţie -10 kV se va secţiona cu un întreruptor de secţionare, care
în regim normal de funcţionare este declanșat. Pentru comutarea rapidă a consumatorilor la sursa de
rezervă, în caz de avarie, este folosit un dispozitiv de anclanşare automată rapidă a rezervei.
Posturile de transformare sînt izolate în camere aparte este asigurată ventilărea acestora. Secţiile
cu sarcini minimale au fost alimentate de la posturi de transformare învecinate prin linii în cabluri la 0,4
kV.
Schema de alimentare a PT-urilor a fost argumentată din punct de vedere tehnico-economic,
asigurîndu-se o fiabilitate înaltă în alimentare a acestora.
Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţea în raport cu cel mai îndepărtat receptor electric, a fost
realizat pentru dimensionarea protecţiei prin relee a elementelor sistemului, şi pentru verificarea
echipamentelor acestui sistem.
Compensare puterii reactive a fost realizată cu considerarea capacităţii de producere a puterii
reactive cu motore sincrone şi baterii de condensatoare la 0,4 kV. Transformatoarele posturilor de
transformare au fost dimensionate în aşa fel ca să permită tranzitul puterii reactive din reţeaua de 10 kV
în reţeaua de 0,4 kV a secţiilor.
Toate deciziile luate în proiectul de licenţă au fost argumentate prin calcule tehnico-economice
şi acordate la cerinţele Normelor de Amenajare a Instalaţiilor Electrice și la alte norme în vigoare.

BIBLIOGRAFIE

86
1. Федоров А. А., Старкова Л. Е. Учебное пособие для курсового и дипломного проектирования
по электроснабжению промышленных предприятий. М.: Энерго-атомиздат, 1987.
2. Рожкова Л. Д., Козулин В. С. Электрооборудование станций и подстанций. М.:
Энергоатомиздат, 1987.
3. Федоров А. А., Каменева В. В. Основы электроснабжения промышленных предприятий. М.:
Энергоатомиздат, 1984.
4. Romanciuc I. Alimentarea cu energie electrică a întrеprinderilor. Îndrumar de proiectare. U.T.M.
Chişinău, 1999.
5. Неклепаев Б. Н., Крючков И. П. Электрическая часть электростанций и подстанций.
Справочные материалы для курсового и дипломного проектирования. М.: Энерго-
атомиздат, 1989.
6. Справочные материалы для курсового и дипломного проектирования систем
электроснабжения промышленных предприятий/Грейнер Г. Р., Романчук И. В. Кишинев:
Ротапринт КПИ им. С. Лазо, 1987.
7. Правила устройства электроустановок. М.: Энергоатомиздат, 1985.
8. Arion V. Costurile instalaţiilor electroenergetice. U.T.M. Chişinău, 2002.
9. Arion V. Bazele calculului tehnico-econоmic al sistemelor de transport şi distribuţie a energiei
electrice. U.T.M. Chişinău, 1998.
10. Беляев А. В. Выбор аппаратуры, защит и кабелей в сетях 0,4 кВ. Л.: Энерго-атомиздат, 1988.
11. Stanciu T., Rudei I. Protecţia prin relee în sisteme electroenergetice. Îndrumar metodic pentru
lucrarea de curs. U.T.M. Chişinău, 2003.
12. Справочник по проектированию электроснабжения/ Под ред. Барыбина Ю. Г. и др. М.:
Энергоатомиздат, 1990.
13. Киселев Ю. Я., Красножон Л. С. Расчет токов коротково замыкания для релейной защиты и
системой автоматики. М.: Энергия.
14. Справочник по электроснабжению и электрооборудованию. Т. 1./ Под общ. ред. Федорова А.
А. М.: Энергоатомиздат, 1986.
15. Stanciu T., Rudei I. Protecţia prin relee în sisteme electroenergetice. Îndrumar metodic pentru
lucrări de laborator. U.T.M. Chişinău, 2002.
16. Андреев В. А. Релейная защита и автоматика систем электроснабжения. М.: Высшая школа,
1991.
17. Stanciu T., Rudei I. Protecţia prin relee în sisteme electroenergetice. Îndrumar metodic pentru
lucrarea de curs. Chişinău, 2001
18. Internet. http://slavenergo.ru/
19. Internet .http://iek.ru
87
20. Internet. http://zemi.kras.ru/sprav/47.htm.
21. Internet. http://forca.ru/
22. Internet. http://www.kamkabel.ru/
23. Internet. http://www.instalatii-proiectare.ro.html
24. Выключатели вакуумные серии ВВ/ТЕL. Таврида электрик.
25. Комплектные распределительные устройства серии ВВ/ТЕL. Таврида электрик.
26. Файбисович Д. П., Карапетян И. Г. Укрупненные стоимостные показатели электрических
сетей 35-1150 кВ. НТФ “Энергопрогресс” “Энергетик” 2003.
27. Князевский Б. А. Охрана в электроустановках Москва Энергоатомиздат, 1983

88
ANEXE
Anexa A
Tabelul A.A.1 – Informaţia despre puterile instalate a secţiilor

Nr. Denumirea secţiei Pi , kW

1. Blocul administrativ 100
2. Secţia de filat Nr.1 1600
3. Secţia de filat Nr.2 750
4. Secţia de vopsit 400
5. Secţia de finisare 1100
6. Secţia de condiţionere şi ventilatoare 480
7. Laborator chimic 25
8. Secţia de compresoare 580
9. Secţia antiincendiară 30
10. Secţia de pregătire a materiei de ţesut 560
11. Secţia de întreţinere tehnică şi încărcare a acumulatoarelor 200
12. Secţia ţesut 1500
13. Secţia pregătire a materiei prime 200
14. Depozit materiei primă 10
15. Depozit produse finite 15
16. Depozit fire toarse 10
17. Depozit firelor din bumbac 10
18. Magazin specializat 10
19. Depozit de materie şi substanţe chimice 10
20. Garajul 25
21. Cazangeria 90
22. Turn de răcire 12,5
23. Staţia de pompare 150
24. Rezervoare de apă 1,5
25. Secţia reparaţii mecanice 260
26. Secţia construcţie şi reparaţie 180
27. Secţia de purificare a apei reziduale 360
28. Secţia de colectare şi depozitare a deşeurilor 20
29. Secţia auxiliară 600
30. Depozitul de materiale şi piese de schimb 10
31. Bloc ingineresc 40
32. Cantina 160

89
Tabelul A.A.2 – Receptoarele instalate în secţia de filat

№ pe plan Receptoare electrice Pi, kW

1...4 Maşina de filat 20
5...10 Overloc 20
11...13 Maşina de filat 30
14...23 Maşina de filat 50
24...26 Maşina de filat 40
27...28 Maşina de filat 10
29...32 Maşina de filat 10
33...34 Maşina de filat 12
35 Compresor 20
36 Strung de ascuţit 20
37 Strung de ascuţit 10
38 Maşina de apretizare 10
39 Maşina de filat 30
40 Strung de ascuţit 10
41 Strung de şlefuit 12
42 Maşina de filat 50
43 Maşina de filat 20
44 Maşina de filat 20
45 Strung de şlefuit 12

90
Tabelul A.A.3 – Caracteristica generală a secţiilor
Categoria
Condiţiile Categoria de Gradul pericolului
N Denumirea Secţiei antiincendiară şi
mediului alimentare de elecctrocutare
antiexplozibilă
1. Blocul administrativ normale II cu pericol ridicat
2. Secţia de filat Nr.1 umede II cu pericol deosebit П-II
3. Secţia de filat Nr.2 umede II cu pericol deosebit П-II
4. Secţia de vopsit chimic II cu pericol deosebit В-Iб
active
5. Secţia de finisare normale II cu pericol deosebit П-II
6. Secţia de condiţionere şi normale II cu pericol deosebit -
ventilatoare
7. Laborator chimic chimic II cu pericol deosebit -
active
8. Secţia de compresoare normale II cu pericol deosebit -
9. Secţia antiincendiară normale II cu pericol deosebit -
10. Secţia de pregătire a prafuit II cu pericol deosebit П-II
materiei de ţesut
11. Secţia de întreţinere a chimic II cu pericol deosebit В-Iб
acumulatoarelor active
12. Secţia ţesut normale II cu pericol deosebit П-II
13. Secţia pregătire a umede II cu pericol deosebit П-II
materiei prime
14. Depozit materiei primă prafuit III cu pericol deosebit П-II
15. Depozit produse finite normale III cu pericol deosebit П-II
16. Depozit fire toarse normale III cu pericol deosebit П-II
17. Depozit firelor din prafuite III cu pericol deosebit П-II
bumbac
18. Magazin specializat normale III cu pericol deosebit П-II
19. Depozit de materie şi chimic II cu pericol deosebit В-Iб
substanţe chimice active
20. Garajul chimic III cu pericol deosebit -
active
21. Cazangeria fierbinte II cu pericol deosebit -
22. Turn de răcire umede III cu pericol deosebit -
23. Staţia de pompare umede II cu pericol deosebit -
24. Rezervoare de apă umede III cu pericol deosebit -
25. Secţia reparaţii mecanice normale III cu pericol deosebit -
26. Secţia construcţie şi normale III cu pericol deosebit -
reparaţie
27. Secţia de purificare a umede II cu pericol deosebit -
apei reziduale
28. Secţia de colectare şi chimic III cu pericol deosebit П-II
depozitare a deşeurilor active
29. Secţia auxiliară normale II cu pericol deosebit -
30. Depozitul de materiale şi normale II cu pericol deosebit -
pese de schimb
31. Bloc ingineresc normale II cu pericol deosebit -
32. Cantina normale II cu pericol deosebit -
91
Tabelul A.A.4 - Datele initiale pentru calcularea sarcinilorelectrice a secţiei de filat
---------------------------------------------------------------
I Nr. | Nr. |Nr. de RE | Nr.* Pn | Ku | Cos(f) I
I nod. |grupului| in grupa | buc* kW | -- | --- I
---------------------------------------------------------------
I 1 I 1 I 4 I 4 * 20.00 I 0.65 I 0.65 I
I I------------------------------------------------------I
I Coordonatele nodului : X= 42.0 m; Y= 12.0 m I
I-------------------------------------------------------------I
I 2 I 1 I 6 I 6 * 20.00 I 0.74 I 0.80 I
I I------------------------------------------------------I
I Coordonatele nodului : X= 71.0 m; Y= 16.0 m I
I-------------------------------------------------------------I
I 3 I 1 I 3 I 3 * 30.00 I 0.64 I 0.80 I
I I------------------------------------------------------I
I Coordonatele nodului : X= 50.0 m; Y= 41.0 m I
I-------------------------------------------------------------I
I 4 I 1 I 3 I 3 * 50.00 I 0.65 I 0.80 I
I I------------------------------------------------------I
I Coordonatele nodului : X= 68.0 m; Y= 57.0 m I
I-------------------------------------------------------------I
I 5 I 1 I 4 I 4 * 50.00 I 0.65 I 0.75 I
I I------------------------------------------------------I
I Coordonatele nodului : X= 53.0 m; Y= 57.0 m I
I-------------------------------------------------------------I
I 6 I 1 I 3 I 3 * 50.00 I 0.65 I 0.80 I
I I------------------------------------------------------I
I Coordonatele nodului : X= 39.0 m; Y= 57.0 m I
I-------------------------------------------------------------I
I I 1 I 3 I 3 * 40.00 I 0.70 I 0.80 I
I I------------------------------------------------------I
I 7 I 2 I 1 I 1 * 10.00 I 0.65 I 0.80 I
I I------------------------------------------------------I
I I 3 I 2 I 2 * 12.00 I 0.60 I 0.75 I
I I------------------------------------------------------I
I Coordonatele nodului : X= 20.0 m; Y= 56.0 m I
I-------------------------------------------------------------I
I 8 I 1 I 5 I 4 * 50.00 I 0.65 I 0.80 I
I I I I 1 * 4.00 I I I
I I------------------------------------------------------I
I Coordonatele nodului : X= 15.0 m; Y= 83.0 m I
I-------------------------------------------------------------I
I I 1 I 3 I 2 * 20.00 I 0.65 I 0.80 I
I I I I 1 * 2.00 I I I
I I------------------------------------------------------I
I 9 I 2 I 1 I 1 * 10.00 I 0.60 I 0.80 I
I I------------------------------------------------------I
I I 3 I 1 I 1 * 30.00 I 0.35 I 0.80 I
I I------------------------------------------------------I
I Coordonatele nodului : X= 48.0 m; Y= 88.0 m I
I-------------------------------------------------------------I
I I 1 I 1 I 1 * 10.00 I 0.35 I 0.65 I
I I------------------------------------------------------I
I 10 I 2 I 1 I 1 * 20.00 I 0.60 I 0.74 I
I I------------------------------------------------------I
I I I I 2 * 12.00 I I I
I I 3 I 4 I 1 * 2.00 I 0.75 I 0.80 I
I I I I 1 * 1.00 I I I
I I------------------------------------------------------I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.95; Po =0.020 kW/m^2; F= 2850 m^2I
I Coordonatele nodului : X= 17.0 m; Y= 19.0 m I
I-------------------------------------------------------------I
92
Tabelul A.A.5 - Rezultatele calcularii sarcinilor electrice a Secţiei de filat
---------------------------------------------------------------
I Nr. Nr. | Pn | Pmed |Qmed | Ne | Ku | Km | P | Q | S I
Inod. gr. | kW | kW |kvar | -- | -- | -- | kW |kvar | kVA I
---------------------------------------------------------------
I 1 1 80.0 52.0 60.8 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 80.0 52.0 60.8 4 0.65 1.55 80.0 66.9 104.3 I
I-------------------------------------------------------------I
I 2 1 120.0 88.8 66.6 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 120.0 88.8 66.6 6 0.74 1.36 120.0 73.3 140.6 I
I-------------------------------------------------------------I
I 3 1 90.0 57.6 43.2 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 90.0 57.6 43.2 3 0.64 1.65 90.0 47.5 101.8 I
I-------------------------------------------------------------I
I 4 1 150.0 97.5 73.1 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 150.0 97.5 73.1 3 0.65 1.64 150.0 80.4 170.2 I
I-------------------------------------------------------------I
I 5 1 200.0 130.0 114.6 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 200.0 130.0 114.6 4 0.65 1.55 200.0 126.1 236.4 I
I-------------------------------------------------------------I
I 6 1 150.0 97.5 73.1 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 150.0 97.5 73.1 3 0.65 1.64 150.0 80.4 170.2 I
I-------------------------------------------------------------I
I 1 120.0 84.0 63.0 I
I 7 2 10.0 6.5 4.9 I
I 3 24.0 14.4 12.7 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 154.0 104.9 80.6 5 0.68 1.48 154.0 88.6 177.7 I
I-------------------------------------------------------------I
I 8 1 204.0 132.6 99.5 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 204.0 132.6 99.5 4 0.65 1.54 204.0 109.4 231.5 I
I-------------------------------------------------------------I
I 1 42.0 27.3 20.5 I
I 9 2 10.0 6.0 4.5 I
I 3 30.0 10.5 7.9 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 82.0 43.8 32.8 4 0.53 1.73 129.7 36.1 134.7 I
I-------------------------------------------------------------I
I 1 10.0 3.5 4.1 I
I 10 2 20.0 12.0 10.9 I
I 3 27.0 20.3 15.2 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 57.0 35.8 30.2 4 0.63 1.57 110.3 33.2 115.2 I
I-------------------------------------------------------------I
I Total: 1287.0 840.5 674.6 33 0.65 1.19 1107,6 674.6 1296.9I
I Sarcina de iluminat -108.3 kW; Unghiul sectorului - 35 gradeI
I-------------------------------------------------------------I
Coordonatele centrului de sarcina : X= 41 m; Y= 53 m;

93
Tabelul A.A.6 - Datele initiale pentru calculul sarcinilor
---------------------------------------------------------------
I N | Sarcina de putere | Sarcina de iluminat | Coordonatele I
I-------------------------------------------------------------I
INr.| P inst.: Kc : Cos |Kcil.: Po : Fsect.| X : Y : Z I
I | kW : -- : - | -- : kW/m^2: m^2 | m : m : m I
I-------------------------------------------------------------I
I 1 100.0 0.85 0.80 0.95 0.0200 1200 110 18 0 I
I 3 750.0 0.85 0.75 0.95 0.0200 6000 70 200 0 I
I 4 1400.0 0.85 0.80 0.85 0.0180 4400 131 182 0 I
I 5 1100.0 0.85 0.80 0.85 0.0160 1400 250 92 0 I
I 6 480.0 0.85 0.80 0.70 0.0120 1300 68 121 0 I
I 7 25.0 0.80 0.85 0.85 0.0250 300 103 215 0 I
I 8 580.0 0.90 0.90 0.70 0.0120 216 132 236 0 I
I 9 30.0 0.75 0.80 0.80 0.0160 1700 228 290 0 I
I 10 25.0 0.70 0.75 0.70 0.0160 1603 243 213 0 I
I 11 200.0 0.70 0.60 0.70 0.0150 159 189 214 0 I
I 12 1500.0 0.80 0.85 0.95 0.0200 2720 233 160 0 I
I 13 200.0 0.80 0.75 0.85 0.0140 2000 64 71 0 I
I 14 10.0 0.70 0.80 0.70 0.0100 216 62 120 0 I
I 15 15.0 0.80 0.80 0.70 0.0140 1320 211 92 0 I
I 16 10.0 0.60 0.80 0.60 0.0100 1782 209 220 0 I
I 17 10.0 0.60 0.80 0.60 0.0120 1793 230 248 0 I
I 18 10.0 0.70 0.80 0.70 0.0100 610 182 15 0 I
I 19 10.0 0.80 0.80 0.60 0.0100 540 132 219 0 I
I 20 25.0 0.80 0.75 0.70 0.0100 760 318 90 0 I
I 21 90.0 0.75 0.80 0.70 0.0100 1500 117 291 0 I
I 22 12.5 0.65 0.70 0.00 0.0000 150 97 329 0 I
I 23 150.0 0.70 0.70 0.60 0.0100 170 280 298 0 I
I 24 1.5 0.30 0.75 0.00 0.0000 840 233 318 0 I
I 25 260.0 0.75 0.80 0.80 0.0180 1652 324 148 0 I
I 26 180.0 0.70 0.75 0.80 0.0140 1600 322 151 0 I
I 27 360.0 0.75 0.75 0.80 0.0140 1770 31 290 0 I
I 28 20.0 0.70 0.72 0.80 0.0100 170 10 316 0 I
I 29 600.0 0.80 0.70 0.80 0.0160 800 356 218 0 I
I 30 10.0 0.60 0.80 0.60 0.0100 763 370 370 0 I
I 31 40.0 0.85 0.80 0.95 0.0200 760 190 152 0 I
I 32 160.0 0.80 0.80 0.90 0.0200 606 157 12 0 I
I-------------------------------------------------------------I
IIluminarea teritoriului 1.00 0.0002 36500 41 53 0 I
---------------------------------------------------------------
Scara cartogramei: JT - 1.00 kW/mm^2; IT - 1.00 kW/mm^2
Coeficient de simultaneitatea - 0.95; Tg norm. - 0.28
Intreprinderea - Fabrica de covoare ‘’FLOARE CARPET’’ S.A.

94
Tabelul A.A.7 - Sarcina de calcul si marimimile referitor la partea grafica
---------------------------------------------------------------
I N | Sarcina 0.4 kV | Sarcina 10 kV | Partea grafica I
I-------------------------------------------------------------I
INr.| Pc : Qc : Pil. | Pc : Qc | Rj : Ri :Ungh.I
I | kW : kvar : kW | kW : kvar | mm : mm :gradeI
I-------------------------------------------------------------I
I 1 85.0 63.8 22.8 0.0 0.0 5 0 76 I
I 2 1107.6 674.6 108.3 0.0 0.0 19 0 32 I
I 3 637.5 562.2 114.0 0.0 0.0 14 0 55 I
I 4 1190.0 892.5 67.3 0.0 0.0 19 0 19 I
I 5 935.0 701.3 19.0 0.0 0.0 17 0 7 I
I 6 408.0 306.0 10.9 0.0 0.0 11 0 9 I
I 7 20.0 12.4 6.4 0.0 0.0 3 0 87 I
I 8 522.0 252.8 1.8 0.0 0.0 13 0 1 I
I 9 22.5 16.9 21.8 0.0 0.0 3 0 177 I
I 10 17.5 15.4 18.0 0.0 0.0 2 0 182 I
I 11 140.0 186.7 1.7 0.0 0.0 7 0 4 I
I 12 1200.0 743.7 51.7 0.0 0.0 20 0 15 I
I 13 160.0 141.1 23.8 0.0 0.0 7 0 47 I
I 14 7.0 5.3 1.5 0.0 0.0 1 0 64 I
I 15 12.0 9.0 12.9 0.0 0.0 2 0 187 I
I 16 6.0 4.5 10.7 0.0 0.0 1 0 231 I
I 17 6.0 4.5 12.9 0.0 0.0 1 0 246 I
I 18 7.0 5.3 4.3 0.0 0.0 1 0 136 I
I 19 8.0 6.0 3.2 0.0 0.0 2 0 104 I
I 20 20.0 17.6 5.3 0.0 0.0 3 0 76 I
I 21 67.5 50.6 10.5 0.0 0.0 5 0 48 I
I 22 8.1 8.3 0.0 0.0 0.0 2 0 0 I
I 23 105.0 107.1 1.0 0.0 0.0 6 0 3 I
I 24 0.5 0.4 0.0 0.0 0.0 0 0 0 I
I 25 195.0 146.3 23.8 0.0 0.0 8 0 39 I
I 26 126.0 111.1 17.9 0.0 0.0 6 0 45 I
I 27 270.0 238.1 19.8 0.0 0.0 9 0 25 I
I 28 14.0 13.5 1.4 0.0 0.0 2 0 32 I
I 29 480.0 489.7 10.2 0.0 0.0 12 0 8 I
I 30 6.0 4.5 4.6 0.0 0.0 1 0 156 I
I 31 34.0 25.5 14.4 0.0 0.0 3 0 107 I
I 32 128.0 96.0 10.9 0.0 0.0 6 0 28 I
I-------------------------------------------------------------I
I 7945.2 5912.6 632.9 0.0 0.0 T o t a l I
---------------------------------------------------------------
Sarcina pentru iluminarea teritoriului - 7.3 kW
Pierderi in transformatoare - 186.2 kW; in linii - 284.8 kW
Sarcina de calcul la JT SPC- 9081 +j 7021 kVA; Sjt= 11418 kVA
Sarcina de calcul la IT SPC- 9316 +j 8193 kVA; Sjt= 12333 kVA
Partea electrica de sistem la barele IT SPC - 2702 kvar
Coordonatele centrului de sarcina - X= 159 m; Y= 153 m; Z= 0 m

95
 P, kW

9000 Iarna

7500

Vara
6000

4500

3000

1500

t, ore

4 8 12 16 20 24

Figura A.A.8 – Curba de sarcină zilnică pentru perioada de vara şi iarnă

Tabelul A.A.9 – Sarcina zilnică de putere activă şi reactivă

Piarna, Pvara, Q, T,
N
kW kW kVA h
1 6480 5040 5832 0-1
2 6120 4680 5508 1-2
3 6480 5040 5832 2-3
4 5760 4680 5184 3-4
5 6120 5040 5508 4-5
6 6480 4680 5832 5-6
7 6480 5040 5832 6-7
8 7560 6480 6804 7-8
9 7920 6480 7128 8-9
10 8640 6840 7776 9-10
11 9000 7200 8100 10-11
12 8280 6840 7452 11-12
13 8640 7200 7776 12-13
14 8280 6840 7452 13-14
15 7920 6480 7128 14-15
16 9000 7560 8100 15-16
17 7560 6840 6804 16-17
18 7200 6480 6480 17-18
19 6480 6120 5832 18-19
20 6120 5760 5508 19-20
21 5760 5400 5184 20-21
22 5400 5040 4860 21-22
23 5760 5400 5184 22-23
24 6120 5040 5508 23-24
Total 169560 142200 152604  

96
 P, kW
Pmax
9000

7500

6000

4500

3000

1500

Tmax t, ore

1460 2920 4380 5840 7300 8760

Figura A.A.10 – Curba de sarcină anuală

Tabelul A.A.11 – Alegerea transformatoarelor de putere din PT a secţiilor

Puterea de
PT Secţia Cat. RE Pc , kW Nr. x S n kin kir kia deconectar
e , kW

PT1 12,25,31. II, III 1517 2x1000 0,8 0,71 1,4 29

9-11,16,17,
PT2 II, III 993,5 2x630 0,8 0,71 1,4 21,5
23,24,26,29
PT3 8,21,22,27,28 III,II 913 2x630 0,8 0,7 1,4 -
PT4 4,7,19 II,III 1294 2x1000 0,8 0,61 1,22 -
PT5 3,6,13,14, II,III 1362 2x1000 0,8 0,6 1,2 -
PT6 1,2,18,32 III,II 1471,6 2x1000 0,8 0,66 1,32 -
PT7 5,15,2030 III,II 1014 2x630 0,8 0,77 1,4 91

Tabelul A.A.12 – Alegerea cablurilor

Ptrons, Itrons, Fec, Ltrons, Iadm, I0 P0 dP, I,

Tronson Conductor
kW A A/mm2 km A $/km kW/km kW $
PT3-PT5 1362 78,7 56,2 2xААШв 3х25 0,16 90 4,029 40 2,449 1,289
ID-PT3 2275 131,5 93,9 2xААШв 3х50 0,08 140 5,392 44 1,553 0,863
PT4-PT6 1471,6 85,1 60,8 2xААШв 3х35 0,1 115 4,733 42 1,149 0,947
ID-PT4 2765,6 159,9 114,2 2xААШв 3х70 0,1 165 6,481 44 2,065 1,296
PT1-PT7 1014 58,6 41,9 2xААШв 3х25 0,05 90 4,029 40 0,424 0,403
PT2-PT1 2531 146,3 104,5 2xААШв 3х50 0,05 140 5,392 44 1,201 0,539
ID-PT2 3524,5 203,7 145,5 2xААШв 3х70 0,09 165 6,481 44 3,019 1,167
Total 11,859 6,503

Tabelul A.A.13 - Datele initiale pentru alegerea parametrilorretelei 0.4 kV

97
───────────────────────────────────────────────────────────────
| Nr. | P nom | CosF | Conditii | I nom | I porn |
| R/E | kW | | de pornire | A | A |
───────────────────────────────────────────────────────────────
| 1…4 | 20.00 | 0.65 | Usoare | 43.47 | 210.35 |
| 5…10| 20.00 | 0.80 | Usoare | 36.08 | 180.42 |
|11…13| 30.00 | 0.80 | Usoare | 54.13 | 270.63 |
|14…23| 50.00 | 0.80 | Usoare | 90.21 | 451.05 |
|24…26| 40.00 | 0.80 | Usoare | 72.17 | 360.84 |
|27…28| 10.00 | 0.80 | Usoare | 18.04 | 90.21 |
|29…32| 10.00 | 0.80 | Usoare | 18.04 | 90.21 |
|33…34| 12.00 | 0.75 | Usoare | 23.09 | 115.47 |
| 35 | 20.00 | 0.80 | Usoare | 36.08 | 180.42 |
| 36 | 20.00 | 0.80 | Usoare | 36.08 | 180.42 |
| 37 | 10.00 | 0.80 | Usoare | 18.04 | 90.21 |
| 38 | 10.00 | 0.80 | Usoare | 18.04 | 90.21 |
| 39 | 30.00 | 0.80 | Usoare | 54.13 | 270.63 |
| 40 | 10.00 | 0.65 | Usoare | 22.21 | 111.03 |
| 41 | 12.00 | 0.80 | Usoare | 21.65 | 108.25 |
| 42 | 50.00 | 0.80 | Usoare | 90.21 | 451.05 |
| 43 | 20.00 | 0.74 | Usoare | 39.01 | 195.05 |
| 44 | 20.00 | 0.70 | Usoare | 41.24 | 206.20 |
| 45 | 12.00 | 0.80 | Usoare | 21.65 | 108.25 |
───────────────────────────────────────────────────────────────

Tabelul A.A.14 - Parametre retelei 0.4 kV

Nr,
receptorului Tipul conductorului Automat Demarorul Releul termic
1...4 АПВ 4x16, Iadm=60 A BA47-29/50 КМИ-35012 РТИ-3357, Ireg=37-50 A
5...10 АПВ 4x10, Iadm=42 A BA47-29/40 КМИ-34012 РТИ-3355, Ireg=30-40 A
11...13 АПВ 4x16, Iadm=60 A BA47-29/63 КМИ-46512 РТИ-3359, Ireg=48-65 A
14...23 АПВ 4x35, Iadm=95 A BA88-32/100 КМИ-49512 РТИ-3365, Ireg=80-93 A
24...26 АПВ 4x25, Iadm=75 A BA88-32/80 КМИ-48012 РТИ-3363, Ireg=63-80 A
27...28 АПВ 4x2,5, Iadm=19 A BA47-29/20 КМИ-22510 РТИ-1322, Ireg=17-25 A
29...32 АПВ 4x2,5, Iadm=19 A BA47-29/20 КМИ-22510 РТИ-1322, Ireg=17-25 A
33...34 АПВ 4x4, Iadm=27 A BA47-29/25 КМИ-22510 РТИ-1322, Ireg=17-25 A
35 АПВ 4x10, Iadm=42 A BA47-29/40 КМИ-34012 РТИ-3355, Ireg=30-40 A
36 АПВ 4x10, Iadm=42 A BA47-29/40 КМИ-34012 РТИ-3355, Ireg=30-40 A
37 АПВ 4x2,5, Iadm=19 A BA47-29/20 КМИ-22510 РТИ-1322, Ireg=17-25 A
38 АПВ 4x2,5, Iadm=19 A BA47-29/20 КМИ-22510 РТИ-1322, Ireg=17-25 A
39 АПВ 4x16, Iadm=60 A BA47-29/63 КМИ-46512 РТИ-3359, Ireg=48-65 A
40 АПВ 4x4, Iadm=27 A BA47-29/25 КМИ-22510 РТИ-1322, Ireg=17-25 A
41 АПВ 4x4, Iadm=27 A BA47-29/25 КМИ-22510 РТИ-1322, Ireg=17-25 A
42 АПВ 4x35, Iadm=95 A BA88-32/100 КМИ-49512 РТИ-3365, Ireg=80-93 A
43 АПВ 4x10, Iadm=42 A BA47-29/40 КМИ-34012 РТИ-3355, Ireg=30-40 A
44 АПВ 4x10, Iadm=42 A BA47-29/50 КМИ-35012 РТИ-3357, Ireg=37-50 A
45 АПВ 4x4, Iadm=27 A BA47-29/25 КМИ-22510 РТИ-1322, Ireg=17-25 A

98
Tabelul A.A.15 – Alegerea cablurilor de alimentare ale nodurilor
Nod S c , kVA I max,calc, A Tip cablu I adm , A
1 104,2 150,6 АВВГ 4х95 165
2 140,6 203,2 АВВГ 4х 120 200
3 101,8 147,1 АВВГ 4х 95 165
4 170,2 246,0 АВВГ 4х 185 260
5 236,4 341,6 2x(АВВГ 4х 120) 2x200
6 170,2 246,0 АВВГ 4х 185 260
7 177,7 256,8 АВВГ 4х 185 260
8 231,5 334,5 2x(АВВГ 4х 120) 2x200
9 134,7 194,7 АВВГ 4х 120 200
10 115,2 156,5 АВВГ 4х 95 165

Tabelul A.A.16 – Alegerea cablurilor de alimentare ale secţiilor

Nr. P , kW I max,calc, A I adm , A
Tip cablu
secţiei
1 85 22,8 107,8 155,8 АВВГ 4х 95 165
6 408 10,9 418,9 605,3 4x(АВВГ 4х 95) 4x165
7 20 12,4 32,4 46,8 АВВГ 4х 16 60
9 22,5 21,8 44,3 64,0 АВВГ 4х 25 75
10 17,5 18 35,5 51,3 АВВГ 4х 16 60
11 140 1,7 141,7 204,8 АВВГ 4х 150 230
13 160 23,8 183,8 265,6 2x(АВВГ 4х 95) 2x165
14 7 1,5 8,5 12,3 АВВГ 4х 16 60
15 12 12,9 24,9 36,0 АВВГ 4х 16 60
16 6 10,7 16,7 24,1 АВВГ 4х 16 60
17 6 12,9 18,9 27,3 АВВГ 4х 16 60
18 7 4,3 11,3 16,3 АВВГ 4х 16 60
19 8 3,2 11,2 16,2 АВВГ 4х 16 60
20 20 5,3 25,3 36,6 АВВГ 4х 16 60
21 67,5 10,5 78 112,7 АВВГ 4х 70 140
22 8,1 0 8,1 11,7 АВВГ 4х 16 60
23 105 1 106 153,2 АВВГ 4х 95 165
24 0,5 0 0,5 0,7 АВВГ 4х 16 60
25 195 23,8 218,8 316,2 2x(АВВГ 4х 95) 2x165
26 126 17,9 143,9 207,9 АВВГ 4х 150 230
27 270 19,8 289,8 418,8 2x(АВВГ 4х 150) 2x230
28 14 1,4 15,4 22,3 АВВГ 4х 16 60
30 6 4,6 10,6 15,3 АВВГ 4х 16 60
31 34 14,4 48,4 69,9 АВВГ 4х 25 75
32 128 10,9 138,9 200,7 АВВГ 4х 150 230

99
Sistem Ss  900 MVA ;
Xs  0, 4;
110 kV 8
1
LEA AC - 70 / 11, l= 1,5 km bareta A(40х5 ) l=3m
r0  0, 42  / km r0  0, 177 m  / m ;
x 0  0, 42  / km x0  0,17 m  / m;
110kV 9
2
VA55- 39
ra 0  1, 2 m
ТM H - 6300 /110 QF2
T1 xa 0  0, 6 m
U sc  10,5 %
Psc  50 kW 10
10kV
3
LEC ААШв 3x70 ТSP- 0, 66
l=0, 16km, Iadm =165A TA2
r 0  1, 7 m
r0  0, 429  / km
x 0  2, 7 m
x 0  0, 075  / km 11
4 10kV
LEC AAШв 3x35 АПВГ-4x95
l=0, 04km , Iadm = 115 A l=44m
r0  0, 32 m / m;
r0  0, 826  / km
x 0  0, 060 m / m;
x 0  0, 083  / km 12
5 10kV
APV 4x (1x 2,5)
l=10m
TM 3- 1000 /10
T2 r0  1 2,5 m / m;
rt  1,7 m
x 0  0, 091 m / m;
x t  8,6 m
0. 4 kV 13
6 KM КМИ-22510
r0  0, 96 m
T-0, 66У3
TA1 x 0  0, 28 m
r0  0
14
x0  0
7
M1
VA 55 - 39
Pn  30 kW
cosn  0, 65
QF1 ra 0  0, 65 m
n  0, 85
x a 0  0,17 m
8
Figura A.A.17 – Schema de calcul pentru determinarea curenţilor de scurtcircuit
100
 Es 7
x0 r0
0,07 0,13
xs rs
8
0, 4 0 x0 r0
1 0, 51 0, 5
x1 r1
9
0, 64 0, 297 x0 r0
2 0, 6 1, 2
xt rt 10
0, 138 0, 007 x0 r0
3 0 0
x1 r1 11
0, 012 0, 02 x0 r0
4 2,64 14,08
x1 r1 12
0, 003 0, 024 x0 r0
5 0, 9 12
xt rt 13
5 ,5 1, 031 x0 r0
6 0,28 0,96
x0 r0 14
0 0
7
Figura A.A.17 – Schema echivalentă pentu calculul curenţilor de scurtcircuit

101
Tabelul A.A.18 - Datele pentru calculul curentilor de s.c. in
sistemul de AEE
───────────────────────────────────────────────────────────────
| A | B | C | D | RNP | XNP | F | P | Q | E |
───────────────────────────────────────────────────────────────
| 0.000 .4000 900.0 115.0 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 0.420 .4200 1.500 115.0 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 6300. 10.50 10.00 10.50 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .4290 .0750 .1600 10.50 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .8260 .8300 .0400 10.50 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 1.700 8.600 0.000 .4000 1.700 8.600 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 0.074 0.163 4.000 .4000 0.652 1.630 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .6500 .1700 0.000 .4000 .6500 .1700 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .1770 .1700 3.000 .4000 1.770 1.450 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 1.200 .6000 0.000 .4000 1.200 .6000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 1.700 2.700 0.000 .4000 1.700 2.700 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .3200 .0600 44.00 .4000 2.900 0.600 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 8.410 .0870 10.00 .4000 32.50 .9570 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| .9600 .2800 0.000 .4000 .9600 .2800 30.00 .8500 .6500 0.000 |
───────────────────────────────────────────────────────────────

Tabelul A.A.19 - Rezultatele calculelor curentilor de s.c. in

sistemul de AEE a intreprinderii
────────────────────────────────────────────────────────────────
|Punctul| I''(3) | i de soc | Is | I''(2) | S'' |
|de s.c.| kA | kA | kA | kA | MVA |
────────────────────────────────────────────────────────────────
| 2 | 10.155 | 24.957 | 14.676 | 8.794 | 2022.727 |
| 3 | 3.204 | 8.822 | 5.354 | 2.775 | 58.277 |
| 5 | 3.171 | 8.078 | 4.793 | 2.746 | 57.674 |
| 6 | 15.819 | 22.681 | 15.822 | 13.699 | 10.959 |
| 14 | 1.269 | 1.794 | 1.269 | 1.099 | 0.879 |
────────────────────────────────────────────────────────────────
Curentul de s.c. monofazat - 0.413 kA

102
Tabelul A.A.20 – Verificarea întreruptorului 10 kV
Verificarea întreruptorului 10 kV ВМПЭ-10-630-20У3
Nr. Parametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 U retea  10 kV U n  10 kV U n  U retea
2 I cerut  79,9 A I n  630 A I n  I cerut
3 is  8,822 kA ild  52 kA ild  i s

2  I P  iai  2  3, 204  2  I  1    
2I
2  rup
20 
 1   n  
4  1 
rup

0,55  43,84
n

kA
0, 026  4,9 kA  2 I P , i  i a ,i

Bsc  I P2 0   tdec  Ta  
5  3, 2042   3  0, 01 
I T2  tT  20 2  3  1200 kA 2  s I T2  tT  Bsc
 1,327 kA2  s

Tabelul A.A.21 – Aparatele ce se conectează la secundarul transformatorului de curent

Sarcina în fază, VA
Aparatul de măsură Tipul
А В С
Apermetru Э-335 0,5 0,5 0,5
Contor electronic de energie
ALFA A1140 1,34 1,34 1,34
activă şi reactivă
Total 1,84 1,84 1,84

Tabelul A.A.22 – Verificarea transformatorului de curent la barele 10 kV

Nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 U retea  10 kV U n  10 kV U n  U retea
2 I max  79,9 A I n  100 A I n  I max
3 Bsc  1,327 kA  s 2
I T2  tT  35 2  3  3675 kA 2  s I T2  tT  Bsc
4 is  8,822 kA ild  45 kA ild  i s
5 r2 ,calc  0,43  r2n  0,8  r2 n  r2 calc

Tabelul A.A.23 – Aparatele ce se conectează la secundarul transformatorului de tensiune

Aparatul de Sn,p/u o nr.de cos sin Nr.de P1 Q1
Tipul  
măsură înfăşurare înfăşurări aparate W Var
Voltmetru Э-335 2 3 1 0 1 6 -
Contor electronic de ALFA
1,34 W 3 0,38 0,925 1 4,02 9,79
energie activă şi reactivă A1140
Total 10,02 9,79

103
Tabelul A.A.24 – Verificarea siguranţei fuzibile
Nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 U retea  10 kV U n  10 kV U n  U retea
2 I max  92,5 A I nf  100 A I nf  I max

3 I p 0  3,171 kA I rup  31,5 kA I rup  I p 0

Tabelul A.A.25 - Verificarea întreruptoarelor 110 kV

nr. Parametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 U retea  110 kV U n  110 kV U n  U retea
2 I n  1000 A I n  I max
I max  46, 28 A
3 is  24,957 kA ild  52 kA ild  i s
4 2  I P  ia  2 10,155  
2  I
1 
r up1   n 

0, 25   35, 4

kA
2  I rup  1   n  
2  20 

 2 I P , i  i a ,i
0, 278  14, 495 kA
5 Bsc  I P2 0   tdec  Ta  
I T2  tT  20 2  3  1200 kA 2  s I T2  t T  Bsc
 10,1552   0, 06  0, 02  
 8, 242 kA2  s

Tabelul A.A.26 - Verificarea separatoarelor 110 kV

nr. Parametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 U retea  110 kV U n  110 kV U n  U retea
2 I max  46, 28 A I n  1000 A I n  I max
3 is  24,957 kA ild  80 kA ild  i s
4 Bsc  8, 242 kA2  s I T2  tT  31,5 2  4  3969 kA 2  s I T2  tT  Bsc

104
Tabelul A.A.27 – Alegerea bateriilor de condensatoare 0,4 kV
nrx
Nr. Ptt , Qtt , QBcnec ,
Qnec , k var Q BC , Tip BC
PT kW k var k var
k var
PT 1 1517 508,6 915,5 406,9 2x450 2× УКМ 58-04-450-50 УЗ

PT 2 993,5 170,4 936,3 765,9 2x450 2× УКМ 58-04-450-50 УЗ

PT 3 913 427,2 563,3 136,1 2x300 2× УКМ 58-04-300-50 УЗ

PT 4 1294 941,0 910,9 - 2x150 2× УКМ 58-04-150-25 УЗ

PT 5 1362 839,6 1014,6 175,0 2x450 2× УКМ 58-04-450-50 УЗ

PT 6 1471,6 628,0 839,7 211,7 2x300 2× УКМ 58-04-300-50 УЗ

PT 7 1014 0,0 732,4 732,4 2x450 2× УКМ 58-04-450-50 УЗ

Total 5100

Tabelul A.A.28 – Bilanţul puterii reactive

Nr. Articolele bilanţului Q, kvar
1. Consumul de putere reactivă
1.1 Sarcina consumatorilor 0,4 kV 5912,7
1.2 Pierderi de putere în transformatoarele din secţie 1178
1.3 Puterea reactiva de consum 10kV -
1.4 Total consum putere reactivă 7090,7
1.5 Rezerva pentru regimurile postavarie 10% 709,1
Puterea necesară a surselor de compensare 7799,8
2. Producerea puterii reactive
2.1 Sistemul electroenergetic 2702
2.2 Motoare sincrone -
2.3 Bateriile de condensatoare 0,4 kV 5100
2.4 Bateriile de condensatoare 10 kV
Total livrat 7802,0
3. Bilanţul +2,2

105
Anexa B

Tabelul A.B.1 - Alegerea tipului de protecţie automatică a elementelor protejate

Tipurile de defecte şi
Denumirea
regimuri anormale
Transformatorul s.c. polifazate în înfăşurări
de putere ТMН- şi la borne
6300/110/10
s.c. exterioare
Suprasarcini
Defecte interioare şi
micşorarea nivelului de
ulei
s.c. polifazate
Linie în cablu 10
kV Punerea la pământ a unei
faze
s.c. polifazate în înfăşurări
şi la borne
s.c. exterioare
(pe partea de JT)
Transformator
ТМЗ 250/10
Suprasarcini
Defecte interioare şi
micşorarea nivelului de
ulei
Linie în cablu
s.c. polifazate în înfăşurări
0,38kV
s.c. polifazate în
înfăşurările statorice
Motor asincron Suprasarcini
380 V Dispariţia unei faze
Dispariţia sau micşorarea
tensiunii
Automati
Tipurile de protecţii prin relee
zarea
Protecţia diferenţială longitudinală
de curent
Protecţia maximală de curent
temporizată
RAT
Protecţia maximală de curent
AAR
temporizată
Protecţia cu relee de gaze
Secţionarea de curent rapidă şi
Protecţia maximală de curent
RAR
Protecţia maximală de curent de
secvenţă homopolară
Siguranţe fuzibile 10 kV (sau
Secţionarea de curent rapidă şi
Protecţia maximală de curent
temporizată)
Siguranţe fuzibile 10 kV (sau
Protecţia maximală de curent
temporizată) şi
Întreruptoare automate AAR
Siguranţe fuzibile 10 kV (sau
Protecţia maximală de curent
temporizată) şi
Întreruptoare automate
Releu de presiune, ce funcţionează
la semnal
Întreruptoare automate sau
–
siguranţe fuzibile
Întreruptoare automate sau
siguranţe fuzibile Prornire/r
evers
Demaror magnetic

106
 SA
1AB L2L3

b
a
0
c
L3L1 L1L2 O L3 L2 L1
2 1 PV
И
4 3
6 5
8 7
Ф
10 9
KV
12 11
CA BC AB O AO BO CO

К
НАМИ-10 УХЛ1 SG-1 Contor ALPHA ABB
A B C TV 1 KИ-10
Н
N
1AB N

0 N SG 1-2
1
P1-2
A A SG 1-A
2
x c C
SG 1-3
B B P1-5 3
SG 1-4
x b B 4
C C
P1-8 SG 1-B
5
x a A 1 1 SG 1-5
6
TA 1 Ia 2 a 2 2 P1-1
PA SG 1-6
7
3 3 P1-3
SG 1-C
8
4 4 P1-4
SG 1-7
9
TA 2 Ib 2 b
5 P1-6
PA 5
SG 1-N
11
6 6 P1-7

7 P1-9

TA 3 Ic 2 c 7
PA

In N

Spre sarcină

Figura A.B.2 – Schema de măsurări şi evidenţă a energiei electrice

107